Vous êtes sur la page 1sur 15

09-1-10604-16072018

Dosar nr.1-137/2018
SENTINŢĂ
În numele Legii

03 mai 2019 or.Sîngerei

Judecătoria Bălți sediul Sîngerei


Instanţa compusă din:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Iurie Malcoci
Grefier Simac Polina
Cu participarea:
Procurorului Mititelu Sergiu
Avocaților Palade Tudor și Osoianu
Sergiu
a examinat în şedinţa de judecată publică, cauza penală de învinuirea lui
*****, a.n.*****, originar al satului *****raionul
Făleşti şi locuitor al satului ***** raionul Făleşti,
moldovean, studii medii incomplete, căsătorit, doi copii
minori la întreţinere, oficial neangajat în cîmpul
muncii, cetăţean al Republicii Moldova, fără
antecedente penale, cod personal *****,
în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal.
Termenul de examinare a cauzei: 25.07.2018 – 03.05.2019.
Procedura de citare legal executată.
În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate în şedinţa de judecată,
instanţa de judecată,-
c o n s t a t ă:

Balamatiuc Serghei, la data de 27 mai 2018, aproximativ în jurul orelor 23.00,


aflîndu-se în stradă, în apropierea gospodăriei cet.*****, amplasată în satul ***** raionul
Făleşti, în cadrul unui conflict avut cu *****, care s-a transformat într-o altercaţie, în
cadrul căreia, i-a aplicat lui ***** o lovitură cu capul în regiunea feţii, care imediat a
generat dezechilibrarea victimei şi căderea accelerată a acesteia din poziţie statică pe un
plan orizontal cu lovirea capului de o piatră aflată în drum, ca rezultat în ansamblu acestei
acţiuni pricinuindu-i părţii vătămate ***** o vătămarea gravă a integrităţii corporale,
periculoasă pentru viaţă sub formă de echimoze pe partea stîngă a feţii, hemoragie în
munoasa buzei de sus pe stînga, exterparea traumatică a dintelui 3 a maxei pe stînga,
plagă contuză în regiunea occipitală pe stînga, hemoragii în ţesuturile moi epicraniene în
regiunea occipitală corespunzător proiecţiei plăgii contuze, hematom subdural fronto-
parieto-temporal pe dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe
dreapta, care au legătură cauzală directă şi au provocat decesul victimei ***** la data de
01 iunie 2018 în spitalul municipal Bălţi.
Inculpatul Balamatiuc Serghei, fiind audiat în ședința de judecată, vina în
comiterea faptei incriminate nu a recunoscut-o, explicînd instanței de judecată că la data
de 27 mai 2018, de sărbătorea duminicii mari, împreună cu cumnatul său, Budu Serghei
s-au îndreptat spre magazin. În drum s-au întîlnit cu Rusu Cristian și Strechi Valentin, cu
care au stat un pic de corbă, după care împreună s-au îndreptat spre magazin. La poarta
lui Margine Grigore, pe scunul din fața porții se aflau 4 persoane : victima, socru lui
Budu Serghei, tot cu numele Budu Serghei, Delion Andrian și Budu Vadim, și serveu co
sticlă cu vin. La un moment dat, Marin Grigore i-a reproșat cumnatului său că merge cu
mașina cu viteză exesivă prin sat, la care ultimul a negat acest fapt, explicînd că mașina
emană sunet puternic, și nu e vorba de viteză excesivă. Dicuția dintre cei doi se dădea
aparanțele unei cerți intense, din care considerent a intervenit pentru a aplana cearta.
Margine Grigore i-a spus că nu e treaba lui, să nu intervină că nu e băștinaș. Atunci l-a
împins un pic pe Margine Grigore, fără nici un rău, explicîndu-i că s-au apropiat doar să
se salute. Atunci margine Grigore s-a deszbrăcat de haina sportivă și i-a aruncat-o lui
Andrian Ghilion, explincîndu-i ultimului că trebuie să se clarifice cu el. Margine Grigore,
cu mîna stîngă l-a apucat de haină în regiunea pieptului și l-a tras spre el, iar cu mîna
dreaptă a încercat să-l lovească, inculpatul, în scop de apărare, a aplecat capul, și victima,
încercînd să-l lovească, s-a lovit el și a căzut jos pe spate, lovindu-se cu ceafa capului de
pietrele de pe drum. După cădere, Margine Grigore emana un sunet asemănător
sforăitului. I-a spus lui Budu Serghei să aducă repede apă, cu care personal i-a spălat fața
lui Margine Grigore. Tot el i-a spus lui Budu Serghei să sune la serviciul ambulanței.
Salvarea tot nu apărea, de aceea l-a rugat pe Budu Serghei să mai telefoneze repetat la
serviciul ambulanță. Ambulanța s-a apropia aproximativ peste 40 min., l-au urcat în
ambulanță și Margine Grigore a fost transportat la spital.
A mai explicat inculpatul că nu a avut intenția s-l lovească pe Margine Grigore,
sau să-i cauzeze careva leziuni.
Succesorul victimei Ciomschi Livia, fiica defunctului Margine Grigore, în ședința
de judecată a declarat că la 28 mai 2018 dimineața a fost telefonată de către o rudă a sa,
Alina Chivirica-Rotaru care i-a comunicat căp tatăl său este fără cunoștință internat în
spital, unde este internat și tatăl acesteia. Cînd a ajuns la spital, a intrat în salonul în care
a fost îndreptată și l-a găsit pe tatăl său gol, conectat la aparate, în secție simplă
comunicîndu-i-se că Margine Grigore se află în stare gravă. La insistențele sale a fost
transferat în secția terapie intensivă. Ulterior, văzîndd starea gravă a lui Margine grigore,
a insistat să fie transferat în Spitalul municipal Bălți. Au apelat la serviciile SMURD, și
ulterior a fost transferat la Spitalul municipal Bălți. La Spitalul municipal Bălți, lui
Margine Grigore i s-au făcut investigațiile necesare, inclusiv tomografia capului, ulterior
a fost supus unei intervenții chirurgicale. La data de 01 iunie 2018 a fost telefonată de la
spital și i s-a comunicat că tatăl său Margine Grigore a decedat. După decesul tatălui,
inculpatul nu s-a apropiat de dînsa.
