Vous êtes sur la page 1sur 19

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept


Master A.P.I.E.
Anul II

ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

MARTIN ESTERA
I. Cadrul legislativ actual de reglementare a achiziţiile publice

Achiziţiile publice sunt reglementate de o serie de prevederi legale


cuprinse în acte normative ale Guvernului României şi ale altor instituţii
abilitate în acest domeniu, după cum urmează:
 O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice;
 H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr.
60/2001;
 Ordinul M.F.P. 1012/2001 privind aprobarea conţinutului, structurii şi
modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi
prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse;
 Ordinul comun al M.F.P. şi al M.L.P.T.L. nr. 1013/2001 privind aprobarea
conţinutului, structurii şi modului de utilizare a Documentaţiei standard
pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii;
 Ordinul comun al M.F.P. şi al M.L.P.T.L. nr. 1014/2001 privind aprobarea
conţinutului, structurii şi modului de utilizare a Documentaţiei standard
pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări;
 O.U.G. nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice;
 Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile
publice;
 Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002
privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice;
 Hotărârea nr. 179/2002 privind înfiinţarea Comisiei de supraveghere a
funcţionării Sistemului electronic de achiziţii publice;
 H.G. nr. 182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au obligaţia de
a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile
publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să fie
achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică;
 H.G. nr. 608/2002 pentru completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au
obligaţia de a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind
achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să fie
achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică;
 H.G. nr. 843/2002 pentru completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au
obligaţia de a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind
achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să fie
achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică.
Domeniul de aplicare

Prevederile legislaţiei în vigoare se aplică pentru atribuirea oricărui


contract de achiziţie publică. Oricare autoritate contractantă care finanţează
contracte de achiziţie publică ce se atribuie de către o altă persoană juridică, are
obligaţia de a impune, prin contractul de finanţare, aplicarea prevederilor legale
pentru atribuirea contractului respectiv.
Prin autoritate contractantă se întelege oricare autoritate publică, aşa cum
este aceasta definită în Constituţia României, inclusiv autoritatea judecătorească,
oricare instituţie publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în
subordinea sau sub controlul unei autorităţi publice, Academia Română şi
instituţiile subordonate acesteia, oricare persoană juridică ce desfăşoară activităţi
relevante în unul dintre sectoarele de utilităţi publice - apă, energie, transporturi
şi telecomunicaţii - şi care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive pentru
desfăşurarea unor astfel de activităţi, în sensul că nu are piaţă concurenţială
datorită existenţei unei poziţii de monopol sau prin efectul unui act normativ ori
administrativ.

II. Scurt istoric asupra modului de reglementare a domeniului


achiziţiilor publice

Domeniul achiziţiilor publice este marcat de instabilitate în ceea ce


priveste reglementarea , dar şi de lipsa unei directii sigure, concrete pe care să o
urmeze cadrul normativ. Au fost emise mai multe ordonanţe de guvern şi hotărari
din anul 1991 şi pană în anul 2001, dupa cum urmează:
- H.G. nr. 291/1991 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea,
prezentarea ofertelor şi adjudecarea lucrărilor publice;
- Legea nr. 83/1994 care modifică şi aprobă H.G. nr. 291/1991;
- Ordonanţa Guvernului nr. 19/1995, aprobată prin Legea nr. 96/1995,
completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 55/1998;
- O.G. nr. 118/1999 privind achiziţiile publice, modificată şi completată prin
O.G. nr. 202/1999 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 5 iulie 2000;
- O.G. nr. 48/2001 pentru suspendarea aplicării O. G. nr. 118/1999 privind
achiziţiile publice;
- Ordonanţa Guvernului nr. 12/1993 privind achiziţiile publice, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 325/2000 pentru aprobarea regulilor privind
transparenţa şi publicitatea achiziţiilor publice;
- Hotărârea Guvernului nr. 724/2000 privind stabilirea condiţiilor de
acordare a preferinţei interne în cazul procedurilor aplicate pentru atribuirea
contractelor de achiziţie publică;
- Hotărârea Guvernului nr. 725/2000 privind stabilirea listei cuprinzând
autorităţile contractante;
- Hotărârea Guvernului nr. 726/2000 pentru aprobarea corespondenţei
produselor, lucrărilor şi serviciilor, a căror dobândire face obiectul contractelor
de achiziţii publice, cu clasificările statistice oficiale;
- Hotărârea Guvernului nr. 727/2000 privind stabilirea regulilor de estimare
a valorii contractului de achiziţie publică;
- Hotărârea Guvernului nr. 728/2000 privind dosarul achiziţiei publice şi
monitorizarea atribuirii contractelor de achiziţie publică;
- Hotărârea Guvernului nr. 729/2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare
a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.

