Sinteza Jurisprudentei CSM in Materie Disciplinara

Norwegian Financial Mechanism 2009-2014
Programul RO 24 „Înt ărirea capacit ăţii judiciare şi cooperare ”
Proiectul “Consolidarea capacit ăţii sistemului judiciar din Rom ânia de a face fa ţă noilor
provoc ări legislative şi institu ţionale/Strengthening the capacity of the Romanian judicial
system to face new legislative and institutional challenges ”
I. Sinteza din jurisprudenţa Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară 2006-2010
1.Art.99 lit a
1.Fapta procurorului CAE de la Parchetul de pe lângă Curtea de apel X care prin atitudinea manifestată pe
parcursul soluţionării unei anumite cauze in sensul refuzului de a declara o cale de atac a recursului împotriva
încheierii din 14.03.2008 prin care instanţa a revocat măsura preventiva dispusa fata de inculpatul SS, prin modul in
care a desemnat procurorul care sa reprezinte Parchetul la judecarea caii de atac in contextul comunicărilor purtate
cu avocatul inculpatului in afara cadrului procesual, precum si lipsa de consecventa in concluziile formulate,
întruneste elementele constitutive al art.99 lit h
Fapta paratei procuror CAE de a se deplasa in localitatea Y împreuna cu avocatul inculpatului SS si de a

accepta sa poarte discuţii cu acesta din urma intr-un alt cadru decât cel procesual, in condiţiile in care aceasta nu
reprezenta interesele parchetului întruneşte elementele art.99 lit a ( Hotărârea nr.10P/16.09.2009, Sectia pentru
procurori)
2.Fapta judecătorului BR de a avea calitatea de acţionar la Reiffensen Bank nu întruneşte elementele

constitutive ale abaterii disciplinare prev de art.99 lit a, intrucat fapta nu a produs nici un rezultat daunator, in sensul
afectarii independentei si impartialitatii sale, cu atat mai mult in activitatea de judecată nu a solutionat cauze in care
banca la care este actionar sa fi fost parte si nici nu a recurs la serviciile oferite de aceasta banca. Mai mult, numarul
si valoarea actiunilor detinute - 411 actiuni in valoare de 22 lei- raportate la valoarea capitalului social publicat al
bancii nu-i confera judecatorului calitatea de decident in politica bancii ( Hotararea nr.2J/28.01.2009, Sectia pentru
judecatori a CSM)
3.Fapta judecătorului JC de la ÎCCJ care în cursul zilei de 26.11.2009 la invitaţia senatorului VC determinată de
ajutorul promis de acesta colegului său de partid MA pentru soluţionarea a două cauze penale stabilind de comun
acord un anumit mod de lucru în sensul că urma să-l contacteze pe acesta a doua zi după obţinerea informaţiilor
Proiectul este co-finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 şi are ca obiectiv general consolidarea capacității
sistemului judiciar din România de a face față noilor provocări legislative și institu ționale
intruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.a
magistratului fiindu-i aplicată sancţiunea diminuării indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pe o perioadă de
o lună. (Hotărârea nr.8J/09.06.2010, Secţia pentru judecători a CSM).
2.Art.99 lit b
1.Fapta judecatorului DM de a interveni pe langa un comisar de politie pentru a facilita obtinerea

permisului de conducere de catre o terta persoana si pentru ca aceasta sa beneficieze de sprijinul personal al
comisarului in alt cadru decat cel reglementat pentru toti cetatenii intruneste elementele constitutive ale abaterii
disciplinare prevazute de art.99 lit.B (Hotararea nr.14J/24.06.2009, Sectia pentru judecatori a CSM)
2.Fapta judecatorului BI de a solicita relatii cu privire la procedura de inmatriculare a unui autotorism nu

intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. b in conditiile in care deplasarile
paratei la sediul politiei s-au realizat intotdeauna in timpul programului de lucru al institutiei respective, iar aceasta a
refuzat rezolvarea cu prioritate a intereselor sale nu a solicitat si nu a insistat ca eliberarea numerelor sa se efectueze
in afara programului de lucru, iar cu ocazia discutiilor purtate cu ofiterul de politie chiar a mentionat ca nu este nici o
urgenta in eliberarea numerelor. (Hotararea nr.8J/29.04.2009, Sectia pentru judecatori a CSM)
3.Solicitarile procurorului adresate unui alt procuror din cadrul aceluiasi parchet de a elibera unui prieten o
copie a unui inscris din dosarul penal in care acesta era inculpat, nu reprezinta o imixtiune in activitatea de urmarire
penala efectuata de alt procuror, interventia fiind motivata de existenta la nivelul celor doua sectii ale unitatii de
parchet unde functioneaza ambii procurori , a unei practice neunitare cu privire la comunicarea catre parti a
rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica, si nu intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare
prevazute de art.99 lit. B (Hotararea nr.9P/29.06.2009, Sectia pentru procurori a CSM)
3.Art.99 lit c
1.Faptele procurorului SGI neconforme cu indatoririle de serviciu prin care a incercat, pe de o parte sa
determine un procuror din subordine sa adopte intr-o cauza o solutie nconforma cu convingerea acestuia ce rezulta
din probatoriu administrat, iar pe de alta parte a intervenit in activitatea unui alt procuror retinand doua cauze ce-i
fusesera repartizate spre solutionare, intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99
lit. C.
Exprimarea fara echivoc a convingerilor sale politice manifestate prin dispozitiile date personalului din
subordine de a efectua copii ale unui inscris privind pe un viitor candidat al unui partid politic la functia de primar ce
reprezenta un preambul al campaniei electorale si a le distribui in incinta unitatii de
parchet, intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. C. constand in
manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu. (Hotararea nr.4P/26.11.2008, Sectia pentru
procurori a CSM)
4.Art.99 lit e
1.Faptele judecatorului CT, care pe parcursul solutionarii mai multor cauze in mod repetat nu a studiat
corespunzator actele si lucrarile dosarului, nu a respectat dispozitiile art.201 Cod procedura civila referitoare la
stabilirea prin incheiere a obiectivelor expertizei dispuse in cauza, si nici acelea privind incuviintarea acestora cu
respectarea principiului contradictorialitatii, nu a dat eficienta dispozitiilor art.108-1 referitoare la aplicarea
sanctiunilor pecuniare fată de parti, martori, experti, a administrat probele in etape, fara respectarea dispozitiilor in
materie, intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. e. (Hotararea
nr.10J/29.04.2009, Sectia pentru judecatori a CSM)
2.Faptele judecatorului PLM care pe parcursul solutionarii mai multor cauze nu a dispus masurile
corespunzatoare pentru solutionarea cu celeritate a acestora, manifestand lipsa de rigoare intrunesc elementele
constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. e. (Hotararea nr.25J/7.10.2009, Sectia pentru judecatori
a CSM)
5.Art.99 lit g
1.Fapta procurorului MV de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel X de a refuza sa primeasca si sa

solutioneze lucrari ce i-au fost repartizate sub motivul ca ordinul prin care a fost repartizat pentru a-si desfasura
activitatea intr-o alta sectie care nu corespunde specializarii sale este nelegal fara a contesta acest ordin conform
procedurilor legale, intruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.g. (Hotararea
nr.2P/20.02.2008, Sectia pentru procurori a CSM).
2.Fapta judecatorului OAN care in mai multe dosare nu a pronuntat in termen hotararile si nu a consemnat
situatia dosarelor in condica de sedinta intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de
art.99 lit.g.
Fapta aceluiasi judecator de a inregistra la 16.07.2008 un număr de 107 hotarari redactate peste termen, 19
hotarari pronuntate in luna februarie 2008, 24 in martie 2008, 46 in aprilie 2008 si 18 in mai 2008, in conditiile in care
activitatea desfasurata de acesta s-a situat sub media pe instanta, nu a indeplinit alte atributii decat cele de
judecator, intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.i. (Hotararea
nr.12J/29.04.2009, Sectia pentru judecatori a CSM)
6. Art.99 lit h
1.Fapta judecatorului BL care, fara temei legal si in considerarea unui interes personal a refuzat sa
inregistreze pe rolul Judecatoriei SM doua actiuni de chemare in judecata formulate de 2 justitiabili, cat si a unei
cereri formulate de avocatul lor, prin care se solicita raspuns, intruneste elementele constitutive ale abaterii
disciplinare prevazute de art.99 lit.h.( Hotararea nr.6J/23.04.2008, Sectia pentru judecatori a CSM).
2.Fapta judecătorului FA de a modifica minuta unei hotărâri civile după înscrierea ei în condica de şedinţă şi
în evidenţele electronice ale instanţei, fără a semna respectivele modificări intruneste elementele constitutive ale
abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.h. (Hotararea nr.9J/25.06.2008, Sectia pentru judecatori a CSM).
3.Fapta judecătorului A. de a nu se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive cu

privire la inculpaţii PV, NV şi CC cu consecinţa punerii în libertate a acestuia din urmă reprezintă o încălcare a
dispoziţiilor art.160 /b al.1 Cod procedură penală, fapta întrunind elementele constitutive ale abaterii disciplinare
prevăzute de art.99 lit h.( Hotararea nr.9J/29.09.2006, Sectia pentru judecatori a CSM).
4.Fapta judecătorului GA care cu ocazia soluţionării unei cauze nu a respectat normele de procedură
incidente în cauză împrejurare care a condus la vătămarea drepturilor procesuale ale părţilor prin prelungirea
duratei procedurii judiciare în care au fost implicate, ca urmare a casării hotărârii pronunţate şi trimiterii cauzei spre
rejudecare la instanţa de fond, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h
(Hotararea nr.13J/26.11.2008, Sectia pentru judecatori a CSM).
5.Faptele judecătorului FA de la Judecătoria X constând în atitudinea manifestată pe parcursul judecării unei