Martorul Budu Vadim Ion, fiind audiat sub jurămînt, în ședința de judecată a
declarat că în luna mai 2018, seara pe la orele 21.00-22.00, de sărbătoarea duminicii
mari, se întorcea de la părinți acasă. La scaunul de lîngă gospodăria defunctului, se flau
mai multe persoane, cu care s-au salutat, și anume Dilion Andrian, Butnaru Ion, Budu
Ilie, Gorievschji Vasile și Budu Vasile (tatăl). Margine Grigore i-a spus șui Budu Serghei
că tot vine pe la scaun , dar nu mai aduce vreo sticlă de vin alb, după care Budu Serghei a
plecat să aducă o sticlă de vin alb. Budu Sserghei s-a întors cu vin alb și cu tartine. Nu
știe exact cît au servit, dar presupune că le-au revenit la fiecare cam cîte 2 păhare de vin.
În acest timp, de ei s-au apropiat Budu Serghei (fiul), Balamatiuc Serghei, Strechi
Valentin și un bărbat pe care nu-l cunoaște. Budu Serghei (fiul)l-a întrebat pe Margine
Grigore de ce se aruncă în fața mașinii, ultimul explicîndu-i că merge cu viteză prin sat.
Budu Serghei (fiul) i-a răspuns că mașina nu merge cu viteză, ci doar are un sunet
puternic. În același timp și Balamatiuc Serghei l-a întrebat pe Margine Grigore acelaș
lucru, la care defunctul s- avîntat spre inculpat, însă ultimul l-a împins pe Margine
Grigore explicîndu-i că nu dorește să se bată. Margine Grigore a început a se dezbrăca,
timp în care martorul a plecat într-o hudicoară pentru nevoi personale. Cînd s-a întors, l-a
văzut pe Margine Grigore culcat la pămînt pe spate, iar Balamatiuc Serghei îl stropea cu
apă. Toată lumea prezentă era speriată și nu i-au răspuns la întrebarea ce s-a întîmplat.
Martorul Strechi Valentin, în ședința de judecată a declarat sub jurămînt că în luna
mai 2018, într-o zi de duminică, în drum spre magazin, s-a întîlnit cu Budu Serghei,
Balamatiuc Serghei și Rusu Cristian, îndreptîndu-se spre centrul satului. Ajunși la poarta
lui Margine Grigore, după ce s-au salutat toți, Budu Sergiu l-a întrebat pe Margine
Grigore despre obiecțiile sale privitor la masina sa, la care defunctul i-a reproșaot că
merge mașina cu viteză mare prinsa. Atunci Balamatiuc Serghei i-a spus că, de ce trebuie
să se arunce în fața mașinii, chiar dacă merge cu viteză mare. Toată convorbirea nu a
auzit-o, deoarece era cu spatele. La un moment dat Margine Grigore l-a întrebat pe
Balamatiuc Serghei, că a venit pentru a se clarifica, s-a dezbrăcat de haine și s-a avîntat
spre Balamatiuc Serghei, timp în care martorul s-a întors spre Dilion Andrian căruia i-a
spus că Margine Grigore caută conflict. Cînd a întos capul, a avăzut că Margine Grigore
se afla la pămînt și emana un sforăit. Nu avăzut momentul loviturii. Inițial credeau că
Margine Grigore a adormit, Cristian le-a spus că dacă sforăie, înseamnă că este în comă.
Împreună cu Budu Sergiu au mers după apă. După ce l-au stropit cu apă pe Margine
Grigore cu apă și el nu și-a revenit, Budu Serghei a sunat la salvare. A mai declarat
instanței că Margine Grigore era scandalagios și a mai avut conflicte cu consătenii.
Martorul Rusu Cristian, în ședința de judecată a declarat că în una din zilele lunii
mai 2018, și anume zi de duminică, pe la orele 22.00, mergînd prin sat, s-a întîlnit cu
fostul său coleg Budu Serghei și cu Balamatiuc Serghei, car i-au propus să meargă să
servească cîte o bere. În drum, în dreptul unei gospodării, s-au întîlknit cu vreo 4
persoane, cu care s-a salutat doar, deoarece nu-i cunoaște, după care s-a data la o parte.
Margine Grigore a început a striga la Balamatiuc Serghei că de ce merge cu mașina cu
viteză prin sat, la care Balamatiuc Serghei i-a spus că nimini nu spune nimic, doar
dumnealui sare cu furca la mașină. El cu Budu Serghei s-a dat la o parte, iar Margine
Grigore striga la Balamatiuc Serghei, ultimul se dădea la o parte, repetîndu-i să se
liniștească, iar Margine Grigore tot venea spre el. Balamatiuc Serghei îi spunea să se
liniștească, iar Margine Grigore se enerva tot mai tare, și-a scos cămașa și se avînta spre
el. Margine Grigore l-a apucat pe Balamatiuc Serghei de haine, și cu dreapta a vrut să-l
lovească, în acest timp Balamatiuc Serghei l-a lovit cu capul pe Margine Grigore, ultimul
căzînd jos pe drum. Toți au început să-l stropească cu apă, dar fără rezultat, și au chemat
ambulanța. Pînă la venirea ambulanței, au încercat împreună să-l întoarcă pe o parte pe
Margine Grigore, deoarece sforăia foarte tare. A mai explicat că declarațiile depuse în
cadrul urmăririi penale, sunt mai veridice, deoarece mai bine ținea minte evenimentele.
Martorul Budu Serghei, cumnatul lui Balamatiuc Serghei, în ședința de judecată a
declarat că la data de 27 mai 2018, de sărbătoarea „Duminicii Mari”, seara, s-a întîlnit cu
Strechi Valentin și Rusu Crustian cu care au hotărît să meargă să servească cîte o bere. În
drum, s-au întîlnit cu Margine Grigore, Budu Dumitru și Andrian și cu tatăl său, Budu
Serghei, care serveau vin. Margine Grigore a început a striga la el că merge cu viteză
mare prin sat, martorul reproșîndu-i totodatăp faptul că se aruncă în fața mașinii. Margine
Grigore a început a striga că de ce vin pentru a se certa, la care martorul s-a întors spre
Cristian Rusu și se înțelegeau unde merg pentru a servi bere, fiind cu spatele față de
Marginbe Grigore Cînd s-a întors, Margine Grigore deja se afla culcat la pămînt. Au
început a-l stropi cu apă, și deoarece nu-și revenea au sunat ambulanța, care a venit peste
vreo 40 de minute și l-a luat pe defunct.
