CSC - Caiet de Sarcini Lucrari de Consolidare

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,
Pagina
1 din 18 Preparare și Procesare Păsări
Aleea Combinatului, nr. 486, Crevedia, Dâmbovița
Nr. Proiect / Project No. Apr./App. Înt./Iss. Cod / Code Fază / Phase Tip / Type Nr. / No. Rev. / Rev. Data / Date
1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012
Caiet de sarcini
Pentru lucrări de consolidare
01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

00 11.04.2012 Prima editie Ing. Ana-Maria Popa
REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

© Nici o parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al DCTS STRUCTURI SRL
© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of DCTS STRUCTURI SRL
Pagina
CAIET_DE_SARCINI
PRIVIND_EXECUŢIA_LUCRĂRILOR_DE_REPARAŢII_ŞI_CONSOLIDARE
A_STRUCTURILOR_DE_REZISTENŢĂ
C_U_P_R_I_N_S
I. Lista principalelor acte normative care reglementează execuţia lucrărilor de reparaţii şi

consolidare a structurilor de rezistenţă;
II. Măsuri premergătoare execuţiei;
III. Execuţia lucrărilor de consolidare a fundaţiilor;
IV. Execuţia lucrărilor de reparaţii şi consolidare a elementelor structurilor de zidărie;
V. Execuţia lucrărilor de reparaţii şi consolidare a elementelor structurilor din beton armat;
VI. Consolidarea planşeelor;
VII. Reparaţii locale:
1.Injectarea fisurilor cu răşini epoxidice;
2.Injectarea fisurilor cu mortar;
3.Înlocuirea fragmentelor de beton desprinse;
4.Înlocuirea armăturilor.

Pagina
NOTĂ_DE_PREZENTARE
Prezentele instrucţiuni conţin principalele elemente care vor fi urmărite de constructor

în procesul de execuţie a lucrărilor de reparaţii şi consolidare. Ele reprezintă extrase din acte
normative sintetizate şi prelucrate în scopul realizării unui ghid minim de date tehnologice
pentru execuţie.
Instrucţiunile se referă la lucrări de reparaţii şi consolidare utilizând tehnologii
implementate în execuţia lucrărilor de construcţii civile, industriale şi agrozootehnice în ultimile
decenii în special după seismul din anul 1977, pentru structurile de rezistenţă.
Existenţa acestor instrucţiuni la punctul de execuţie este obligatorie. Ele nu înlocuiesc
celelalte acte normative de execuţie care vor trebui să fie cunoscute şi respectate în procesul de
realizare a lucrărilor de reparaţii şi consolidare.
I.LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEZĂ EXECUŢIA

LUCRĂRILOR DE REPARAŢII ŞI CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ.
P100-3/2008 - Cod de proiectare seismică - Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea

seismică a clădirilor existente.
P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social

culturale, agrozootehnice şi industriale.
CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie.
CR2-1-1.1 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat.
STAS 10109/1-82 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie.

Calculul şi alcătuirea elementelor.
STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor

structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.
NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
NP 0001/1996 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe

pământuri sensibile la umezire.
P70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe

pământuri cu umflări şi contracţii mari.
P59-86 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a

elementelor din beton.
C28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton.
C140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.
C130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi

betoanelor.

Pagina
NP50-89 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea prinderilor cu

ancore a subansamblelor şi instalaţiilor pe elemente de beton şi beton armat.
C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi

tencuială.
C112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale

bituminoase la lucrări de construcţii.
C18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede.
C139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de

construcţii metalice.
C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii şi a

instalaţiilor aferente.
C167-77 Normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, complectare şi păstrare a

cărtii tehnice a construcţiilor.
C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente.
C205-81 Instrucţiuni tehnice privind încercarea in situ prin incărcări statice,

conform STAS 1336-80, a construcţiilor civile şi industriale.
C26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedestructive.
C54-81 Instrucţiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.
C150-84 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile,
industriale si agricole.
C149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru

elementele de beton si beton armat.
H.G.731/14.10.1991 Hotărâre privind aprobarea "Regulamentului de atestare tehnico-

profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii".
H.G.143/23.03.1992 Hotărâre privind modificarea şi completarea

H.G.731/14.10.1991.
Ordonanţa Guvernului nr.2/14.01.1994 privind calitatea în construcţii.
Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu ord.nr.34/1975.
Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate de

M.C.Ind. cu ord.nr.1233/D/1980.

Pagina
II.MĂSURI_PREGĂTITOARE_EXECUŢIEI
II.1.Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie a consolidarilor de catre

verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului, persoane fizice sau juridice, independenti de agentii economici
elaboratori ai proiectelor.
II.2.Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde
conform atributiilor care ii revin de realizarea nivelului de calitate corspunzator exigentelor de
performanta esentiale ale constructiei.
II.3.Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
II.4.Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei. Stabilirea fazelor
determinante se face de catre proiectant in functie de specificul si amploarea lucrarilor de
consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarii.
II.5.Dat fiind specificul acestor lucrari se va studia in proiect si pe santier
eventualele lucrari care prezinta pericol aplicindu-se masurile de asigurare prevazute in proiect
(sprijiniri provizorii, demolari de portiuni din constructie sau elemente care prezinta pericol
restrictii de circulatie,etc.) sau stabilirea acestora pe loc inainte de inceperea lucrarilor.
II.6.Prin grija investitorului se complecteaza sau se intocmeste (daca nu exista) cartea
tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea,
interventiile asupra constructiei, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda
proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi.
II.7.La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de
executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier,
principalele norme care guverneaza tehnologia de executie.
II.8.In cazul abordarii unor procedee tehnologice care nu sunt acoperite prin norme
tehnice legal aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini privind succesiunea fazelor
tehnologice si masurile specifice.
II.9.Beneficiarul va asigura urmarirea realizarii lucrarilor din punct de vedere tehnic cu
personal propriu numit special sau prin colaborare cu firme specializate.
II.10.Pentru realizarea unor lucrari care prezinta tehnologii specializate deosebite ca:
remedierea unor defectiuni cu rasini epoxidice, consolidarea prin aplicarea de betoane sau
mortare prin torcretare, remedierea zidurilor de caramida prin injectare,etc - se va apela la firme
specializate in cazul cind executantul nu dispune de asemenea specialisti.
II.11.Executantul va asigura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele
sa corespunda strict cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme
specializate atestate in acest scop.
III.EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE A FUNDAŢIILOR.
Date cu privire la lucrările ce fac obiectul prezentului proiect:
Fundaţiile imobilului Sparţial+P+M din str. Aciliu, nr. 13 sunt fundaţii continue din
beton simplu cu lăţimea de 45cm şi înălţimea de 60cm la pereţii exteriori, respectiv 35cm lăţime
şi 40cm înălţime sub pereţii interiori.
Lăţirea suprafeţei de descărcare este eficace numai dacă terenul este bine compactat,
altfel el va tasa sub noile fundaţii şi va lucra tot vechea suprafaţă de descărcare. De acea se va
compacta terenul până la un grad de compactare, Dr=95%, după care se va proceda la turnarea
egalizării şi la celelalte etape de execuţie.