singure cauze concretizată în pierderea unor înscrisuri originale şi esenţiale pentru soluţia pronunţată, în omisiunea
lămuririi unui aspect important referitor la părţile prezente la dezbateri, precum şi încălcarea unor norme
procedurale imperative constând în nerespectarea cu ocazia rejudecării pricinii a dispoziţiilor instanţei de control
cuprinse în decizia de casare prin raportare la consecinţele produse asupra drepturilor procesuale ale părţilor,
întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h (Hotararea nr.4J/11.02.2009,
Sectia pentru judecatori a CSM).
6.Fapta judecătorului PC de la Judecătoria X care cu ocazia soluţionării a două cauze a încălcat garanţiile
esenţiale recunoscute persoanelor în materia dreptului la libertate încălcând dreptul de apărare al inculpaţilor
arestaţi preventiv, atât din perspectiva dreptului acestora de a se prezenta şi de a participa în proces la momentul
verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive, cât şi din perspectiva dreptului de a fi asistaţi de
apărători aleşi sau din oficiu, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h
(Hotararea nr.24J/09.09.2009, Sectia pentru judecatori a CSM).
7.Faptele judecătorului RM care nu a respectat prevederile legale referitoare la
dispunerea măsurilor pregătitoare judecăţii şi soluţionării incidentelor procedurale, la activitatea ulterioară încheierii
dezbaterilor şi menţionarea în condica de şedinţă a soluţiilor pronunţate, precum şi cele referitoare la calitatea
motivării hotărârilor, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h (Hotararea
nr.30J/04.11.2009, Sectia pentru judecatori a CSM).
7.Art.99 lit i
1.Fapta judecătorului de a nu fi redacta în termenul prevăzut de art.264 al.1 Cod procedură civilă în perioada
martie- decembrie 2005 un număr de 217 hotărâri întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare
prevăzute de art.99 lit i. Nemotivarea hotărârilor nu a fost făcută cu rea-credinţă având în vedere că fapta reţinută în
sarcina judecătorului a fost săvârşită pe fondul unei stări precare de sănătate, motiv pentru care s-a dispus
înlăturarea dispoziţiilor art.99 lit h (Hotararea nr.7J/28.06.2006, Sectia pentru judecatori a CSM).
2.Fapta judecătorului MR de la Tribunalul X de a redacta cu întârziere de peste 1 an un număr de 194

hotărâri, în condiţiile în care nu a avut o încărcătură mai mare decât a altor judecători din instanţă şi nu a îndeplinit
atribuţii sau activităţi suplimentare, fiind singurul judecător din cadrul Tribunalului X care a înregistrat întârzieri de o
asemenea anvergură, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i. (Hotararea
3. Fapta judecătorului de a înregistra la data de 6 noiembrie 2008 un număr de 64 de hotărâri civile

pronunţate în anii 2006, 2007 şi 2008 precum şi un număr de 14 sentinţe penale pronunţate în anii 2007 şi 2008
neredactate, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i. (Hotararea
4. Fapta judecătorului DDP de la Judecătoria TM care la data de 31.08.2009 înregistra un număr de 116
hotărâri restante neredactate în termenul legal, durata întârzierilor depăşind în unele cazuri şi 9-11 luni întruneşte
elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i, magistratului fiind aplicată sancţiunea
avertisment. (Hotărârea nr.1J/17.03.2010, Sectia pentru judecatori a CSM).
5. Faptele judecătoarei AI de nepredare a conceptelor, de nesemnare a hotărârilor tehnoredactate cu

consecinţa nepredării hotărârilor la mapă şi comunicarea acestetora către părţi, prin care au fost încălcate cu gravă
neglijenţă dispoziţiile legale referitoare la circuitul administrativ-jurisdicţional al cauzelor întrunesc elementele
constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h, teza a IIa.
De asemenea, redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti, consecinţă a dezinteresului manifestat de

pârâtă faţă de termenele impuse de lege pentru redactarea şi comunicarea hotărârilor pe perioade de luni de zile
între decembrie 2008 şi septembrie 2009 întruneşte elementele constitutive ale abaterii
disciplinare prevăzute de art.99 lit i, magistratului fiind aplicată sancţiunea avertisment. (Hotărârea nr.2J/17.03.2010,
6. Faptele judecătoarei DD de la Tribunalul C de a determina persoane din subordinea sa îndeosebi pe prim-

grefierul instanţei şi grefierul şef al Secţiei penale să completeze cu date necorespunzătoare adevărului, rubricile
registrului de evidenţă a redactărilor, cu scopul de a ascunde faptul că depăţise termenul legal de redactare a
hotărârilor judecătoreşti, de a dispune comunicarea către conducerea Curţii de Apel C şi Consiliul Superior al
Magistraturii a unor rapoarte privind situaţia restanţelor în redactari ce cuprindeau date nereale, prin omisiunea de a
se menţiona propriile hotărâri nemotivate în termenul legal, de a fi redactat un număr de 102 hotărâri judecătoreşti
peste termenul legal, înregistrând întârzieri foarte mari, în unele cazuri de 3 ani cu consecinţa temporizării
procedurilor judiciare, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h teza I şi i,
magistratului fiind aplicată sancţiunea excluderii din magistratură. (Hotărârea nr.6J/09.06.2010, Sectia pentru
judecatori a CSM).
8. Art.99 lit j
1.Fapta judecătorului A care nu s-a prezentat la judecătoria X în perioada 1.09.2004-6.10.2005 motiv pentru
care nu i-au fost plătite drepturile salariale, fără ca în această perioadă să fie înregistrate cereri de întrerupere a
activităţii, respectiv cereri privind concediile medicale, concedii de studii sau concedii pentru îngrijirea copilului,
întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 litj. (Hotararea nr.1J/31.01.2006,
9. Art.99 lit k
1.Faptele judecătorilor A şi B care, în incinta Curţii de Apel X, într-un loc accesibil publicului, în prezenţa
jandarmilor de serviciu, a personalului ce îşi desfăşoară activitatea în incinta Palatului de Justiţie, precum şi a
justiţiabililor, au avut altercaţii fizice şi verbale, adresându-şi reciproc insulte grave, folosind cuvinte obscene,
întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 litk. (Hotararea nr.15J/18.12.2008,
2.Fapta judecătorului DLJ care a adresat reproşuri personalului instanţei cu privire la modul de îndeplinire a
atribuţiilor de serviciu folosind un ton neadecvat nu întruneşte elemnentele constitutive ale abaterii disciplinare
prevăzute de art.99 lit k, în condiţiile în care aceasta se circumscrie unui exces scuzabil determinat de oboseala
acumulată în timp, de complexitatea problemelor specifice activităţii profesionale, precum şi de factori exteriori
activităţii pârâtei. (Hotararea nr.29J/4.11.2009, Sectia pentru judecatori a CSM).
10.Art.99 lit m
1.Fapta judecătorului BG de la Judecătoria X nu întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare

prevăzute de art.99 lit m în condiţiile în care a procedat la repartizarea manuală a dosarului 851/237/2009 al
Judecătoriei X având reprezentarea faptului că sunt încălcate dispoziţiile legale, însă a procedat aşa astfel încât, chiar
şi în situaţia în care s-ar fi distribuit aleatoriu cauza ar fi revenit spre soluţionare aceluiaşi judecăror, singurul
compatibil să se pronunţe asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive la acel moment.( Hotararea
II. Sinteză de practică a Secţiei pentru judecători în materie disciplinară 2013-2014
1. Prin Hotărârea nr.1J din 20 februarie 2013, Secţia pentru judecători a admis
acţiunea disciplinară, aplică sancţiunea disciplinară constând în "reducerea indemnizaţiei de
încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni", pentru săvârşirea abaterilor disciplinare
prevăzute de art. 99 lit. h), m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilorşi
art.99 lit. o) şi t) teza a Il-a din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin Legea
nr.24/2012.
Astfel, în niciunul dintre dosarele examinate nu au fost respectate prevederile art. 3 2 din
Legea nr. 146/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.276/2009, care instituie o obligaţie a
instanţei de judecată învestită cu soluţionarea unei cereri care să ţină loc de act autentic de
înstrăinare a unui bun imobil de a solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au
carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă şi
certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
Din dosarele prezentate se reţine şi faptul că doamna judecător C.I.E nu verifică dacă
cuantumul taxei judiciare de timbru achitat de părţi este cel legal, neexistând vreo dovadă că s-a
verificat cuantumul taxei de timbru în raport de valoarea imobilelor ,iar însăşi valoarea imobilelor
nu este clar determinată. O situaţie similară a fost constatată şi referitor la stabilirea cuantumului
cauţiunii conform dispoziţiilor art.403 alin.l respectiv 723 1 alin.l Cod procedură civilă, în cazul unei
cereri de suspendare a executării.
Pe lângă nerespectarea acestei prevederi, se remarcă faptul că, în cele
mai multe dintre dosarele examinate ce aveau acest obiect nu erau depuse titlurile de proprietate ale
promitenţilor vânzători cu privire la bunurile imobile ce făceau obiectul cauzei. Cele mai multe
dintre dosarele soluţionate fără a se depune la dosar titlul de proprietate au fost finalizate prin
pronunţarea unei hotărâri de expedient.
S-a constatat faptul că s-a dispus disjungerea în cazul unor cereri de intervenţie principală
care nu au fost examinate de către instanţa investită cu soluţionarea cererii principale, pentru a
hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei, astfel cum se arată la art.52 alin.l Cod
procedură civilă, ori chiar în cazul unor cereri de intervenţie care în urma examinării admisibilităţii
în principiu au fost respinse. Pe lângă cererile de intervenţie, au fost identificate şi alte situaţii în
care au fost disjunse cereri reconvenţionale ce au fost depuse la dosar cu încălcarea principiului
contradictorialităţii, cereri completatoare ori precizatoare, prin care se promova de fapt o cale
extraordinară de atac, sau o cerere complet nouă, cu un regim procedural diferit, ori chiar cereri de
chemare în judecată distincte ataşate din eroare la dosar.
2. Prin Hotărîrea nr.23 din 25 februarie 2012, Secţia cu majoritate a respins acţiunea
disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de
art.99 lit.h teza a Il-a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
In motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă, că pârâtul, în calitate de judecător
delegat cu executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul G., a ignorat în mod constant
prevederile Legii nr. 276/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal prin nerespectarea termenelor reglementate expres în aceste
texte de lege pentru soluţionarea cererilor persoanelor private de libertate sau chiar prin
nesoluţionarea acestor cereri, fapt care a determinat ca, la sfârşitul anului 2011, să existe un număr
de 246 dosare nesoluţionate.
S-a susţinut de asemenea că, prin soluţionarea cu mare întârziere ori chiar nesoluţionarea
cererilor formulate de către persoanele private de libertate, pârâtul le-a încălcat acestora dreptul de a
se adresa unei instanţe de judecată pentru a decide asupra cererilor lor.
Secţia reţine din înscrisurile aflate în dosarul de cercetare disciplinară că cererile cu care a
fost sesizat pârâtul judecător în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr.275/2006 au fost
soluţionate cu întârziere , în unele cazuri termenul fiind depăşit cu 2 până la
8 luni , însă apreciază că această situaţie nu întruneşte cumulativ elementele constitutive ale abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit.h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 24/2012
În cauza de faţă se poate aprecia că pârâtul judecător a încălcat în mod grav şi neîndoielnic
normele legale prevăzute de Legea nr. 275/2006, având în vedere faptul că a soluţionat un număr
mare de plângeri formulate de condamnaţi cu nerespectarea termenelor prevăzute de lege.
Secţia apreciază însă că, acesta încălcare a normelor legale de către pârâtul judecător nu s-a
făcut în mod nescuzabil şi fără ca pârâtul să aibă nici cea mai mică justificare .
Se apreciză că nu se poate reţine în sarcina acestuia faptul că a manifestat o lipsă de diligentă
nejustificată şi nescuzabilă, în condiţiile în care, din probele administrate în cauză rezultă că, din
punctul de vedere al numărului de dosare soluţionate de către pârât în anul 2011, acesta este
comparabil cu cel al magistraţilor delegaţi la Penitenciarul J. ( în condiţiile în care numărul total al
sesizărilor ce revenea judecătorului delegat în acest loc de detenţie era mai mic decât Ia
Penitenciarul G.) precum şi cu al magistraţilor delegaţi la Penitenciarul G. în perioada următoare
anului 2011.
Acest lucru duce la concluzia că, numărul maxim de dosare ce putea fi soluţionat lunar de un
magistrat delegat la acest penitenciar era de aproximativ 100 dosare lunar, în condiţiile în care se
lucra constant cu depăşirea orelor de program.
Din situaţia prezentată rezultă că pârâtul a soluţionat lunar acest număr de dosare, ajungându-
se la depăşirea termenelor de soluţionare a sesizărilor din cauza situaţiei existente la începutul
anului 2011 urmată de creşterea stocului de dosare.
Totodată se impune a fi reţinut faptul că, pârâtul judecător a trebuit să se deplaseze zilnic, din
B. la Penitenciarul G. cu mijloace de transport în comun, indiferent de condiţiile meteorologice,
depunând în acest sens un efort suplimentar, care în timp şi-a pus amprenta asupra stării de sănătate
a acestuia şi implicit asupra activităţii la locul de muncă.
In raport de cele expuse, Secţia constată că domnul judecător a înregistrat un volum însemnat
de activitate, a lucrat peste orele de program, a manifestat interes pentru calitatea actului de justiţie,
nerespectarea termenului de soluţionare a sesizărilor fiind cauzată de motive obiective, arătate în
cele expuse anterior.
În aceste condiţii, Secţia apreciază că, sub aspectul laturii subiective,
fapta pârâtului se circumscrie unei culpe scuzabile, care nu este de natură a atrage răspunderea
disciplinară, condiţiile de la locul de muncă, volumul mare de activitate, faptul că se impunea
delegarea a doi magistraţi la acest penitenciar, constituind împrejurări obiective exoneratoare de
răspundere şi de înlăturare a caracterului imputabil la care se adaugă şi circumstanţele personale.
3. Prin Hotărârea nr.3J din 03 aprilie 2013, în baza art.100 lit.b) din Legea nr.404/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia aplică
sancţiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă
de 3 luni, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.h din acelaşi act normativ.
În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă, că pârâtul judecător, în perioada septembrie
2011 - 26 noiembrie 2012, nu a redactat un număr de 269 hotărâri judecătoreşti, depăşind astfel termenul de
30 de zile stabilit în art. 264 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Din punct de vedere al laturii obiective, se constată că situaţia nerespectării termenului de redactare a
hotărârilor judecătoreşti nu a fost contestată de către domnul judecător, astfel încât, sub acest aspect, fapta
poate fi circumscrisă conţinutului tezei a Il-a a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.
Din perspectiva laturii subiective, se constată că acţiunea imputată în sesizare nu este singulară în
activitatea profesională a domnului judecător, existând mai multe situaţii în care nu s-a respectat termenul
legal de redactare a hotărârilor judecătoreşti.
De asemenea, se precizează că, în activitatea sa profesională, domnul
judecător a mai fost cercetat disciplinar pentru nerespectarea termenului legal de
redactare a hotărârilor judecătoreşti
Secţia nu va reţine apărările pârâtului judecător cu privire la volumul mare de muncă, în condiţile în
care acesta nu a reuşit să diminueze numărul foarte mare de hotărâri restante deşi la nivelul instanţei au fost
luate măsuri în sensul că domnului judecător i-a fost repartizat un grefier cu atribuţii de tehnoredactare
(aspect confirmat de pârât). Mai mult decât atât, pârâtul judecător nu îndeplineşte în cadrul secţiei alte
atribuţii sau activităţi în afara celor de judecată.
Perpetuarea pe o perioadă lungă de timp a acestei situaţii demonstrează că pârâtul judecător nu a
abordat sistematic lucrările pe care le are în redactare şi nu le-a motivat în ordinea vechimii şi urgenţei lor,
ignorând astfel consecinţele deosebit de grave ce s-ar putea produce prin această abordare.
4. Prin Hotărârea nr.4J din 3 aprilie 2013, în baza art. 100
lit.a) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică sancţiunea
disciplinară constând în „avertisment", pentru săvârşirea abaterii disciplinare
prevăzută de art.99 lit.h teza a Il-a din acelaşi act normativ.
În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă, că pârâta C.S.-
judecător în cadrul Tribunalului I., în mod constant, motivează hotărâri
judecătoreşti cu depăşirea termenului de 30 de zile de redactare stabilit în
art.264 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Astfel, doamna judecător înregistra un număr de 17 decizii pronunţate în
apel restante la motivare, din care 3 hotărâri fuseseră pronunţate în anul
2011, 6 în luna ianuarie 2012, 3 în luna februarie 2012, 5 în luna martie 2012,
în materia recursului, doamna judecător C.S. înregistra 101 hotărâri
judecătoreşti restante la motivare, din care 61 au fost pronunţate în lunile
septembrie-decembrie 2011.
5.Prin Hotărârea nr. 5J din 11 aprilie 2013, Secţia admis în parte acţiunile disciplinare conexe
formulate de Inspecţia Judiciară , sancţiunea disciplinară constând în "mutarea disciplinară pentru o perioadă
de 3 luni la C. A. P." pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi art. 99 lit.c) (fost
art.99 lit. k) în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.24/2012) din acelaşi act normativ,
astfel cum a fost modificat prin Legea nr.24/2012.
A respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei C. M. L -
judecător la C. A. B. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit.f) şi lit. t) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
ca neîntemeiată
In motivarea acţiunii se reţine că declaraţia dată de doamna judecător în cursul transmisiunii directe
în cadrul protestelor derulate la data de ..din.. , atât din perspectiva cadrului în care a fost exprimată, cât şi al
conţinutului acesteia, precum şi afirmaţiile făcute în cadrul unei emisiuni de televiziune, constituie o
manifestare contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupă şi, în acelaşi timp, o manifestare de natură să
afecteze imparţialitatea sau prestigiul funcţiei de judecător.
De asemenea, se reţine că faptele doamnei judecător constând în comportament, afirmaţii/reproşuri
adresate colegilor judecători şi grefierilor de şedinţă, ce au depăşit limitele rezonabile ale unor critici,
susţineri verbale, deliberări, îndrumări sau atenţionări, acceptabil a fiexprimate cu
referire la modul de organizare a activităţii secţiei, ori cu privire la activitatea profesională a grefierilor, la
pregătirea profesională a judecătorilor, creând în rândul acestora un sentiment de disconfort sau temere şi
contravenind prevederilor art. 90 din Legea nr. 303/2004, depăşesc limitele unui comportament admis în
interiorul unei instanţe, atitudinea fiind incompatibilă cu onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat.
În motivare se reţine că doamna judecător prin comportamentul manifestat în datele de 21 martie, 26
martie 2012, 20 iunie 2012, 12 septembrie 2012, 19 septembrie 2012 şi 26 septembrie 2012 constând în :
