Vous êtes sur la page 1sur 36
Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Corporation, 2003 - 2010 Unavensrrarea De Sra . ji Mepicina Vereniwan, FOr Evaluation Only. FACULTATEA DE AGRICULTURA Specializarea de Agriculturd LISTA intrebarilor pentru Examenul de Licen{é 2013 PEDOLOGIF, AGROTEHNICA, AGROCHIMIE, MECANIZARE Pedologie 1 4 6 4 8 9. Care sunt principatele funotii ale so @® Clitna,roea, relief, veg Care sunt procesele prin care componentele organice sunt descompuse: (Cum influenteaza textura grosier ior: ‘2. Bnergeticd, ecologies, economict, industrials; b_ Energetic’, ecologicd, economicd, industrial, rextura, structura © Energetic’, ecologied, economica, industrial, informatica, Factorii pedogenetici care influenjeaza formarea solurilor sunt 2. Clima, roca, relieful, structura interna a planet, timpul, apa; b. Clima, roca, relief, solul, vegetatia, apa freatica gi stagnant, timpul, omul: ‘fia, apa freatics si stagnant, timput, omul a. Procese de dezapregare gi alterare; b._Procese datorate factorilor climatici; © Procese de oxido-reducere, hidrotiza si mineralizare Care sunt orizonturile rezuitate ta urma procesului de bioacumulare: Dd Orizonturile Am, Ao si Au; . Orizonturile By, Bt, Bhs; ©. Orizonturile Am, Ao, Au, EI, Ea. Ce reprezinta procesul de gleizare: a. Influenta apei din precipita asupra soluluis bb, Influenfa apei din precipita si apa freatica asupra soluluis ©) Infients apt din pnza frei supra sla ‘nsusirite sotutui a, Solu! are permeabilitate scizuta, se lucreaza greu, se Incdlzeste usor, refine user apa si elementele nutritive; Solul are permeabilitate ridieatd, se lucreaz8 usor, se incSlzeste repede, are capacitate redust de refinere a apel gi a elementelor nutritive; ¢. Solu! are permeabilitate mijlo elementelor nutritive se lucreaza usor, se tnealzeste repede, are capacitate mare de refinere a apei sia ‘¢reprezima structura solului Gruparea particulelor de nisip, praf si argila in agregate structurale; . Procentul de nisip, prat i argila din sol; ¢. Dimensiunea agregatelor structurale Care este cel mai favorabil tip de structura pentru soluri @ Glomerular; b. Poliedrica; ec. Prismatien Ce tip de structura prezinta orizontul Bena: a. Prismatica: b. Lametara; ® Courmars 10. Cum se manifesta compactarea solurilor a Creste conginutul de apa si aer din sol; @ Seale porozitatea solului si creste densitatca aparent; fc, Creste porozitatea solului si densitatea aparenta Edited by Foxit PDF Editor 11, Care sunt principal indicihidrofie i solu: Copyright (c) by Foxit Corporation, 2003 - 2010 CD) Coeiicient de higroscopicitate, coeficient de ofilire, capacita For Evaluation Only. echivalentul umiditsi, capacitate pentru apa capil b. Coeficient de higroscopicitate, permeabilitatea solului, reginut hidric al solului, coeficientul de offlire, capacitate pentru apt in chp, capacitsea total pentru ap, echvalentul umidii, capacitte peatraap8 caplet, €. Permeabitatea solu, egimul hide al solull,coeficientl de oftire capacitate pentr apa tn ep, capacitatea tala pentru apa, echivalentul umiditatii. 12. Ce orizont diagnostic prezinta la suprafal’ solurile din clasa cernisoluri a Orizont By; Otizont Am: © Orizont Br. 13, Cae sunt principal ir dso casa Cesistr: GS Kattnosomat comosiome Facsion odzin: twos, Canorionel Regs Fass Renn ©: Kastan Comoro Pscomal Renda aves 1M, Care este formula de caleul a porozitatil totale a sotaluis PT %-(I- Da/D) + 100 b. PT%= DalD + 100 PTY 1 DaD-U 15, Care sunt solurife cv restrictti din punet de vedere al excesului de umiditate S. Gieiosolui si stagnosolul; ‘b. Podzolul si andosolul: €. Soloneful i aluviosolut 16, Care sunt principale tiput de sol care au un conginut ridicat de sari solubie sa foni de Ne a. Stagnosolul si vertosolul; Podzolul si gieiosolul; 17, Care sunt principal factor restrictvi ai Vertosoluli G@ Conyinuta ridict in argila si permeabiftatea scazur Do Textura grosier si confinutu ridieat in ails ©. Conjinutul seizut in humas gi apa 18, Ce reprezinta bonitarea terenutilor: | Aprecierca canttativi a principalelor conditi care determind cresterea plantelor si de stabilire a gradului de favorabilitate pentru fiecare folosinfa gi cults b.Inventarierea resurselor de sol si intocmirea hartilor pedologice: ©. Stabilirea stiri de aprovizionare a solurior cu elemente nutritive. 