Martorul Dilion Andrian în ședința de judecată a declararat că în luna mai 2018, pe
la orele 21.00-22.00 mergea cu soția sa pe drum. La poarta defunctului Margine Grigore
erau mai multe persoane, și anume Budu Ilie, Botnaru Ion și Margine Grigore. S-a oprit și
a stat de vorbă cu ei. S-a apropiat Gonievschii Vasile care a adus o sticlă de vin de 1,5
litri și u servit căte 2 păhare cu vin. După ce au servit-o Goinevschii Vasile a plecat
acasă. După s-a apropiat Budu Sergiu, care ulterior a plecat și el să aducă o sticlă de vin.
Apoi s-a apropiat Budu Sergiu, și Balamatiuc Serghei. Margine Grigore a început a striga
la Budu Serghei că de ce merge cu viteză mare prin sat, începînd să se certe cu
Balamatiuc Serghei i-a reproșat că nu este agent de circulație și s-au apucat unul pe altul
de haine. Balamatiuc Serghei l-a lovit cu capul pe Margine Grigore, ultimul căzînd la
pămînt și a început a sforăi. A adus apă și l-a stropit pe Margine Grigore, dar deoarece
nu-și revenea a sunat la urgență. După, a plecat acasă.
Martorul Ipati Elena, asistenta medicală de la urgență, a declarat instanței de
judecată că, în urma apelului telefonic s-au deplasat cu salvarea în sat. *****, fiindu-le
comunicat că Mutu Serghei se află în stare de inconștiență. Ajunși la fața locului în timp
de 15 minute, l-au găsit pe defunct culcat pe pămînt cu fața în sus, pe jumătate gol, cu
ochii vineți și plini de sînge. La întrebarea ce s-a întîmplat, i s-a răspuns că Margine
grigore era în stare de ebrietate, a căzut jos și s-a lovit cu capul de pietre. Cei prezenți le-
au ajutat să-l urce pe Margine Grigore în ambulanță. Margine Grigore i-a fost fixa
oxigen, ulterior a fost conectat la respirație artificială. Cile respiratorii erau pline de sînge
și la ceafă avea lovitură în lat. La întrebarea dacă a fost bătut i s-a răspuns că nu, că el
căzut singur. A fost transportat în secția de reanimare în spital.
Strechi Valentin, fiind audiat în calitate de martor a declata că este primarului
satului ***** și despre decesul lui Margine Grigore a aflat la 2 zile după cele petrecute.
Încă cînd se afla Margine Grigore la spital, a consilierul Budu Irina a solicitat o
caracteristică a defunctului pe care a semnst-o peronal.Ulterior a mai semnat o
caracteristică eliberată pe numele defunctului de șla serviciul acestuia. Se afla în relații
bune cu Margine Grigore, însă cînd consuma băuturi alcoolice era impulsiv.
Caracteristica a fost scrisă de secretară, el doar a cicit-o fugitiv și a semnat-o. Mai
cunopaște că Margine Grigore a avut onflicte cu consătenii. În perioada mandatului său
nu a avut careva plîngeri față de Margine Grigore.
Martorul Budu Ilie în ședința de judecată a declarat că a doua zi după duminica
mare în anul 2018, pe la orele 21.00 a ieșit în drum și dicuta cu Margine Grigore.
Margine Grigore nu era servit. De ei s-a apropiat Botnaru Ion. Margine Grigore dorea să
servească cin alb, martorul i-a propus roșu că alb nu are. În acest timp, de ei pe bicicletă
s-a apropiat Gaievschii Vasile, care avea vin alb. În cinci persoane au servit sticla de vin
alb. S-a mai apropiat Budu Serghei care la fel le-a spus că va aduce vin alb. Nu a ămas,
deoarece își picura picături în ochi. Pe la orele 00.50 a sunat telefonul, a răspuns soția și i
s-a comunicat că Serghei l-a ucis pe Margine Grigore. Cînd au ieșit în drum au văzut cum
pe Margine Grigore îl urcă în ambulanță, iar acolo se aflau Baklamatiuc Sertghei, Budu
Serghei, și tatăl și fiul, și încă un bărbat străin. La întrebarea adresată, i s-a răspuns că
Margine Grigore a căsut jos. S-a întors acasă și l-au telefonat pe fratele lui Margine
Grigore, căruia i-a povestit ce s-a întîmplat. Mai tîrziu a auzit că a venit mașina poliției.
Martorul Margină Andrei, fratele defunctului Margine Grigore, în ședința de
judecată a declarat că de sărbătoarea Duminicii Mari anul 2018, pe la orele 21.00 s-a
oprit la poarta fratelui său Margine Grigore cu care a discutat, ultimul i-a dat o sticlă de
vin, după a fost petrecut și s-au despărțit. Pe la orele 01.30 a fost telefonat de Budu Ilie
care i-a comunicat că fratele său Margine Grigore a fost transportat cu ambulanța la
spital. Dimineața cînd mergea spre serviciu, a trecut pe lîngă poarta lui Margine Grigore
unde se afla poliția și Budu Serghie fiul și încă o persoană pe care nu o cunoaște. Ultimii
i-au spus că se întorceau de la club și l-au găsit jos, l-au stropit cu apă și au chemat
salvarea. De la Budu Serghei a aflat ce s-a întîmplat, alții evitau discuțiile cu el.
În susținerea învinuirii aduse lui Balamatiuc Serghei, acuzatorul de stat a mai
prezentat pe lîngă declarațiile părților vătămate și a martorilor următoarele probe:
• proces- verbal de cercetare la faţa locului efectuat în apropiere de gospodăria cet.
