Vous êtes sur la page 1sur 213

---- -~~--~~-'------~'-~-

- -

I
ENGLEZAPENTRUINCEPATORI

In eeonomia ~i soeietatea romfmeasea sehimbarile survenite in ultimii ani au adus eu ele multe
probleme, dar ~i multe oportunitati. Pentru a putea profita de aeestea, este foarte importanta
eunoa~terea unei limbi de eireulatie internationala. In domeniul relatiilor eeonomice
internationale, al turismului ~i al eulturii, eunoa~terea limbii engleze este indispensabila. De
aeeea, in cele mai multe tari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare
de edueatie.

Metoda introdusa de EUROCOR, se utilizeaza de mult timp cu sueees in tarile vest-europene ~i


in Statele Unite. Dupa cateva. Ieqii ~i dumneavoastra yeti eonstata ea obtineti rezultate rapide eu
eforturi relativ miei. Este de ajuns sa invatati zilnie 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in eursul
rcpetarii sistematice a excrcitiilor ~i atunei Yeti progresa in mod garantat. Pareurgeti odata eel
mult 0 jumatate de lcqie. Fieeare parte a unei leqii contine 0 cantitate suficienta de material nou
pentru a exersa.

Cursul pentru incepatori este alcatuit din 32 de leqii grupate in 16 caiete. Fieeare Iectie are doua
parti. In prima parte a fiecarei Jectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere ~i
fixare va sunt prop use diferite tipuri de exercitii. Partea a doua a celei de a doua leqii nu
cuprinde euno~tinte noi, aiei fiind inserate doar exereitii de verifieare. Fieeare leqie se termina
eu reeapitularea noilor reguli gramatieale ~i eu tema pentru acas3. La snir~itul caietului de curs
se afla voeabularul introdus in leqiile respective eontinand euvintele ~i expresiile noi, prezentate
in ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica.
\
Atunei cand rezolvati pentru prima data un exereitiu, nu folositi de la ineeput filtrul ro~u.
Folosirca aeestuia are sens doar daea ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori. Daea tcxtul seris
cu litere ro~ii este aeoperit eu filtrul ro~u, raspunsul eoreet devine invizibil iar dumneavoastra
va trcbui sa apclati la euno~tintele nou introduse. Prin indepartarea filtrului, puteti veri fica daea
ati rezolvat eoreet exereitiul. Atat filtrul ro~u cat ~i easeta care va este trimisa impreuna eu
eaietul de eurs va vor aj uta sa verifieati pronuntia cuvintelor invatate.

Profesorii no~tri sunt gata sa va aeorde tot sprijinul ~i va a~teapta sa deveniti cursant EUROCOR.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI

1. Va sfatuim sa incepe1i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a1i parcurs
intregul material prezentat in caietul de studiu, dupa ce ati repetat cuvintele ~i ati
rezolvat ~i ultimele exercitii de verificare. Daca incepeti prea devreme sa rezolvati
tema pentru acasa, nu yeti putea folosi corect intregul material al unei leqii ~i yeti
fi nevoit(a) sa recapitulati. Inainte de a inccpe rezolvarea temei, va recomandam sa
studiati eu atentie ~i sa parcurgeti inca 0 data regulile pe care Recapitularea Ie
accentueaza prin punctare.

2. Atunei dnd invatam 0 limba straina, trcbuie sa exersam ~i sa recapitulam cu


perseverenta. In acest scop v-au fost propusc anumite exercitii. Va sugeram sa
revedeti din cand in cand materialul deja parcurs. In scurt timp va yeti convinge ca
acest lucru nu este lipsit de sens. De altfel, rezolvarca tcmei implica intotdeauna ~i
repetarea materiei din leqiile anterioarc. Obi~nuiti-va eu acest mod de lueru, care
va improspateaza ~i consolideaza euno~tilllelc fara sa fili nevoit(a) sa faee(i
eforturi deosebite. Urmfmd metoda de studiu pe care v-a propunem nu ave(i
nevoie de un talent deosebit pentru a ob(inc rczultate bune in invatarea limbilor
straine. Persoanele mai in varsta, precum ~i ccle care sunt mai putin talentate in
invatarea limbilor straine, vor ajunge dupa cfttcva luni de studiu la un nivel la care
nici nu au sperat.

3. Rezolvand in "cioma" exerci(iiIc pcntru acasa, va va fi mai u~or sa va corecta(i ~i


sa propuneti mai muIte posibi1c raspunsuri, iar, la sfaqit, sa alege(i raspunsul care
vi se pare a fi eel mai bun.

4. Cfmd sunteti siguri de rezolvare, trimiteti tema pe paginile destinate corecturii ~i

observatiilor profesorului. Pentru expedierea temei, folosi(i paginile tiparite in


aeestscop!

5. Nu uita(i sa va scrieti numele, prenumele, adresa, numanll de cursant sub care ati
fost inregistrat ~i, mai ales, codul profesorului! Acesta din urma se gase~te in
scrisoarea care eonfirma participarea dumneavoastra la curs.

6. Va rugam, scrie(i citep

Veti vedea, eforturile dumneavoastra VOl' fi displatite. Va dorim mult succes!


Pentru a va u~ura invatarea, pe marginea fiecarei pagini am plasat 0 serie de simboluri grafice.
Acestea vor indica diverse genuri de exercitii sau seqiunile de gramatica, fiindu-va astfel mai
u~or sa Ie localizati sau sa Ie recapitulati.

Pe marginea paginilor yeti intiHni urmatoarele semne:

in dreptul acestui semn, textul cules cu litere inclinate puncteazii no{iunile gramaticale # de
vocabular care sunt nou introduse in lectia respectivii.

Exercitiu pentru verificarea materialului lexical ~i gramatical insu~it

Cuvinte noi

Problema aparuta in acest exercitiu este tratata ~i in leqia 3 la pagina 21

Observatiile cele mai importante care se refera la regulile gramaticale sau


la pronuntie, vor fi intotdeauna reliefate prin acest semn grafic.

Tcxtul care urmeaza dupa semnul ,,>" tiparit cu ro~u (care nu se vede in cazul folosirii filtrului
ro~u) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text
sau traducerea unei propozitii.

In final, 0 remarca. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau ciintece in limba engleza.
Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se
intiimpla deoarece exista diferenle de pronunlie intre engleza vorbita in Marea Britanie, in SUA
~i cea din Australia.
LECTIA 1 " "
PARTEA INTAl
,

Cititi cu atentie transerierea fonetiea, tiparita eu ro~u, aflata in paranteze


drepte. Pentru sunetele care nu exista in limba romana, folosim semne
speciale:
shopping street - strada cu magazine
shopping > [~opin(g)] - eumpariituri
Complexul de sunete n(g) eorespunde sunetelor similare din limba romfma,
dar "g" se aude slab, ca in euvantul romanesc "lung".
in cuvintele din Jimba engleza formate din mai muite silabe, una dintre
silabeeste accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scrisa cu litera
ingro~ata semnaleaza silaba accentuata: > [~opin(g)).

shop > [~op] - magazin, praviHie


Semnul [0 J este un ,,0" scurt. Se roste~te ,,0" cu deschiderea gurii ca i -----·TU
"a": > [~op].
street > [stri:t] - strada
Consoana [r] din limba engleza difera de "r"-ul romanesc. Rostiti "r" lara
sa atingeti cerulgurii cu Jimba ~i lara vibrarea limbii. Astfel, obtineti un
"r" englezesc. Semnul [i:] se pronunta ca un "i" lung, ca in cuvintele "vii,
mii": >[strit].
railway station - gara, statie
railway > [rei] L1 ei] - cale ferata
Semnul fonetic [U] indica litera "w" care, de obicei, nu se pronunta. In
cazurile In care se pronunta, rotunjim gura ca pentru "u" ~i spunem "v":
>[ rei! liei].
station > [stei~n] - statie
Semnul fonetic [i] indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale
"iu", "ea", "ei" din limba romana. Se pronunta ca primul sunet din cuvin!ele:
"iute, ea": > [stei~n].
church tower - turn de biserica
church > [t~a:' t:;;] - biserica
Sunetul notat prin [t~] este 0 consoana asemanatoare cu "c(i)", "c(e)", "cere,
zece" din limba romana. in Iimba engleza insa sunetul [t~J poate fi urmat
direct de orice vocala, tara a mai fi nevoie de un "e" sau "i" intermediar.
Sunetul [a:J se pronunta ca "a" lung. Semnul [I] (r ridicat) indica un ~,r"
care se aude foarte slab: >[t~a:'t~].
tower > [taua'] - turn

Diftongul [auJ se pronunFi la fel ca ~i in limba romana: "dau, sau". Sunetul


raj este neaccentuat, scurt. La sfar~itul cuvantului, "r"-ul se pronunta doar
daca este urmat de un ait cuvant: > [taua I ] .
street door - u~a care da la strada
door > [do:IJ - u~a
Sunetul [0: J este un ,,0" lung ca in interjectia
, din limba romana "oo!":
,
> [do: I ).
Folosindu-va de sistemul de transcriere fonetica descris anterior, familiarizati-va cu pronuntia corecta
a urmatoarelor cuvinte:

shopping - cumparaturi > [0opin(~)]

shop - magazlD > [0 0 P]

street - strada > [stri:t]

railway - cale ferata > [rei/"ei]

train - tren > [trein]

station - statie > [steisan]

church - biserica > [tsJ:'t S]

tower - tum > [t3L1J']

house - casa > [halls]

door - usa > [do:']

Cititi cu voce tare unnatoarele expresii in limba engleza:

church tower > [tsa:'t 0 taLla'] > tum de biserica

railway station > [rei/"ei stelsan] > gara, statie

shopping street > [sopin(~) stri:t] > strada eu magazine

street door > I etll lllo" ' l > usa care da in strada

Sit cxcrsam noile cuvinte; II\i atcn\i la pronulI\ic si sensu I lor in limba romana:

shopping > 1 ~,OJ1III("11 - eumparaturi

shop > l~()pJ - magazin

street > [5t1I.t] - strada

railway > [rei/"ei] - cale ferata

train > [trein] - tren

station > [steisim] - statie

church > [1.)a.'ts] - biserica

tower > [taLl<:l'] - tum

house > [h<:lLls] - casa

door > [do:'] - usa

in limba englezii, inaintea Cl/wlntului care define!jte un lucru sau 0 noriune (adicii. inaintea unui
substantiv) stii un articol. Articolul nehotiirat a se ajlii inaintea euvintelor care definesc lueruri sau
noriuni despre care vorbim la modul general. Corespunde artieolelor: un, 0, dar de multe ori niei nil
se traduce inlil1lba romanii. Atunei eand ne referil1lla un anumit lucruJoiosil1l inaintea,substantivlIlui
articolul hotiirat the.
Articolul hotiirat the se pronun{ii [Dza]. Acest sunet nu existii in limba rom{mii [DZ] se pronun/ii ea
"z" cu limba intre din {i. Pronunra{i "z" de cateva ori. Acum, u~OI; cu gura intredeschisii, pronun/ari
"z" cu limba intre din/i, retriigi1l1d limba i/l momentul in care s-a produs sunetul [D z]. Acesta este un
sunet sonor; punand degetele pe gat, veri simri vibrariile corzilor vocale.

Articol Pronun!ia Tipul articolului

a >[aJ vocaHi scurta nehotanlt


the >[D'aJ limba intre dinti hotarat

Exersati cuvintele in limba engleza folosind articolul:

a shop > [a ~opJ the shop > [D'a $Op]


I!
a street > [a stn tJ the street > [DZa Stll:t]
~
a train > [a ttemJ the train > [D'a trem]

a station > [a sH'l~an J the station > [DZa stel$an]

a church > [a t;;a.'t;;] the church > [D'a t;;a:'t;;]

a tower > la taua'] the tower > [D'a taua']

a house > [a haus] the house > l [Ya halls]

a door > [a do.'] the door > [Dla do:']

Acum intr-o alta ordine:

the door > [Dla do.'] a station > ld slcl~an]

a house > [ahaus] the church > llYa t~a.'t;;]

the station > [DZastct;;an] a train > [a trem]

a tower > 1,11aua'J a shop > [a $Op]

the train > I [)!d llClIlJ the house > [Dla haus]

the shop > ([Ya sop I the street > [D'a stJi:t]

a street > [a stll tI the tower > [D'a taua']

a church > [a t~a 'tsJ a door > [a do:']

Sa repetam inca 0 data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce
tare urmatoarele cuvinte:

the house > [DZa hausj - casa

a station > [a stcl~aIl] - 0 statie

a door > [a do:'] - 0 u~a

the tower > [D'a taua'] - tumul


the shop > [DLa ~op] - magazinul

a train > [a trem] - un tren

a church >[at~a:'t~] - 0 biserica

the street >[[Ya~tnt] - strada

a house > [~I 1];\1I~] - 0 casa

the train >[IY~1 trein] - trenul

a shop >[a~op] - un magazin

the station > [D/ a ~t{,l~,m] - statia

a tower >[aI3ldj - un tum

the church >[D/a tsa 't~] - biserica

the door > [D/a llo"'] - u~a

a street >[astritj - 0 strada

Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. Incercati sa traduceti in
limba engleza:

o casa > a house > [a hall~j

u~a > the door > IIYa do:']

un magazin > a shop >[a~op]

statia > the station > [[Ya stci~all]


-----_._-------- - -- -

I
I:

I
o biserica > a church > [a t~a:lt~]

casa > the house > [D/ ahalls]

o strada > a street >[astri:t]

turnul > the tower > lOLa taLla l]

o u~a > a door > [a do:']

magazinul > the shop > [D/ a~op]

un tren > a train >[atrell1]

biserica > the church > [D/a t~a 't~]

un tum > a tower > [a taLla']

strada > the street > [D/a stri :t]

o statie > a station > [a stei~an] -"


trenul > the train > [IYa trell1]

tumul de biserial > the church tower > [[Ya t~a:'t~ taLla']

u~a dinspre strada > the street door > [IY;\ stITt do:']
1
,1 strada cu magazine > the shopping street > (1)/;1 SOpllll~) stiTt]

i gara > the railway station > llYa I el1"ei stei~an]


1
!
i
Iar acum vom i'nvata cateva verbe. eu ajutorullor putem forma deja propozitii simple:

I J Verbul este partea de vorbire care exprimii 0 acriune, 0 intamplare, ca de exemplu: a vizita, a
deschide etc. in limba englezii, cand verbulnu este conjugat (cand inaintea lui nu apar pronumele
()
personale eu, tu, el, noi etc.), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to [tu]. in
:j')
t' limba romanii, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc.
I
"
II
Exersati cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice:
1
,r

l
':

~
J
''II
to see

to visit
> [tLl si.]

> [tu vizit]


- a vedea

- a vizita, a merge la
to see

to visit
> [tu si:]

> [tLl vizit]


I
; to open > [tLl aLlpn] - a deschide, a desface to open > [tLl aupn]
I
to enter > [tu enta'] - a intra to enter > [tLl enta']

I
j Sa Ie repetam acum intr-o ordine diferita:

to visit > [tuvizit] - a vizita, a merge la to visit > [tu vizit]

to open > [tu aLlpn] - a deschide, a desface to open >[tLlaupn]


II
I
to see > [tLl si:] - a vedea to see >[tLlsi:]

to enter > [tLl ental] - a intra to enter


In urmatorul exereitiu yeti intalni verbele nou invatate impreuna eu substantivele. Cititi eu voce tare
expresiile ~i retineti tradueerea acestora:

to see the train > [tll ,j D'a trein] - a vedea trenul

to visit the station > [tll \ i/lt D'a stei~n] - a vizita statia

to enter the house > I tlll'nLl' D/a haus] - a intra in easa

to open the door > [tll allpn D/a do:'] - a deschide u~a

to enter a shop > [tll cnU a sop] - a intra intr-un magazin

to see the street > [til :;) IYa stn:t] - a vedea strada

to open the door > [tll ,illl'n D/a do:'] - a desehide u~a

to visit a tower > [tll IflZJ1 a lalla'] - a vizita un tum

Ati reu~it sa invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu puteti veri fica acest lucru. Traduceti in limba
engleza urmatoarele expresii, incerdind sa Ie pronuntati cat mai eoreet:

a intra intr-o biseriea > to enkr a church

a deschide usa > [tll alll'n D/ a do:'] > to open the door

a vedea tumul > [tu si: D" a tauf)'] > to see the toIVer

a merge la magazin > to VISit the shop

a intra in statie > [lll l'111.!' I)/;1 stl'{~,llli > 1(1 c'lltCI thc ,1,1tI01l

a vedea 0 cas a

a vedea strada

in limba eng/eza. cand un verb este conjugat, este precedat de pronume persona Ie ca de exemp/u:
eu, tu, noi, voi etc.

Sa invatam ciiteva pronume personale in limba engleza.

Aten,tie: in limba eng/eza you inseamna ~i tu, ~i dumneavoastra, ~i voi.

> [ail - eu >[al]

you > [ill:] - tu, dumneavoastra you >[IU.]

we > [ul.] - nOI we >[U 1:]

you > [IU:] - dumneavoastra, voi you >[II'.J

they > I, D/ei] - ei, ele they >[IYei]


- - - - . _ - - - - - ---

Pentru a forma propozitii in limba engleza, avem nevoie de cuvinte ca:

often >[ oftal1, ofl1] - des

always >[o:l"elz] - intotdeauna

every day >[cvndel] - in fiecare zi

every mornmg - in fiecare dimineata

seldom >[seldamJ - rar

Sa repetam inca 0 data:

des >[ otbn, oln] - often

intotdeauna >[O:]"CI/J - always

in fiecare zi > [c\ 11 dCl] - every day

in fiecare dimineata > [e\ II 1110 '11111(~IJ - every morning

rar > [sclc1am] - seldom

Cuvintele "often, always, seldom" stau intotdeauna intre verb ~i


pronumele personal, pe cand expresiile "every day, every morning" stau
la inceputul sau la sfar~itul propozitiei.

Acum vom construi cateva propozitii simple. Fiti atenti la pronuntie:

I often enter the church_ > tal Ofll enta' D ' ;\ t~a:'t~] - (Eu) intru des In biserica.

They seldom visit > [07el scldam vizit - Ei viziteaza rar


J the tower. 07 a taLla'] tLlrnLil.
~
!

I We always see the train.

You open the door every day.


> lUi: o:lUclz si: D 7 a trell1]

> I III O/a do ' cvn dL:/1


- Vedem Intotdeauna trenul.

- (Iu) deschizi u~a in fiecare zi.


I
iju pn

I Exersati cuvintele noi:


j
!
Re(ineri: in limba romGmi, (de obicei) nu fo!osim inail/tea verbu!ui pronume!e persona!, ceea ce nu
i
,
j
schimba sensu!; de exemp!u: eu vad = vad. ill Iimb(J el/g!ezii, insa. este ob!igatoriu sa indicam printr-un
pronume persona! persoanG care de~fii,warii (Jeri/I/lea: de exemp!u. I see.

(eu) vad > I scc >[al Sl:]


! (tu) deschizi > you opcn >[iu: aupnJ

(noi) intram > we entcr > [Ui: cnta']

(ei, ele) viziteaza > they VISit >[O'ei viZl!]


(noi) vizitam > we VIsit >[U I: vizit]

(ei, ele) intra > they enter >[DZei enta']

(eu) deschid > I open >[ai iiupn]

(tu) vezi > you see >[iu: si:]

~ Nu uitati! Cuvantul "I" se scrie intotdeauna cu litera mare.

Acum sa aplicam cele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza.
F olositi filtrul ro~u:

(Noi) intotdeauna vedem > [ui. o.IU c/z si: DZa taua'] > We always see the tower.
tumul.

(Eu) intru in magazin > [ai enta' DZa ~op evri > I enter the shop every day.
in fiecare zi. del]

(Tu) vezi statia in fiecare > [/U: Sl: DZa stei~n evri > You see the station
dimineata. mo:'nin lg )] every mornll1g.

Viziteaza rar biserica. > [DIl'l seldam vizit DZii > They seldom \ iSlt the church.
t~a:'t~]

(Ell) deschid intotdeauna u~a. > [al 0 I"eli' aupn rYa do:'] > J always open the door.

(Voi) intra\i des in casa. >1"101111'111.1' IV,I h.llIsl > You oncn cnlci jill' 1101lse.

(Ei) vad strada in fieearc zi. > 'Iliey sec 111,' :-;[Iccl evelY day.

Conjunctia ,,~i" se traduce in limba engleza prin "and"ll:ndJ.

[E] este 0 vocala care nu are corespondent in limba romana. Se situeaza


intre "e" ~i "a". Se roste~te "e" cu deschiderea gurii ca pentru "a".

Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Cititi-Ie cu voce tare:

We often enter the railway >[U I: ofn enta' DZa reil"ei - (Noi) intram des in gara
station and I see the train. stei;;i\l1 End ai si: DZa trein] ~i eu vad trenul.

You always open the door >[iu: o:l"e/z iiupn DZa do:' - (Tu) deschizi intotdeauna
and 1 enter the house. Ene! ai enta' DZii h,lUS] u~a ~i eu intru in casa.
LECTIA
, 1 - PARTEA A DOVA

In continuare, yom i'nvata expresii ~i cuvinte noi:

entrance > [entrans] - intrare

Sunetul "a" aflat in silaba neaccentuata se pronunta ca un "a" scurt:


> [entrans]

car - ma~ina, automobil

Semnul [a·.] se pronun~a ca un "a" lung la fel ca 'in cuvi'mtul romi'mesc


"mare". SunetuI "r" aflat la sfar~itul cuvi'mtului se pronunta doar atunci
dind acesta este uonat de un aIt cuvant care 'incepe cu 0 vocala, 'in rest nu
se pronunta: > [ka:']

bus > [bas] - autobuz

In cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > (bas]

woman - femeie

Fi~i atenti la prima silaba accentuata: > [U uman ]

side-walk - trotuar

Acesta este un cuvant american, Accentul cade pe prima silaba, de aceea


,,1"-uI de Ia sfar~ituI cuvantului nu se pronunta: > [sa:iduo:k]

building > (bildin lgl ] - cladire

lgl
Se accentueaza prima silaba: > (bildin ]
Sunetul "g" de la sfiir~itul cuvantului nu se pronunta, iar "n"-ul premergator
este mai lung ~i mai moaIe: > (hilclin(gl]

the apartment - apartamentul

$i acesta este un cuvi'mt american. Accentul eade pe silaba a doua,


Daea substantivlli pronllntat Ineepe eu 0 vocala, de exemplu [apa:rtmantl
atunci artieolul "the" care II precede se pronunta (D'i] La fel, In locul
artieolllllli nehotarat "a" se atla "an" [an] pentru a fi lI~urata pronllntia~
> [an apa:'lmantl

boy > I hoi] - Miat


Cititi cu atentie transcrierea fonetidi a noului set de cuvinte:

the entrance > [D/i entrims] - intrarea

the car > [O/a b.'j - ma~ina, automobilul

the bus > [r)l,1 bas] - autobuzul

the woman > [IYa"ulllan] -femeia

a side-walk > [il"lId"o.kj - un trotuar

a building > [a bildJJ](~lj - 0 cladire

an apartment > [an <lI,a '(Illant] - un apartament

a boy > [:1 bOil - un baiat

Sa repetam acum cuvintele noi intr-o alta ordine; ave~i grija sa va insu~i~i corect pronuntia ~i
traducerea lor in limba ramana:

entrance > [en(r,lnS 1 - intrare

car > [LI 'j - ma~ina, automobil

bus > l bas] - autobuz

woman > l "11111,1111 - femeie

side-walk > I ,aid"" L I - trotuar

building > I hil,IIII''''1 - cladire

apartment > 1;'1';' '111l.11111 - apartament

boy > IhOiI - baiat

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza:

I see a car. > [al si: a ka" j - (Eu) vad 0 ma~ina.

You often enter the building. > [Ill: ofn enUl' Ola bildin(glj - (Tu) intri des in cladire.

They always visit > [07e i o.l"cIZ viZlt - Ei intotdeauna Ii [ae vizite
the woman. Olil Uuman j femeii.

I seldom see the bus. > [aiseldam Sl: O"a bas] - (Eu) vad rar autobuzul.

We see the boy every day. > ["1. SI' [Ya bOI evri deij - (Noi) vedcm baiatul in fieeare zi.

You enter the apartment > [ill. rilla' 0'1 apaItm:'lnl - (Tu) intri in apartament
every momlllg. C\ I! 111 / 1:'11In IC1 J in fieeare dimineata.

I see the side-walk. - (Eu) vad trotuarul.

They see the entrance. - Ei vad intrarea.


-- --- ------ ----------~

Acum unneaza cateva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta:

to walk >[tuUok] - a se plimba, a merge pe jos

to go > [Iu gau] - a merge

to have > [tuhE\] - a avea

to look > [tu 1uk] - a se uita, a privi

to drive > [tu dI<lIv] - a conduce

to go to > [tLl gall tll] - a merge la

to look at > [tLl lLlk El] - a se uita, a privi la ceva

Nu uitati!

In limba engleza folosim cuvantul "to":

1. Daca preceda verbulla infinitiv.

2. Pentru a desemna mi~carea 1ntr-o anumita directie (la, spre, catre).

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii:

1 often drive a car. - (Eu) conduc des ma~ina.

We always go to the house. > [ul. 0 !U C/Z gall tll - (Noi) Intotdeauna mergem
D/ a halls] pana acasa.

They have an apartment. - Ei au un apartament.

You seldom look at > [Ill. seldam JlIk Et - Prive~ti rar trotuarul.
the side-walk. D/a S3ICi"o.k]

1 have a car. > lalhFvaka'] - Am 0 ma~ina.

We look at the building > I "I luk Lt D';I hildll(·! - Ne uitam la c1adire In
every day. "'llckll fiecare zi.

lata ~i celelalte pronume personale:

he > [hi - el

she > [~I J - ea


La timpul prezent. dupii pronumele personale he, she, it sau substantivele pe care Ie inlocuiesc,
verbul prinJe$te termina!ia -so

he drives >[ hi: draivz] - el conduce

she walks >[ ~i "o:ks] - ea se plimba

Cititi propozitiile de mai jos; incercati sa Ie pronuntati cat mai corect:

The woman often drives a car. > [O/a "um~l11 ofn draivz - Femeia conduce des
a b:'] ma~ina.

She looks at the building >[~J: Iliks Et D'a bildm lg ) - Ea prive~te cladirea
every mornmg. {'HI Illo:'nin lg )] in fiecare dimineata.

He sees the car. > [hI. 51 Z Ol;} ka: r ] - (EI) vede ma~ina.

Terminatia -s se pronunta(s] dupa consoanele surde (de exemplu p,


t, k, f):
looks :::{ luks].
Terrninatia -s aflata dupa consoanele sonore se pronunta [z]:
drives >[ draivz].

Dacii inain tea verbului to go stau pronumele personale he, she sau it, atunci -s prime$te $i vocala
de legiiturii -e. Acesta nu are nici un 1'01 in pronun!ie.

he goes >1 hi )',;Ill/ I - el merge

Si vcr/1II1 to havc slIji'ui al/IIII/ilc l1IodijiCliri:

he has - el are

she has - ea are

Pronuntati dar propozitiile urrnatoare:

The woman often goes >[ D/a Uuman ofn gauz - Femeia merge des
to a shop. tll a ~op] la magazin.

The street has a side-walk. >[DZa stri:t hez a said"o:k] - Strada are trotuar.

She goes to ~hurch >[ ~i: gilUZ tu t~ii:'t~ - Ea merge la biserica


every day. evri dei] jn fiecare zi.

I seldom go to a bus station. >[ al seldam gau ttl a bas - (Eu) merg rar la statia de
stei~n ] autobuz.

He always looks at >[hi: o:l"eiz luks Et - EI se uita intotdeauna la


the apartment. D/~I flpa:'tmant] apartament.

The church has a tower. >[ D/ a t~il:'t~ hEz a tauil'] - Biserica are un turn.

The shop has a door. >[I)!a ~op hE;: a do:'] - Magazinul are 0 u~a.

We see a boy and a woman. >["i: 5i: a hOI hld a "11Illan] - Vedem un baiat ~i 0 femeie.
~--~--- -~----

1/1 expresia to go to church (a merge]a biserica), inaintea cuvantului church nu sefolose~te articolul.

Repetati de eateva ori urmatoarele propozitii. Yeti vedea ea in curand Ie veti invata:

Peter often goes to Bucharest. > [pi tCtI ofn gauz tu bl ukarest
He goes by train. hI. gfluz bai tI ein]

When the train enters the station Peter > ["en DIC\ trein entalz D' a stei~an pLta'
looks at the buildings. luks Et DZa bildidg)zj

He has no car, so he walks. > [hi hEz nilu ka r sau hi: "o:ks]

He visits a church tower. The tower has a door. > I hi viZlts a t~a:lt~ taua' Dla talla' hEz a do:']

He visits the tower and looks at Bucharest. > I hi \ izits Dlj taua' End luks Et biucarest]

Then he goes to a shop. > II h'll hi gall! tu a ~opJ --


in textul de mai sus apar cateva cuvinte noi, Cititi-Ie de mai multe ori pentru a Ie retine:

to go by > [tu gau bal] - a calatori, a se deplasa eu

by train > [bal tJClIlj - eu trenul

no > [n<\lI] - nu, niei un, niei 0

so > [Selll] - astfel, a~adar, a~a

when > ["en] - eand, atunei eand

He has no car. > [hi: hEz nau ka:IJ - EI nu are ma~ina,

by bus by train
Semnificaria cuwintului no este nu sau nid un, nid 0 $i dii propozi!iei sens negativ. De aceea
propozi!ia "He has no car." 0 traducem: "Nu are (nici 0) ma~ina."

Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a leqiei.

Dupii cum a!i putut observa, in cazul cuwintului buildings, pluralul se formeazii prin adiiugarea
unui -s final.Aceastii regulii este valabilii pentru cele mai multe cuvinte:

shop magazm shops - magazme >[ ~ops]

street strada streets - strazi >[ stri :ts]

train - tren trains - trenuri >[ treznz]

tower tum towers - tumuri >[taua'z]

car ma~ina cars - ma~ml >[ka.'z]

Pentru prolllln!ia termina!iei -s sunt valabile acelea$i reguli ca $i la verbe.

Acum sa exersam cuvintele noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie. Yeti intl'ilni aproape
toate cuvintele din leqia 1:

tumurile >the towelS

el merge >1 iii, 1',111/ I > he goes

un apartament >1;111 ,11';1 '1111.11111 > an apartment

ea vede >1',1 \1 ,I > she sees

trotuarul >11) .1 ',;lId".. L 1 > the side-\\" Ik

a se uita, a privi la >1111 [IlL I 11 > to look at

o cladire >a building

a conduce ma~ina >1111 Til ,III ,I L.J 'I >10 dll\c a car

strada cu magazine > 1he shoppIng street

nici un autobuz >[nau b;ls] >110 bus

apOl merg >then [ go

a privi tumul >[tu luk Et Df a taLla'] >to look at the towel

femeia prive~te des >(1)1::1 '''uman ofn luks]

a merge >[ tLi gau] >to go

biserica > [I)fa [S,\.' t~ J >111<' ,'11111' Ii

euam >[;11 hh] >I 11,1\'1<

ma~inile >1 [Y,I k;I.'/j


astfel intotdeauna > [sau o:l"eIZ] > so alwavs

u~a bisericii > [Dl a t~a 't~ do.'] > the ChUll It dool

baiatul > [DL aboil > the boy

o statie de autobuz > [a bas stel~an] > a bus station

a vizita easa > [tu vizit D/ a halls] > to visit the hou,,·

un tren ~i un autobuz > [a trem l:nd a bas J > a train and a bus

vedem in fieeare zi > ["I. SI. eVrI del] > we see every d~l\"

gara > [rell"el stel~an] > railway statIon

Cititi urmatoarele euvinte. Vocalele din fieeare eoloana serise eu litere ingro~ate desemneazil accla~i
sunet: --..

[ i:] [e] [el] [ 3.] [ au] [ai]

we then train car so by

see enter station apartment no side-walk

street entrance they drive

she

16
RECAPITULAREA LECTIEI
, 1

A Reguli gramaticale

1.1. In limba engleza, articolele stau inaintea substantivelor:

a - articol nehotarat

the - articol hotarilt

1.2. Articolul se schimba inaintea substantivelor care incep cu 0 vocala:

in acest caz "a" devine "an" I ;1I1J, iar articolul hotarat "the" se pronunta [DziJ.

a bus [a bas] an apartment [an apa:'tmant]

the car [DI[IIu'1 the entrance [011 entransJ

1.3. Daca inaintea verbului se ana pronumele ,,1, you, we, they" sau cuvinte care Ie inlocuiesc,
atunci fonna verbului nu sc schimba.

1 see [ al s i: J - ell vad we see [Ui: si:J - noi vedem

you see [Ill: Sl: J III vezi they see [D/ el Sl. J - ei vad

Pronumele personal "I" - "Cll" sc scrie intotdeauna cu litera mare.

IA. Daca inaintea verbului se alla pWlllImele "he" sau "she" sau substantive proprii sau
comune, atunci verbul primqk Icrminatia ,,-s":

she visits I '> I \ i/II', I ea viziteaza

he opens 1111 :l1I1"1/ I eJ deschide

the woman looks II) ,I "III1LIII IlIk" I femeia prive~te

the boy walks I 1) ,I IWI ",I "s] baiatul se plimba

1.5. In cazul verbelor ,,10 go" ~i "to have" are loc ~i 0 alta schimbare, daca sunt precedate
.de pronumeJe "he" sau "she":

he goes -el merge she has [~j:hEzJ - ea are

I go I ;ll gauJ -eu merg I have [ai hEvJ - euam

1.6. Cuvintele "often, always, seldom" stau inaintea verbului, in schimb "every day", "every
morning" se giisesc fie la inceputul, fie la sfar~itul propozitiei; de exemplu:

I often see the boy. - Eu il vad des pe haiat.

I see the boy every day. - Viid biiiatul in fiecare zi.


1.7. Particula "to" atunci cand se aDa Inaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca
prepozitie, inseamna "Ia, in, spre".

to the hotel -Ia hotel

to see - a vedea

1.8. Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatiei ,,-s":

a building - buildings [bildm(g)z]

a tower - towers [taua'z]

a car - cars [ka:rz]

a shop - shops [~ops]

B. Pronuntia

1.9. Daca un cuvant se termina Intr-un din consoanele surde, (de exemplu, "k, f, p, 1")
atunci telminatia "s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se termina Intr-o consoana sonora, I

I
sau Intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [-z].

[-s] [-z]

looks [ luks] drives [ dr~llvz]

walks ["o ks] has [hEz]

visits [ viZlls] opens [aupll71

shops [~ops] towers [taua'/l

streets [Sill Is] cars [ka'/]

lata cateva exemple de consoane sonore ~i echivalentele lor sur-de In cuvintc I ol1l,lne~ti.
Intelesul difera datorita faptului ca acela~i sunet se pronunta 0 data sonm, apoi surd.
Controlati In care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i In care cazuri nll vibrcaza:

b baM P papa

v vata f fata

d dare tare

g gara c cara

1.10. Dupa cum ati putut observa, exista 0 mare diferenta Intre limba scrisa ~i cea vorbita.
Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie Iacand doar cele din silabele acccni \llIlc. Acest
lucru are 0 mare semnificatie ~i in pronuntia propozitiilor. Vocala silabci acccntuate
este tiparita Ingro~at; de exemplu: [entrans]

Alte semne pe care Ie Intalniti de-a lungullectiilor:

r La pronuntia sunetului "r" in limba engleza, limba nu vibreaza, 11Ir "r"-lil de la


sIar~itul cuvantului se pronunta complet, doar In cazul In carc cstc lIrlllat de un
cuvant care Incepe cu 0 vocala. In transcrierea fonetica am folosit nota\ia [']

DZ Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sononl a grupului "th"
din limba engleza.
TEMA PENTRU ACASA 1
Rezolvati ~i trimiteti pentm verificare urmatoarele exercitii:

A Traduceti urmatoarele propozitii In limba ramana:

I. I often ga by bus.

2. She has no car.


3. So she visits the bay every day.
4. We have an apartment.

5. He seldam gaes to the shopping streets.

B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

I. Baiatul deschide rar u~a.

2. (EI) se plimba intatdeauna pana la turn.

3. Ai (a) ma~ina.
4. (Eu) merg des cu trenuJ.
5. (Nai) vedem cladirea.

C. Alegeti raspunsul carect ~i incerclIi(i litera corespunzataare (exista un singur raspuns careet,
de exemplu: la, 2c etc.):

l. Care este cuvantulla care 1I1111na lilerll se pronunta [-z]?

a. side-walks
b. shops
c. stations
d. streets

2. Care este propozi(ia corcc!a'!

a. I often go and she go.

b. He has and she has.

c. We seldom goes and he goes.


d. I look and we looks.

3. Care este propozitia gre~iUI?

a. She has an car.


b. We have a car.
c. They have an apartment.

d. He has a car.
" "
LECTIA
, 2 PARTEA INTAI

Incepem lectia cu setul de cuvinte noi:

hotel > [hautel] - hotel

room > [ru:m] - camera

window > ["inclau] - fereastra

restaurant > [rest~lrant] - restaurant


[restro: nt)

traffic > [trEfik] - circulatie

bicycle > [baisikl] - bicicleta

school > [sku:1] - ~coala

factory > [tEktari] - fabrica, uzina

office > [OflS] - birou, oficiu

Pronuntia sunetului [LJ este 0 vocaHi care nu are corespondent In Iimba


romfma (vezi ~i la pagina 9); se situeaza 'intre "e" ~i "a". Se prommV' "c" cu
gura deschisa larg ca pentru "a": >[ trEfik], > [tEktari].

Sa repetam cuvintele, dar intr-o alta ordine:

school > [sku:1] - ~coala

office > [OtIS] - birou, oficiu

factory > [tEktari] - fabrica, llzina

restaurant > [restarant] - restaurant


[ restro:nt)

hotel > [hautel] - hotel

room > [null] - camerll

window > [Uindau] - fereastra

traffic > [trEfik] - circula\ic

bicycle > [baisikl] - bicicleHt


Acum va propunem unnatorul exercitiu. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos:

factory > [J1~ktariJ - fabrica, uzina

room >[IIII11J - camera

window > I"illdau] - fereastra

traffic > 1111'I]k] - circulatie

restaurant > 1I(':-,1;11 al1t1 - restaurant

office > lolls I - birou, oficiu

school > 1 :-,kll II - ~coala

hotel >111,1111('11 - hotel

bicycle > 1h:II',ILJ 1 - bicicleta

Sa introducem cuvintele noi in propozi(ii. Cititi-le cu voce tare ~i verificati-va pronuntia:

We seldom go to the factory. >1 "I ,,('1,1,1111 1'.111 III IYa - Mergem rar in fabrica.
IELl.IIII

The room has a window. >11 )'" III III III / ,I "il1d<lllJ - Camera are 0 fereastra.

I have a bicycle. - Am 0 bicicleta.

We see the traffic. >1"1',1 I) ,1111,111,1 - Vedem circulatia.

He sees a hotel. >1111 "1 ,. ,I \',1111('11 - El vede un hotel.

A school and an office. >1:1""" I I 11,1.\11 011\ I - 0 ~coala ~i un birou.

You seldom go to a >1111 ;,('ltI,1I11 1'.1l1 111 ,I - Mergi rar la restaurant.


restaurant. I (",I, \ I ,II \ I I

Cu unniitorul exercitiu puteti veri fica daca v-ali insll~it cuvintcle noi. Traduceti urmatoarele cuvinte
din limba romana in limba engleza:

fabrica, uzina > I,ll 1"1 \' >[ fEktariJ

camera > II \('"1 >[rll:mJ

fereastra > II'II\(I,,\\' >[ L1indauJ

circulatie >tl,IIII' >[ trEtlkJ

restaurant > 1,';,1.1111.1\11 >[ restarillltJ

birou, oficiu > oil \( \' >[ ofisJ

~coala > S\ \'0,,1 >[sku:lJ

hotel > holl'! >[ hautelJ

bicicleta > IJIl:yck >[baislklJ

71
"acesta este" sau "acela este" in limba engleza se reda prin: "it is" III 1/ J.

Cititi urmatoarele propozitii ~i unnariti traducerea lor:

It is an office. > [It IZ an O[IS] - Acesta este un birou.

It is a hotel. > [It 1Z a hautel] - Acesta este un hotc1.

It is a station. > [it 1Z a stel~,lIl] - Aceasta este 0 static.

Unneaza alte cuvinte noi:

III >[111] - in, la, inauntrul

near >[nia'] - aproape, in preajma, aproape de,


Ifmga ~

also >[ olsau] - ~i, de asemenea

not >[not] -nu

"este, se afla, exista" se traduce in limba engleza prin: there is [Olea' 1/ I.


Incepem propozitia cu aceasta constructie cand vrem sa exprimam ca
ceva este, exista. Propozitia este completa daca raspunde la intrebarea
"unde?". Inaintea substantivului sta articolul "a", iar inaintea adverbului
de loc sta articolul "the".

