MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

LICEUL TEHNOLOGIC ADMINISTRATIV ŞI DE SERVICII”VICTOR
SLĂVESCU”PLOIEŞTI

PROIECT

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 3

Profil: Servicii
Calificarea: Tehnician în activităţi economice

TEMA:CONTABILITATEA CREDITELOR ŞI ÎMPRUMUTURILOR

BANCARE PE TERMEN SCURT

Îndrumător, Absolvent,
Prof.

-2019-

1
 CUPRINS

ARGUMENT ....................................................................................................................................3
Capitolul I. Aspecte teoretice privind sistemul de salarizare ............................................................5
1.1. Conceptul de salariu ......................................................................................................5
1.2. Contractul de muncă .......................................................................................................5
1.2.1. Contractul individual de muncă .......................................................................6
1.2.2. Contractul colectiv de muncă ...........................................................................8
1.3. Structura salariilor...........................................................................................................10
1.4. Rețineri din salariu ( obligații ale angajaților ) ..............................................................12
1.5. Obligații ale angajatorului ( unității ) ............................................................................12
1.6. Stabilirea salariilor individuale ......................................................................................13
1.7. Contabilitatea decontărilor cu personalul ......................................................................15
1.8. Documente de evidență utilizate privind contabilitatea decontarilor cu personalul .,....15
1.9. Sistemul de conturi privind contabilitatea decontărilor cu personalul .........................17
Capitolul II. Prezentarea generală a S.C. SOLAR TOUR S.R.L ..................................................20
2.1. Prezentare generală.........................................................................................................20
2.2. Baza materiala a societatii...............................................................................................20
2.3. Structura personalului......................................................................................................21
Capitolul III. Studiu de caz ....................................................................................................23
CONCLUZII .....................................................................................................................................29
BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................................30

2
 ARGUMENT

Contabilitatea s-a născut odată cu economia de subsistență a comunei primitive, desenele din
peșterile rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la
poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale
acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali,
clienții, instituțiile publice și alți utilizatori"
Pregătirea cadrelor care lucrează sau vor lucra în domeniul contabilităţii reprezintă o acţiune
de maximă importanţă şi actualitate.
Lucrarea de faţă este elaborată pe baza prevederilor Legii Contabilităţii.
Se cuvine să subliniem importanţa pe care o are astăzi contabilitatea pentru cunoaşterea
situaţiei şi conducerea activităţii economice, precum şilocul important pe care trebuie să-l ocupe
contabilitatea în pregătireaspecialiştilor din domeniul economic.
Pilonul principal pe care se sprijină economia este întreprinderea, firma, compania, societatea
comercială.
Contabilitatea întreprinderii (firmei, companiei) se organizează la nivelul întreprinderilor care
produc bunuri, execută lucrări, prestează servicii, dar și al instituțiilor, băncilor, societăților de
asigurare și, în general, al oricărei persoane juridice, evident, în forme complexe sau simplificate, în
funcție de mărimea și profilul operatorului. În consecință, oicare ar fi acestea, contabilitatea modernă
este organizată în așa numitul dublu circuit, sau mai exact, pe două paliere, adică:
(a). contabilitatea financiară presupune urmărirea, controlul și prezentarea fidelă a
patrimoniului, în ansamblu și pe structură, a situației financiare și rezultatului exercițiului, prin
intermediul documentelor de sinteză, în scopul furnizării informațiilor necesare elaborării deciziilor
economice. Are un caracter unitar pentru toți agenții economici, se organizează pe baza unor norme
elaborate de autorități.
(b) contabilitatea internă de gestiune (numită și analitica sau managerială) are ca scop
urmărirea in detaliu a gestiunii interne a unității, calcularea costurilor de producție,de achizitii,de

3
transfer,de vanzare; stabilirea rentabilității pe produse, lucrări, servicii, întocmirea bugetelor pe feluri
de activități, furnizarea de informații necesare în procesul decizional
Reflectarea fidelă a realității economico-financiare și a consecințelor sale sociale, umane,
instituționale sunt atributele definitorii ale contabilității, pentru perfecționarea căreia se bat, se luptă
și muncesc astăzi cei mai redutabili specialiști în “știința conturilor”.
Preocupați de standarde, de convergență, de reflectarea contabilă a realității, profesioniștii
contabili se preocupă în fapt de economie, de instituții, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte
a profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în considerare
oportunitatea recunoașterii profesiei contabile la nivel european.

4
 CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL DE
SALARIZARE

1.1. CONCEPTUL DE SALARIU

Cuvantul "salariu" provine din latinescul "salarium" care desemna, la origine, relaţia de sare
alocată unui soldat; ulterior, el a fost utilizat pentru a denumi preţul plătit cetaţenilor liberi care prestau
diferite activităţi.
In derularea activităţii oricărei entităţi, un rol esenţial îl are forţa de muncă. Entităţile au
obligaţii faţă de salariaţii lor pentru munca prestată de aceştia. Principala formă de recompensare a
muncii prestate de personal o reprezintă salariul.
"Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual
de muncă.
Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la
un salariu exprimat în bani.
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum si alte adaosuri."
Munca reprezintă cel mai important factor de producţie, fară de care nici o activitate
economică nu ar fi posibilă. De aceea, din veniturile obţinute de firmă o parte se repartizează
lucrătorilor, corespunzător contribuţiei acestora la obţinerea rezultatelor, sub forma salariului.

