LP 9 - SPM

SCREENING
Obiective educaționale
• Consolidarea noțiunilor de bază privind screening-ul – definiție, scop, caracteristici
• Cunoașterea modalităților de măsurare a validității și valorii predictive a unui test de
screening
• Interpretarea rezultatelor unui test de screening

Ce este screening-ul și care este utilitatea lui?

• Definiție: examinarea de masă care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici
de investigație asupra unui grup populațional în scopul identificării de prezumpție a unei
boli, anomalii sau a unui factor de risc.

• Scop: se aplică de regulă populațiilor aparent sănătoase pentru:

1. Menținerea sănătății – depistarea factorilor de risc - profilaxia primară

2. Depistarea precoce a bolilor – profilaxia secundară
3. Instrument pentru planificarea şi programarea sanitară

Tipuri de teste ?
• TEST DIAGNOSTIC: demonstrarea existenţei stării de boală sau demonstrarea abaterii de la
normalitate (test diagnostic)

• TEST DE SCREENING: identificarea într-o populaţie aparent sănătoasă a persoanelor cu risc

crescut de a fi în mod real bolnave sau de a prezenta o abatere de la normalitate (identifică
presupușii bolnavi)
LP 9 - SPM

*SE APLICA PENTRU

PATOLOGII CARE
REPREZINTA O PROBLEMA
DE SANATATE PUBLICA!!! –
frecventa, sau cu consecinte
importante, sa fie idengificabila, sa fie tratabila, tratamentul sa poata fi finatat si acceptat de
populatie

CRITERIILE DE ALEGERE A BOLILOR CARE SA FACA OBIECTUL UNUI

SCREENING
1. boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare prin
consecintele sale medicale si sociale, evolutie severa, absenteeism, invaliditate).
2. Boala sa fie decelabila in etapa de latent sau debit asymptomatic.
3. Sa existe probe/teste capabile sa deceleze boala;
4. Testul de screening sa fie acceptabil dpdv al populatiei
5. Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa
6. Sa existe facilitate (servicii) disponibile pentru cei depistati ca bolnavi
7. Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi,
8. Strategia de tratament si supraveghere sa fie agreate de autoritatile sanitare
9. Costul actiunii sa nu fie exagerat de mare
10. Echipa medicala sa inteleaga faptul ca depistarea este doar inceputulprocesului de
diagnostic, tratare si urmarire a bolii.

Calitățile probelor/testelor de screening

1. să nu facă rău;

2. să poată fi aplicate rapid;

3. să aibă cost redus;

4. să fie simple;

5. să fie acceptate de către populație; - motivul pentru care programul de screening pentru
cancerul de col uterin in Romania nu a reusit
LP 9 - SPM

6. să aibă o validitate corespunzătoare;

7. să aibă o reproductibilitate bună;

8. să aibă fiabilitate;

9. să aibă randament mare;

10. să aibă o valoare predictivă bună

Notă: - evaluarea acestor caracteristici se realizează înainte de utilizarea testului de screening pe

scară largă – aceste proprietati SE MASOARA

*Poz = probabil bolnavi; Neg = probabil non-bolnavi

Când și cum se măsoară validitatea și valoarea predictivă a unui test

de screening?
- A priori – masurare ianinte de a utiliza testul in practica (pe scala larga)!
- Masurare pe persoane diagnosticate deja!

Validitatea testului de screening

Validitatea – capacitatea unui test de a identifica corect ceea ce este pus să identifice (frecvența cu
care rezultatele testului sunt confirmate prin teste diagnostice) se exprima si se masoara prin:

SENSIBILITATEA – capacitatea unui test de a-i identifica corect pe cei ce au boala = proportția
Rez + îîn masa B +
RP

Sensibilitatea = --------------- x 100

B
LP 9 - SPM

- este o probabilitate conditionata – exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi

bolnav.
- Este complementara cu proportia FN
- Creste SB, scade SP
- Proba cu SB mare – FN putini – se pierd putini bolnavi; recomandata pt boli grave; ...

SPECIFICITATEA – capacitatea unui test de a-i identifica corect pe cei care nu au boala =
proportția Rez neg îîn masa non B
RN

Specificitatea = --------------- x 100

NB

- Este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi negativ cu conditia de a NU fi

bolnav
- Este complementara cu proportia FP
- Creste Sp, scade Sb
- Proba cu Sp mare – FP putini – costuri mici pt dgn ulterior; recomadata pt boli la care dgn
este costisitor; solutia optima pt clinician

*Sb = complementara cu FN din B; Sp = complementara cu proportia de FP din NB; intre ele nu depind
proportional. Cu car Sb este mai mare – testul are proprietatea de a depista mai multi bolnavi – uzual
– folosim teste cu Sb > 85%.

Validitatea

- Depinde de pragul de seprare intre pozitivi si negativi – Sb si Sp depind de aceasta valoare

prag – ex – TA – ridicarea pragului – scade Sb si creste Sp si invers.
- Se determina a priori – inainte de aplicarea testului pe scara larga prin aplicarea probeoi pe
un esantion mic de populatie
- Cresterea validitatii – orin aplicarea mai multor teste in serie/ paralel.

*Un test cu Sp – va avea putin FP – ei merg in test de dgn – consum inutil de resurse – evita
incarcarea etapei de diagnostic cu FP. Sb – este foarte importanta – asigura identificarea potential
bolnavilor.