apostrofarea judecătorilor colegi de complet şi grefierilor de şedinţă cu privire la aşa-zisul zgomot produs de
trântirea uşii, cu scopul vădit de a iniţia în mod artificial un conflict cu aceştia, neacordarea permisiunii
grefierului de şedinţă de a manipula dosarele din şedinţa de judecată, exprimarea unor păreri cu caracter
ofensator referitoare la pregătirea profesională a colegilor de complet, adresarea unor blestemeacestora,
proferarea unor acuzaţii nefondate cu conotaţie sexuală la adresa colegilor judecători sau a altor acuzaţii
nefondate, utilizarea unui ton ridicat şi autoritar faţă de colegii judecători şi faţă de personalul auxiliar al
secţiei, aceasta a avut o atitudine ce poate fi caracterizată ca nedemnă
De asemenea, la data de 19 septembrie 2012 doamna judecător a refuzat să se prezinte în locaţia
stabilită de membrii completului pentru deliberare, a refuzat să îşi spună părerea asupra cauzelor rămase în
pronunţare, refuz manifestat în data de 26 septembrie şi 27 septembrie 2012, consecutiv conflictului iniţiat
de aceasta cu doamna judecător S. B., precum şi să se prezinte la deliberare în data de 2 octombrie 2012,
deşi a fost înştiinţată în scris asupra orei şi locului unde urma să aibă loc această activitate, nesocotind
dispoziţiile procedurale prevăzute de art.256 Cod procedură civilă.
În cauză însă, datorită modului particular în care s-au desfăşurat faptele, nu se poate vorbi despre
existenţa unui refuz nejustificat de a participa atât la activităţile premergătoare necesare pentru buna
desfăşurare a şedinţelor de judecată, cât şi ulterior la deliberări.
Aceste incidente au fost consecinţa directă a conflictului preexistent dintre pârâtă şi doamnele
judecător care făceau parte din acelaşi complet de judecată. De altfel, din declaraţiile martorilor audiaţi în
cauză a rezultat că şi cu alte ocazii doamnele judecător procedaseră de aceeaşi manieră în privinţa
modalităţii de deliberare.
Din această perspectivă şi în raport de materialul probator administrat în cauză, nu se poate reţine,
sub aspectul laturii subiective, că atitudinea pârâtei judecător raportat la modalitatea de deliberare este
expresia gravei neglijenţe în exercitarea funcţiei prin nesocotirea normelor de drept procesual reglementate
de art. art.256 Cod procedură civilă, ci reflectă starea conflictuală extrem de tensionată creată în cadrul
completului de judecată, pârâta neurmărind producerea unui rezultat prejudiciabil vreunei părţi
Astfel, Secţia reţine că pârâta judecător nu a acţionat cu forma de vinovăţie
cerută de lege, în condiţiile în care din probele administrate în cauză a rezultat că membrii completului de
judecată nu comunicau constructiv, existând în pemanenţă tensiuni, care cu timpul s-au amplificat de o aşa
maniera încât nu a mai fost posibilă realizarea procesului de deliberare în condiţii optime.
6.Prin Hotărîrea nr.6 J din 22 mai 2013, Secţia a respins acţiunea disciplinară formulată de
Inspecţia Judiciară având ca obiect săvârşirea abaterii disciplinare constând în absenţe nemotivate de la
serviciu în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei, prevăzută de art. 99 lit. k) teza
1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare ca neîntemeiată.
În motivarea acţiunii se arată că pârâta judecător a fost pontată ca "absent" în foile colective de
prezenţă din lunile octombrie, noiembrie, decembrie şi ianuarie, în zilele de 19 octombrie 2012-4 ore, 22-26
octombrie 2012 integral, 29 şi 31 octombrie integral, 5 noiembrie integral, 6 noiembrie 7 ore, 9 noiembrie
2012 6 ore, 17-21 decembrie, 27-28 decembrie integral şi 3 şi 4 ianuarie 2013 integral, situaţie în raport de
care sunt aplicabile dispoziţiile art.88 şi art.5 alin.l lit. d din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti.
Lipsa de la serviciu a doamnei judecător a fost constatată de conducerea Curţii de Apel B. şi de
reprezentanţii Inspecţiei Judiciare cu ocazia efectuării procedurilor legale în cadrul dosarelor disciplinare
existente pe rolul Inspecţiei Judiciare sau al Consiliului Superior al Magistraturii. În foaia colectivă de
prezenţă pentru luna octombrie 2012 se menţionează că, în ziua de 19 octombrie 2012 doamna judecător a
fost pontată doar pentru 4 ore de lucru, lipsa nemotivată de la serviciu fiind constatată şi prin procesul
verbalîncheiat la data de 19.10.2010 ora 10 cu privire la desfăşurarea şedinţei Colegiului de Conducere al
Curţii de Apel B., şedinţă la care doamna judecător a fost invitată şi nu a participat.
De asemenea, lipsa de la serviciu a doamnei judecător a fost constatată şi în cursul lunii decembrie
2012 şi al lunii ianuarie 2013, cu ocazia efectuării demersurilor necesare pentru comunicarea citaţiei şi
înştiinţării privind prezentarea la expertiză, emise pentru termenul din 9 ianuarie 2013, în dosarele
nr.5/J/2012 şi 15/J/2012 aflate pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară, dosare despre care
am făcut vorbire anterior.
Doamna judecător a fost pontată "absent" în foile colective de prezenţă din lunile octombrie,
noiembrie, decembrie şi ianuarie, în zilele de 19 octombrie 2012 - 4 ore, 22-26 octombrie 2012 integral, 29
şi 31 octombrie integral, 5 noiembrie integral, 6 noiembrie - 7 ore, 9 noiembrie 2012 - 6 ore, 1 7 - 2 1
decembrie, 27-28 decembrie integral şi 3 şi 4 ianuarie integral.
Sensul dispoziţiei legale prevăzute de art. 99 lit. k) teza I din Legea nr.
303/2004 republicată aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 24/2012 trebuie stabilit ţinând seama de
finalitatea urmărită de legiuitor, respectiv aceea constând în faptul că prin absenţa nemotivată de la serviciu,
în mod repetat, să fie afectată în mod indirect activitatea instanţei, legea sancţionând în teza a -II- a a art. 99
lit. k) absenţa nemotivată de la serviciu care afectează în mod direct activitatea instanţei.
Această interpretare se impune a fi făcută având în vedere faptul că legiuitorul nu prevede numărul
de zile în care magistratul să fi absentat nemotivat de la serviciu astfel încât această faptă să constituie
abatere disciplinară
Tocmai de aceea se impune ca dispoziţiile art. 99 lit. k) teza I din Legea nr. 303/2004 republicată aşa
cum a fost modificată prin Legea nr. 24/2012 să fie interpretate în sensul arătat anterior, respective, ca prin
absenţa de la programul de lucru de 8 ore, cuprins între orele 8,00-16,00 să fie afectată în mod indirect
activitatea instanţei.
Acest lucru nu înseamnă că judecătorul poate veni şi pleca de la serviciu la orice oră, neputând fi
încurajate atitudinile magistraţilor care îşi fac un program propriu de lucru. însă, atâta timp cât nu se susţine
că acesta nu si-a îndeplinit atribuţiile de serviciu înseamnă că a alocat timpul necesar desfăşurării activităţii
sale.
Secţia apreciază că în cauza de faţă se impune a ţine seama de circumstanţele reale în care a fost
săvârşită fapta de către pârâtă, având în vedere şi că aceasta are o vechime de aproximativ 15 ani în
magistratură, fiind cunoscută ca o persoană foarte bine pregătită profesional şi care şi-a îndeplinit atribuţiile
de serviciu, nefiind implicată până în prezent conflicte de natură a afecta organizarea şi funcţionarea
instanţei.
7. Prin Hotărârea nr.7J din 22 mai 2013, Secţia a respins acţiunea disciplinară formulată
de Inspecţia Judiciară având ca obiect săvârşirea abaterii disciplinare constând în manifestarea
unei atitudini care aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei,
săvârşită în exercitarea şi în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, prevăzută de art. 99 lit. a)
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare ca neîntemeiată.
În motivarea acţiunii se arată că pârâta judecător în şedinţa din data de 02.02.2012 a
manifestat dezinteres pentru soluţionarea cauzelor, a avut un mod de exprimare total inadecvat
statutului de magistrat iar la data de 03.02.2012, a avut în public o ţinuta nepotrivită şi o conduita
agresivă (limbaj, violenţe verbale şi fizice), aspecte ce au fost de natură a contraria participanţii la
înfăptuirea actului de justiţiei, dar şi opinia publică, fiind totodată în măsură să aducă atingere
onoarei, probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei .Încă de la intrarea în
instituţie doamna judecător a fost percepută ca purtându-se diferit, în sensul că la întâlnirea cu
grefierii şi procurorul de şedinţă nu a răspuns la salut şi, deşi a invitat-o în birou pe doamna
procuror, nu a purtat cu aceasta niciun dialog lăsând impresia că este „agitată, nemulţumită şi
supărată, semnând nişte acte fără să le citească."
Ulterior, la momentul intrării în sala de şedinţă, doamna judecător a anunţat că nu a studiat
şedinţa de judecată şi că urmează să plece din instanţă, aspect confirmat de procurorul de şedinţă,
grefierul de şedinţă şi avocaţii ascultaţi.
În timpul amânărilor fără discuţii, la solicitarea respectuoasă a avocatului F.P., doamna
judecător i-a replicat acestuia „nu am nevoie de respectul dumneavoastră" iar după strigarea dosarelor la
amânare, doamna judecător a solicitat grefierului de şedinţă strigarea cu prioritate a cauzelor în
care era apărător domnul avocat T.C. motivând că „să poată pleca din sală ".
Susţinerea domnului avocat T.C. potrivit căreia pârâta a afirmat în şedinţă publică "luaţi
cauzele domnului avocat T.C. pentru că nu vreau să-1 mai văd în sală" nu este confirmată de
ceilalţi martori audiaţi în cauză, motiv pentru care nu poate fi reţinută.
Tot în timpul şedinţei de judecată doamna judecător s-a adresat doamnei avocat P.M.
spunându-i că are „prea mult roşu în ţinută " , afirmaţie legată de faptul că aceasta nu purta robă, aşa
cum prevede regulamentul.
Pe acest fond, doamna judecător M.A.D. a transmis doamnei judecător C.A.S., prin
intermediul grefierului şef, un bilet prin care îi solicita să suspende şedinţa de judecată. La
primirea biletului, doamna judecător a afirmat în sala de judecată „ doamna M. doreşte să suspend şedinţa,
dar nu o să suspend". După o perioadă de timp doamna judecător a suspendat şedinţa de judecată, timp
în care a stat de vorbă cu doamna judecător M.A.D., iar la revenirea în sala de şedinţă a dispus
amânarea în toate dosarele care nu fuseseră strigate până la acel moment.
In data de 03.02.2012, aflându-se într-un magazin din centrul oraşului, doamna judecător,
într-o stare confuză, constatată în mod direct de vânzătoarea magazinului, care a şi informat
personalul instanţei, după ce i-a adresat acesteia câteva reproşuri fără nicio logică, a ieşit din
magazin în fugă, a lovit cu poşeta portiera unei maşini şi un afiş publicitar, după care, traversând
strada, a intrat în sediul Poliţiei. În acelaşi sens este şi declaraţia agentului de poliţie T.F., acesta
deplasându-se la sediul Poliţiei, la solicitarea ofiţerului de serviciu, care anunţase prin staţie că în
faţa instituţiei o persoană de sex feminin şi-a aruncat geanta şi telefonul pe jos. Constatând că în
stradă nu se afla nicio persoană, a intrat în sediul Poliţiei unde a văzut-o pe doamna judecător,
care acuza că este ameninţată, era foarte agitată şi incoerentă, folosea
cuvinte şi gestică vulgare, fără să se adreseze vreunei persoane, părând că vorbeşte singură.
Din probele administrate în cauză rezultă că atât în dimineaţa zilei de 2 februarie cât şi
anterior, pârâta nu s-a simţit bine, având o atitudine total diferită de cea pe care o avea în mod
obişnuit, fiind agitată, supărată, neavând capacitatea de a se concentra.
Din întregul ansamblu probator administrat în cauză rezultă că pârâta, în zilele de 2 şi 3
februarie 2012, din cauza unei stări de boală cauzată de stres a avut voinţa şi capacitatea de
autocontrol afectate. în aceste condiţii nu se poate susţine că a avut reprezentarea faptelor sale sau
că ar fi putut avea posibilitatea reală de a conştientiza, atât din punctul de vedere al deciziei de
săvârşire a faptei cât şi din punctul de vedere al urmărilor acesteia
Starea de boală a pârâtei din data de 3 februarie 2012 a fost constatată cu ocazia internării
în Spitalul Judeţean Z., diagnosticul la internare fiind „reacţie la factor de stres important", astfel
încât, având în vedere şi declaraţiile martorilor din care rezultă că pârâta a avut o atitudine diferită
de cea anterioară constând în afirmaţii fără logică, incoerenţă, monolog fără legătură cu realitatea,
Secţia apreciază că manifestările şi respectiv atitudinea pârâtei din datele de 2 şi 3 februarie 2012
au fost săvârşite fără vinovăţie.
In acelaşi sens se impune a fi subliniat şi faptul că, după efectuarea tratamentului medical şi
respectiv revenirea pârâtei în activitate, aceasta a avut un comportament normal, îndeplinindu-şi în
mod corespunzător atribuţiile de serviciu, împrejurare din care rezultă că ceea ce s-a petrecut în
datele de 2 şi 3 februarie 2012 reprezintă un eveniment izolat, cauzat de starea de boală a pârâtei,