1.2. CONTRACTUL DE MUNCĂ

Existenţa şi activitatea oamenilor îi determină pe acestia să stabilească între ei raporturi

sociale. Aceste raporturi sociale, reglementate de norme juridice, devin raporturi juridice. După
criteriul relaţiilor sociale pe care le reglementează - dreptul muncii - ca ramură de drept se defineşte
ca fiind partea din sistemul unitar al dreptului românesc prin care sunt urmărite acele relaţii care se
stabilesc în procesul încheierii, executării, modificării şi încetarii raporturilor juridice de muncă.

Raporturile juridice de muncă, integrate dreptului muncii, au următoarele caracteristici:

o se nasc prin încheierea unui contract individual de muncă;

5
 o persoana care prestează munca este în toate cazurile o persoană fizica;
o cealaltă parte, angajatorul, poate fi o persoană juridică sau o persoană fizică;
o sub aspectul ambelor subiecte ale raportului juridic de muncă, acesta are o natură
personală;
o prestarea muncii are un caracter succesiv, de durată , de continuitate;
o persoana fizica se află în raport de subordonare faţa de celălalt subiect, în folosul
căruia prestează munca;
o munca prestată trebuie sa fie remunerată;
o protecţia pe mai multe planuri a persoanei care prestează munca.
Sursa, izvorul raportului juridic de muncă, integrat obiectului Dreptului muncii, îl constituie
încheierea şi existenţa contractului individual de muncă.

1.2.1. Contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană, denumită

salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoana fizică sau
juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
În sensul noului cod al muncii, prin angajator se inţelege persoana fizică sau juridică ce poate,
potrivit legii, să angajeze fortă de munca pe bază de contract individual de muncă.
Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă , în calitate de angajator, din
momentul dobândirii personalitaţii juridice iar persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia
contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacitaţii depline
de exerciţiu.
Conform articolului 13 din Codul Muncii, persoana fizică care a împlinit vârsta de 16 ani,
dobândeşte capacitatea deplină de muncă şi poate încheia un contract individual de muncă. Pentru
persoanele sub vârsta de 15 ani precum şi pentru cele puse sub interdicţie judecătorească este
interzisă încadrarea în muncă.
Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia
de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, dupa caz, salariatul, cu privire
la clauzele generale pe care intentionează sa le înscrie în contract sau să le modifice si va cuprinde
cel puţin următoarele:
a) identitatea parţilor;

6
 b) locul de muncă;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcţia/ocupaţia precum şi atribuţiile postului;
e) riscurile specifice postului;
f) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
g) durata contractului
h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
i) salariul de bază , alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi
periodicitatea plaţii salariului la care salariatul are dreptul;
j) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/saptamană;
k) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale
salariatului;
l) durata perioadei de probă.
În afara clauzelor generale între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de
muncă şi alte clauze specifice, nelimitative cum ar fi:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurentă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.
O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care atestă faptul
că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.
Conform articolului 29 din Codul Muncii contractul individual de muncă se încheie după
verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea.
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se
poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie si
de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. Verificarea aptitudinilor
profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei
de probă de maximum 30 de zile calendaristice iar absolvenţii instituţiilor de învăţământ se
incadrează , la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de cel mult 6 luni.
Pe durata perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile
prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern,
precum şi în contractul individual de muncă.

7
 Contractele individuale de muncă se împart în două categorii: contract încheiat pe perioadă
nedeterminată şi contract încheiat pe perioadă determinată (maxim de 24 de luni).
Angajatorii au posobilitatea de a angaja personal salariat cu contract individual de muncă pe
perioadă determinată numai în urmatoarele cazuri:
a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu
excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;
b) creşterea temporară a activitaţii angajatorului;
c) desfăşurarea unor activitaţi cu caracter sezonier;
d) în alte cazuri prevazute expres de lege.
Pe langa programul de 8 ore, angajatorul mai poate încadra salariaţi cu program de lucru
corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin doua ore pe zi, prin contracte individuale de
muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă
cu timp parţial. Durata saptamanală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă
cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, făra a putea fi mai
mică de 10 ore. Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile
salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă
aplicabile. Drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile
stabilite pentru programul normal de lucru.

1.2.2. Contractul colectiv de muncă

Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau
organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţii, reprezentanţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de
lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum
şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. Prin încheierea contractelor colective
de muncă se urmareşte promovarea unor relaţii de muncă echitabile, de natură să asigure protecţia
socială a salariaţilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă ori evitarea declanşării
grevei.
Contractul colectiv de muncă este izvor de drept în cadrul dreptului muncii şi este izvorul
fundamental al contractului individual de muncă. La baza oricărui contract individual de muncă se
află clauze cu valoare generală ce sunt prestabilite în contractul colectiv de muncă.

