Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
■ să descrie corect etapele 2. Organizarea cunoştinţelor anterioare după modelul: Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat.
traficului de fiinţe umane, în Împart tabla în trei coloane, fn rubrica Ştiu, notez cunoştinţele despre traficul de fiinţe
ordinea desfăşurării acestora, umane, de care elevii sunt absolut siguri. în rubrica Vreau să ştiu notez cunoştinţele pe
pe baza informaţiilor primite; care elevii nu le cunosc sau cele despre care ar dori să afle mai multe informaţii.
■ să descopere din mărturiile 5. Completarea frontală, pe tablă, a rubricii Am învăţat, în urma discuţiilor cu întreaga
victimelor cel puţin patru clasă privind informaţiile noi, referitoare la următoarele aspecte:
dintre indiciile care pot ■ definiţia; scopul; etapele traficului de fiinţe umane: recrutarea, transportul, vânzarea,
anticipa expunerea la pericolul sechestrarea şi exploatarea, revânzarea, ieşirea din reţea, repatrierea;
de a deveni victimă a ■ identificarea indiciilor care sugerează expunerea la pericolul de a deveni victimă a
traficului. traficului de fiinţe umane.
Metode de învăţământ: Elevii vor completa în caiete aspectele noi de la rubrica Am învăţat.
conversaţia euristică, Scrierea 6. Completarea individuală a unui organizator grafic (OG) comparativ tip "balanţă", după
liberă, K-W-L, organizatorul model.
grafic comparativ (OG). ■ Intre fenomenul traficului de fiinţe umane în scop de exploatare sexuală şi prostituţie
există asemănări, dar şi deosebiri. Desenaţi schema de pe tablă şl completaţi-o individual,
Mijloace de învăţământ:
notând asemănările şl deosebirile (vezi OG comparativ propus).
imagini, caseta video cu
înregistrările mărturiilor 7. Completarea frontală a organizatorului grafic, pe tablă, In urma discuţiilor cu elevii.
victimelor traficului (studii de
caz)
L Scriere&liheră _________________________________________
Definiţie: Scrierea liberă este o metodă utilizată în vederea formării capacităţii elevilor de a reflecta şi de a învăţa
prin exprimarea în scris a gândurilor/ideilor pe care le au despre o anumită temă indicată de către profesor.
Definiţie: K-W-L este o metodă utilizată în vederea valorificării cunoştinţelor şi experienţelor anterioare ale
elevilor în vederea optimizării învăţării.
2. Elevii notează pe o fişă, individual sau în perechi, ideile pe care le cunosc referitor la tema propusă, precum şi
ceea ce doresc să ştie.
3. în urma discuţiilor, ideile referitoare la ceea ce elevii ştiu deja vor fi discutate cu întreaga clasă, iar cele care
sunt acceptate de către întreg colectivul sunt scrise în tabel.
4. Neclarităţile/ aşteptările elevilor, identificate pe baza discuţiilor vor fi completate în coloana a doua a
tabelului.
5. Se realizează transmiterea cunoştinţelor/ se analizează materialele complementare (casete video, studii de caz,
articole din ziar etc.) în vederea clarificării problemelor necunoscute sau neînţelese de elevi.
6. Elementele noi, desprinse în urma discuţiilor, vor fi trecute în coloana a treia. Această etapă presupune pe de o
parte conştientizarea noilor cunoştinţe, iar pe de altă parte compararea acestora cu vechile cunoştinţe şi cu
expectanţele elevilor, exprimate în primele două coloane. Pot fi puse următoarele întrebări:
28
!
rt^Soa©'-
Care sunt noile cunoştinţe dobândite? Cum răspund acestea la întrebările iniţiale? Care întrebări au rămas fără
răspuns? Există răspunsuri pentru care nu am formulat întrebări? Ce aţi dori să aflaţi în plus despre acest
subiect?
| Metoda Organizatorul grafic are mai multe variante, cele mai cunoscute dintre acestea fiind: j -
Organizatorul grafic comparativ;
I - Organizatorul grafic al caracteristicilor;
I - Organizatorul grafic cronologic;
I - Organizatorul grafic al etapelor;
- Organizatorul grafic de tip cauză-efect;
- Organizatorul grafic de tip situaţie-problemă-explicaţie/soluţie.