Margin Grigore, unde a fost stabilit locul infracţiunii şi de unde au fost ridicate trei pietre
cu urmă brune cenuşii asemănător sîngelui f.d.(l 0-16);
• raport de expertiză judiciară cu nr. 2018.10.C0328, din 26.06.2018 conform
căruia la cet. Margin Grigore s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumatizm
cranio-cerebral închis, manifestat prin echimoze pe partea stîngă a feţii, hemoragie în
mucoasa buzei de sus pe stînga, exterparea traumatică a dintelui 3 a maxei pe stînga,
plagă contuză în regiunea occiptală pe stînga, hemoragii în ţesuturile moi epicraniene în
regiunea occiptală corespunzător proecţiei plăgii contuze, hematom subdural fronto-
parieto-temporo-bazal pe dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-parieto-temporo-
bazal pe dreapta, care după criteriul pericolului pentru viaţă se califică la vătămări
corporale GRAVE, leziunile corporale au putut apărea în urma acţiunii prin lovirii posibil
şi de o singură dată cu capul în regiunea feţii pe stînga, sau prin lovire cu un corp
contondent dur particularităţile caracteristice ale căruia în cazul dat nu pot fi descrise.
f.d.71-74;
• raport de expertiză judiciară cu nr. 201810D0201 din 12.07.2018 conform căruia
leziunile corporale depistate la cet. Margin Grigore şi anume traumatismul cranio-
cerebral închis s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumatizm cranio-cerebral
închis au apăr ut ca rezultat al lovirii de o singură dată cu capul în regiunea feţii pe stînga
cu următoarea cădere şi lovire cu suprafaţa posterioară a capului de suprafaţa drumului
acoperit cu prundiş.f.d.181-185;
• raport de exeprtiză judiciară cu nr.2018305001843, din 19.06.2018 conform
căruia pe trei pietre ridicate de la faţa locului s-a depistat sânge uman, în care la
determinarea apartenenţei de grup s-a constatat numai antigenul „H”, ce presupune
provinienţa lui de la persoană cu grupa sanguină Oalfa, beta /0(1)/, cum ar fi în cazul dat
de la cet. Margină Grigore însă, în caz dacă cet. Balamatiuc Serghei la momentul
infracţiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea externă a sângelui, atunci nu se
exclude adaos de sânge în aceste pete şi de la el însuşi;
• raport de expertiză judiciară cu nr. 201837A0256, din 26.06.2018 conform căruia
*****, în momentele importante pentru dosar, nu suferea de careva boli psihice cronice
sau tulburări psihice temporare (inclusiv stare de afect patologic). Avea păstrată
capacitatea de a conştientiza şi dirija acţiunile sale. Poate fi recunoscut responsabil.
*****, la momentul expertizării, nu suferă de careva boli psihice cronice sau de tulburări
psihice temporare, nu se atestă necesitatea aplicării măsurilor coirecitive cu caracter
medical.f.d.56-58.
În şedinţa de judecată acuzatorul de stat, procurorul Seghei Mititelu, considerînd că
vinovăţia inculpatului a fost dovedită, a solicitat de a-l recunoaşte pe inculpatul
Balamatiuc Serghei vinovat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 151 alin.(4) Cod
Penal şi de a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani.
Apărătorului inculpatului, avocatul Tudor Palade a solicitat achitarea inculpatului de
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal, deoarece inculpatul
Balamatiuc Serghei a comis fapta imputată în stare de legitimă apărare.
Trecând peste obiecțiile părții acuzării și apărării, instanța de judecată reține că în
accepțiunea art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) CPP, la adoptarea sentinţei, instanţa de judecată
soluţionează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: dacă a avut loc fapta
de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul; dacă această faptă a fost săvârşită de
inculpat; dacă fapta întruneşte elementele infracţiunii şi de care anume lege penală este
prevăzută ea; dacă inculpatul este vinovat de săvârşirea acestei infracţiuni.
Motivarea hotărârii este un proces de analiza şi sinteza a actelor şi lucrărilor
dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt,
atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere al
probatoriului şi sunt menţionate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii
penale. Investită cu o situaţie de fapt, instanţa de fond ca urmare a efectuării cercetării
judecătoreşti, urmează să expună situaţia de fapt reţinută şi sa concluzioneze corect dacă
aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 151 alin. (4) Cod penal.
Dar în primul rind, instanța se va expune asupra poziției susținute de către partea
apărării în conținutul susținerilor verbale, cînd a solicitat achitarea lui Balamatiuc
Serghei din motiv că ultimul a comis fapta incriminată în stare de legitimă apărare, în
susținerea acestei teze nefiind prezentate careva probe concludente și pertinente, în baza
cărora instanța să constate lipsa totală a vinovăției inculpatului.
Așadar, conform prevederilor art.36 Cod penal, nu constituie infracţiune fapta,
prevăzută de legea penală, săvîrşită în stare de legitimă apărare. Este în stare de legitimă
apărare persoana care săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material
şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care
pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
În speța data, avînd în vedere circumstanțele cauzei, instanța reține că în rimpul
conflictului dintre inculpatul Balamatiuc Serghei și victima Margin Grigore, ultimul prin
acțiunile sale nu prezenta un atac direct, imediat, material şi real, care ar fi pus în pericol
grav viața sau integritatea fizică a lui Balamatiuc Serghei într-o așa măsură, ca fapta
acestuia să cadă sub incidența prevederilor legitimei apărări, nefiind demonstrate
consecințele ireparabile care puteau surveni pentru persoana atacată: pierderea Vieții,
vătămarea intenționat gravă a integrității corporale sau a sănătății, distrugerea bunurilor
în proporții deosebit de mari etc.
Nerecunoaşterea vinovăţiei de către inculpatul Balamatiuc Serghei, instanța de
judecată o apreciază ca o metodă de apărare şi un drept al acestuia de a nu se auto
incrimina or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de
inculpat nu poate fi urmărit penal pentru depunerea declaraţiilor intenţionat false, decât în
cazurile expres prevăzute de legea procesual penală, totodată pe parcursul procesului
penal, inculpatul a avut mai multe divergențe în declarațiile sale.
Urmărirea penală și judecata s-a desfășurat potrivit procedurii prevăzută de lege,
fiind respectate principiile generale, printre care și dreptul la apărare, contradictorialitatea
în procesul penal, dreptul la un proces echitabil, libera apreciere a probelor, respectiv nu
se constată încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale efectuate, de altfel nici
partea apărării careva obiecții nu a înaintat în acest sens.
Probele au fost cercetate de instanţa de judecată în ședință publică, la care au avut
acces părțile și participanții la proces în egală măsură, respectându-se principiul
contradictorialității cu certitudine.