Cititi unnatoarele propozitii in limba engleza. Fiti atenti la sensullor:

There is a bicycle in > [D7ea' lZ a bUlsikl in - Este 0 bicicleta in cas:!.


the house. DZa haus]

There is an entrance >[DZea' IZ an entrans - Este 0 intrare


in the building. in DZa bildm(g)] in cladire.

There is a factory near > I [Year lZ a fEktan TIl a' - In apropierea s(a!ici sc afla
the station. 1)/.1 stCl~;lIl] o fabrica.

in mod curent, expresia it is se prescurteaza it's [Its J, tot astfel ~i expresia there is: tltt'J'e'sll ) (·.I ' z] .

lata diteva exemple:

It's a restaurant. - Acesta este un reS(i\l\l ant.

It's an office. >[lt5;1Il OIISJ - Acesta este un birOlI.

There's a school near >[DZea'z a sku lilia' - Este 0 ~coala in vecin~l(atea


the station. DZa stel~al1] statiei

There's a window in >[DZearz a "indau In - Este 0 fereastra In camera.


the room. DZa ru.m]
in urmatoarele propozitii Yeti regasi cuYintele ~i expresiile noi. Cititi propozitiile, fiind atenti la
pronuntie:

There's a hotel near > [IYea' a hautel nia' - Este un hotel In


the station. Of a stei~an] apropierea statiei.

You also see the car. > I ill: olsbll si: aka:'] - ~i tu yezi ma~ina.

It's not a school. > Ills not a sku:l] - Aceasta nu este 0 ~coala.

There's a boy in the house. > IIVe;\'/. a boi in - Este un Miat In casa.
1)/;1 h;llls]

~i In urmatoarele propozitii yeti Intiilni cateva dintre cuYintele noi. Cititi propozitiile In limba rorpiina
~i Incercati sa Ie traduceti In limba engleza:

Este 0 bicicleta In cladire. > Thcl,"" ;1 "ICicle > [D/ea' a baisikl


in I hc' I>I111<lll1g in D/ a bildin(g)]

Ii yad des pe baieti. > I orlL"11 ",c tlic hoys. > [ai ofn si: DZa boiz]

Mergem intotdeauna > WL' ,i1I\ .I\S!-'O lIear > ["i: olueiz gau niii'
In apropierea ~colii. the s,' hoo I DZa sku:l]

~i ea 0 Yiziteaza In fiecare zi > Shc ,liso IISI1': thl' woman > [~i:alsau vizits DZa uuman
pe femeie. c)'c'\ \' d,l\" everi dei]

Cladirea nu este un oficiu. > Th,' Illllidlll.I' I', IJ<II > [07a bildin lgl iz not
;111 or! \C(' an oris]

Acum veti invQ!a toateformele conjugate ale \lcrbului aft - to be I1II hI: I:

lam - eu sunt > 1.11 lilll I am > [ai Em]


..-<

you are - tu e~ti, dumneaYoastra sunte\i > [Ill. ;\.'J you are > [ill: a: r ]

he is - el este > [hi: \z] he is >[hi:iz]

she is - ea este > [~i: iz] she is >[~i:iz]

it is - acesta, asta este (genul neutru) >[itiz] it is >[itiz]

weare - noi suntem > ["i: a:'] we are > [Ui: a:']

you are - yoi sunteti, durnneayoastra sunteti > [ill: 3:'] you are > [iu: a:'J

they are - ei sunt >[D/cia'] they are > [D/ei ;1 ' I


Sa exersam verbul "to be". Cititi Cll voce tare urmatoarele propozitii:

1 am in the house. > [ai Em m D7 a halls] You are a boy. > [It I ;1.',11'"1\
- Eu sunt in casa. - Tu e~ti baial.

He is near the door. > [hl: iz nla' DZa do.') She is in the street. > I ~I 1/ 11\ I) ,I stlI:tJ
- El este langa ll~a. - Ea este pe strada.

It is a car. > [it iz aka:'] - Aceasta este 0 ma~illil.

We are in the building. > lUi: a.' in D/ a bildin(gl] - Noi suntem in cladin~.

You are In Bucharest. > [iu: a:'in biUcarcst] - Sunteti in Bucure~11.

They are boys. > [D'zei a r boiz] - Ei sunt baieti.

Traduceti in limba engJeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folosili pronumele persollal, dl:oarece
in limba engleza pronumele nu se omite:

El este in camera. > He is in the room.

(Noi) suntem in apropierea ~colii. > We are near the school.

(Eu) sunt in birou. > I am in the otlice.

Sunteti la Bucure~ti. > You are in Bucharest

Ea este a femeie. > She IS a woman.

Ei sunt pe strada. > They are in the sll l:cl.


Aceasta este 0 statie. > It is a station.

E~ti aproape de static. > You are near the station.

$i celelalte forme ale verbului to be asel1uinator lui it is, se pot prescurta:

lam - I'm > [all11]

you are - you're > [iua l]

she is - she's > [~i:z]

he is - he's > [hi:z]

it is - it's > [its]

weare - we're > ["ia l]

you are - you're > [iua l]


they are - they're > [Dlei']
----
Traduceti urmatoarele propozitii folosind f()l"Jnele prescurtate:

El este in camera. > He's in the room.

Suntem in apropierea ~colii. > We' re near the school.

Sunt in birou. > I 'Ill in the office.

Sunteti la Bucure~ti. > You're in Bucharest.


Ea este 0 feme ie, > She's a woman.

Ei sunt in strada. > Ihey're ill the street.

Ei sunt in strada. > TI1l"\" re III the street.

Aceasta este 0 statie. > II is;1 s(;lliull.

E~ti aproape de statie. > \'''11 ;11<' Ill:;!r tile statioll

Acum sa invaVim ciiteva verbe noi:

to work > 1111 ";\ '1,1 - a lucra

to get > IIU ~l'11 - a primi, a obtine

to know > 11UIl<lU] - a ~ti, a cunoa~te


to wait > [tu"ed] - a a~tepta

to speak > l tu spik] - a vorbi

to like > [tu laik] - a(-i) placea, a indragi

lar acum yom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele
care lipsesc. Folositi filtrul ro~u:

Ea intotdeauna obtine 0 camera la hotel. - She always >gets [gets] a room in the hotel.

El a~teapta des in apropierea ~colii. - He often >waits ["eits] near the school.

Vorbesc rar. - 1 seldom >speak [spi:k].

Lucram la Predeal. - We >work [" a:lk] in Predeal.

Lor Ie place femeia. - They >like [lalk] the wom~n.


UrmiHoarele expresii se folosesc destul de des:

to wo'rk at/in > l tu "a:'k Et/ll1] - a lucra la

to wait for > [tu "el t fa,'] - a a~tepta pe cinev", ceva

to speak to >[tllspd] - a vorbi Cll cineva

to like to > [tu lalk tll] - a-i placea sa faca ceva

Completati verbele care lipsesc din textul in Iimba engleza:

Ii place sa mearga la Bi.lCllre~ti, - She >lJkes to llalks tll] go to Bucharest.

A~teptam intotdeauna autobuzul. - We always >.vait for [Ueit 1'0 'I the bus,

Lucreaza In birou. - He >works in [" a:'ks m] the oHice,

in exercitiul urmator, exersati-va inca 0 data pronuntia ~i traducerea:

to work in a factory >(tu lJa:'k 111 d IlJJan] - a lucra intr-o fabrica

to get a bicycle >[tu get ,I balslkll - a primi 0 bicicletil

to like to speak >[tll 1<1Ik tll spl.kJ - a-i placea sa vorbeasca

to wait for a bus >[tll LICit Co:' a bas] - a a~tepta un autobu/

to speak to a boy >[tll sJ!l.k tu a bOI] - a vorbi cu un biliat

to know the entrance >[tu nau D7j entJans] - a eunoa~te intrarca

Traduceti In limba engleza propozitiile de mai jos. La sffir~it, nu uitati sa va verilical i ll'llducerea ~I
pronuntia:

El merge des la hotel. > 1J e often goes to the hote I. >[hl olil g,lll/ III I) " 11.1111<'11

El se afla in camera. > lie IS 111 the roOIll >[11l: iz 111 1)/,1 III III I

Ea se uita rar la ma~ini. > Sill' sL'll!ol111ooks at >[~i: scld.lIII Illk , I I

the C,II', D/a k.l'/I

Vorbese eu baiatul >I sp\.'ak tIl 111l' boy >[al Spl k III I) .1 1',,1 1'1 II
in fieeare dimineata. C\ ('J) \11\\\ \1\1\).'. 111() 'nlll l "'1

Intotdeauna primim camera. > \Ve ail, ays ,!el th\.' 100111, >[L1 1: 0 1'\'1/ "1'1 I) ,I III 1111

El a~teapta trenul > He \\-alts I'm the 11',!II1 >[hl: "\.1h III ' I) ,I 111'111

in fi ecare zi. every d'lY. \.'\'\\ dell


Merg des la biserica. > J orten go to church. > [ai ofn gau tLl t~a:'l~]

Este aproape de ~coaHi. > It's ncar the school. > [its nij' D7a sku:l]

Este 0 fabrica la Buzau. > There is a factory in Buzau, > [D"ea' izj fEkEui in buziiu]

Imi place sa lucrez. > I Ilk,' 10 work, > [ai laik tu"a:'k]

~i el cunoa~te hoteluL > I Ie ;J1so kllOws the hotel. > [hi: olsau nauz DZii hautel]

~i eu intru in cladire > I ;J1:;o c'IIll'l the building > [at olsau enta' D7a bildin lgl
in fiecare dimineala. CI CI \ IIIOrJlIllg, {'vri mO:'nin(gl]

Ea merge des cu autobuzul. > ,\/rl' "IIL'I! "~lies by bus. > [~l: ofn gilliz baf bas]

Unele verbe au aceea!ji forma ca !jf suhstalltivele:


, '

to walk > I III " 0 k I - a se plimba

a walk > l a " 0 J.: I - 0 plimbare

to work > [Ill ";1 'J.: - a lucra

work > [";1'1,1 - munca

Exista !ji substantive pe care Ie formam dill verhe:

to drive > I III dr;lfl I - a conduce

driver > I dlafl ;,' I - ~ofer, conducator auto

to speak > Illl SI)IJ.: I - a vorbi

a speech > I;, 'phi - vorbire, discurs

Cititi urmatoarele propozitii:

The driver goes for a walk every day. - ~oferul merge la plimbare in fiecare zi.

We go to work every morning. - Noi mergem sa lucram in fiecare dimineala.

There is also a speech. - Este ~i un discurs.

They speak about everything. - Ei vorbesc despre orice.

In expresiile to go to work (a merge la mUllcd) ,\'i to go to school (a merge la !jcoala) omitem articolul,
ca!ji In cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).

..,..,
lata cateva cuvinte noi:

morning > [mo:'nin lgJ ] - dimineata

in the morning - dimincata (ca pCllOada de timp)

evening > [i: Vllll1(g)j - searii

in the evening > [Ill D/I i:vnin lgl ] - seara (ca perioada de limp)

red > [red] - ro~u

white > ["a't] - alb

good > [gud] - bun

bad > [bEd] - rau

five > [ fa/v] - cwei

two > [tlL] - doi

there > [D'e~l'] - acolo (cuvantul "th~'l\'" cste


adverb de lac, de aCl:ca sc afla la
sfar~itul propOZi\IL'j)

Acum citili cuvintele invajate antenor, intr-o alta ordine:

in the morning > [111 [)/a mO:'nll1(gl] - dimineata (ca perioada de limp)

red > lied] ~ ro~u

five > [fa/v] - cinci

good > [gud] - bun

evening > [i.vnm ,gl ] - seanl

bad > [bEd] - rau

two >1 111 .1 - doi

morning > !1ll0 '11111 1")) - dimincaja

there > [I l'Ld') - acolo

in the evening > lin D'I i:\JlIJl1"lj - scanl (ca per!oada de limp)

white > ["a'l) - alb

28
Completati propozitiile In limba engleza:

~i ~oferul are 0 ma~ina ro~ie. - The dri ver also has a >red [red] car.

Acesta este un discurs bun. -It's a >good [gud] speech.

El se plimba des seara. - He often walks >in the evening [in D/i
i: vnin lg 1]-

Noi vedem cladirea alba. - We see the >white [" a it] building.

Ea nu este In Bucure~ti dimineata. - She is not in Bucharest >in the morning


[in D'a mo:'nin lgl ].

~i ei au cinci ma~ini. - They also have >five [faiv] cars.

Vad doi baieti in apropierea ~colii. - I see >two [tu:] boys near the school.

Ea este 0 femeie rea. - She's a >bad [bEd] woman.

Merg des acolo. - I often go >therc l Olea'].

In exercitiul care unneaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse In limba engleza:

cinci ferestre > five windows

doua seri > two evenings

~coala buna > good school

munca grea > l hl.d ";, 'k I > bad work

langa turnul ro~u > ncar the red tower

In magazinul alb > 1111 [)':I "aft ~()P J > in the white shop

nu dimineata > [not in IYa mo:'nin lgl ] > not in the morning

I ~I este un baiat rau. > [hiz a bEd boi] > He's a bad boy.

I ':1I merge des la lucru. > [~i: ofn gi:llIZ tu "a:'k) > She often goes to work:

hllll ~i nlU > [gud End bEd] > good and bad

~i el esle in cl~\direa alba. > [hi: iz ii!S,lll in IYa > He is also in the white
"ait hildin,glJ building.

1111 St'arll > not in the evening

a 11Il'1':I intr-ull birotl > I III ":I:'k III :11, ollsJ > to work in an oHice

")0
LECTIA
, 2 - PARTEA A DOVA
J

in aeeasta parte a leqiei nu mai introdueem materie noua; doar repetam eeea ee am invll\at pana aeum.
Cu ajutorul exercitiulul de citire yeti invata care este structura unei propozitii In limba engleza.

Repetarea permanentii a material ului asigura consolidarea cuno~tintelor, dar ~i utilizarea lor eu u~urinta.

Dupa un timp veti observa ea nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un clIv[mt sau topiea
unei propozitii.

Citind eu voce tare, invatati mai mult dedit ati erede.

Va veti Insu~iti mult mai repede expresiile ~i eonstruetia propozitiei. in acest fel, yeti inva(a kCllile din
ce in ce mai repede ~i mai u~or!

Cititi dar, pronuntand cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand IHI VL(I l11ai fa,
niei a gre~eala. Daca nu sunteti siguri In legatura cu pronuntia unul cuvant, cautati-l In vocahularul de
la sIar~itul eaietului de curs. Pentru u~urarea pronuntiei. am tiparit silabele accentuate culikrc ingro~ate.

Repetati cu voce tare:

Barbara: There's a church in the shopping street.


Peter: I know the church. It's near the railway station. We go there every mOl'lling.

Mary: I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in thc ~f rl'cl~.

Tom: I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the sidc-w:dk IIr goes to
school.

Mary: Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a 1'1I011I, Then he
opens the red window and looks at the boys and girls in the street.
John: He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotl'!.

Tom: There's a good hotel In Bra~ov. The hotel has a white entrancc. The hoft'! also has a
restaurant; it's a good restaurant. I work there. I like there. I like 10 work there. I go
there in the morning.
Barbara: John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.

Peter: You go to the restaurant every day. John waits for you in the cwning. I often see you in
the traffic.
Mary: We go to school in the evening l
Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau intelesul unul
cuvant, cautali-l in vocabularul de la sIar~itul caietului de curs.

Folositi filtrul ro~u. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati-va.

Efectuati tema pentru acasa numai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, tara gre~eli. Daca nu ati reu~it,
nu intrati in panica; citili de mai multe ori propozitiile in limba romana ~i reveniti asupra elementelor
de gramatica sau de vocabular care va ridica inca proQleme:

Barbara deschide intotdeauna u~a. > Barbara always opens the door.

Dupa aceea ea merge sa lucreze. > Then she goes to work.

Ea cunoa~te munca. > She knows the work.

Seara ea a~teapta ma~ina. > In the evening she waits for the car.

Este circulatie pe strada. > There's traffic in the street.

Baiatul se uita des la turn. > The boy often looks at the tower.

EI vede doua ferestre. > He sees two windows.

Lui ii place sa mearga la turn. > He likes to go to the tower.

Este 0 intrare in ro~u ~i una in alb. > There's a red and a white entrance.

Casa este aproape de biserica. > The house is near the church.

EI merge des la biserica. > He often goes to church.

$i ei viziteaza biroul in fiecare zi. > They also visit the office every day.

Dupa aceea ei merg cu ma~ina. > Then they go by car.

Barbara conduce intotdeauna ma~ina ro~ie. > Barbara always drives the red car.

Ea prive~te rar circulatia. > She seldom looks at the traffic.

Lui ii place sa conduca ma~ina. > He likes to drive a car.

Intotdeauna desehid u~a. > 1 always open the door.

j n fiecare zi te plimbi pana la cladire. > You walk to the building every day.

( 'i'\lId Ie a~teptam, privim > When we wait for you we look at the
I' ircula\ia de pe strada. traffic in the street.

Sl'ara ca merge intotdeauna cu autobuzul. > In the evening she always goes by bus.

I\POI ca mcrge la gara. > Then she goes to the railway station

III ll'sl:llIrallt ea vorbe~te cu baiatul. > In the restaurant she speaks to the hoy.

Ilaiallllilingl" eu trcnul in fiecare diminea\:1. > Thl" boy goes by train every lTIornillv.

0l"o,da l'sll' ill Strada Sla\iei. > The school is in Station Street.

> There is also a factory ncar thl" sl:lIioll

31
Tom lucreaza acolo. > Tom works there.

~i fabrica are un birou. > The factory also has ~lJl ullll'C

EI deschide intotdeauna birou1 > He always opens the Uj'lllT


~i vorbe~te cu Peter. and speaks to Peter.

Tom il a~teapta des pe Peter. > Tom often waits for Petel

Este a ma~ina proasta. > It" s a bad car.

John nu este In apartament. > John is not in the apal tllll'lll

EI este pe strada cu magazine. > He is in the ShOpplllg stlcl'l

El prive~te rar ma~ini1e. > He seldom looks at the eli'

iJ a~tept pe John in fiecare zi. > ] walt for John every day

Tom are a ma~ina buna. > Tom has a good car.

Acesta este un Rolls Royce. > It's a Rolls Royce,

E1 are ~i doua biciclete ro~ii. > He also has two red blcyck '

EI viziteaza seara Bucure~tiul. > In the evening he visits Illil 11.11\ I

Dupa aceea merge cu trenul ~i vede hotelurile > Then he goes by train ami ',ll' III\" Illllcls
~i restaurantele. and the restaurants.

Citi~i urmatoarele cuvinte. Literele din fieeare coloana tiparite cu caractere Ingro~a!l', dcscmneaza
aeela~i sunet:

[u] [e] [ail [I:]

school hotel like evening

room restaurant speech

two get white he

you red five see

32
RECAPITULAREA LECTIEI
, 2
2.1. "Acesta este" sau "acela este" se traduce In limba engleza prin "it is"l it if I . Accs!:! sc
prescurteaza In vorbire, dar ~i in scris; astfel, scrierea corecta ~i pronuntia este "it's"! '1:;1 .

2.2. in unniitoarele expresii nu se folose~te articol:

to go to church - a merge la biserica

to go to work - a merge la lucru


to go to school - a merge la ~coala

2.3. Dad vrem sa exprimam eil ceva cste, exista, folosim expresia "there is", a carei forma
prescUliata este "there's".

There is a red car in the street. - Este 0 ma~ina ro~ie pe strada.

Daca cuvantul "there" se afla la sfjr~itul propozitiei, are rol de adverb de loc ~i se traduce
"acolo".
She works there. - Ea luereaza acolo.

2.4. Formele conjugate ale verbului ,,10 be" (a fi) ~i variantele prescurtate sunt urmatoarele:

lam I'm - ell slInt we are we're noi suntem

you are you're - tu e$tl, dumneata e~ti you are you're voi sunteti

- dUl11ncavoastrii sunte\i

he is he's - el estc they are they're - ei sunt

she is she's - ea cstc

it is it's - acesta, asta este

2.5. Uncle verbe Ie folosim des in combina\ie cu anumite cuvinte:

to wait for - a a~tepta pe cineva, ceva

to speak to - a vorbi eu cineva

to work at/in - a lucra undeva

He always waits for Barbara. - EI 0 a~teapta Intotdeauna pe Barbara.

We speak to Peter every day. - Vorbim eu Peter in fiecare zi.

2.6. lata ciiteva substantive formate din verbe:

to drive - a conduce driver - ;;ofer, conducator auto

to speak - a vorbi speech - discurs, vorbire

to work - a lucra work - munca

to walk - a se plimba walk - plimbare

to enter - a intra in, a pa~i in entrance - intrare


:

TEMA PENTRU ACASA 2

Rezolvati ~i trimiteti spre verificare unnatoarele exercitii:

Indicatiile referitoare la rezolvarea temei ~i modul lor de trimitere Ie gasiti in indrulllarul de la


sIar~itul caietului de curs:

A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

I. Is he near the railway station?

2. No, he always goes by bus.

3. The driver waits for Peter every morning.

4. He also likes to speak to Barbara.

5. There's a good restaurant in the hotel.

6. I walk to work every day.

B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba engleza:

I. Ea merge des seara la restaurant.

2. Vedem gara in fiecare zi.

3. Camera are ferestre.

4. Fabrica este in apropierea oficiului.

5. Cunosc cladirea alba.

6. In fabrica este un birou.

C. Construiti propozitii in limba engleza folosind cuvintele de mai jos:

I. like to, I, drive, car, a

2. the driver, often, speak to, we

3. by car, she, goes, every day, to work

4. has, windows, the building, five


VOCABULARUL LECTIILOR
, 1 SI
, 2

a >ldj - un (articol nehotariH)

also >[~lls,lllJ - ~i, la fel ~i ... de asemenea

am > l Em J - sunt

an >[<lnl - un (articol nehotarat, se folose~te


Inaintea cuvintelor care Incep
cu 0 vocala)

always >[0:]'\:1/] - Intotdeauna, mereu

and > [End]

apartment > [apa:'tJll;ln\ I - apartament

apartment-building - bloc

are > [a:'] - e~ti, sunte\i, suntem, sunt

bad >[bEclJ - rau

to be > [tll bl.l -afi

bicycle > [ba/slkll - bicicleta

boy > [bo/] - baiat

building - cladire

bus >[b;lsi - autobuz

bus station - sta~ie de autobuz

by > [b;\/] - cu, pe (a calatori)

car >[b:'] - ma~ina, automobil

church >[t~il:'t~] - biserica

church tower > [t~ii:'t~ (alia'] - turn de biserica

door > [do:']

to drive > [tLl dra/v] - a conduce

driver > [dra/va'] - ~ofer, conducator auto

to enter >[tll ellta'] - a intra In, a patrunde In

entrance > [entrails] - intrare

evening - seara

in the evening > [in IYi i\1l111','lj - seara (ca perioada de timp)

every >[e\ril - fiecare, to~i, toate

every day - fiecare zi

factory >11'1<"(;1111 - fabrica, uzina


-
.
five > [fa/v] -cmci

to get > [tLiget] - a primi, a obtine

to go > [tu gall] - a merge

to go to > [tu gau tLl] - a merge la

good > [gud] - bun

to have > [tu h£\] - a avea

he > [hi:] - el

he's > [hl:z] - el este

hotel > [hautel] - hotel

house > [haus] - casa

> [a/] -eu '--.

I'm > [aim] - eu sunt

III > [111] - in, la, inauntruJ

IS > [IZ] - este, e

it > [It] - acesta, asta (pentrll obiectc, notiuni


abstracte, animalc, gellul neutru)

it's > [ItS] - asta este

to know > [tLi Hau] - a ~ti, a cunoa~te

to like > [tLi lark] - a(-i) placea, a i'ndragi

to like to > [Ill laik tu] - a-i placea sa faea eeva

to look > [tu lllk] - a privi, a se lIita

to look at > [tLl luk Et] - a se uita la, a privi la

morning > [Illo:'nin(g)] - dimineaFI

in the morning > [in DZa mo:rnin(g)] - dimineala (ca pcrioada de timp)

near > I ilia'] - aproape, 111 preajma

no > [Ilau] - nu, I1ICI 1111, l1ici 0

not > [noll - nu

office > [otis] - biroll, oliciu

often > [oftan], [ofn] - des

to open > [tu aUfln] - a dcschide, a desface

railway > [reil"ei] - cale ferata

railway station > [led"el stel~lI] - gara

red > [red] - ro~u


restaurant > llestarant],[restro:nt] - restaurant

room > [ru:m] - camera

school > [skull - ~coala

to see > [IU si:] - a vedea

seldom > [seld:ull] - rar

she > lsi] - ea

she's - ea este

shop - magazlll

shopping - cumparaturi

shopping street > [sopin"'l stri:l] - strada cu magazine

side-walk > l s:)/d"() L I - trotuar

so - astfel, a~adar

to speak >[Iu spiLJ - a vorbi

to speak to >[Iusprklul - a vorbi cu cineva, cuiva

speech > [Spl"] - vorbire, discurs

station > [slci:;n] - statie

street > [slii II - strada

the - (articol hotariit)

then > I [)Iell] - atunci, dupa aceea, apoi

there > [IYea'] - acolo

there's > [[Yea'z] - acolo este

they > lD/el] - ei, ele

they're > [D"el'] - ei/ele sunt

to > [tll] - 1. la, spre, catre


2. indica modul infinitival
verbelor; de exemplu: to speak

(ower > [tawl'] -tum

IralTic > [trEfik] - circulatie

(rain > [Ireln] - tren

Iwo > 111I1 -doi

(0 vi:;i( > [Ill \'i/ill - a vizita, a merge la

(0 wail :- 1111",/11 - a a~(cpta

to wait lor '. 1III ", '/1 [" ' 1 .. a a~tepta pe cine va, ceva
to walk > [tu uu.k] - a merge pe jos, a se plimba

walk :> ["o:k] - plimbare

we > [Ui'] -noi

we're >[Uia'] - noi suntem

when > [lien] - dnd, atunci cand

white > [t/att] - alb

window > ["ind:H1] - fereastra

woman > [" um im] - femeie, solie

to work >[tu"a"k] - a lucra

to work in/at > [tll "a "k ,nlEt] - a lucra la

work >(Ua.·kJ -munca

you > [ill: 1 - tu, voi, dumneavoaslra

you're > [ilia'] - tue~ti, voi suntc\i,


dumneata e~ti,
dumneavoastra SlII11c(i

1'n cazuri/e in care aufost prezentate dOUG prol1un(ii d~(erite pentru ace/a!j! cuwln(. 11IS('(1I1II1U cd pot
fi folosite ambele variante.
INVATAREA
, SISTEMATICA

Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri ~i restul eoneurentilor e 0 diferenta de
doar ciitiva metri.

Aeesta este rezultatul unui antrenament mai sustinut,


,
al unui mod de viata "
mai sanatos si al unei ..'
pregatiri mai laborioase. Aee~ti faetori hotarase rezultatul final ~i ii difcrentiaza pc cl~tigatori de
restul eoncurcn~ilor.

Dumncavoastra a\i hotanit sa partieipati ~i sa absolvi(i eursul dc limba cngleza pentru ineepatori,
pentrll a fi mai bine pregatit pentru restul vietii. Exersa\i in ficcarc zi un sfert de ora! Nu este
mult, dar cstc foarte important sa faeeti aeest lueru eonsecvent ~i sistematico Nu va pierdeti
elanul Inlllpta ell grijilc cotidiene ~i nu va abateti de la Invii\arca zilnica. In eunind yeti eonstata
ca cforturile dlll11nCavoastru dau rczultate. Veti fi mai l11ai lI~or 111!clc~i dc persoanele straine,
yeti plltca vedca fill11e, yeti putea eiti in limba engleza. Cllnoa~terea acestei limbi de eireulatie
international a va poate influenta ~i aetivitatea profesionalil, precllm ~i alte domenii ale vietii
dumneavoastra, indiferent daea este yorba de petreeerea limplIllii liber, de viata soeiala sau de
eariera.

A~adar, aveti numai de ea~tigat.

Va ureaza mult sueees,

Profesorul dumneavoastra

© Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Coresponden1ii S. R. L.
1998
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI

1. va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-curs
intregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cu
atentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ie
accentueaza prin punetare.

2. Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~i
perseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 serie
de exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. In
scurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Tema
implica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,
vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.

Deci, fiti gata de lucru!

3. Propunerea noaslr~l cste sa Incepeti rezolvarea temei folosind ciorna. Va fi l11ai


u~or sa va corccta\i ~i sfl propuncti mai multe posibile raspunsuri, iar la sfar~it sa
alcgeti varianta care vi sc parc a fi cea l11ai buna.

4. Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.

5. Nu uitati sa va scrieti numele, prenumele, adresa, codul profesorului ~i numarul


de cursant sub care ati fost inregistrat. Acesta din urma se gase~te in scrisoarea care
confinna participarea dvs. la curs.

6. Va rugam scrieti citet!

7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primi
tema corectata.

8. Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fost
inrcgislrat!

9. In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
rcla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".

1O. Dumneavoastra suntcti cel care stabile~te termenul de trnmtere a temei.


Independent de acesta, lUCl-area dUl11neavostra va fi intotdeauna controlata ~i
retrimisa de catre profesor.

Veti vedea, eforturile dumneavoastra vor fi rasplatite. Va dorim mult succes!


LECTIA
, 3 PARTEA INTAI

Ineepem eu invatarea catorva euvinte noi:

town >[taun] - ora~

table > [teibl] - masa

clock >[klok] - eeas, orologiu

on > [on] - pe

day > [dei] - Zl

girl >[ga:rl] - fata

time > [taim] - timp, vreme

afternoon > [a:ftarnu :n] - dupa-amiaza

mother >[maDZa'] - mama

usually > [iu:juaJi] - de obieei,


in mod obi~nuit

Iar aeum sa exersam intr-o alta ordine euvintele noi impreuna eu


artieolul. Rcpetati:

the day > r IY~l dci] -ZlUa

usually ;;. IlIljllali I - de obieci,


III mod obi~nuit

a table > I a (tilll] - omasa

the afternoon > [O/i a:fht'nu:n] - dupa-amiaza

the mother > [DZa maDZa r] - mama

the time > [DZa taim] - timpul, vremea

a town > [a taun] - un ora~

on > [on] - pe

a clock > [a klok] - un eeas, un orologiu

a girl >[aga:'l] - 0 fata


In acest exercitiu yeti intalni cuvintele noi in expresii. Cititi textul ~i fiti atenti Ia pronuntie:

the boy and the girl > [DZa bOI End DZa ga: rI] - baiatul ~i fata

the clock on the table > [DZa klok on D'a teibl] - ceasul de pc masa

in the afternoon - dupa-amiaza

Mother usually looks > [maDZa r iu:juaiJ luks - Mama se uita de obicei
at the clock. Et DZa klok] la ceas.

It is a good day. > [it iz a gud dell - Aceasta este 0 zi buna.

Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la care
ora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.

I ar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:

At i /nvii(at ca particllla to precede verbul fa modul injinitiv, lnsii ea este folosita ~i pentru a
indica directia, tradllcClIldu-se prin la, spre, catre.

I have no time to visit > [al hEy n~lll taim ttl vizit - Nu am timp sa 0 vizitez pe
Barbara. ba"bla] Barbara.

He goes to school 1D > l h l: ga 11 / (II S k II: I In - Dupa-amiaza el merge la ~coala.


the afternoon. (YI ;l.lta'lIl1 111

She likes to go to town. > [~J. l;lIks III L;\II to 1.\11/1 I - Ei ii place sa mearga in ora~.

The girl usually waits > [Dla ga:rlllJ:Jllall ''l'lls - Fata a~teapta de obicei
for the train. fo: r DZa trelll] trenul.

It's a good day to work. > [its a gud del tll ua:'k] - Aceasta este 0 zi buna pentru
munca.

The boy has two tab les > [Dla boi hEz tu: te/blz - Baiatul are doua mese "\
in the room. in DZa nnn] in camera.

Mother is in the room. > [malY,Y 17. III D'a ru:m] - Mama este in camera.

---------------- --_.. -------------

Dupa cum ati observat, inaintea cuvantului "mother" nu este


necesara folosirea articolului.
-'

Cunoa~te!i deja cuvintele noi? Citi!i cu voce tare propozi!iile in limba engleza ~i completa!i-Ie:

Aceasta este 0 zi buna pentru plimbare. - It's a good> day [dei] to go for a walk.

Nu am timp pentru cumparaturi. - I have no > time [talm] for shopping.

Mama este in cladire. - > Mother [maDzii"] is in the building.

A~tept des cate 0 zi in ora~. - I often wait> in town [in taun] for a day.

Dupa-amiaza mergem la biserica. - We go to church> in the afternoon


[DZi a:ftarnu:n].

in camera sunt doua ceasuri. - There are two> clocks [kloks] in the room.

in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~i
astjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.

to wait for -a a~tepta pe cineva, ceva

for a day - pentru 0 zi, 0 zi, timp de 0 zi

to go for a walk - a merge la plimbare

to look for - a cauta

Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!

p~opk >1 pi 1 11 1 popor, na\iune, oameni people >[ pi:pl]

IIIC(; ·111.1/',1 placlIl, f"llIllIOS, dragu\, sil1lpalic nice >11I<l/S]

big >Illlt'l 111(\1l', voltlll1il1os, Ill<lsiv big >[bigJ

first >[ta:'st] - prim, intai first >[fa:rst]

some >[sam] - ceva, cateva, ni~te, ciltiva, unii some >[sam]

country >[kantri] - tara, stat country >[kantri]

in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~i
verificati pronuntia.

She's a nice girl. >[ ~i:z a nals ga:rl] - Ea este 0 fata draguta.

First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede 0 cladire alba.

There's a big factory there. >[DZearz a big tEktari DZea r] - Acolo este 0 fabrica mare.

I know some good shops. >[ ai nau sam gud ~ops] - Cunosc ciHeva magazine bune.

Shc's there. >[~i:z DZei:'F] - Ea este acolo.


It's nice to see Mary. > [its nais tu si: meari] - Este placut sa 0 vad/
vedem pe Mary.

It's a big car. > [its a big ka: r] - Aceasta este 0 ma~ina mare.

Some people have houses >[sam pi:pl hEv hauziz - Unii oameni au case,
and some have apartments. End sam hEv apa:rtmants] iar unii au apartamente.

It's a nice country. > [its a nais kantri] - Aceasta este 0 tara frumoasa.

In limba engleza diteodata nu se folose~te articolul inaintea


substantivului, daca substantivul este la plural, de exemplu: "Some
people have houses and some have apartments."

Daca cuvantul "some" se afla inaintea substantivului, atunci nu


folosim articolul.

Citi~i urmiltoarele expresii ~i propozitii ~i incercati sa Ie traduceti:

I have somc clocks. >[al hEv sam kloks] > Am cateva ceasuri.

We usually go first. > De obicci mergem primii.

He sees a big station. > El vedc 0 statie mare.

Some girls like to walk. >1 sam ga:'!/ lalk III "o'k] > Unor fcte Ie place sa se plimbe.

He drives a big car every day. >[ hi: (!I-alv/ ,1 hIL', ka:' eVil dCI] >El conduce zilnic 0 ma~ina mare.

Bucharest is nice. >[ bukarest II: n,lls] > Bucure~tiul este frumos.

a big country >[a big kantri] >0 lara mare

the first building >[DZa fa:rst bildin(g)] >prima clad ire

Sa exersam cuvintele noi. Traduceti-Ie in limba engleza:

cateva ceasuri mari > I S;II11 hi!', k lob I - some big clocks

o tara frumoasa >1" 11"1', kalllill - a nice country

doua mese mari >[lu. hlg 1('/111/1 - two big tabks

prima zi frumoasa >[DZa f~l:'st 11,11:, d"11 - the first nice day

cateva fete >[sam ga:'lz] - some girls

cinci ora~e >[falV taunz] - five towns


Vorbese des eu mama. > [ai ofn spi:k tu maDZiF] - I often speak to mother.

Este timpul sa pleeam. > [its taim tu gau] - It's time to go.

Ea merge cateva > [~i: gauz tu DZi ofis sam - She goes to the office
dupa-amieze la birou. a:fUFnu:nz] some afternoons.

Nfaria este des aeolo. >[meari iz ofn D'eiF] - Mary is often there.

Sa verifieam daea ~titi deja euvintele noi. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:

Noi suntem primii. > We are first.

Dupa-amiaza mergem des in ora~. > We often go to town in the afternoon.

El este un baiat dragut. > He's a nice boy.

In birou este 0 masa mare. > There's a big table in the office.

Cateva eamere au einei ferestre. > Some rooms have five windows.

Nu am timp sa merg la plimbare. > I have no tlme to go for a walk.

Mama intra in magazin in fiecare zi. > Mother enters the shop every day.

Aeesta este un ora~ aproape de Bucure~ti. > It's a town ncar Bucharcst.

Ceasul este fmmos. > The clock is nice,

Aceasta estc a tara mare. > It's a big country.

Unii Oal11Cnl I11crg Sl'ara la plimbare. > So 11](' pcople go for a walk 111 the evenings.

In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezenta
formele interogative ~i negative ale acestui verb.

in cazul formiirii interogativului verbului to be se schimbii ordinea cuvintelor din cadrul


propozitiei, adicii substantivul sau pronumele personal oJi verbul loJi schimbii locul lntre ele.
Acest pro'cedeu se numeoJte inversiune.

Ajirmativ: In terogativ:

I am a girl. - Eu sunt (0) fata. Am I a girl? - Eu sunt (0) fata?

He is a boy. - El este (un) Miat. Is he a boy? - Este el (un) Miat?

They are in the - Ei sunt in camera. Are they in the - Ei sunt in camera?
room. room?

The girl is nice. - Fata este draguta. Is the girl nice? - Este draguta fata?

Transformati urmatoarele propozitii afirmative in propozitii interogative:

She is a mother. >Is she a mother? - Ea este mama?

We are in town. >Are we in town? - Suntem in ora~?


It's a big car. > Is it a big car'? - Aceasta este 0 ma~ina mare?

You are a good boy. > Are you a good hoy') - E~ti (un) Miat bun?

They are big buildings. > Are they big buildings? - Sunt cladiri mari?

I am in the house. > Am I in the house? - Sunt in casa?

He is in the office. > Js he in the officc'? - EI este in birou?

The car is nice. > Is the car nicc') - Este frumoasa ma~ina?

Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]
- da, urmat de pronumele personal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuit
de catre pronumele personal.

Iar acum unneaza diteva exemple in care raspunsul este pozitiv:

Are you in the house? - E~ti in casa? Yes, I am. - Da.

Is he a nice boy? - Este un Miat dragut? Yes, he is. - Da.

Are the people in the hotel? - Oamenii sunt in hotel? Yes, they are. - Da.

Are they in the office? - Ei sunt in birou? Yes, they are. - Da.

Are the cars white? - Ma~inile sunt albe? Yes, they are. - Da.

Is the boy in the room? - Baiatul este in camera? Yes, he is. - Da.

Is the girl nice? - Este draguta fata? Yes, she is. - Da.

Is the house big? - Este mare casa? Yes, it is. - Da.

It illiocuie,~tesubstantivele ajlate la persoana a treia singulQl; daca ne referim la obiecte, animale


sau abstrac{iuni. In celelalte cazuri folosim pronumele he sau she; they inlocuie9te substantivul
la plural.

Raspundeti la url11~\toarcle intrebari:

Is it a church? > Yes, It is.

Are they in the street?

Am I in the office? --.. 'I t'" I ,1111

Are we near Bucharest?

Is she a good girl?

Is the boy in the building? > Yl"" he is.

Is the bicycle white? > Ycs, it is.

Are the people in the restaurant? > Yes, they are.

Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi de
verb, urmat de cuviintul not [not}
Sa vedem cateva exemple:

Are you a girl? - Tu e~ti fata? No, I am not. - Nu.

Is he in the house? - EI este in casa? No, he is not. - Nu.

Are they first? - Sunt primii? No, they are not. - Nu.

Raspundeti negativ la unnatoarele propozitii dupa modelul descris anterior:

Are you a boy? > No, I am not.

Is he in the car? > No, he is not.

Are we near Bucharest? > No, we are not.

Is it a big car? > No, it is not.

Is the factory big? > No, it is not.

Is mother in the shop? > No, she is not.

Is the boy in the car? > No, he is not.

Are the people nice? > No, they are not.

"is not" se prescurteaza "isn't" [iznt], iar "are not" se prescurtcaza


"aren't" [a:fnt]. "am not" de obicei se prescurteaza numai in cazul
construqici "I am not" care poate fi inlocuit cu fonna prescurtata
"I'1lI not".

la! aClllll S[l rCpC!£11ll cxcrci\iul anll'l"JOr l(lloslI1<1 In r£lspllllS f'ormclc prcscurtatc ale vcrbului:

Are you a boy? > No, "Ill Ilot

Is he in the car? > No, he Isn't.

Are we near Bucharest? > No, we aren't.

Is it a big car? > No, it isn't.

Is the factory big? > No, it isn't.

Is mother in the shop? > No, she isn't.