III. Prezentarea textului legislativ

1. O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice are drept scop


stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurilor pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică, precum şi a căilor de atac ale actului sau
deciziei autorităţii contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a
contractului de achiziţie publică.
Această ordonanţă cuprinde 11 capitole constituindu-se în actul normativ
cu caracter general, de bază al domeniului achiziţiilor publice. În cadrul acesteia
se fac referiri la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice,
transparenţă şi publicitate, modalitaţile de participare, conţinutul documentaţiei
de elaborare şi prezentare a ofertei, modul de elaborare şi prezentare a ofertei,
încheierea contractelor de achiziţie publică, căi de atac, contravenţii şi sancţiuni.
In primul capitol sunt stabilite principiile care stau la baza atribuirii
contractului de achiziţie publică - libera concurenţă, eficienţa utilizării fondurilor
publice, transparenţa, tratamentul egal,
şi confidenţialitatea. Sunt stabilite o serie de definiţii cu scopul de a elimina
eventualele confuzii sau neînţelegeri ce ar putea decurge din parcurgerea actelor
legislative ce reglementeaza acest domeniu, precum: achiziţie publică, contract
de achiziţie publică, contractant, contract de furnizare, contract de servicii,
contract de lucrări, asociaţie contractantă, fonduri publice, candidat, concurent,
ofertă, propunere tehnică, propunere financiară, specificaţii tehnice, garanţie
pentru participare, garanţie de bună execuţie a contractului, reţea de transport,
reţea publică de telecomunicaţii, punct terminal de reţea, servicii de
telecomunicaţii, servicii publice de telecomunicaţii, căi de atac.
Ordonanţa defineste cele 6 proceduri de achiziţii publice: licitaţia
deschisă, licitaţia restrânsă , negociere, care poate fi:- negociere competitivă,
respectiv procedura prin care autoritatea contractantă se consultă şi negociază
clauzele contractuale, exclusiv preţul, cu mai mulţi furnizori, executanţi sau
prestatori;- negociere cu o singură sursă, respectiv procedura prin care
autoritatea contractantă se consultă şi negociază clauzele contractuale, inclusiv
preţul, cu un singur furnizor, executant sau prestator;
cerere de ofertă, concursul de soluţii, respectiv o procedură care permite
achiziţionarea, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării
urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan
sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu
sau fără acordarea de premii concurentului sau concurenţilor câştigător
(câştigători).
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de
ofertă numai în cazul în care valoarea estimată, fără T.V.A., a contractului de
achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 40.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 40.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 100.000 euro.
Anunţul de intenţie, anunţul de participare şi anunţul de atribuire a
contractului de achiziţie publică sunt tratate în cadrul acestei ordonanţe, în sensul
că se prevăd în mod special situaţiile în care este obligatorie publicarea acestora
(cazul anunţului de intenţie, în care este obligatorie publicarea în Monitorul
Oficial, partea a-VI-a atunci când valoarea contractului depăşeşte 750.000 de
euro, sau anunţul de participare, când este prevăzută obligativitatea publicării în
toate cazurile în care aplică una dintre procedurile prin licitaţie deschisă,
restrânsă sau prin negociere competitivă, precum şi în cazul în care intenţionează
să organizeze un concurs de soluţii; totodată, autoritatea contractantă are
obligaţia de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a
VI-a - Achiziţii publice, un anunţ de atribuire a contractului de achiziţie publică,
nu mai târziu de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziţie publică).
Orice furnizor, executant sau prestator, român sau străin, persoană fizică
sau juridică, are dreptul de a participa, în condiţiile prevazute de lege, la
procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică; numărul acestora
poate fi nelimitat (cazul licitaţiei deschise), pot fi selectaţi pentru a participa din
numarul iniţial de ofertanţi (licitaţia restrânsă sau negocierea competitivă) sau
poate fi unul minim (5 ofertanţi, în cazul cererii de ofertă).
În acelaşi timp ofertanţii trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe pentru
a putea participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică (nu
este în stare de faliment ori lichidare, afacerile nu îi sunt administrate de un
judecător-sindic sau activităţile sale comerciale nu sunt suspendate ori nu este
într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; nu face obiectul
unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute mai
inainte ; şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către
stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat; nu furnizează
informaţii false în documentele prezentate etc).
Ofertantul sau candidatul are obligaţia de a prezenta documentele cerute
de autoritatea contractantă, prin care dovedeşte capacitatea tehnică şi cea
economico-financiară, precum şi de a permite verificarea de către autoritatea
contractantă a capacităţilor sale de producţie şi a sistemului de asigurare a
calităţii, de realizare de studii şi de cercetare-dezvoltare.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura întocmirea
documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, care trebuie să cuprindă
cel puţin: informaţii generale privind autoritatea contractantă; cerinţele minime
de calificare solicitate de autoritatea contractantă; caietul de sarcini; instrucţiuni
privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie
îndeplinite, instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii
financiare; informaţii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de
achiziţie publică. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea
unui exemplar al documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei de către
cei interesati.
Această ordonanţă mai cuprinde şi detalii cu privire la caietul de sarcini
care conţine în mod obligatoriu specificaţii tehnice. În cazul contractelor pentru
lucrări specificaţiile tehnice se pot referi şi la prescripţii de proiectare şi de
calcul, la verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor sau a
tehnicilor, procedeelor şi metodelor de construcţie, precum şi la orice alte
condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le
descrie, în funcţie şi de diverse acte normative şi reglementări, în legătură cu
lucrarea finală şi cu materii prime, materiale sau părţi de lucrare utilizate.
Ofertantul are obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile
documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, iar orice ofertant are
dreptul de a-şi modifica sau de a-şi retrage oferta numai înainte de data limită
stabilită pentru depunerea ofertei.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a constitui, pentru atribuirea
fiecărui contract de achiziţie publică, o comisie de evaluare care răspunde de o
serie de activităţi precum: verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii
criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi economico-financiară de către
candidaţi/ofertanţi; deschiderea, examinarea şi evaluarea ofertelor; stabilirea
ofertei câştigătoare.
Criteriul pentru atribuirea contractului de achiziţie publică poate fi fie
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, fie, în mod
exclusiv, preţul cel mai scăzut.
Din momentul în care comisia de evalulare a stabilit oferta câstigatoare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică
cu ofertantul respectiv. Totodată, ea întocmeşte şi dosarul achiziţiei publice pe
care îl poate pune la dispozitie, la cerere, celor interesaţi prevazuţi de legislaţia
în vigoare.
În cazul unor acte sau decizii nelegale ale autoritaţilor contractante,
acestea pot fi atacate în justitie de către orice persoană fizică sau juridică care are
un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică şi care
suferă, riscă să sufere sau a suferit un prejudiciu, ca o consecinţă directă a unui
astfel de act nelegal (textul legislativ prevede ca acţiunea în justiţie se introduce
numai după epuizarea căii de atac a contestaţiei pe cale administrativă).