în continuare, vom prezenta fiecare variantă de OG, cu exemple pe problematica traficului de fiinţe umane, care
pot fi utilizate şi în alte activităţi:
29
anumite caracteristici va fi marcată prin semnul iar absenţa acesteia prin semnul “-".(vezi tabelul de la
Anexa 1);
- tip “balanţă”, în care asemănările şi deosebirile sunt cele două braţe ale acesteia.
TRAFIC Şl PROSTITUŢIE
2. ORGANIZATORUL GRAFIC AL CARACTERISTICILOR
■ Este utilizat pentru evidenţierea caracteristicilor unor concepte, procese, fenomene, evenimente.
I
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
1
MODUL DE REALIZARE
EXISTENŢA UNUI
"PATRON". A RECRUTĂRII
PIERDEREA CONTROLULUI
ASUPRA ACŢIUNILOR PROPRII
■ Profesorul poate sintetiza în cadrul unei activităţi frontale caracteristicile identificate de către elevi în cadrul unor
activităţi individuale sau pe grupe.
30
aSN"SDc©''SoaS'"SDc©'fîDc<î?'
f
31
în conţinuturile care au în vedere aspecte privind traficul de fiinţe umane, se poate realiza un organizator grafic de
tip cauză-efect.
■ să identifice corect cauzele 1. Realizarea de către elevi a "liniei vieţii" lor, pentru a înţelege modul în care
care au determinat plecarea ELENEI in situaţia de victimă a traficului de fiinţe umane le poate schimba viaţa.
străinătate, în urma lecturii cazului; ■ Exemplificarea unui caz, prin desenul realizat de o victimă a traficului de
fiinţe umane (vezi coperta nr: 4 sau calendarul 2006 realizat de OIM
■ să precizeze cel puţin cinci Moldova, luna august)
consecinţe ale traficului de fiinţe umane
pe diferite aspecte; 2. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse
■ să recunoască toate indiciile 3. Prezentarea cazului nr. 3 din Anexa 6. In rezolvarea cazului se vor avea în
care pot sugera implicarea într-o vedere următoarele aspecte:
situaţie de trafic de fiinţe umane, în - Care au fost cauzele care au determinat plecarea Elenei şi care a fost
exemplele prezentate în fişa 2 desfăşurarea ulterioară a evenimentelor?
- Cum s-a modificat linia vieţii Elenei, în urma experienţei tragice prin care a
■ să manifeste compasiune trecut?
sinceră faţă de victimele traficului - Care au fost urmările/ consecinţele pentru Elena, ca victimă a traficului de
de fiinţe umane. fiinţe umane:
■ în plan fizic şi sufletesc
Metode de învăţământ:
conversaţia euristică, linia vieţii, studiul
■ în planul relaţiilor cu familia
de caz ■ în planul relaţiilor cu prietenii
■ în planul relaţiilor cu comunitatea
Mijloace de învăţământ: ■ în planul încrederii în semeni
Imagini din calendarul OIM Moldova,
fişă de lucru, DVDul cu mărturiile 4. Discuţii despre cauzele şi consecinţele traficului de fiinţe umane, pornind
victimelor de la cazul prezentat.
5. Discuţii despre indiciile care pot sugera implicarea într-o situaţie de trafic,
în baza fişei de lucru. Care dintre aceste indicii pot fi identificate în cazul
Elenei?
1. Linia vieţii
Elevii vor fi puşi să deseneze pe hârtie o linie a propriei vieţi, începând cu momentul naşterii până în prezent şi
modul în care şi-o imaginează în viitor, prin realizarea unei succesiuni a celor mai importante evenimente
petrecute deja şi a celor pe care le anticipează.