Is the boy in the car? > No, he isn't.

Are the people nice? > No, they aren't.

Acum unneaza cateva cuvinte cu ajutorul carora putem forma intrebari:

who >[hll:] - cine, pe cine who >[ Ill!:]

what >[Uot] - ce what >[ "ot]

where >[ UCaf] - unde, pe unde, incotro where >[ Ueaf]

when >[U en ] - cand when >[ Uen]

7
In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~

rar acum sa Ie vedem ~i in propozitii interogative:

Who is it? >[ 1m: iz it] - Cine este?


What is it? >[Uotizit] - Ce este?

Where is the boy? - Unde este Miatul?


When are you in the >[Uen a: f iu: in 1)/;1 - Cand e~ti in cHidire?
building? bildin(g)]

Sa exersam cuvintele noi. Completati propozitiile Cli pronumele interogativ corespunzator:

Unde este biserica? - > Where ["car] is the church?

Cine este? ->Who[hu:] is it?

Ce este pe masa? - > What ["ot] is on the table?

Folositi cuvintele noi la traduccrca urmatoarelor propozitii:

Cine este [ata? > Who is the girl'l

Ce este in cladire? >What is in the building?

Unde este ma~ina? > Where is the car?

Cand e~ti in birou? > When arc you in the office?

Acum urmeaza cateva verbe noi. Repetati-le cu VOce tare:

to ask >I III .I.sk I - a intreba, a cere (cuiva, ceva) to ask >{tu a:sk]

to live >{ III IIV I - a trai, a locui to live >(tu liv]

to want >{ tu uontj - a vrca, a dori to want >[lu " on l)

to think >etu Tsin(g)k] - a gandi, a sc gilndi la to think >1 til T'lII(l')kj

La transcrierea foneticii a ultimului verb v-afi illlii/nil cu /1/1 semll !lOU, l' 1"]. Este folosit la
notarea grupului th, asemamitor semnului [ IY I.

Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu este
sonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din (i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iim
un s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.

to think

.8
Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:

el este >he is >[hi: iz]

eu vreau > I want >[aIUont]

ei gandesc >they think >[DZel TSin(g)k]

noi traim/locuim >we live >[Ui: liv]

tu intrebi >you ask >[iu: a:sk]

ei intreaba > they ask >[DZei a:sk]

tu e~ti > you are >[iu: a: r ]

ellocuie~te > he bves >[hi: livz]

noi vrem >we want >[Ui: Uont]

voi ganditi >you think > [iu: TSin(g)k]

Sa vedem daca ati reu~it sa vi Ie insu~iti. Cititi ~i completati unnatoarele propozitii:

Ne place sa locuim la Bucure~ti. - We like to> live [liv] in Bucharest.

Cred ca vrea sa fie primul. - 1>think [TSin(g)k] he wants to be first.

o intreb des pe Maria. - I often >ask [a:sk] Mary.

Ea vrca sri locuiasca la Bucure~ti. - She >wants [Uonts] to live in Bucharest.

Suntcm intotdeauna aeola. - We >are ['lor] always there.

Vrcau sa al11 0 l11a~ina. - I >w.l11i I"oldl to have a car.


Eu cred ca aceasta nu este 0 ~coala buna. - 1 >tiJlIlk I I' 111("lk I it is a bad school.

In propozitiile atributive, cuvintele relativ-interogative who,


where, when pot fi omise.

Folositi cuvintele noi in traducerea urmatoarelor propozitii:

Cred ca ii place sa locuiasca > I think she likes to live > [al TSin(g)k ~i: laiks tu liv
la ora~. III town. in taun]

Ea vrea sa vada strada > She wants to see the >[~i: Uonts tu si: DZa
comerciala. shopping street. ~opin(g) stri:t]

Apoi ea vrea sa mearga > Then she wants to visit > [Dzen ~i: Uonts tu vizit
la biserica. the church. Dza t~iLrt~]

Traim intr-o tara mare. > We live III a big country. >[Ui: liv in a big kantri]

9
LECTIA
, 3 - PARTEA A DODA

In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:

through through

Citi~i propozitiile ~i re~ineti traducerea noului cuvant:

1 seldom look through the window. - Privesc rar prin geam (pe fereastra).

through and through - de la un capat la celalalt (de-a lungul ~i


de-a latul)

It's a through train to London. - Accsta este un tren direct spre Londra.

It's a street for through traffic. - Este 0 strada pentru circulatie continua.

lata inca un cuvant nou:

behind >[bihaind] behind >[bihaind]

She's behind the building. - Ea este in spatele cladirii.

He usually walks behind John. - De obicei merge in urma lui John.

The office is behind the school. - Oficiul este in spatele ~colii.

"He usually walks behind John."

Sa exersam cuvintele noi eu ajutoruf cfttorva cxcmplc. Rcpctati propozitiile ~i fiti atcnti la
pronun~ie:

She is behind the shop. - Ea cstc in spatclc magazinului.

I know the town through >[ainall IYal.lllll 1'111 - ClInosc ora~ul de la un capat
and through. End TSru:] la celalalt.

She sees a red car through >[~i:


si:z a red ka· I "ILl:
1
- Ea vede 0 ma~ina ro~ie
the window. DZa Uindau] pe fereastra.

You often go to the church >[iu: ofn gau tu DZa t~a:rt~ - Tu mergi des la biserica
behind the station. Qihamd DZa stei:;;n] din spatele sta~iei.

He goes by bicycle through >[hi: gauz bal baisikl TSru: - E1 merge cu bicicleta prin
the town every day. DZa taun evri dei] ora~ in fiecare zi.
In prima parte a lectiei am clarificat regulile de formare a intrebarilor ~l raspunsunlor cu ajutorul
verbului to be. lnversiunea nu poate fi folosita in toate cazurile de formulare a intrebarilor.

La timpul prezent, daca verbul de conjugat nu este to be, intrebarea


se fonnuleaza cu ajutorul verbului auxiliar to do.

in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu -
(the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbele
cu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do
[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.

Sa urmarim exemplele:

Verb + pronume personal + verb +


auxiliar sau substantiv

Do they like the town? - Lor Ie place ora~ul?

Do you want a car? - Vrei 0 ma~ina?

Do the girls live in Bucharest? - Fetele locuiesc la Bucure~ti?

Comparati propozitiile afinnative cu propozitiile corespunzatoare interogative ~i repetati:

I like the town. >[ai laik DZii taun] - Imi place ora~u!.

Do I like the town? >[du ai lalk DZa taun] - Imi place ora~ul?

You go to the shop every day. >1 Ill. gdll tll 1)1a sop eVIl dC!] - Mergi la magazin in fiecare zi.

Do you go to [he shop '1 dll III 1',111 III I Va sup - Mergl la magazin
every day? ('I'll dul in licearc zi'!

We always wait for >l"" O:I" CU liCit 1'0:' - A~teptam intotdeauna


the train. DZa trein] trenu!.

Do we always wait >[ du "i: o:l"eiz "eit - A~teptam intotdeauna


for the train? fo:[ OZa trein] trenul?

You often go for a walk. >[iu: ofn gau fo:[ a "o:k] - Mergi des la plimbare.

Do you often go for a walk? >[ du iu: ofn gau fo:[ a "o:k] - Mergi des la plimbare?

Transformati unnatoarele propozitii in propozitii interogative:

They often go to church. >Do they often go to church?

We seldom see the boy. >00 we seldom see the boy?

I visit Mary every day. >00 I visit Mary every day?

You always work in the big building. >00 you always work in the big building?

We usually walk to work. >00 we usually walk to work')

The boys like the town. >00 the boys like the town'?

11
Daca in intrebare figureaza pronumele he, she, it sau un substantiv,
verbul auxiliar va fi does [daz), iar verbul aflat in propozitie nu
prime~te terminatia ,,-s".

~i acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":

She often goes to Bucharest. >[~i: ofn gallZ tu bubrest]


Does she often go >[ daz ~i: ofn gall - Ea merge des la Bucurqti?
to Bucharest? tu bukarestJ

He se ldom visits Mary. >[hi: seldam vi71ts mean]


Does he seldom visit Mary? >[ daz hi: scldiill1 vint mcari] - El 0 viziteaza rar pe Maria?

Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]
Does Peter go to school >[daz pi:ta r gall tLi sku:l - Petre merge la ~coala
every day? evri dei) in fiecare zi?

Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",
etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:

Where do you usually go >["ea r du iu: iu:juali gau - Unde mergi de obicei
in the morning? in DZa mo:rnin(g)] dimineata?

When do you usually open >["en du LU: iu:juali aupn - Ciind deschizi de obicei
the shop? D7 a ~op] magazinul?

What cars does she like? >["ot ka:rz daz ~i: lalk] - Ce fel de ma~ini ii plac (ei)?

When does he visit the girl? >["en daz hi: vizll [Ya ga:'I] - El cand viziteaza fata?

Where do they walk >["ca' du lYcl "o.k - Unde se plimba (ei)


every day? eVil dC11 in fiecare zi?

What school do you like') >1"01 sku.1 <Ill Ill: lalk] - Ce ~coala iti place?

Completati unnatoarc!e propozitii:

John walks to work - Where ><Iocs .lohn walk - Unde se Jplimba Ion
every day. every day? in ficcare zi?

They often visit the woman. - When >do they VISII the - Ei cand viziteaza fendeia?
woman?

We seldom see the buildings. - What >do we seldolll see? - Ce vedem rar?

He opens the shop - When >does he open - Ciind deschide (el)


in the morning. the shop? magazinul?

12
!ntrebarea se formuleaza altfel cu ajutorul cuvfmtului who.

Constructia interogativului fonnulata cu ajutorul cuvantului "who"


("cine?") este asemanatoare cu cea a propozitiei afirmative, numai
ca pronumele personal sau substantivul este inlocuit de cuvantul
"who". In acest caz, verbul va fi conjugat la persoana a treia
singular, deci va primi intotdeauna tenninatia ,,-s".

$i acum sa vedem ciiteva exemple in acest sens:

Propozi!ie afirmativii: Propozi!ie interogativii folosind "who":

John opens the door Who opens the door >[hu: aupnz DZa do: r - Cine deschide u~a
every day. every day? evri del] in fiecare zi?

They seldom see Who seldom sees >[hu: seldam si:z - Cine vede rar
the station. the station? DZa stel~n] statia?

You like cars. Who likes cars? >[I1U: laiks ka:rz] - Cui ii plac
ma~inile?

Formula~i intrebari cu ajutorul cuvantului "who":

Cine vorbqte rar Cll Maria? > Who seldom speaks to Mary')

Cui Ii place casa? >Wlw lIkes Ihe !lousc'!

Cine vrea sa mcarg~l la plimbarc? > WI1() W;lliis !() ~'() I()I ;1 w;Jik'!

Cine il viziteaza pe Richard III ficcarc zi? >WlJo VISits 1~lchaJ(1 every day'!
"
Dacii riispundem afirmativ la 0 fntrebare care fncepe cu do/does, atunci dupa cuvantul yes
punem pronumele personal corespunziitor, apoi verbul auxiliar. in eazul raspunsurilor seurte
do se pronun!a cu "u" lung.

Do you like the girl? Yes, I do. - Da.

Does she live in Bucharest? Yes, she does. - Da.

Do we go to school Yes, we do. - Da.


in the morning?

Does he visit the woman Yes, he does. - Da.


every day?

Does the boy like cars? Yes, he does. - Da.

Does mother go to work Yes, she does. - Da.


every day?
Dacii riispunsulla fntrebare este negativ, pronumele personal se aflii dupii cuvfmtul "no ", urmat
de verbul auxiliar ~i cuvantul "not ", de exemplu:

Do you like the girl? No, I do not. Nu.

Does she live in Bucharest? No, she does not. Nu.

Do we go to school No, we do not. Nu.


in the morning?

Does he visit the woman No, he does not. Nu.


every day?

Does the woman like No, she does not. Nu.


Bucharest?

Fonna prescurtata a lui "do not" este "don't" [daunt], iar a lui
"does not" este "doesn't [daznt].

Acum sa folosim formele prescurtate. Dati raspunsuri negative la urmatoarele intrebari:

Do you like the girl? >No, I don't.

Does she live in Bucharest? >No, she doesn't

Do we go to school in the morning? >No, we don't.

Does he visit the woman every day? >No, he doesn't.

In continuare vom exersa formarea interogativului la timpul Simple Present.


Traduceti in limba engleza:

Unde mcrgi adesea? > Where do you often go')

Ei 0 viziteaza pe fcmeie In fiecare zi? > Do they visit the woman every day?
Cand mergi de obieei sa te plimbi? > When do you usually go for a walk?
Cui Ii place sa se uite la eirculatie? > Who likes to look at the traffic?
Deschizi des fereastra? > Do you often open the window?
Unde este Petre? > Where is Peter'.'

~i fata vrea sa mearga cu trenul? > I )(WS lill' I' Iii ;lIso W;lllt to go hy train?

Cine 11 a~teapta intotdeauna pe biilat?

Ei vad autobuzul pc fereastra? > I )\) II\cy scc lhe bus through the window?

Cine este In cladire? >Who IS in thc building?


Cuno~ti hotelul din strada Garii? > 1)0 you know the hotel in Station Street?
Vrei sa mergi aeolo dupa-amiaza? > Do you want to go there in the afternoon?
Unde vrei sa mergi eu autobuzul? > Where do you want to go by bus?
Cand vrea ea sa mearga la Bueure~ti? >When does she want to go to Bucharest?
Aeesta este un birou? > Is it an office?

14
Sa continuiim cu fnviitarea exprimarii posesiei, deci cu adjectivele posesive:

my > [mail - meu, mea, mei, mele

your > [ LO: f ] - tau, ta, Uii, tale

his > [hiz] allui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale

her > [ha: f ] - al ei/sa, a ei/sa, ai ei/sai, ale ei/sale

its > [its] lui, sale, ei (pentru obiecte, notiuni abstracte,


animale)

our > [ aua f ] - nostru, noastra, no~tri, noastre

your > [ io: f ] - vashTI, voastra, vo~tri, voastre,


dumncavoastra

their > IIYl'I' I - lor

Polosim accs(e ./iJrme ale adjectivului posesiv atat pentru singular, cat ~i pentru plural, de
exemplu:

my shop - magazinul meu my shops - magazinele mele

Cititi urmatoarele propozitii care cuprind adjective posesive. Fiti atenti la pronuntia corecta:

It is my house. >[it iz mai halls] - Aceasta este casa mea.

Our car is red. >[aua f ka: f iz red] - Ma~ina noastra este ro~ie.

Your clock is nice. >[io: f klok 17 IlaIS] - Ceasul tau este frumos.

It is a nice house. >[it iz ~l nais haus] - Aceasta este 0 casa frumoasa.

Its windows are big. >[its Uindauz a: f big] - Geamurile sale sunt mario

His shops are big. >[hiz ~ops a: f big] - Magazinele lui sunt mario
Their school is in Station > [DZel' sku:1 iz in stei~n - ~coala lor este pe strada
Street. stri:t] Garii.

Your country is big. >[io:' kantri iz big] - Tara voastra este mare.

It is her bicycle. >[it iz ha:' baisikl] - Aceasta este bicicleta ei.

In limba engleza, daca se folose~te adjectivul posesiv, articolul


este omis.

Completati propozitiile de mai jos cu pronumele posesiv corespunzator.

Unde este ~coala ei? - Where is > her school?

Ea merge des in casa lui? - Does she often go to > his house?

Tatal nostru merge la magazin in fiecare zi. - > Our fathergoes to the shop every day.

o vizitam rar pe mama lor. - We seldom visit> their mother.

Unde este bicicleta ta? - Where is > your bicycle?

Acum urmeaza cuvinte noi:

green >[gri:n] - verde >[gri:n] green

blue >[blu:] - albastru >[blu:] blue

short >[~o:rt] - scurt, mic, scund >[~o:'t] short

long >[lon(g)] - lung, indelungat, mare >[Ion(g)] long

Cititi propozitiile cu voce tare, articulat:

I have a blue car. >1 ,If ilLv (l bill: ka:'] - Am 0 ma~ina albastra.

It's a green house. >llls:t 1',11'11 il,IlIS] - Accasta este 0 casa verde.

I often go for a short >1,11 (1111 !'dll lu I d:;;U 'I - Adesea merg sa fac 0 plimbare
walk. "u.k I scurta.

It's a long table. - Aceasta este omasa mare/lunga.

We always wait for the bus >[ lI i: o-I"ci/ '\'11 Ill' 1)/,1 h,IS - Intotdeauna a~teptam mult
for a long time. fo:' a IOIl(~') 1.111111 timp autobuzul.

Retineti urmatoarea expresie:

for a long time - timp indelungat, pe/pentru timp indelungatl


multa vreme

In limba engleza adjectivele (ca de exemplu: "big", "nice", "long",


"short") nu se conjuga, forma de la plural fiind aeeea~i cu cea de
singular.

16
Traduce1i in limba engleza urmatoarele propozi1ii:

Nu imi place albastrul ~i verdele. > I don't like green and blue.

In ora~ sunt ~i strazi scurte. > There are also short streets in the town.

Este 0 camera albastra in casa. > There is a blue r00111 Il1 the house.

Aceasta este 0 strada lunga. > It's a long street.

In acest ultim exercitiu al leqiei vom recapitula cuvintele noi ~i gramatica. Treceti la rezolvarea
temei doar daca efectuati acest exercitiu tara gre~eIi ~i credeti ca ati reu~it sa va insu~iti materialuI.
Traduceti in limba engleza:

Tara voastra este mare? > Is your country big?

Nu avem timp sa vizitam fetele. > We have no time to visit the girls.

Unde locuiqti? > Where do you live?

Merg des la Bucure~ti pentru 0 zi. > I often go to Bucharest for a day.

In spatele statiei este 0 ~coala. > There is a school behind the station.

Unii oameni merg seara la plimbare? > Do some people go for a walk in the evening?

Cine intra de obicei primul in cladire? > Who usually enters the building first?

Pe masa este un ccas frumos. > There is a nice clock on the table.

Mama noastra crede ca suntem in casa. >Our mother thinks we are in the house.

Imi place S~l vorbesc cu mama lui. > I like to speak to his mother.

Sunt eateva orologii mari in ora~. >There are some big clocks in the town.

Cand a a~tepti pc mama ta? > When do you wait for your mother?

Ce este? >What is it?

ered ca este un hotel dragut. > I think it's a nice hotel.

Mama ei se uita des pe fereastra. > Her mother often looks through the window.

Mamele lor sunt in ora~. >Their mothers are in town.

In ora~ este un trafic permanent. > There is through tranlc III tile town.

Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele at1ate in aceea~i colmma scrise ingro~at desemneaza
accla~i sunet:

[all [ei] [a: ] [au] [11 J


nice day car know school
time table are window you
five wait afternoon go blue
like railway ask through
white they two
side
behind
RECAPITULAREA LECTIEI
, 3

A. Reguli gramaticale

3.1. Nu se foloseste articolul inaintea cuvantului "town" daca ~tim precis despre care ora~
este Yorba, de exemplu:

We often go to town. - Mergem des in ora~.

3.2. Ati observat mai devreme ca particula "to" precede verbulla modul infinitiv, insa
ea se mai folose~te ~i pentro a indica directia, (traducfmdu-se prin "la", "spre",
"catre") sau pentro introducerea unor prepozitii.

I usually go there to visit the boy. - De obicei rna due acolo sa vizitez baiatul.

3.3. Nu folosim articol inaintea cuvantului "mother" daca ~tim precis despre cille este yorba:

Mother is in the room. - Mama este in camera.

3.4. Cuvantul "for" poate fi folosit atat cu verbe, cat ~i cu substantive:

to wait for -a a~tepta (pe cineva)

for a day - pentro 0 zi

to go for a walk - a merge la plimbare

to look for - a cauta

for a long time - timp indelungat, multa vreme

3.5. Intrebari ~i raspunsuri cu verbul "to be" la timpul prezentul simplu (Simple Present):

3.5.1. Fonnulam intrebarea cu ajutorol verbului "to be" inversancl ordinea propozitiei
afinnative, deci substantivul sau pronumelc personal schimba locul cu verbul.
Acest procedeu se nume~te inversiune:

She is a girl. - Is she" girl"

The boys arc nice. - Arc Ihl.' boys nice?

3.5.2. Daca dam un raspuns afirmativ, allinci propozitia incepe cu "yes", unnat
de pronumele personal ~i verb. Slibslan(ivul care figureaza in intrebare va fi
inlocuit cu pronumele personal corcspllnzator:

Is she a girl? - Yes, she is.

Is the boy in the office? - Ycs, he is.

3.5.3. In cazul negatiei cuvantul "no" este urmat de pronumele personal, verb ~i
cuvfmtul "not":

Is she in the office? - No, she is not.

3.5.4. "is not" sepoate prescurtaca"isn't", iar "are not" ca "aren't". Forma "am not" nu se
prescurteaza. Doar fonna "I'm not" poate fi folosita in locullui "I am not".

3.5.5. In intrebari care cer un raspuns descriptiv, pronumele interogative stau la


inceputul propozitiei:
1Q
What is it? - Ce este aceasta?

3.6. Intrebari ~i raspunsuri la timpul Simple Present:

3.6.1. Formulam intrebarea eu ajutorul verbelor auxiliare "do" sau "does" care
sunt unnate de un pronume personal sau substantiv ~i apoi de verb. Verbul
nu se conjuga. "does" se folose~te in cazul persoanei a treia singular, in rest
folosim "do":

Do you like the girl? - Does he visit Mary every day?

3.6.2. Cuvintele interogative "what", "where", "when" stau inaintea verbelor auxiliare
"do/does":

When does she go to work?

3.6.3. Construetia intrebalilor care ineep eu "who" este identiea eu eea a propozitiilor
afinnative, cu deosebirea ca in locul pronumelui personal sau al substantivului
sta cuvantul "who". Vcrbul se afla intotdeauna la persoana a treia singular, deci
prime~te tenninatia "s":

Who looks through the window?

3.6.4. Daca dam un raspuns afinnativ la 0 intrebare care incepe eu "do/does" atunci
raspunsul incepe ell "yes" fiind unnat de pronumele personal ~i de verbul auxiliar:

Yes, I do. Yes, he does.

:1. (1.5 R:lspunsu I llcgativ incepc cu "no", apoi unneaza pronumele personal ~i verbul
auxiliar ~i sc lumina ell "not":

No, I do not. No, he does not.

3.6.6. "do not" se prescurteaza "don't", iar "does not" se prescurteaza "doesn't":

No, we don't. No, she doesn't.

3.7. Adjectivele posesive:

my - meu, mea, mei, mele our - nostru, noastra, no~tri, noastre


your - tau, ta, tai, tale your - vostru, voastra, vo~tri, voastre,
dUl11itale, dumneavoastra
thclr - lor

his - allui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale


her - ei, sau, sa, sai, sale
its -lui, sale, ei (pentm obiectc, notiuni abstracte, animale)

3.7.1. Adjectivele posesive nu-~i sehimba fonna la plural:

It is my chair. - (Acesta) este scaunul meu.


They are my chairs. - (Acestea) sunt scaunele mele.

19
3.7.2. In eazul folosirii pronumelor posesive nu punem artieolinaintea substantivului:

He often visits his mother. - EI 0 viziteaza des pe mama sa.

3.8. In limba engleza adjeetivele, ea de exemplu: "big", "niee", "Iong", "short" nu se


aeorda in gen ~i numar eu substantivul detenninat.

It's a nice boy. - Este un baiat dragut.

The boys are nice. - Baietii sunt draguti.,

B. Pronuntia

3.9. Pronuntia grupului de sunete [TS], eorespunzatoare lui "th", este asemanatoare
eu pronuntia eomplexului de sunete [D Z ], eu deosebirea ea primul nu este sonor.
[TS] se rostc~te ea "t" eu limba intre dinti. In timp ee ne retragem limba dintre dinti,
pronuntam un "s". In aeest eaz eorzile voeale nu vibreaza:

think

through

3.10. In raspunsurile seurte "do" se pronunta eu "u" lung [du:]

20
TEMA PENTRU ACASA 3

Rezolvati exercitiile ~i trimiteti-le spre corectare.

A. Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

1. I think he wants to be first at work.

2. There is a big building behind the station.

3. Where does his mother work?

4. The girl wants to visit Bucharest.

5. Who often sees your mother?

6. Are the clocks on the table in the room?

B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

1. Cred ca ea vrea sa locuiasca intr-un ora~ fmmos.

2. Unde vor sa mearga baietii seara?

3. a roaga pe mama sa sa mearga la plimbare.


4. A~tepti des trenul?

5. Cand merge ea de obicei la biserica?

6. Cui ii place sa viziteze hoteluri Ie?

C. Urmatoarele propozi(ii sunt gre~ite. Serieti-le corect:

I. I orten goes to the school behind the station.

2. Where do he wants to live?

3. I usually go to school in afternoon.

4. We also are in her big house.

5. He often want to go by bus.

21
LECTIA
, 4 PARTEA INTAI

Vom invata acum alte cuvinte noio Cititi-le ~i straduiti-va sa Ie pronuntati


cat mai corect.

hour >[aua r] - ceas, (ora)

minute >[minit] - minut

father >[fa:Dza r] - tata

chair >[ t~carJ - scaun

today >[tadei] - azi, (astazi)

six o'clock > [siks aklok] - ora ~ase

the second >[DZa sekand] - al doilea

square >[ skUea'] - piata

statue >[ stEtiu:] - statuie

Repetati aceste cuvinte in alta ordine:

father >[fa:DzarJ - tata

square >[ skUea'] - piata

hour >[ aua'] - ceas, (ora)

six o'clock >[ siks aklok] - ora ~asc

statue >[stElill:l - statuic

chair >lls\o:\' I - seaun

the sccond °11 )/" sd.;llld I - al doilea

today --II;lIk/l - azi, (astazi)

minute >lllIillill - minut

Important!

an hour >[all aua'] - 0 ora

Aici nu "a", ci "an" [an] sUi inaintea lui "hour", deoarece pronun!ia
cuvantului incepe cu 0 vocala: [aua'] .
Cititi urmatoarele propozitii ~i fiti atenti la traducerea lor:

It's six 0' clock >[ its siks aklok - Este ora ~ase
in the morning. in D Z:'! mo:rnin(g)] dimineata.

There's a statue >[DZea'z a stEtiu: - In piata este 0 statuie.


III D :'! skUea r ]
Z
in the square.

There are some chairs >[DZea' a:' sam t~ea'z - In camera sunt diteva scaune.
in the room. in DI[( ru:m]

1 wait for the bus five >[ al "cit fo:' DZa bas faiv - In fiecare zi a~tept autobuzul
minutes every day. minits evri dei] cinci minute.

The second car is red. >[ Dl[( sekand ka: r iz red] - A doua ma~ina este ro~ie.

We seldom go to town >[U 1: seldam gau tu taun - Raeori mergem In ora~


for one hour. fo:' "an aua'] pentru 0 ora.

Traduceti cuvintele noi in limba engleza:

aZl >today

>square

scaun >chair

ora ~ase >six o'clock

al doilca >thc sccone!

minut >milllllc

tata

statuic >statlJC

ora >hour

Inainlca cuvantului ,,father" nu folosim articolul, ca si in cazul


eu vfllllU lui "mother".

Iar acum vom forma propozitii folosind cuvintele noi. Traduceti propozitiile In limba engleza ~i
verificati rczolvarea:

Al doilea autobuz merge in piata? > Does the second bus go to the square?

EI are un scaun albastru. > He has a blue chair.

Intotdeauna 0 a~tept pe Maria 0 ora ~i > I always wait for Mary one hour and
cinci minute. five minutes.

Este ora ~ase seara. >It's six o'clock in the evening.

Statuia este in piata? > Is the statue in the square?


Am invatat deja aproape toate numeralele de la unu la zece. Acum Ie vom completa cu numeralele
care lipsesc.

one > [U an ] -unu SIX > [siks] - ~ase

two > [tu'] - doi seven > [sevn] - ~apte

three >[TSli:] - trei eight > [elt] - opt

four >[fO:f] - patru nme > [nam] -naua

five >[falv] - cinci ten > [ten] - zece

Pentru a vi Ie insu~i, cititi cu voce tare urmataarele randuri de cifre:

1-2-3 one-twa-three

4-5-6 four-five-six > [fa: f falv siks]

7-8-9-10 seven-eight-nine-ten > [sevn elt nam ten]

Traduceti unnataarele cifre in limba engleza. Fiti atenti la pronuntie!

2-4-6-8 > twa-faur-six -eight

1-3-5-7 > ane-three-five-seven

1-2-9-10 > one-two-nine-ten

3-1-6-9 > three-one-six-nine

10-8-3-6 > ten-clght-thrcc-six

CunosC(]nd acum ciJrele, vam lnviifa cuvintele necesare pentrll exprilllare(/ orei. lata cliteva:

half >Iklll - jumatate

past :-- II ).1 .J I - trccut (de); ~i

half an hour >1 Ii.l I .III all,l'l - jumatate de ora

half past one >llw·l"p<l:-.t ",1111 - unu ~i jumatate

Observa{i ca In limba engleza exprimarea lui unu ~i jumatate: (half past one) ar lnsemna, printr-o
traducere cuvant cu cuvant, "cu jumatate de ora trecut de ora unu ".

Expresia o'clock apare In propozifie cand ne referim la orejixe.ln alte situafii nufolosim aeest
euvant. Atunei eand menfionam ora $i minutulnu este obligatoriu safolosim $i cuvantul minute.
Dadi vrem sa spunem ea la 0 anumita ora se lntampla ceva, folosim prepozitia at lllaintea orei
respective:

la ~apte - at seven 0' clock

la zece - at ten 0' clock

in vorbirea eurenta adeseori se lIeglijeaza euvantul a' clock.


$i acum sa vedem toate acestea in propozitii:

It's ten past six. - Este ora ~ase ~i zece minute.

I usually go to school at seven 0' clock - De obicei merg Ia ~coala Ia ora


in the morning. ~apte dimineata.

She thinks it's nine 0' clock. - Ea crede ca este ora noua.

My train is at half past two. - Trenul meu este la doua ~i jumatate.

It's nine. - Este ora noua.

Nu uitali cii ill lilli/ill el/,l!,/e::;u /Jro/JOzitiile de tipul Este ora zece incep cu cuvantul it: It is ten.

in leclia anterio(/l"ii till josf illfroduse cu riispunsurile scurte care se dau la timpul Prezentul
Simplu (Simple Presclll). Acum vom vedea cum se jormeazii negafia en cazul riispunsurilor
dezvo Ita te.

I'm not in the office. - Nu sunt in birou.

You aren't a father. - Tu nu e~ti tata.

She isn't in the building. - Ea nu este in cladire.

He isn't in the square. - El nu este in piata.

It isn't a chair. - Acesta nu este un scaun.

We aren't in Bucharest. - Nu suntem in Bucure~ti.

You aren't first. - Nu e~ti primul.

They aren't nice. - Ei nu sunt draguti.


In acele propozitii [n care nu folosim verbul to be situatia este asemanatoare. Nu uitati ca not
sta dupa verbul auxiliar, iar verbul nu prime~te terminafia -so

Observati propozi!iile de mai jos:

I don't like blue. - Nu-mi place albastrul.

You do not usually go to work in the - Tu nu mergi de obicei seara la serviciu.


evening.

He does not know Mary. - Nu 0 cunoa~te pe Maria.

She doesn't see her father. - Ea nu-I vede pe tatal ei.

We don't often visit our mother. - Nu 0 viziUim des pe mama noastra.

You don't go for a walk every day. - Nu mergi in fiecare zi la plimbare.

Sa vedem ~i restul exemplelor, de data aceasta in exercitii. Completati propozitille ~i folositi


formeIe scurte de negare:

Ea nu vrea sa mearga la plimbare. - She> doesn't want to go for a walk.

Nu ne plac ma~inile. - We> don't like cars.

Nu sunt In ora~. - I> am not in town.

Nu vreau sa a~tept. - I > don't want to wait.

Acesta nu este trenul meu. - It > isn't my train.

Nu Ie place sa mearga la ~coala. - They> don't like to go to school.

Nu este mama lui. - She> isn't his mother.

Nu iti place tatal meu. - You> (1011'1 like my father.

Traduceti urmatoareJc propozilii In limb:! englez:!:

Nu imi place tatal lui. .> I d'"I'1 like IllS father.

El nu sunt in casa. > Illl"v ~lIen 't in the house.

Ea nu este in strada. >Sllc' Isn't in the street.

El nu vrea ma~ina. > lie doesn't want the car.

Aceasta nu este casa lor. > It Isn't their house.

Nu 0 vizitam pe mama ei in fiecare zi. >We don't visit her mother every day.

EI nu este un baiat dragut. >He isn't a nice boy.

Daca In Intrebarefolosim verbul to have (a avea), utilizam inversiunea (schimbarea locurilor)


lafel ca ~i [n cazul verbului to be. in cursul negatiei cuvantul not se leaga de verbul have/has.
Sa vedem exemplele:

I have a car. - Am 0 ma~ina.

Have you a car? - Ai ma~ina?

Yes, I have. - Da (am).

No, I have not. - Nu (nu am).

She has a nice house. - Ea are 0 casa frumoasa.

Has she a nice house? - (Ea) are 0 casa frumoasa?

Yes, she has. - Da.

No, she has not. - Nu.

"have not" se prescurteazii "haven't" [hEvnt], iar "has not" se


prescurteazii "hasn't" l hEznt].

$i in propozitiile afirmative se potfolosiforme prescurtate de negare:

I haven't a car. - Nu am ma~ina.

She hasn't a house. - Ea nu are casa.

Propozifia I haven't a car are aceea~i semnificafie ca ~i propozifia I have no car. Varianta din
urmii exprimii insii mai accentuat acela~i lucru.

In exercitiul urmator comp1etati propozitiile eu fonnele interogative sau afirmative eorespunzatoare:

Ai un restaurant? - > Have you a restaurant?

Nu am ma~ina mare. - I > haven't a big car.

Nu au tata. - They> haven't a father.

Ai timp? - > Have you time?

Ea nu arc bicickta. - She> Iwsll't a bicycle.

Baiatul are un ceas? -> 11~\s the boy a clock?

Aeum urmeaza alte euvinte noi. Pentru inceplit cllvantlll "into" I illill J eare inseamna "in", "spre",
"inspre", "eu". Repetati:

into [iutu] - into [intu]

in propozifie cuvantul into stii dupii verb, de exemplu:

to go into - a intra undeva

They always go first into >[DZei o:IUeiz gau fa:rst intu - Ei merg intotdeauna prima data
the house. DZa haus] in easa.

?7
Cititi cu voce tare unnatoarele propozitii ~i observati semnificatia cuvintelor noi:

This car is red. >[DZis ka:' lZ red] - Ma~ina aceasta este ro~ie.

That girl is nice. >[ DZEt ga:'] iz nats] - Fata aeeea este draguta.

These people are in >[DZi:z pi:pl a:' lJ1 - Oamenii ace~tia sunt
the building. DZa bildin(g)] in cladire.

Those boys like to go >[DZauz b01Z lalk tu gall - Aeelor baieti Ie place sa mearga
by train. bal trezn] eu trenul.

APROAPE (aici) DEPARTE (aeolo)

singular this >[JYis I that >LD'Et]

plural these >[IYi:z] those >[D'i111Z]

Pronumele ~i adjectivele demonstrative this, that, these, those rae posibilii stabilirea preeisii
a persoanelor sau a altor substantive. Nu uitafi: dacii 0 persoanii sau un obieet sunt aproape de
noi, atunei folosim pronumele demonstrativ this (singular) sau these (plural). Daeii persoana
sau obieetul sunt departe de noi, atuneifolosim la singularpronumele .Ji adjeetivul demonstrativ
that, iar la plural pronumele .Ji adjeetivul demonstrativ those.

this >[ Dlis] - acesta, aeeasta

these >[ DZi:z] - ace~tia, acestea

that >[DlEt] - acela, aeeea

those >[DZauz] - aeela

Cu ajutorul tabclului de mai sus introdueeti in propozitie pronumcle ~i adjcctivele demonstrative


corespunzfltor.

Acesta este un ccas frumos. - .'-' I III'. is a nice clock.

Masa aeeea este alba? - Is> 111.11 table white?

Aceasta este mama lui. -> IIII~, is his mother.

Tu cand deschizi de obicei ferestrele - When do you usually open> these


acestea? windows?

Cui ii plae fetele aeelea? - Who likes> those girls?

. Cred ea este autobuzul acela. - I think it's> that bus.

Ei merg adesea in aeest hotel. - They often go to > this hotel.

Scaunele aeelea sunt verzi? - Are> those chairs green?

Le plae aeeste ora~e? - Do they like> these towns?

28
Ati reu~it sa invatati toate pronumele? Daca nu, repetati inca 0 data partea corespunzatoare a lee\iei.

In limba englcza sunt doua cuvinte al caror inteles este asemanator. Observati deosebirile dintre
aceste cuvinte:

home >[haum] - casa, tara, locuinia, camin

house >[haus] - easa

Cuwilltlll home poate fi intililit ill diferite expresii:

at home >l J:t h,IUl11] - aeasa (unde?)

to 1',0 home >1 tll gall hilum] - a merge acasa

Propozitii exemplificative:

He likes to be at home. - Lui ii place sa fie acasa.

When do you usually go homc'} - De obicei ciind mergi acasa?

There are five rooms in this house. - In aeeasta casa sunt cinci eamere.

It's a big house. - Aceasta este 0 casa mare.

Cuvalltul at se fllt6fl1e~te In mai l11Ulte expresii.

at six o'clock - la ora ~ase

at home - acasa

at school -b ~coala

to look at - a privi, a se uita la ceva

at work - la lueru

at first - la illeeput, pentru inccput

In accast~1 Icqie vom 11lai inva\a doar trei verbe noi. Cititi-Ie eu voce tare:

to thank (fol) - a multumi (pcntru

eeva)

to write (to) >jIll 1:1111 - a serie (cuiva) >[ tu fait]

to take >[tuktkj - a lua, a prinde >(tu teik]

Repetati cuvintele ~i traducC\i-1c In Jimba englezii:

a serie (cuiva) >to write (to)

a lua, a prinde >to take

a multumi pentru ceva >to thank (for)

Observati cd semnificatia cuvantului you poate ji ~i: tie, voua, dumneavoastra, pe tine, pe voi,
pe dumneavoastrii.
Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:

Iti multumese pentru aeeasta ma~ina. >Thank you for this car.

Ea ii serie des Mariei. > She often writes to Mary.

De obieei i~i due eartile la ~eoala. >Thcy usually take their books to school.

Dadi verbul thank (for) se ajla la persoana illtai singular, atunci nu este precedat de pronumele
personal r.

Cititi urmatoarele propozitii ~i fiti atenti la sensullor in limba romana:

It takes an hour to go home. >[ it teiks an alia' III gau - Ii ia 0 ora sa ajunga
Mum] acasa.

I usually take a bus to work. >[ al iu :jual i lei k a bas tu - De obieei ma due la lueru
ua:[k] eu autobuzul.

It takes some time. >[it telks sam lann] - Iti ia eeva timp.

He takes you for a driver. >[ hi: teiks Ill: fo:[ a dralvii.'] - EI te ia drept ~ofer.

In ultima propozitie semnifieatia verbului "take" poate fi interpretata in felul urmator:

to take (...) for... . - a lua dreptJa eonsidera/a eonfunda eu

Cu urmatorul exereitiu puteti eontrola daea v-ati insu~it euvintele noi ~i regulilc gramatieale.
Tradueeti propozitiile de mai jos in limba engleza:

Elmcrgc intotdcauna eu al doilea


autobuz.

Ea are ccas In camera ei? '11.,'. ',1" ,1,1\1\ kill Ilel room?

Cind ii serie el tatalui sau'! ·''vVII\'II IIm's he WrIte to his father?

Ei merg la lueru la ora naua diminca\a. :. III\'Y go to work at nine in the morning.

Cine vrea sa mearga aeasa? >WIIO wants to go home?

l[nde merg aee~tia oamenii eu aeest autobuz? >Whcl c do these people go by this bus?

Fetele aeelea a~teapta intotdeauna >TllOSC girls always wait for


aeeasta ma~ina. this car.

E~ti aeasa la noua ~i jumatate? > Are you at home at half past nine?

Dureaza 0 ora pana ii serie Mariei. >It takes an hour to write to Mary.
(are nevoie de 0 ora)

Unde sunt ei? >Where are they?

Strazile acestea sunt lungi? >Are these streets long?

30
Mama ~i tatal1ui sunt la serviciu toata ziua. > His mother and father are at work for a day.

iti mu1tumesc pentru aceasta bicicleUi. > Thank you for this bicycle.

El ia intotdeauna autobuzul ace1a. > He always takes that bus.

Nu Ie place sa mearga in aceasta piata. > They don't like to go to this square.

Azi vreau sa mcrg 1a p1imbare. > Today 1 want to go for a walle

in aceasta camera sunt cateva scaunc. > There arc some chairs in this room.

EI nu are timp sa vorbeasca eu mama lui. > He hasn't time to speak to his mother.