Pagina
În cazul în care fundaţia este deteriorată puternic se înlătură porţiunea degradată şi se

continuă grinzile de fundare.
Întrucât betonul din fundaţiile existente este marca B110 şi prezintă suprafeţe poroase
uşor penetrabile la apă se recomandă impermeabilizarea acestor suprafeţe prin impregnarea cu
substanţe chimice sau prin vopsire.
III.1.Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea elementelor de consolidare a
fundaţiilor trebuie să fie terminate lucrările pregătitoare şi anume:
a.Trasarea la faţa locului a elementelor de consolidare care urmează a fi executate,
încheindu-se un proces-verbal de lucrări ascunse între beneficiar şi executant.
b.Protecţia elementelor de construcţie din zona ce urmează a se consolida şi a
instalaţiilor existente.
c.Dezafectarea instalatiilor care vor trebui modificate pentru a elibera locul în vederea
executări consolidării fundaţiei.
d.Verificarea corespondenţei dintre situaţia reala şi proiect (din punct de vedere al
calităţii terenului, dimensiuni şi poziţii) în limitele tolerantelor prescrise.Verificarea terenului de
fundare daca este cazul se va face de catre specialistul geotehnician rezultatele si eventualele
masuri de corelare cu situatia concreta fiind consmnate intr-un proces-verbal de receptie a
terenului de fundare.
e.Coborarea temporara a nivelului apelor subterane pentru a permite executarea
lucrarilor de consolidare a fundatiilor in uscat putându-se asigura controlul de calitate – nu este
cazul.
În cele ce urmează vor fi prezentate operaţiile ce se execută pentru diferite tipuri de

lucrări de consolidare a fundaţiilor, unele dintre ele nu fac obiectul prezentului proiecte, dar
întrucât mai sunt lucrări cu caracter necunoscut acestea sunt prezentate.
III.2.Succesiunea operatiilor.
A.Execuţia săpăturii şi a fundaţiilor pentru elementele structurale noi adăugate pentru

consolidarea structurii.
A.1.Se vor respecta intocmai prevederile din planşele de execuţie şi din memorial
tehnic de structură.
A.2.Dacă fundaţiile noi care se adaugă se leagă de fundaţiile existente, se vor lua
măsuri de pregătire în vederea realizării acestei legături, indicate în proiect sau caietul de sarcini
elaborat de proiectant.
B.Consolidarea fundatiilor prin subzidiri.

B.1.Se traseaza conform proiectului zonele in care se vor face subzidiri.
B.2.Se excaveaza strict dupa indicatiile proiectului dupa care se receptioneaza
terenul de fundare de la cota unde se ajunge cu fundarea subzidiri.
B.3.Se executa subzidirea esalonat conform proiectului respectând intocmai tehnologia
indicata si calitatea materialelor puse in opera, calitate care trebue sa fie strict cea indicata in
proiect.
B.4.Se va acorda o atentie deosebita inpanarii subzidirii de fundatia existenta astfel
incât sa se asigure intrarea in lucru prin incarcare a fundatiei noi.
B.5.Este interzis ca zonele excavate sa ramâna descoperite un timp mai indelungat
decât cel dat prin caietul de sarcini intrucât acest lucru poate duce la degradarea terenului de
fundare.
B.6.Se intocmesc de catre constructor si beneficiar procese verbale de lucrari ascunse
pentru lucrarile executate.

Pagina
B.7.Se face receptia terenului de fundare la subzidiri de catre specialistul geotehnician.
C.Consolidarea fundatiilor prin inlocuirea fundatiei existente cu una noua.

C.1.Se traseaza conform proiectului zonele in care se inlocuieste fundatia existenta cu
una noua.
C.2.Se excaveaza strict dupa indicatiile proiectului si se desface fundatia veche.
C.3.Se executa fundatia noua respectând intocmai caietul de sarcini dat de proiectant.
C.4.Inainte de executarea fundatiei noi se verifica si se receptioneaza terenul de
fundare de catre specialistul geotehnician.
C.5.Se va acorda o atentie deosebita realizarii detaliilor de legatura cu elementele
structuri existente in vederea asigurarii transmiterii incarcarilor la noua fundatie.
C.6.Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse de catre constructor si
beneficiar pentru lucrarile executate la noua fundatie.
D.Consolidarea fundatiilor existente prin camasuire cu beton armat.
D.1.Se traseaza si se verifica pe teren zonele din fundatiile existente care urmeaza a fi
camasuite.
D.2.Se pregatesc conform caietului de sarcini suprafetele de contact ale fundatiei
existente cu materialul de camasuire care se adauga.
D.3.Se armeaza zona de camasuiala conform detaliilor din proiect cu otel de calitatea
indicata.
D.4.Se executa legaturile cu sârma neagra si sudurile indicate in proiect respectând
normativul C28-83 privind sudarea barelor din otel beton.
D.5.Se cofreaza in zonele necesare asigurând inpotriva eventualelor cedari la
turnarea betonului.
D.6.Se toarna betonul in cofraj pe toata zona camasuita.
D.7.Nu se admit rosturi de intrerupere.
D.8.Compactarea betonului se face prin ciocanirea cofrajului. Reteta si consistenta
betonului trebuie sa fie cea indicata in proiect.
D.9.Decofrarea se face dupa ce betonul a atins 25 daN/cmp respectând si indicatiile
din normativul C140-86.
D.10.Se vor lua masuri de pastrare a conditiilor de umiditate pe perioada de intarire
pentru a evita efectul contractiilor.
D.11.Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse la fazele indicate de normativul
C140-86 pentru lucrarile de beton armat la care se adauga unul pentru modul cum au fost
pregatite suprafetelede contact indicate la punctul D.2.
III.3.Recepţia lucrărilor de consolidare a fundaţiilor se va face de către constructor,

beneficiar şi proiectant pe baza documentelor existente pe şantier.
IV.EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REPARAŢII ŞI CONSOLIDARE A ELEMENTELOR

STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE.
Lucrarile de reparare si consolidare au ca scop aducerea constructiei la un nivel

acceptabil sub raportul sigurantei seismice, corespunzator prevederilor normelor in vigoare.
Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de
rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiunile celor nestructurale.
Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie antiseismica a
constructiei. Lucrarile de reparare preced in mod obligatoriu pe cele de consolidare. In unele
cazuri, ca de exemplu atunci cand consolidarea constructiei se obtine prin procedee care nu

Pagina
implica consolidarea tuturor elementelor structurale, interventiile la unele elemente pot fi

limitate la reparatii.
Consolidarea imobilului Spartial+P+M din str. Aciliu, nr. 13 se va face prin cămăşuirea
pereţilor de zidărie şi introducerea unor stâlpişori acolo unde se măresc golurile din pereţii de
zidărie. La partea superioară a pereţilor de zidărie se vor realiza grinzi şi centuri din beton armat.
Operaţiile principale vor fi:
- Cămăşuirea pereţilor de zidărie conform proiect;
- Rezidirea locală a unor pereţi avariaţi;
- Coaserea crăpăturilor;
- Injectarea fisurilor.
Dacă, în urma decopertării pereţilor se constată necesitatea cămăşuirii unor pereţi, se
va proceda în acest sens.

lucrări de reparaţie a pereţilor din zidărie, unele dintre ele nu fac obiectul prezentului proiecte,
dar întrucât mai sunt lucrări cu caracter necunoscut acestea sunt prezentate.
IV.Realizarea lucrărilor de reparare a elementelor structurale de zidărie.
Lucrarile de reparatii se vor face dupa tehnologii sau caiete de sarcini date de
proiectant.
IV.A.1.Rezidirea.
In vederea rezidirii locale a peretilor avariati, portiunile de zidarie avariate (cu

crapaturi, caramizi dislocate, rupte) se indeparteaza astfel ca sa se realizeze un gol marginit de
caramizi in stare buna, care formeaza strepi. Suprafata acestor caramizi se curata de mortar cu
dalta si ciocanul, cu perii de sirma, apoi cu jeturi de apa se indeparteaza praful si se uda
abundent.
Rezidirea se face cu caramizi de acelas format. O atentie deosebita trebuie acordata
realizarii conlucrarii dintre zidariea existenta si cea noua prin umplerea completa a rosturilor
verticale si orizontale cu mortar, prin teserea rosturilor. Conditiile de intarire trebuie sa fie
aceleasi ca la executarea oricaror zidarii.
In cazul in care nu se dispune de caramizi de format corespunzator, repararea zonelor
avariate poate fi facuta, dupa executarea lucrarilor pregatitoare mentionate, cu beton. Betonul se
aplica de jos in sus in straturi subtiri, se copleteaza de la centru spre extremitate prin batere cu
un ciocan din lemn prin intermediul unei scânduri. Daca in timpul executiei apare apa in exces,
lucrul se intrerupe pâna la disparitia luciului caracteristic. O grija deosebita trebuie acordata
conditiilor de intarire care trebuie sa fie aceleasi ca pentru un beton nou turnat, pentru a se evita
efectele contractiei.
Acest procedeu se aplica numai in cazul când portiunile avariate sunt de dimensiuni
reduse si numai in locurile indicate prin proiect.
In vederea rezidirii complete a unui perete de zidarie portant sau spalet acesta se
descarca in prealabil prin sprijiniri provizorii corespunzatoare transmiterii eforturilor la alte
elemente.

Pagina
IV.A.2.Injectarea fisurilor.
Aplicarea acestui procedeu de reparare se face de catre echipe instruite special,

specializate dotate cu scule si utilaje corespunzatoare sau firme specializate in executarea acestui
tip de lucrari.
La punctul de lucru va exista un caiet de sarcini sau fise tehnologica care sa indice
succesiunea operatiilor, modul de excutie si controlul calitatii lucrarilor.
In aplicarea acestui procedeu se disting urmatoarele operatii: lucrari pregatitoare,
prepararea amestecurilor, injectarea si asigurarea conditiilor corespunzatoare de intarire.
Lucrarile pregatitoare au ca scop: identificarea traseului fisurilor si particularitatilor lor,
asigurarea umplerii lor cât mai complete, realizarea unei adeziuni corespunzatoare intre pasta de
ciment si zidarie, reducerea intr-o masura cât mai mare a efectelor contractiei pastei. Aceasta
etapa are o influenta hotarâtoare asupra efectelor injectarii.
IV.B.Realizarea lucrărilor de consolidare a elementelor structurale.
IV.B.1.Consolidarea diafragmelor de zidărie.
IV.B.1.a.Cămăşuirea.
Procedeul cunoscut sub aceasta denumire consta in aplicarea pe ambele fete verticale
ale diafragmei a unui strat de beton sau mortar armat, cu asigurarea conlucrarii acestuia cu
zidaria la actiuni seismice. Camasuirea diafragmelor pline, se face pe ambele fete cu exceptia
cazurilor in care una din fete nu este accesibila sau când este necesara conservarea elementelor
arhitecturale pe una din fete.
Camasuirea se face strict dupa detaliile si tehnologia indicata in proiect.
Camasuirea unei diafragme de zidarie se face in urmatoarele etape: pregatirea
diafragmei, montarea armaturilor, cofrarea daca este cazul, aplicarea stratului de beton sau
mortar, intarirea camasuelii.
Pregatirea diafragmei consta in urmatoarele operatii:
1).indepartarea tencuielilor si efectuarea reparatiilor locale ale zidariei, printr-unul din