stare de boală care înlătură răspunderea disciplinară a acesteia, faptele nefiind săvârşite cu
vinovăţie.
8. Prin Hotărîrea nr.8J din 29 mai 2013 Secţia a admis acţiunea disciplinară formulată de
Inspecţia Judiciară aplică sancţiunea disciplinară constând în „avertisment", pentru săvârşirea abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a Il-a din acelaşi act normativ.
În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut în esenţă că pârâta judecător, cu prilejul soluţionării unui
dosar având ca obiect majorare pensie de întreţinere, a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi
nescuzabil, normele de drept procesual în materia deliberării şi consemnării rezultatului acesteia.
Doamna judecător precizează că după rămânerea în pronunţare, la aceeaşi dată, a făcut menţiunile în
condica de şedinţă şi a transcris copia minutei în ECRIS, conţinutul acesteia fiind în sensul anulării cererii
reconvenţionale ca netimbrată. La data redactării hotărârii, respectiv 11 octombrie 2012, şi-a dat seama că nu
trebuia anulată cererea reconvenţională, motiv pentru care a corectat minuta în
sistemul ECRIS în sensul respingerii ca inadmisibilă.
Ulterior, la solicitarea sa, grefierul de şedinţă a întocmit noua minută astfel cum a fost rectificată,
ambele minute rămânând la dosarul cauzei.
Astfel, în acest dosar se află două minute, una cusută la dosar, prin care a fost admisă cererea
principală şi respinsă ca inadmisibilă cererea reconvenţională şi care corespunde cu dispozitivul hotărârii, şi
o a doua minută, ce nu era cusută la dosar, prin care a fost admisă cererea principală şi anulată ca netimbrată
cererea reconvenţională.
Din punctul de vedere al consecinţelor aduse prin modificarea minutei, Secţia apreciază ca relevant
faptul că prima soluţie nu a fost modificată în sensul admiterii cererii reconvenţionale, aceasta fiind iniţial
anulată ca netimbrată, iar ulterior, în urma modificării, respinsă ca inadmisibilă, neexistând intenţia
judecătorului de a schimba în tot soluţia şi de a favoriza astfel o altă parte din proces.
De asemenea, mai reţine că soluţia a fost pronunţată în fond şi a putut fi supusă căilor de atac
existând astfel posibilitatea analizării acesteia sub toate aspectele de către instanţa de control judiciar,
neexistând consecinţe juridice majore care să nu poată fi înlăturate, însă sub aspectul urmărilor produse prin
activitatea doamnei judecător, au fost afectate atât drepturile procesuale ale părţilor nevoite să suporte o
prelungire considerabilă a procedurii judiciare prin necesitatea formulării căii de atac, cât şi imaginea
sistemului judiciar.
9. Prin Hotărîrea nr.9J din 29 mai 2013, cu majoritate, Secţia a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia
Judiciară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.h) teza a Il-a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
La data de 31.10.2012 doamna judecător înregistra întârzieri în redactarea a 309 hotărâri civile pronunţate în perioada 01.03.2012 -
27.09.2012 şi 8 hotărâri penale pronunţate în perioada 21.06-10.10.2012, din cele 317 hotărâri reţinute a fi fost neredactate în termen la data de
31.10.2012, un număr de 154 hotărâri erau pronunţate în lunile aprilie-iunie, respective, 33- în luna aprilie , 63- în luna mai , 65-în luna iunie. De
asemenea, cele 8 hotărâri penale neredactate la data de 31.10.2012 au fost pronunţate în lunile iunie-octombrie, respectiv câte 2 hotărâri în
fiecare lună.
Se reţine faptul că doamna judecător era planificată săptămânal în şediţele de judecată ala completului CG12, având în medie un
număr de 80 de dosare pe şedinţă, şi totodată era planificată la serviciul de permanenţă în materie penală. În 2012 doamna judecător a participat
la 62 de şedinţe de judecată, a rulat un număr de 3784 dosare şi a soluţionat un număr de 1086 dosare.
Prin urmare se poate aprecia că la fiecare şedinţă de judecată a completului CG12 , doamna judecător rămânea în pronunţare cu
aproximativ 20-23 de cauze, lunar, având aproximativ 90 de hotărâri pronunţate.
Se poate concluziona astfel că, pârâta judecător a avut în condiţiile date un ritm de redactare de aproximativ 60 de hotărâri lunar (faţă
de aproximativ 85 de hotărâri pronunţate), respectiv, de aproximativ 15 hotărâri săptămânal în condiţiile în care rămânea constant peste program
şi venea la serviciu şi în zilele de sâmbătă.
Aşa cum s-a arătat şi mai sus, şi cum de altfel rezultă din actele dosarului, la nivelul Judecătoriei G. există cinci posturi de judecător
vacante iar în anul 2012 încărcătura medie pe fiecare judecător a fost de 2051 dosare, peste media pe ţară.
Ca regulă, doamna judecător redactează hotărârile în ciornă, însă, conform proiectelor de hotărâre
depuse la dosar, calitatea tehnoredactării este uneori scăzută, astfel încât se impune o verificare atentă a hotărârilor chiar şi după tehnoredactare
iar dacă se impune refacerea acestora, solicită grefierului să facă rectificările necesare, şi reverifică hotărârea după ce este finalizată. De
asemenea, se procedează la o nouă verificare a hotărârii, la momentul când aceasta îi este prezentată pe suport de hârtie, pentru a o semna, astfel
încât, între momentul redactării şi cel al tehnoredactării trece un interval de timp destul de mare, chiar şi de 2 luni. În acelaşi sens este şi faptul că
în cursul anului 2013, au existat în cadrul Judecătoriei G. deficienţe (decurgând din lipsa de fonduri) în dotarea instanţei cu diferite consumabile-
hârtie şi toner- împrejurare ce a condus în anumite situaţii la imposibilitatea printării hotărârilor pentru un interval de câteva zile
Interpretarea şi respectiv aplicarea dispoziţiilor legale ce reglementează abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit.(h) teza a-II-a din
Legea nr. 303/2004 aşa cum a fost modificată nu trebuie să-i determine pe judecători , din motive de eficienţă să acţioneze în favoarea
productivităţii, sacrificând astfel neîndeplinirea corespunzătoare a rolului pe care aceştia îl au, acela de a pronunţa o hotărâre bine gândită, în
conformitate cu interesele celor care apelează la justiţie.
În aceste condiţii, Secţia apreciază că, sub aspectul laturii subiective, fapta pârâtei se circumscrie unei culpe scuzabile, care nu este de
natură a atrage răspunderea disciplinară, condiţiile de la locul de muncă, volumul mare de activitate, modul specific de lucru în procedura de
redactare a hotărârilor care, din cauza lipsei de personal a dus la trecerea unei perioade mari de timp până la finalizarea hotărârii constituind
împrejurări obiective exoneratoare de răspundere şi de înlăturare a caracterului imputabil al întârzierilor înregistrate
10. Prin Hotărîrea nr 1 1 J din 19 iunie 2013, Secţia admite acţiunea disciplinară formulată de
Inspecţia, aplică sancţiunea disciplinară constând în "avertisment", pentru săvârşirea abaterii disciplinare
prevăzute de art.99 lit.t) raportat la art.991 alin.2 din acelaşi act normativ.
Se reţine că la data de 11.05.2012, s-a înregistrat apelul declarat de I.H. dosar repartizat aleatoriu în
sistem informatic completului Apel 3 a cărui componenţă este asigurată de doamnele judecător O.S. şi S.M.
La termenul de judecată din 13.12.2012, instanţa a reţinut cauza în pronunţare iar, după deliberare şi
semnarea minutei de către membrii completului de judecată, dosarul a fost predat grefierului de şedinţă
pentru ca soluţia să fie înscrisă în condica şedinţelor de judecată şi în sistemul informaticECRIS. Hotărârea
pronunţată a fost în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinţei civile apelate, iar pe fond,
respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi admiterea acţiunii. Totodată, s-a dispus
obligarea pârâtului la plata sumei de 10218, 5 lei daune materiale şi la plata sumei de 100.000 lei daune
morale.
La data de 13.12.2012, după deliberare, membrii completului Apel 3 au consemnat şi semnat minuta
deciziei pronunţate şi au predat toate dosarele soluţionate din acea şedinţă de judecată grefierului de şedinţă,
pentru a înscrie în sistemul informatic ECRIS respectivele hotărâri.
Ulterior, la data de 17.12.2012, doamna judecător S.O. a constatat că doamna judecător S.M., fără a-i
aduce la cunoştinţă, a modificat minuta deciziei , adăugând o „opinie separată", în prezent ambele soluţii
fiind trecute atât în condica de şedinţe, cât şi în sistemul informatic ECRIS.
Din notele de relaţii date de doamnele judecător S.O. şi S.M., precum şi din declaraţiile aceloraşi
persoane, date în cursul cercetării disciplinare a rezultat că, la momentul deliberărilor în această cauză, au
fost purtate dezbateri asupra tuturor aspectelor cauzei, singurul punct asupra căruia
au existat opinii diferite, reprezentându-1 cuantumul daunelor morale solicitate.
1. Prin Hotărârea nr. IJ din 22 ianuarie 2014 , Secţia a admis în parte acţiunea disciplinară
formulată de I.J., aplică sancţiunea disciplinară constând în „avertisment", pentru săvârşirea
abaterii disciplinare prevăzută de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor
şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Respinge acţiunea disciplinară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art.99
lit.a) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
Cu privire la situaţia de fapt s-a reţinut că la data de 5.03.2013, în jurul orelor 13.00, pârâta
judecător s-a deplasat în biroul nr. 301 situat în imobilul ce reprezintă sediul Tribunalului B.,
birou atribuit doamnelor judecător I.L.M, D.A.D şi L.C, şi, cu un ton autoritar şi necolegial le-a
comunicat acestora că, pentru viitor, doreşte să îşi desfăşoare activitatea în respectivul birou.
Doamnele judecător I.L.M, D.A.D şi L.C i-au comunicat că nu este posibil acest lucru întrucât
birourile sunt repartizate în baza unei dispoziţii a preşedintelui secţiei şi i-au sugerat pârâtei să
formuleze o cerere în acest sens. De asemenea, pârâtei i s-a maî spus că spaţiul restrâns din biroul
nr.301 nu permite amplasarea unei alte piese de mobilier.
La acel moment, pârâta judecător S.M. s-a adresat colegelor sale pe un ton imperativ,
nepoliticos şi inadecvat, folosind cuvinte şi expresii nepotrivite în raport de atitudinea pe care
trebuie să o adopte un magistrat Ia locul de muncă. Mai mult, pârâta a refuzat să părăsească biroul
la solicitarea expresă a colegelor sale, prin comportamentul manifestat perturbându-le acestora
activitatea. Întrucât acest incident nu a putut fi gestionat corespunzător, doamna judecător D.D.A a
anunţat conducerea Tribunalului B., respectiv pe domnul judecător L.C. vicepreşedintele
Tribunalului B.. Acesta s-a deplasat în biroul unde se afla pârâta şi, deşi a încercat să discute cu
aceasta despre situaţia creată, prezentându-se în prealabil, pârâta a avut un comportament nefiresc,
adresându-i-se acestuia pe un ton ironic şi folosind cuvinte cu sens peiorativ. Ca urmare, domnul
judecător L.C a anunţat-o pe doamna judecător L. A., preşedintele Tribunalului B„ care, după o
discuţie avută cu pârâta, a reuşit să aplaneze situaţia creată, în urma acestui demers pârâta
părăsind biroul nr.301.
Pentru ca manifestările să fie de natură a aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale ori
prestigiului justiţiei, trebuie ca acestea să fi avut loc în spaţiul public sau să fi ajuns la cunoştinţa
publicului. în acest context, o conduită contrară demnităţii funcţiei poate
avea un potenţial de afectare a prestigiului funcţiei de magistrat şi al justiţiei, ca valoare socială
ocrotită de lege.
Secţia reţine că legiuitorul a înţeles să incrimineze separat ipoteza atitudinilor nedemne faţă
colegi, celălalt personal al instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori
reprezentanţii altor instituţii prin dispoziţiile art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004 republicată.
Astfel, între cele două abateri disciplinare se poate vorbi despre raportul dintre general şi
special, întrucât în art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004 republicată, legiuitorul nu face altceva decât
să circumstanţieze, prin raportare la subiectul pasiv, latura obiectivă a abaterii prevăzute art.99
lit.a) din acelaşi act normativ.
In speţă, faptele ce se reţin în sarcina pârâtei judecător S.M. s-au petrecut numai în raport
de colegii judecători, în incinta unui birou din sediul Tribunalului B., incidentul neajungând la
cunoştinţa publicului larg.
In acest context, Secţia reţine că manifestările pârâtei judecător nu se circumscriu laturii
obiective a abaterii disciplinare prevăzute de art.99 Ht. a) din Legea nr.303/2004 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, comportamentul pârâtei urmând a fl analizat în raport de
dispoziţiile art.99 lit. c) din Legea nr.303/2004 republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
Nerespectarea de către pârâta judecător a standardelor de conduită stabilite prin legi şi