I
I <I
LECTIA
, 4 - PARTEA A DOVA

In aceasta parte a leqiei vom recapitula cele invatate pfma acum. Repetati cu voce tare urmatoarele
propozitii: Silabele accentuate sunt tiparite ingro~at:

Peter: Where is the driver?


Mary: He's there, behind that bus. Do you see?
Peter: I think it isn't the driver. He's behind this big building.

Barbara: Have you time for a walk?


John: No, I haven't. I want to take these green chairs and clocks to the school.

Mary: Are the boys in the shop?


Tom: No, they aren't. This shop is for girls.

Barbara: Where is she?


Peter: In the shopping street. She usually waits for her mother in the shopping street.

Barbara: I think she's at home.

Mari; Do you want to write to your father?


John: No, it isn't a good time to write.

Tom: Where is her father?


Barbara: Where do you think he is?
Tom: He's at school at three every day.
Barbara: [Ie isn't there today. [Ie is in the restaurant. Ilc has a table near the window.

Mary: It's good to be at homc. 1)0 you often work at home?


Peter: No, I don't. I usually work in the ofl'ice.

John: It's half past five. Do you want to speak to their father?
Barbara: He is usually at home at six in the evening.

Mary: Have you a big white car?


Tom: Yes, I have. It's behind the house.
Mary: I think it isn't. Your car is near the white entrance.

Peter: Who wants to speak to my father?


Barbara: The two girls in the big blue car.

32
Mary: When I look through the window I always see those boys in the street.
John: Have they a blue car?
Mary: Yes, they have.
John: Then they are Tom and Peter.

Tom: Do you often see her mother?


Barbara: We visit her mother every day. Our mother and father are also there. We usually
take a through train to Bucharest.

In ultimul exercitiu alleqiei putem recapitula din nou cele invatate. Incepeti rezolvarea temei
doar dupa ce ati rezolvat acest exercitiu rara gre~eli:

Cand merg la Bucure~ti vizitez intotdeauna >When I go to Bucharest I always visit


aceasia piata ~i ma uit la aceasta statuie. this square and look at this statue.

Scaunul meu este in camera a doua. >My chair is in the second room.

Intotdeauna merg acasa cu autobuzul. > I always go home by bus.

Cand rna uit pe fereastra vad acele magazine > When I look through the window 1 see
de pe strada comerciala. those shops in the shopping street.

Este ora trei ~i opt minute. >It's eight (minutes) past three.

EI vrea sa scrie azi mamei sale. > He wants to write to his mother today.

De obicei il a~teapta pe tatal lor acasa. >They usually wait for their father at home.

Vezi ma~inile acelea albastre? > Do you see those blue cars')

Unde merge el seara? > Where does he go in the evening?

Mergi la plimbare in fiecare zi? > Do you go for a walk every day')

Maria deschide magazinul sau > Mary opens her shop


la ora opt dimineata. ;iI"ighl III the morning.

Drumul pana acasa durcaza 0 orr\. >11 1;lkl'~ ,III Illlm III go home.

Uncle trclluri sunl trcnuri dircclc. > Sll Illl' 11';11 ns arc through trains.

Acestc strazi sunt e\I circula\ic continua. >Thcse streets arc for through traffic.

Crezi ca cl cstc acolo'l >Do you think he's there?

Nu, el nu estc acolo. > No, he isn't there.

Nu avem timp sa vorbim cu tine. > We haven't time to speak to you.

Cine crede ca aceasta cladire este frumoasa? > Who thinks this building is nice?

Sunt doua ceasuri in aceasta camera. > There are two clocks in this room.

Acest tren intra intotdeauna dimineata > Does this train always go into the station
in gara? in the morning?

11
Locuiese in spatele aeelui blue > I live behind that apartment
eli apartamente. builcling :

Cuno~ti aeele strazi comereiale? > Do you know those shopping streets?

Cred ca el vrea sa viziteze aeest turn. > r think he wants to visit this tower.

Intotdeauna II a~tept catva timp. > I always wait for him for some time.

Nu imi plac baietii aceia. > I don't like those boys.

Repetati urmatoarele cuvinte. Literele scrise ingro~at, aflate in aeeea~i coloana, desemneaza
acela~isunet.

[u: ] [ei'i'] [i] [IS]

you chair live three

blue square minute thank

two where visit through

there think

34
RECAPITULAREA LECTIEI
, 4

4.1. Folosim prezentul simplu (Simple Prezent) daca este yorba de 0 actiune obi~nuita sau
care se repeta sistematico Pentru aceasta utilizam urmatoarele complemente de timp:
always - i'ntotdeauna
often - des
seldom - rar
usually - de obicei
every (day, morning ... ) - in fiecare (zi, dimineata ...)

4.2. Definirea timpului se face in felul unnator:

4.2. I. In engleza "unu ~i jumatate" este "halfpast one", care tradus cuvant cu cuvant inseamna
"cu jumatate de ora trecut de ora unu":

It's half past ten. - Este zece ~i jumatate.

4.2.2. Cuvantul"o' clock" se folose~te doar daca ne referim la ore fixe. In celelalte situatii
acest cuvant nu se folose~te:

It's seven o'clock. - Este ora ~apte.

In vorbirca curenta nu este necesara folosirea cuvantului "o'clock" nici macar


pentru orele fixe.

It's seven. - Este ora ~apte.

4.2.3. In comunicarea timpului, cuvantul "minute" poate fi omis:

It's five (minutes) past two. - Este doua ~i cinci minute.

4.2.4. Daca vrem sa spunem ca la 0 anumita ora se intampla ceva, atunci inaintea orei respective
se pune prepozitia "at":

at six - la ~ase

4.3. Forml'le de negare prezentate in leqia a treia pot fi utilizate ~i in propozitii i'ntregi:
He isn't al homc. - EI nu este acasa.
I don't likc you. - Nu-mi place de tine.

4.4. Daca [()l"IlIulalll Itllrebarea ell vcrbul ,,10 havc", utiliz[uTI inversiunca (schimbarea ordinii in
propozi!ic). Negatia sc (llmeazil lcgand dc vcrbul ,,10 havc" cuvantul "not"; "have not" se
prescurleaza "havcn 't", iar "has not", "hasn'I".

Have you a car? - Yes, 1 haye.

- No, I haven't.

4.4.1. Fonnele de negare pot fi folosite ~i in propozitii i'ntregi, deci nu numai in raspunsuri
scurte.

She hasn't a car. - Ea nu are ma~ina.


4.5. Pronume demonstrative:

APROAPE DEPARTE

singular this (acesta) that (acela)

plural these (acestea) those (acelea)

4.6. In limba engleza cuvantul "house" inseamna "casa", iar "home" inseamna "patrie", "casa",
"camin".

4.6.1. Cuvantul "home" poate fi intalnit ~i in anumite expresii:

at home - acasa (raspunde la intrebarea "unde?")

to go home - a merge acasa

4.7. Cuvantul "at" se intalne~te in mai multe expresii:

at six - la ora ~ase

at home - acasa (unde?)

at school - la ~coala

to look at - a se uita la ceva

at work - la serviciu

at first - pentru prima oara

4.8. Nu uitati ca "you" poate semnifica ~i: "tie", "iti", "ti", "dumitale", "durnneavoastra", "voua",
"pc tine", "pe dumneata", "pe dumneavoastra", "pe voi", de exemplu:

I likc you. - Imi place de tine.

4.9. Daca verblll "thank" (Iilr) se alla la persoana Intfli singular atunci nu folosim pronume!E
personal ,,1" :

Thank you for the car. - Mliitumese pentru ma~ina.


TEMA PENTRU ACASA 4

Rezolvati exercitiile ~i trimiteti-Ie pentru verificare.

A. Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

I. Do you think she wants to be there at first?

2. It isn't a nice day to go for a walk to that square.

3. I don't often see Mary at work.

4. It takes half a day to go to Bucharest by car.


f
~.
S. She hasn't time to visit her mother and father in the evening.

6. Who is the woman in the window?

B. Traducqi urmatoarele propozitii in limba engleza:

I. Dc ohicci dimineata merg la ~coala.

2. In ficcarc scarf! la ~apte ~i jumatate lucram acasa.

3. Baiatul aeda 1111 ~tie ca eu nu am ma~ina.

4. Acest scaun sc alla In spatelc aeestei mese albe.

S. Aveti CillCi minute sa sla\i de yorba cu mine?

6. Nu vreau sa 0 vizitez pc kmcia aceasta.

C. Urmatoarele propozitii sunt grc~ite. Scrieti-le corect:

1. It's nice to sec those nice boy at work.

2. Does he goes hOl1le at six 0' clock in the evening?

3. Who want (0 go by train?

4. Do you be in Bucharest today?

S. The table isn't blue, they are red.


VOCABULARUL LECTIILOR
, 3 SI
, 4

afternoon > [a:ftarnu :nJ - dupa-amiaza

in the afternoon >[in D'i a:ftafnu:nJ - dupa-amiaza (dnd?)

to ask > [tu a:skJ - a intreba, a cere (cuiva, ceva),


a ruga (pe cineva)

to ask for >[tu a:sk fo:'J - a cere


a intreba de

at > [EtJ - la

at five o'clock > [Et falv aklokJ - la ora cinci

at work >[Et ua:rkJ - la serviciu

behind > [billa ll1d J - in unna, in spate, indaratul, dupa

big > [bigJ - mare, voluminos, masiv

blue >[blu:J - albastru

chair > [t~ea'J - scaun

clock >[klokJ - ceas, orologiu

o'clock > [aklokJ - (de exemplu 6) ora fixa

country > [kantriJ - tara, stat

day > [deiJ - Zl

for a day >[fo:radeiJ - pentru 0 zi, (timp de) 0 zi

eight > [eitJ - opt

father > [fa: D'a'J - taUI

first :- 11.1 'sll - prim, i'nlai, primul, pentru


pri ilia oara

at first >11-11.1'''11 - la i'nccput, intaia data, mai intai

for >[lo.'J - pcntru

four >[fo:rJ - patru

girl > [ga:rlJ - fata

green > [gri:nJ - verde

half > [ha:f] - jumatate

half an hour > [ha:f an auarJ - 0 jumatate de ora

her > [ba: f] - (adj. posesiv) ei, sa, sale

his > [hiz] - (adj. posesiv) lui, sau, ii, -i

home > [baum] - camin, casa

at home > [Et haUtn] - acasa

38
hour > [aua'] - ceas, ora

into > [intu] - in (arata mi~carea), spre, inspre

its > [its] - lui, sale, ei (pentru obiecte, notiuni


abstracte, animale)

to live >[tu liv] - a trai, a exista, a loeui

long > [lon(g)] - lung, prelung, de durata, prelungit

minute > [minit] - minut, clipa, moment

mother > [maDZa'] - mama

my > [mail - Ineu, mea, mei, mele

nIce > [nais] - placut, frumos, dragut, simpatic,


agreabil

t1lne > [nain] - noua

r-- no > [nau) - nu; nici un, nici a

on > [on] - pe, la, in

one > [" an ] - unu

our > [auar] - nostru, noastra, no~tri, noastre

past >]pa:st) - (care a ) trecut, ~i (In


exprimarea orei)

people > [pi:pl] - oameni

the second > [[Y[\ sekcllltil - al doilea

seven > [~CVII] - ~apte

short > [~o: 't] - scurt, scund

SIX > [siks] - ~ase

some > I sam] - ceva, cativa, cateva, ni~te

- unii, unele

statue > 1·c,II':lJu:] - statuie

square > 1 sk"ea'] - piata

table :> I Ie/hi I - masa

to take :> 11\1 I\'/k I - a lua, a imprumuta (de la)

to take (...) for > 1111 leik fa:'] - a lua drept, a eonfunda eu

- a considera

ten > [Iell] - zeee

to thank (for) > [Ill T S I~n(g)k] - a multumi (pentru ceva)

that > [[YEt] - acela, aceea, ~a;"aceast::r'

their > [Old] - lor

39
these >[Dzi:z] - ace~tia, acestea

to think >[tu TSm(g)k] - a gandi, a se gandi la

this >[DZis] - acesta, aceasta

those >[D1auz] - aceia, acelea

three >[ Pri:] - trei

through > [Tsm:] - 1. prin, printre, peste


2. (tren) direct, (circulatie)
continua

through and through > [Tsru: End TSru:] - de-a lungul ~i de-a latul
de la un caprH la altul

time >[taim] - timp, vreme

to > [tu] - catre, spre, la

today >[tadel] - astazi, azi

town > [taun] - Qra~

two >[tu:] - doi

usually >[Iu:juah] - de obicei, in mod Qbi~nuit

to want >[tuUont] - a vrea, a dori

what > [Uot] - ce

when > [Uen] - cand

where > [Uear] - unde, pe unde, incotro


. .
who >[hu:] - cme, pc CIne

to write (to) > [tu rait1 - a scric (clIiva)

yes "1 1\",1 - lIlI

you '1 III I - (ie, i(i, (i, dumitale,


dumncavoastra, voua, pe tine,
pc dumncata, pe dumneavoastra,
pc voi

your >[10:'] - tau, ta, tai, tale, dumitale,


dumneavoastra, vostru, voastra,
vo~tri, voastre

40
IN INTRODUCERE CATEVA IDEI SI
, SFATURI
DIN PARTEA PROFESORULUI
Este mai u~or sa intelegi 0 eonvers:nie Intr-o limba straina, dedit sa partieipi aetiv la ea. Prin repetarea
eu voce tare a exereitiilor ve\i rqine euvintele ~i pronuntia. Daea exersati in mod eonseevent, in
fieeare zi, atunei dupa un limp vqi reu~i sa asimila!i materialul nou eu u~urin!a. Nu trebuie neaparat
sil ~ti!i pe de rost tot ce :1\i inv:ll:ll In Icqiile preeedente, atunei eand merge!i mai departe. Dar nu
uita!i, inv~ltarca ~i repel:IIT:1 perlll:lnenta sunt mai importante decal progresul rapid, dar care nu are
un fundament solid.

Daea nu ave\i pre:1 mlill lilllp, :IIIIIICi parClII")~l'\i doar c;lle 0 .i II 111:\1:11 e de Icqie. In mod sigur ve\i g~\si
penlru aeeas1a lin sICr1 de or,1 In I"I(T,lre i'.i I I)lIpa c,"lIl'va Illni ve\i ohserva ca Inl.elcget,i texl111 in limba
engleza ~i 1:lra sa-l tradllce\i: Cli :lile clivinil" 'incl'IWli S:1 g:ln<li(i inlr··o limha straina' In1ui\ia vajuea
un rol din ce In ee mai Illan.: In illsll~lre:1 ClIl]()~lin\clor inlroduse In 1cC\lile url11atoare.

Daeil nu sunte!i obi~nui\l eu Inva\area de 21 eu zi, va lrebui s:\ va aU1oeduea\i vointa, S~l fiti mai
eonseeventi, Oricine poale S:l exerseze sistem31ie' Aceasta esle 0 investitie e3re va da roade in viitor.
Pe masuril ee progresa\i, studiul va da 0 satisfaqie din ee in ee mai mare.

De aeeea fiti intotdeauna perseverenti' in felul aeesta yeti reu~1 sa ob!inqi eu u~urinta rezultate
remareabile in invatarea limbii engleze.

Va ureaza mult sueees,

Profesorul dumneavoastra

© Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Corespondenia S,R.L.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI

1. Va rugam, inccpcti rczolvarea tCl11ei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregu1 material, ati repctat euvintclc ~i ati rezo1vat 1';1ra grqeli u1time1e exereitii
de verificarc. Inainte de a incepc rczolvarca aecsteia va reeomandam sa studiati eu
atcntic ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind rcgulile pe care recapitutarea Ie
aeeentueaza prin punetare.

2. Atunci dind invatam 0 limba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perseverenta cu care am invatat sa mergem. In aeest scop v-au fost propuse 0 serie
de exercitii. Va sugeram sa revedeti din Cfllld in ciind materia1ul deja pat·curs.ln
seurt timp, eursantu1 se va eonvinge ea aeest 1ueru nu este lipsit de sens. Tema
impliea intotdeauna ~i repetarea materiei din leetiile anterioare. Obi~nuiti-va eu
ileest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspi\teazfl ~i eonsolideaza eUl1o~tinte1e. Pentru a putea obtine rezu1tate in
inVa\areil limbilor strfline cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
l!<:osehil. ( 'hiar ~i cei care sunt mai putini reeeptivi in invatarea limbi10r straine,
VOl' ;\junge dupa eil !eva lun ide studiu la un nivella care niei nu au sperat.

Deei, li!i F.<II<1 de Illcrll!

3. Pmpuncrc<I IHl;\slra l~Stc sa incepc\i rczolvarca temci folosind ciorna. Va fi mai


u~or sa va corecla!i ~i sa 11ropunc!i mai l11ultc posibilc raspunsuri, iar la sfiir~it sa
alcgCli varianta care vi se pare a {I cea mai bema.

4. Transcric\i ICI11:1 "pc eurat" doarcftnd suntcti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
telllelor I'olosi!i !(lI"Illldarelc tiparite in aeestscop.

5. Nu uita\i s;\ va sloril:\i nUlllck, prcnumelc, adresa, eodul profcsoru1ui ~i numarul


de cursanl SUll can: ;qi Ii lsi llIrl:gisl rat. Acesta din urmil se gilse~te in scrisoarea care
conlinna parlicipan:a dvs. [.te\ll's.

6. Vii rugilm scric\i cilc!,

7. Alatura\i tCl11ei pentru acasa Ull plie timbrat autoadresat. In aeest plic yeti primi
tema eorectata.

8. Este foalie important sa notati pc 1)lic l1umilrul de cursant sub care ati fost
inregistrat!

l) In eazul in care comandati materialc noi de curs, sau aveti alte eereri legate de
rdatiilc Cll rublicul, serieti-le separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
lloas( ra imprcuna eu tema. In eo1tul din stanga jos a1 serisorii, serieti "Relatii eu
j1ublicul".

10. Dumneavoaslra sUl1lc\i eel care stabile~te tel1l1enul de trimitere a temei.


Independent de aeesta, Iucrarea dumneavostra va fi intotdeauna controlata ~l
retrimisa de c~ltrc pro l'csor.

Veti vedea, efOliurile dumneavoaslril vor Ii rasplatite. Va dorim mult sucees!


LECTIA
, 5 PARTEA INTAI

Sa incepem prima parte a leqiei noastre de engleza cu cateva cuvinte noi.


Repetati-le acordand 0 mare atentie pronuntiei:

letter > [ leta'] - scnsoare

book > [buk] - carte

post-office > [paust ofis] - oficiu po~tal

pen > [pen] - stilou

kitchen > [kit 9an] - bucatarie

week > [ ui:k] - saptamana

man > [mEn] - barbat

Romania > [rumeinia] - Romania

son > [san] - fiu

the third > [DZii TSa:'d] - al treilea, a treia

Acum exersati acelea~i cuvinte in alta ordine:

Romania > [rul11einia] - Romania

kitchen > \ kit~al1] - bucatarie

post-office > I pall,t uri,] - oficiu po~tal

son > l,allJ - fiu

pen > [pen] - stilou

the third > [DZa TSa:'d] - al treilea, a treia

week > [Ui:kJ - saptamana

book > [buk] - carte

letter > [ leta'] - scrisoare

man > [mEn] - barbat


I
I

Verificati in ce masura ati reu~it sa relineti cuvintele noi. Traduceli in limba engleza urmatoarele
cuvinte:

al treilea, a treia > the third

bucatarie > kitchen

carte > book

barbat > man

fiu > son

sCflsoare > letter

stilou > pen

oficiu po~tal > post-office

saptamana > week

Romania > Romania

lata cateva propozilii ~i exprcsii Cli clivintele nO!:

The third car is red. '·\1)',1 I ,I 't! kd' 1/ Icdl - A treia ma~ina este ro~ie.

Mother is in the kitchen. >llllal )':1' 1/ III 1)'.1 kil\'dlll - Mama este in bucatarie.

This man has a book. >llYis 1111'.11 Iii / ~I ['lIkj Binbatul acesta are a carte.

1 live in Romania. >[al Iiv 111 rLll11ClI1ldj - Traiesc In Romania.

1 often go to the post-office. >[ai ofn gau tll D"u paust ofis] - Merg des la oficiul po~tal.

My son is at the school. >[mai san iz Et DZa sku:l] - Fiul meu este 1a ~coala.

a long letter - 0 scrisoare lunga

a nice pen - un stilou frumos

a good week >1:1 L'.lItl "1 k1 - 0 saptamana buna

In exerciliul unnator completali propoziliile In limba cng[eza:

Ea lucreaza la oficiul po~tal. - She works at the >posl--o/llcc.

Romania este 0 tara frumoasa. - >Romania is a nice coulltry.

El ia i'ntotdeauna acest stilou la serviciu. - He always takes this >pt'll to work.

Aceasta este a treia casa de pe strada. - It's >the third house in the street.

Fiul nostru merge la ~coala. - Our >son goes to school.

Saptamana are ~apte zile. - A >week has seven days.

Acest barbat are 0 ma~ina ro~ie. - This >man has a red car.

Vreau sa scriu 0 scrisoare mamei mele. - 1 want to write >a letter to my mother.

Pe masa este 0 carte. - There is >a book on the table.


Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:

Acesta este un stiJou verde. > It's a green pen.

Acest barbat ~i fiul sau merg in fiecare zi > TJ1JS lTI8n and hIS son go to work
la serviciu cu autobuzul. by bus every day.

Oficiul po~tal se aila in apropierea statiei. > The pO':l-oUic,: 10: near the station.

In bucatarie sllnt patm caz1i. > There are fUliI books 111 the kitchen.

Sunt ci'iteva ora~e frumoase in Romania. > There are some nice towns in Romama.

Aceasta scrisoare este pentru tine. > Th is letter is for you.

Imi place a treia casa. > I like the thIrd house.

Aeum vom invata zilele saptamami. Observa\i ca fiecare poate fi pronuntat doua feluri:

Monday >[ m3nclI] >[mandel] -luni

Tuesday >[tll.l:zdi] >[ tiu:zdei] - marti

Wednesday >[ "enzdl] >["enzdel] - miercuri

Thursday >[T'a:'zdi] >[T'ii:'zdc: ] - JOI

Friday >[ fraidi] >jfra I c!cJ J - vineri

Saturday >[sEta'dJ] >j ,E1:I'i!c'lj - sambata

Sunday >j";\I1<111 >j";!l1lkl! - duminica

Inaintea zilelor saptiim[mii folosim prepozitia "on". In limba engleza zilele


saptamanii se scriu intotdeauna eu litera mare.

Sa exersam cuvintele; completati eu ajutorullor propozitiile de mai jos:

Miercuri de obicei merg acolo - On >Wednesd,ly I usually go there


dimineata. in the morning.

Vreau sa-l vizitez pe tatal meu sambata. - I want to visit my father on >Saturday.

Mergi duminiea la biserica? - Do you go to church on >Sunday?

Marti suntem intotdeauna acasa. - On >Tuesday we are always at home.

De obicei vineri seriu mamei mele - I usually write a letter to my mother


a scnsoare. on >Fnday.

Nu-mi place sa merg luni la servieiu. - I don't like to go to work on >Monday.

Unde mergi de obieei joi? - Where do you usually go on >Thursday?


Daca inaintea zilelor saptamanii se afla cuvantul "evely", nu folosim
prepozitia "on":

every Monday - fiecare luni


every Sunday - fiecare duminica

Sa invatam cateva verbe noi. Cititi-le cu voce tare:

to talk (to/with) > [tu to:k] - a vorbi, a conversa

to read > [tu ri:d] - a citi

to come > [tll ":lInJ - a veni, a ajunge

to love > l tll 1:lvJ - a iubi

to understand > l (u anda'slEndJ - a intelege, a pricepe

lar acum L1nneaza acelea~i cuvinte, dar in alta ordine. Cititi-le cu voce tare:

to talk (to/wi th) > 1III (0 LI -- a vorbi, a conversa

to understand > I tll ,1I}(1.J'~1 I',lld I - a intelege, a pricepe

to read > l (li ri:d] - a citi

to love > [tLl lay] - a iubi

to come >[tukam] - a veni, a ajunge

Sa folosim cuvintele noi in propozitii. Traduceti din limba engleza in limba romana:

She reads a book every > I :;;i: n.d;:.1 hll" eVil - Ea cite~te a carte in fiecare
Sunday. sandul duminica.

This man loves his son. > IIYls ml':n lavz hiz san] - Acest barbat i~i iubqte fiuI.

He comes to the post-office > [hI: kamz tu D7 a pallsl ofis - El vine la oficiul po~tal
every Thursday. eVrJ pa.'zdel] in fiecare joi.

We often talk to our sons. > [til: ofn to:k tu aua' sanz] - Vorbim des eu fiii no~trii.

Do you understand it? > [du iu: anda'stEnd it] -lntelegi?

Completati urmatoarele propozitii:

Vorbe~ti des cu mama ta? - Do you often >(alk to your mother?

Cfmd vine el de obicei la birou? - When does he usually >come to the offiee?

Ce fel de carti Ie place sa citeasca? - What books do they like to >read?


imi place sa merg in aceasta piata. - I >\ove to go to this square.

o 'intelegi pe mama ta? - Do you >llnderstand your mother?

Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:

Ea il iube~te pe fiul nostru. > She 101 e~ our s(ln.

El vine in fiecare duminiea la voi. > He comes to Y(lUI house every Sunday.

Vorbesc des eu tatal lor. > I often talk to thclr lather.

Nu inteleg (acest lueru). > r don't understand it.

Vreau sa citese aceasta carte. > I want to read this book.

Cititi cu atentie propozitia urmatoare:

I always visit my mother at five 0' clock - 0 vizitez intotdeauna pe mama (mea)
on Sunday. duminica la ora cinei.

Daca in propozitie exista doua complemente de timp, atunci pe primul


loe trcee dcfinirca cxaeta a orei (invers ea in Iimba romana):

seam la oril oJll at eight in the evening


Iuni 1,1 ora ~ase at SIX on Monday

lar acum yom invata un euvant al earui inteles depinde foarte mull de context:

right > [rait] - drept, dreapta, potrivit, coreet

all right > [0:1 rait] - in ardine, in regula

to the right > [tll D'a rail] - la dreapta

to be right > [tu bI: rart] - a avea dreptate

on the nght > [on D/a rait] - in dreapta, in partea dreapta

Sa vedem eateva exemple:

Is this the right bus? - Acesta este autobuzul potrivit?

Look to the right! > [Iuk tu DZa rait] - Prive~te la dreapta!

There is a school >[D/ea' IZ a sku:l - in dreapta este 0 ~coala.


on the nght. on D/a rait]

All right! We are going >[0:1 raitllI: a·' gaLlin(~) - In regula! Acum mergem
there now. DZea' nall] acolo.

J think V()II'r~ ricrht


In lectiile antenoare ati Il1vi1\at timpul prezent sll11plu, cu ajutorul caruia putem exprima aqiun;le
zilnice ~i cele care se rereta In mod regulat.

Pentru descrierea ac(iunilor care Iltl au loe zill1 ic sou /1U se repetcll/1 mod regulat, ci se desfii.,ward i/1
momentu! vorhiril, foIosim timpul prczent continuu (Present Continuous Tense). Acest timp se
folose~{e 111 trei ca:lIri pe care le Fe(i swdia in cursuI /ec(iiIor 5-6, In pril1lul rind I'a vedem din ce se
compul1e, cllm se cOl1struie$te propozipa la t/lnpu/ prezent continllu:

I am opening the door. - Deschid u~a.

He is going home > I hi II .~',IIIIIII 'L,IIIIIII - El merge acasa

These people arc - I:!' 1 I" III ,I ' - Acqti oameni citesc cat1i.
reading books. II 1111' I 1111 k '.1

Propoziriile la timpul prezent continuu se COIl1PUI7 din:

Subiect + forma corespunzatoare + verb (cu + complement direct (sau


a verbului "to be" termina,ia ,,-iug") alta parte de propozitie)

am openmg the door,

He is gOIng home.

These people are reading books.

Dadi f%sil11 acest timp, verbu/ "to be" 1111 se traduce ill aceste caZUrI. Vel bu! "to be" este 0 parte 0

predicatuIui -Ii Ql'em nevoie de eI doar pel1tru expril71area til71pului.

Deci, timpul prezel1t continuu se f%seo?te pentru acrulI1i/e ('(Ire se desfli,wara in mOl7lell{u/ vorbirh.
Accentuarea acestuia este posibiW eLI ajutoru!urmatoarelor comp/e1nente de (imp:

now > Il1<1l1l - acum

at the moment > II I [) ',1111.11\1\1.11111 - in acest moment, chiar acum "'"'

just - tocmai, chiar acum

Sa exersam timpul prezent continuu in propozi,ii:

We are visiting the church > lUI: a:' vizitin(g) DZ~\ t5a:'t5 - Acum vizitam biserica.
now. nau]

She is walting for her > l ~i:


iz "('Itin lg ) 1'0:' ha: r - in acest moment ca 0 a~teapla
mother at the moment. maD/a' Et DZa ll1aul11~ll1t] pe mama sa.

They are just reading hooks - Ei citcsc ni~tc car~i chiar acum,

My father is going > [mal fa:fYa ' J/. gallin lgl - Tala\ meu merge
for a walk now. fo" a "o :k nUll] Ja plimbare acum.

He is driving to work > (hi: iz dralvin lg ' tll "alk - Chiar acum merge la serviciu
at the moment. Et DZa mallmanl J cu ma~ina,
"Just" sta inaintea verbului la aspeetul eontinuu (eu tenninatia ,,-ing''),
iar "now" ~i "at the moment" se gasese Ia ineeputul sau la sfiir::;itul
propozitiei.

Sa exersam prezentul eontinuu. Completati propozitiile de mai .ios eu formele eorespunzatoare ale
verbului "to be" ~i ale verbului eu tenninatia ,,-ing";

Maria merge aeum Ia magazin. - Mary >J~. t'0lll.'! to the shop now.

(Chiar aeum) ne plimbam - We >are w,l1kll1g in the square


in piata. at the moment.

Te a;;teapta toemai pe tine. - They >are just waiting for you.

Tatal meu eite;;te aeum aeeasta carte. - My father >is readIng this book now.

Fata aeeea toemai prive;;te aeeasta easa ro~ie. - That girl >Is J list looking at this red house.

Chiar aeum 11 due pe fiul meu Ia ~coala. - At the moment I >tun taking my son to school.

Dupa cum desigur atl observat deja, in eazul verbelor care se termina eu
litera ,,-e" (ea de exemplu "write") Ia adaugarea tenninatiei ,,-ing" ,,-e"-
u1 se amite.

Tradueeti unnatoarele propozi(ii in limba engleza:

Aeum vizitam aeeasta piata frumoasa. >\\'L :lIC \ J~,j(II1.~.' this nice sqllare now.

Ei toemai intra in ;;coalii. >Th")i :\Il )Ihl entering the school.

in acest moment mama mea desehide > My mother IS opening the shop
magazinul. at the moment.

Fiii no;;tri eondue (ma;;ina) aeum. >Our sons are drivi!lg !lO\\'

John toemai vorbe~te eu Maria. >Juhn IS illst LilLIII" \\ Ilh Mell)'.

Aeum Iuerez aeasa. >1 :1111 \\(lILI"." .111"'lllc·!l\J\V

Chiar aeum il a::;tepti ;> '\1 II" 111111',1, II! yUlI :Ile waiting
pe tata1 tau. I() I \ ( II II 1.11/1 c: l.
Va mai amintiti de fonnarea interogativului verbului "to be"?

Forma interogativti a timpului prezent eontinuu se ob{ine prin acelaii procedeu (inversarea ordinii).

Sa vedem exemplele:

John is reading Is John reading >i i l dion ri:dm lg1 - John eite~te
a book now. a book now? ,i huk 1l,\lI] o earte aeum?

We are just going Are we just going >/ ,; , "I dj,iSl gauin(g) - Mergem aeasa
home. home? kill/III ehiar aeum?

She is taking the bus Is she taking the bus >111 ~I lCILJIl 1"1 IY,i b,iS -Ea merge eu
to work at the to work at the 1u "c1"k 1'1 IY,I autobuzulla
moment. moment? ]]1;]umantJ serviciu chiar acum?

Iar aeum e randul dumneavoastra. Tradueeti urmatoarele intrebari:

Ea vorbe~te ehiar in elipa aeeasta eu baiatul? > h ,he talking to the boy at the moment?

Ei te a~teapta pe tine in aeest moment? > ;\IL' they waiting for you at the moment?

Aeum luerezi aeasa? > Ale you ""'iking at home now?

Aeum mergem la plimbare? > ;\Ie we gOlllg for a walk now')

El prive~te aeeste fete ehiar aeum? > Is he looking at these girls at the moment')

La inceputul propozi{iilor interogative putel11 folosi ii pronume interogative:

John is going for Where is John >l"ea' 17 d.lol1 -Unde merge


a walk now. going now? giiulnl'c' nauJ John aeum?

You are reading a What are yOll reading >1"01 a' Ii.dll1 lg1
IU -Ce eite~ti
letter at the moment. at the moment? 1:1 IYiI maumant] (ehiar aeum)?

My mother is Who is just working? >1 hu 17 djast "a:'kin(gl] -Cine luereaza?


just working. (ehiar aeum)

Exersati fonnularea intrebarilor. Tradueeti in limba engleza propozitiile de mai jos:

Ce iau ei aeum? > What are they taking nO\\,"1

Ce viziteaza el aeum? > What is he VIsiting Ilmv"l

Unde merge ea eu ma~ina in aeest moment? > Where is ,he dlll'llll:'- ill the moment?

Cine serie toemai aeum a serisoare mamei? > Who is .Iusl Wrltlllg a letter to mother?
Riispllnsunle sClirte afirmative ,vi negative incep Cli euvintele yes/no care sunl urmale de pronumele
personal !iiforllla eorespullziitoare a verbullii to be. La aeeasta se adallgii cuvill1tulnol daca raspunsul
expril1lii 0 nega{ie.
in propo:::i{iile negative forma eorespunziitoare a verbului to be este urmata de clivantul not.

lar acum sa exersam aceste reguli in propozitii:

Are you going home now? - Mergi acasa aCllm?

Yes, I am. - Da.

No, I am not. - Nu.

I am not going home now. - Acum nu merg acasa.

Is she looking at this building at the moment? - (Ea) Privqte chiar acum aceasta clad ire?

Yes, she is. - Da.

No, she isn't. - Nu.

She is not looking at this building at the moment. - Ea nu prive~te aceasta cladire chiar acum.

Are they visiting the church now') ~ (Ei) viziteaza biserica acum?

Yes, they are. -- Da.

No, they aren't. - Nli.

They aren't visiting the church now. - Ei nu viziteaza biserica acum.

~i acum vom veri fica in ce masura ati reu~it sa retineti regulile. Completati raspunsurile scurte ~i
propozitiile negative:

Are you going - Yes, I >am. - No, I >am not. - I >am not going
for a walk now? for a walk now.

Is she just entering - Yes, >she is· - No, >she Isn·t. - She >isn'tjust entering
the school? the school.

Are you driving - Yes, we >are. - No, we >arcn ·t. - We> aren't driving
home now? home now.

Is my father talking - Yes, >he is. - No, >hc isn't. - My father >isn't
with Mary at talking with Mary
the moment? at the moment.

Are they reading - Yes, >they are. - No, >they aren't. - They >are not reading
letters now? letters now.
Is John working - Yes, >he lS. - No, >he Isn't. - John >is not working
in the office now? in the office now.

Are you just taking - Yes, I >am. - No, I >am not. - I >am not just
a bus to school? taking a bus to school.

Iar acum urmeaza cateva cuvinte noi:

England > [ingland I - AnglIa

Romanian > [rumcflll:lllj - roman

English > [ingll~] eng\ez

to speak Romanian > [tu Spl k IIIIll(·/lll.lllj - a vorb! roll1ane~te

to speak English > l III "Ill k illgll,.,j - a vorhl engleze~te

what time ... ? > [\lot t<lIm] - la ce ora?

here > [hid'] - alel

Ii ttle > [Iitl] - mic, un pic, putin

twenty > [t"enti] - douazeci

Traduceti unnatoarele propozitii in limba romfma:

England isn't a big country. > [ingland iznt a big kantri] - Anglia nu este 0 tara mare.

I love Romanian towns. > [aI lay rumeinian taunz] - Iml plac ora~ele romane~ti.

This is an English car. > [Dtis 17. all illgl is k<t :r] - Aceasta este 0 ma~ina englezeasca.

My father is speaking > Im:11 fa IY.I' 1/ ,pi klll 1"1 Talal meu vorbe~te
Romanian now. Illllll' /l11.lll II.lll I romane~te aeum.

Their son doesn't speak > II YCI' S;1Il da/1I1 Spl k - Fiullor nu vorbe~te engleza atunci
English when he's in Romania. illgiJ~ "ell hi /. III rUl11elllia] cand este in Romania.

What time is it now? > ["ot taim IZ It nau] - Cat este ceasul acum?

My son is here, in this > [mai san lZ hia r in D'is - Fiul meu este aici, in aeeast[\
room. ru:m] camera.

I have little time to visit you. > [ai hEv litl taim to vizit iu:] - Am putin timp ca sa te vizitez.

Ten and ten is twenty. > [ten End ten a: r tUenti] - Zece ~i cu zece fac douazeci.
Um1eaZa dm nou un exercltiu, in care trebUie sa completati propozitii:

Mama lui este in Anglia acum. - His mother is in >England now.

Vorbiti romane~te? - Do you speak >Romaman ?

Nu. Vorbim engleze~te. - No, we don't. We >speak English.

La ce ora este trenul spre Bucure~ti? - >What tllne IS the train to Bucharest?

Cartea ta este aiei. - Your book is >here.

Traim intr-un ora~ mic. - We live in a >]lttJe town.

Sunt douazeei de serisori pe masa. - There are >t\\'cnty letters on the table.

Dacd din propozirie reiese ciaI' cd acrillnea se desfcl~oarriin l71ol7lentlll vorbiril, clIvintele now, at the
moment ~i justfi pot Ol1l1se.

lata cateva exemple:

Where are you going? - Unde mergetl?

We're going home. - Mergem acasa.

Are they waiting for John? - II a~teapta pe John?


Yes, they are. - Da.

"Are they waiting for John?" "Where are you going?"


"Yes, they are." "We're going home."
Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza, folosind prezentul continuu:

Ii scrii 0 scrisoare Mariei? > Are you writmg 3. letter to Mary')

Da. > Yes, I am.

Unde duci acest scaun? > Whc] c are you taking this chair?

Duc acest scaun in bucatarie. > I" J1l iakmg thIs chair to the kItchen.

Ce cite~ti? > What arc you readmg')

Citesc 0 carte. > I'!l1 Icadmg a book.

Mergeti la ~coala? > All' you going to school')

Da. > Yes, we are.

in ultimul exercitiu al acestei parti vom recapitula materialul nou. Traduceti in limba engleza:

ACllm fiul lor merge cu ma~ina in Romania. > Their son is driving to Romania now.

Acum merg la oficiul po~tal. > I an\ going to the post-office now.

Imi plac bucatariile engleze~ti. > L like English kitchens.

El are doua stilouri verzi. > He has two green pens.

Unde merge barbatul acesta acum? > Where is tl1lS m<ln gomg now?

Nu-mi plac zilele de luni. > I don't like Mondays.

Miercurea este a treia zi a saptamanii. > Wednesday is the third day of the week.

El citqte acum 0 carte in engleza? > Is he reading an English book now')

Mama mea de obicei nu-mi intelege > My Il\other docsn't usually understand
scrisorile. I1\Y lelkls

Trenul nostru tocmai sose~te. > ()UI [rain IS just eoming.

loi la ora opt il vizitez intotdeauna pe fiul meu. > 1 always visit my son at eight on Thursday.

Cine te a~teapta acum? > Who is waiting for you now?

La ce ora mergi la ~coala in fiecare zi? > What time do you go to school every day?

Ace~ti baieti vorbesc acum cu fetele acelea? > Are these boys talking to those girls now')

Vorbqti engleza? > Do you speak English')


LECTIA
, 5 - PARTEA A DOVA

Ca ~i pana acum, ineepem partea a doua a aeestei leqii ell eateva euvinte
nOl:

eye >[ a/] -ochi

mouth >[maliT'] -gura

daughter >[ do:ta'J - fiica

baby >[ be/bi] -bebelu~

mouth >[maliT'] - gura

tomorrow >[tCm1orilll] -maine

desk >[ desk] - birou, banea

bed >[becl] -pat

Sa repetam cuvintele noi in alta ordine:

eye >[ ai] -ochi

tomorrow >[tamorau] -maine

daughter >[ do:til'] - fiica

month >[ man l"] -luna

desk >[desk] - birou, banca

mouth >[ maul"] -gura

bed >[bedJ -pat

baby >[beibi] -bebelu~


Sa folosim cuvintele noi In propozltii. Cititi-le cu voce tare, urmarind eu aten!le pronuntia:

She has blue eyes. > hI: hEz blu: alz] - Ea are ochi alba~tri.