procedeele de reparatii descrise. Scopul acestor lucrari este de a restabili intr-o masura cât mai
mare capacitatea ei portanta si de a asigura o conlucrare buna cu camasuiala. Pentru aceasta se
indeparteaza caramizile rupte si dislocate (care se gasesc in general la intersectia fisurilor
diagonale) si se inlocuesc fie cu zidarie de caramida, fie cu beton simplu, se umplu crapaturile si
se injecteaza fisurile;
2).rosturile dintre caramizi se adâncesc pe 1 - 2 cm, iar suprafata zidariei se curata cu
perii mecanice indepartând resturile de tencuiala sau alte impuritati;
3).se traseaza si se executa in zidarie cu bormasina gaurile pentru introducerea
agrafelor, se fac sparturi in planseul inferior si superior, in vederea introducerii ulterioare a
armaturilor necesare pentru ancorarea camasuelii de fundatie sau realizarea continuitatii cu
camasuiala etajului superior;
4).suprafata zidariei precum si toate orificiile din diafragma si plansee se curata cu jet
de aer sub presiune, apoi se spala cu jet de apa, mentinându-se umeda timp de câteva ore.
Plasele de armatura indicate in proiect se aplica si se leaga intre ele cu agrafe. Gaurile in care s-
au introdus agrafele se injecteaza cu pasta de ciment cu pompa manuala, utilizând retetele
folosite pentru injectarea fisurilor. Apoi de plasele de armare se leaga armaturile de continuitate

Pagina
(atunci când au fost prevazute prin proiect) si se trec prin orificiile practicate in plansee in acest
scop. La montarea plaselor se folosesc distantieri care sa permita realizarea unui spatiu liber de
circa 5 mm intre diafragma si armatura in cazul când nu este indicata prin proiect alta distanta.
Inainte de aplicarea stratului de camasuire prin torcret, tencuire sau cofrare in
vederea turnarii stratului de beton, in scopul realizarii unei adeziuni cât mai bune intre zidarie si
camasuiala, pe suprafata diafragmei se aplica un strat de amorsare dintr-un mortar fin de ciment
(ciment nisip 0 - 1 mm sau 0 - 3 mm, respectiv pentru mortare, sau betoane, in parti egale in
greutate).
Aplicarea stratului de camasuire se face in mai multe feluri:
a).aplicarea unei camasuiri cu mortar de ciment minim M100. Dupa intarirea amorsei
mortarul se aplica in doua reprize lasând intre ele un interval de timp necesar ca sa inceapa
intarirea primului strat si care depinde de conditiile de temperatura si umiditate ale mediului.
Conditiile in care se face intarirea mortarului au o influenta hotarâtoare asupra calitatii
camasuelii. In aceasta perioada contractia poate produce fisurarea mortarului sau betonului.
Masurile recomandate in aceasta perioada sunt: protejarea suprafetelor impotriva
insolatiei, vântului, temperaturilor sub + 5 C si mentinerea lor in stare umeda prin stropirea cu
apa, timp de 15 zile. Verificarea calitatii mortarului (camasuelii) se face prin ciocanire.
Portiunile care prezinta un sunet dogit se indeparteaza si se retencuiesc.
5).în funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătură, se însemnează cu creta sau

creionul poziţia găurilor care urmează să fie practicate în perete. Gourile se amplasează în
dreptul unui nod al plasei şi va fi dispus în şah la o distanţă de 500-600mm pe ambele direcţii (3-
4 buc./mp.)
6).cu bormaşina rotopercutantă se dau găurile cu diametrul de 25-30mm pe toată
grosimea zidului. Se spală găurile cu jet de apă.
7).se introduc în găuri agrafe de oţel – beton de diametru 8mm şi apoi găurile se
matează cu mortar M50Z bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice de diametru 8mm.
Înainte de începerea operaţiei de matare este necesar ca zidăria adiacentă găurii să fie ţinută
umedă minimum 2 ore, iar introducerea mortarului să se facă numai după zvântarea suprafeţei.
8).după 24 ore de la matarea găurilor, se aduc plasele de oţel-beton, se montează la
poziţie şi se leagă cu cu sârmă de agrafele din perete (ciocul se trece peste nodul plasei).
9).se menţine zidăria umedă pe toată suprafaţa minimum 2 ore.
10).după ce suprafaţa zidăriei s-a zvântat, se realizează stratul de tencuială aplicat
numai mecanic. Dacă se foloseşte pompa de mortar, mortarul va fi de marcă M100Z, iar dacă se
foloseşte aparatul de torcretare mortarul va fi de marcă M200. Grosimea stratului de tencuială va
fi de 50mm, se vor completa cu datele din planşele de execuţie.
b).aplicarea unui strat de mortar sau beton prin torcretare.

Acest procedeu se aplica respectând cu strictete fisa tehnologica data prin proiect si
instructiunile C130 privind aplicarea mortarelor si betoanelor prin torcretare.
Se vor lua probe conform indicatiilor din instructiuni in vederea verificarii calitatii
torcretului aplicat.
O atentie deosebita trebue acordata protejarii camasuelilor obtinute inpotriva
contractiei, prin masurile aratate mai sus.
Etapele de realizare a cămăşuieli sunt ca la punctul a, cu următoarele precizări:
- Se aplică primul strat de amorsaj la un unghi de 15 grade faţă de perpendiculara pe
perete (pentru ca materialul să intre în spatele armăturilor torcretarea se face la 15
grade).
- În funcţie de presiunea realizată la ieşirea materialului duza se ţine la 0,50m…2,00m
de perete, de regulă la 1,00m.

