1.

Acceptarea mandatului şi contractarea auditului financiar

Normele profesionale de lucru ale auditului cer ca această activitate să se desfăşoare în

mai multe etape, astfel:
✔ Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor;
✔ Orientarea şi planificarea auditului;
✔ Aprecierea controlului intern;
✔ Controlul conturilor;
✔ Controlul bilanţului contabil;
✔ Sintetizarea concluziilor în raportul de audit.

1.1. Culegerea şi analiza informaţiilor despre întreprindere

Inainte de a accepta mandatul, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a

îndeplini această misiune ţinând seama de regulile profesionale şi deontologice care
guvernează activitatea de audit.
Pentru fundamentarea deciziei de a accepta mandatul şi pentru contractarea lucrării,
auditorul desfăşoară trei categorii de lucrări:
a) Culege şi analizează informaţi despre întreprindere;
b) Completează o fişă de acceptare a mandatului;
c) Încheie contractul de audit şi de certificare a situaţiilor financiare

Culegerea şi analiza informaţiilor despre întreprindere

Permite auditorului să aprecieze dacă va putea să îndeplinească în bune conditii
misiunea sa. Aceste informaţii se referă la:
- Identificarea întreprinderii, a specificului activităţii şi a sectorului de activitate, a mărimii
întreprinderii şi a modului de organizare;
- Stabilirea riscurilor pe care auditorul şi le asumă acceptand mandatul. Aceste riscuri se pot
datora:
• lipsei de experienţă a auditorului în sectorul respectiv de activitate. Auditorul trebuie să se
asigure că are competenţă profesională, necesară pentru îndeplinirea în bune condiţii a
misiunii;
•controlul intern insuficient sau cu carenţe notabile;
•contabilitatea neţinută conform regulilor şi principiilor general admise sau neţinută la zi:
•atitudinea negativă a conducerii faţă de funcţia financiar-contabila a întreprinderii, faţă de
respectarea legii şi a organelor publice şi administrative;
• personal incompetent şi rotaţia mare a cadrelor din compartimentele financiar-contabile;
•dezechilibre financiare importante, credite restante, scăderea cifrei de afaceri, rezultate
financiare nefavorabile care periclitează continuitatea activităţii sau care îi determină pe
conducători să întreprindă unele acţiuni nelegale sau nesăbuite;
• riscuri fiscale şi juridice;
• nerespectarea principilui independenţei exerciţiului, a prudenţei sau a celorlalte principii
contabile;
• conflicte între conducere şi acţionari sau între întreprindere şi salariaţi;
•auditorul precedent a refuzat reînnoirea contractului cu întreprinderea datorită nerespectării
normelor legale, neaplicării măsurilor stabilite, neachitării onorariilor convenite, datorită
limitării verificărilor etc.
Existenţa acestor riscuri impune auditorului o exigenţă sporită în acceptarea
mandatului şi contractarea lucrării. Nu este exclusă nici posibilitatea refuzului de a contracta
lucrarea.
- Analiza respectării regulilor referitoare la independenţa şi compatibilitatea auditorului.
Aşa cum se va arăta în continuare, normele de comportament profesional interzic
auditorilor contractarea sau efectuarea lucrărilor de audit care ar putea afecta obiectivitatea,
independenţa şi integritatea lor. Ca urmare, auditorii trebuie să fie independenţi faţă de orice
interese care ar putea afecta integritatea şi obiectivitatea lor. Nu pot exercita auditări cei care:
• primesc o remuneraţie de la întreprinderea sau administratorii respectivi pentru alte activităţi
decât pentru activitatea de auditare; -
• au ei sau membrii familiei anumite legături de afaceri sau anumite interese în unitatea
respectivă.
După colectarea şi analiza informaţiilor, auditorul poate lua una din următoarele
decizii:
• acceptă mandatul fără riscuri aparente;
• acceptă mandatul însă sunt necesare măsuri de supraveghere suplimentară;
• refuză mandatul.