În același timp, analizînd probele cercetate în ședința de judecată prin prisma
prevederilor art.101 CPP, în virtutea cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate aspectele
și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de judecată ajunge la ferma
convingere, că acţiunile inculpatului Balamatiuc Serghei nu se încadrează în infracţiunea
prevăzută de art. 151 alin (4) CP, adică - vătămarea intenţionată gravă a integrităţii
corporale şi a sănătăţii, care este periculoasă pentru viaţă, şi care a provocat decesul
victimei, învinuirea formulată la urmărirea penală în baza acestei norme nefiind
confirmată în ședința de judecată.
Infracțiunea prevăzută la art. 151 Cod penal este o infracțiune materială,
respectiv se consideră consumată din momentul producerii vătămării grave a integrității
corporale sau a sănătății.
Obiectul material al infracțiunii prevăzută la art. 151 Cod penal, îl reprezintă
corpul persoanei.
Latura obiectivă poate fi apreciată după următoarea structură, fapta prejudiciabilă
– care constă din acțiune sau inacțiune de cauzare a vătămării grave a integrității
corporale sau a sănătății, urmările prejudiciabile manifestate sub forma vătămării grave a
integrității corporale sau a sănătății, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și
urmările prejudiciabile.
Fapta prejudiciabilă se concretizează în acțiune (lovire, înjunghiere, otrăvire etc.).
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 151 Cod penal, se exprimă prin vinovăție
sub forma intenției directe sau indirecte.
Prezenţa în acţiunile inculpatului Balamatiuc Serghei atât a elementelor care
caracterizează latura obiectivă a infracţiunii imputate cât şi a celor care caracterizează
latura subiectivă a acestei infracţiuni n-a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate
în cadrul urmăririi penale şi examinate în procesul cercetării judecătoreşti.
Or, acțiunile lui Balamatiuc Serghei au fost îndreptate doar în scopul calmării lui
Margine Grigore, comportamentul manifestat de victimă fiind unul agresiv, îndreptat spre
inițierea unui conflict, manifestat prin apucarea abuzivă a hainei lui Balamatiuc Serghei,
dezbrăcarea hainei sale și apucarea de haină pe Balamatiuc Serghei, pe de o prate, și
comportamentul lui Balamatiuc Serghei, care atît verbal, prin explicarea victimei că nu
dorește să se certe, cît și prin evitarea contactului, pe de altă parte.
Astfel, în acțiunile lui Balamatiuc Serghei nu pot fi regăsite semnele laturii
obiective ale infracțiunii de vătămare corporală gravă cu soldarea decesului victimei, or
acțiunile lui s-au rezumat la aplicarea unei loituri cu capul în fața victimei, de la care
Margine Grigore a căzut, s-a lovit cu capul de pietre și ulterior, în spital a decedat.
Tot aici, instanța de judecată ține să sublinieze că termenul scurs de la aplicarea
loviturii și pînă la decesul victimei nu pot modifica încadrarea juridică a faptei.
Nici din declarațiile martorilor audiați în ședința dejudecată nu s-au reliefat
semnele componenței de infracțiune, și aume intenția lui Balamatiuc Serghei, or, toți în
unison au declarat existența doar a unei altercații verbale între inculpat și victimă cauzate
pe niște fapte anterioare ale defunctului, care doar la inițiative defunctului, care se afla în
stare de ebrietate, stabilită ulterior de către lucrătorii medicali, au degenerat în acțiunile
ulterioare, pe cînd inculpatul din start a denotat un comportament liniștit, acțiunile sale
rezumîndu-se la aplicarea doar a unei lovituri cu capul.
Instanța mai reține și comportmentul lui Balamtiuc Serghei ulterior, loviturii și
căderii lui Margine Grigore, or, inculpatul l-a stropit cu apă, a stat lîngă el pînă a venit
salvarea, a ajutat la urcarea victimei în ambulanță.
Astfel, Balamatiuc Serghei, i-a provocat lui Margine Grigore o singură lovitură cu
capul în faţă, în scopul de a-l calma pe ultimul, și este puțin probabil că prin aplcarea
acestei lovituri, Balamatiuc Serghei a urmărit intenția cauzării victimei a vătămărilor
corporale grave, rezultat ce a survenit în urma căderii și lovirii lui Margine Grigore cu
capul de pietrele ce se aflau în drum.
În acest caz, Balamatiuc Serghei urmează a fi supus răspunderii penale pentru
lipsirea de viaţă din imprudenţă, deoarece, provocând victimei lovitura în faţă, el nu
a prevăzut faptul căderii acesteia şi decesul, deşi trebuia şi putea să prevadă
posibilitatea acestei urmări.
Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art.149 CP RM se exprimă în
vinovăţie sub formă de imprudenţă. Imprudenţa se poate exprima în neglijenţă sau în
încredere exagerată. Deşi la calificarea faptei nu contează tipul imprudenţei,
stabilirea acestuia este necesară la individualizarea pedepsei. Or, încrederea
exagerată denotă un grad mai ridicat de pericol social în comparaţie cu neglijenţa: în
primul caz făptuitorul prevede posibilitatea producerii morţii, sperând în mod
uşuratic să o evite, pe când în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede
posibilitatea producerii morţii în prezenţa obligaţiei şi a aptitudinii de a o prevedea.
Există încredere exagerată când făptuitorul a prevăzut că acţiunea sau inacţiunea
sa poate avea ca rezultat moartea unei persoane, dar nu a dorit acest rezultat, nici nu
l-a acceptat, considerând fără temei, în mod uşuratic, că acest rezultat nu se va
produce. Pentru a exista încredere exagerată, făptuitorul trebuie să-şi întemeieze
aprecierea că rezultatul socialmente periculos nu se va produce pe anumite elemente
concrete, obiective, pe care însă le evaluează în mod greşit, subestimând importanţa
acestora şi supraestimându-şi capacitatea de a face ca rezultatul să nu se producă.
încrederea exagerată poate presupune următoarele ipoteze: evaluarea superficială,
neserioasă a consecinţelor conduitei şi a mijloacelor prin care urmările nedorite ar
putea fi prevenite); temeritatea, încrederea exagerată, unită cu atitudinea de sfidare a
riscurilor) etc.