2. H.G. nr. 461/2001 privind normele de aplicare a O.U.G. nr.


60/2001 privind achiziţiile publice, face referiri la programul anual al achiziţiilor
publice, gruparea produselor, serviciilor şi lucrărilor în concordanţă cu
clasificarile statistice oficiale, reguli de estimare a valorii contractelor, selectarea
procedurilor de atribuire, transparenţă şi publicitate, întocmirea D.E.P.O.,
aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor, constituirea şi modul de
lucru al comisiei de evaluare, acordarea marjei de preferinţă internă, încheierea
contractelor etc.
Totodată această hotarâre cuprinde şi 5 anexe care precizează serviciile şi
lucrarile care fac obiectul contractelor de achiziţie publică, precum şi o listă cu
serviciile care nu fac obiectul contractelor de achiziţie publică, selectarea
procedurii pentru atribuirea contractelor, modele pentru anunţurile de intenţie
(pentru sevicii, produse si lucrări) şi un exemplu de calcul pentru acordarea
marjei de preferinţă internă în cazul achizitiei de produse.
Hotărârea prevede că autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili
programul anual al achiziţiilor publice. Programul anual al achiziţiilor publice
cuprinde totalitatea contractelor de furnizare, de lucrări şi de servicii, pe care
autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în decursul anului bugetar
următor.
Produsele, serviciile şi lucrările, a căror dobândire face obiectul
contractelor de furnizare, de servicii, respectiv de lucrări, se pun în
corespondenţă cu sistemul de grupare şi de codificare utilizat în Clasificarea
produselor şi serviciilor asociate activităţilor (CPSA), autoritatile contractante
avand obligatia de a asigura corespondenţa produselor, serviciilor şi, dacă este
posibil, a lucrărilor de construcţii cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în
CPSA.
Selectarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică se
realizează în funcţie de respectarea schemei logice cuprinse în anexa hotarârii.
Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei trebuie să cuprindă
cel puţin: informaţii generale privind autoritatea contractantă; cerinţele minime
de calificare solicitate de autoritatea contractantă şi documentele care urmează să
fie prezentate de ofertant/candidat pentru dovedirea îndeplinirii cerinţelor
respective; instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi
care trebuie îndeplinite, referitoare la modul de prezentare şi depunere a ofertei,
inclusiv informaţii cu privire la garanţiile solicitate şi perioada impusă pentru
valabilitatea ofertei; caietul de sarcini, inclusiv instrucţiuni privind modul de
elaborare şi prezentare a propunerii tehnice; instrucţiuni privind modul de
elaborare şi prezentare a propunerii financiare; informaţii privind criteriul aplicat
pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Comisia de evaluare este formată din cel puţin 5 membri care pot fi atât
angajaţi permanenţi ai autorităţii contractante, cât şi, în funcţie de specificul
contractului, consultanţi externi cu experienţă în domeniul achiziţiei respective.
Aplicarea procedurii pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică se efectuează numai dacă se
îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: contractul este cuprins în
programul anual al achiziţiilor publice, cu excepţia cazului în care obiectul
contractului este determinat de apariţia unei situaţii de forţă majoră sau a unor
situaţii care impun acoperirea urgentă a unor necesităţi neprevăzute; a fost
publicat, conform prevederilor ordonanţei, un anunţ de intenţie; sunt asigurate
pentru anul în curs fondurile necesare în vederea îndeplinirii contractului de
achiziţie publică; este întocmită documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei; si este constituită comisia de evaluare.
Textul legislativ prevede modalitatea de desfăşurare a celor 6 proceduri de
achiziţie publică, fiecare în detaliu, precum şi modul de lucru al comisiei de
evaluare.
În vederea combaterii fraudei şi corupţiei hotărârea de guvern precizeaza
că ofertantul nu are dreptul de a influenţa sau de a încerca să influenţeze comisia
de evaluare în procesul de examinare şi de evaluare a ofertelor sau în decizia de
stabilire a ofertei câştigătoare, sub sancţiunea excluderii acestuia de la procedura
pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Un aspect deosebit de important reglementat de acest act normativ îl
constituie acordarea marjei de preferinţă internă, foarte importantă în protejarea
şi, în acelaşi timp, promovarea produselor, lucrărilor şi serviciilor autohtone sau
care conţin un anumit procent de mână de lucru din tară sau subansamble sau
produse fabricate în România. Astfel, produsele sunt clasificate în 3 categorii –
IA, IB, IC, lucrările în 2 categorii – IIA, IIB, iar serviciile tot în 2 categorii –
IIIA şi IIIB.