8
 Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul angajatorilor, al unor grupuri de
angajatori, al ramurilor de activitate si la nivel naţional.
Parţile între care se stabileşte contractul colectiv de muncă (în conformitate cu dispoziţiile
articolului 14 din Legea nr. 139/1996 republicată) sunt patronul şi salariaţii. Patronatul este
reprezentat la nivelul unităţii fie de organul de conducere, fie de o persoană desemnată de acesta.
Salariaţii sunt reprezentaţi la nivel de unitate de organizaţii sindicale legal constituite, iar acolo unde
nu există un sindicat reprezentativ, contractul colectiv de muncă este încheiat de reprezentanţii
acestora aleşi prin vot secret.
Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică
de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate.
Negocierea colectivă este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi
mai puţin de 21 de salariaţi.
Prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii, indiferent de
data angajării sau de afilierea lor la o organizaţie sindicală.
Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.
Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea
parţilor care se fac vinovate de acestea.
Obiectivele sistemului de salarizare sunt legate de:
 Recompensarea performanţelor angajaţilor;
 Oferirea de salarii competitive cu cele de piată pentru a atrage, motiva şi reţine personalul în
societate,
 Reflectarea responsabilităţilor ce revin fiecarui post;
 Asigurarea utilizării eficiente a resurselor financiare ale firmei.
Deci, obiectivele salarizării se referă la eficienţa şi echitatea cu care sunt platiţi angajaţii.
Salariul minim garantat
Salariul de bază minim brut pe ţară, garantat în plată, corespunzator programului normal de
muncă se stabileşe prin hotărâre a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor şi a patronatelor.În cazul
în care programul normal de lucru este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim
brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numarul mediu de ore
lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

9
 Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub
salariul de bază minim brut orar pe ţară. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut
lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.

1.3. STRUCTURA SALARIILOR

Salariul minim garantat

Salariul de bază minim brut pe ţară, garantat în plata, corespunzător programului normal de
muncă se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor şi a patronatelor.În
cazul în care programul normal de lucru este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază
minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu
de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub
salariul de bază minim brut orar pe ţară. Angajatorul este obligat sa garanteze în plată un salariu brut
lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară.
Potrivit Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, salariul brut cuprinde
următoarele elemente:
a) Salariul de bază (salariul tarifar, retribuţia tarifară, salariul de încadrare) se stabileşte prin
negocieri colective sau individuale în funcţie de posibilitaţile financiare ale angajatorului, ori este
stabilit prin Hotărâre de Guvern în cazul bugetarilor. El reprezintă partea principală a salariului
cuvenit persoanei încadrate, pentru munca depusă la un loc de muncă.
Salariul de bază se stabileşte pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanţa,
complexitatea lucrărilor ce revin postului, pregatirea şi competenţa profesională. Este partea fixă a
salariului total stabilit în : regie, acord, pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate,
alte forme de salarizare specifice unitaţii.
b) Sporurile - se acordă în următoarele cazuri:
- pentru condiţii deosebite de muncă: grele, periculoare, nocive, penibile, stres, izolare,etc.
- pentru munca suplimentară;
- pentru munca suplimentară efectuată în zilele de repaus saptămânal sau în zilele de
sarbători legale;
- pentru lucrul în timpul nopţii;

10
 - pentru vechimea în muncă;
- pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;
- pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului.
c) Adaosurile la salariul de bază se concretizează în:
- Premiile acordate din fondul de premiere;
- Prima de vacanţă;
- Prime cu ocazia unor sarbători ;
- Adaosul de acord.
d) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă
Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21 zile lucratoare şi se acordă
proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. Angajatorul este obligat sa stabilească
programarea concediilor astfel încat fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel putin 15
zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Durata concediului de odihnă variază în raport de vechimea totală în muncă şi este stabilit
în zilele lucrătoare astfel:
- pană la 5 ani. 21 zile lucrătoare;
- între 5 - 10 ani. 22 zile lucrătoare;
- între 10 - 15 ani. 23 zile lucrătoare;
- între 15 - 20 ani. 24 zile lucrătoare;
- peste 20 ani. 25 zile lucrătoare
e) Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii.
Conform prevederilor Legii nr.250/2007 se suportă de către angajator, în funcţie de numărul de
angajaţi avuţi la data ivirii incapacitâţii temporare de muncă, valoarea acestor indemnizaţii, din prima
zi în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă. De asemenea, se suportă de angajator, din fondul
de salarii, indemnizaţiile temporare de muncă, cauzate de boli profesionale sau accidente de muncă,
din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării sau pensionării, pentru
salariaţii care işi desfăşoara activitatea pe baza Contractului Colectiv de Muncă.
f) Avantajele în natură - constituie o parte a salariatului stabilită sub formă de bunuri sau
servicii.
g) Alte drepturi de personal: participarea salariaţilor la profit; tichete de masă acordate
conform legii.