My baby is in the third > [mai beibi iz in O/a T'a:'d - Bebelu~ul meu este In camera
room. nun] a treia.

Your mouth is red. > [10:' mauT' iz red] - Gura ta este ro~ie.

My daughter is reading > [ma; do:ta' iz ri:d/l1(~) - Fuca mea cite~te


a book now. a buk nau] acum 0 carte.

It is Monday tomorrow. > [it iz mandel tamolau] - Maine este luni.

One month has four weeks. > [U an manT' hEz fo.' "l:ks] - a luna are patm saptamani.
There are three beds > [O/Ca.' a:' T'ri: bedz - In camera sunt
in the room. /11 Df;} ru:m] trei paturi.

Her desk is good. > [ha:' desk IZ gud] - Biroul ei este bun.

Completati propozitiile urmatoare:

Aeum vorbe~te cu fiiea sa. - Now she is talking with her >daughter.

Este bine bebelu~ul? - Is the >baby all right?

Tata este In patul sau. - Father is in his> bcd.

Maine este vineri. - It is Friday >tomorrow.

Biroul meu este mare. - My >desk is big.

Este 0 luna frumoasa. - It is a nice >month.

Ea are ochii verzi ~i 0 gura mica. - She has green >eyes and a little mouth.

Nu uitati, expresia "to go to bed" se interpreteaza In doua feluri: "a se


baga In pat" sau "a merge la culcare".

Folositi expresiile noi In urmiHorul exercitiu de traducere:

Acest bebelu~ are ochii verzi ~i > This baby has green eyes and
o gura mare. a big mouth.

Fiica lui are doi fii. > HIS daughter has two sons.

Vreau sa merg la culcare. > I want to go to bed.

Nu am bHOU in camera. > I have no desk m the room.

Maine este marti. > It is Tuesday (( 'morrow.

Ce luna este acum? > What month is it now?


Am invatat deja cil prepozItia "into" inseamna in lunba romana: "in, spre, inspre".

Opusul aeesteia, adiea notiunea "afarn din, din" se exprima prin "out of' [aut 0\ J:

He is coming into the kitchen now, El intra acum 'in bucatane,

He is going out of the kitchen now. El iese din bucataric.

She is taking the baby out of the car now, Ea seoate <lCllm bcbelu~ul din ma~in3.

i/1 aceasta parte a leC[iei vom invata despre 11/7 alt tip de silllatii in carc sc IIlifl:eazti timpuf prezent
continuu. Acesta poate expnma timpul viitor, caml este vorba desprc 0 ([Crilllle pe care am pliil1uit-o
deja, de aceea i/7 mod sigur eo va (/\'eo loc.
Acesle pro]Jozirii se pot traduce in limba romana la timpul prezenl sau viitor

Sa vedem cateva exemple:

Tomorrow I'm going > l t:111101 au alln gauin(g) - Maine merg la


to my mother. tu lIla' maD/a'] mama mea.

On Friday we are writing > [on fi aidi "}; a I raitll1 1g1 - Vinel i iti SCI iem serisoarea.
the letter to you. D/~l Ict,I' tu lU:]

Tomorrow we are opening > [tall1orau "i: a:' 3UPllllll:') - Maine yom desehide
a shop, a :;op] un magazm.

On Thursday they C'!lllll'al/!lll)'ci - JOl el VOl' lucra aeasa.


are work II1g al home. d ' "a 'k 1/1 1 'I I 1 11.1111111

Penlru indicarea viitomfui jJutem folosi urmcltoarele cuvintc:

next > [nekst] - urmalor, care urmeaz3, viitor

In >[ in] - in, peste, in deeurs de, dupa

Aeeste euvinte se folosese de obicei in unnatoarele expresii:

next week - saptamana viitoare

next month - luna viitoare

next Saturday - simbata viitoare

in an hour - peste 0 ora

in two days - peste doua zile

in three weeks - peste trei saptamani

Cititi propozitiile urmatoare in care figureaza aeeste expresii:

Next Monday I'm taking >[nekst mandel ann tClkll1 lg } ....: Lunea viitoare te due
you to England. iu: tu ingland] in Anglia.

I'm going to Romania >[ aim gaLlIl1 l g) tLl rumeima - Merg in Romania
in two days. 111 tLl: dC1Z] peste doua zile.
$i acum urmcaZL7 in!orma(ii 1I0i ill legiitllul eLI pronumele pcnonalc !il adjectivele pronominale
posesive. in leeria anterioarii a11l srl/diat pronllmelc you fa aeLlzativ, eLi ill!efesul "pe tme, pe voi, pe
dumncavoastrii, tie, VOila, dllf}/!7em·oastrd'·. far aellm sci l'cdem ~i ce[e[a{te prol1ume fa cazlinfe
1I0011inatil' ,I'i acuzatil' preCtl111 :;;i adjectivele pronominale posr?sil'r?

Nomillati]' Adjective prol1omi!7a!e ACII:::ativ (~'i Dativ)


posesivl?

- eu my meu, mea, me >[1111 I -pe mme, ma,


mei, mele mie, iml, mi-, -ml
you - tu, your - ta, tau, tai, you >[/LI I pc tine, te, tie, iti,
dumneavoastra tale, dumitale, Ii, dumitale, dvs,
dvs.
he -el his lui/sau, him >[lillllJ - pc d, ii, 1-, lui, ii, i-
lui/sa,
lui/sai,
(lui/sale)
she - ea her ei/sau, her >[l1a:'] - pc ea, 0, ci, il
sai, sale
it -cl, ea its lui, sale, ei it >[ it] - pc el, 11, 1-, lui, 1i, i-,
(pt. obiecte, (pt. obiecte, pe ea, 0, ei, ii
l101iuni abstracte, notiuni abstracte,
animale) animal e)
we - nOI our - nostrll, noastra, us >[ ~\s] - pe noi, ne, noua,
no~tri, noastre ne, 111
you . voi, dvs. your voslru. vO!lslrfl,
Vll~t ri, VO:lstl'I.:, you >jlll ) - pe voi, va, pe
(hllnitalc, dvs. dllmneata, pe dvs.
voua, va, vi
they - ei, ele their -lor them >[ D/em] - pe ei/ele, lor, le, Ii

Sa exersam formele accstor pronume pentru cazurile acuzativ, respectiv dativ:

1'm just talking to him. - Tocmal Ii vorbese.


She loves me. - Ea rna \Ube~te.

I don't understand her. - Nu 0 1nteleg.


His father likes us. - Tatal lui ne place.
I'm writing a letter to them now. - Acum le scriu 0 serisoare,
We are talking about it now. - Acum vorbim despre aceasta.

In ultima propozi(ie al11 inta/nit 0 prepozitic noua:

about :>[abaut] - despre, de

In exerci(iulurmator, completati propozitiile eli pronumele eorespunzatoare:

Te iubesc. - I love :>YOLI.


Tocmai vorbesc despre el. - I'm just speaking about >him.
o cuno~ti pc ea? - Do you know >her?
Maine mergi la ~coala ell noi? - Are you going to school with >lIS tomorrow?
Cine se uita la mine acum? - Who is looking at :>me now?
Maine Ii due la Bueure~ti. - I'm taking >them to Bucharest tomorrow.

Toemai eitese despre aeeasta. - I'm just reading about >it.

Maria merge eu tine maine la plimbare? - Is Mary going for a walk with >you
tomorrow?

Iar aeum urmeaz3 trel verbe noi:

to give > [tu giv] - a da, a darui

to send > [tu send] - a trimite

to show >[tu~au] - a arata

Exersa(i verbele noi In propozi(ii. Citi(i eu voce tare:

He is givll1g me > [hi: iz givin(g) l1l1: - Aeum Imi da stiloullui.


his pen now. hiz pen nau]

1 am just sendmg > [ai Em djast sendin(g) - Toemai trimit 0 scrisoare.


a letter. i\ leEl']

They are showing me > [Olel 3:' ~allin(gl mi: - Ei Imi arata aeum
their apartment now. OZei' apa:rtmimt n3u] apartamentullor.

in unnatorul exereiliu eompletali propoziliile In limba engleza eu adjeetivele pronominale posesive


~i pronumele personale eorespunzatoare 1a nominativ ~i aeuzativ:

Aeum IIi dau eartea mea. - >1 am giving >YOll my book now.

EI toemai Ii serie ei 0 serisoare. >11c is just writing a letter to >her.

Nu vorbim despre ei ~i - >\Vc are not talking about >them and


ma~inilelor. >(iJeir cars.

Peste 0 saptamana te due la mama mea. - In a week >1 am taking >YOll to my mother.

in eontinuare, iata eifre1e de 1a lIla 19:

II - eleven > [ilevn]

12 - twelve > [tllelv]

13 - thirteen > [T'il:rti:n]

14 - fourteen > [fo:'ti:n]

15 - fifteen > [fiftin]

16 - sixteen > [siksti:n]

17 - seventeen > [sevnli:n]


18 -- eighteen >[eiti:n]
Sa exersam aceste numere traducand in limba engleza unnatoarele expresii:

17 zile > SCI ClltCCIl days

peste 16 saptamani > in sl,icl'll weeks

12 luni >tWClll' !llollths

peste 18 zile > in C1ghllTll CldYS

15 baieti >flftccn h\)I~

11 minute > eleven ll1111l1lL",

13 cladiri > thirteen buJidl[I~\

19 ma~ini

peste 14 luni > In fourlccn ll101l111s

Inaintea tenninarii leqiei sa recapitulam cele invatate pana acum. Traduceti in limba engleza:

Maine mergl la el (la casa lui)? > Are you gOll1g to his bouse tomOLTOw?

Umlt: trimi(i scrisoarca ci? > Whcre :lIc yOLl ~cndll1g her letter')

Saptamfllla viltoarc 11 duccmln Anglla :> "C'\! II ,'L'k II l' ;\rl: l:\k11lg them to England
pentru cincisprezccc zilc. I ()I I illL'L' I1 d, I V '.

A treia casa din dreapta are douasprezecc camerc. > I Ill' thlld hOLlSl' 011 1Ill' II~ht lidS twclve rooms.

Eu tocmai duc bebelu~ullor in bucatarie. > I'm Just taking thell baby to the kitchen.

Pe biroul tau este un stilou. > There IS a pen on your desk.

Acest barbat are doua fiice. > ThiS man has two daughters.

Nu inteleg engleza. > I don't understand English.

Vreau sa-ti dau cartile mele. > [ want to give you my books.

Ne place sa mergem la plimbare duminica. > We love to go for .\ walk on Sunday.

In fiecare vineri 11 vizitez pe fiul meu. > I visit my son every Friday.

Acum ei nu se uita la noi. > They aren't looking at us now.

Cine are ochi frumo~i? > Who has nice eyes?

Nu citesc aceasta carte acum. > I'm not reading this book now.

Tocmai scriu 0 scrisoare tatalui nostru. > l'mJust writlllg a letter to our father.

Ei vorbesc acum despre fiica ta? > Arc they talklllg aboLlt your daughter now?

Momentan nu-i aratam (ei) > At the moment we are not showing her
casa noastra. our house.

Sambiitii venim intotdeauna la tine. > On Saturday we always come to you.

Unde este? > Where IS it?


lar acum, la sfaqit, urmeaza exercitiul de pronuntie. Cititi cuvintele grupate dupa vocalele identice:

[ai] [i: J [aLi J [e] [E]


Friday we post enter man

all right see go seven understand

behind read tomorrow every

moment
RECAPITULAREA LECTIEI
, 5
5.1. In limba engleza zilele saptamanii se seriu eu litera mare:
Monday - luni
Tuesday - marti
Wednesday - 1111ereun
Thursday - J01
Friday - - VInen
Saturday - sambata
Sunday - duminiea

5.1.1. Daea inaintea zilelor saptamanii se afla euvantul "every" (fieeare) atunei nu se folose~te
prepozitia "on":
on Monday - luni
every Monday - in fieeare luni
5.2. Daca intr-o propozitie sunt doua complemente cireumstantiale de timp, eel care determina
timpul mai exact, treee pe primulloe:
sambata la ora cinei - at five on Saturday

5.3 Present Continuous Tense (timpul prezent continuu)

5.3.1. Timpul prezent continuu se folose~te pentru exprimarea unei activitati care se desra~oara
in momentul vorbirii.
In propozitiile la prezentul continuu se folosesc urmatoarele complemente
eircumstantiale de timp:
now - acum
at the moment .., chi'll' acum, in acest moment

Just tocmai, chiar


"Just" sta inaintea verbului eu terminatia ,,-ing", iar "now, at the moment" se'itfla la
inceputul sau la sfiir~itul propozitiei:
I'm just talking to them. - Tocmai vorbesc cu ei.
He is working at the moment. - Ellucreaza chiar in clipa aceasta.
They are writing letters now. - Ei scriu acum scrisori.

5.3.2. Prezentul continuu se folose~te ~i pentru exprimarea acelor evenimente care sunt planuite
in viitorul apropiat ~i se vor desra~ura in mod sigur. In aceste situatii folosim urmatoarele
complemente de timp:
tomorrow - maine
next (week, month) - unnator, care unneaza (saptamana, luna)
in (two hours) - in, in decurs de (doua ore)
Aceste complemente de timp se afla la inceputul sau la sfar~itul propozitiei:

I'm going to England - Peste doua zile merg


in two days. in Anglia.

Next week they are - Saptamana viitoare ei deschid


opening a shop. un magaZln.
5.3.3. Ordinea partilor de propozitie la timpul prezent continuu este urmatoarea:
Subiect + "to be" + verb + complement direct (sau
prezent cu terminatia ,,-ing" alte parti de propozitie)

He is gOl11g home now.

Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii:


He is going home now. - EI merge acum acasa.
Is he going home now? - Acum merge acasa?
Negativul se formeaza adaugand particula "not" la "to be":
He isn't going home now. - Acum nu merge acasa.

5.3.4. Daca verbul se termina in ,,_e", atunci la adaugarea tenninatiei ,,-ing" se omite ,,-e"_ul:

to write - writing

to take - taking

5.4. Cazurile nominativ, acuzatlv ~i dati v ale pronumelor personale precum ~i adjectivele
pronominale posesive sunt cup rinse in tabelul unnator:

Nominativ Adjective pronominale Acuzativ (~i Dativ)


posesive

my me - pe mine, ma, mie, imi, mi-,


-ml
you your you - tie, iti, -ti, dumitale,
pe dumneavoastra, pe tine, te
he his him - pe el, iI, 1-, lui, ii, i-
she her her - pe ea, ei, ii
it its it - pe ea, 0, ei, ii, pe el, ii, -I, lui, ii, -.
(pentru obiecte, natiuni abstracte~
animale)
we our us - pe noi, ne, naua, ne, ni
you your you - pe voi, va
pe dumneavoastra, voua, va, vi
they their them - pe ei, ele, lor, Ie, Ii

I visit him every Monday. - 11 vizitez in fiecare luni.


He often talks to them. - Vorbe~te des cu ei. (Le vorbe~te des.)

They like me. - Ei rna plac.

We are talking about her. - Vorbim despre ea.


TEMA PENTRU ACASA 5

-Rezolvati exercitiile de mai jos ~i trimiteti-le pentru verificare.

A. Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

1. Next week we are going to England.

2. Who is speaking at the moment?

3. She is just sending a letter to our mother.

4. He wants to speak English.

5. Their sons are just going out of this big building.

B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

I. Le dai maine aceasta carte?

2. Cine conduce acum ma~ina noastra?

3. Marti la ora ~apte fiica noastra vine la noi.

4. In ficcarc micrcuri scricm scrisori ullor o;lmcni.

5. In clip<1 aCC<1s!a I1U lucrez in biroul mcu.

C. Alcatuiti propozitii foJosind urmatoarele cuvinte:

1. who, us, next, Friday, visiting, is

2. when, they, Romania, to, coming, are

3. boy, the, love, girl, the, does

D. In fiecare din urmatoarele propozitii exista 0 gre~eala. Rescrieti propozitiile, corectand gre~elile:

1. On every Tuesday I visit my mother.

2. What time are you takeing this book tomorrow?

3. Where do you go now?

4. Who is usually reading books?

5. We are just going to see his.


LECTIA
, 6 PARTEA INTAl

lncepem lec(ia noua prin invaiarea catorva cuvinte noi. Repetaii cuvintele
~i fiii atenli la pronuntia corecta:

sister > [sista'] - sora


hand >[hEnd] - mana

money > [mani] - bani

question > [k"est~an] - intrebare

way > [lief] - drum, cale

garden >[ga:'dn] - gradina

fish > [fl~] - pe~te

suit > [su:t] - costum de haine

animal > [Enimal] - animal

to eat >[tui:t] - a manca, (a se hrani)

Repetati aceste cuvinte in alta ordine:

garden > [ga:'dn] - gradina

way > [Uef] - drum, cale

to eat >[tui:t] - a manca, (a se hrani)

question > [k"est$<lIl] - intrebare

fish > Ills I - pe~te

money >[manij - bani

animal > [Enjmal] - animal

sister > [sista'J -sora

hand > [hEnd] -mana

suit >[su:t] - costum de haine

Jar acum sa invaiam ~i cateva expresii:

to ask a question > [tu a:sk a k"est~an] - a pune 0 intrebare,


a intreba ceva

this way > [DZis Uef] - pe aici, pe aceasta cale

which way > [Uit~ Uef] - pe unde


Sa vedem acum ciHeva propozitii cu cuvintele noi. Cititi cu voce tare:

My sister is a nice girl. > [mal sista' iz a nais ga:' I] - Sora mea este 0 fata draguta.

I don't want to eat this fish. ~ Nu vreau sa mananc acest pe~te.

Tomorrow we are going >ll~II1l0raU lli: a: r gauJI1(g) - Maine mergem


to her garden. (li ha:' ga:'dn] in gradina ei.

Do you want to ask him >[dlllll: "on t tu a:sk him - Vrei sa-I pui lui
this question? [Y IS k "est~im] aceasta intrebare?

I haven't money. > l al h Evnt mani] - Nu am bani.

Their suits are green. > l lYe? su:ts a:' gri:n] - Costumele lor sunt verzi.

That woman has > [DIEt Uum[m hEz - Femeia aceea are
nice hands. nais hEndz] maini frumoase.

Have you animals at home? > [hL:\' IU: Enimfdz Et haum] - Ai acasa animale?

The way to this town > [Dzb. "el tll D 7 1S taun - Drumul spre acest ora~
is long. IZ lon(gl] este lung.

Substantivul "bani" se folose~te intotdeauna la singular:

VVhereis Inylnoney? - Unde sunt banii mci?

Completati propozitiile in Iimba engleza cu cuvintele care lipsesc:

Tatal meu are dOli a surori. - My father has two /SIsters.

Banii ei sunt pe masa. - Her :>money is on the table.

Mama ~i tatal nostru se plimba - Our mother and father are walking
acum in gradina. in the >garden now.

Cine ii pune acum 0 intrebare? - Who is asking him a Xjllcs(lon now?

Vreau sa Ie dau aceste costume. - I want to give them these >suits.

Acum mancam pe~te. - We are >eatlllg fish at the moment.

Peste 0 saptamana duccm animalele noastre - In a week we are taking our :::iJ.nimals
in gradina. to the garden.

Fratele tau are in mana cartea mea. - Your brother has my book in his :>hand.

Eu merg pe aici. - I'm going this >way.

Traduceti din limba romana in limba engleza:

Acum sunt in gradina noastra. :> I'm in our garden now.

Surarii tale ii place sa manance pe~te. :> Your sIster likes to eat tish.
EI are bani In mana. > He bas money Il1 bis hand.

Costumul tau este frumos. > Your SUIt IS IlIce.

Nu Inteleg Intrebarea tao > I don't understand your questIon.

Pe unde mergi la serviciu de obicei? > Whicll way do you usually go to work')

Iubese animalele mario > I love bIg animals.

Si acum sa vedem cel de-af treilea caz in care se folose-$te timpul Present Continuous. Prezentul
continuu se folose:~te -$i atunci cfmd ac!iunea se desfa-$oara in prezent -$i se refera la 0 activitate
excepfionalii. l~l acest caz folosim urmiitoarele complemente de timp:

today - aZI

this (week, month) - aeesta, aeeasta/ln aceasta (saptamana, luna)

Sa vedem eateva exemple:

I usually go to work by bus, >[ai iu.Juali gau tu L1 a.'k - De obieei merg la lueru
but today I am going by car. bai bas bat tildei 31 EIll eu autobuzul, dar azi
gauln lg ) bal ka:'] merg eu ma~ina.

We usually eat at home, but >["i: iu:juaII l.t Et haum bat - De obicei maneam aeasa, dar
this week we are eating DZis "i:k "i: a I i·tln lg ) In aeeasta saptamana
at a restaurant. Et a restront] maneam la restaurant.

This month I'm writing > [DZI s manT' aim raitin lg ) - In aeeasta luna scriu
letters to my sister. leta'z tu mai sistarJ scrisori surorii mele.

He usually reads books >[hi: !U'juali ri:dz buks - De obieei seara el eite~te
in the evenings, but today in D'I i:vnin lgl bat tadel earti, dar azi elmerge
he is going for a walk. hi: 17. gauI1l 1C1 f'O:' a "o :k I la pi imbarc.

"I usually go to work by bus, ... " ..... but today I am going by car."
Inainte de a trece la exercitiul urmator, yom invata un cuvfmt nou:

but >l hatJ - dar, insa, totu~i

Completa(l propozi(iile de maijos cu verbele la timpul corespunzator, prezentul continuu sau simplu:

Mama mea de obicel lucreaza panil la opt, - My mother usually >\\'orks to eight,
dar azi lucreaza pfma la cinci. but today she >1:' \1 ell kmg to five.

Dimineata merg des la ~eoala, dar in - 1 often >go to school in the morning, but
aeeasHi dimineata merg la eumparaturi. this morning 1 >all1 gum!:! shopping.

Tatalui lor ii place sa eitcasca carti dupa-amiaza, - Their father >likcs to read books in the
dar azi a viziteaza pe mama sa afternoon, but today he >is \'isitlng
his mother.

In aceasta luna IlU conduc ma~ina. - This month 1 >aml1ot driving the car.

Azi nu lunam, dar II duccm pc fiul nostru - Today we >are not working but we are laking
la Bucurqli. our son to Bucharest.

Dupa aceasta pregat!re exerci(iile de traducere nu mai pot constitui 0 problema:

De obicei merg pe jos la lucru, dar azi > I usucdly walk to work, but today
tatal meu ma va lua eu ma~ina. my lalher i:, I;lkmg me by car.

Nu-mi place sa-I vizitez pe aeest baiat, > I dOll'! like \ll 11:'11 thiS boy.
dar saptamana aceasta ma duc la e1. but thiS \Veek ['m gOing tll hll11.

De obicei ei merg la lucru dimineata, > They u;,ua\\y go III wOlk. in the morning.
dar azi merg dupa-amiaza. but today they are gOing in the afternoon.

Nu-mi place sa 0 a~tept pe sora lui, > 1 don't like to wait for his sister,
dar azi 0 a~tept. but today [ 3m waiting.

in accasta luna il due in Anglia. > This month I'm takmg him to England.

lar acum urmcaza vcrbe noi:

to fly > flU 11:1/1 - a zbura (a calatori eu avionul)

to bring > 11\1 hllll' '/ - a aduee

to smile (at) - a zambi (euiva)

Sa vedem aeeste verbe in propozitii:

Tomorrow 1'111, flying > [tamorau ~'")) !lalll/ g ) - Maine ealatorese eu avionul
to Berlin. tll bil '11I1J la Berlin.

He often brings her > [hi: orll brill/elz ha:' - EI..u.aduee des eartiGei.
books. buks]

That girl is just smiling > [DZEt garllz djast - Fata aeeea tocmai iti zambe~te.
at you. ~lI1a'lill(gl Et iu:]
Sa verificam daca ati asimJ lat cuvintele no1. Traduceti unnatoarele propozitIi in limba engleza:

Maine calatoresc cu avionul la Londra. > Tomorrow 1'm tlyl11g to London.

Acest baiat imi zambqte intotdeauna. > This boy always smiles at me.

Tata aduce masa In a doua camera. > Father is bnngll1g the table to the second room.

Acul11 va vom prezenta din nou cateva cuinte no1. Repetati-le Cli voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:

plane > [plelll] ~ avion

aeroplane > [earaplell1] - aVlOn

name > [nelln] - nume

bedroom > [bedru.m] - dormitor

sometimes > [samtaimz] - uneori, cateodata

In limba engleza atat "Eu ma numesc .... " cat ~i "pe mine ma cheama" se
traduc prin "my name is ...".

Sa exersam cuvintele noi; completati propozitiile in limba engleza:

Cateodata 0 vad pe sora lor. - I >sometimes see their sister.

In aceasta casa sunt trei dormitoare. - There are three> bedrooms in this house.

Cum te cheama? - What is your >name?

Cum il eheama? .- What are their '>11,ll1ll"."

Imi r1ace sa merg ell aVlOnlil. I like to go by 'I'LIIIC.

lar acum in cadrlll disCII{iel despre timpul p"ezent conlinuu illlYJ{am 0 regula gramaticala foarte
importanta Cll privire la folosirea verbelO1: Exista verbe pe care nu Ie putem folosi ia acest timp.
Acestea sunt verbe care exprima senza{ii sau sentimente. lata cateva exemple dinlec{lile anterioare:

to see > [tll si:] a vedea

to know > [tll nall] a ~ti, a cunoa~te

to like > [tll lazk] a-i placea, a indragi

to think > [tll T'in(glkJ a crede

to want "'
>,[tu "ont] a vrea

to have > [tu hEv] a avea, a poseda


to understand > I tll anda'stlnd] - a intelege, a pricepe

to be >[lu bL] - a f1

lata cateva exemple:

1 know his sister. >1,\/11,1\1 hlz sist~ll] - 0 cunose pe sora lui.

I don't understand h1m. >/ :11 <I,llll)j anda'st£nd hJJlIJ - Nu-linteleg.

I like you, >Iu Lllk ru 1 - Imi placi.

Ciliar 1i /n cazlil /n ('(//"c pc Idngcl aceslr: verbe in propozi{ie se afld expresiile now, just, at the mo-
ment /n mod o!Jligll!ul"//I \'(' Iduse,.,·e timplll Prcscnt Simple.

At the mO!llcnt I d(\n'1 >11 I l)l,l millunant ai daunt -l\'u-l vad acum.
sec hil11. ~;j: him]

I don't know it nov.. >[ ai daunt nilu It Ilau] -- Acum nu ~tiu.

I don't understand you >[ ai daunt anela' 51 End ill: - Acum nu te Inteleg.
now. nau]

Completati propozitiile Cll verbele corcspunzatoare:

Aeum ~tiu ea maine elmefge la Bucure~ti. - Now J >kJj()\v he >IS going to Bucharest
tomorrow.

in aceasta saptamana 0 vad marti. - This week 1 >see her on Tuesday.

Tatal nostru nu lucreaza acum In gradina. - Our father >is not working in the garden now,

Unde merg eu avionul surorile lui maine? - Where >are his sisters flying tomorrow?

Acc~ti oamcni luereaza Intotdeauna sambata. - These people always >work on Saturdays.

Nu VOl' sa meal'ga eu nOI aeolo. - They >don't want to go there with us.

Cine lucreaza in a doua camera aCllm? - Who >i, working in the second room now?

Fiul nostru vine acasa de obicei la ora - Our son usually >comes home at five in the
cinci dupa-arniaza, dar azi vine La doua. afternoon, but today he >is coming at two.

Ea TIU vrc<.! sa mearga ~a ::;coala. - She >doesn't want to go to school.

Aces! ceas estc de obicci in camera mea, - ThIS clock >is usually in my room,
dar azi este ill d()fmitoruLLui. but today it >is in his bedroom.
in cele ce urmeaza ne vom ocupa de plumlul substantivelOl: Acele substantive care la singular au
termina{ia -s, -sh, -ch, -x, la plural primesc termina{ia -es, care se pranun{a liz]:

bus >{ bas] - buses >{baSlz]

church - churches

Daca substantivul se term ina In -e, la plural prime:;te doar termina{ia -s :;i se pronun{ii la Jel [iz]:

house >{haus] - houses >{hauZlZ]

office >{ oris] - offices >{ ofislZ]

Aceea~i regula este valabila ~i pentru verbe:

to teach >{tu tl.l~] - a Invata (pe altii), he teaches >[hi: ti:t~IZ]


- a preda

Termina{ia -es se Jolose:;te la persoana a treia singular :;i In cazul In care verbul la infinitiv se
term ina In -0.

to go >{ tu gau] - a merge she goes >[~i: gauz]

Sa exersam regulile. Completati propozitiile In limba engleza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare. Atentie la
pronun\ie!

La Bucure~ti autobuzele sunt ro~ii. - In Bucharest >buses are red.

Casele de pe strada Garii sunt frumoase. - >Houses in Station Street are nice.

Mama mea preda engleza Intr-o ~coala. - My mother >teachcs English in a school.

Sunt unsprezece birouri In aceasta clad ire. - There are eleven >offices in this building ~

Sora mea vrea sa viziteze acele biscrici. - My sister wants to visit those >churches.

Petre merge acolo In fiecare marti. - Peter >gocs there every Tuesday.

lata cateva verbe noi:

to keep >[tuki:p] - a tine

to pay (for) > [tu pel] - a pillti

to hear >[tUhlll'] - a auzl

to try > [tu trail - a lncerca, a proba


Citili urmatoarele propoziFi ~i fili atenli la pronunlie:

Mary keeps an animal > lmean ki:ps an Enimal - Maria tine acasa un animal.
at home. 1:1 hilUm]

Her sister teaches them > l 11<1:' snstii'" ti:t~iz DZem - Sora ei ii invata in fiecare zi
to read every day. III n d ('vri dei] sa citeasca.

Who pays for the books? > I hLl: PClZ fo:' DZa buks] ~ Cine plate~te caI\ile?

Do you hear my father > I dll ill: hia' mai fa:Dza' - iI auzi pe tatal meu
in the garden? III [Ya ga:'dn] in gradina?

They are just trying to > l IYel a: r djast traiin(g) tll - Ei tocmai incearca
ask you a question. a:sk iu: a k"est~an] sa-ti puna 0 intrebare.

Traduceti in lil1lba cnglaa propozitiile de mai jos:

Aculll (ci) inccarca sa scrie 0 scrisoare lunga > They are trying to write a long letter
lllal1lci lor. to their mother now.

Ai animale acasa? > Do you keep animals at home?

Maine piatim aceste case. > Tomorrow we are paying for these houses.

Tatallui are birouri in aceasta cladire. > H is father has offices in this building.

Cine incearca sa iasa din gr~lliina? > Who is tlying to go out of the garden?

Sunt cateva biserici frumoase in Bucurc~tl. > 1'11CIl' ;IIC SOII1C 11ICC churchcs in Bucharest.

Urnuitoarea regula se refera la pluralul substantivelor care se termina In -yo Daca Inaintea sunelului
0 consoana, atunci la plural terminatia -y se schimba In -i, ~i va fi urmal de
-y se afla (Ia singular)
lerminatia -es.

baby - babies > [beibiz]

country - countries >lkantriz]

factory - factories

Dadi ter-millaria -y a lI/llli sllhstalltiv la singular este preceda,ta de 0 vocala, alunci cuviintul prime~te
la plural doar termillatia -s:

boy boys >[boiz]

way ways

Aeeea~i regula esle valabila -?i penlru verbele eu terminatia -y:

to try he tries > [hi: tralz]

to pay she pays > [~i: peiz]


Completati propozitiile in limba engleza.

EI incearca intotdeauna sa fie bun - He always >tlles to be good.

Ea tocmai plate~te pentru aceste car-ti. - She is just >paymg for these books.

Tatallui are cateva fabric!. - His father has some >factones.

Acqti bebclu~i nu Ie aud pc mamcle lor. - These >babies don't hear their mothers.

Acqh baieti vor sa viziteze cateva tari. - These >boys want to visit some >countnes.

~ Atentie: verbul ,.to hear" nu poate fi folosit la timpul prezent continuu.

in exercltiul urmator yom veri fica notiumle insu~ite pima acum, refelitoare la pluralul substantlvel<!!."..
~i la ortografia corecta a verbelor conjugate. Traduceti in limba engleza: j

Acqti baieti nu vor sa mearga acasa. > These boys don't want to go home.

Bebelu~ii lui sunt acum in gradina. > His babies are m the garden now

Ea incearca sa citeasca 0 carte in fiecare zi. > She tnes to read one book every day.

in fiecare saptamana Ie trimitem cinci scrisori. > E\'ery week we send tht:1l1 flvc IcttCIS.

In acele tari oamenii traiesc in case mici. > In those C()lIntnt:~ 11l'UI'!c 11\t: III IIttlc houses.

Nu vreau sa Ie cer acestor baieti sa scrie > I don't II ,lilt III ,I,k thc,,,t: hoys to write about it.
despre aceasta.

Imi plate~te lunar 20 de dolari. I Ie- I'.IY:-' 'ilL' 20 dollars every month.

Aceste fabrici sunt mario > I ht::-.e factories are big.

far acum s(i lnwi!(illl lIIodllllmpcnlliv.

Dacd exprimal11 tin ol"din, verbulnu este precedat de particula to:

Go home! > l gau haumJ - Mergi acasa!


Mergeti acasa!

Read this book! > [n:d DZ\s buk] - Cite~te aceasta carte!
Cititi aceas(a carte!

Bring me a chair! - Adu-mi Ull scaun!


Aduceti-ml lin scaun!
Look at my sister! > [luk Et mai sista'] - Prive~te-o pe sora mea!
Priviti-o pe sora mea!

Think about it' > [T'mlg1k abaut it] - Gande;;te-te la asta!


Ganditi-va la asta!

Tcach mc l > [ti:t;; mi:] ~ Invata-ma!


Invatati-ma.

In limba engleza pentru persoana a daua atat la singular, cat ~i la plural,


falosim aceea~i expresie imperativa.

nuni "r(,171 sci expril71am 0 rugaminte, atunci se adallga cuvantlll pleasel pk?] -te rag, va rag:

Ask him for it, please. > [a:sk him fa:" it pli:z] - Cere-i lui, te rag.

Pay for this bicycle, please. > [pei fa:' DZis baisikl pli:z] - Platqte aceasta bicicleta, te rag.

Doni \'/'('11/ .1'(/ ordollclm cuiva sau sa rugam pe cineva sa lUI faca ceva, atunci i'naintea verbului se

PIII/i' lorII/O I/egative! a allxiliarului do (don't).:ji aici putemfolosi verbul please:

Don't open the window' > I (LlLInt aupn DZa Uindau] - Nu deschide fereastra!

Don't go out of yOlll' roo 111. > I daunt gau aut av io:' rll:l11j - Nu ie~iti din eamerele voastre.

Don't think about iI, pk:ls\'. >- I <I:lllnl T'lnl"lk :,b:lIll II pll /1 Nu tc giindi la asta, te rag.

Don't show me this book, ,1,1.111111 ' .. III 1111 I )'1', hilI. . Nu-mi arata aeeasta carte,
please. I >II / I te rag.

Sa eXl'lsalll ill'l1l't':\IIVltll'l1 :ljlltmul exerci(iului de mai jos:

Desehidc 1I~:1 an'asla' >Open this door!

Du-te la plimhare! >Go for a walk!

Nu merge eu ma~in:l, k rog. >Don't go by car, please.

Incearca sa-l cum peri I >Try to buy it!

A~teapta-ma te rag' >WclIt for me, please.

Nu lua ma~ina meal >Don 't take my car!

Nu vorbi eu aeeasta j~lta, te rag! >0011' t ta Ik to this girl, please.


Nu lucra seara! - >Don't work in the evening!

Multume~te-i pentru asta! - >Thank her for it!

Trimite aceasta scrisoare, te rag. >Send this letter, please.

"Open your mouth, please!"


LECTIA
, 6 - PARTEA A DaDA

In a<.:ea'IS!<1 parte vom recapitula reguJile gramaticale ~i cuvintele noi pe care Ie-am Invii\at In cele
dOlla leqii.

In prillllli cxcrcitiu silabele accentuate sunt scrise cu Jitere Ingro~ate. Pentru Inceput ascultati doar
<lialogllrilc. Apoi ascultati-le Inca a data ~i repeta\i diaJogul.

Mary: What is your name?


I'clel: My name is Peter.

Ilarh:lra: Is it Sunday today?


John: No, it is Monday, the second day of the week.
Ilarhara: Isn't Monday the first day of the week?
.I 0 11 n: No, Sunuay is the first day of the week in England.

TOIIJ: Do you like Saturday?


Mary: Yes, I do. On Saturday I always go to town so I usually have some time to visit my
sister.
TOIll' \"II('n do you usually go shopping?
Mary: I go into some shops on Tuesday and Wednesday.

John: \Vhal is her name')


Barbara: ller lIallll' IS Sheila.
John: ll's a Jlin' name. Some little babies have nice names. She is smiling at you.
Barbara: Slie always silliles al me to show me she loves me.

Mary: \Vho is working herc'!


Peter: I alll wlII'king hen:, l'nl \\Tiling a letter,

Tom: Tomorrow they ,Ire going 10 Bucharest to pay fur the houses,
Barbara: But where are they uow'!
Tom: This morning they are going 10 the post-ofTice. They are going there now.

Mary: I want to ask you a questioll: whk-h way arc Tom and Peter going to the office now?
John: Ask my father, please. I think he knows it.

Peter: What do you see now?


Barbara: I see a man, a woman and a little boy.
Peter: Is she talking to the man at the moment?
Barbara: Yes, she is.
Peter: All right. I'm going there now, Wait for me in the garden.

Mary: When do you want to go to England?


.I ohn: I want to go there next year, but I don't know English .

Ilarbara: Is the first house your house'!


I ()Ill: No, Peter has the first house and John has the third. Our house hasn't a garden. It is
the second.
Jar acum yom verifica intregul material nou din aceste doua Jectii. Traduceti in limba englez3
propozi1iile de mai jos:

Vreau sa trimit aceste scrisori vineri. > J want to send these letters on Fnday.

Aceasta carte este pentru tine. > This book IS for you.

Cred ca aceasta scrisoare este lunga. > I thmk this letter is long.

Tine acest stilou ~i scrie-i 0 scrisoare. > Take this pen and write a letter to her.

Romania ~i Anglia sunt tari frumoase. > Rom~lIlla and England are nice countries.

Sambata voi merge la plimbare. > On Saturday I'm gOll1g for a walk.

Mancam des in gradina. > We often eat in the garden.

Cui ii place sa citeasca carli? > Who loves to read books?

Miercuri la noua sunt intotdeauna acasa. > At nine on Wednesday I'm always at home.

Tocmai iqim din casa. > We are just going aLIt of the house.

Acum incearca s-o citeasca? > Is he trying to read it now?

Maria nu viziteaza aceasta biserica acum. > Mary IS not vIsiting thlS church now.

Cat este ceasul acum? > What time is it now')

$tiu romane~te, dar nu ~tiu engleza. > I know RonWIII:lIl hut I dOll't know English.

Cine vorbe~te engleze~te?

Ace~ti bebelu~i sunt aici. > I Ill'Sl' lillie h~lbles are here.

In dormitorul mcu se alla un pat ~i un hirOlI. - I hl'l C ~lIC a bed and a desk in my bedroom.

Fiica lui are ochi alba~tri ~i () gura ro~ie. > His daughter has blue eyes and a Icd IIlouth.

Mama mea lucreaza acum in bucatarie. > My mother is working In the kIll hCIl IlOW.

Luna viitoare (ei) zboara cu avionul > Next month they are flying hy pl:llIe
in Anglia. to England.

Peste zece zile ne ducem la ei. > We are going to them III tell d:IYS

Maine ne iei ~i pe noi cu tine? > Are you taking us With you tomorrow?

Da-i lui aceasta bicicleta, te rog. > Give him this hicyck, pkase.

Sora ei se plimba acum in gradina. > Her sister IS walking III the garden now.

EI are un costum verde. > He has a green suit.

$i pe~tele este un animal. > A fish IS also an animal.

Vrei sa ma intrebi ceva? > Do you want to ask me a question'!


Crezi ca este 0 cale buna de a obtine > Do you think it's a good way to get
ace~ti bani? (h is money')

De obicei lucrez luni, dar azi >I l\:,u~d]y work on Monday but today I am
nu lucrez. not work j ng.

Cine imi ziimbe~te? > Who is smiling at me')

Adu-mi ace~ti bani. > Bring me tills money

Cum il cheama? > What is his name'!

Acum nu-I vad. > I don't see it now.

lar acum, sa exersam prol1llI1tia vocalelor din urmatoarele grupuri de cuvinte:

(u] I ei I Ii] [ E] [ ai] [ i]

good way keep hand try sister

book pay teach man my office

look day eat animal this

baby read five visit


RECAPITULAREA LECTIEI
, 6

6.1. Cuvimtul "money" este Intotdeauna folosit la singular.

My money is on the table. - Banii mei sunt pe masa.

6.2. In limba engleza atat "ma numesc", cat ~i "pe mine ma cheama" se traduc prin "my name is. "

What is your name? - Cum te cheama?/Cum te nume~ti?