Schema logică de alegere a procedurii de atribuire a contractului de


achiziţie publică

Estimarea
valorii

DA Valoarea este mai mică decât: NU


- 40.000 de euro pt. produse şi servicii
- 100.000 pt. lucrări

DA NU
Se achiziţionează
Valoarea este NU un plan, proiect
mai mică de
1500 de euro
Există o situaţie
DA specifică negocierii NU
cu o singură sursă

DA Există o situaţie NU
specifică negocierii
competitive

Exista o situaţie
specifică “licitatie
restrânsă”

DA NU

Achiziţii Cerere de Concurs Negocierea Negocierea Licitaţie Licitaţie


directe ofertă de soluţii cu o singură competitivă restransă deschisă
sursă

3. Ordinul nr. 1012/2001 al M.F.P. privind aprobarea structurii,


conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea
şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse .
4. Ordinul nr. 1013/2001 al M.F.P. si M.L.P.T.L. privind
aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei
standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de
servicii.
5. Ordinul nr. 1014/2001 al M.F.P. si M.L.P.T.L. privind
aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei
standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de
lucrări.
Toate aceste 3 ordine au un conţinut asemănător cuprinzând 5 secţiuni ce
conţin informatii generale, fişa de date a achiziţiei, caietul de sarcini, formulare
şi contractul specific.
Secţiunile au următorul conţinut:
a) Secţiunea I prezintă cadrul general referitor la aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului (de furnizare de produse, execuţie de lucrări şi
prestare de servicii) şi conţine indicaţii asupra modului de derulare a fiecărei faze
a procedurii. În scopul asigurării respectării principiului transparenţei, indicaţiile
se concretizează atât prin preluarea unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, semnificative pentru fiecare
fază, cât şi prin descrierea regulilor generale care stau la baza procedurii aplicate.
Aceasta secţiune cuprinde, în fapt, o detaliere a prevederilor O.U.G. nr.
60/2001 si H.G. nr. 461/2001, aplicându-le efectiv celor trei tipuri de contracte.
b) Secţiunea II precizează modul de detaliere a cadrului general, prevăzut
în secţiunea I, la specificul fiecărui contract care urmează să fie atribuit.
În cazul unui contract de furinzare de produse, fişa de date a achiziţiei,
cuprinsă în cadrul acestei secţiuni cuprinde:
- o introducere în care sunt precizate date generale ale ofertantului, obiectul
contractului, procedura aplicată;
- calificarea ofertanţilor, o parte foarte importantă a acestui act normativ, datorită
faptului că prezintă în mod clar posibilitatea ca un anumit ofertant să poată
participa şi, eventual, să fie declarat câştigator în functie de îndeplinirea unor
criterii anume.
Aici sunt stabilite o serie de acte necesare pe care ofertantul trebuie să le
prezinte autorităţii contractante. Toate aceste acte sunt prezentate în formulare
tip, care trebuie completate ca atare, modelele lor fiind prezentate în Secţiunea
IV.
Cele mai importante sunt documentele care dovedesc capacitatea tehnică
şi capacitatea economico-financiară (unele pot fi solicitate, altele nu, in
functie de specificul contractului): fişă de informaţii generale; lista
cuprinzând subcontractanţii, însoţită şi de acordurile de subcontractare;
autorizare pentru livrarea produselor; recomandări din partea altor
beneficiari/clienţi; documente emise de organisme acreditate, care confirmă
certificarea sistemului calităţii; fişă/fişe de informaţii privind experienţa
similara declaraţie care conţine informaţii privind dotările specifice, utilajele,
echipamentul tehnic, mijloacele de transport, laboratoarele şi alte mijloace