11
 1. 4. REŢINERI DIN SALARIU ( OBLIGAŢII ALE ANGAJAŢILOR )

1. contribuţia la asigurarile sociale, cota 10,5% aplicată la salariul brut, înregistrat în contul 4312,
virarea la administraţia financiară
2. contribuţia angajaţilor la fondul de şomaj, cota 0,5 % la fondul de salarii de bază, cont 4372
3. contribuţia angajaţilor la asigurarile sociale de sănătate, cota 5,5% la salariul de bază, cont
4314
4. impozitul pe salarii, cota 16%, aplicată la salariul impozabil, cont 444
Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate, care se
calculează şi se reţine la sursă de catre plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
 La locul unde se află functia de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile
personale acordate pentru luna respectivă;
 Pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora.
5. alte reţineri din salarii care pot sa fie rate, chirii, imputaţii, pensii de întreţinere, evidenţa
contabilă, cont 427

1. 5. OBLIGAŢII ALE ANGAJATORULUI ( UNITĂŢII )

1. contribuţia unitaţii la asigurarile sociale, e cota pentru condiţii normale de munca 15,8% x
salarii brute, cont 4311
2. contribuţia unităţii la fondul de şomaj, cota 0,5% x salarii brute, cont 4371
3. contribuţia unităţii la asigurarile sociale de sănătate, cota 5.2% x salarii brute, cont 4313
4. contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurari sociale de sănătate datorată de
angajator/platitor de venit =0,85%

12
 5. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, diferenţiată în funcţie
de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% x salarii
brute, se stabileste în funcţie de cadrul unic de înregistrare, cont 4311, cu analitic distinct
6. contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de
angajator/platitor de venit = 0.25%.

1.6. STABILIREA SALARIILOR INDIVIDUALE

Calculul salariilor constă în stabilirea sumelor cuvenite personalului pentru activitatea

desfăşurată de acesta.
Determinarea sumei cuvenite personalului, lucratorilor pentru munca efectiv prestată se
realizează parcurgand trei etape:
A.Stabilirea salariului brut (venitul brut)
Datele necesare pentru calcularea salariului se culeg în documentele primare care atestă
posturile prestate de angajat la anumite locuri de muncă, lucrarile efectuate de acesta şi în funcţie de
indicatorii stabiliţi în contractul colectiv de muncă referitori la fiecare formă de salarizare se
corectează salariul tarifar astfel obţinut, majorându-se sau diminuându-se în funcţie de realzări.
La suma astfel obţinută se calculeaza sporurile si adaosurile prevăzute în contractul colectiv
de muncă, obţinându-se salariul brut impozabil.
B.Stabilirea venitului net
În funcţie de venitul brut din salarii (VBS), se calculeaza venitul net din salarii (VNS) prin
scăderea din venitul brut din salarii a deducerilor din venitul brut (DVB) potrivit relaţiei:
VNS = VBS - DVB
Deducerile din venitul brut se compun din:
- contribuţiile obligatorii datorate, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru protecţia socială a
şomerilor, pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală de asigurari sociale
precum şi unele contribuţii stabilite prin legi speciale;
- deducerea personală

Deducerea personală

13
 Reprezintă o sumă care se scade din veniturile salariale ale unui angajat înainte de impozitare.
Se acorda în funcţie de situaţia angajatului adică în funcţie de numărul de persoane pe care le are în
întreţinere.
Odata stabilit venitul net din salarii, se determină impozitul lunar pe salarii astfel:
- la locul de muncă unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar de
impozitare asupra bazei de calcul determinată ca diferentă între venitul net din salarii
aferent lunii respective şi deducerea personală pentru luna respectivă;
- pentru veniturile obţinute din alte locuri de muncă decât cel la care se află funcţia de
bază, baremul lunar de impozitare se aplică asupra bazei de calcul determinată ca diferenţa
între venitul brut şi contribuţia la asigurarile sociale de sănătate pe fiecare loc de realizare
a unor venituri brute din salarii.
După impozitarea venitul net se obţine salariul net.

C.Stabilirea salariului net de plată (rest de plată)

Din salariul net se scad:
1. chenzina întai (adaosul acordat după prestarea muncii în prima jumătate a lunii);
2. imputaţii datorate de angajaţii unităţii;
3. rate, chirii, amenzi;
4. pensii alimentare
5. cotizaţia sindicală a angajaţilor
6. popriri judecatoresti
şi astfel se obţine restul de plată.

14
 1.7. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

Fiecare agent economic înregistrează raporturi de muncă în legătură cu proprii angajati, din
acestea decurg creanţe şi datorii de urmatoarele tipuri :
● creanţe şi datorii salariale ( legate de timpul efectiv lucrat, indemnizaţii, sporuri, adaosuri,
concedii de odihnă, medicale )
● contribuţii ale angajatorului şi ale angajaţilor la asigurările sociale, la fondul de şomaj, la
asig. sociale de sănătate, la fondul de pensii, la alte fonduri ;
Contribuţiile angajatorului se înregistrează ca şi cheltuieli ale agentului economic, iar contribuţiile
angajaţilor se înregistrează ca şi reţineri din drepturile salariale.

1.8. DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ UTILIZATE PRIVIND

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

A. Documente pentru timpul efectiv lucrat :

- condica de prezenţă
fişa de pontaj
- bon de lucru
B. Pentru evidenţa propriu-zisă a salariilor :
- statul de salarii
- lista de avans chenzinal
C. Documente privind decontările cu asigurarile sociale :
- statul de plată pentru ajutoare materiale suportate din asig. sociale
- ordin de plată pentru plata diferitelor contribuţii privind asig. sociale si protecţia socială
D. Documente complexe :
- contractul colectiv de muncă
- contractul individual de muncă
Statul de salarii serveşte ca document pentru calculul drepturilor baneşti cuvenite salariaţilor,
precum şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate; document justificativ de înregistrare în
contabilitate.