Pagina
- Se aplică stratul următor, cu grosimea de 10..30mm în cazul mortarelor şi 20..50mm

în cazul betoanelor imediat după aplicarea stratului de amorsă.
- În cazul în care sunt necesare mai multe straturi, stratul următor se poate aplica
numai înainte de sfârşitul prizei cimentului din stratul anterior şi respectiv numai
după un interval de timp de la terminarea aplicării stratului anterior, necesar ca
acesta să îşi mărească consistenţa.
La întreruperea lucrului este interzisă prelucrarea cu mistria a suprafeţei

torcretului sau tencuielii (cazul a) în stare poaspătă. Reluarea lucrului se poate face
numai după întărirea torcretului/tencuielii aplicate, după îndepărtarea materialului
ricoşat, curăţirea suprafeţei suport prin suflare cu aer comprimat şi spălare cu apă şi
respectiv aplicării unui strat de amorsare (după zvântarea suprafeţei suport).
În cazul în care se doreşte finisarea suprafeţei torcretate, se aplică un strat de
mortar fin şi de consistenţă fluidă, iar după circa 30 minute de la aplicare se face
nivelarea suprafeţei cu un dreptar.
c).turnarea unui strat de beton de grosimea indicata in proiect. Inainte de turnare se

va executa cofrajul pe inaltimile indicate in proiect asigurând orificii de turnare.
Compactarea se va face prin ciocanirea cofrajului, iar decofrarea se va face in
conditiile realizarii unui minim de 25 daN/cmp rezistenta in beton.
Se va indeparta eventual betonul turnat in exces imediat dupa decofrare. O atentie
deosebita trebue acordata protejarii camasuelilor impotriva contractiei, prin masurile aratate la
pct.1.
IV.B.1.b.Consolidarea cu centuri din beton armat.
Consolidarea cu centuri de beton armat este necesara in special la constructii de

zidarie fara centuri si cu plansee din lemn sau din alte materiale care nu constituie saibe rigide.
Aceste centuri se vor realiza strict dupa detaliile si indicatiile tehnologice date in
proiect pentru a putea obtine efectele scontate prin utilizarea lor care sunt urmatoarele:
contribuie, impreuna cu planseele rigide, la incarcarea diafragmelor cu deplasari egale ceea ce
asigura conlucrarea lor, consolidarea legaturilor intre diafragme sau grupuri de diafragme;
totodata ele servesc la rezemarea planseelor de beton armat prin care se inlocuiesc cele din lemn.
IV.B.1.c.Consolidarea diafragmelor cu tiranti metalici.
Efectele scontate prin utilizarea tirantilor sunt consolidarea legaturilor intre diafragme
la colturi si intersectii, asigurarea conlucrarii spatiale intre diafragme sau grupuri de diafragme.
Plasarea, alcatuirea si modul de ancorare al tirantilor se va face strict dupa proiectul
de consolidare.
IV.B.2.Consolidarea pilastrilor de zidarie.
Pilastri de zidarie se consolideaza prin camasuire cu beton armat turnat in cofraje.

Pregatirea suprafetelor de zidarie se va face la fel ca la diafragme. Toate lucrarile se
vor executa conform detaliilor de ancorare a armaturilor indicate in proiect.

Pagina
V.EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REPARARE ŞI CONSOLIDARE A ELEMENTELOR

STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT
Lucrarile de reparare si consolidare au ca scop aducerea constructiei la un nivel

acceptabil sub raportul sigurantei seismice, corespunzator prevederilor normelor in vigoare.
Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de
rezistenta si al deformabilitatii elemenelor structurale si functiunile celor nestructurale.
Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie antiseismica al
constructiei.
Lucrarile de reparare preced in mod obligatoriu pe cele de consolidare. In unele cazuri,
ca de exemplu atunci când consolidarea constructiei se obtine prin procedee care nu inplica
consolidarea tuturor elementelor structurale, interventiile la unele elemente pot fi limitate la
reparatii.

lucrări de reparaţie şi consolidare a elementelor din beton armat, unele dintre ele nu fac obiectul
prezentului proiecte, dar întrucât mai sunt lucrări cu caracter necunoscut acestea sunt prezentate.
V.A.Procedee de reparare a elementelor structurale.
Procedeele de reparare a elementelor structurale din beton pot fi asimilate cu

procedeele de remediere a defectiunilor la lucrarile din beton armat detaliate in instructiunile
C149 - 87.
In cadrul proiectelor se va indica pentru fiecare element structural procedeele care
se aplica si eventualele modificari fata de tehnologiile indicate in C149 - 87.
V.A.1.Chituire cu chit epoxidic.
In instructiuni sunt descrise pe larg fazele de executie ale acestui procedeu si limitele
lui de aplicare.
Esential este a se cerceta fisurile pe elementul de beton armat decopertat si alegerea
procedeului functie de frecventa si deschiderea fisurilor.
De regula se chituesc fisurile a caror deschidere nu permite injectarea cu rasini
epoxidice. Chituirea se aplica pe diafragme de beton, placi din beton armat, grinzi si rigle de
cuplare (buiandrugi) si mai rar la stâlpi.
V.A.2.Injectarea fisurilor cu rasini epoxidice.
Tehnologia de executie a injectarilor cu rasini epoxidice este descrisa pe faze in

instructiunile C149 - 87.
Injectarea fisurilor se aplica la diafragme din beton armat, placi, grinzi, rigle de
cuplare si stâlpi.
La unele elemente pentru preluarea eforturilor din forte taietoare injectarea se
asociaza cu alte procedee ca: placarea cu tesatura din fibre de sticla inglobata in chit epoxidic,
bride metalice etc,.
V.A.3.Placarea cu tesatura din fibre de sticla inglobata in chit epoxidic.
Placarea cu tesatura din fibre de sticla se executa numai dupa injectarea fisurilor.

Pagina
In proiect se va indica numarul de strate si directia fibrelor precum si dimensiunile

zonei care se placheaza.
Lucrarile de chituire, injectare si placare cu tesatura din fibre de sticla vor fi excutate
de echipe de lucratori special instruite având dotare corespunzatoare sau de firme specializate.
Se vor respecta strict prevederile privind evidenta si controlul calitatii lucrarilor
executate.
Vor fi respectate intocmai normele de protectia muncii specifice acestui fel de lucrari.
V.A.4.Plombări locale cu beton.
In zonele cu defectiuni de executie activate de seism sau cu beton dislocat se vor