.1.2. Scrisoarea de angajament

Dacă auditorul acceptă mandatul, răspunde, cererii clientului de a efectua auditul,

printr-o scrisoare de angajament care se constituie ca document de confirmare a acceptului
privind numirea, obiectivul, aria de aplicabilitate a auditului, precum şi extinderea
responsabilităţilor auditorului faţă de client şi a formei raportului de audit. Această scrisoare
are drept obiective:
1) de a permite colectarea şi sistematizarea informaţiilor referitoare la identificarea
întreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de activitate, a mărimii sale, etc.
2) de a consemna lucrările efectuate înainte de acceptarea mandatului, ca:
- analiza situaţiei financiare şi a riscurilor;
- vizitarea întreprinderii şi discuţii cu conducerea;
- contracte cu auditorul precedent şi examinarea documentelor întocmite de
către acesta.
3) de a consemna neajunsurile constatate în această primă etapă a auditului, asupra
cărora urmează să se revină în etapele următoare, cum sunt:
• contabilitatea prost ţinută;
• controlul intern insuficient;
• fluctuaţie mare a personalului;
• atitudinea negativă a conducerii faţă de respectarea disciplinei financiar- contabile;
• situaţii conflictuale între conducători, acţionari, personal;
• implicarea întreprinderii în activităţi riscante sau speculative etc.
4) de a estima bugetul de timp şi onorariile necesare;
5) de a asigura îndeplinirea obligaţiilor profesionale care decurg dintr-o astfel
de acceptare:
- scrisoare către conducerea întreprinderii;
- scrisoare către confratele de breaslă anterior;
- scrisoare de acceptare a mandatului şi de exprimare a intenţiei de a încheia contractul de

2
audit.
Principalele puncte conţinute în scrisoarea de angajament , sunt:
• Obiectivul auditului situaţiilor financiare;
• Responsabilitatea conducerii pentru întocmirea situaţiilor financiare;
• Aria de aplicabilitate a auditului, incluzând referiri la legislaţia în vigoare, reglementări sau
hotărâri ale organismelor profesionale la care auditorul aderă;
• Forma rapoartelor de audit;
• Accesul nelimitat al auditorului.

1.3. Încheierea contractului de audit

Acceptarea oricărei misiuni de audit se concretizează într-un contract de audit

financiar şi certificare a bilanţului contabil care se încheie, de regulă, pentru o perioadă de trei
ani, putând fi reînnoit.
Auditorul apreciază anual dacă modificările intervenite în situaţia întreprinderii nu
influenţează independenţa sa. De asemenea, analizează factorii de risc care pot impiedica
menţinerea contractului, cum ar fi:
• Nepunerea la dispoziţia auditorului a documentelor şi informaţiilor necesare;
• Neplata onorariilor;
• Refuzul de a aplica diligentele propuse, etc.
Auditorul trebuie sa informeze conducerea întreprinderii cu cel puţin 60 de zile înainte
despre intenţia de reziliere a contractului.
Elementele de bază pe care trebuie să le cuprindă un contract de audit asupra
situaţiilor financiare sunt:
1. Referiri la normele legale şi profesionale care guvernează activitatea de audit;
2. Intervenţiile ce urmează a fi efectuate de auditor şi calendarul acestora: cunoaşterea
generală a întreprinderii, aprecierea procedurilor de control intern, controlul documentelor
justificative şi a registrelor contabile, asistenţă la efectuarea inventarierilor, controlul
documentelor de sinteză;
3. Precizarea obligaţiilor întreprinderii cu privire la ţinerea evidenţei economice şi întocmirea
situaţiilor financiare precum şi cu privire la punerea tuturor informaţiilor necesare la
dispoziţia auditorului;
4. Obligaţiile auditorului de a respecta principiile deontologice ale profesiei şi în special cele
referitoare la asigurarea confidenţialităţii lucrărilor;
5. Condiţiile financiare şi de plată a onorariiilor;
6. Durata contractului şi modalităţi de modificare a lui;
7. Componenţa echipei de auditori;
8. Termenul de depunere a raportului de audit şi obiectivele pe care acesta trebuie să le
cuprindă.
De asemenea, auditorul poate solicita să includă şi următoarele:
• Acorduri privind programarea şi desfăşurarea auditului;
• Acorduri privind implicarea altor auditori şi experţi;
• Acorduri privind implicarea auditorilor interni şi a altor persoane din unitate;
• Acorduri cu auditorul anterior, dacă acesta a existat.