15
 Se întocmeşte într-un exemplar sau în două exemplare, după caz, lunar, pe secţii, ateliere,
servicii etc., pe baza documentelor de evidenţă a timpului lucrat efectiv, a documentelor de
centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în accord etc., a evidenţei şi a
documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă,
certificatelor medicale.
Se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care determină
salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.
Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de
concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate
şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
 denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;
 denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
 numele şi prenumele; venitul brut; contribuţia individuală de asigurări sociale; contribuţia
individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuţia pentru asigurări sociale de
sănătate; cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri
suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat şi reţinut; salariul net;
 semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar contabil,
persoana care îl întocmeşte.
Lista de avans chenzinal serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite
salariaţilor ca avansuri chenzinale; document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor
chenzinale plătite; document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului lucrat efectiv, a
certificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor de către
persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a întocmit lista.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
 denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;
 denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
 numele şi prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avansul de
plată;

16
  semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar-contabil,
persoana care îl întocmește.
Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statului de plată, precum şi prin orice alte
documente justificative care demonstreaza efectuarea plaţii catre salariatul îndreptăţit. Statele de plată,
precum si celelalte documente justificative se pastrează şi se arhivează de catre angajator în aceleaşi
condiţii şi termene ca în cazul actelor contabile, conform legii (50 ani).

1.9. SISTEMUL DE CONTURI PRIVIND CONTABILITATEA

DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se efectuează cu ajutorul grupei 42

'Personal si conturi asimilate'. Această grupă include următoarele conturi de gradul I:
421 'Personal - salarii datorate'
423 'Personal - ajutoare materiale datorate'
424 'Prime reprezentând participarea personalului la profit'
425 'Avansuri acordate personalului'
426 'Drepturi de personal neridicate'
427 'Reţineri din salarii datorate terţilor'
428 'Alte datorii si creanţe în legatură cu personalul

Contul 421 'Personal - salarii datorate'

Este utilizat pentru evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale în bani şi
în natură ale acestuia, inclusiv a adaosurilor si premiile plătite din fondul de salarii. Dupa conţinutul
economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, dar după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.
Se creditează cu salariile brute şi alte drepturi salariale cuvenite personalului.
Se debitează cu reţinerile din salariile brute (contribuţia la asigurările sociale, la asigurările
sociale de sănătate, la ajutorul de şomaj, impozitul pe veniturile din salarii, avansurile acordate
anterior etc.), precum şi cu salariile nete plătite angajaţilor. Soldul creditor reprezintă drepturile
salariale nete datorate.

17
 Contul 423 'Personal - ajutoare materiale datorate'
Este utilizat pentru evidenţa ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă, a celor
pentru îngrijirea copilului, a celor de maternitate, a ajutoarelor de deces etc. După conţinutul
economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.
Se creditează cu ajutoarele materiale cuvenite personalului .Se debitează cu reţinerile din
indemnizaţii (contribuţia la asigurările sociale de sănătate, la ajutorul de şomaj, impozitul pe
veniturile din salarii, avansurile acordate anterior etc.), precum şi cu ajutoarele nete plătite
angajaţilor.
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale nete datorate angajaţilor.

Contul 424 'Prime reprezentând participarea personalului la profit'

Este utilizat pentru evidenţa stimulentelor materiale platite angajaţilor din profitul net
realizat. După conţinutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu stimulentele materiale cuvenite personalului şi repartizate acestuia din
profitul net realizat.
Se debitează cu impozitul reţinut pe aceste stimulente materiale, precum şi cu sumele nete
plătite angajaţilor.
Soldul creditor reprezintă stimulentele materiale nete datorate angajaţilor.

Contul 425 'Avansuri acordate personalului'

Este utilizat pentru evidenţa avansurilor acordate angajaţilor.Dupa conţinutul economic este
un cont de creanţe faţă de personal, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu avansurile din salarii cuvenite si acordate personalului.
Se creditează cu reţinerile pe statele de salarii reprezentând avansuri plătite angajaţilor.
Soldul debitor reprezintă avansurile platite angajaţilor.
Contul 426 'Drepturi de personal neridicate'
Este utilizat pentru evidenţa drepturilor de personal neridicate. După conţinutul economic
este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv .
Se creditează cu drepturile salariale cuvenite personalului, însă neridicate în termenul legal.

18
 Se debitează cu drepturile salariale platite angajaţilor, precum şi cu cele neridicate, dar
prescrise.
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale nete datorate personalului, dar neridicate.
Contul 427 'Reşineri din salariile datorate terţilor'
Este utilizat pentru evidenţa reţinerilor din drepturile salariale datorate terţilor (ca de
exemplu: chirii, popriri, pensii alimentare etc). După conţinutul economic este un cont de datorii
salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reţinute din drepturile salariale cuvenite angajaţilor în favoarea
terţilor.
Se debitează cu sumele plătite terţilor.
Soldul creditor reprezintă sumele retinuţe din drepturile salariale ale angajaţilor în favoarea terţilor,
dar încă neachitate.