My name is Mary. - Ma numesc Mana.lMa cheama Maria.

His name is Peter Smith. - El se numqte/pe el Jl cheamalnumele lui


este Peter Smith.

What are their names? - Cum Ii cheama.?

6.3. Exista verbe care nu pot fi folosite la timpul prezent continuu. Acestea sunt verbele car __
exprima senzatii sau sentimente:
to see - a vedea
to know - a ~ti, a cunoa~te
to like - a-i placea, a i'ndragi
to think - a crede
to hear - a aUZI

to want - a vrea, a dori


to have - a avea, a poseda
to understand - a i'ntclcgc, a pi iccpe
to be -- a fi
I don't understand you. Nu te i'nleleg.
I think you are right. - Cred ca ai dreptate.

6.3.1. $i i'n cazul In can: i'n propozi(iile care conlin aceste verbe figureaza expresiile "now,
just, at the moment", trebuie folosit timpul prezent simplu:
Now I don't understand him. - Acum nu-l i'nteleg.

6.3.2. Daca din context reiese ca aqiunea se desfa~oara tocmai i'n momentul vorbirii, atunci
expresiile "now, just, at the moment" pot lipsi din propozitie:
Where are you going? - Unde te duci?
We are going to school. - Mergem la ~coala.

6.4. Pluralul substantivelor

6.4.1. Daca substantivulla singular se termina in ,,-s, -sh, -ch, -x" pluralul se formeaza
prin adaugarea terminatiei ,,-es" care se pronunta intotdeauna [1/ J :
bus - buses
church - churches

Daca in afara de terminatile de mai sus cuvantulla singular mai are ~i terminatia ,,-e",
atunci la plural prime~te doar un ,,-s" ~i pronuntia este de asemenea[ IZ].
6.4.2. Daca intr-un cuvant la singular tenninatia ,,-y" este precedata de 0 consoana, atunci la
plural ,,-y" -ul se transforma in ,,-i", la care se adauga tennina(ia ,,-es":
baby - babies
factory - factories

6.5. Fonnarea timpului prezent simplu la persoana a treia singular prin adaugarea la verb a sufixului
,,-es".

6.5.1. Daca la infinitiv verbul are terminatia ,,-s, -sh, -ch,-x" sau ,,-0", atunci la persoana a
treia singular prill1e~te sufixul ,,-es" care se pronunta intotdeauna [iz]:
teach - teaches
go - goes

6.5.2. Daca infinitivul vcrbului are tenninatia ,,-y" precedata de 0 consoana, atunci la persoana
a treia singular ,,-y"-ul se transforma in "i", la care.se adauga sufixul ,,-es":
try - tries

6.6. f'ropozi(iilc imperative

(1.(1. I. ()aca vrCI11 sa expnmam un ordin folosim forma de infinitiv scurt a verbului,
fara particula "to":
(,0 home! - Mergi acasa!
()aca vrcm sa nc cxprimam politicos sau vrem doar sa cerem ceva, atunci se adauga
cuvanlul "please":
Open the door, please. - Deschide u~a, te rag.

6.6.2. Daca ordonam cuiva sa nu t~lca ceva, atunci forma negativa a verbului auxiliar "do"
(don't) inaintea verbului:
Don't go home! - Nu merge acasii'
Putem folosi cuvantul "please" pentru 0 exprimare politicoasa:
Don't take it, please. - Nu-l lua, te rog.

6.6.3. In limba engleza, aceea~i forma de imperativ se poate referi aHit 1a singular cat ~i 1a
plural:
Go home! - Mergi acasal
Mergeli acasii'
TEMA PENTRU ACASA 6

Rezolvati ~i trimiteti pentru verificare exercitiile de mai jos:

A. Traduceti unniHoarele propozitii in limba romana:

1. We don't want to visit that man today.

2. Don't try to take this book!

3. Who teaches Romanian in this school?

4. Are the babies at home?

5. What are their names?

6. Where is your money?

B. Traduce1i urmatoarele propozitii in limba engleza:

I. El ii aude in clipa asta?

2. Aceste doua fabrici sunt in apropierea statiei?

3. Mergi la tata ~i cere-i bani!

4. Cine vrea sa puna 0 intrebare?

5. Unde sunt aceste biserici?

6. Maine nu am timp sa 0 scriu

c. in propozi\iik: unnaloan: ex Isla gn:~eli. Corecta\i-le ~i rescrieti fiecare propozitie:

1. He isn't knowlI1g lhis girl.

2. In eighteen days I go to Bucharest.

3. He's name is Peter.

4. Our bois are good.

5. Her daughter trys to get the car.

6. You don't read this book, please.


VOCABULARUL LECTIILOR
, 5 SI
, 6

about > l~lhaut] despre, de, eu privire la

aeroplane > ll'ar~lpleinJ - aVlon

animal / I EJ1im~d] - animal

to ask a question > I III <i:sk a k"est~aJ1] - a pune 0 intrebare

at the moment > I Ll [Va maumant] - ill acest moment, chiar acum

baby > I [wi\) )] - bcbelu~

bed > [ heLlJ - pat


,
~
bedroom > lbcdrll:m] ~ dormitor

book > l bukJ - carte

to bring > [Ill hrin(gl] - a aduee (eu sine)

but > [batJ - dar, i'nsa, totu~i

to conle > [tu kam] - a veni, a ajunge

daughter > I do: 1;I'J - fiica

desk > I desk I - masa de scris, birou, pupitru, banea

dollar > 1(101:\', - dolar

to eat > I tll ill - a maoea, a se hril11i

eighteen > [eiti:nJ - optsprezece

eleven > [ilevn J - ullsprezece


)
,,-. England > [ ingland] - Anglia

English > [ingli~ J - englez

eye > (all - ochi

fifteen > I Ii It i 111 - cincisprezece

fish ; I t 1,1 - pe~te

to fly > 1111 li"'1 - a zbura

fourteen > I r" 'Iinj - paisprezece

Friday > Ilraid i j. l frairiei] - vmer!

garden > [ga.'dn] - gradina

to give > [tL! glvJ - a da, a dami

hand > [hEnd] - mana

to hear > [tu hia'] - a auzi

her > [ ha:'] - pe ea, ei, ii, -i; ei/sau;sai, sale


':

here >[hia'J - aici, pe aici

him >[hllnJ - pe el, ii, 1-, lui, ii, i-,

In >[II1J - in, la, inauntrul

It >[ ItJ - aceasta, asta (pentru obiecte,


noti uni abstracte, animale)

just >[ dpstJ - tocmai, chiar

to keep >[tu hpj - a tine

kitchen >[ kit~an J - bucatarie

letter >[ leta'J - scnsoare

little >[litIJ - mic, un pic, putin

to love >[tu lavJ - a iubi, a-i fi drag

man >[mEnJ - barbat

me >[mi:J - pe mine, ma, mle, imi, mi, -mi

Monday >[mandl], [mandelJ -luni

money >[m3mJ - bani

month >[manT'J - luna (calendaristica)

mouth >[mauT'J - gura

name >[neim] - nume

next >[nekstJ lIrma(or, care urmeaza

nineteen >[nalilti 111 l10uasprezece

now >1 '1.l1I1 - acum

out of ·'1 ,1111 :1 \ 1 - din (de ex. a scoate ceva din cev?-'-.

to pay (for) I
.~ II I 11\'/1 - a plati (ceva/pentru ceva)

pen >1 pL'1l1 - stilou

plane >lpklnj - avion, aeroplan

please >[plnJ - te rag, fii amabil

post-office > [paust ofisJ - oficiu po~tal

question > [k "est~anJ - intrebare

to read >[tu ridJ - a citi

right >[raltJ - drept, potrivit, corect

all right >[o:lraltJ - in ordine, in regula


on the right >[ on [Ya rait] - in dreapta, in partea dreapUi

to the right >1 tll [Ya ral1] -la dreapta

to be right >[ tu bi. ralt] - a avea dreptate

Romania >[rumemia] - Romania

Romanian >[ rumeinian] - roman

Saturday >[sEta'di], [sEta'dei] - sambata

to send >[ tu send] - a trimite

to show >[ tu ~au] - a arata

seventeen >[sevnti:n] - ~aptesprezece

sister >[ sist~l'] - sora


A
sixteen >[sikstin] - ~alsprezece

to smile (at) >[ tu smail l:tJ - a zambi (cuiva)

sometimes >[ samtaimz] - cateodata, uneori

son >[ san] - fiu

suit >[su:t] - costum de haine

Sunday >[ sandi], [sandel] - duminica

to talk (to/with) >[tu to:k] - a vorbi, a conversa

to teach >[tu ti:t~] - a preda, a invata (pe altii)

them >[IYcm] - pc ci/clc, lor, Ie, Ii

the third >11 )1;1 I ';1 '<II al treilea

thirteen ·1 ;1 IIi III - treisprezece


.-......
Thllrsday :1 '/dll.1 I ·:t.'/(!c/J - joi

lOlllO'l'OW ·ll.lfllOI<lllj - maine

to try ··1 t 1I 11';\ i I - a incerca, a proba

Tuesday '1I/lI/(li j, [tiuzdei] - marti

twelve "11 ''L-I \' I - doisprezece

twenty >11"clllll - douazeci

to understand >[ tll :IIHL!'stEnd] - a intelege, a pricepe

us >[ as] - pe noi, ne, noua, ne, ni

way >[ Uei] - drum, cale, direc(ie

Wednesday >["enzdi], [Uenzdei] - mlercun

week >[Ui:k] - saptamana

what time...? >[ Uot taim] -la ce ora?


whIch way? > ["lt~ "el ] - pe care drum, in ee direetie?

with > ["iDzJ - eu, ilTIpreuna eu

you > [iu") - tie, Iti, \1, dumneavoastra,


voua, va, vi, pe tine te,
pe dumneata, pe dvs , pe voi, va
DINCOLO DE PRIMII PASI
,

Ati lacut deja primii pa~i in invatarea limbii engleze. Ati constatat probabil, ca va este din ce in ce
mai u~or sa intelegeri propozitiile simple. S-ar putea sa averi greutari cu unele structuri gramaticale
sau cu unele cuvinte, dar aceasta este ceva obi~nuit. In curand veti putea folosi lara nici 0 dificultate
~i aceste forme mai complicate.

Pentru a va ajuta, de aCU111 inainlc, 1a inceputul fiecarui manual, vom prezenta 0 recapitulare a
regulilor gramaticalc inva\alc in caiclul precedent. Repetarea sistematica a celor invatate va ajuta
sa vii t1xa\i no\illnilc deja s{lldiate ~i (o(odata, va stimuleaza dezvoltarea cuno~tinrelor de limba
cnglcza.

- Mull sucCt,:s'

[>rofcsorul dUl11l1cavoaslra

© Copyright by
EUROCOR - lnstitutul European de Cursuri prin Corespondentii S.R.L.
2000
ISSN 1453-8474
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI

1. Va rugam, incepcti rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregul material, ati repetat euvinteJc ~i ati rczolvat lara gre~eli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a Ineepe rezolvarea acestcia va reeomandam sa studiati eu
atentie ~i sa reeititi Inc(\ 0 data (cxlul, urmarind regulile pe care recapitularea Ie
aeccntucaZ~1 prill plillclarc.

2. Atunci c;\lld Illva\,1I1l (l I iII lila sl ra inil, accasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perscvcrcn\a Cll can.: am lllva\at sa ll1crgem. In acest scop v-au fost propuse 0 serie
dc cxerci\ii. Va slIgcr,lnl sa rcvedqi din cand In cand matcrialul deja parcurs. In
sClIrt limp, cllrsantlll sc V:I cOllvinge ca aeest lucru nu estc lipsit de sens. Tema
implica Illtotdeauna ~i repclarca maleriei din JcqiiJc anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de Jucru, care, In mod spontan ~i f<ira eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consoJideaza euno~til1tcJe. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea limbilor straine,
VOl' ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.

Deci, fiti gata de munca!

3. Propunerea noastra este sa incepeti rezolvarea temei folosind cioma. Va fi mai


u~or sa va corectati ~i sa propuncti mai multe posibile raspunsuri, iar la sfar~it sa
alcgeti varianta care vi se pare a fi eea mai buna.

4. Transcriqi tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi fonnu]arelc tipilrite In aeest seor.

5. Nu uitati sa va seriqi numeJc, prel1ume!e, adresa, codu! profesorului ~i numarul


dc cursant sub care ati fost inregistrat. Acesta din urma se gase~te in scrisoarea care
confirma participarea dvs. la curs.

6. Va rugam scrieti citet!

7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic veti primi
tema corectata.

R. Este foarte important sa notati pc pJic numarul de cursant sub care ati fost
Inrcgistrat!

9. In cazulln care comandati matcriale noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
relatii1e eu publicul, scrieti-Ie separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra impreuna cu tema. In coltul din stanga jos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".

10. Dumneavoastra sunteti cel care stabile~te termenul de tnmltere a temei.


Independent de acesta, luerarea dumneavostra va fi intotdeauna eontrolata ~i
retrimisa de eiltre profesor.

Veti vedea, eforturile dumneavoastra vor fi rasplatite. Va dorim mult succes!


LECTIA 7 " "
PARTEA INTAl
,

Pentru inceput iata cateva cuvinte noi. Cititi cu voce tare:

brother > [braDZa ' ] - frate

friend > Ifrend] - prieten

horse > [ho:'s] - cal

ship > [~ip] - nava, vapor

cigarette > [sigaret] - tigara

the fourth > [Dca fo:'T'] - al patrulea, a patra

year > [iia ' ] - an (calendaristic)

foot > [fut] - laba piciorului

radio > [reidiau] - radio

song > [son(gl] - dintec, melodie

music > [l11iu:zik] - mUZlca

family > I IF, 111 iii] - familie

Acum repcla\i clivintele in alta online:

year > Ild\ - an (calendaristic)

ship > I sip] - nava, vapor

family > [fEmili] - familie

horse > [ho:'s] - cal

friend > [frend] - prieten

radio > [rcidiau] - radio

musIc > 111I1IL/ik I - muzica

brother > I hral)/:I'J - frate

cigarette > I sigaret] - tigara

song > l ~Oll(gl] - dntec, melodic

the fourth > I D'a fo:'P] - al patrulea, a patra

foot > l fut] - laba piciorului


Sa folosim aceste cuvinte in propozltii:

My brother is looking > [mal bi aDl~l' IZ luklt1(gi - Fratele meu se uita


at a big horse. Et a big ho 's] la un cal mare.

Bring me your cIgarettes! > [bnn(g) mI: 10:' slgarets] - Aduceti-mi tlgarile voastre!

I hear a song on > [al hia:' a son lg ) on - Aud 0 melodie la radIO.


the radio. DZa rCldliiu]

We are gOlllg to England > [L1 I: a:' gault1(g) tu in(glgland - Maine mergem cu vaporul
by ship tomonow. bal ~IP tamorau] in Anglia.

Our family likes to visit > [aua! fEmill lalks tu villt - Familiei noastre ii place
London. land an] sa viziteze Londra.

lgi
My friend is coming to me > [mal frend IZ kallllll lu 1111: - Prietenul meu vine la mine
tillS year. DIIS 11'1'] anul acesta.

[ live In the fourth house >['1111\ In IYa (c).'T' haus - Locuiesc in a patra casa
in this street. IIJ O/IS stn:t] de pe aceasta strada.

Look at 11lS right foot! > [luk Et hlz rait fut] - Uita-te la piciorullui drept!

Do you hke music? > [dull! la/k miu zik] - Iti place muzica?

intI-una din propozltiile anterioare ati intalnit expresia:

011 the rad 10 I


~ (JI) I Vd I "f(!I.1I11 -la radio

Acum, cOl11pletati propozitIle in limba engJeza. Folositi filtrul ro~u:

Este/Exlsta un radio in aceasta fabrica? - Is there a >radio in this factory?

Nu cunoa~tem aceasta familie. - We don't know this >family.

Vad un cal pe fereastra. - I see a >horse through the window.

Te doare piciorul? - Does your >foot hurt?

La anul merg la ~eoala. - I'm going to school in a >yeal.

Tigarile lor sunt pe birou. - Their >CIg~\l cttes arc on the desk.

Lui ii place sa mearga cu trenul ~i cu vaporul. - He likes to go by train and by >sIll 11 .

El este eel de-al patrulea frate al meu. - I-J e is my >1 (JlIII h brother.

Mamei tale ii place muziea? - Does your mother like >music?

Prietenul meu nu are surori. - My >Ji"iend has no sisters.

Imi place mult aeest eantec. - I love this >song.

2
Oupa cum ati observat, inamtea substantivulUi music (muzica) nu se
pune nici un fel de articol.

Urmariti cu atentie felul in care este folosit cuvantul of in urmatoarele expresii:

a cup of coffee > [,1 kilp <IV kofl] - a cea~ca de cafea

a lot of cars > I a lot av ka:'z] - a mu1time de ma~ini

a piece of paper > [a pl.S ilV peipa'] - a bucata de hartie

some of my friends > l sam a V mal frendz] - cativa prieteni de-ai mei

lata cuvintele noi din expresiile de mai sus:

cup > [kap] - cea~ca

coffee > [koti] - cafea

a lot of >[alotav] - a multime de, foarte mult,


foarte multi

pIece > [pJ:S] - bucata

paper > [pelpa'] - hartie

('111'(/11111/ of ('.I'll' /oIO.l'ill)('1I11'1I iI nj!l'Il1/iI IJO.l'(',\iil (ceva/cineva aparline cuiva). f)(' iI,\'('/I11'Il1'il, pul1'/n
exprill/il ,,\'i ('illIllIl//('1/ ('II illlllol'lIlll1l (If f)(' (,H'II/IJlII:

a cup of coffee () cca~ca de ca rea


(dill toata cantitatea de cafea)

Of poate fi intiilnit ii in expresia de mailos:

some of - catva, cativa, ni~te, ceva

lata denumirea catorva alimente in limba engleza:

tea > [tl ] - ceal

beer > [hJa'J - bere

water '> 1"0 "I'I - apa

sugar . . . I \llll:,1 I - zahar

pm > I dll III1 - gem, dulceata

honey >111.11111 - miere (de albine)

cheese > I hi /1 - ca~caval, branza

bread > l hledl - paine

butter >lbaUJ - unt


Sa exersarn aeeste euvmte. Tractueep in Illnba engleza:

eafea ~i eeai > cotfe and tea

paine ~i unt (piiine eu unt) > ,bread and buller

ca~cavaI ~i dulceata > cheese and jam

bere ~i apa > beer and water

zahar ~i rniere > sugar and honey

1"'_~

Cuvintele de mai sus sunl slIhslanlive carl' IlU au plural. Existii ~i in limba romdnii asemenea sub-
stantive: de exemp/u, za//(11: j'aso/I', SI'II', l11iere Aceastti categorie cuprinde - printre altele-
substantivele care denul11esc materia; de exemplu:

1. lichide, de exemplu: coffee, tea, water, beer, milk


2. substante solidI', de exemplu: sugar, coffee
3. gaze, de exemplu: air [ea' ]- aer
4. produse ca: bread, cheese etc.

Nu uitati ca inaintea aeestor substantive nu folosim artieolul nehotarat


"a/an". SubstantivuI "money" faee parte tot din aeeasta grupa.
(Atentie! Denurnirea monedei (exemplu: "dolar", "leu") are plural.

Sa folosim in propozitii substantivele rara plural. Tradueeti in limba engleza:

Vreau sa am a rnultime de bani. > I want tu have a lot of money,

Vrei eafea? > Do you want coffee?

Vrei sa manallei paine eu dulceata? > Do you want to eat bread WIth jam')

4
Baiatul acela manfmca piiine cu miere. > Th~lt bo') IS eatll1g bread wIth honey.

Banii mei sunt pe mas~l. > My money lS on the table.

Pentru expril11area cantitiitii folosil11 urnuitoarele douii cuvinte:

many > [menll - multi, multe, numero~i,


numeroase (se folose~te doar cu
substantIvele care au plural)

much - mult, multa (se folose~te cu


substantivele care nu au plural)

Sa vedem ciiteva exemple:

She has many cars. > [SI hL/ mcnJ ka 'z] - Ea are multe ma~ini.

1 haven't much money. > [al hE\ nt llldt 0 mal1l] - Nu am multi bani.

lntrebiirile referitoare la cantitate in limba englezii sunt:

How many? > [hau mel1l] - cati? cate? (in cazul substantivelor
care au plural)

How much? >[haumats] - cati? ciite? (in cazul substantivelor


care nu au plural)

DL: L:xL:nlplu:

How many people > 111.\1\ I\}\"\I' I" I" . Ciiti oameni cuno~ti?
do you know? till III 1],111\

How much sugar > [hall mats suga' - Ciit zahar vrei?
do you want? du Ill: "ont]

Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:

Ea are multe carti engleze~ti. - She has >many English books.

Nu am mult ceai. - I haven't >mLlch tea.

Ciita piiine vreti sa miincati? - >How much bread do you want to eat?

Ciita bere vor sa aduca? - >How much beer do they want to bring?

Avem multi prieteni. - We have >m.lIly friends.

Ciit ceai vrei? - >How llluch tea do you want?

Cite ce~ti de ceai vrea sora dumneavoastra? - >How many cups of tea does your
sister want?

Cate bucati de ca~caval sunt - >HO\\ many pieces of cheese are


pe farfurie? on the plate?
Expresla a lot of po ate fi folosita atiit cu substantivele care au plural, cat
~i cu cele care nu au plural.

Sa invatam cateva cuvinte noi:

cheap >[t~I:p] - ieftin

expensIve > [Ikspenslv J - scump, costisitor

together > [tageOZa'] - impreuna

a little >[alitl] - putin, catva, ceva (cu substantive


care nu au plural)

dog >Idog] - caine

more than >lllw I IVI'Il[ - mai mult/mai muM decat, mai


mulWmai multe decat

because >[blkozj - pentru ca, fiindca, deoarece

less than > [les OlEn] - mai putin deciit, mai putin de

around > [al allnd] - in jurul, prin apropiere

fast >[fa:st] - repede, iute, rapid

what about >["ot abaut] - ce ar fi sa",? cum starn cu.. ,?


, ?
ce mal e cu ''

easy >1 i /11 - u~or, simplu

to buy ,>1111 h.lll - a cumpara, a face cumparaturi

Iar acum sa folosim cuvintele noi in propozi(ii, Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:

The chairs are around >[Dla t~ea'z a:' arallnd - Scaunele sunt in jurul mesei.
the table, DZa te/bl]

These ships are fast >[OZI:Z ~IPS a:' fa:st] - Aceste vapoare sunt rapide.

English is easy, >[in(g)gli~ IZ i.zi] - Engleza este u~oara.

I have more cars than you. >[al hEy mo.' ka:'z OZEl1/lL] - Am mai multe ma~ini decal tine.

Buy me this bicycle I >[bal mi: OilS baislklJ - Cumpara-mi aceasta bicicleta!

It's cheap. >(1\:' t~1 pJ - Este ieftin.

I'm not buying this house, >1;\lIllIlI>t h,I/IIl''') 1)'1\ 11.ltlS - Nu cumpar aceasta casa,
because it's expensive. blko/ II~ Ibl'(,II\I\' I deoarece este scumpa.

He has less money than >[hl' h[z k~ III all I [YEn - El are mai putini bani decat
his brother. hiz bl aD!;j' J fratele sau.

6
Give me a little beer, please. >[gIV 1m: a litl b1a' plI:z] - Va rag, dati-mi putina bere.

What about Mary? >["ot abaut meari] - Ce mai face Mary?

Do you love your dog? > [du IU lay io:' dog] - Va iubiti cainele?

Are we going there >[a.'"1. gauJl1(g) OZea' - Mergem impreuna acolo?


together? tagerYa']

Refinefi deosebirile dintre expresiiIe de mai jos. Ambele suntfolosite cu suhstantive care nu au plural.

a little - putin, catva, ceva

little - mic, putin

De exemplu:

I have a little money. - Am ceva bani.

I have little money. - Am putini bani.

Cuvantul little poate ji folosit ii ca adjectiv, ii atunci se traduce prin: mic, infim . In acest caz,
fnaintea lui poate sta ii un articol; de exemplu:

She has a little dog. - Ea are un caine mic.

Comrletati rrorozitiile in lirnba engleza cu cuvintele noi:

AI11 doi cill1li ~i Ii iuhl:sc. I have two ><1",,,, and] love them.

Prima ma~ina este iertina, a dona The first ear is >1'111'.11) and the second
este scumpa. IS -T\lll'II';IVl·.

Peste 0 saptamana mergem impreuna in - In a week we are going to England


Anglia. >together.

"Peter has less money than Mary."


7
Am mai putina bere decat Peter. - I have >kss beer than Peter.

Este u~or sa scrii? - Is it >easy to write?

Vreau sa mananc putina paine. - I want to eat >;) lIttle bread.

Vreti mai multi bani? - Do you want >11101 c money?

El se plimba in jurul acestei cladiri. - He is walking >around this building.

Merge intotdeauna repede? - Does he always walk >fast?

Cu mine cum ramane? - >What about me?

lata cateva verbe noi:

to sit > [tll SIt] - a se a~eza, a ~edea

to smoke > [tu sm3uk] - afuma

to worry > [tu"ori] - a se nelini~ti, a se ingrijora,


a-~i face griji

to sing - a canta

$i acum sa introducem verbele noi in propozitii. Cititi cu voce tare:

Where do you want to sit? > I ",.,,' till III "0111 III ',(11 ~ Unde vrei sa stai?

How many cigarettes do you ~> 111,1111111'111 '.1".11 ('I'· till III - Cate tigari fumezil
smoke every day'! "II. II iI. (' \I I (lc-rl fumati zilnic?

Mother always worries about > 11l1a1Y~I' O:I" CIZ " onz aballt - Mama se ingrijoreaza intotdeauna
her daughters. ha.' do:t<.l'z] pentm fiicele sale.

She is singing a nice > [~i: iz sin(glin(g) a DaIS - Acum ea canta 0 melodie
song on the radio now. son(gl on DZa reidiau nau] placuta la radio.

Incercati sa traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

Ea fumeaza mai mult decat tatal ei. - She smokes !11ore t h:lIl hel Lithe!.

Nu-ti face griji!/Nu va faceti griji! - DOll'1 \\'0111' I

El vrea sa cante 0 melodie u~oara. - I Ie \\:ln1s to Slllg all C<.lSY song.

Vrem sa ne a~ezam aici. - We want to sit hele.

8
far acum vom Inviirajolosirea genitivului cu apostroj 's, (the Saxon Genitive l [Y<\ s~<:k s 111 dJenitiv n.
Se joloseite de obieei pentru persoane.

1. La singular:

Genitivul se jormeazii punand Injarii posesorul urmat de un apostrof ii litera s. Apoi urmeazii
obieetul posedat:

Ma~ina Mariei. - Mary's car

Tatal Mariei. - Mary's father

2. La plural:

Daeii substantivul este la plural ii se terminii eu litera s atund se adaugii doar un apostrof:

ma~ina fratilor mei - my brothers' car

Dadi substantivul aflat la pluralnu se terminii In -s atul1ci se adaugd atat apostroful cat Ifi
litera s:

casa acestor oameni - these people's house > [ozl:Z pi.plz ballS]

De exemplu:

My mother's brother has a nice car. - Fratele mamei mele are 0 ma~ina frumoasa.

Where is your father's office? - Unde este biroul tatalui tau?

This is Illy li'iends' house. Aeeasta estc casa prietenilor mei.

Do you like Mary's dog? 1\1 place eflinclc Marici?

Do you know our driver's sister? - a cuno~ti pc sora ~oferului nostru?


Their brother's bicycle is very good. - Bicicleta fratelui lor este foarte buna.

I always take my friend's son - lntotdeauna il iau cu mine pe fiul


with me. prietenului meu.

Our family's friends are young. - Prietenii familiei noastre sunt tineri.

Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:

Prietenul fratelui sau este ~i prietenul meu. • - >H IS hi othCI',,; 1'1 lend is also my friend.

Cartea acestei fete este pe masa. - >TllIS ~lrl's book is on the table.

Vad casa surorii mele. - I see >my slster's house.

Vrei sa ma duci la apartamentul - Do you want to take me to >your brother's


fratelui tau? apartment?

Cine vrea sa vada birourile tatalui nostru? - Who wants to see >our father's of1]ces?

9
Dacii substantivul (posesorul) nu denume~te 0 jiin!ii, atuncl se folose~te cuvantul of pentru exprimarea
gemtivului:

the window of this room > [DZa L1indau av DZ1S ru m] - fereastra acestei camere

Pentru jiin!e, se pot folosi ambele construc!ii, cu acela~i in!eles:

my father's room = the room of my father

my friends' car = the car of my friends

in limba englezil, genitivul cu apostrof este mal des falosit.

In exercitiul urmator, transformati genitivul cu apostrof in genitivul format cu prepozitia of. Daca
transformarea nu este posibila, repetati propozltia originala:

my brother's daughter > thc daughter of my brother

a cup of coffee > a cup of coffee

my father's book > the book of my father

the house of Mary > Mary's house

the bicycle of my brother > my brother's blcycle

my son's room > the room of my SOI1

a month of the year > a month of the year

the rooms of the house > the lOoms of the house

the mouth of" the horse > tllc hOI ~c'~ 1l1Oulh

two pieces of bread

their friend's sister > thl' ~Istcl of thclI fllcnds

$i acum sii invii!iim un nou verb: can [kEn] - a putea, a fi capabil, a ~ti.

Acest verb face parte din grupa verbelor modale, ceea ce inseamnii cii forma lui este ldentlcii la
toate persoanele, iar verbul care-l urmeazii I1U are particula to.

lata cateva exemple:

I can drive a car. > [al kEn dralv aka:'] - ~tiu sa conduc
(0 ma~il1a).

She can give you this book. > [~I' kLn glv IU. IYls hukl - Ea poate sa-ti dea aceasta carte.

My brother's friend > [mal bralYa'; IIL'IH! - Prietenul fratelui meu


can sing this song. kEn SIl1'SI lYls SO\1(' IJ poate sa cante acest cantec.

They can sit on these > [OZel kEn Sit on IYJ.z - Ei pot sa stea pe aceste
chairs. t$ea' z] scaune.

10
Traduceti urmatoarele propozitii:

Pot sa mananc zece mere. > I c:ln C:l( ten apples.

Sora mamei mele ~tie sa vorbeasca engleze~te. > My mother's sister can speak EIlg:II~1J

Ei pot sa plateasca biletele noastre. > They c:ln pay for our tickets.

Putem sa fumam in aceasta camera. > \Ve cfln ~Ill()kc III this room.

Poti sa vorbe~ti cu noi despre asta. > You can t:llk with us about It.

Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii verbului can :ji a subiectuilli; de exemplu:

I can sing. Can I sing? - Pot sa dint?

Her sister can drive. Can her sister drive? - Sora ei ~tie sa canduca?

We can take the car. Can we take the car? - Putem sa luam ma~ina?

They can go for a walk. Can they go for a walk? - Ei pot sa mearga la plimbare?

His friends can Can his friends - Prietenii lui ~tiu


speak English. speak English? sa vorbeasca engleze~te?

Traduceti prapazitiile urmataare in limba engleza:

Pot sa vina (ci) aici dupa-aillia/a'? > (',111 Iii, Y ,'''JIll' h,'ll' '" III,' ,ilil'In"OIl')

. ( ,III I 1.11 " illl'. I"" ,L '.

Fratclc dUI11JIl::lvoaslra ~lic


sa varbeasca engleze~te?

Fiullui ~tie sa cante? > Can his son sing?

Rdspunsllrile seurte se jormeaza eu ajutorul pronumele personal :ji a verbului can, in rdspunsuri
negative verblll can este urmat de euvGntul not, iar forma preseurtatd este can't[ ka:nt], Retineti cd
se pot serie:ji fmpreuna: cannot [kEnat],

Cititi urmataarele raspunsuri scurte in limba engleza:

Can your daughter sing? > [kEn 10:' do:ta' sm(~i] - Fiica ta ~tie sa cante?

Yes, she can. > [Ies ~i: kEn] - Da.

No, she can't. >[nall ~i: ka.nt] - Nu,

Can you drive? > [kEn IU: draiv] - $titi sa conduceti?

Yes, I can. >[lesalkEn] - Da.

No, I can't. >[nall al ka:nt] - Nu.

l!
Forma negativii cannot sau can't se folose$te $i In alte tipuri de enunturi:

I can't sing. > l al ka:nt sn/ SI ] - Nu pot sa dint.

She cannot open the door. > [~i: kEno! aupan DZa do:'] - Ea nu poate deschide u~a.

~i acum sa exersam ce am invatat pana acum. Traduceti In limba engleza urmatoarele propozitii:

Pot sa te vizitez maine. > I can \'IS1t you tomorrow.

Ea nu poate manca aceasta branza. > She can't eat this cheese.

Pot sa fumez in aceasta camera? > Can l s1110ke 111 this room')

Poti sa-l a~tepti. > l:Ol! Celn walt for hl111.

Pot sa-mi arate casa lor? > (";IIJ tlln "how me their house')

Tatallui nu poate vorbi acum cu dumneavoastra. > I liS fathcI celn't talk wIth you now.

Putem sa scriem aceasta pentru tine. > We can v. rite It for Y0l!.

intrebiirileformulate cu verbul can pot Incepe $i cu prol1ume interogative; $i In acest caz se inverseaza
ordinea, de exemplu:

Where can I see these books? - Unde pot vedea aceste carti?

Who can read this letter? - Cine poate citi aceasta scrisoare?

When can she come to us? - Cand poate veni ea la noi?

Who can't go there? - Cine nu poate sa mearga acolo?

Sa exersam interogativul cu verbul can. Traduceti in Ill1lba cngleza:

La ce ora poate sa vina? ;> \\' kit tlmc can he come'?

Ciind pot sa iau aceste scrisori? > When can 1 take these letters?

Unde putcm sa va a~!cptam? > Where can we wait for you?

Cine ~tie sa din!c'! > Who can Sl11g')

Cine nu ~tie romane~tc'! > Who can't speak Romanian?

IaNi ultimele cuvinte noi din aceastii parte a lectiei. Cititi-le cu atentie:

better > [beta'] - mai bun, mai bine

the best > [DZa best] - eel mai bun, eel mai bine
why > ["ai] - de ce? pentru ce? din ce cauza?

which > ["it~] - care, pe care, ce


whose > [hu:z] - ai, a, ai, ale cui carui Icarei Icaror
how > [hau] - cum?, in ce fel?

12
Urmari\i felul in care se folosesc aceste cuvinte in propozi\ii:

'.
Which car is better? > l "I\~ ka I IZ beta l ] - Care ma~ina este mai buna?

How can I write > [h.lll L1:11 al ralt - Cum pot sa scriu
this letter? IYI" Ieul i l aceasta scrisoare?

Why are you worrying? > l ":11 :1 ' III "orill1'~I] - De ce te ingrijorezi?

You are my best friend. > [Ill cl I Illdl best ftend] - E~ti prietenul meu eel mai bun.

This plane is the best. > [IYI" plt:t'l I;' DZa best] - Acest avion este cel mai bun.

Whose is this bicycle? > [hu / 1/ :/1:; b21lslkl] - A cui este aceasta bicicleta?

Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:

Al cui stilou este acesta? - >Whose pen is this?

Aceasta carte este cea mai buna. - This book is >the best.

Care scaun este mai bun? - >Vvhlch chair is better?

De ce nu poti manca asta? - >Why can't you eat this?

Nu ~tiu cum sa scriu asta. - I don't know >how to write it.

Am ;\.iIlIlS la recapitularca materiL:i din accastfl parte a lectiei.


I'ra<lucqi ill limba L:llglcza:

Ale cui cantece Ie can(a ei acum'!

De ce nu poti merge acolo cu vaporul? - \\' hy Glll't you go there by ship'!



Peste trei ani voi cumpara 0 ma~ina. - In three years I'm buying a car.

Cilta paine cu unt poti manca? - How much bread and butter can you eat?

Care carte pot sa a iau? (Ce carte pot sa iau?) - Which book can I take?

Cali caini are sora prietenului tau? - How many dogs has your friend's sister?

Cat zahar donli? - How much ~lI~al <10 you wanP

Nu pot fuma aici, deoarece fratelui lui Mary - I C\11 I :'11l0kc hcre, because Mary's brother
nu-i place. dOL'SII'1 IlkL: It.

Dati-mi doua ce~ti de cafea. -- ( ; I \ (' me (wo cups of coffee.

Am bani putini. - i Ild\'C a little money.

Avem putina branza. - \Ve have little cheese.

Putem merge acolo impreuna? - Can we go there together?

Ferestrele acestei camere sunt mario - The windows of thIS room are bIg.
LECTIA
, 7 - PARTEA A DOVA

Urmeaza alte ciiteva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare:

poor > [plla'] [po:'] - sarac, sarman, biet

rich > [rit~] - bogat

cat > [kEt] - pI sIca

tonight > [lanail] - diseara, asta seara,


in noaptea asta

to drink > I III drin(glkJ - a bea

summer > [sama'l - vara

park > [pa:'k] - parc

tree > [tri:] - copac, arbore, pom

apple > [Epl] - mar

lata ace1ea~i cuvinte, intr-o alta ordine:

cat > [kEI] -. plslca

summer > Isandl - vara

apple 11<[111 - mar

poor > [pLdJ [po:'] - sarac, sarman, biet

tonight > [lanait] - diseara, asta seara,


in noaptea asta

park > [pa:'k] - parc

rich > [rit~] - bogat

to drink > (tLi dr1l1(glk] - a bea

tree > [tri:] - copac, arbore, pom

14
..
Sa folosim cuvintele noi in propozltii:

Her mother's brother is > [ha ' ma D"{\I Z braDza' II - Fratele mamei ei este
a poor man. a po' mEn] un om sarac.

That rich woman has > [IYFt Ilt~ "l.IIman hEz - Femeia aceea bogata are
three houses. T'11 !l,lL1ZIZ] trei case.

Can we go to the park? > [kLIl "l. gau tu DZa pa:'k] - Putem merge in parc?

I want to have many trees >la'"ollt tll hEv meni tri:z - Vreau sa am multi copaci
in my garden. 11l mal ga:'dn] in gradina.

I can't drink beer tonight. > [:Ij b nt drin(g)k bia' tanait] - Nu pot sa beau bere diseara.
.8

I like to eat apples in summer. > [al talk tll i:t Eplz in samal] - Lmi place sa mananc mere vara.

What do cats like to drink? - Ce Ie place pisicilor sa bea?

Retineti expresia: in summer - vara

COl11pletati propozitiile in limba engleza; folositi filtrul ro~u:

Ei vin la noi diseara. - They are coming to us >tonight.

Vrcti sa fiti boga!'> - Do you want to be >rich?

Aceasta sannan{\ pisica nu are casa. - This >poor cat has no home.

Ea de ce paate bea bere ~i eu nu? - Why can she >drIllk beer, and I can't?

Vara mergem des in pare. - In >SLlI11l11Cr we often go to the >park.

Aceste mere sunt scumpe. - These >apples are expensive.

Lmi place sa privesc copacii. - I like to look at >trees.

Adverbul never [neva'] fnseamnii - niciodata, nicicand.


In limba englezii acesta este un adverb de nega!ie, de aceea, aliituri de el nu poate fi folositii nici 0
alia negatie in propozi!ie.

I never drink beer. -- Eu nu beau niciodata bere.

She never goes to work > 1';1 Ill'\ ,I' !'dll/ III ",I 'k - Ea nu merge niciodata la lucru
in the morning. 111 1)',11110 '11111""1 dimineata.

Traduceti urmatoarele propozitii folosind adverbul never - niciodata:

Ei nu pot niciodata sa conduca 0 ma~ina. > They can never drive a car.

Eu nu rna plimb niciodata in parcul acela. > I never go for a walk to that park.
Eu nu cant nieiodata cantece. > I never sing songs.
Ei nu eumpara niciodata branza. > They never buy cheese.
lata cateva adjective noi:

tall > [to.l] - inalt, marc

short > [W't] - scurt, scund

large > [la:'dJ] - mare, spatios, larg

big > [big] - mare, volummos

great > [grett] - mare, maret, remarcabil

Completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele corespunzatoare:

Nu intru niciodata in cladirile inalte. - I never enter> tall buildings.

Ei cauta 0 casa spatioasa. - They are looking for a > large house.

Tu e~ti un prieten remarcabil. - You are a > gleatfriend.

Prive~te aceasta cladire mare! - Look at this> big building!

Scrisoarea ei este scurta. - Her letter is > short

Sa invatam cateva verbe noi:

to forget > [til forget] - a uita, a nu-~i aminti

to stop > [tu stop] - a opri, a inceta, a Intrerupe

to listen (to) > [tu lisn] - a asculta, a fi atent (la)

Sa folosim aceste verbe in propozitii:

I always forget to write > [al o'j"elz forget III 1;111 I ntotdeauna uit sa-i seriu
a letter to her. a leta' III ha ' I (ci) () serisoare.