Aşadar, lipsirea de viaţă în rezultatul încrederii exagerate trebuie delimitată de
omorul săvârşit cu intenţie indirectă, luându-se în calcul următoarele: a) în situaţia
încrederii exagerate, făptuitorul prevede numai posibilitatea survenirii morţii în
cazuri similare; în situaţia intenţiei indirecte. făptuitorul prevede nu doar
posibilitatea, dar şi verosimilitatea producerii morţii în cazul concret, b) în situaţia
încrederii exagerate, făptuitorul speră uşuratic că moartea victimei nu va surveni: în
situaţia intenţiei indirecte, făptuitorul, care nu ia nicio măsură de natură să
preîntâmpine moartea victimei, nu doreşte, însă admite în mod conştient survenirea
acestei urmări prejudiciabile.
În cazul neglijenţei ca tip al imprudenţei, făptuitorul nu prevede că acţiunea ori
inacţiunea sa va avea ca rezultat moartea unei persoane, deşi putea şi trebuia să
prevadă acest rezultat. Neglijenţa poate presupune următoarele modalităţi: lipsa ori
insuficienţa cunoştinţelor necesare într-un anumit domeniu; lipsa ori insuficienţa
unor aptitudini sau deprinderi practice, etc.
În unele cazuri, lipsirea de viaţă din neglijenţă se consideră, în mod neîntemeiat,
ca fiind intenţionată, spre exemplu: de la o izbitură victima cade, se loveşte cu capul
de un corp contondent ş moare sau cazul în care moartea victimei survine de la
loviturile aplicate de făptuitor. În astfel de cazuri, conştientizarea de către făptuitor a
laturii faptice a acţiunilor (inacţiunilor) sale este apreciată în mod eronat ca probă a
previziunii că va surveni moartea victimei.
Pentru a verifica temeinicia afirmaţiilor făptuitorului că a lipsit de viaţă persoana
din neglijentă. că a acţionat fără intenţie, aceste afirmaţii trebuie confruntate cu
datele ce caracterizează: acţiunea (inacţiunea) în momentul infracţiunii; ambianţa în
care a fost săvârşită infracţiunea; relaţiile fapt torului cu victima; conduita
făptuitorului după lipsirea victimei de viaţă etc.
În speța dată, instanța de judecată reține că, potrivit raportului de expertiză
judiciară nr.2018.10.C.0328 din 26.06.2018 efectuat în urma examinării cadavrului lui
Margine Grigore s-a stabilit la cet. Margin Grigore s-au depistat leziuni corporale sub
formă de traumatizm cranio-cerebral închis, manifestat prin echimoze pe partea stîngă a
feţii, hemoragie în mucoasa buzei de sus pe stînga, exterparea traumatică a dintelui 3 a
maxei pe stînga, plagă contuză în regiunea occiptală pe stînga, hemoragii în ţesuturile
moi epicraniene în regiunea occiptală corespunzător proecţiei plăgii contuze , hematom
subdural fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-
parieto-temporo-bazal pe dreapta, care după criteriul pericolului pentru viaţă se califică la
vătămări corporale GRAVE, leziunile corporale au putut apărea în urma acţiunii prin
lovirii posibil şi de o singură dată cu capul în regiunea feţii pe stînga, sau prin lovire cu
un corp contondent dur particularităţile caracteristice ale căruia în cazul dat nu pot fi
descrise. Totodată, pct. 8. 9 al raportului, specialistul medicul legist Macrițchi Serghei a
stabilit că reieșind din localizare, caracterul leziunilor corporale, circumstanțele cazului
cele din urmă puteau apărea printr-o cădere accelerată de la înălțimea corpului și lovirii
cu capul de o suprafață, obiect cotondent, aociația se confirmă prin prezența leziunilor
corporale deschise în regiunea feței pe stînga – locul impactului (lovirii) primar și
lezinile corporale în regiunea occipitrală a capului – locul impactului secundar (după
cădere și lovirii de o suprafață, obiect contodent de pe suprafața drumului acoperit cu
prundiș) și instalarea complexului lezionar ce formează traumatismul cranio-cerebral
deschis.
Tot aici instanța reține și constatările stabilite de specialistul medic-legist Grecu
Laurențiu din raportul cu nr. 201810D0201 din 12.07.2018 potrivit căruia leziunile
corporale depistate la cet. Margin Grigore şi anume traumatismul cranio-cerebral închis
s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumatizm cranio-cerebral închis au apărut
ca rezultat al lovirii de o singură dată cu capul în regiunea feţii pe stînga cu următoarea
cădere şi lovire cu suprafaţa posterioară a capului de suprafaţa drumului acoperit cu
prundiş, raportul neelucidînd clar limit leziunilor corporale cu sau fără cădere.
Astfel, raportul de expertiză legală nu expune o poziție fixă a genezei vătămărilor
coprporale grave și decesului victimei, or, aici, instanța de judecată reamintește că
conform art.8 al.2 Cod Procedură Penală, potrivit căruia nimeni nu este obligat să
dovedească nevinovăţia sa.
Concluziile despre vinovăţia persoanei de săvîrşirea infracţiunii nu pot fi
întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate,
în condiţiile codului de procedură penală, se interpretează în favoarea bănuitului,
învinuitului, inculpatului.
Așadar, pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
cercetând nemijlocit, multiaspectual, totalitatea probelor administrate în prezenta cauză
penală, acţiunile inculpatului Balamatiuc Serghei instanţa de judecată le califică în
corespundere cu prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal, după următorii indici
calificativi: Lipsirea de viaţă din imprudenţă.
Relaționând cele conturate supra, instanţa de judecată concluzionează că vinovăţia
inculpatului în comiterea infracţiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal şi-a găsit
confirmare în şedinţa de judecată dincolo de orice îndoială rezonabilă, astfel instanța
ajunge la ferma convingere că în acțiunile lui Balamatiuc Serghei sunt întrunite
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal.
Potrivit art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi
gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite, de persoana celui vinovat şi de
circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
În speţă, pedeapsa prevăzută de legea penală pentru infracţiunea săvârşită de
inculpat este de o singură categorie închisoare de pînă la 3 ani.
Respectând criteriile prevăzute la art.75 CP la stabilirea măsurii pedepsei instanţa
reiese din scopul pedepsei penale, care urmăreşte restabilirea echităţii sociale, corectarea
condamnatului şi prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni şi ţine cont de gravitatea
infracţiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra
corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale acestuia.