19, Cum se formeaz4 orizontul B argic: a Prin procese de argioifuviere; bb. Prin procese de argilizare; © Prin procese de eluviere 20, Ce reprezimta pradul de saturate in baze (V%): Sema cationilor bazie; ’b. Suma ionilor de hidrogen; ©. Capacitatea de schimb cationic. 21, Cum se calculeaz4 gradul de saturatie in baze: 22. Ce reprezinta capacitatea de schimb cationic: a Reprezint’ suma ionilor de hidrogen; Capacitatea totals a cationilor adsorbiti de complexul coloidal; Suma cationilor baziciexistenti in complexu! cotoidal. 23, Cz reprezintdcapacitatea de tamponare a solului G) Insusirea solului de a se opune tendinjei de modificare a reactiei; '. Capacitatea solului de avea 0 permeabiltae ridieata, © Capacitatea solului de avea un drenaj extern si intern bun 24, Care este suecesiunea orizonturitor la Eutricambosol: a. Ao-BE-R; b. Am-BECea: SZ] AoBrC sau Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Corporation, 2003 - 2010 For Evaluation Only. Clasa a IIl-a de calitate a terenurilor agricole este cuprinsa intr: 41-60 puncte B. 61-80 puncte; ©, 81-100 puncte, 26. Cand indicatorii de bonitare sunt tn optim fata de cerintele plantelor vatoarea notei de bonitare este: 150 puncte: 100 punete: © 50 puncte. 27. Staznosolul se caracterizeaza prin: Prezenta orizontului W in primii SO de em; ’b.Prezena orizontului Gr in primii 50 de em: .Prezenta orizontului Bina In primi 30 de em. 28. Prin ce orizont se caracterizeaza solonceacut Z) Orizont salic in primii $0 de em; ’B. Orizont natric in primi 50 de em; ©. Orizont hiponatric iu primii 50 de em. 29. Ce orizont diagnostic prezinté verosoluril: Orizont vertic de ta la suprafata sau de la cel mult 20 de em care se continua pana la cel putin 100 de em adancime; ’b. Grizont vertic de ta peste 50 de em adancime: cc. Grizont Bt de la suprafata pana la 100 de em adancime. 30. Unde sunt raspandite regosoturite: a. In zone de munte sub vegetatie forestiert acid’, Pe terenurile in panta unde exista procese de eroziune: cin zonele de cimpie pe suprafete plane. Agrotehnici 31. Ce se infelege prin ,.maturitatea fizicd a solutui™ Q@ Imervalul de umisitate a solu fa care Iucrarile se executd de cea mai bun’ calitate cw minim de consum de enctge 5 uuzurd a masinilor agricole: b. Intervalul de timp in care se executa lucrarea de baza a soluluis .Intervatul de timp dintre recoltarea plantei premergaitoare si semanatul eulturil 32, Care sunt operatile ce se realizeaza prin Iucrarca de aat a. Maruntirea, afanarea gi nivelarea unui strat de sol; BD iinoarcerea, amestecarea si maruntiea unui stat de sol © Affinares, amestecarea gi nivelarea unui strat de sl 33, Aratura normalise executl Ie adincimea de: a. 15—18em; 18-20 em: & 20-25 em. 34. Cand se recomanda a se executa aru: a. Vara; b. Toamna: CG) indatd ce s-a recoltat planta premerghtoare, 35. Ince scop sunt aledtuiteagregatele de masini: @® De aexecuta mai multe herd lao singurs treeeres b. Dea elimina lucrarea de bazii a solului; ¢. De aafina solul in profunzime 36. Ce se ingelege prin sistemul de Iuerati ale solulu ‘a, Totalitatea operatilor din tehnologia unei culturi; b. Totalitates regulilor care trebuie respectate pentru realizarea unei araturi de buna calitate; EH Totalitatea lucrarilor aplicate solului, succesiunea lor $i epoca de execute. 37, Ce presupune sistemol minim de lori ~ minimum tillage”: a. Remunfarea la lucraile mecanice ale solulu ® Renunjarca in tchrologia unci cular’ la aritur gi la parte din lucrile solului ¢. Renunfarea fa aftnarea solului 38, Ce presupune sistemel fara Iuerari — no silage” 1, Renunjarea ta lucrarea de baz’ a solului, semnatul Ricdndu-se dupd lucrarea cu discul; b. Renunfarea ta lucrarea de arat, seminatul fcandu-se dupa lucrarea de afanare a solululs Renuntarea la luerarile mecanice ale solului, sem&natul facdndu-se direct pe terenul cu resturi vegetale, 39. Din ce eategorie fac parte buruienile Sevaria sp. si Echinochloua erus-gaili