*validitatea (Sb si Sp) = se masoara pe verticala in tabel – Rez corecte le raportam pe verticala

*predictia = se masoara pe orizontala in tabel – rez. Corecte le raportam pe orizontala

LP 9 - SPM

*Relația sensibilitate – specificitate

LP 9 - SPM

*testul mai bun este cel cu o arie mai mare sub curba ROC.

Valoarea predictivă
Valoarea predictivă pozitivă (VP +) = valoarea predictivaă a unui rezultat pozitiv
= proportția real pozitivilor (bolnavilor) îîn masa pozitivilor
VPR + = RP/ P (Total Rezultate Poz) x 100

- Exprima proportia rezultatelor pozitive in masa celor indicati de test pozitivi

- Este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi bolnav cu conditia de a fi
pozitiv
- Inters pentru clinician in identificarea corecta a bolii
- Este complementara cu proportia FP
- Proba cu VPP mare – FP FP putini – cost mic
- Depinde de prevalenta bolii in populatie
- Nu depinde de pragul de separare al probei

Valoarea predictivă negativă (VP -) = valoarea predictivaă a unui rezultat negativ

= proportția real negativilor (non- bolnavilor) îîn masa negativilor
VP- = RN/ N (Total Rezultate Neg) x 100

- Exprima proportia rezultatelor negative in masa celor indicati de test ca negativi

- Este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a nu fi bolnav cu conditia de a
fi negativ
- Interes pentru clinician in identificarea corecta a bolii
- Este complementara cu proportia FN
- Depinde de prevalenta bolii in pop.
- Nu depinde de pragul de separare

- VP nu depinde de valoarea prag ci de prevalența bolii în populație

LP 9 - SPM

- importantă pentru clinician – alegerea unei probe care să aibă șansa cea mai mare de a identifica
corect boala

*Reproductibilitatea

*Randamentul testului screening

• Randamentul medical

=Nr. cazuri depistate/ nr. Subiecti examinati

• Randament economic

=suma costurilor tuturor probelor efectuate/nr. cazuri depistate

EXERCITII*
Exercitiul 1
Un nou test de screening a fost aplicat pe un esantion de 1000 de subiecti. Rezultatele obtinute,
verificate cu ajutorul unui test diagnostic, sunt prezentate in tabelul de contingenta de mai jos:

Test screening Bolnavi (+) Bolnai (-) Total

+ 120 80 200
- 30 770 800
Total 150 850 1000

Pe baza datelor din tabel, raspundeti la urmatoarele intrebari:

- Care este Sb TS?

LP 9 - SPM

o Sb = RP/B*100 = 120/150*100 = 80%

- Care este Sp TS?
o Sp = RN/NB*100 = 770/850*100 = 90,58%
- Care este VPP a TS?
o VPP =
- Care este VPN a TS?
- Putem estima prevalenta bolii? Motivati raspunsul.

Exercitiul 2
Determinarea antigenului PSA ca test de screening pentru cancerul de prostată a fost efectuată la 400
de pacienți spitalizați pentru simptome de obstrucție urinară, ulterior aceștia fiind supuși și
examenului biopsic. Rezultatele înregistrate au fost: la 30 dintre cei 100 de pacienți pozitivi la test,
cancerul de prostată a fost confirmat, în timp ce la 60 dintre cei cu test negativ, examenul biopsic a
confirmat cancerul de prostată.

Cerințe:

1. Construiți și completați, pe baza datelor de mai sus, tabelul necesar pentru măsurarea validității
și predicției testului.

Test screening B+ B- total

+ 30 70 100
- 60 240 300
Total 90 310 400

2. Capacitatea testului de a identifica corect persoanele bolnave reprezintă ......Sb......., valoarea sa

fiind de (prezentați sub formă de raport): ........RP/B*100 = 30/90*100 = 33.33%.............................

3. Probabilitatea unui rezultat negativ a testului în rândul persoanelor fără cancer de prostată
reprezintă .....Sp......, valoarea sa fiind de (prezentați sub formă de raport): ........RN/NB*100 =
240/310*100 = 2400/31.....................

II. Un test cu o sensibilitate de 80%, aplicat la 1000 de subiecți în rândul cărora prevalența bolii este
de 10%, a evidențiat 200 de presupuși bolnavi.

Cerințe:

a. Construiți și completați tabelul de contingență 2x2

TS B+ B- Total
+ 80 120 200
- 20 780 800
Total 100 900 1000
Sb = RP/B*100 = 80 RP/B = 8/10 – RP = 0.8*100 = 80

B = 100

b. Determinați specificitatea testului

Sp= RN/NB*100 = 780/900*100 = 780/9 = 86.66%

LP 9 - SPM

c. Care este valoarea predictivă pozitivă

VPP = 80/200*100 = 40%

d. Care este valoarea predictivă negativă

VPN = 780/800*100 = 780/8 = 97.5%

e. Interpretati rezultatele.

III. Intr-un program de screening pentru depistarea persoanelor cu suspiciune de diabet zaharat,
valoarea prag a testului utilizat a fost stabilită la 120 mg/100 ml pentru testul A și la 130 mg/100 ml
pentru testul B.

Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

1. Sensibilitatea testului A este mai mare decât a testului B

2. Specificitatea testului A este mai mare decât a testului B

3. Ambele afirmații de mai sus sunt adevărate.

Motivați raspunsul.