Contul 4281 'Alte datorii în legătură cu personalul"

Este utilizat pentru evidenţa altor datorii în legătură cu personalul (ca de exemplu:
indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate şi alte sume datorate pentru care nu s-a
întocmit stat de salarii, garanţii gestionare retinuţe). După conţinutul economic este un cont de datorii
salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu alte sume cuvenite personalului.
Se debitează cu sumele plătite angajaţilor.
Soldul creditor reprezintă alte sume datorate personalului.
Contul 4282 "Alte creanţe în legatură cu personalul
Este utilizat pentru evidenţa altor creanţe în legătură cu personalul (ca de exemplu: imputaţii,
chirii, sume plătite şi nejustificate si alte debite, cota-parte din valoarea echipamentului de lucru
suportată de personal etc). După conţinutul economic este un cont de creanţe faţa de personal, dar
după funcţia contabilă este un cont de activ. Se debitează cu sumele reprezentând creanţele fata de
personal.
Se creditează cu sumele reţinute sau încasate de la angajaţi.
Soldul debitor reprezintă creanţele faţă de personal.
Pentru înregistrarea operaţiilor referitoare la salarii şi alte drepturi cuvenite personalului se
foloseşte şi alt cont specific de cheltuieli. Acesta este contul 641 'Cheltuieli cu salarile personalului'
(cont de activ dupa funcţia contabilă).

19
 CAPITOLUL II. ANALIZA SALARIILOR ŞI EVIDENŢA CONTABILĂ LA
S.C. SOLAR TOUR S.R.L

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ

S.C. SOLAR TOUR S.R.L. are sediul în localitatea Focşani, strada Cuza Vodă, nr. 71.
Firma a fost înfiinţată în anul 2002, fiind înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului sub numărul J39/423/2002 şi are codul fiscal RO 14940139.
Aceasta este o societate cu răspundere limitată, iar activitatea principală este prestarea de
servicii hoteliere, firma desfăşurându-şi activitatea până în prezent în conformitate cu legile în vigoare
şi cu statutul societăţii (cod CAEN 5510 - Hoteluri).
Prin natura şi specificul propriu, serviciul turistic trebuie să creeze şi să asigure condiţiile
necesare refacerii capacităţii de muncă, în mod simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului
liber.
Derularea prestaţiei turistice presupune, însă, în marea majoritate a cazurilor, activităţi
grupate în urmatoarele tipuri de servicii:
 servicii de cazare;
 servicii de alimentaţie;
 servicii de agrement-divertisment;
 servicii de transport;
 servicii suplimentare (complementare).
Activitatea economică a societăţii este asigurată în baza serviciilor de cazare şi de restaurant
(alimentaţie publică). Tarifele stabilite sunt diferenţiate în funcţie de tipul camerelor : single, duble şi
tip “garsonieră”.
De obicei, tarifele afişate sunt cele maximale şi reprezintă preţul închirierii unei camere. Pentru
o cameră dublă preţurile sunt diferite după cum se face închirierea la una (în regim single) sau două
persoane.
La baza voiajelor oferite de agenţiile de voiaj stau tarifele contractuale cu caracter preferenţial
şi confidenţial, negociate între hotel şi agentul de voiaj. Tarifele contractuale sunt mai mici decât cele
afişate.

20
 2.2. Baza materială a societaţii S.C. SOLAR TOUR S.R.L.

Corpul de cazare cuprinde: holurile de etaj, oficiile de etaj ale cameristelor şi spaţiile de
cazare cu acces pe culoar. Spaţiul de cazare cuprinde camera propriu-zisă, grupul sanitar şi vestibulul.
La parter, pe lângă spaţiile de cazare, sunt amplasate biroul Directorului General şi cel de contabilitate.
Capacitatea tehnică a societăţii de a presta servicii de calitate şi în termen este demostrată de
dotarea cu echipamente performante: maşini de gătit, spălătoare, rasteluri, mese de lucru, echipamente
frigorifice, roboţi de bucătărie, grătar cu două zone etc.

2.3. Structura personalului

În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare, directorul hotelului este persoana care

asigură coordonarea întregii activităţi. Acesta deţine brevet de turism şi are o vechime de 10 ani în
domeniu.
De asemenea, activitatea financiar – contabilă este coordonată de contabilul unităţii, acesta
fiind absolvent cu studii superioare.
Pentru restaurant s-au angajat bucătari, ajutor de bucătari şi ospătari, mare parte fiind o
echipă ce a mai lucrat la un alt restaurant care tocmai se închise. Întreg personalul din acest sector este
calificat şi până în prezent dovedeşte că ştie şi poate să ofere clienţilor servicii ireproşabile.
Organizarea este un proces de diviziune a muncii, de precizare a responsabilităţii şi
autorităţii.Aceasta constă în gruparea activităţilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor firmei şi
atribuirea fiecărei grupe unui manager,care are autoritatea necesară pentru orientarea, antrenarea şi
coordonarea oamenilor care realizează activităţile specifice firmei.
A organiza activitatea unei firme înseamnă a realiza o diviziune a muncii, atât pe plan vertical
cât şi pe plan orizontal.