regulamente a împietat asupra desfăşurării în bune condiţiuni a activităţii instanţei în cadrul căreia
îşi desfăşoară activitatea
2. Prin Hotarârea nr. 2J din 30 ianuarie 2014, cu majoritate, Sectia a respins

acţiunea disciplinară formulată de I.J pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit.
o) teza a II a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată
.Admite în parte acţiunea disciplinară formulată de I.J aplică sancţiunea disciplinară

constând în "avertisment" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) cu
aplicarea art.991 alin.2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Respinge acţiunea disciplinară formulată de I.J pentru săvârşirea
abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza a II a şi art. 99 lit. i) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
ca neîntemeiată.
Admite în parte acţiunea disciplinară formulată de I.J aplică sancţiunea disciplinară constând
în "avertisment" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) cu aplicarea
art.991 alin.2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Respinge acţiunea disciplinară formulată de I.J împotriva doamnei T.A, judecător în cadrul
Tribunalului B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza a II a din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ca neîntemeiată.
În fapt, IJ a reţinut cu privire la activitatea doamnei judecător că în mai multe dosare
repartizate aleatoriu completului de judecată CAF7 şi CAF4, cererile de preschimbare a termenului
au fost soluţionate de către preşedintele completului CAF 6 -judecător care a soluţionat ulterior şi
cererile de chemare în judecată.
Sub aspectul laturii obiective se reţine că pârâta judecător a soluţionat un număr de 5 cereri
de preschimbare formulate în dosare care nu au fost repartizate aleatoriu completului CAF 6 pe care
aceasta îl conducea. Ulterior soluţionării acestor cereri de preschimbare, pârâta E. V. a soluţionat şi
pe fond dosarele menţionate anterior. Din punctul de vedere al laturii subiective, Secţia reţine,
raportat la aspectele detaliate anterior, că în speţă nu se regăseşte forma de vinovăţie cerută de lege
pentru a se constata existenţa acestei abateri disciplinare.
Referitor la abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit i) din Legea nr.303/2004, în forma
ulterioară modificărilor aduse prin Legea nr.24/2012, abatere reţinută în sarcina pârâtei judecător ,
care a aratat că momentul soluţionării cererii în fond a constatat că este vorba despre finul său dar nu a
considerat necesar să formuleze declaraţie de abţinere, deoarece era o soluţie previzibilă din moment ce la
Tribunalul B. erau admise toate aceste cereri de înmatriculare fără taxă şi pentru că nu era în relaţii de
prietenie sau de altă natură cu acesta, secţia a apreciat ca aceasta situatie nu se circumscrie niciunui caz de
incompatibilitate sau de abţinere prevăzut expres de dispoziţiile art.24-27 Cod procedură civilă şi nici nu
este de natură a afecta prezumţia de imparţialitate a judecătorului, în condiţiile în care, la nivelul
Tribunalului B., exista o practică unitară în privinţa soluţiilor pronunţate în
dosarele având ca obiect înmatriculările autoturismelor fără plata taxei.
Referitor la abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit. m) teza a II a din Legea

nr.303/2004 modificată prin Legea nr.24/2012, abatere reţinută în sarcina pârâtelor Secţia reţine ca
din probele administrate a rezultat că, la nivelul Secţiei a II a civilă din cadrul Tribunalului B. exista
o practică comună cu privire la măsurile premergătoare şedinţelor de judecată. în concret, la
primirea cererii de chemare în judecată, judecătorii secţiei a Il-a civilă nu aplicau o rezoluţie care să
cuprindă măsurile necesare pentru pregătirea primului termen, această obligaţie revenind grefierului
şef de secţie. Aceeşi practică exista şi în ceea ce priveşte cererile de preschimbare a termenului de
judecată. Astfel, cererile de preschimbare erau transmise grefierului şef secţie, apoi se transmiteau
compartimentului arhivă în vederea identificării dosarului şi a completului. După efectuarea
menţiunilor de către grefierul arhiva cererile de preschimbare împreună cu dosarele erau transmise
judecătorilor în vederea soluţionării.
Situaţia de fapt detaliată anterior a fost consecinţa directă a volumului considerabil de muncă
şi a modului de organizare la nivelul Tribunalului B.. Acestea reprezintă împrejurări obiective,
externe conduitei magistratului care au facilitat desfăşurarea în mod defectuos a activităţii , în
special cu referire la dosarele având ca obiect înmatriculare autoturisme fără plata taxei de poluare .
Astfel, au fost posibile demersurile unor grefieri din cadrul instanţei, care au procedat la
înlocuirea cererilor de chemare în judecată înregistrate iniţial pe rolul instanţei cu cereri ce aveau alt
obiect, precum şi la înlocuirea minutelor şi a hotărârilor, prin includerea altor autoturisme în
dispozitiv şi în minută (cu privire la care nu erau ataşate documente care să ateste dreptul de
proprietate sau care nu erau nici menţionate în cererea de chemare în judecată).
Secţia constată lipsa vinovăţiei sub forma intenţiei, motiv pentru care va constata
neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor necesare angajării răspunderii disciplinare a pârâtelor
judecător C. A. şi T.A în ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit m) teza a II a
din Legea nr.303/2004 modificată prin Legea nr.24/2012.
Referitor abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit. t) din Legea nr.303/2004 modificată
prin Legea nr.24/2012, abatere reţinută în sarcina pârâtelor C. A. şi T.A, Secţia constată In ceea ce
priveşte dosarele soluţionate de către doamna judecător I.J a reţinut că aceasta nu întocmea minute,
în conformitate cu dispoziţiile art.258 din Codul de procedură civilă şi art.
105 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în dosarele ce aveau ca obiect
înmatricularea autoturismelor fără taxă, iar în ceea ce o priveşte pe doamna judecător T.A s-a reţinut
că aceasta nu a verificat dacă avocaţii ce au semnat cererile de chemare în judecată aveau mandat de
reprezentare pentru reclamanţi, că a semnat menţiunile din condica de şedinţă, care are caracter
public, iar două luni mai târziu a anulat rubricile respective din condică.
Din declaraţiile date atât în cadrul cercetării disciplinare cât şi în faţa Secţiei, rezultă că aceasta nu
întocmea minută la momentul deliberării, ci consemna olograf soluţia pe scurt pe o foaie de hârtie, fără
datele de identificare ale autoturismului şi fără domiciliul reclamantului
Referitor la aspectele reţinute de I.J în sensul că pârâta T.A nu a verificat calitatea de