executa plombari locale.
Esalonarea fazelor operatiilor va fi cea indicata in C149-87.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de pregatire a suprafetelor de contact cu
betonul nou care se toarna.
V.A.5.Returnarea locala a unor rigle de cuplare (buiandrugi)
Riglele de cuplare care prezinta fracturi sau fisuri multiple se repara prin returnare.
Se disting urmatoarele faze:
a)Sprijinirea provizorie conform indicatiilor din proiect a zonelor pentru descarcare.
b)Desfacerea buiandrugului cu spitul si ciocanul normal. Se permite si folosirea
ciocanelor pneumatice mici de mâna. Este interzisa folosirea ciocanelor pneumatice mari folosite
in mod uzual pe santier pentru spargerea betonului armat.
c)Completarea armaturilor conform indicatiilor din proiect.
d)Amorsarea suprafetelor care vor veni in contact cu betonul nou folosind o solutie de
poliacetat de vinil, dupa reteta indicata in proiect.
e)Realizarea cofrajului la dimensiunile anterioare sau cele indicate in proiect cu
asigurare corespunzatoare pentru a se evita cedarile.
f)Turnarea betonului care va avea reteta descrisa in proiect, si compactarea lui prin
ciocanirea cofrajului si impungerea cu bare din otel beton pe la partea superioara.
g)Conditiile in care se face intarirea betonului au o importanta hotarâtoare asupra
calitatii elementului returnat. In aceasta perioada, contractia poate produce fisurarea betonului.
Masurile sunt cele indicate in normativ C140-86 cu privire la intretinerea suprafetelor betonului
dupa turnare pe perioada de intarire.
h)Cu ocazia returnarii riglelor de cuplare vor fi indepartate din corpul buiandrugului
tuburile de instalatii electrice, diblurile si prinderile pentru tablourile electrice executate din
mortar de ipsos.
V.B.Procedee de consolidare a elementelor structurale din beton armat.
V.B.1.Cămăşuirea
V.B.1a.Cămăşuirea diafragmelor din beton armat
Procedeul cunoscut sub aceasta denumire consta in aplicarea pe fetele verticale ale
diafragmei a unui strat din beton armat, cu asigurarea conlucrarii acestuia cu betonul existent la
actiuni seismice. Efectele scontate prin camasuire sunt: sporirea capacitatii de rezistenta, a
rigiditatii, ductilitatii, asigurarea unui mecanism de rupere favorabil.

Pagina
Camasuirea diafragmelor pline se face pe ambele fete, cu exceptia cazurilor in care

una din fete nu este accesibila sau când este necesara pastrarea elementelor arhitecturale pe una
din fete. De regula camasuirea diafragmei se face odata cu crearea unor bulbi la capetele acesteia
sau camasuirea celor existenti.
Camasuirea se face in urmatoarele etape: pregatirea diafragmei montarea armaturilor
sau eventual ancorarea lor in fundatie, executarea cofrajelor in cazul betonului turnat, torcretarea
sau turnarea betonului, intarirea camasuielii. Temperatura minima la care se poate executa
torcretarea sau turnarea betonului este de +5 C.
Pregatirea diafragmei consta in urmatoarele operatii:
1).Indepartarea tencuielilor si efectuarea reparatiilor locale ale diafragmei prin

procedeele descrise la punctul V.A. Scopul acestor lucrari este de a restabili intr-o masura cât
mai mare capacitatea ei portanta si de a asigura o conlucrare buna cu camasuiala. Pentru aceasta
se indeparteaza bucatile de beton dizlocate se inlocuiesc cu plombari locale si se injecteaza
fisurile;
2).Suprafata de beton se curata cu perii mecanice indepartând resturile de tencuiala si
se buciardeaza pentru a facilita aderenta camasuielii;
3).Se traseaza si se executa in diafragma cu bormasina rotopercutoare golurile pentru
introducerea agrafelor, se fac orificiile in planseul inferior si superior in vederea introducerii
ulterioare a armaturilor necesare pentru ancorarea camasuielii in fundatie sau realizarea
continuitatii cu camasuiala de la etajul superior.
4).Suprafata diafragmei precum si toate orificiile din diafragma se curata cu un jet de
aer sub presiune, apoi se spala cu jet de apa, mentinându-se umeda timp de citeva ore.
Plasele de armatura se aplica pe ambele fete ale diafragmei si se leaga intre ele cu
agrafe. Se vor respecta in totalitate detaliile de armare precizate in proiect.
Gaurile in care s-au introdus agrafele se injecteaza cu pasta de ciment cu pompa
manuala , folosind retetele folosite pentru injectarea fisurilor din zidariile de caramida. Apoi de
plasele de armare se leaga armaturile de continuitate (atunci când sunt prevazute in proiect) si se
trec prin orificiile practicate in acest scop in plansee. La montarea plaselor se folosesc distantieri
care sa permita realizarea unui spatiu liber de circa 5 mm intre diafragma si armatura atunci când
prin proiect nu se prevede un spatiu mai mare.
Inainte de torcretare sau inchiderea cofrajului in vederea turnarii betonului, in scopul
realizarii unei adeziuni cât mai bune intre diafragma si camasuiala, pe suprafata diafragmei se
aplica un strat de amorsare dintr-un mortar fin de ciment (ciment si nisip 0-3 mm in parti egale in
greutate).
Torcretarea betonului se face dupa indicatiile din proiect respectând in totalitate
instructiunile tehnice C130-78 privind torcretarea mortarelor si betoanelor.
In cazul turnarii betonului se vor respecta instructiunile privind executarea lucrarilor
de beton si beton armat C140-86.
Conditiile in care se face intarirea betonului au o influenta hotarâtoare asupra calitatii
camasuielii. In aceasta perioada, contractia poate produce fisurarea betonului. Masurile
recomandate in aceasta perioada sunt:protejarea suprafetelor camasuite impotriva insolatiei,
vântului, temperaturilor sub +5 C si mentinerea lor in stare umeda prin stropire cu apa timp de
15 zile.
Verificarea calitatii camasuielilor se face conform normelor in vigoare. Zonele defecte
se indeparteaza si se refac.
V.B.1b.Camasuirea grinzilor si stâlpilor din beton armat.

Pagina
Procedeul are aceeasi semnificatie ca la diafragmele din beton armat.