21
 Structura personalului din cadrul societaţii se prezintă astfel:

Şef recepţie (1) Recepţioner (3)

Contabil (1)

Muncitor
întreţinere (1)
Director Şef sală Ospătar (3)
general restaurant (1)

Bucătar (2) Ajutor bucătar (2)

Cameristă (3)

Paznic (1)

Şofer (1)

Fiecare departament, serviciu şi compartiment lucrează în intercondiţionare cu celelalte.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ

22
 Înregistrarea în contabilitatea S.C. SOLAR TOUR SRL a statului de plată din luna aprilie
2014 :
1.La sfârșitul lunii aprilie 2014 se înregistrează salarii brute datorate personalului pe baza
centralizatorului statului de plată în valoare de 6185 lei
Se utilizează conturile
641 "Cheltuieli cu salariile personalului"
421 "Personal salarii datorate"
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 641) și o creștere de pasiv a datoriilor față
de angajați privind salariile (credit 421)
641 "Cheltuieli cu salariile personalului" = 421 "Personal salarii datorate" 6185

2.Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale:

6185 x 15.8%=977 lei
Se utilizează conturile:
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 6451) și o creștere de pasiv a datoriilor
față de buget (credit 4311)
6451 Contributia unitatii la asigurarile = 4311 Contributia unitatii la asigurarile 977
sociale sociale

3. Se înregistrează contribuția unității la fondul de somaj

6185 x 0.5% = 31 lei
Se utilizează conturile:
6452 "Contributia unității pentru ajutorul la fondul de șomaj
4371 "Contributia unității pentru ajutorul la fondul de șomaj
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 6452) și o creștere de pasiv a datoriilor
față de buget (credit 4371).
6452 Contribuția unității pentru ajutorul = 4371 Contribuția unității pentru ajutorul 31
la fondul de șomaj la fondul de șomaj

4. Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale de sănătate

23
 6185 x 5.2% = 322 lei
Conturi utilizate:
6453 Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate
4313 Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 6453) și o creștere de pasiv a datoriilor
față de buget (credit 4313).
6453 Contribuția unității la asigurările = 4313 Contribuția unității la asigurările 322
sociale de sănătate sociale de sănătate
5.Se inregistreaza contributia unitatii pentru accidente de munca si boli profesionale:
6185 x 0,15% = 9
Conturi utilizate:
6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
4381 Alte datorii sociale
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 6458) și o creștere de pasiv a datoriilor
față de buget (credit 4381)
6458.1 "Alte cheltuieli privind asigurarile = 4381.1"Alte datorii sociale" 9
si protectia sociala"

6. Se inregistreaza contribuția unității reprezentând comisionul pentru plata creanțelor

salariale
6185x 0,25%=15
Conturi utilizate:
6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
4381 Alte datorii sociale
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 6458) și o creștere de pasiv a datoriilor
față de buget (credit 4381)
6458.2 "Alte cheltuieli privind asigurarile = 4381.2"Alte datorii sociale" 15
si protectia sociala"

7. Se inregistreaza contributia unitatii pentru concedii și indemnizații

6185 x 0.85% = 53
Conturi utilizate:

24
6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
4381 Alte datorii sociale
Se produce o creștere de activ a cheltuielilor (debit 6458) și o creștere de pasiv a datoriilor
față de buget (credit 4381)
6458.3 "Alte cheltuieli privind asigurarile = 4381.3"Alte datorii sociale" 53
si protectia sociala"
8.Se înregistreaza contributia personalului la asigurarile sociale:
6185 x 10,5% = 649
Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
4312 Contributia personalului la asigurarile sociale
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) și o creștere de pasiv
a reținerilor (credit 4312)
421 "Personal - salarii datorate" = 4312"Contributia personalului la asig.soc" 649

9.Se inregistreaza contributia personalului la fondul de şomaj:

6185x0.5%=31
Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
4372 Contributia personalului la fondul de șomaj
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) și o creștere de pasiv
a reținerilor (credit 4372)
421 "Personal -salarii datorate"=4372"Contributia personalului la fondul de somaj" 31
10.Se inregistreaza contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate:
6185x5,5%= 340
Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
4314 Contributia personalului pentru asigurări sociale de sănătate
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) și o creștere de pasiv
a reținerilor (credit 4314)
421 "Personal - salarii datorate" = 4314 "Contributia personalului pentru asig. 340
Sociale de Sanatate"

25
 11.Se inregistreaza impozitul pe venituri de natura salariilor (16%):
6185-( 649+31+340)-1500 = 3662x16%=586 lei
Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) și o creștere de pasiv
a reținerilor (credit 444)
421 "Personal - salarii datorate" = 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" 586

12.Se inregistreaza avansul chenzinal in registrul de casa 200 lei

Conturi utilizate
425 Avansuri acordate personalului
5311 Casa în lei
Se produce o creștere de activ (debit 425) și o micșorare de activ a disponibilului din casieria
unității(credit 5311)
425 "Avansuri acordate personalului"= 5311 "Casa in lei" 200

13.Se inregistreaza avansurile retinute 200 lei

Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
425 Avansuri acordate personalului
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) și o micșorare de activ
a creanțelor față de personal (credit 425)
421 "Personal - salarii datorate" = 425 "Avansuri acordate personalului" 200