fixe pecare candidatul/ofertantul se angajează să le utilizeze pentru
îndeplinirea contractului; declaraţie care conţine informaţii privind numărul
mediu în ultimele 12 luni al personalului angajat, asigurarea cu personal de
specialitate, numărul şi pregătirea cadrelor de conducere, precum şi
persoanele responsabile direct de îndeplinirea contractului; obligaţii
contractuale, în desfăşurare faţă de alţi beneficiari/clienţi; bilanţul contabil
din anul precedent, vizat şi înregistrat de organele competente.
o Cerinţe minime, referitoare la capacitatea tehnică şi la capacitatea
economico-financiară
I.Capacitatea tehnică, ce cuprinde:
1. Prezentare generală
2. Susţinere tehnică
3. Autorizare pentru livrarea produselor
4. Recomandări din partea altor beneficiari/clienţi
5. Certificarea sistemului calităţii
6. Experienţă similară
7. Resurse tehnica
8. Resurse umane
II. Capacitatea economico-financiară care cuprinde:
1. Obligaţii contractuale în desfăşurare
2. Situaţia financiară
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili cerinţe minime pentru
următorii indicatori: cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani:
(autoritatea contractantă are dreptul de a stabili, ca cerinţă minimă, realizarea
unei cifre medii anuale de afaceri egală sau mai mare decât o valoare minimă
impusă); lchiditate generală (active circulante/datorii curente x 100) - autoritatea
contractantă are dreptul de a stabili, ca cerinţă minimă, încadrarea valorii
indicatorului respectiv peste procentul de 100%, dar numai în cazul în care
îndeplinirea contractului urmează să se realizeze într-o perioadă mai mare de 3
luni; solvabilitate patrimonială (capital propriu/total pasiv x 100) - autoritatea
contractantă are dreptul de a stabili, ca cerinţă minimă, încadrarea valorii
indicatorului respectiv peste procentul de 30%, dar numai în cazul în care
îndeplinirea contractului urmează să se realizeze într-o perioadă mai mare de 3
luni.
Selectarea candidaţilor calificaţi se realizează pe baza următoarei
modalităţi de punctare a performanţelor tehnice şi economico-financiare:
(limite de încadrare a punctajelor maxime).
Capacitatea tehnică,din care: (subcriterii)
a) experienţă similară 40-80 puncte
b) resurse tehnice 5-10 puncte
c) resurse umane 5-10 puncte
Capacitatea economico-financiară, din care: (subcriterii)
d) cifra medie de afaceri 5-10 puncte
e) lichiditate 5-10 puncte
f) solvabilitate 5-10 puncte
----------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 100 puncte
----------------------------------------------------------------------------------

Pentru evaluarea ofertelor sunt prevazute mai multe tipuri de metode,


fiecare avand un algoritm specific. Acestea sunt:
1). Metoda punctelor de calitate care presupune alocarea, conform specificaţiilor
cuprinse în Tabelul punctelor de calitate, a unui număr de puncte pentru fiecare
factor de evaluare stabilit a fi luat în considerare atunci când se calculează
punctajul total al ofertelor.
2). Metoda de cuantificare valorică a avantajelor economice, care presupune
calcularea unei valori de comparare.
3). Metoda bazată pe buget fix.
c) Secţiunea III conţine indicaţii privind regulile de bază care trebuie
respectate astfel încât potenţialii ofertanţi să elaboreze propunerea tehnică
corespunzător cu necesităţile autorităţii contractante.
d) Secţiunea IV conţine formularele cu caracter obligatoriu, precum şi
formulare cu caracter opţional, destinate să faciliteze elaborarea şi prezentarea
unitară a ofertelor.
e) Secţiunea V conţine modelul orientativ al unui contract (dupa caz, de
furnizare, exexutie de lucrari sau prestare de servicii).