reprezentant a avocatului semnatar al cererii de chemare în judecată, Secţia reţine că în cazul
abaterii disciplinare constând în nesocotirea normelor de drept procesual este necesar a fi făcută
distincţia între încălcarea normelor de procedură ca şi greşeală de judecată, pe de o parte, greşeală
ce poate fi cenzurată pe calea controlului judiciar si pe de altă parte, nerespectarea normelor de
procedură in context disciplinar.
In acest context, Secţia reţine că interpretarea si aplicarea dispoziţiilor legale, în măsura în
care sunt susţinute de argumente juridice, logice, sunt de esenţa actului de judecată, fiind excluse
controlului administrativ asupra lor.
In consecinţă, Secţia reţine că neverificarea de către pârâta judecător T.A a calităţii de
reprezentant a avocatului reclamantului nu se circumscrie laturii obiective a abaterii disciplinare
prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
3. Prin Hotărîrea nr. 3J din 5 martie 2014 Secţia a admis acţiunea formulată de Inspecţia
Judiciară aplică sancţiunea disciplinară constând în indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15 %
pe o perioadă de 6 luni" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute art. 99 lit.c) din acelaşi act
normativ.
Din probele administrate (declaraţii de martori, înregistrarile sedintelor de judecat) rezultă
fără dubiu că doamna judecător foloseşte un ton ridicat faţă de justiţiabili şi avocaţi, nejustificat şi
incompatibil cu respectul faţă de toţi participanţii la proces. De asemenea se poate constata chiar o
agresivitate verbală faţă de avocaţi şi justiţiabili, care distorsionează
normalitatea desfăşurării şedinţelor de judecată prin raportare la climatul şi solemnitatea care trebuie
să caracterizeze actul de justiţie. In mod constant, în şedinţele de judecată, se fac de către doamna
judecător aprecieri asupra pregătirii profesionale a avocaţilor, cu insinuări sau acuzaţii directe
asupra lipsei de profesionalism sau necunoaşterii dosarului de către aceştia.
4. Prin Hotararea nr. 4J din 12 martie 2014 Sectia a admis acţiunea disciplinară formulată de
Inspecţia Judiciară aplică sancţiunea disciplinară constând în "suspendarea din funcţie pe o perioada
de 6 luni" pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi c) din Legea
nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă că în data de 20.03.2013 pe fondul unor
discuţii contradictorii cu M. D. U., grefier şef, doamna judecător a încercat să pătrundă în biroul
M39 (biroul grefierului şef de secţie),întrucât uşa de acces era încuiată, doamna judecător în scopul
pătrunderii în birou, a distrus sistemul de închidere şi asigurare, aflat în poziţia „închis". După
pătrundere, doamna judecător a continuat discuţia tensionată cu doamna grefier M. D. U., care se
afla în încăpere. Se arată că doamna judecător a pătruns în birou, a avut loc o discuţie tensionată, pe
un ton ridicat, cu grefierul şef de secţie, după care a părăsit încăperea, fără a lua vreun obiect din
birou şi fără a urmări lămurirea vreunor aspecte de ordin professional.Doamna judecător pPrin
comportamentul manifestat în datele 08.01.2013, 21.03.2013, 16.04.2013, 08.05.2013, 04.06.2013,
26.06.2013, 18.07.2013. a săvârşit abaterea disciplinară prev. de art. 99 lit. c) din Legea
nr.303/2004: la data 08.01.2013 doamna judecător s- a prezentat în sală înainte de începerea şedinţei
de judecată şi a expus aspecte în legătură cu activitatea sa şi raporturile existente între aceasta şi
persoane din conducerea instanţei - înlocuirea sa de către preşedintele de secţie, dintr-un complet de
judecată învestit cu soluţionarea dosarului„Dacia", formularea de plângeri penale împotriva mai
multor persoane din conducerea Curţii, lipsa accesului la intranet-ul instanţei, împrejurarea că la
adresa sa au fost făcute insinuări cu privire la boli psihice; la data de 21.03.2013 -a adresat injurii sau
cuvinte jignitoare personalului din cadrul instanţei, respectiv doamnei grefier M. D. U. căreia i-a
spus că „dacă o să mai intre în biroul său o să o ia mama dracului"; la data de 16.04.2013 - a abordat
persoana cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea cererilor din cadrul Secţia ... Civilă în legătură
cu înregistrarea unor cereri de strămutare formulate de sora sa, respectiv pe doamna grefier V. M. L.
pe care a întrebat-o dacă dosarele pe care le are asupra sa sunt cererile de
strămutare, şi i-a spus ca nu cumva să nu le înregistreze; la data de 08.05.2013 -a refuzat să participe
în mod direct la deliberare în dosarul nr. 23129/3/2011, sub pretextul că celelalte două doamne
judecător, membre ale completului de judecată nu ţin cont de opinia sa şi a transmis opinia sa în
soluţionarea cauzei, în scris, prin intermediul unui grefier, împrejurare ce a condus la repunerea
cauzei pe rol; la data de 04.06.2013, în şedinţa publică a avut o atitudine nedemnă faţă de doamna
grefier S. C, constând în aceea că, după fiecare dosar pe care 1-a dus doamnei judecător C. M. L.,
aceasta i-a spus, pe un ton scăzut: „te ia mama dracului "; la data de 26.06.2013 - a expus în cadrul
şedinţei de judecată de la acest termen, stabilit ca urmare a repunerii pe rol a cauzei cu
nr.23129/2011 întrucât pârâta nu s-a prezentat la deliberări, aspecte legate de deliberare şi a
prezentat către părţile din dosar înscrisul cuprinzând opinia sa; la data de 18.07.2013 - a avut o
atitudine necorespunzătoare, in sensul că, la sesizarea sa cu privire la nefuncţionarea imprimantei,
după constatarea făcută de domnul informatician D. B., în sensul că imprimanta avea o piesă
defectă, s-a hotărât înlocuirea imprimantei. Se impunea astfel încheierea unui proces-verbal de
predare primire, pe care doamna informatician L. a solicitat să îl realizeze la calculatorul din biroul
doamnei judecător. Aceasta i-a spus că nu este de acord, să îl facă în altă parte, spunându-i doamnei
informatician că este „mârlancă". Aceasta a plecat din birou, a redactat procesul-verbal, semnându-
1, iar la predarea imprimantei, doamna judecător a făcut menţiuni olografe pe respectivul proces-
verbal.
5. Prin Hotărârea nr..6/J din 28 mai 2014 secţia a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia, aplică
sancţiunea disciplinară constând în „avertisment" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.h) teza I din acelaşi
act normativ.
Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99
lit.m) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
ca neîntemeiată.
Din probele administrate pe parcursul verificărilor prealabile şi a cercetării disciplinare a rezultat faptul că amânarea
repetată a pronunţării hotărârilor pe durate de timp considerabile, precum şi repunerea pe rol a acestora de mai multe ori chiar pe
parcursul soluţionării dosarului, reprezintă o activitate constantă în activitatea doamnei judecător .
În anul 2013 doamna judecător V.D.M. a amânat pronunţarea în 249 de dosare, din care într-un număr de 211 dosare de
câte 1-2 ori (din care de 2 ori în 54 de dosare), într-un număr de 31 de dosare de câte 3-4 ori, într-un număr de 2 dosare de câte 5
ori şi a repus cauza pe rol într-un 41 de dosare.
In anul 2012 doamna judecător V.D.M. a amânat pronunţarea în 275 de dosare din care într-
un număr de 243 dosare de câte 1-2 ori (din care de 2 ori în 59 de dosare), într-un număr de 29 de dosare de câte 3-4 ori, într-un
număr de 4 dosare de câte 5 ori şi a repus cauza pe rol într-un 51 de dosare.
Intr-un număr de 92 de cauze s-a dispus amânarea de pronunţare pe perioade mai mari de 7 zile, astfel cum este prevăzut
de art.260 alin.l din vechiul Cod de procedură civilă sau mai mari de 15 zile, aşa cum este prevăzut de art.306 din vechiul Cod
procedură penală.
In ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, secţia reţine următoarele:
In ceea ce priveşte dispariţia din dosarul de urmărire penală nr./2006 al P.J. a volumelor 2-6 judecătorul cauzei, doamna
judecător V.D.M., care exercită şi funcţia de preşedinte al J. a arătat că la data de 10.05.2013 a rămas în pronunţare cu această
cauză, iar completul având nevoie de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronunţării la datele de 17.05.2013, 24.05.2013 şi
29.05.2013. în această perioadă s-a constat lipsa dosarului de urmărire penală, aceste aspecte nefiind însă consemnate în nici una
dintre încheierile de amânare a pronunţării de după data de 10.05.2015.
Aşa cum s-a arătat şi mai sus, pârâta recunoaşte faptul că a constatat dispariţia volumelor 2-6 din dosarul de urmărire
penală în perioada 23-29 mai 2013 ( adică la două săptămâni după ce rămăsese în pronunţare cu cauza).Grefierul de şedinţă nu a
preluat, conform obligaţiei sale, volumele 2-6 din dosarul de urmărire penală nr./P/2006 al P. J., pârâta fiind pusă în imposibilitate
de a studia aceste volume pentru a doua zi, cand avea şedinţă de judecată.
Acesta a fost practic motivul care a determinat-o pe doamna judecător să ia personal aceste volume ale dosarului de
urmărire penală din arhivă, în condiţiile în care în instanţă nu mai erau nici grefierul de şedinţă, nici grefierul arhivar.In această
situaţie nu se poate susţine că fapta doamnei judecător de a lua personal, în lipsa grefierului arhivar, volumele 2-6 din dosarul ce îl
avea spre soluţionare a doua zi este nejustificată.
Secţia a apreciat că nu există legătură de cauzalitate între fapta pârâtei care a luat personal, dosarele de urmărire penală
din arhivă în data de 24.01.2013, după programul cu publicul al instanţei, şi dispariţia acestor dosare trei luni mai târziu.
6. Prin Hotărârea nr.9/J din 19 iunie 2014 a admis acţiunea disciplinară formulată de
Inspecţia aplică domnului judecător sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de
încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni", pentru săvârşirea abaterilor disciplinare
prevăzute de art.99 lit.c) şi t) teza a Il-a raportat la art.991 alin.2 din acelaşi act normativ
In ceea ce priveşte abaterea disciplinară prev. de art. 99 lit t) teza a II-a din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, secţia reţine următoarea situaţie de fapt:dosarul X a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei P.
La data de 26.03.2013, cauza fiind repartizată aleatoriu completului C4 (format prin redenumirea
completului C9 penal) prezidat de domnul judecător, a parcurs 3 termene de judecată şi, respectiv 6 luni de
la data repartizării dosarului pe complet până la momentul formulării de către acesta a cererii de abţinere,
dosarul A a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei P. la data de 05.12.2011 fiind repartizat aleatoriu
completului C9, prezidat de domnul judecător , la termenul din data de 25.05.2012, respectiv după 3 termene
de judecată (06.01.2012, 02.03.2012,13.04.2012) şi la un interval de 5 luni de la înregistrarea dosarului,
domnul judecător formulează oral cerere de abţinere. Dosarul nr.C a fost înregistrat
pe rolul Judecătoriei P. la data de 08.02.2013, fiind repartizat aleatoriu completului C9 prezidat de domnul
judecător D.D.D.. După 2 termene de judecată, respectiv la data de 24.05.2013, domnul judecător D.D. a
formulat cerere de abţinere, admisă prin încheierea din data de 27.05.2013. Dosarul nr.X a fost înregistrat pe
rolul Judecătoriei P. la data de 24.05.2013. Judecătorul cercetat formulează oral cerere de abţinere la al
treilea termen de judecată, 11.09.2013, respectiv după 4 luni de la repartizarea dosarului pe complet.
Acceptând să intre în şedinţa de judecată fără întocmirea de către grefier a referatului din care ar fi
rezultat dacă este sau nu incompatibil domnul judecător D.D. şi-a asumat încălcarea dispoziţiilor
procedurale referitoare la incompatibilităţi De asemenea, faptul că pârâtul a formulat cerere de abţinere în
cauzele în care era incompatibil, după trecerea mai multor termene de judecată şi a dispus măsuri, respectiv
a încuviinţat probe, este rezultatul încălcării de către acesta a dispoziţiilor prev. de art50 din Codul de
procedură penală şi a disp. art 5 alin.(2) şi art. 54 alin. (1) lit a) din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti.
Secţia reţine că întrucât domnul judecător nu a acordat cuvântul procurorului de şedinţă asupra
cererii de amânare a cauzei, dispunând direct acordarea unui termen de judecată a doua zi, au fost încălcate
dispoziţiile prevăzute de art. 289 Cod procedură penală.
În ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.(c) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.
24/2012, secţia reţine următoarea situaţie de fapt
Doamna procuror D.R. nu a înţeles să participe la şedinţa de judecată, iar domnul judecător a
soluţionat cererea fără participarea procurorului.
Din înscrisurile aflate la filele 94-104 rezultă că domnul judecător a procedat în mod similar în alte
două dosare având ca obiect Legea nr.82/2012, respectiv a procedat la citarea doamnei procuror atât la
Parchetul de pe lângă Judecătoria P. cât şi la unităţile superioare de parchet.
Astfel, prin atitudinea adoptată , constând în citarea în mod repetat a doamnei procuror D.R., precum
şi în înştiinţarea parchetelor superioare despre lipsa din instanţă a doamnei procuror, domnul judecător a
depăşit cadrul legal de desfăşurare a procesului penal. Scopul acestor demersuri a fost doar de a sesiza
conducerea parchetelor superioare şi a primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria P. despre
lipsa de la şedinţa de judecată a doamnei procuror D.R
De asemenea, secţia reţine că modalitatea de interpelare a procurorului în şedinţa de judecată,
precum şi susţinerea unui dialog judecător-procuror fără relevanţă juridică, ci doar cu intenţia de a evidenţia
eventualele greşeli de drept material sau procesual ale procurorului se circumscriu laturii obiective ale
abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit c) din Legea nr.303/2004, modificată
prin Legea nr.24/2012
7. Prin Hotărârea nr.lO/J din 25 iunie 2014 , cu majoritate Secţia a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de
Inspecţia Judiciară aplică sancţiunea disciplinară constând în "avertisment", pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de
art. 99 lit. h) din acelaşi act normativ.
Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art.
99 lit. t) teza a- Il-a raportat la art.99 ind.l alin.2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
În motivarea acţiunii se reţine, în esenţă, că doamna judecător învestită fiind cu soluţionarea dosarului nr.X nu a
respectat, din motive imputabile, dispoziţiile legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi nu şi-a îndeplinit, în mod
corespunzător, atribuţiile specifice funcţiei, prin faptul că, la judecata cauzei nu a aplicat în mod eficient normele procedurale,
temporizând procesul penal.Astfel, se arată că intervalul de timp calculat de la data înregistrării dosarului respectiv data de 7
noiembrie 2006 şi până la soluţionarea acestuia, în primă instanţă, prin sentinţa penală nr. 190 din data de 23 decembrie 2013, este
mai mare de 7 ani, iar de la înregistrarea dosarului în sistem este deaproximativ 7 ani şi 6 luni. La soluţionarea acestui dosar s-au
acordat 76 termene de judecată, acestea fiind stabilite, de regulă, lunar (au existat situaţii izolate în care s-au stabilit la un interval
de 2-3 săptămâni, dar şi mai mari de o lună), fără ca, în perioada vacanţei judecătoreşti, să se fixeze termen de judecată. Se arată
că o mare parte a termenelor de judecată a fost acordată pentru lipsa inculpaţilor, din diverse motive (medicale, lipsa din ţară,
situaţii personale, etc), sau pentru faptul că inculpaţii nu aveau asigurată asistenţă juridică obligatorie, ori apărătorii aleşi ai
acestora, respectiv apărătorii desemnaţi din oficiu nu s-au prezentat (imposibilitate prezentare pentru motive medicale, asigurarea
asistenţei juridice la alte instanţe, participare la comisii de concurs, efectuarea concediilor de odihnă, etc), fără să-şi asigure
substituirea.
Astfel, se reţine că, pentru asemenea motive, la 30 de termene s-a amânat judecata, iar instanţa nu a dispus sancţionarea
apărătorilor decât în ceea ce priveşte lipsa avocaţilor aleşi sau desemnaţi din oficiu la 6 termene.
În ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, secţia reţine că, fapta constând prelungirea duratei de soluţionare a cauzei prin
nerespectarea normelor de procedură intră în conţinutul constitutiv al abaterii disciplinare prev. de art.99 lit. h) din Legea nr.
303/2004, aşa cum a fost reţinută anterior, secţia apreciază că pârâta nu poate fi trasă la răspundere pentru aceeaşi faptă, însă din
punctul de vedere al abaterii disciplinare prev. de art.99 lit.t) din acelaşi act normativ.
De asemenea, secţia reţine că atâta vreme cât o cauză nu a fost soluţionată definitiv, nu se poate aprecia asupra
caracterului grav al încălcării normelor de drept material ori procesual, eventualele consecinţe asupra drepturilor părţilor (altele
decât cele de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil) putând fi constatate doar după epuizarea căilor de atac. în caz contrar
s-ar aduce atingere dispoziţiilor prev. de art. 129 din Constituţia României, potrivit căreia hotărârile judecătoreşti sunt supuse
numai controlului judiciar în condiţiile legii.