Urmează o scurtă discuţie în care 2-3 elevi îşi prezintă linia vieţii. Profesorul va evidenţia faptul că fiecare om
se gândeşte la ce este mai bun pentru el în viitor. Totuşi, nu trebuie uitat faptul că în viaţa fiecărui om pot să
apară evenimente neprevăzute, în măsură să producă schimbări majore în planul existenţei. Un astfel de lucru
neprevăzut ar putea fi implicarea în traficul de fiinţe umane, ca victimă a acestui fenomen. Elevii vor fi puşi să
marcheze în mod ipotetic, pe baza cunoştinţelor pe care le au despre această temă, momentul în care ar putea să
se producă recrutarea pentru trafic. Cereţi-le să deseneze linia vieţii după momentul recrutării.
33
Realizaţi discuţii privind diferenţele care apar, consecinţele recrutării/traficului, sub aspectul relaţiei cu
oamenii şi al efectelor asupra vieţii. Este important ca desprinderea concluziei privind necesitatea preve-
nirii/evitării traficului să vină din partea elevilor.
2, Studiul de caz
Definiţie: Studiul de caz constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoaşterii inductive, în vederea formării
capacităţii elevilor de a trece de la particular la general, dar şi bază a cunoaşterii deductive, de trecere de la
general la particular.
Etape în utilizarea metodei
1. Prezentarea cazului, propus de profesor sau/şi elevi.
2. Alcătuirea unui plan pentru o analiză care să conducă la identificarea cauzelor ce au determinat apariţia
şi/sau evoluţia cazului aflat în studiu.
3. Iniţierea şi dirijarea de către profesor a dezbaterilor în vederea stabilirii alternativelor de rezolvare, prin
selectarea celor mai potrivite metode de analiză, prin examinarea cazului din mai multe perspective, fără însă a
se propune sau sugera elevilor ipoteze, opinii sau soluţii.
4. Stabilirea concluziilor.
Aspecte legate de utilizarea metodei
■ Se utilizează la orele cu afinităţi de ordin religios pentru anumite teme sau situaţii care vizează formarea
de atitudini şi comportamente morale.
■ în alegerea cazului se urmăreşte:
- corespondenţa cu viaţa reală, concretă;
- corelarea acestuia cu obiectivele propuse;
- raportarea la cunoştinţele, ideile, normele cunoscute de elevi;
- corelarea gradului de dificultate a analizei cazului cu nivelul de pregătire a elevilor;
- posibilitatea sintetizării concluziilor.
■ Cazul poate fi prezentat elevilor printr-o descriere completă, parţială sau prin comunicarea unor sarcini
concrete de rezolvat, în funcţie de experienţa şi capacitatea acestora de a utiliza material documentar şi de a
rezolva cazuri.
■ Avantajele utilizării acestei metode rezidă în faptul că îi solicită pe elevi în culegerea şi utilizarea de
informaţii în vederea elaborării şi argumentării unor decizii, evaluării alternativelor şi desprinderii unor
concluzii.
■ Elevii vor fi antrenaţi în dezbateri prin întrebări care să le stimuleze creativitatea: Care sunt factorii care ar
trebui modificaţi?
■ La religie, studiul de caz se utilizează în următoarele situaţii:
- în analiza unor cazuri de deviaţii comportamentale cunoscute de către elevi;
- în identificarea datoriilor membrilor unei familii, pe baza analizei relaţiei dintre aceştia;
- în dezvoltarea atenţiei şi înţelegerii faţă de problemele celor din jur;
- în evidenţierea datoriilor faţă de Dumnezeu şi de semeni, de biserică, societate, şcoală;
- în formarea deprinderii de a practica virtuţile etc.
( 34 rv
FISA DE LUCRU
în tabelul următor sunt prezentate anumite oferte care vi se pot face la un moment dat. Citiţi cu atenţie şi,
împreună cu colegul de bancă, identificaţi indiciile care pot sugera implicarea într-o situaţie de trafic de fiinţe
umane.
Ai citit în ziarul X un anunţ prin care o firmă de care nu ai mai auzit intermediază
contracte de muncă în străinătate. Fără să te interesezi la organele competente
despre existenţa firmei respective, accepţi oferta.
Un coleg de-al fratelui tău şi-a propus să vă ajute pentru a avea un trai mai
bun.Ţi-a spus că îţi va ajuta să-ţi faci repedş un paşaport, chiar dacă eşti minoră.