6. O.G. nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii


electronice, aceasta ordonanţă are drept scop stabilirea principiilor, cadrului
general şi a condiţiilor de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea
contractelor de achiziţie publică, precum şi a regulilor generale de asigurare prin
mijloace electronice a transparenţei în domeniul achiziţiilor publice.
Ea face referiri la conditiile de participare, detaliaza procedura licitatie
electronica, la anularea aplicarii procedurii de licitatie electronica, cai de atac si
sanctiuni.
Ca si in cazul O.U.G. nr. 60/2001, sunt precizate o serie de principii,
precum: libera concurenţă, eficienţa utilizării fondurilor publice, transparenţa,
tratamentul egal, confidenţialitatea si următorii termeni care se definesc astfel:
a) procedura on-line - utilizarea, în tot sau în parte, a facilităţilor tehnice oferite
de Sistemul electronic de achiziţii publice în cadrul atribuirii unui contract de
achiziţie publică;
b) Sistemul electronic de achiziţii publice - acel sistem informatic de utilitate
publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-licitatie.ro, operat în scopul
facilitării transparenţei, corectitudinii şi eficienţei în domeniul achiziţiilor
publice, sistem denumit în continuare Sistem electronic.
Se fac referiri la fazele care trebuie parcurse in cazul achizitiei prin
sistemul electronic, obligativitatea anuntului de intentie in cazul in care
valoarea contractului depaseste 100.000 de euro, continutul anuntului de
participare, inscrierea solicitantilor, preselectia acestora, comunicarea DEPO,
evaluarea ofertelor, incheierea contractului, continutul anuntului de atribuire,
dispozitii procedurale.

In general, prevederile acestui act normativ sunt aproape identice cu cele


din Ordonanta 60, cu aplicarea acestora la mediul specific, electronic.
Totodata o responsabilitate aparte o are, in acest caz, Operatorul Sistemului
electronic care este Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică în sub-ordinea
Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, finanţată integral din
venituri extrabugetare.
7. Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2001
privind achizitiile publice, pe care o modifica si o completeaza.
Aceasta lege introduce cateva concepte, cum ar fi: contract pentru
concesiunea de lucrari, persoana juridica afiliata, influenta dominanta, drept
special sau exclusiv. In cazul cererii de oferta, nu se mai prevede
neobligativitatea autoritatii contractante de a publica un anunt. In acelasi timp se
modifica si data limita a anuntului de participare care se mareste de la 25 de zile
la 37; se modifica, in acelasi timp, si datele limita pentru depunerea ofertelor.
Mai sunt realizate cateva modificari la formele de comunicare, rezolvarea
contestatiilor, formele de atac etc.

8. Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 20/2002


privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice, pe care o modifica si o
completeaza. Aceasta prevede ca ordonanţă se completează cu dispoziţiile legale
privind achiziţiile publice şi cu cele privind încheierea, validitatea şi efectele
actelor juridice.
Se redefinesc termenii - sistemul electronic de achiziţii publice, procedura
electronica, operatorul sistemului electronic. Titlul capitolului II se schimba
in:"Condiţii de înregistrare în sistemul electronic".
Aceasta lege abroga o serie de articole din ordonanta.

9. H.G. nr. 179/2002 privind înfiinţarea Comisiei de


supraveghere a funcţionării Sistemului electronic de achiziţii
publice care stabileste atributiile acestei comisii si componenta sa. Astfel ea are
următoarele atribuţii principale: analizează şi evaluează funcţionarea Sistemului
electronic de achiziţii publice; asigură respectarea principiilor liberei concurenţe,
eficienţei utilizării fondurilor publice, transparenţei, tratamentului egal şi
confidenţialităţii operaţiunilor; soluţionează sesizările cu privire la funcţionarea
Sistemului electronic de achiziţii publice;
validează regulile şi procedurile stabilite de operatorul Sistemului electronic de
achiziţii publice; face propuneri pentru extinderea listei autorităţilor contractante
care au obligaţia de a aplica procedura de licitaţie electronică şi a listei
produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie achiziţionate prin
licitaţie electronică.
În cadrul comisiei, fiecare minister, precum şi Departamentul de Analiză
Instituţională şi Socială din cadrul aparatului de lucru al Guvernului îşi
desemnează câte un reprezentant, având calitatea de membru al comisiei.
Componenţa nominală a comisiei se stabileşte prin ordin al ministrului
comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

10. H.G. nr. 182 /2002 privind lista autorităţilor contractante


care au obligaţia de a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002
privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să
fie achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică.

11. H.G. nr. 608/2002 si H.G. nr. 843/2002 pentru completarea


anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autorităţilor
contractante care au obligaţia de a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi produsele care
urmează să fie achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică.