14.Se inregistreaza alte retineri (rate) 100 lei

Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
427 Rețineri din salarii datorate terților
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) și o creștere de pasiv
a reținerilor (credit 427)

26
421 "Personal - salarii datorate" = 427 "Retineri din salarii datorate 100
tertilor"
15.Se iregistreaza ajutorul pentru decese 0 lei
Conturi utilizate:
423 "Personal – ajutoare materiale datorate salarii datorate"
4311 Contribuția unității la asigurările sociale
423 "Personal - ajutoare materiale = 4311 "Contributia unitatii la 0
datorate" asigurarile sociale"
17.Se inregistreaza achitarea in numerar a chenzinei a II-a:rest plata 4279 lei
Conturi utilizate:
421 "Personal salarii datorate"
5121 Conturi la bănci în lei
Se produce o micșorare de pasiv a datoriei față de personal (debit 421) și o micșorare de activ
a disponibilului din cont al entității (credit 5121).

421 "Personal - salarii datorate" = 5121 - "Conturi la bănci în lei" 4279

lei
18.Se inregistreaza achitarea contributiilor la asigurarile sociale, asigurarile sociale de
sanatate, fondul de somaj,accidente de munca si boli profesionale, achitarea impozitului pe
veniturile din salarii, si a ratelor retinute:
Se produce o micșorare de activ a disponibilului din cont (credit 5121) și o micșorare de pasiv
a datoriilor privind salariile.
% = 5121 "Conturi la banci in lei" 3113
4311 "Contributia unitati la 977
Asigurarile sociale"
4312 "Contributia personalului la 649
Asigurarile sociale"
4381.1 " Alte datorii sociale" 9
4313 "Contribuția unității la asigurările 322
sociale de sănătate"
4314 "Contributia unității pentru 340
asig.sociale de sanatate"

27
4371 "Contributia unitatii la fondul 31
De somaj"
4372 "Contributia personalului la 31
Asigurarile sociale"
444 "Impozitul pe venituri de 586
natura salariilor"
4381.2 " Alte datorii sociale" 15
4381.3 " Alte datorii sociale" 53
427 " Retineri din salarii datorate 100
tertilor"

19. Se închid conturile de cheltuieli

121 Profit și pierdere = %
641 "Cheltuieli cu salariile personalului" 6185
6451 Contributia unitatii la asigurarile
sociale 977
6452 "Contributia unității pentru ajutorul
la fondul de șomaj 31
6453 Contribuția unității la asigurările
sociale de sănătate 322
6458 Alte cheltuieli privind asigurările
și protecția socială 77

28
 CONCLUZII

Progresul oricarei societăţi depinde într-o măsură decisivă de eficienţa cu care sunt folosite
resursele umane, naturale si financiare de care dispune.
Unul din elementele cele mai importante ale porocesului de producţie îl constituie forţa de
muncă, munca fiind considerată condiţia esenţială a existenţei oricarei societăţi.
Elaborarea oricarui sistem de salarizare trebuie sa aibă în vedere urmatoarele principii
generale considerate simultan pentru a satisface toate parţile interesate în raporturile de muncă:
a) formarea salariului este supusă mecanismelor pieţei muncii si implicarii agenţilor
economico-sociali;
b) principiul negocierii salariului;
c) principiul existenţei sau fixarii salariilor minime;
d) la muncă egală salarii egale;
e) principiul salarizării dupa cantitatea muncii;
f) principiul salarizării în funcţie de nivelul de calificare profesională;
g) principiul salarizării dupa calitatea muncii ;
h) principiul salarizării în funcţie de condiţiile de muncă;
i) principiul liberalizării salariilor;
j) caracterul confidenţial al salariului.
Evidenţa muncii şi retribuirii ei reprezintă un sector care necesită multă muncă şi ocupă o
pondere considerabilă în volumul total al lucrărilor de evidenţă. Acest sector se caracterizează printr-
un volum mare de informaţie prelucrată, varietatea diferitor tipuri de calculări şi
reţineri,complexitatea îndeplinirii calculelor pe feluri de plăţi şi ramificarea lor logică,

29
varietateadocumentelor intrate şi ieşite, reglementara dură privind termenii de prelucrare a
informaţiei.

BIBLIOGRAFIE

1. Iacob Petru Pântea - Contabilitatea Românească armonizată cu Directivele Contabile

Europene,Editura Intelcredo 2003;
2. Maria Popan - Contabilitate –manual, Editura Oscar Print 2001;
3. Ionescu Cicilia - Contabilitate – baze și procedure , Ed. Fundației România de
mâine, București, 2006
4. Coman Florin - Contabilitate financiară, Ed. Fundației România de mâine,
București, 2006
5. Lefter,V. - Managementul Resurselor umane, Editura Economica, Bucuresti,.
Manolescu, A 1995
6. A.Pisleag - Diagnodticul Financiar al Intreprinderii, ,Editura MATRIX ROM,
Bucuresti2002
3) *** - Revista „Tribuna Economică” numărul 6/11 februarie 2004
4) *** - Codul Muncii – Legea nr.53/2003- Legea nr.346/2003- Legea
nr.583/2004

30