Peste câteva zile a apărut cu un paşaport cu fotografia ta şi cu o sumă de bani
pentru a pleca în străinătate. De astăzi înainte însă eşti altcineva: ai alt nume, alt
loc de naştere, alt domiciliu, alţi părinţi.
0 persoană pe care abia ai cunoscut-o s-a oferit să te ajute să îţi găseşti de lucru
în străinătate. Pentru a ajunge acolo ai nevoie de o sumă de bani de care însă nu
dispui. Persoana respectivă e dispusă să te ajute să îţi plătească cheltuielile de
drum şi viză, spunându-ţi că o să îi returnezl ulterior banii respectivi, plătind în
rate din salariul mare pe care îl vei primi.
Tocmai a apărut ocazia vieţii tale: eşti frumoasă şi poţi deveni prezentator de
modă. Ţi se oferă o sumă mare de bani, la care nu ai visat niciodată, Iar
contractul nu implică practicarea prostituţiei. Cei care intermediază semnarea
contractului te asigură de faptul că aceste condiţii vor rămâne neschimbate pe
parcurs. Eşti pusă să semnezi două contracte: unul din ele este în limba ţării în
care vei lucra şi pe care tu nu o cunoşti. Tu semnezi deoarece ţi se spune că este
acelaşi lucru.
Un tip pe care nu l-ai mai văzut prin zonă se oferă să te însoţească acasă de la
discotecă, cu maşina. Tu ai văzut că în maşina respectivă mai erau doi bărbaţi. Pe
de altă parte, niciodată nu ai urcat într-o astfel de maşină, iar tipul e drăguţ şi
insistent.
35
zurile
ne;săProiect
Metode prezentate;
să
conversaţia
Mijloace
■ de
de învăţământ:
precizeze
sprijine
cel
euristică,
identificededin puţin
persoanele
activitate
textele
învăţământ: trei 1.4.
cauze
didactică
lectu- 5.
ne
şi
2. Prezentarea
mate
Realizarea
şi va
trei în
■Prezentarea
nr.
Discuţie traficanţi);
dezumanizarea
rezolva
3consecinţe
Clasa:
relaţia
Pentru de rezultatelor
uneiaplicaţia
adezbateri,
obiectivelor
introductivă
cazul
consecinţele exploatare elevilor
latraficu-
care
următoare,
aletraficuluipoate
pe
referitoare
prezentat deîn laşi
3.fişă,
propuse
tipde desprinderea
următoarele
duce
prin
Organizarea traficul
metoda
pentru
traficul
sclavagist, deaspecte:
identificaţi:
fiinţe clasei
dar
asuprafiinţede
(victime
de concluzii.
şiCadranele:
transfor-
înumane,
activitatea şase
didactică
rate,
dependenţă
victimelor şi
victime
grupuri
textul
cât mai biblic,
cadranele,
X-a de
aleelevi.
multe traficului
ziare,
Fiecare
reviste,
informaţii
expunerea, degrupfiinţe
pornind va pri-
dece la
alui de
exemple
- fiinţe
profilul
urmează
victimei să umane,
mediatizate.
victimei
fie
faţă
familiilor acestora; de pentru
(cadranul ca-
privind
desfăşurată.
traficant; mi
I); o
traficul fişă
de (fişa
fiinţe 1) care
uma- prezintă
umane,
câte Tema:
calendarul
un cazOIM
descrierea, prin
de trafic
oferirea
ciorchinele de fiinţe uma- 6. Realizarea,
de de în grupuri
- modalităţile de 2-3(cadranul
de recrutare elevi, a unuiII) ciorchine în care
Victima traficului fiinţe umane
informaţii privind organizaţiile cuvântul cheie să fie victima
- modalitatea de repatriere (III)şi prezentarea acestuia în faţa clasei.
care pot interveni în astfel de - alte aspecte relevante pentru problematica traficului
situaţii. 7. Prezentarea
(cadranulorganizaţiilor
IV) cu responsabilităţi pe problematica
traficului de fiinţe umane (fişa 2).
şi de a exprima argumentat puncte de vedere personale asupra unui subiect propus, pe baza a patru criterii
precizate de către profesor.