IV. Schimbarile aduse de normele legislative actuale in


vigoare in domeniul achizitiilor publice
O.U.G. 60/2001 nu mai foloseste notiunea de consortiu ci de asociatie
contractanta pentru a denumi asociaţia constituită prin convenţie civilă, între
două sau mai multe autorităţi contractante, fără a se constitui o nouă persoană
juridică, în scopul atribuirii, în comun, a unui contract de achiziţie publică.
Desi O.U.G. 60/2001 nu mai cuprindea o serie de notiuni prevazute initial
in O.U.G. 118/1999, Legea 468/2002 le readuce in actualitate ; aceste notiuni
sunt : persoana juridica afiliata, influenta dominanta, drept special special sau
exclusiv, contract de concesiune de lucrari. Totodata actul normativ aflat in
prezent in vigoare include, suplimentar si referiri la caile de atac, de recurs,
precum si la plata de despagubiri. Autoritatile contractante sunt delimitate mai
larg, in sensul ca i se acorda Guvernului posibilitatea de a le nominaliza. In
acelasi timp se modifica si pragul valoric – pentru produse si servicii, care creste
de la 30.000 de euro la 40.000, iar pentru lucrari scade de la 125.000 de euro la
100.000 euro.

Pentru data limită stabilită de autoritatea contractantă se prevede ca nu


trebuie să fie mai devreme de 37 de zile de la data publicării anunţului de
participare în Monitorul Oficial – in cazul procedurii licitatie restransa sau
negociere competitiva.
Noul text legislativ are in vedere o tratare mai unitara a datelor limita
pentru primirea scrisorilor de interes, depunerea ofertelor si pentru publicarea
anunturilor de intentie, participare si de atribuire a contractelor de achizitie
publica.
Continutul minimal al DEPO nu trebuie sa mai cuprinda date referioare la
instrucţiunile privind modul de utilizare a căilor de atac,
modelul contractului de achiziţie publică, condiţiile generale de contractare sau,
după caz, condiţiile speciale de contractare, precum si documentele de calificare.
In ceea ce priveste dreptul de a solicita clarificari, autoritatea contractantă
are obligaţia de a transmite răspuns la orice solicitare de clarificări, dar numai la
acele solicitări primite cu cel puţin: 8 zile înainte de data limită pentru depunerea
ofertelor, în cazul aplicării procedurilor prin licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă
sau negociere competitivă; 6 zile înainte de data limită pentru depunerea
ofertelor, în cazul accelerării procedurii de licitaţie restrânsă şi în cazul cererii de
ofertă aplicate pentru atribuirea contractelor de lucrări ; 3 zile înainte de data
limită pentru depunerea ofertelor, în cazul cererii de ofertă aplicate pentru
atribuirea contractelor de furnizare şi de servicii.
In prezent actul normativ nu mai prevede ca autoritatea contractantă nu are
dreptul de a solicita modificarea ofertei de către ofertantul care este de acord cu
prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei, iar acesta, la rândul său, nu are
dreptul de a-şi modifica oferta.