Instanța de judecată remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg
cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii
pedepsei și aplicării ei persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii. Individualizarea
pedepsei constă în obligațiunea instanței de astabili măsura pedepsei concrete
infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei
penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată
efectuează operațiunea de stabilire și aplicare a pedepsei inculpatului.
Față de natura și gravitatea faptei comise a circumstanțelor reale de săvârșire a
acesteia și a celor personale ale inculpatului, pedeapsa trebuie să fie aptă să conducă la
realizarea scopurilor sancțiunii. Mai mult ca atât, pedeapsa este echitabilă când ea impune
inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii
săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale perturbate prin infracțiune.
Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor
scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii
de noi infracțiuni, atât de către inculpat cât și de alte persoane. Or, practica judiciară
demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate,
jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare
scopului urmărit. De asemenea o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu
este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni.
Luînd în considerație scopul pedepsei definit de art.61 CP, care poate fi atins fără
privarea de libertate și ținînd cont de faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze
suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, precum și de
atitudinea corectă față de cele comise, căința sinceră și ca urmare recunoașterea săvîrșirii
faptelor indicate în rechizitoriu și solicitarea examinării cauzei pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, personalitatea inculpatului, faptul că nu se află la
evidența medicului narcolog și psihiatru, faptul că deși anterior Balamatiuc Serghei a mai
fost condamnat, antecedentele penale sunt stinse, caracteristica pozitivă de la locul de
trai, instanța consideră oportună aplicarea în privința inculpatului Balamatiuc Serghei a
unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.
Potrivit prevederilor alin. (1) art. 90 Cod penal al RM, dacă, la stabilirea pedepsei
cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracţiunile săvîrşite cu intenţie şi de
cel mult 7 ani pentru infracţiunile săvîrşite din imprudenţă, instanţa de judecată, ţinînd
cont de circumstanţele cauzei şi de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu
este raţional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiţionată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre
motivele condamnării cu suspendare condiţionată a executării pedepsei şi perioada de
probaţiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanţa de judecată dispune
neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probaţiune sau, după caz, termenul de
probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvîrşi o nouă infracţiune şi, prin respectarea
condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăţi încrederea ce i
s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnaţi cu suspendarea condiţionată a
executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor –
comandamentul militar respectiv.
La fel, instanța ține cont și de jurisprudența CEDO, potrivit căreia: ”...soluția cea
mai potrivită pentru problema supra-aglomerării ar fi reducerea numărului de deținuți
prin utilizarea mai fregventă a măsurilor punitive non-privative de libertate și
minimizarea recurgerii la detenția preventivă” (cauza Varga și alții vs Ungaria, cererile
nr. 1409/12, 45135/12, 73712/12, 34001/13, 44055/13 și 64586/13 din 10.03.2015),
precum și de Recomandările Comitetului de Miniștri ONU nr. R (99) 22 și Rec (2006)
13, care invită statele să încurajeze procurorii și judecătorii de a folosi cît mai mult
posibil alternativele la detenție.
Astfel, ţinînd cont de circumstanţele pricinii şi persoana celui vinovat, instanţa
consideră că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, deaceia constată că
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 90 Cod penal al RM.
În baza acestor prevederi legale, instanţa urmează să dispună suspendarea
condiţionată a executării pedepsei aplicate faţă de inculpatul Balamatiuc Serghei pe un
termen de probă de doi ani.
La fel, la aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei
instanţa de judecată este în drept să-i stabilească inculpatului unele restricţii, prevăzute de
alin. (6) art. 90 Cod penal.
Aplicînd astfel prevederile normei sus indicate, ţinînd cont de concluzia finală
asupra fondului cauzei, precum și luînd în consideraţie circumstanţele pricinii şi scopul
pedepsei stipulat la alin. (2) art. 61 Cod penal al RM, instanţa de judecată consideră
necesar de a aplica restricţia prevăzută la lit.a) alin.(6) art.90 Cod penal al RM, şi anume
a obliga inculpatul Balamatiuc Serghei să nu-şi schimbe domiciliul fără acordul organului
competent.
În conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 15) Cod de Procedură Penală, instanța
trebuie să soluționeze dacă urmează să fie revocată, înlocuită sau aplicată o măsură
preventivă în privinţa inculpatului.
Ținînd cont de faptul că în privința inculpatului Balamatiuc Serghei a fost aplicată
măsura preventivă liberarea provizorie sub control judiciar, în scopul asigurării executării
sentinţei, instanţa consideră necesar de a menține în privinţa lui acestuia această măsură
preventivă, pînă cînd sentinţa va întra în vigoare.
În continuare instanţa notează că succesorul victimei Ciomschi Livia a depus acţiune
civilă, prin care a solicitat încasarea de la Balamatiuc Serghei a sumei în mărime de
19391 lei 81 bani cu titlu de prejudiciu material, 300000 lei cu titlu de prejudiciu moral și
16600 lei cheltuieli judiciare pentru acordarea asistenței juridice.
În conformitate cu art. 219 alin. (1) Cod de Procedură Penală, „Acţiunea civilă în
procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau
instanţei de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate
prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acţiunea sau inacţiunea) interzisă de
legea penală sau în legătură cu săvîrşirea acesteia..”
În conformitate cu art. 219 alin. (3) pct. 2) Cod de Procedură Penală, „prejudiciul
material se consideră legat de săvîrşirea acţiunii interzise de legea penală dacă el se
exprimă în cheltuieli pentru înmormîntarea părţii vătămate”.
În conformitate cu art. 225 alin. (1) şi alin. (2) Cod de Procedură Penală,
„judecarea acţiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acţiunii, se efectuează
de către instanţa de competenţa căreia este cauza penală. La adoptarea sentinţei de
acuzare sau de aplicare a măsurilor de constrîngere cu character medical, instanţa
soluţionează şi acţiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parţială, ori prin
respingere.”
În conformitate cu art. 1419 alin. (4) Cod Civil, „persoanele obligate să repare
prejudiciul cauzat prin deces vor fi ţinute să compenseze şi cheltuielile de înmormîntare
necesare, ţinînd cont de statutul social al defunctului şi de obiceiurile locale, persoanei
care le-a suportat.”