Etape în utilizarea metodei
1. Se trasează pe întreaga foaie de hârtie două axe perpendiculare, obţinându-se patru cadrane, apoi sunt
precizate sarcinile didactice corespunzătoare fiecăruia dintre acestea.
II
1
III IV
2. Sunt rezolvate cerinţele, apoi rezultatele sunt trecute de către elevi în cele patru cadrane, în condiţiile şi
timpul indicat de către profesor
2, Metodaxiordiinde ______________________________________
Definiţie: Ciorchinele se utilizează cu scopul de a stimula gândirea liberă, creativă şi de tip divergent, de a
sesiza conexiunile dintre idei, de a realiza noi asociaţii de idei, de a descoperi noi sensuri, semnificaţii, conotaţii.
38 t^oS''SDO©''3DOS \C(
CS'"SDO^'SDGS'"SDC0''®DGSS'SDGS'^DCS
FISA 1
CAZURI LUATE ÎN STUDIU, PENTRU METODA CADRANELE
(cazurile au fost preluate din calendarul pe anul 2006 editat de OIM, biroul din Moldova, ţi Ministerul Sănătăţii şi
Protecţiei Sociale al Republicii Moldova)
*** fiecare grupă va primi un caz din cele prezentate în fişă
1. Mama lui E. a murit când ea avea 10 ani, iar tatăl s-a recăsătorit. E (16) era studentă. Când aştepta autobuzul
la staţie a fost târâtă într-o maşină, drogată şi închisă. Timp de două luni ea a fost abuzată sexual, până când unul
din proxeneţi a uitat să încuie uşa. După ce a reuşit să evadeze, ea s-a întors la studii, dar colegii au aflat totul şi
au respins-o. în prezent lucrează vânzătoare.
2. O (17) a crescut în internat. Ea nu are tată. După ce a absolvit şcoala, a dorit să îşi continue studiile la
Chişinău, dar a fost amăgită, încuiată într-o casă şi violată timp de şase luni. Ca şi multe alte fete, ea a încercat să
se sinucidă după ce a evadat. în prezent, învaţă la cursurile de croitorie şi coase haine pentru copii.
3. D (17) a fost violată cu brutalitate de unchiul ei la vârsta fragedă de 12 ani. Nu a putut rămâne în satul nfttal;
ea era stigmatizată şi marginalizată la şcoală. La vârsta de 16 ani, D a fugit de acasă. în Chişinău a fost vândută
pentru a lucra în Moscova. Timp de şase luni a fost forţată să se prostitueze - adică violată Sistematic. împreună
cu un prieten, D a organizat evadarea a patru fete din bordel. în Moldova a depus mărturie împotriva
proxenetului. în prezent este căsătorită şi are un copil.
4. S (25) a fost traficată în Republica Cehă şi ţinută într-un grajd cu cai timp de 8 luni, ca un animal. în timpul
zilei, ea avea grijă de cai, iar în timpul nopţii, prietenii jocheului-proxenet o abuzau sexual. Femeia SC alimenta
numai cu ovăz şi mere. A reuşit să fugă prin zăpadă, fiind însărcinată. în prezent S lucrează CS menajeră în
Italia.
5. V (16) Tatăl său a respins-o deoarece nu a crezut că este fiica lui. împreună cu mama sa, V a plecat să
locuiască în alt sat, unde au creat o familie nouă. Când a împlinit 16 ani, V a plecat la Moscova, sperând SA
g&sească un loc de muncă, dar a ajuns să fie traficată. După un an, un bărbat a ajutat-o să se întoarcă lll
Moldova. V a învăţat de bucătăreasă, s-a căsătorit şi are un copil.
6. V (16) a fost vândută de o rudă în Turcia. Ea a îndurat mai mult de opt luni de trafic. A fost închisă, bătută şi
violată. După ce s-a întors în Moldova, a depus mărturie împotriva proxenetei, care a fost condamnată la 10
ani de închisoare.