Sinteza Jurisprudentei CSM in Materie Disciplinara

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Sinteza Jurisprudentei CSM in Materie Disciplinara

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Norwegian Financial Mechanism 2009-2014

Programul RO 24 „Înt ărirea capacit ăţii judiciare şi cooperare ”

I. Sinteza din jurisprudenţa Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară 2006-2010

Fapta paratei procuror CAE de a se deplasa in localitatea Y împreuna cu avocatul inculpatului SS si de a

2.Fapta judecătorului BR de a avea calitatea de acţionar la Reiffensen Bank nu întruneşte elementele

1.Fapta judecatorului DM de a interveni pe langa un comisar de politie pentru a facilita obtinerea

2.Fapta judecatorului BI de a solicita relatii cu privire la procedura de inmatriculare a unui autotorism nu

1.Fapta procurorului MV de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel X de a refuza sa primeasca si sa

3.Fapta judecătorului A. de a nu se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive cu

5.Faptele judecătorului FA de la Judecătoria X constând în atitudinea manifestată pe parcursul judecării unei

2.Fapta judecătorului MR de la Tribunalul X de a redacta cu întârziere de peste 1 an un număr de 194

3. Fapta judecătorului de a înregistra la data de 6 noiembrie 2008 un număr de 64 de hotărâri civile

5. Faptele judecătoarei AI de nepredare a conceptelor, de nesemnare a hotărârilor tehnoredactate cu

De asemenea, redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti, consecinţă a dezinteresului manifestat de

6. Faptele judecătoarei DD de la Tribunalul C de a determina persoane din subordinea sa îndeosebi pe prim-

1.Fapta judecătorului BG de la Judecătoria X nu întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare

II. Sinteză de practică a Secţiei pentru judecători în materie disciplinară 2013-2014

Nerespectarea de către pârâta judecător a standardelor de conduită stabilite prin legi şi

2. Prin Hotarârea nr. 2J din 30 ianuarie 2014, cu majoritate, Sectia a respins

.Admite în parte acţiunea disciplinară formulată de I.J aplică sancţiunea disciplinară

Referitor la abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit. m) teza a II a din Legea

Referitor la aspectele reţinute de I.J în sensul că pârâta T.A nu a verificat calitatea de

Vous aimerez peut-être aussi