We often stop near this shop. > I"! 0111 slop 111.1' I) 1'0 ',oil I Ne oprim des langa acest magazin.
1
Listen! Pink Floyd > III ,II 1'111 "'1. 110/.1 Asculta! Canta Pink Floyd.
are singing. ,I I ,j J ) I 'I J II ( 'J J

I like to listen to the radio ~ I ,1/1.111 III li',11 III I) ,I 1l'ldl,1I1 - Seara imi place sa aseult
in the evening. III 1)'1 i \ lIlli' II radioul.

Refinefif Verbul to stop are dOUG infelesuri: a se opri pcntru a face ceva, sau a inceta sa faca ceva.

She wants to stop to smoke. - Ea vrea sa se opreasca ca sa fumeze.

She wants to stop smoking. -- Ea vrea sa se lase de fumat.

Atunci cand verbul to stop inseamna a inceta, el este urmat de un verb


eu terminatia -ing rara particula to. Daca to stop insearnna a se opri,
atunei verbul eare-l urmeaza este insotit de particula to ~i nu are terminatia
-ing.

16
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:

Vreau sa ascult melodiile acestea acum. > 1 W~lJ11 (0 Ilsten to these songs now.

Nu uitati ca pot s-o seriu > Don'( I'orgct I can WrIte It


pentru dumneavoastra. for yOLi.

Ma opresc intotdeauna aiei ca sa privese > 1 ah\ay' .',1'111 11CIC to look at


aceasta clad ire. thlS bLlIlcllll!;

Nu mai vreau sa merg eu autobuzul, ci > I want to slop gOIII;' h~ hLis


vreau sa eumpar 0 ma~ina. and buy a cm.

lata aite euvinte noi. Repetati-Ie:

without >1 "iI Valli I - lara, lipsit de

something > [,ami 'Ill("'] - ceva

too > l tLl:] - prea, foarte

ever > [eva'] - vreodata, candva

forever > [foreva'] - pentru totdeauna, mereu, ve~nie

between > [blt"i:n] - intre (doua obiecte), dintre

or > I (, 'I - sau, Of)

good night / I "1111 (Lltil - no(\ptc bUlla

Exersati euvintele noi intr-o ordine diferita:

ever > [eva'] - vreodata, candva

or > [0:'] - sau, on

without > ["iD"aLlt] - lara, lipsit de

too > [tLl.] - prea, foarte

forever > [fore\a'] - pentru totdeauna, mereu, ve~nic

good night > [gud 1l~111] - noapte buna

something > [salll'l'IIlI~JJ - eeva

between > [bit"ll,n] - intre (doua obieete, persoane),


dintre
Sa folosim acum aceste cuvinte in propozitii. Cltitl cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntia corecta:

My office is between this > [mal ofis IZ bltllj n DZ1S - Biroul meu este intre aceasta
building and the restaurant. biJdm lsl End DZa rest{lrantJ cladire ~i restaurant.

We can't buy this car > [lit. ka.nt bal DZIS ka:' - Nu putem cumpara aceasta
because it's too expensIve. blkoz Its tu lkspenslv] ma~ina deoarece este prea scwnpa.

I can't work without > [al ka:nt lI a .'k lI l D Z aut - Nu pot Iucra lara
musIC, I11IU.ZJk] muzica.

I want to talk with you > [al "ont tu to.k "IDZ Ill: - Vreau sa vorbesc cu tine
about something. abaut sam Pm lg )] despre ceva.

I can't wait forever! > [a1 ka nl lI ef t forev3'] - N u pot a~tepta ve~nic (0 ve~nicie)!

Good night l ['m going > [gud nail ann gaulll 1S1 - Noapte buna! Merg acasa.
home. haum]

Does he ever read books? > [daz hi: eva' n.d buks] - EI cite~te vreodata carti?

Do you want tea or coffee? > [du IU: "ont tl: 0:' kofI] - Vrei ceai sau cafea?

Completatl in urmatoarele propozitii in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:

EI este prea sarac ca sa zboare cu avionul. - He is >too poor to fly by plane.

FrateJ.e meu sUi intre aceste doua fete. ~ My brother IS sitting >hl:lwccn these two girls.

Au sa-(I arale el:va They have . ",'1I11l'l11111~' to show you.

Noaptc buna!

o gradina lara capac I nu este fi·umoasa. A garden >wlthout trees isn't nice.

Vreau sa cumpar cartea aceasta sau aceea. - I want to buy this >01' that book.

Ellucreaza vreodata acasa? - Does he >ever work at home?

Nu pot sa-l caut mereu. - 1 can't look for it >forever.

Unneaza un exercitiu de recapitulare. Traduce1i in limba engleza:

Fratele prietenului meu poate sa cante > My Jllcnd's brother can sing
aceste cantece. thcse songs

Ea vrea sa-mi arate calul ei. > :::;!lc wants to show me her horse.

Da-mi doua ce~ti de cafea ~i putina paine. > ('Ive me two cups of coffee and a lIttle bread.

Aceasta este cea mai buna muzica. > ThiS IS the best musIc.

18
Pot (ei) sa scrie scrisori lungi? > Can they write long letters')

De ce nu poti veni diseara? >\Vhy can't you come t011lght'1

Ciiti bani poti sa-mi dai? > How much money can you gJve IllC')

Dati-mi cinci felii de paine. >Glvc Illl' fIve slIces of bread.

Ea are multe ma~ini, dar prea pu\ini bani. >She ]);1' Illdll'y (',11\ but too little money

EI sta intotdeauna pe scaunu] acela. >He ahva\', 'Ih (lIl [hat chair.

Vreau sa rna las de fumat. >1 want to ,lop 'IIII)"JI]!!

Sunt ingrijorat pentru fiul surorii mcle. >1'm worried abolll Illy \1,tCI"S son.

Acestea sunt caseIe prictcnilor lui'! > Are these hIS ti JCll( I,' 11< II I'C")

Camerele acestei case SUlIl l11icl >The rooms of thIs IWlI'L' ,IIC Iiltlc.

Nu pot sa scriu asl~l, dar pol sa Inccrc. > 1 can't wnte it bUll can II y

Cred ca acest pare esle JIlai bUll. > 1 think thIS park is bettel.

Un am bogat poalL' lll(elcgc un am sarac? >Can a rich man understand a poor 111<1 n 'l

Discara I1lcl"l:"cI1l 1'1 John. > Tonight we are going to John.

Po\i velli la lloi vara? > Call you come to us 111 summer')

Diminca(a nu mananc nlciodala Illiere. > I nevcl C~lt honcy 111 the moming.

Ea a viziteaza vrcodata pe mama sa? > ])oe, shc evel \ IS/I hel mother?

Nu poti sa uiti asta. > You can '( fOigel about it.

Aceasta camera mare este a mea. >This large room IS mme.

Ciind lucrez, imi place sa ascult muzica. > 1 like to listen to music when 1 work.

Vreau sa caut ceva. > I want to look for something.

In incheierea leetiei, va propunem un exercitiu de pronuntie:

II ~l J I0 I I II lauJ [E]

hear talk rich know cat

near walk sit show can

daughter listen open

fish

kitchen

1l)
RECAPITULAREA LECTIEI
, 7

7.1. Cuvantul of se folose~te pentru expnmarea posesiei (a, ai, ai, ale cui). In limba engleza
putem exprima cu aceasta structura atat cantitatea, cat ~i proportia (cat din ceva):

a cup of coffee - 0 cea~ca de cafea

7.2. Substantivele care nu au plural ~l denumesc materia (Ii chide, solide sau gaze).

7.2.1. Inaintea substantivelor care nu au plural nu folosim articolul nehotarat a/an:


Do you like cheese? - iti place branza?

7.2.2. Aceste substantive nu se folosesc la plural: .


She eats a lot of bread. - Ea mananca multa paine.

7.2.3. Aceste substantive apar intotdeauna la persoana a treia singular:


Honey is good. - Mierea este buna.

7.3. Many/much:

7.3.1. Cuvantul many inseamna un mare numar de, multi/multe, numero~i/ numeroase,
o multime de - se refera la substantivele care au ~i singular ~i plural:
many books - multe carti

Pronumele interogativ how many - inseamna cati?, dUe? - se folose~te in intrebarile


referitoare la 0 cantitate masurabila, exprimata de substantive care au ~i plural:
How many cars do you have? - Cate ma~ini aveti?

7.3.2. Cuvantul much - inseamna ~i mult sau multa; se folose~te cu substantive care
nu au plural:
much bread - multa paine

lar how milch arc semnlf"lca\ia de di!i'!, calc'! se relCr<t la 0 cantitate exprimata de
substantive J;tra pllllal'
Ilow much coffee do you want'! ('iita calCa vre\i?

7.4. Cuvintele a lot of ~i some relCritoare la cantita\i, se folosesc atat in cazul substantivelor
cu plural, cat ~j al celor Tara plural:

a lot of books - 0 multime de carti a lot of beer - multa bere

some books - cateva carti some beer - ni~te bere

7.5. Little inseamna putin, a little se traduce prin catva, ceva. Cand stau inaintea substantivelor
eu plural, little inseamna mic:

I have little money. - Am bani putini.

I have a little money. - Am ceva bani.

1 have a little dog. - Am un catelu~.

7.6. Genitivul cu apostrof 's

7.6.1. Genitivul 's se folose~te doar eu substantivele care desemneaza fiinte (oameni ~i
animale).

20
7.6.2. Singular:
Genitivul cu apostrof se formeaza prin adaugarea apostrofului dupa substantivul care
denume~te posesorul ~i a consoanei s. Apoi urmeaza obiectul posedat:

Mary's car - ma~ina Mariei


Mary's father - tatal Mariei

7.6.3. Plural:

I. Daca substantivul la plural are terminatia s, se adauga doar un apostrof dupa


accsta:
my brol hers' car - ma~ina fratilor mei

2. Daca snbstantivulla plural nu are terminatia s, atunci se adauga atat apostroful


cat~i terminatia s:

these people's house - casa acestor oameni

7.7. Daca suhslalllivnl lin (!l;sclIlllcaza fiin\e, atunci folosim cuvantul of pentm cxprimarea
genitivllllli:
ferestrelc acestci camere - the windows of this room

7.R. Verbul can - este un verb modal, care se traduce prin a putea, a fi in stare, a fi capabil, a ~ti:

7.8.1. Forma lui can este acea~i la toate persoanele, la singular ~i plural, iar verbul care-I
urmeaza nu are particula to.

7.8.2. Structura propozitiei:

I. Propozitia afirmativa:
He can drive. - El ~tie sa conduca.

2. Interogativul se formeaza prin inversarca ordinii:


Can he drive? - ~tie sa conduca?

3. Raspunsuri:

a) afirmativ: yes + pronume personal + can


Can he drive? Yes, he can. - Da.

b) negativ: no + pronume personal + cannot sau can't


Can he sing? No, he can't. -Nu.

7.8.3. Forma negativa can't se folose~te ~i in propozitii dezvoltate.

7.9. Cuvantul never este un adverb de negatie care nu poate fi folosit in propozitie impreuna cu
aite negatii:
I never drink beer. - Nu beau niciodata bere.

7.10. Verbul to stop are doua sensuri:

I. a inceta, a intrerupe -in acest caz, dupa el urmeaza un verb cu terminatia -ing:
I want to stop smoking. - Vreau sa ma las de fumat.

2. "a se opri" -in acest caz, dupa el urmeaza un verb la infinitiv:


I want to stop to smoke. - Vreau sa ma opresc ca sa fumez.
TEMA PENTRU ACASA 7

A. Traduceti urmatoarele propozitli in limba romana:

1. 1 want to drink two cups of tea and eat two slices of bread with Jam.

2. Give me some water to drink.

3. How much money do you want to give him?

4. My brother's friends are nice.

5. Who can sing that song?

6. I will never forget that day.

B. Traduceti urmatoarele propozitii In Iimba engleza:

1. De ce nu-I poti uita pe baiatul acela?

2. Ei nu merg niciodata Ia piata.

3. Fiii acestui ~ofer ~tiu sa conduca (ma~ina).

4. Cat zahar doriti?

5. Ferestrele acestei case sunt mario

6. Vreall sa Incclcz sa ma gfllldcsc la accst lllcrll.

C. Corecta\l grc:;;cll!c lim propOl:I\ll!c Urlllatoarc:

1. Car my father's is big.

2. I want to listen music.

3. How much books can you read every day?

4. Why can't he to go there with Mary?

5. Whose are these breads?

6. I don't never worry about my father.

22
LECTIA
, 8 PARTEA INTAI

Ca ~i pani\ acum, incepem leqia cu invatarea cuvintelor noi. Cititi-Ie ~i fiti


atenti la pronuntie:

east > [i:st] - rasarit, est

west > [Uest] - apus, vest

date > [delt] - data

winter > I "inta'] - iama

leg > [leg] - plclOr

shoe > I,ll I - pantof

barber > l ba:'ba'] - frizer, (barbier)

hair > [he,ll] - par

the sun > [D'3 san] - soarele

weather > [UeDZa'] - vreme

snow > [snau] - zapada

ram > [rein] - ploaie

to SIlOW > I III sn;llI] - a ninge

to rain .. jlllll'lIll a p!olla

lata acelea~i cuvinte in alta ordine:

the sun > [DZa san] - soarele

winter > [Uinta'] - iama

east > [i:st] - rasarit, est

shoe > [~u:] - pantof

barber > [ba:'ba'] - frizer, (barbieI')

to rain > [tu rein] - a ploua

leg > [leg] - plclOr

date > [deit] - data

snow > [snau] - zapada

hair > [hear] - par

to snow > [tusnall] - a nmge

weather > [UeD'a'] - vreme

ram > [rein] - ploaie

west > [Uest] - apus, vest


lar aCllm sa folosim aceste cllvinte In propozi~ii:

It usually snows in winter. > [it Ill.j llah snClLlZ in lIinta r ] - lama de obicei ninge.

I can't buy these > [ill ka:nt bal D/J'z - Nu pot cumpara ace~ti
expensive shoes, lkspensiv ~u:z] pantofi scumpi.

She has long legs, > [SJ: hEz jon(~' legz] - Ea are picioare lungi.

He is going from the west > [hI. IZ galll11(~1 from DZa lIest - El merge de la vest
to the east. tLi D7 j 1.st] la est.

Is the weather always nice > [IZ DZa "eDl a' o:llleiz nais - Vara vremea este intotdeauna
in summer? in sama'] frumoasa?

Do you know what date > [du iu: nall lIat delt - ~tii ce data este azi?
it is today? it lZ tadel]

Can you see the sun? > [kEn Ill: S1. Dla san] - Poti sa vezi soarele?

My hair is short. > [mal hea' IZ ~o:'t] - Parul meu este scurt.

I'm looking for my > [aim ]ukm(gl fa:' mai - Imi caut pantofii verzi.
green shoes. gn:n ~u z]

It's raining so we can't > [its reinll1(g) sau lIj: ka:nt - Pioua, deci ilU putem merge
go to the park. gall tu DZa pa: 1k] in pare.

He is a barber. > [hI: iz a ba· 11Ja'J - EI este frizer,

Retineti felul in care se jormeazd construcriile cu verbele to snow, to rain. Fiti atenti in specialla
jelul in care sejolose,l·te cuvcintul it:

It is raining. Plolla.

It is snowing. Ninge,

It often rains in summer. Yara ploua des.

It often snows in winter. - lama ninge des,

/ /
r I /, ,- -' " I

I 1/ / /
( /
I / I

1/
/ /
r
.f
1/ , /
/ / /
, I ,

/
,/ I
._(~~- i
i
)
/ . v' /,
, r

I
I,
',5')
/
.1/ ,.
'7':' I /
',)

/
/
/--../
'

1
1 /
<..! I I
I

/, "
I I
1:"- /
I I

"It is raining." "It is snowing."

24
Completati urmiHoarele propozitil In limba engleza; folositi filtrul ro~u:

Cumpara-mi ace~ti pantofi' - Buy me these >shoes!

Ce data este azi? - What >date is it today?

Ea are parullung. - She has long >haJr.

Acum nu vad soarele. - I don't see the >SUJ1 now.

Vreti sa traiti In Orientul Apropiat? - Do you want to live in the Near >East?

Azi avem vreme frumoasa. We have nice >weather today.

Poate sa ninga vara? - ('an it >\Il\lW in summer?

Frizerul crede ca paml meu este frUl11os. - The >1,;\1 her thinks my >bair is nice.

Nu vreau sa merg spre vest. - I don't want to go to the >Wl:st.

Acest caine are picioare scurte. - This dog has short> kgs.

Uneori ploua mult iama. - There is much >rain in >winter sometimes.

Acum, sa Invatam lunile anului:

January > 1til En/u,m] - lanuane


February >11l'11I11;11'1 -.- februarie

March ·1,11., '1.1 Ilwrtit:


April I "I '"' I aprilil:

May '\11111\ 111al

June > I "Ill Il J - IUDle

July > l dJula/] - iulie

August > [o:gast] - august


September > [septemba'] - septembrie

October > [oktaubii'] - octombrie


November >[niiu'vcmba'] - noiembrie
December > [disemba' J - decembrie

In exercitiul urmator completati propozitiile in limba engleza cu numele corespunzatoare ale lunilor
anului:

o vizitez intotdeauna in martie, - I always visit her in >March.

In iulie mergem in Anglia. - We go to England in >July.

Vrei sa mergi la ~coala in septembrie? - Do you want to go to school in >September?


In ianuarie ninge des. -It often snows in >January.

Aprilie este cea mai buna luna a anului. - >April is the best month of the year.
Nu te pot lua la Londra in maio - I can't take you to London in >May.

25
...

- We \Nant to 'emy tnis nouse i1\ >No\lem'ber.


I
Pot sa plec In Grecia, dar In iunie. -~ I can go to Greece, but in > June.

In decembrie, II vizitam Intotdeauna - In >Decemberwe always visit


pe prietenul fratelUi nostru. our brother's friend.

Nu-mi place luna august. - I don't lIke> August.

In februarie deschldem un magazin mare - In >February we are opening a big shop


pe aceasta strada. in this street.

Pot sa gasesc de lucru In octombrie. - I can get work in >October.

palUi aeum am invdtat cd in limba engleza pluralul substantivelor se formeaza prin addugarea
terminatiei -s sau -es. EXlSta insii !ji substantive eu plural neregulat. latd eateva exemple:

man > [mEn] - barbat

men > [men] - barbati

woman > [U uman ] - femeie

women > [Uimin] - femei

foot > [fut] - laba piciorului

feet > [fl.t] - picioare (labe)

Traduceti urmatoarele expresii:

patm barbati > I()III 1lll'1l

trei fcmci :- IIIIC'(' \\()IlIC'!l

doua plcioare > 1\\ II ILL!

Iar acum vom Invata cateva numcrale noi In limba engleza:

30 - thirty > [T'a:'ti]

40 - forty > [fo:'ti]

50 - fifty > [fifti]

60 - sixty > [sikstl]

70 - seventy > [scvntl]

80 - eighty > [Cltl]

90 - ninety > [nalllti]

100 - a hundred > [a handrid]

26
Traduceti in limba engleza urmatoarcle numcrale:

10-20-30 > tcn-twenty-thirty

60-40-50 > slxty-forty-fifty

90-100-80 > ninety-a hundrcd-eighty

70-30-50 > scventy-tlmty-flfty

lata ~i diteva numeralc COIl1j1usc:

61 sixty-one > [ siksti "an]

28 twenty-eight > [t"enti eit)

42 Corty-two > [fo:rti tu:)

97 .- ninety-scven > [nainti sevn]

lOS a hundred and five > [a handrid End faiv]

('Ilill ell alt'lIl,ll' ~I ell VOCl' I:lll' 1Ir111:llo:IIC!c 111 I 1lll'r:i1c:

99 . Illrwl\ Ill/ll

36 > Ihnly ;,,,

44 > forty-four

71 > seventy-onc

83 > eighty-three

172 > a hundred and seventy-two

III > a hundred and elcvcn

53 > Crlly II1lCl'

65 > SI:\ ty- CI VC

Dupii cum ali putut ob.l'l:'rva, in cazul numeralelor compuse, hundred este urmal de and, iar cifrele
de fa unu fa zece se leaga prin liniu{ii de cifrele care exprirnii zedle.

Traduceti urmatoarele propozi1ii:

August are treizeci ~i una de zile? > Has August thirty-one days?

Acest frizer este fratele prietenului meu. > This barber is my friend's brother.

Unor barbati Ie place parullung. > Some men like long hair.

Noi nu traim in vest, ci in est. > We don't live in the west, but in thc east.

Ninge des in decembrie? > Does It often snow in December')


Aceste femei au parul scurt. > This \NOmen have short hair.

Ce data este azi? > What date 10 today'.'

Soarele se arata rar in februarie. > The sun seldom shows 1Il February.

Trei luni au nouazeci ~i trei sau 0 suta > Are thlee l11onil-l s 11111ety-three or a hundred
de zile? days'l

Cite~ti multe carti? > Do you read mell1) books')

Sa inva~am cateva cuvinte. Cititl cu voce tare:

brown > lbIClUI,J - mara, cafeniu, brunet

black > [bIFk] - negru, neagra

else > reb] - mai, inca, alta

what else > ["ot .::1,] - altceva? (mai doriti ceva?)

almost > [0 [m,llIst] - aproape ca

difficult > [difikalt] - dificil, complicat

soon > [su.n] - curand

all > [o:IJ - tot, toata, to~i, toate, intreg

from time to time > [from ldlln tu t~1!11l] - dill cand in cand

yellow > 1/l'1.1I11 galben

Urmeaza aeelea~i cuvinlc, um Inll-o ordine uilcrila:

difficult > l dirlbltJ - dificil, complicat

yellow > [Iclau] - galben

brown > [braun] - mara, eafeniu, brunet

soon > [su:n] - curand

what else > ["at els] - alteeva? (mai doriti ceva?)

from time to time > [from talm tu talm] - din cand in cand

all > [0 I] - tot, toata, to~i, toate, intreg

else > [el s] - mai, inca, alta

almost > [o:lmaust] - aproape ca

blaek > [bIEk] - negru, neagra

28
Sa foJosim cuvintele noi in propozitii:

She has black shoes. >lSI hEz blEk 0U.Z] - Ea are pantofi negri.

Do you want this brown suit? >[du iu: "ont Df ls bl<lllJ1 Sli 11 - Vrei aeest costum cafeniu'?

From time to time we go > [fl om taim tu tall11 "I. ~:I\I - Din cand in cand ne plimbam
for a walk to that parle fo:' a "o:k tll D/Et pa.'k I in parcul acela.

She's f1ying to England >[~i:z filllm lS } tu in(g}gland - In curand, ea va merge in Anglia


soon. su:n] cu avionul.

What else do you want? >["ot els du iu: "ont] - Mai doriti ceva?

All people like apples. >[0:1 pi:pllalk IEplz] - Tuturor oamenilor Ie plac merele.

This is somctlllllg else. > [DZis iz samT'm(g) els] - Asta estc altceva.

Do you tllIllk yellow cars >[du iu: T'm(g)k ielau ka:'z - Crezi ca ma~inile galbene
are nlee'l I
a: nais] sunt frumoase?

This book IS 100 difficult >[DZIs buk iz tu: difikalt - Aceasta carte este prea dificiJa
to read. tu ri:d] pentru a fi citita,

AlnlOsl all women like > [o:]maust 0:1 "imin ]aik - Aproape tuturor femeilor Ie plac
tall Illel1. to:1 men] barbatii inalti.

TladllCC!1 urlllalO,lIclc propozi!ii In limba engleza:

in call1era IIlC,' cslc llll hirou ncgrll.

Iti place sa citqtl eaJ'\1 diricilc?

Pisieile sunt galbene sau mara?

Este aproape seara. > It' s a Imost even mg.

In curand vizitam (vom vizita) toate aeeste tari. > We are visitmg all these countries soon.

Este dificil de Inteles asta? > Is it dIfficult to understand it?

Ce alteeva mananca cainele tau? > What else does your dog eat?

Aproape ca Iml place de el. > I almost like him.

Vrei sa ici toate cartile? > Do you W,lI1t 10 take all the books?

Ce altceva pot sa beau? > W!J,11 L'lse c:ln I dnnk'i

Din cand In cand ascult muzica la radio. > I 10111 1liliC (0 tllne 1 lIsten to music
Oil llic I "dIU.

lata cateva verbe noi:

to put > l (u 1111


1 1 a pune, a a~eza, a pIasa

to do >[tudll I a face, a se ocupa cu

to cut > [tu k:lll a taia, a tuncle

to shine > [tu 0all11 a straluci, a lumina, a luci

29
Unneaza aeela~i verbe dar intr-o alta ordine:

to do >[tudu:] - a face, a se ocupa cu


to shine >[tu~am] - a straluci, a lumina

to cut > [tukat] - a taia, a tunde


to put > [tuput] - a pune, a a~eza, a pIasa

Va prezentam in continuare verbul to do - a face. Acest verb are -?i rot de auxiliar ce ajuta la
formarea timpului Simple Present, (propozi{ii interogative -?i negative).

Unnariti exemplele de mai jos:

What are you doing now? > [ll ot a:' ill. du:in{g) nau] - Ce faci acum?
What cio you do every :> du Ill: dll: eVrI
[lIO! - Ce fael in fiecare sambata?
Saturday? sE!a'del]

What else does she want > [lIO! el s daz ~r "ont - Ce altceva vrea ea sa mai faca?
to do? tll du:]

Traduceti unnatoarele propozitii din limba engleza in care figureaza verbul "to do":

What do they usually do in the afternoon? > Ce fac el de obicel dupa-amiaza')

It doesn't snow in summer. > Vara nu nmge.

We don't like beer. > Nu ne place berea.

Does he want to do it tomorrow? > Vrea sa faca asta m211ne'7

Completa(i propozi(iile In IlInba cllgleza ClI vcrhele care lipsesc:

Nu vreau sa-mi f~le tcma azi. .. I dOll' t want to ><.!o my homework today.
Frizerul vrea sa rna tunda. .. The barber wants to >cut my hair.

Priviti! Straluce~te soarele! - Look! The sun is >shining!

Pune aceasta carte pe masa mea. - >Put this book on my table.

"The sun usually shines in July"


10
Sci vedem eliteva verbe a diror consoana finalii se dubleaza la adaugarea termina{iei -ing:

get - getting > [getin(gl]

sit - sitting > [sitll1(g)]

stop - stopping > [stopm(gl]

put - putting > [putin(gl]

cut - cutting > r kalll1(g)j

forget - forgetting > [ rorgetll1(g)]

Jata 0 reguhi ill1j)ol'li/nfd eu privire la adriugarea termina{iei verbului, Daeri ultima silaba a verbului
este aeeelllllllili ,~'i confine 0 vocalii seurta (scrisa cu 0 singurri litera) ~i 0 singura consoana, prin
adaugarl'a lermillllfici -ing, aeesta consoanri fin ala se dubleazri,

Sd VCl!I'11I cli/n ,1'1' aplica aeeastri regula:

stop > [stop] - cuvant format dintr-o singura silabii, de aceea, in mod
automat este aecentuata;
- la mijloc confine 0 vocalii scurta;
- fa sfiir~itul verbufui sta 0 singura consoana:
stop-stopping.

ACCi/.I'/(i I'cglllti J!0i/IC Ii l%.l'illi "I'i in ('azul verhelor formate din mai multe silabe:

forget > 11(!I)'l'll ClIlIII1I1 COI11J!II.1' dill doua silabe, a doua silabri este
accell tlli/ IIi:
- silahi/ i/CeCIlIIli/lli COli filiI' 0 voca/ii scurta;
- la sfar'~'itul wl'hlllui .1'1' alia 0 singura consoanri:
forget-forgetting.

Jar acum urmeazri un alt tip de verb:

keep >lkipJ - cuvant compus dintr-o singura silaba, silaba este


accentuata;
- fa sfiir~it se afla 0 singurri consoanii,'
- vocala este lungri;
- in acest caz ultima cOllsoana I1U se dubleaza:
keep-keeping.

Un alt exemplu:

work - silaba accentuata;


- fa mijloc are 0 vocalri scurta;
- la sfar~itul cuvantului existri doua consoane, care nu
permit dublarea consoanei: work-working.
$i iata inca un verb:

look > [Iuk] - silaba accentuata;


- la sfan;it eXlsta 0 singura consoanii, vocala scurta din
myloc se scrie cu ,,0" dublu. De aceea ultima cansoana
nu se dubleaza: look-looking.

~i acum, incercati sa adaugati verbelor tennmatia corecta. Completati unnatoarele propozitii in Innba
engleza:

Tatal meu se plimba acum in gradina. - My father is >walkmg in the garden now.

Ei tocmai taie copacii in parc. - They are just >cutting the trees m the park.

Prietenul meu tocmai opre~te ma~ina. - My friend is just >stopplng the car.

Acum imi caut pantofii galbeni. - 1 am >looking for my yellow shoes now.

Cine sta pe scaunul acela? - Who is >sltting on that chair?

Ea trimite scrisori la oficiul po~tal. - She is >sending letters to the post-office.

Ei viziteaza acum aceasta biserica mare. - They are >vislting this big church now.

Nu uiti ceva? - Aren't you >forgettmg something?

in continuare. sa invalam un alt verb modal, must [mast] - a trebui. Asemanator lui can iiforma lui
must este identica pentru toate persaanele. iar verbul care-l urmeaza nu are particula to.

lata cum sc loJosc~tc in propozi\ii:

1 must cut my hair. > I,ll 11101'1 k,11 111.11 "L'cI' I - Trebuie sa rna tund.

She must forget about him. > l:)1 mels! iOlget abaut han] - Ea trebuie sa-I uite.

They must think about > [DZez mast f'mlg1k sbaut - Ei trebuie sa se gandeasca
their baby. D/ez' belbJ] la copilullor.

lnterogativul se formeaza prin inversarea verbului must cu subiectul:

Mary must go to school. Must Mary go to school? - Mary trebuie sa mearga la ~coala?

My father must buy a car. Must my father buy a car? - Tatal meu trebuie sa cumpere
o ma~ina?

She must read this book. What must she read? - Ce trebuie ea sa citeasca?

32
Iar aeum sa verifieam notiunile invatate. Tradueeti in Jimba engleza urmatoarele propozitii:

Maine trebuie sa mergi la lueru. > You must go to work tomorrow.

Trebuie sa fae asta azi? > Must 1 do It today')

Cine trebuie sa-ti dea aceasta scrisoare? > Who must gwc you this letter"

Ale cui ciintcce trebuie sa Ie cantam? > Whose songs mllst we sing')

Trebuie sa-mi arati casa tao > You must ShOll me YOU! house.

Ea trcbuic sa predea la ~coala engleza. > She must teach EnglIsh at school.

in ineheierc, sa recapitulam materialul acestei parti a lectiei. Traduceti in limba engleza:

in martie trebuie sa merg la Londra. > In March I must go to London.

Azi eslc 30 noiembrie. > Today's date is November 30.

Vara vrcmea este frumoasa. > The weather IS nice in summer.

Ninge? > Is it snowing?

Pot sa vina in februarie? > Can they come in February?

Uita-te la aceste femei ~i la ace~ti barbati. > Look at these women and these men.

Imi lIcbuic patruzcci ~i cinci de minute > I Illust have forty-five minutes to get there.
ca sa ajung acolo.

Ce altceva mai vreti sa vedeti? > \V!J;!l l'l.Sl' do yOll w:lnt to see'l

Acum ma uit la aceasta ma~ina neagra. > I'm ]ooklllg at thiS black car now.

Straluce~te azi soarele? > Is the sun shining today')

Mama i'l tunde acum. > Mother is cutting his hair now.

Ce faci acum? > What are you domg now?


LECTIA
, 8 - PARTEA A DOVA

Cititi cu atentie urmiHorul text. Cuvintele ~i silabele accentuate sunt tipiirite cu litere ingro~ate:

Barbara: Can your brother sing?


John: Yes, he can sing many songs. He listens to music on the radio every day.
Barbara: Does he know the song "It's a long way to Tipperary"?
John: Yes, he does, but this song is not difficult to sing.

Tom: Tomorrow I'm buying a big, red car. It's a fast car and not too expensive. I want to
show it to you tomorrow evening.
Mary: My brother also wants to buy a cheap car, because he has little money. He doesn't like
red, brown or black, so he wants to buy a green or yellow car.

Peter: Can I talk to your brother Terry?


Barbara: Yes, he is at home now.
Peter: What is he doing?
Barbara: He is sitting in his room and writing a long letter to his friend. He can write long
letters.
Peter: I want to go to the park with him.
Barbara: I think he can't go with you. He must send the letter, so we must go to the post-office
together.

Mary: II ave you a hrol her or sister?


John: I have a hrolher. Ilis name is Tony. My hrother is a nice boy. He is tall, he has big
black eyes and lonl-: legs.
Mary: Tony's ti-iends mllst like him.
John: Yes, and girls can never forget him.

Tom: Why are you going to the kitchen?


Barbara: Because Tony wants some tea and some bread with jam and I want a cup of coffee.
Tom: You can't drink coffee, because there's no sugar.

Mary: Where does your family live?


Peter: My father and mother hve in Bucharest, my brother and his family live in London.

Barbara: Where is your house?


John: It's near Bucharest. Its rooms are big. I have a large bedroom and a big kitchen. I can
have cats and dogs. I want to live there forever.

34
Mary: I think you smoke too many cigarettes and drink too much coffee.
Tom: Yes, I want to stop smoking soon.
Mary: And whal about coffee?
Tom: I like coffee and I don't want to stop drinking it.

Barbara: Why 00 you like this park?


Peter: lkcause I can see a lot of animals here. All trees in this park are green. It's not easy
to go there: you must take a bicycle, because you can't walk there.

Mary: Father wants to cut your long hair.


.lohn: Is he trying to do it?
Mary: Don't worry. You must go to the barber's shop.

Barbara. Where is your brother going by car tonight?


Tom: He is visiting his best friend. He must usually drive a car there, but he likes to drive.
Barbara: Does he drive much?
Tom: Yes, he does. In summer he usually goes to England. Sometimes he goes to the Near
East, because his friend works there.

in Incheiere, traduce~i urmatoarele propozi~ii In limba engleza:

I':i nc dau Inlotdcauna ceai bun. > They always give liS good tea.

In dClTllIhric cslc des zapada. > There is often snow in December.

EI vrea sa la toak caqile. > He wants to take all the books.

A cui este aceasla casa? > WI10SC IS llw; house')

In curand cumparal11 lin blroU mare. > Soon we arc buymg a big aiTlCe.

Nu uita~i accasla data' > Don't forget this date!

Ace~ti pantofi negri sunt scumpi. > These black shoes are expensive.

Ei nu ne pot auzi. > They can't hear us.

Aceasta saptamana este prea lunga. > This week is too long.

Diseara ascult radioul. > 1'Ol11ght I'm listening to the radio.

Nu vreau sa rna tund. > I don't want to cut my hair.

lulie este cea mai calduroasa luna? > Is July the hottest month?

Vreau altceva. > I lVant something else.

Pute\i sa-mi aduce\i pu\ina miere? > Can you bring me some honey')

Avem prea pu\in bani ca sa cumparam > We have too little money to buy
aceasta casa scumpa. this expensIve house.

Pisicilor nu Ie place apa. > Cats don't like water.


Acest ciiine mara este > rh15 brown dog is
prietenu1 meu eel mai bun. my best fnend.

Este prea u~or! > It's too easy I

Nu-ti face griji in ceea ce prive~te vremea. > Don't WOllY ~lbulit the weather'

Avionu1 zboara spre vest. > The plane IS 11YIng to the west.

In gradina noastra este multa zapada. > There is a lot Or"SIl')\\, 111 our garden.

Ciita dulceata poti miinca? > How much jam can vou eat')

Nu pune aceasta scrisoare pe masa in bucatarie! > Don't put this letter on \hc table 111 the kitchen'

Tocmai i1 intrebam despre fiu11ui. > We are just askmg him about hiS son.

Cine ne preda eng1eza? > Who teaches us English')

Va rog nu fumati in dorrnitor. > Please don't smoke III the bedroom.

Nu vreau sa a~tept 1a nesIar~it. > I don't want to walt forever.

Trebuie sa-i due cu ma~ina 1a ~coa1a. > I must take them to school by car.

36
RECAPITULAREA LECTIEI
, 8

8.1. Substantive ell pluralul neregulat:

man -men

woman - women

fool - feet

1\.2. Vcrbul to do are doua funqii: este verb auxiliar ee ajuta la formarea timpului prezent simplu
Simple Present - (propozi,ii interogative ~i negative), sau poate fi verb eu in,elesul de a
face, a se ocupa cu.

What is he doing now? - Ce face el aeum?

She never does it. - Nu face asta nieiodaHi.

What do you usually do on Sunday? - Ce faei de obicei duminiea?

X.3. La folosirea terminatiei -ing ultima eonsoana se dubleaza, daea:

I. Ultima silaba este aeeentuata.

2. Contine 0 vocala seurta.

Exemple:

get - getting

stop - stopping

8.4. Must ~\ trebui

8.4.1. I ~sle un verb modal, eu aeeea~i forma pentru toate persoanele, iar verbul care-I urmeaza
nu are particula to.

8.4.2. Inlcrogativul se formeaza prin inversiune, adiea inversam ordinea lui must ~i a
subicellilui:

I must go home. - Must I go home? - Trebuie sa merg aeasa?

Mary must drive - Must Mary drive there? - Mary trebuie sa mearga aeolo
there. eu ma~ma?

They must go to - Where must they go? - Unde trebuie sa mearga?


school.
TEMA PENTRU ACASA 8

A. Traduceti unnatoarele propozitii in limba ramana:

I. How much beer can you dnnk today?

2. Who must come here tomorrow?

3. Why can't you go to England in March?

4. Are they cutting the trees in the garden?

5. Our father always forgets to buy bread.

6. Those women have babies.

B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba eng1eza:

1. .Trebuie sa venim la tine azi.