1
FISA 2
ORGANIZAŢII CU RESPONSABILITĂŢI PE PROBLEMATICA TRAFICULUI
ORGANIZAŢIA TELEFON
FISA 3
FIŞĂ DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR LEGATE DE TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii legate de problematica traficului de fiinţe umane. Susţineţi
răspunsul cu argumente, pe baza cunoştinţelor dobândite. _____ . _______
ENUNŢURI ADEVĂRAT FALS
3. Cei care migrează legal, nu pot deveni victime ale traficului de fiinţe umane.
5. Doar femeile şi copiii pot deveni victime ale traficului de fiinţe umane.
Sugestii didactice:
Această fişă o puteţi utiliza în următoarea oră, pentru a verifica modul în care elevii şi-au însuşit cunoştinţele
predate. Evaluarea se poate realiza sub forma unui concurs între grupe de elevi (profesorul poate adăuga şi alte
afirmaţii sau poate renunţa la unele din cele prezentate în fişă).
r-.
* să îşi exprime un punct de vede- f# 2. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse.
referitor la valoarea pe care o are 3. Prezentarea noilor informaţii, utilizând metoda Mozaic. Organizarea clasei pentru
Omul, în urma discuţiilor din clasă metoda Mozaic şi distribuirea sarcinilor de lucru, care vor fi rezolvate în urma cazului
"ELENA", din Anexa 7 de pe DVDul cu mărturiile victimelor (studiul de caz):
Mttode de învăţământ: conversaţii - Descrieţi situaţia care a determinat plecarea Elenei.
euristică, mozaicul, ciorchinele, - Descrieţi profilul moral al recrutorului şi modalitatea de recrutare.
ItUdlul de caz; - Descrieţi profilul moral al traficanţilor.
- Care sunt aspectele concrete de care ar trebui să ţină seama victima pentru
Mijloace de învăţământ: textul
a-şi îndeplini planurile de viitor?
biblic, DVDul cu mărturiile 4. Organizarea cunoştinţelor prin doi ciorchini. Pe baza informaţiilor de la elevi realizez pe
victimelor, fî|« cu sarcinile de lucru, tablă un ciorchine al cărui cuvânt-cheie este recrutorul şi un ciorchine al cărui cuvânt-
fişe cu studiile de caz cheie este traficantul.
5. Prezentarea unor cazuri asemănătoare celor existente în traficul de fiinţe umane, aşa cum apar în Sfânta Scriptură: vânzarea lui losif
de către fraţii lui, vânzarea Mântuitorului de către luda şi realizarea unei discuţii despre valoarea omului în creştinism.
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
grup iniţial A grup iniţial B grup iniţial C grup iniţial D
I, Prezentarea obiectivului activităţii didactice şi împărţirea sarcinilor de lucru, pe fişe special elaborate plntru fiecare dintre
cele patru numere de identificare. Fiecare elev primeşte o fişă care cuprinde una din gfli patru sarcini de învăţare.
I, Constituirea grupurilor de “experţi” şi rezolvarea sarcinii de lucru. Elevii care au primit numărul l (şi dbcl fişa cu sarcina
corespunzătoare) vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma un alt grup etc. In dftzul în care clasa este foarte
numeroasă se pot forma câte două grupe cu numărul 1, cu numărul 2 etc., MtU se poate lucra numai cu o parte a clasei.
41
1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4
grup experţii grup experţi 2 grup experţi 3 grup experţi 4
Elevii vor lucra în grup conţinutul de idei şi vor stabili în comun modul în care acesta va fi sintetizat, formulat şi prezentat
colegilor.
4. Revenirea elevilor în grupurile iniţiale în vederea prezentării în cadrul acestora a modului de rezolvare a sarcinii
primite.
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
' grup iniţial A grup iniţial B grup iniţial C grup iniţial D
Prin predarea reciprocă, în succesiunea logică determinată de numărul de identificare primit (numărul sarcinii de' învăţare),
fiecare elev trebuie să ajungă să cunoască toate cele patru părţi ale conţinutului activităţii didactice, nu numai pe aceea
pentru care a devenit “expert”. Această etapă se realizează prin expunere şi dialog, pentru a se lămuri toate aspectele aflate
în discuţie, iar în măsura în care apar anumite neclarităţi, se poate solicita ajutorul altui “expert” sau al profesorului.