Analizînd pretențiile părții civile, ținînd cont de statutul social al defunctului și de
obiceiurile locale, instanța consideră că respectivele cheltuieli, suportate în legătură cu
înmormîntarea victimei Margin Grigore, au fost rezonabile, necesare și reale.
Cu referire la cadrul legal pertinent, instanța consideră necesar de a admite integral
pretenția privind repararea prejudiciului material și de a încasa din contul lui Balamatiuc
Serghei în beneficiul lui Ciomschi Livia suma de 19391 lei 81 bani, cu titlu de
compensaţie pentru prejudiciul material cauzat.
În conformitate cu art. 1422 alin. (1) Cod Civil, „în cazul în care persoanei i s-a
cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie,
instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia
prejudiciului prin echivalent bănesc.”
În conformitate cu art. 1423 alin. (1) şi alin. (2) Cod Civil, „mărimea compensaţiei
pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de
caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de
gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a
răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate adduce satisfacţie persoanei
vătămate.
Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de
judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi
statutul social al persoanei vătămate.”
Ținînd cont de suferinţele fizice și psihice cauzate părţii civile prin încălcarea
dreptului la viață, prin starea de stres, nelinişte, retrăiri, frustare, victimizare, anxietate,
incertitudine, cauzată prin infracțiune, judecînd în echitate, instanța apreciază cuantumul
compensaţiei pentru prejudiciul moral cauzat la suma de 200000 lei, care, coraborat cu
faptul că inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat și pedepsit pentru săvîrșirea
infracțiunii, este capabil de a oferi o satisfacție echitabilă părții civile.
De asemenea instanța relevă că repararea prejudiciului moral trebuie să
urmărească scopul compensării suferințelor cauzate prin infracțiune, dar nu să constituie
o îmbăgățire fără justă cauză.
În consecință, instanța va încasa din contul lui Balamatiuc Sergheiîn beneficiul lui
Ciomschi Livia suma de 200000 lei, cu titlu de compensaţie pentru prejudicial moral
cauzat.
În conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de Procedură Penală, instanța
trebuie să soluționeze cine şi în ce proporţie trebuie obligat să plătească cheltuielile
judiciare.
Acuzatorul de stat a solicitat încasarea de la Balamatiuc Serghei a cheltuielilor
judiciare suportate pe prezenta cauză în legătură cu efectuarea expertizelor medico-legale
în sumă de 10710 lei.
Potrivit prevederilor art.229 Cod de procedură penală, Cheltuielile judiciare sînt
suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului.
(2) Instanţa de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile
judiciare, cu excepţia sumelor plătite interpreţilor, traducătorilor, precum şi apărătorilor
în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat,
atunci cînd aceasta o cer interesele justiţiei şi condamnatul nu dispune de mijloacele
necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată şi de condamnatul care a fost
eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum şi de persoana în
privinţa căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
(3) Instanţa poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parţial,
condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de
insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influenţa substanţial
asupra situaţiei materiale a persoanelor care se află la întreţinerea lor.
În speța data, instanța consider oportun de a trece cheltuielile judiciare suportate pe
prezenta cauză penală în contul statului, eliberîndu-l pe Balamatiuc Serghei de plata
acestor cheltuieli, or în cazul încasarii acestor cheltuieli de la inculpat, acest lucru va
influiența substantial asupra situației materiale a persoanelor aflate la întreținerea
acestuia.
În conformitate cu art. 162 alin. (1) pct. 3) Cod de Procedură Penală, „în cazul în
care procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluţionării cauzei în
fond, se hotărăşte chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz lucrurile care nu
prezintă nici o valoare şi care nu pot fi utilizate vor fi distruse, iar în cazurile în care sînt
cerute de persoane ori instituţii interesate, ele pot fi remise acestora.”
În atare circumstanțe, instanța consideră necesar ca la întrarea sentinței în vigoare
a nimici pietrele ridicate de la fața locului, iar cămașa ridicată de la inculpatul Balamatiuc
Serghei de-o restituit acestuia.
În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate în şedinţa de judecată,
în conformitate cu art.338, 340, 384-385, 389, 392-395, 397 CPP, instanţa de judecată,-

H O T Ă R Ă Ş T E:

A-l recunoaște vinovat pe ***** în comiterea infracțiunii prevăzute de art.149


alin.(1) Cod penal și a-i stabili în baza acestei norme pedeapsă sub formă închisoare pe
un termen de 3 (trei) ani.
În temeiul alin. (3) art.72 Cod penal al RM, pedeapsa închisorii stabilită conform
prezentei sentinţe de către Balamatiuc Serghei, urmează a fi executată în penitenciar de
tip semiînchis.
În baza art.90 Cod penal al RM, executarea pedepsei aplicate faţa de Balamatiuc
Serghei, se suspendă condiţionat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.
În temeiul lit.a) alin. (6) art.90 Cod penal al RM, Balamatiuc Serghei, se obligă să
nu-şi schimbe domiciliul fără acordul organului competent.
Se menține în privinţa lui Balamatiuc Serghei, măsura preventivă liberarea
provizorie sub control judiciar pînă la întrarea sentinţei în vigoare.
Se admite parțial acţiunea civilă depusă de Ciomschi Livia împotriva lui
Balamatiuc Serghei privind repararea prejudiciului material şi moral.
Se încasează de la Balamatiuc Serghei în beneficiul succesorului victimei
Ciomschi Livia suma de 19391 (nouăsprezece mii trei sute nouăzeci și unu) lei 81
(optzeci și unu) bani cu titlu de prejudiciu material, 200000 (două sute mii) lei cu titlu de
prejudiciu moral și 16600 (șaisprezece mii șase sute) lei cheltuieli pentru acordarea
asistenței juridice.
Cheltuielile judiciare suportate pe prezenta cauză penală în sumă de 10710 lei de le
trecut în contul statului.
Corpurile delicte: pietrele ridicate de la fața locului de le nimicit la întrarea sentei
în vigoare, iar cămașa ridicată de la inculpatul Balamatiuc Serghei de-o restituit acestuia
Controlul executării pedepsei de către Balamatiuc Serghei urmează a fi exercitat
de către Oficiul de Probațiune Fălești.
Sentinţa poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile de la
pronunțare, prin intermediul Judecătoriei Bălți cu sediul Sîngerei.

Preşedintele şedinţei,
judecătorul Malcoci
Iurie