Camasuirea grinzilor si stâlpilor se face cu detalii specifice prevazute in proiect pentru
fiecare element in parte.
Camasuirea se face parcurgând aceleas etape ca la punctul V.B.1a. tinând cont si de
detaliile specifice din proiect.
Armarea camasuielii stâlpilor poate fi facuta si cu confectii metalice care se vor
executa conform detaliilor din proiect.
Conditiile in care se intretin suprafetele camasuite si verificarea calitatii se face la fel
ca la camasuirea diafragmelor din beton.
Se va acorda o atentie deosebita camasuirii nodurilor formate din grinzi si stâlpi, a
caror rezolvare se va da prin proiect pentru fiecare caz in parte.
Operaţii tehnologice de realizare a cămăşuielii din beton armat a stâlpilor:
1. se realizează lucrările de sprijinire;

2. se execută consolidarea la nivelul fundaţiei stâlpului;
3. se îndepărtează tencuiala de pe toate suprafeţele laterale ale stâlpului şi de pe suprafeţele
laterale şi fundul grinzilor concurente pe o lungime de 30cm faţă de stâlp;
4. se spiţuiesc suprafeţele de beton decopertate ale stâlpului;
5. se sparge local grinda şi placa în jurul stîlpului existent, 20cm de-o parte şi de alta a lui;
6. suprafeţele de beton decopertate se curăţă cu peria de sârmă, de sus în jos, se suflă cu
aer comprimat şi se spală cu jet de aer;
7. se montează armăturile longitudinale şi transversale ale stâlpului;
8. se sudează barele longitudinale de mustăţile din fundaţii;
9. se fixează distanţierii (minim 1buc./ml pe fiecare latură), se execută cofrajul pe o înălţime
de 1,00 ... 1,50m, se udă suprafeţele betonului până la saturare şi ale cofrajului. După
zvântarea suprafeţei se toarnă betonul proaspăt în straturi de 300...500mm şi se
compactează cu pervibratorul şi prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2kg;
10. se înalţă cofrajul pe o înălţime de 1,00 ... 1,50m şi se reiau operaţiile;
11. timp de 7 zile se menţine umedă suprafaţa betonului din cămăşuială prin stropire periodică
cu apă la interval de 2 ... 6 ore;
12. se reface tencuiala cu mortar M50 Z.
V.B.2.Consolidarea prin introducerea de elemente noi
In cazul introducerii de elemente noi din beton armat ca: diafragme, grinzi, stâlpi etc.
-la executia acestora se vor respecta indicaţiile proiectului.
V.B.3.Cămăşuirea cu polimeri armati cu fibre (FRP)
A. Stâlpi
(1) Cămăşuirea cu FRP trebuie aplicată pe întreg perimetrul stâlpilor.
(2) Suprafaţa laterală a stâlpilor trebuie atent pregătită înainte de aplicarea cămăşuirii. Orice
neregularite ce poate duce la degradarea fibrelor trebuie îndepărată. Colţurile stâlpului trebuie
racordate uniform pe înălţime cu o rază de cel puţin 20mm.

Pagina
(3) Stâlpul trebuie înfăşurat strâns cu foile din FRP. Fibrele trebuie dispuse perpendicular pe axul
longitudinal al stâlpului.
(4) Fibrele se vor suprapune pe o lungime suficientă astfel încât să se evite cedarea cămăşii în
zonele de îmbinare. Valorile minime ale lungimii de suprapunere sunt date în tabelul următor :
Lungimea de suprapunere minimă
Lungimea de
Tipul foii suprapunere(mm)
200 g/cm2 200
300 g/cm2 250
(5) Zonele de îmbinare prin suprapunere se vor dispune alternativ pe cele patru feţe ale stâlpului.
(6) Substanţele adezive ce se vor utiliza la lipirea foilor de FRP pe suprafaţa de beton trebuie să
aibă o rezistenţă suficientă astfel încât să nu se piardă aderenţa dintre fibre şi stâlp.
(7) După întărirea iniţială a adezivului, cămaşa de FRP va fi protejată prin tencuire, placare sau
vopsire (împotriva focului sau a acţiunilor mecanice ce o pot deteriora).
(8) Dacă stâlpul este adiacent unui parapet sau unui buiandrug se recomandă executarea unui
rost vertical între cele două elemente care să permită cămăşuirea stâlpului pe întreaga înălţime.
(9) Dacă stâlpul este adiacent unui perete se recomandă executarea unui rost vertical între cele
două elemente care să permită cămăşuirea stâlpului pe întreaga înălţime. Dacă peretele are rol
structural şi este de lungime redusă cămăşuirea se poate executa pentru întregul ansamblu după
„umplerea” secţiunii cu beton şi transformarea ei într-una dreptunghiulară.
B. Grinzi
(1) Cămăşuirea cu polimeri armaţi cu fibre poate fi utilizată pentru sporirea capacităţii de
rezistenţă la forţă tăietoare a grinzilor din beton armat de formă dreptunghiulară
(independente).
VI.CONSOLIDAREA PLANŞEELOR
Consolidarea planseelor consta in general in suprabetonarea sau inlocuirea lor.

Pentru rezemarea planseelor noi din beton armat se vor da detalii in proiect.
De asemenea in proiecte se vor da detalii de suprabetonare a planseelor din profile metalice si
boltisoare de caramida sau beton precum si a celor din beton armat.
La nivelul pardoselii parter, pe zona living-ului se va reface pardoseala şi se va turna o

placă din beton armat de 10cm grosime armată cu două plase de armătură 8/20 PC52.

Pagina
Câteva soluţii de realizare a aderenţei dintre cele două straturi de beton armat
(planşeu existent şi suprabetonare) sunt următoarele:
- conlucrarea este realizată prin intermediul unui strat de pietriş lipit cu adeziv epoxidic de
placa planşeului existent;
- conectarea celor două straturi se realizată prin ancore postinstalate, cu capăt expandabil
sau aderente chimic;
- conlucrarea între suprabetonare şi placa existentă realizată prin corniere fixate cu bolţuri
de placa planşeului existent.
Executantul lucrărilor de consolidare va alege una din aceste variante şi o va supune