2. Organizarea răspunsurilor.
■ Unul dintre elevii din fiecare grup să
citească toate răspunsurile de pe foaie. Notez pe o coală de hârtie (un flip-
chart) ideile reprezentative, care vor fi valorificate prin metoda SINELG,
ulterior.
43 )
şi să le analizeze.
44
L Metoda masa rotundă simultană _____________________________________
Definiţie: Masa rotundă simultană este o metodă de învăţare prin colaborare, în care fiecare elev este solicitat să-
şi prezinte un punct de vedere asupra unei probleme/teme aflată în discuţie.
2. Aspectele scrise de elevi pe foile de hârtie sunt citite de un membru al grupului sau de către profesor. Sunt
analizate toate punctele de vedere.
Ideile notate de elevi vor fi apoi sistematizate şi notate pe tablă sau pe o folie de retroproiector. Neconcor-
danţele de opinii vor fi discutate în vederea obţinerii unui acord minim referitor la ceea ce se notează.
2. Elevii vor citi cu atenţie textul, iar pe marginea acestuia (sau pe o coală de hârtie) vor face unele menţiuni, cu
o anumită semnificaţie privind propria înţelegere a mesajul textului:
- vor bifa (“V”) pe marginea textului, în cazul în care conţinutul de idei confirmă noţiunile deja
cunoscute sau pe cele considerate cunoscute;
- vor pune un plus (“+”) pe marginea textului care conţine o informaţie nouă pentru ei;
- vor pune un minus (“-”) pe marginea textului care contrazice sau diferă de ceea ce ştiau ei;
- vor pune un semnul întrebării (“?”) acolo unde apar idei neclare, confuze sau despre care doresc să afle mai
multe aspecte.
3. După lecturarea textului şi o scurtă analiză asupra menţiunilor făcute pe marginea textului, elevii revin
la lista de idei realizată înaintea lecturii şi discută în grupuri de 2-4 colegi, modul in care cunoştinţele lor iniţiale s-
au confirmat sau nu, prin lectura realizată. Pentru a sistematiza menţiunile făcute în urma | lecturii, se va completa
un tabel cu patru coloane, corespunzător celor patru semne utilizate în notările | de pe marginea textului, după
modelul de mai jos: î
V a
! as
45
4. Discuţia finală, condusă de profesor şi realizată prin contribuţia tuturor participanţilor, va avea rolul de a
elucida aspecte rămase neclarificate (dacă este cazul se vor avea în vedere şi alte surse de documentare) şi de a
evidenţia progresul dobândit în ceea ce priveşte dobândirea de noi cunoştinţe.
46
4. Turul galeriei
Definiţie: Turul galeriei este o metodă de învăţare prin colaborare, în care activitatea propusă şi concluziile se
definitivează numai după observarea şi analizarea lucrărilor realizate de colegi şi a observaţiilor prezentate de
aceştia.
Etape in utilizarea metodei
1. Elevii desfăşoară în grupuri activitatea indicată de către profesor. Rezultatele muncii lor sunt prezentate sub
forma unui afiş, pe o coală de hârtie care va avea dimensiunile impuse de activitatea realizată: un desen, o schemă,
o reprezentare simbolică etc.
2. Lucrările realizate de către elevi vor fi prezentate în faţa colegilor. Se vor evidenţia semnificaţiile simbolice şi
se va răspunde la întrebările privind elaborarea acestora.
3. Elevii vor expune lucrările/afişele în faţa întregii clase (pe pereţii clasei, dacă este posibil), alături de care vor
lipi o foaie pe care să se poată scrie anumite observaţii.
4. Fiecare grup de lucru se va deplasa, făcând un tur al galeriei de lucrări/ afişe expuse, oprindu-se în faţa
fiecăreia, pentru a discuta, a înţelege mai bine modul în care a fost realizată, pentru a-şi nota observaţiile şi
sugestiile la acestea.
5. La final, elevii revin la propriile lucrări, le compară cu cele văzute şi citesc observaţiile scrise de colegi, în
funcţie de concluziile desprinse, grupul poate oferi anumite explicaţii lămuritoare sau pot fi operate anumite
modificări Ia varianta iniţială a lucrării prezentate.
47