Ca o noutate se prevede ca autoritatea contractantă are dreptul de a constitui


comisia de evaluare pentru atribuirea mai multor contracte, dar numai dacă
procedura aplicată este cererea de ofertă şi numai dacă contractele respective
sunt de furnizare sau de servicii.
De asemenea se detaliaza cazurile in care procedurile pot fi anulate, pe
langa prevederile prevazute anterior : au fost prezentate numai oferte
necorespunzătoare, respectiv oferte care:
- sunt depuse după data limită de depunere a ofertelor;
- nu au fost elaborate şi prezentate în concordanţă cu cerinţele cuprinse în
documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei;
- conţin în propunerea financiară preţuri care par în mod evident a nu fi rezultatul
liberei concurenţe şi care nu pot fi temeinic justificate;
- conţin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt în mod
evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă.
Documentele care trebuie să fie incluse în dosarul achiziţiei publice,
precum şi cele care trebuie transmise instituţiilor care monitorizează sistemul
achiziţiilor publice se stabilesc prin normele de aplicare a ordonanţei de urgenţă
nr. 60, spre deosebire de reglemantarile anterioare care prevedeau ca acestea sunt
stabilite ulterior de catreGuvern.
In ceea ce priveste solutionarea contestaţiei se modifica termenele in care
poate fi depusa; aceasta trebuie formulată în scris şi înaintată autorităţii
contractante, după cum urmează:
a) în cel mult 5 zile lucrătoare de la data publicării unui anunţ de participare sau
de la data primirii oricărui document scris transmis de către autoritatea
contractantă, cu excepţia comunicării privind rezultatul aplicării procedurii;
b) în cel mult 7 zile lucrătoare din momentul luării la cunoştinţă, în orice mod
dovedit, a unui act ori a unei decizii a autorităţii contractante;
c) în cel mult 10 zile de la data primirii comunicării privind rezultatul aplicării
procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Pentru atacarea in justitie, termenul introducerii actiunii in justitie se
modifica de la 15 zile la 30 de zile de la data primirii rezoluţiei motivate privind
contestaţia sau, în cazul în care nu primeşte răspuns, de la data expirării
perioadei de soluţionare a contestaţiilor.
Pentru acordarea marjei de preferinta interna, autoritatea contractantă are
obligaţia de a o acorda, pentru ofertele care prevăd îndeplinirea contractului de
achiziţie publică:
- cu mână de lucru formată din cetăţeni români şi care reprezintă o cotă
procentuală din totalul mâinii de lucru utilizate pentru îndeplinirea contractului;
- cu produse de origine română şi care reprezintă o cotă procentuală din valoarea
contractului;
- cu subcontractanţi care sunt persoane fizice sau juridice române şi care
subcontractează o cotă procentuală din valoarea contractului;
d) cu orice combinaţie între condiţiile prevăzute mai sus.
Noile reglementari prevad acordarea marjei de preferinta interna, in
functie de clasificarea produselor, lucrarilor si serviciilor, spre deosebire de
perioada anterioara, in care aceasta se acorda pentru un anumit prag valoric al
contractului de achizitie publica (133.000 euro).
În ansamblu, ordonanţele, hotărârile si legile emise asigura un cadru mai
coerent si mai stabil pentru realizarea contractelor de achizitie publica decat
reglementarile anterioare; cu exceptia catorva elemente, care se refera la
restabilirea unor praguri valorice si a unor termene, modificarile operate in
cadrul general de reglementare sunt mai mult de forma, si mai putin de continut.
In ceea ce priveste normele de aplicare, se specifica faptul ca in cazul
procedurii licitatie deschisa prima faza consta in constituirea comisiei de
evaluare, iar in cazul licitatiei restranse se vor realiza 2 etape distincte – etapa de
selectare a candidatilor si etapa de evaluare a ofertelor. In cazul negocierii
competitive, fazele vor fi impartite in 3 etape – selectarea candidatilor,
consultarea si negocierea, evaluarea ofertelor.
O prevedere importanta se refera la faptul ca valoarea, fără T.V.A.,
cumulată pe parcursul unui an calendaristic, pentru fiecare categorie de produse
similare, servicii similare sau, după caz, lucrări similare, achiziţionate prin
cumpărare directă, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei a 1.500 euro.
Conţinutul DEPO este modificat intr-o proportie considerabila, in sensul
ca normele legislative actuale diferentiaza continutul DEPO pentru fiecare tip de
contract – de furnizare, de executie si de prestare de servicii. Reglementarile
anterioare aveau in vedere o prezentare a DEPO intr-un mod general, apoi fiind
detaliate pe fiecare tip de contract. Pentru fiecare tip de produse, lucrari sau
servicii trebuia completat un anumit formular tipizat, al carui continut era
prevazut in mod expres de catre actul normativ.
Fişa de date a achizitiei are un continut mult mai precis si mai unitar prin
modul in care sunt prezentate actele necesare pentru dovedirea capacitatii tehnice
si a capacitatii economico-financiare.
Punctajele atribuite pentru fiecare subcriteriu, in vederea clasificarii
ofertantilor, sunt modificate acordandu-se o atentie mult mai mare acestora, dar
metodele de calcul raman aceleasi.

V. Aprecieri finale

Chiar daca noile reglementari aduc un plus de claritate asupra modului in


care trebuie incheiate contractele de achizitie publica si a modului lor de
derulare, se poate observa, in ansamblu, faptul ca nu se poate spune despre
aceste acte normative ca au un caracter unitar, in sensul ca sunt emise in perioade
diferite, de catre institutii diferite (chiar daca exista o anumita coordonare intre
acestea).
Aceste caracteristici nu pot duce la altceva decat la o ambiguitate si o
nesiguranta continua in acest domeniu, mai ales ca exista cazuri in care anumite
acte normative sunt completate si modificate in perioade foarte scurte (cazul
Ordonantei nr. 20/2002 modificata, completata si aprobata de catre Legea nr.
468/2002).
In plus, de multe ori, modificarile pe care le aduc actele normative nou
emise nu se refera decat la aspecte mai putin importante, ducand paradoxal, la o
aglomerare inutila a legislatiei in domeniu.
Totusi caracteristica pozitiva, de baza, a acestor reglementari consta in
faptul ca algoritmul de calcul, procedurile de achizitie, in ansamblu, si metodele
de calcul folosite raman aceleasi.

Vous aimerez peut-être aussi