spre aprobare proiectantului de structură.
VII.REPARAŢII LOCALE
1.Injectarea fisurilor cu răşini epoxidice
(1) Răşinile epoxidice se pot utiliza la injectarea fisurilor cu deschidere mai mare de
0.05 mm. Pentru deschideri ale fisurilor situate sub 3 mm se pot utiliza răşini de vâscozitate
scăzută. Pentru deschideri situate între 3 si 6 mm se utilizează răşini de vâscozitate medie. Pentru
deschideri mai mari de 6 mm se utilizează răşini epoxidice sub formă de gel sau de pastă. Pentru
fisuri (crăpături) deschise mai mult la exterior, se pot utiliza paste pentru reparaţiile la suprafaţă
si răşini cu vâscozitate scăzută pentru interior.
(2) Injectarea cu răşini epoxidice poate fi utilizată şi la restabilirea conlucrării dintre
barele de armătură şi beton. În acest caz fisurile trebuie să intersecteze armătura pe o suprafaţă
cât mai mare pentru ca răşina să poată penetra în lungul barelor de armătură.
(3) Instrumentele, reţeta mortarelor epoxidice şi operaţiile de injectare în detaliu, vor
respecta prevederile instrucţiunilor tehnice specifice. Operaţiile trebuie executate de personal
calificat, cu experienţă.
2.Injectarea fisurilor cu mortar
(1) Această metodă de reparaţie este eficientă pentru deschideri ale fisurilor cu
deschideri între 0,2 mm si 20 mm. Adăugarea de superplastifianţi poate creşte fluiditatea
mortarului si eficienţa injectării.
Reţeta mortarelor, instrumentele prin care se aplică injectarea şi detalierea operaţiilor
de injectare sunt precizate în instrucţiuni specifice.
3.Înlocuirea fragmentelor de beton desprinse
(1) Fragmentele desprinse trebuie înlocuite cu materiale similare din punct de vedere al
proprietăţilor mecanice şi termice. Materialele şi procedurile de aplicare depind de dimensiunile şi
de locul defectelor din elementul structural degradat.
(2) În cazul elementelor de beton se utilizează un mortar bazat pe ciment sau răşini
epoxidice şi nisip. Pentru defecte cu grosime mare sunt necesare ancoraje mecanice.
Acestea trebuie fixate în element cu ajutorul răşinilor epoxidice.
(3) Dacă barele de armătură sunt expuse în mod semnificativ, betonul sau mortarul
trebuie îndepărtate pentru a permite realizarea conlucrării dintre materialul de adaos şi armătură
pe toată suprafaţa laterală a acesteia. Perimetrul golurilor trebuie prelucrat prin tăiere pentru a
crea o margine perpendiculară la suprafaţă.

Pagina
Această metodă este aplicabilă pentru majoritatea defectelor din elementele de beton
sau zidărie armată cu un volum mai mic de 0,015 m3. Repararea defectelor mari poate necesita
utilizarea betonării în cofraje sau utilizarea tehnicii torcretării.
(4) Majoritatea mortarelor suferă deformaţii din contracţie după întărire. Prin urmare
se poate dezvolta o fisură vizibilă în jurul zonei reparate. Dacă această fisură nu poate fi
acceptată se va utiliza un mortar cu contracţie scăzută sau se va specifica necesitatea unor
reparaţii cosmetice după câteva zile sau săptămâni.
4.Înlocuirea armăturilor
(1) Funcţie de spaţiul disponibil şi de mărimea zonei de armătură ruptă sau degradată
ce trebuie înlocuită, se adaugă tronsoane de oţel-beton înnădite cu armăturile existente, prin
petrecere, sudură sau dispozitive mecanice. Armăturile adăugate trebuie să fie compatibile cu
cele existente din punct de vedere al calităţii materialelor.
În vederea înlocuirii unor porţiuni degradate ale armăturilor este preferabilă utilizarea
unor dispozitive mecanice de conectare în locul metodei tradiţionale de înnădire prin petrecere.
Aceste dispozitive prezintă avantaje importante în cazul înnădirii barelor noi de cele existente.
Acolo unde barele de armătură s-au rupt sau unde înnădirea prin petrecere a cedat, este indicată
utilizarea dispozitivelor mecanice de conectare.
Dispozitivele cele mai utilizate se împart în două categorii. Unele constau din piese din
oţel moale, care prin presare pe profilul armăturilor în zona de înnădire se deformează plastic şi
blochează posibilitatea deplasării relative a celor două capete de bare.
Dispozitivele din a doua categorie se realizează sub forma unor manşoane cilindrice cu
diametrul interior mai mare decât diametrul armăturilor care se înnădesc, în spaţiul dintre cele
două elemente turnându-se o topitură metalică, care după răcire şi întărire fixează cele două
bare.
Întocmit,
Ing. Ana-Maria Popa
Ing. Olimpia Marchelov
SC DCTS Structuri SRL


CSC - Caiet de Sarcini Lucrari de Consolidare

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

CSC - Caiet de Sarcini Lucrari de Consolidare

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

Pentru lucrări de consolidare

01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

I. Lista principalelor acte normative care reglementează execuţia lucrărilor de reparaţii şi

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

Prezentele instrucţiuni conţin principalele elemente care vor fi urmărite de constructor

I.LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEZĂ EXECUŢIA

P100-3/2008 - Cod de proiectare seismică - Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea

P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social

CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie.

CR2-1-1.1 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat.

STAS 10109/1-82 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie.

STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor

NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.

NP 0001/1996 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe

P70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe

P59-86 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a

C28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton.

C140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.

C130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

NP50-89 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea prinderilor cu

C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi

C112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale

C18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede.

C139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de

C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii şi a

C167-77 Normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, complectare şi păstrare a

C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

C205-81 Instrucţiuni tehnice privind încercarea in situ prin incărcări statice,

C26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedestructive.

C54-81 Instrucţiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

C149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru

H.G.731/14.10.1991 Hotărâre privind aprobarea "Regulamentului de atestare tehnico-

H.G.143/23.03.1992 Hotărâre privind modificarea şi completarea

Ordonanţa Guvernului nr.2/14.01.1994 privind calitatea în construcţii.

Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate de

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

II.1.Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie a consolidarilor de catre

III.EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE A FUNDAŢIILOR.

Date cu privire la lucrările ce fac obiectul prezentului proiect:

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

În cazul în care fundaţia este deteriorată puternic se înlătură porţiunea degradată şi se

În cele ce urmează vor fi prezentate operaţiile ce se execută pentru diferite tipuri de

A.Execuţia săpăturii şi a fundaţiilor pentru elementele structurale noi adăugate pentru

B.Consolidarea fundatiilor prin subzidiri.

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012

B.7.Se face receptia terenului de fundare la subzidiri de catre specialistul geotehnician.

C.Consolidarea fundatiilor prin inlocuirea fundatiei existente cu una noua.

III.3.Recepţia lucrărilor de consolidare a fundaţiilor se va face de către constructor,

IV.EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REPARAŢII ŞI CONSOLIDARE A ELEMENTELOR

Lucrarile de reparare si consolidare au ca scop aducerea constructiei la un nivel

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 PTh CSC 01 00 11.04.2012