2. Am mancat putina ciocolata ~i ni~te paine.

3. Ce faci diseara?

4. Tuturor barbatilor Ie place costumul?

5. De ce trebuie sa vorbeasca despre ma~inile lor?

6. EI sta acum pe scaun.

C. Corcctati grc~cltlc din propOl.l\lilc de ll1ai jos:

I. These girls are readdlllg books now.

2. Who are those man?

3. She musts go to her father.

4. Do you must look for those people?

5. There is always many snow in winter.

6. She doesn't never forget to buy bread.

38
VOCABULARUL LECTIILOR
, 7 SI
, 8

aIr >l ear] - aer, atmosfera

almost >[ o:lmaust] - aproape ca

all > [0:1] - tot, toata, toti, toate, intreg

apple >[Epl] - mar

April > [eipril] - aprilie

around >[ araund] - prin apropiere, in jurul

August >[o:gast] - august

barber >[ba:'ba'] - frizer, barbier

because >[bikoz] - pentru ca, fiindca, deoarece'

beer >[bla'] - bere

bl'ltl'r >[beta'] - mai bun, mai bine

the best >[D'a best] - cel mai bun, cel mai bine

between > [bitUi:n] - intre (doua obiecte), dintre

big >[big] - mare, voluminos

black >lblHI - negru, neagra

bread >\ btedl - paine

brown >1 bl ~\UIIJ - maro, cafeniu, brunet

brother >[braDZa'] - frate

butter >[bata'] - unt

to buy > [tu bail - a cumpara, a face cumparaturi

cat >lkE1] - pIslca

can >l kl~JlJ - a putea, a fi capabil, a ~ti

cannot >[kEnot] - a nu putea, a nu fi capabil,


a nu ~ti

cheap >[t~j:p] - ieftin

cheese >[ t~J:Z] - ca~caval, branza

cigarette >[ sigaret] - tigara

coffee >[kofi] - cafea

cup >[kap] - cea~ca


to cut >[tukat] - a taia, a tunde

date > [dcltJ - data

December > [dlscmba' J - decembrie

difficult > [diilbltJ - dificil, complicat

to do >[tudu.] - a face, a se ocupa cu

dog > [dog] - caine

to drink > [tu dnnl~lk] - a bea

east >[i:stJ - est, rasarit

easy > [i:ziJ - u~or, simplu

eighty > [CltlJ - optzeci

else > [elsJ - mai, inca, alta

ever > [ev[j'J - vreodata, candva

expensive > [ikspenslvJ - scump, costisitor

family > [f1:mIlIJ - familie

fast > [fa.stJ - repede, iute, rapid

February > [februJri J - februarie

feet > [fitJ - labe (de 1a picior)

fifty > IIil111 CIl1CIZCCI

foot ·111111 laba piclorului

forever > 1IIIIl'I ,I' I - pentru totdeauna, mereu, ve~nic

to forget > l tll I'orgct] - a uita, a nu-~i aminti

forty > [fo:'tiJ - patruzeci

the fourth > [DZa fo:'TsJ - al patrulea, a patra

friend > [frendJ - prieten, amic

from time to time > [from talm tu taimJ - din cand in cand

good night > [gud naitJ - noapte buna

great > [greltJ - mare, maret, remarcabil

hair > [heaTJ - par

honey > [haniJ - miere (de albine)

horse > [ho:'5J - cal

40
how >lh'lL\] - cum?, in ce fel?

how many > l haLL ll1CI1l] - diti? cate?

how much >[hau l11e1t')] - cati? cate?

hundred >[ hallllrlllJ - suta


,
Jam >l dJJ' 1111 - dulceata, gem

January >[ d,n':Il/II,m] - ianuarie

./uly >[djlll;nl J - iulie

June >ldjll III - iunie

large >[I< I'd ll - mare, spatios, larg

leg >Ilcg] - plclOr

less than >1 ks IYEn] - mai putin decat, mai putin de

to listen (to) >[tlilisn] - a asculta, a fi atent (la)

a little >[alitl] - putin, catva, ceva

alotof >[a lot ov] - 0 multime de, foarte mult,


foarte multi

Illany >[ l11l'ni] - un mare numar, mult, numero~i,


o multime de

March >1'11.' 'I I - martie

May >11I1l'/1 - mal

men >lIllCIlJ - barbati, oameni

more than >[mo:' D"En] - mai multlmai multalmai multi/


mai multe decat

much >[mat~] - mult, multa

music >[mlU:zlk] - muzica

must >[mast] - a trebui

November > [n:llI vem b" I I - noiembrie

ninety >[naintl] - nouazeci

October >[ oktallb;I' J - octombrie

of >[ 3V] - ai, a, ai, ale, lui

or >[ 0 '] - sau, ori

paper >[pclpa ' ] - hartie

.11
park > [pa:'k] - pare

piece > [pl:S] - bucata

poor > [pua'] [po"] - sarac, sannan, biet

to put > [tu put] - a pune, a a~eza, a piasa

radio > [leldlau] - radio

ram > [rem] - ploaie

to rain > [tu rem] - a ploua

rich > [nt~] - bogat

September > [septcll1ba'] - septembrie

seventy > [sevantl] - ~aptezeci

to shine > [ tu ~all1] - a straluei, a lumina, a luci

ship > [~lp] - nava, vapor

shoe >[W] - pantof

short > [~o:rt] - scurt

to sing > [tu sm(g)] - a eanta

to sit >[tUSlt] - a sedea


, , a se aseza
.

sixty "> I·\ik ',111 :;;~lIzeei

snow ·1-,11.1111 zapada

to snow > 111I c,lldlll - a nmge

to smoke > [tu sma uk] - afuma

something > [samT'in lgJ ] - eeva

song > [son(g)] - eantee, melodie

soon > [su:n] - in curand

to stop >[tustop] - a opri, a inceta, a intrerupe

sugar > [~uga'] - zahar

summer > [sama'] - vara

the sun > [DZa san] - soarele

tall >[to:l] - inalt, mare

42
tea > I tlJ - cear

thirty > [T>a:'tiJ - treizeci

together > [tageDZa' J - impreuna

tonight > [tanaitJ - diseara, asta seara, in noaptea asta

too >[tu:] - prea, foarte

tree >[tri:] - copac, arbore, pom

water >["o:ta'] - apa

weather >[ lieD/a'] - vreme

west >["est] - vest, apus

what about > ["ot ab3ut] - ce ar fi sa ... ? cum stam cu ...?


ce mal. e cu ....?

what else > ["ot els] - altceva? mai doriti ceva?

which >["it~] - care, pe care, ce

whose >[hu:zJ - ai, a, ai, ale cui/carui

why > ["al] - de ce? pentm ce? din ce cauzii?

winter >1"illl;j'l - iarna

without >1 "iI)/;!l1i I - lara, lipsit de

women >I"jlllllli - femei

to worry >[tli "on] - a se nelini~ti, a se ingrijora,


a-~i face grij i

year >[ liarJ - an (calendaristic)

yellow >[ielauJ - galben


RECAPITULARE

De acum inainte yom incepe lectiile cu 0 scurta recapitulare a materialului anterior. Tot aici vor fi
prezentate cuno~tintele de gramatica din lectia urmatoare.

1. Articolul hotiirat the:

the tower the school

the train the table

the car the time

the office the apple

Daca euvantul care urmeaza dupa artieolul hotiirat ineepe eu 0 voeala, atunei pronuntia
articolului hotarat este [DZi]:

the applc > [IYi Epl]

the eye > rlYi ail

2. De cCIe l1111i Illllite ori 1(1I"nHII1l plundlll slIhstantivclor adaugand euvalltului terrninatia -s:
suit suits > [su:ts]

ship ships > [~ips]

Daea substantivul la singular se termina eu un sunet surd; atunei termina\ia de plural se


pronunta [s]:
book - books > [buks]

cat - cats > [kEts]

Daea insa substantivulla singular se termina eu un sunet sonor, atunei terminatia de plural se
pronunta [z]:

car - cars > [ka:rz]

day - days > [deiz]

Daea ultima litera a euvantului este s, sh, ch, x atunci pluralul se formeaza prin adaugarea
terminatiei -es, care se pronunta [iz]:

bus - buses > [basiz]

house - houses > [hauziz]


" "
LECTIA
, 9 PARTEA INTAI

fncepem lectia lnvatiind obi~nuitul set de cuvinte noi. Cititi-Ie elar ~i cu voce tate:

quarter >[kuo:rtar] - sfert, sfert de ceas/ora

husband >[hazband] - sot

bookcase > Ibukkeis] - raft, biblioteca

lamp :{lEmp] -lampa

plant >[pla:nt] - planta

tie >ftai] - cravatll

dining-room ~~ dllin i Il(~) I'll: III I ,,~ sufragerie

breakfast :~ hrW, lilsll mic dejun

parents ;'1 pClIrilllls! pilrin(i

shirt >f ~il:ll] """ cl'una~ll

hospital >[hospitJ] -- spital, clinica

Sa repctilm cuvintele, intr-o alta ordine:

quarter >[kuo:rtar] - sfert, sfert de ceas/ora

tie >[tai] -cravata

husband :{hazband] - sot

parents >[pearants] - parinti

hospital >[hospitl] - spital, clinica

shirt :{~a:rt] -cama~ii

lamp >[lEmp] -lampli

breakfast >[brEkIast] -mic dejun

dining-room >[dainin(g) ru:m] - sufragerie

bookcase >[bukkeis] - raft, biblioteca

plant >[pla:nt] - plantii


Sa introducem cuvintele noi in propozitii. Repetati-le cu voce tare ~i titi atenti la prommtia lor:
We have many plants >[lli: hEv meni pla:nts Et - Acasa avem multe plante.
at home. haum]

Her husband is rich. >[ha: r hazband iz rit~] - Sotul ei este bogat.

These lamps are expensive. >rrYi:zIEmps a:' ikspensiv] - Aceste lampi sunt scumpe.

I want to buy a shirt. >[ ai "0ll tlll hai a ~it:'!1 Vreau sa cumpar 0 cama~a.

It is on the bookcase. >[ it iz Oil IYil bllkkeis] _.0 Acela este pe raft.

It's a quarter past five. > [its a k"o:'tar pa:st faiv] - Este cinci ~i un sfert.

Do you know his parents? > [du iu: nau hiz pearants] - Ii cuno~ti pe parintii lui?

I often eat breakfast at seven. >[ai ofn i:t brEkrast Et sevn] - Eu iau des micul dejun la ~apte.

He doesn't like ties. >[hi: damt laik taiz] - Nu-i plac cravatele.

I must go to hospital. >[ ai mast gau tu hospitl] - Trebuie sa merg la spital.

We have a large dining-room. >[lli; hEv a la:fdj - Avem 0 sufragerie mare.


dainin(g) ru:m]

Completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele nou invatate:

Cama~ile mele sunt ieftine. - My> shirts are cheap.

Trebuie sa cumpar 0 cravata. - I must buy a> tie.

Sunt ~i parmtii lui aici? - Are his > parents also here?

In casa noastra sunt mUlte plante. - There are many> plants in our house.

Eu vreau sa am aceasta lampa verde. - I want to have this green> lamp.

Sotul tau este fratele meu. - Your> husband is my brother.

P!!Ae aceasta biblioteca in donnitorul nostru. - Put this> bookcase in our bedroom.

Ei yin peste un sfert de ora. - They are coming in a > quarter of an hour.

De obicei milncam in sufragerie. - We usually eat in the> dining-room.

Ce iti place sa mananci la micul dejun? - What do you like to eat for> breakfast?

Tatal meu trebuie sa mearga la spital. - My father must go to > hospital.

Retineti utilizarea cuvilntului for in urmatoarele expresii:

What do you like to eat - Ce iti place sa mananci


for breakfast? la micul dejun?

What's for breakfast today? - Ce este azi la micul dejun?


Sa vedem daca ati retinut cuvintelenoi. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:

Aceste plante trebuie sa fie in grMina. >Thesc plants must be in the garden.

Nu-mi place sa fiu in spitaL >1 don't like to be in hospitaL

Este doua ~i un sfert. (Este trecut cu >It's a quarter past two.


15 minute de ora doua.)

S0tu1 meu conduce intotdeauna ma~ina. >My husband always drives the car.

Putem sa luam impreuna micul dejuil? >Can we eat breakfast together?

Pune aceste cacti in biblioteca. >Put these books on the bookcase.

Parintii mei au bani putini. >My parents have little money.

Care cam~a pot s-o iau? >Which shirt can I take?

Trebuie sa iau ~i 0 cravam? >Must I also take a tie?

Aceste veioze sunt frumoase, dar prea >These lamps are nice, but too
scumpe. expensive.

Putem sa fumam in sufragerie. >We can smoke in the dining-room.

Articolul hotiidit the se poate amite In cazul unor cuvinte ca: mother, father, town, church, music.
In cele ce urmeazii va prezentiim ~i alte cazuri asemiiniitoare, ca de exemplu:

Inaintea denumirii meselor principale, folosite la modul general:

She always cats breakfllst at sewn. . Ell la intotdeauua mieul dejun la ~apte.

!naintea denumirU anotimpuri/or, dacli Ie jhlosim la modul general:

Do you like summer'? - 1ti place vara?

Daca vrem sii ne referim la 0 masii, sau la un anotimp anume, atunci trebuie safolosim articolul
hotiirdt the.

The dinner which I am eating now is good. - Cina pe care 0 mananc acum este buna.

Inaintea cuviintului hospital- spital, clinica nufolosim articolul hotiirdt, daciiparticipam la activitate
in calitate de bolnav:

I must go to hospital. - Trebnie sa merg la spital.

Daca mergem la spital in caUtate de vizitator sau ca membru al personalului, atunei spunem:

I go to the hospital every day. - Merg la spital in fiecare zi.

Acum yom invata cateva verbe Doi:

to park ::{ tu pa:Ck] - a parca, a staliona

to get up ::{ tu get ap] - a se ridica in picioare,


a se scula din pat

to put on ::{tu put on] - a se imbraca, a ~eza

to stay ::{tu steil - a sta, a ramane


to have breakfast >[tu hEy brEkfast] - a lua micul dejun

to make >[tu meik] - a face, a confeqiona

Sa introducem verbele noi in propozitii:

In Romania we always stay > ~n ru:mcinia "i: o:J"ciz - In Romania starn


at a hotel. stci I':t ~l hautel] intotdeauna la hotel.

Tomorrow I must get up at >[liunorau ai mast get ap - Maine trebuie sa rna scol
6 in the morning. I':t siks in DZa mo:'nin(g)] la 6 dimineata.

You can park the car here. >[ ill: kEn pa:'k DZa ka:' - Poti sa parchezi m~ina
hia'] aiei.

What time do you usually >[Uot taim du iu: iu:juali - La ce ora iei de obieei
have brcakfast? hEy brEkfast] micul dejun?

Can I put on my father's >[kEn ai put on mai - Pot sa (rna) imbrac (cu) costumul
suit? fa:Dza'z su:t] tatalui meu?

They make chairs in this >[DZei meik t~ea'z in - Ei confectioneaza scaune


factory. DZjs fEktari] ill aceasta fabrica.

Pentru exersarea cuvintelor noi completati urmatoarele propozitii In limba engleza:

Imbracati 0 carn~a alba. - > Put on a white shirt.

Trebuie sa stau zece zile ill spital. - I must> stay in hospital for ten days.

Nu putem parca pe aceasta strada. - We can't> park in this street.

Nu-mi place sa rna scol dimineata. - I don't like to > get up in the morning.

Dumneavoastra, luati illtotdeauna micul dejun - Do you always> have breakfast at eight?
la ora opt?

Tatal meu coIifectioneaza acum 0 biblioteca. - My father is > making a bookcase now.

Verbul to have eu sensul: a avea, a poseda nu sefolose!jte la prezentul continuu.ln unele situafii fnsii,
eu ajutorullui fnloeuim alte verbe. In aeeste eazuri putem folosi verbul to have :;i la timpul prezent
continuu:

to eat breakfast to have breakfast

to drink tea to have tca

to smoke a cigarette to have a cigarette

Are you having breakfast now? - lei acum micul dejun?

What tea is be baving now? - Ce fel de ceai bea el acum?

John is baving his fourth cigarette. - John fumeaza a patra tigara.


Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza folosind forma corespunzatoare a verbului
to have:

Peter ~i Mary beau cafea acum. > Peter and Mary are having coffee now..

Acum am doi caini ~i 0 pisica. > Now I have two dogs and one cat.

Ei iau micul dejun acum? > Are they having breakfast now?

A cata ligara furnezi acum? > Which cigarette are you having now?

Momentan nu am bani. > I have no money at the moment.

., ';:';'_.
~'
1C';~~;::'

;:.::'.-
.
e--- ~'''-''

"!~~
.a-
~..;;)'.-~.

6: .. ---.--.-----.~---------~

Acum vom inwitaformele verbului to be la timpul trecut simplu (the Simple Past Tense [DZa simpl .-
pa:st tens]). Acesta se folose:jte pentru exprimarea unei aCfiuni care s-a petrecut in trecut, la un
moment determinat :ji nu are legiiturii cu prezentul. De obicei folosim aliituri de el urmiitoarele '
complemente de timp:

yesterday > [iestardei], [iestardi] - ieri

ago > [agau] - in urma(eu), aeum(-)

last > [la:st] - ultim, (eel) din urma, treeut

Aceste complemente de timp stau la inceputul sau la sfar:jitul propozipei.

Sii urmiirim acum folosirea cuvintelor ago :ji last in urmiitoarele structuri:
two days ago - in urma eu doua zile, acum doua zile
three weeks ago - in urma cu trei saptamani, acum tre~saptamani
four years ago - in urma eu patru ani, acum patru ani
last year - anul treeut
last month - luna trecuta
last Sunday - duminiea treeuta
Iattiformele verbului to be la trecut simplu:

I was ;fai "oz] - eu am fost, eu eram

you were ;fiu "a:'] - tu ai fost, tu erai, dumneavoastra


ati fast, dumneavoastra erati

he was ;fhi: "Oz] - el a fast, el era

she was :f~i: "ozl - ea a fost, ea era

It was :;f it "0/,1 aceasta a fost/asta a fost, era


(genu I neutru)

we were :;f"i: "a:'] -- noi am lost, noi eram

you were ;fiu: "a:'] - voi ati fost, voi erati

they were ;f DZei "a:'] - ei au fost, ei erau

fn urmatoarele propozitii am utilizat formele verbului to be la timpul trecut simplu alaturi de


complementul de timp corespunzator:

Yesterday I was at home in ::fiesta'dei ai U oz Et - leri seara am fost acasa.


the evening. Mum in DZi i:vnin(g)]

I know you were in England ;f ai nou iu: "a:' in - ~tiu ca ai fast in Anglia.
two years ago. in(g)gHlnd tu: iia'z agau] in urma cu doi ani.

Last week he was in hospital. ;fla:st "i:k hi: uoz in - Saptamana trecuta el a
hospitl] fost in spital.

Last month she was in ;fla:st manTs ~i: "oz in - Luna trecuta ea a fast in
Bucharest. bukarest] Bucure~ti.

It was a long time ago. ;f it "oz a lon(g) taim - Aceasta a fast cu mult
agau] timp in unna.

Three years ago we were ;fPri: iia'z agau "i: "a:' - fn unna cu trei ani am
in that factory. in DZet lEktari] fast in fabrica aceea.

I think you were there ;f ai T'in(g)k iu: "a:' - Cred ca ai fast acolo ieri.
yesterday. [)Zea' iesta'dei]

Ten years ago they were ;f len iiarz iigau DZei "a:' - fn urma cu zece ani ei
babies. hcibiz] erau bebelu~i.

Completati propozitiile in Iimba englcza. Folositi filtrul ro~u:

Mama mea a fost in Anglia in urma cu - My mother >was in England >a week ago.
o saptamana.

Ace~ti oameni au fost in Romania anul trecut. - These people >wcrc in Romania >last year.

leri am fost in gradina lui. -Yesterday I >was in his garden.

Anul trecut am fost impreuna. -Last year we >were together.

In unnii cu doi ani ai fost in Anglia. -Two years ago you :were in England.

~tiu ca el a fost la tine acasa ieri. - I know he :was at your house


>yesterday.

7
A fast anul trecut. - It> was last year.

Dumneavoastra ati fast luna trecuta la - You> were at your daughter's school
~coala fiicei dumneavoastra. > last month.

Forma de interogativ a verbului to be la timpul trecut simplu se formeazii prin inversarea ordinii
subiectului cu forma corespunzritoare a verbului la timpul trecut.
Construc!ia rrispunsului afirmativ: cuvantul yes, urmat de pronumele personal # de forma
corespunzritoare a verbului to be.
Construc!ia nega!iei: cuvantul no, urmat de pronumelepersonal, deforma corespunzritoare a verbului
to be ~i de cuvdntul not. Construc!ia was not prescurtatii devine wasn't [Uozut]; constructia were not
devine weren't [Ua:'nt).

De exemplu:

I was at school yesterday.

Were you at school Yes,Iwas. No, I was not.


yesterday?
> [Ua:' iu: Et sku:l iesta'dei] > [nau ai uoz not]

- Ai fast ieri la ~coala? -Da, (am fast). - No, I wasn't.


> [nau ai Uozut]

- Nu, (nu am fost).

They were at home last week.

Were they at home last Yes, they were. NQ, they were not.
week?
> l"a:'1 )/l;i 1':1 h:llIllI la:s( lIi:kl > 1ies I)lei "n:'1 > luall IYei "a:' not]
Au J(lsl ci llCUS!\ Du, (uu l(lSl). - No, they weren't.

saptamfUlll lrccull\'l > [nau DZci lI a:'nt]

- Nu, (nu au fast).


Last year he was in England.

Was ,he in England last Yes, he was. No, he was not.


year?
> [Ua:' hi: in in(g)gliind la:st iia'] > [ies hi: U oz] > [nau hi: uoz not]

-A fast el in Anglia? -Da,(afost). -No, he wasn't.


anul trecut? > [nau hi: uoznt]

- Nu, (nu a fost).

Formulati intrebari ~i raspunsuri scurte la urmatoarele propozitii, in limba engleza:


Yesterday she was at work. - >. Was she at work yesterday?

- Yes, > she was.


- No,> shewasn't.

We were together last year. - > Were we together last year?


- Yes,> we were.
- No,> weweren't.
They were in his office yesterday. - > Were they in his office yesterday?
- Yes, > they were.
- No, > they weren't.

He was a good boy ten years ago. - > Was he a good boy ten years ago?
- Yes, > he was.
-- No, > he wasn't.

In cazul intreMrilor mai detaliate a~ezam cuvantul interogativ la inceputul intrebiirii:


When were you in England? > [Uen ua:r iu: in i.n(g)gHind] - Cand ai fost in Anglia?

Why wasn't she at work > [Uai uoznt ~i: Et ua:'k - De ce nu a fost ea la
yesterday? iestardei] serviciu ieri?

AceasHt ncgatie poate fi folosita ~i in propozitii complete:

She wasn't in England three > [~i Uoznt in in(g)gland - Ea nu a fost in Anglia in
years ago. Pri: iiarz agau] urma eu trei ani.

My parents weren't here > [mai peiiriints Uli:rnt hiar - Piirlntii mei nu au fost ieri
yesterday iestardei] aici?

Tradllce\i lIrmatoarele propozitii in limba engleza:

Unde au fost ei sambiita trecutii? > Where were they last Saturday?

Cine a f(lS( in biroullui in urma cu 0 ora? > Who was in his offiee an hour ago?

Sora lor nu a fost la Londra saptiimana trecuta. > Their sister wasn't in London last week.

leri nu lUll fost la oficiul po~tal. > Yesterday we weren't at the post-office.

Sa ne intoarccm la formarea pluralului. ~tim deja ea unele substantive formeaza pluralul in mod
neregulat. 1n cele ee urmeaza yom invata alte doua modalitati de formare a pluralului neregulat:

1. Substantive care la formarea pluralului f$i schimbii riidiicina $i pronunfia:

foot > [fut] - pieior, laba feet > [fi:t] - pieioare


piciorului

tooth >[tu:P] - dinte, masea teeth > [ti:P] - dinti

goose >[gu:s] - gasea geese > [gi:s] -g~te

mouse> [maus] - ~oarece mice > [mais] - ~oareci

ehild > [t~aild] - eopil children > [t~ildran] - eopii

2. Substantive care se terminii fn -f, iar la plural acesta se schimbii fn v. Dacii f e urmat de e,
atunci fi adiiugiim doar un -s, altfel cuwintul prime$te terminafia -es:

loaf > ~aufJ - franzela, paine loaves > [lauvz] -franzele


(de 0 anumita forma)

- sotie, nevasta wives - sotii, neveste

9
shelf >[ ~elf] -raft shelves >[~elvz] -rafturi

life >[laif] - viata lives >[laivz] - vieti


half >[ha:f] - jumatate halves >[ha:vz] - jumatati
leaf >[li:f] - frunza leaves >[li:vz] -frunze
knife >[naif] - cutit knives >[naivz] - cutite

Aproape toate accste cuvinte sunt noi pentru dumneavoastra. De aceea, repetati-Ie intr-o alta ordine:

life >[laif] - viata lives >[ Jaivz] - viep

knife >[naif] - cutit knives >[naivz] - cutite


tooth >[tu:T'] - dinte, masea teeth >[ti:T'] - dinti
loaf >[Jiiuf] - franze/a, paine loaves >[lauvz] - franzele

mouse >[maus] - ~oarece mice >[mais] - ~oareci

leaf >[li:f] -frunza leaves >[li:vz] -frunze

wife >[uaif] - sope, nevasta wives >[Uaivz] - sotii, neveste

foot >[fut] - picior, laba feet >[fi:t] - picioare


child >[t~aild] - copil children >[ t~ildran] - copii

shelf >[~elf] -raft shelves >[~elvz] -rafturi

goose >[gu:s] - gasca geese >[gi:s] - ga~te

half >[ha:/] - jumatate halves >[ha:vz] - jumatap

"A wife is cutting a loaf into halves with a knife."


Acum yom invata 0 serie de cuvinte noi:

downstairs >[ daunsteafz] - la parter, jos

in front of >[ in frant ov] - in fata, dinaintea

opposite >[opiizil] - vizavi de, in partea cealalta

after >[:1: Ilarl - dupa, dupa aceea

still >[ still . inca, mai

Sa folosim cuvintclc noi 1n propozitii:

The hotel is opposite our >[DZa hautel iz opazit] - Hotelul este vizavi de
house. auafhaus] casa noastra.

He is still working. >[hi: iz stil uii:'kin(g)] - Ellucreaza inca.

Park the car in front of this >[pa:rk DZa ka: f in frant ] - Parcheaza ma~ina in fata
building. ov DZis bildin(g) ] acestei cladiri.

Our kitchen is >[ auaf kit~iin iz] - Bucatana noastra este la


downstairs. daunstea'z] parter.

I think he was there after six. >[ ai TSin(g)k hi: Uoz] - Cred ca el a fost acolo
DZeaf a: na' siks] dupa ~ase.

Completati propozitiile in lirnba engleza folosind cuvintele nou invatate:

Pot parca acolo dupa opt. - I can park there> after eight.

Ea tocmai se duce la parter. - She is just going> downstairs.

Acest om este in fata casei noastre. - This man is > in front of our house.

El te viziteaza inca? - Does he > still visit you?

Biroul lui este vizavi de statia de autobuz. - His office is > opposite the bus station.

Am invatat deja ca structura there is/there are se folose~te 1a tirnpu1 prezent in cazul substantivelor
nehotiirate. Forma acestei constructii 1a trecutul simplu este there was/there were. De exemplu:

There were a lot of trees in this garden - Erau 0 multirne de copaci in aceasta
last year. gradina anul trecut.
Sa recapitullim acum materialul din prima parte a lectiei. Traduceti urmatoarele propozitii in limba
engleza:

Acelea sunt cutitele tale (dumneavoastra)? > Are those your knives?

II vad intotdeauna dupa micul dejun. > I always see him after breakfast.

Pune lampa pe biblioteca. > Put the lamp on the bookcase.

Vreau sa cumpar trei franzele. > I want to buy three loaves of bread.

Vara nu mergem cu ma~ina. > In summer we don't go by car.

La ce ora se scoala el de obicei? > What time docs he usually get up?

Te rog, rlimiii dupa cina. > Please, stay aner dinner.

Sunt ~oareci in aceasta cladire. > There are mice in this building.

Sotului meu ii place aceasta cravata. > My husband likes this tie.

Vrei sa 1mbraci cama~a asta ro~ie? > Do you want to put on this red shirt?

Aceste plante au fost in gradina noastra in > These plants were in our garden a year
urma cu un an. ago.

Ei nu au fost ieri in sufragerie. > They weren't in the dining-room yesterday.

Ea are ga~te in gradina. > She has geese in the garden.

Parintii Uii erau inal\i? > Were your parents tall?

Este aproape cinci ~i un slcrl. > II's almost a quarter past five.

Vezi fj'unze in acest copac'? > Do you see leaves in this tree?

Locuim vizavi de 0 biserica. > We live opposite a church.

Maine trebuie sa ma scol dupa patru. > I must get up after four tomorrow.

De obicei iau micul dejun la noua. > I usually have breakfast at nine.

Te vlid des in fata acestei fabrici. > I often see you in front of this factory.

Dintii lui nu sunt albi. > His teeth aren't white.

In urma cu 0 ora erau multi copli in pare. > An hour ago there were many children
in the park.

12
LECTIA
, 9 - PARTEA A nOVA

In partea a doua a acestei lectii vom exersa trecutul simplu. Sa invatam mai intiii ciiteva cuvinte noi:
dinner >(dinan - masa (principala), priinz,
cina, dineu

the moon >(Dzamu:n] - luna

bird >[ba:rd] - pasare

cellar >[sela'] -- pivnita, beci

corner >[ko:rna'] - colt

television set >[ teiivijn set] - televizor

TV set >( ti:vi: set] - televizor

thing >[Pin(g)] - lucru, obiect

cincma >[sinama] cinema(tograf)

shcd >[~ed] - ~opron, ~ura

sock :>[sok] - ~oseta

living-room >[livin(g) ru:m] - camera de zi

seat :>[ si:t] - loc de stat, scaun

Sa relu1\m cuvintele intr-o alta ordine:

television set >[ telivijn set] - televizor

shed :>[~ed] - ~opron, ~ura

seat :>[ si:t] - loc de stat, scaun

TV set >(ti:vi: set] - televizor

sock :>[sok] - ~oseta

cellar :>[ sela'] - pivnita, beci

dinner >[dina'] - masa (principala), priinz,


cina, dineu

thing :>[Tsin(g)] - lucru, obiect

cinema :>[sinama] cinema(tograf)

the moon >[Dzamu:n] - luna

living-room >(livin(g) ru:m] - camera de zi

bird >[ba:rd] - pasare

comer >[ko:Tna'] -colt

13
Sa folosim cuvintele noi ill propozitii:

Birds are sitting in the trees > [ba:fdz a: f sitin(g~ in - In copacii din gradina mea
in my garden now. DZa tri:z in mai ga:fdn stau acum pasan.
nau]

The cellar in our house is > [DZa selaf in auar haus - Pivnita din casa noastra
large. iz la:rdj] estemare.

I love to go to the cinema. > [ai lav tu gau tu DZa - Imi place sa inerg la cinema.
sinama]

Put on your socks! >[put on io: r soks] - Pune-ti ~osetele!

I always look for a seat on >[ai o:l"eiz luk I<>:r ii si:t - Intotdeauna caut un loc ill
the bus. 011 D/u has] autobuz.

The moon is shining now. >[D'u Illu:n iz ~aiJ1in(g)] - Luna straluce~te


m\u] (lumineaza) acum.

I often forget about many >[ ai ofn forget abaut - Vit des multe lucruri.
things. meni Pin(g)z]

What time do you usually > ["ot taim du iu: iu :juali - La ce ora cinezi de obicei?
have dinner? hEy dinar]

We have a television set in >[ ui hEy a telivijn set in - Avem un televizor in


every room. evriru:m] fiecare camera.

The shed was too little. >[DZa ~ed "oz tu: litI] - ~ura era prea mica.

This shop is in the corner. >[D'is ~()P iz in IYil - Acest magazin este pe colt.
ko:rnil']

Our living-room is nicc. >[ uua r livin(") nUll iz .- Camera noastra de zi este
nuisl frumoaslL

We must buy a TV sct. >["i: mast hai a li:vi: sct] - Trebuie sa cumparam un
televizor.

Retineti diteva din expresiile folosite 1n propozitiile anterioare:

on the bus - in autobuz

in the corner - pe colt, in colt

Iar acum traduceti in limba engleza propozitiile de mai jos:

Bicicleta ta este in ~opron. >Your bicycle is in the shed.

Luna straluce~te (lumineaza) in fiecare noapte? >Does the moon shine every night?
Este televizor in camera de zi? >Is there aTV set in the living-room?
Vrei un lac? > Do you want a seat?

Nu-mi plac ~osetele albe. >1 don't like white socks.

Ei locuiesc vizavi de cinema. >They live opposite the cinema.


Am ciiteva scrisori de scris. >I have some letters to write.
1A
Scaunul este in colt. > The chair is in the corner.
Sunt multi ~oareci in pivnita. > There are a lot of mice in the cellar.
Este scump acest televizor? > Is this television set expensive?
Putem sa cinam impreuna? > Can we have dinner together?

Sa ne fntoarcem la timpul trecut simplu. $tim deja dind trebuie safolosim acest timp :ji cum trebuie
sa conjugam verbul to be la timpul respectiv. lata alte cateva verbe la timpul trecut:

Pronume personal + verb +


sau substantiv
I visited my mother yesterday. - len am vizitat-o
[vizitid] pemamamea.
He waited forme last week. - EI m-a a~teptat
[Ueitid] saptamana trecuta.

Dupa cum ati observat verbul prime:jte terminatia -ed. Aceasta se adauga doar verbelor care nu au
terminatia -e:
visit - visited > ~izitid]

wait - waited > [Ueitid]

Daca verbul are termina\ia -e, i se adauga doar litera -d:

like - liked > [lazkt]

La folosirea terminatiei -ed sa fun atenti la urmatoarele:


1. In cazul verbelor a caror terminatie este litera -y precedata de 0 consoanii, litera y se
transforma fn -i la fe! ca :ji fn cazul formarii pluralului substantivelor:
try - tried > [traid]
2. In cazul unor verbe, consoana de la sfar:jitul cuvantului se dubleaza, fntocmai ca :ji fn cazul
terminafiei -ing:
stop - stopped 1stopt]

lar acum sa vedem regulile referitoare la pronun\ia verbelor al caror trecut se formeaza prin adaugarea
sufixului -ed:
1. In cazul fn care consoana de la sfar:jitul verbului nu sepronuntii, terminatia -ed vafi pronunfata
[t]:
look -looked > [lukt]
2. Daca terminafia verbului este a consoana sonora sau a vocala - cu exceptia literei e-, atunci
pronuntia terminatiei -ed este [ d]:
show - showed > [~oud]
worry -worried

15
3. Dadi consoana finalii a verbului este t sau d, atunci pronunfia terminaliei este [id]:
visit - visited >[vizitid]

Exemplele wm~itoare va vor ajuta sa illtelegeli ~i sa folositi regulile anterioare. Cititi propozitiile de
mai jos eu voee tare:

We visited our parents >[Ui: vizitid aua f peariints - Ieri i-am vizitat pe
yesterday. iestardei] parintii
, nostri.
,

He entered this shop a >[hi: entafd DZis ~op a - EI a intrat in acest magazin in
minute ago. minit agau] urma eu un minut.
They walked to work two >[DZei uo:kt tll lI a:fk tu: - Ei au mers pe jos la lucru
days ago. deiz agau] aeum doua zile.

Yesterday she stopped >[iestafdei ~i: stopt - Ea s-a liisat ieri de fumat.
smoking. smaukin(gJ]

She wanted to visit us last >[ ~i: lI ontid tu vizit as - Ea a vrut sa ne viziteze. .-~

week. la:st ui:k] saptamiina treeuta.

I worried about you >[ ai uorid abaut iu: - Ieri m-am ingrijorat in
yesterday. iestafdei] legatura eu tine.

They lived in London ten >[DZei livd in landn ten - Ei au loeuit in Londra ill wma
years ago. iiafz agau] eu zeee ani.

He listened to the radio >[hi: lisnd tu DZa reidiau - El a aseultat ieri radioul.
yesterday. iestafdei]

Completati propozitiilc in limba cnglezA eu forma corespullzatoare a verbului la timpul treeut simplu:

Parintii mci au dcsehis ieri un birou. -My parents> opened an office yesterday.

Ciind a intrat el in easil, noi cram in - When he > entered the house we were in
gradina. the garden.

Ea ne-a multumit ieri pentru asta. - She> thanked us for it yesterday.

In urma eu 0 saptiimana am vorbit cu fratele - A week ago I > talked with your brother.
tau.

leri am ~teptat-o doua ore. - Yesterday I > waited for her for two hours.

Noi am luerat in Anglia anul treeut. - Last year we > worked in England.

~oferul ne-a aratat ieri ma~ina sa. - The driver> showed us his car yesterday.

Saptiimana trecuta am mel'S pe jos la ~coala. - Last week we > walked to school.

1m placea acest or~ eand eram copil. - I > loved this town when I was a boy.

Prietenul ei i-a eerut 0 carte. . - Her friend> asked her for a book.

Ei au vrut sa mearga acolo acum un an. - They> wanted to go there a year ago.

Noi am cautat ieri eravatele lui. - We > looked for his ties yesterday.

16
In limba engleza exista ~i 0 serie de verbe neregulate, care nu formeaza timpul trecut cu sutixul
-d sau -ed. Cele trei forme ale acestar verbe trebuie invalate pe de rost.

Forma I Forma a II-a Forma aID-a


infinitiv trecutul simplu participiul trecut

see > lsi:] - a vedea saw > [so:] seen > [si:n]

go > [gou] -a merge went > ["cnt] gone > [gan)

have > [hEv] -a avea had > [hEd] had > [hEd]

be > fbi:] -ati waslwere > [Uoz/"a: r] been > [bi:n]

eat > [i:t] - a manea ate > ~it] eaten > [Un]

drink > [drin(g)k] -a bea drank > [drEn(g) k] drunk > [dran(g)k]

1nvaluli toatc cde trei forme verbale! De participiul trecut (Past Participle) ne vom ocupa in lectia
ufl11lLloare.

Repela(i de mai multe ori cele trei forme ale verbelor neregulate:

ati > be > was/were > been

a bea > drink > drank > drunk

a veden > see > saw > seen

a merge > go > went > gone

a manen > eat > ate > eaten

a avea > have > had > had

Traduec(i unnlltoarele propozitii in limba engleza:

leri am bUnt prea multa bere. > I drank too much beer yesterday.

in urmu eu doi ani anl avut un apartament > Two years ago I had an apartment in
laLondra. London.

Parintii mei au mers in Anglia acum > My parents went to England three weeks
trei saptllmani. ago.

Atunci i-am vl\zut pc ace~ti oameni. > I saw these people then.

Noi am mancat multe mere ieri. > We ate a lot of apples yesterday.

leri la ~apte dumneavoastra erati la lucm. > You were at work at seven yesterday.

17
Sa ne fntoarcem acum la problema pluralului neregulat. in cere ce urmeaza vom fnvata 0 alta serie
de substantive neregulate:

1. Substantive compuse care denumesc ocupapi ~i con,tin substantivele man ~i woman:

postman > [paustmen] postmen > [paustman] - po~ta~/po~ta~i

policeman > [pali:smen] policemen > [pali:sman] - poli!istJpoli!i~ti

fIreman > [faia'men] fIremen > [faiarman] - pompier/i

policewoman > [pali:s"man] policewomen > [pali:s"imin] - femei/e poli!ist

2. Substantive al caror plural se jormeaza prin adaugarea sufixului -es:

potato > [piHeitou] potatoes > [pateitouz] - cartoffi

tomato > [tama:lou] tomatoes > [Ulma:tauz] - ro~ie/ro~ii

3. Substantive care primesc suflXul -en la plural:

ox > [oks] oxen > [oksn] - boulboi

4. Substantive care au aceea~i forma ~i la plural, ~i la singular:

deer > [diar] deer > [diar] -caprioaraJ


caprioare

sheep >[~i:p] sheep > [~i:p] - oaie/oi

... one sheep and one deer ... ... four sheep and four deer ...

Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

Ace~ti po~~i aduc scrisori in biroul nostru. > These postmen bring letters to our offIce.

Pompierii aceia erau inalti. > Those fIremen were tall.

Iti plac cartofii? > Do you like potatoes?

Tomatele soot ro~ii. > Tomatoes are red.

Am avut patru boi ~i zece oi. > We had four oxen and ten sheep.

Vezi acele caprioare liinga cOPllci? > Do you see those deer near the trees?
~i acum sa recapituHim materia intregii lectii. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:

El a vrut sa faea ieri 0 biblioteea, > He wanted to make a bookcase yesterday,


dar nu a avut timp. but he had no time.

De obicei iau micul dejun aeasa ~i cina > I usually have breakfast at home
la un restaurant. and dinner at a restaurant.

Acele cravate nu erau frumoasc. > Those ties weren't nice.

Ea a fost atunci In spital? > Was she in hospital then?

Ai plante In sufragcrie'? > Have you plants in the dining-room?

Sotiilor Ie place sa mearga la plimbare cu > Wives like to go for a walk with their
sotii lor. husbands.

Vara uncori ploua, iar iarna ninge. > It sometimes rains in summer
and in winter it snows.

Poti sa te scoli? > Can you get up?

Trcbuie sa ma Imbrac cu cel mai bun costum. > I must put on my best suit.

Pisicilor Ie plac ~oarecii? > Do cats like mice?

Ai dinti frumo~i. > You have nice teeth.

Pune aceste carti pe aceste rafturi! > Put these books on these shelves!

Ciind a coborat, el a vamt doi copii in fata lui. > When he went downstairs he saw two
children in front of him.

Acest cinematograf este vizavi de ~coala noastra. > This cinema is opposite our school.

Mergi in pivnita ~i adu scaunele verzi! > Go to the cellar and bring the green chairs!

Am vrut sa cumpar un televizor bun, > I wanted to buy a good TV set,


dar era prea scump. but it was too expensive.

leri 1l1-am ingrijorat pentru tine. > Yesterday I worried about you.

Mai mult de a suta de pasari stau > More than a hundred birds are sitting on
in copacul nostru in clipa aceasta. our tree at the moment.

Trebuie sa am intotdeauna loc in autobuz. > I must always have a seat on a bus.
leri noi am mancat prea mult. > We ate too much yesterday.

Multe femei politist luereaza in or~ul nostru. > Many policewomen work in our town.

leri ti-am vazut bicicleta in ~ura aceea > Yesterday I saw your bicycle in that shed
din eoltul gradinii. in the corner ofthe garder.

leri te-a a~teptat un po~t~ in fata easeL > A postman waited for you in front
of the house yesterday.

Atunci noi aveam mai multi bani. > We had more money then.

19
RECAPITULAREA LECTIEI
, 9

9.1. In unele situatii putem omite articolul hotarat the, $i anume, in cazul unor cuvinte ca mother,
father, town, church, music. In cele ce urmeaza va prezentam $i alte situatii In care
articolul hotarat poate lipsi:

9.1.1. Inaintea denumirii meselor principale folosite la modul general:

She always eats breakfast at seven. - Ea ia intotdeauna micul dejun la $apte.

9.1.2. Inaintea denumirii anotimpurilor folosite la modill general:

Do you like summer? - Iti place vara?


9.1.3. Inaintea cuvantului hospital, in calitate de bolnav:

I must go to hospital. - Trebuie sa merg la spital.

Daca starn la spital, sau mergem acolo in vizita, sau ca membru al personalului,
folosim articolul howat:

I go to the hospital every day. - Merg la spital in fiecare zi.

Daca ne referim la 0 masa sau un anotimp anume, atunci se folose$te Intotdeauna


articolul hotarat the:

The dinner which I am eating - eina pe care 0 miinanc acurn este buna.
now is good.

9.2. The Simple Past Tense (timpul trecut simplu)

9.2.1. Folosirn aeest limp in cazul unor aC\iuni terminate, care s-au des~urat In trecut, ~i care
nu all legatura eu prezentul. Folosim urrnatoarele complemente de timp:

yesterday ricsla'dcilicsla'di] ~. (ziua de) ieri

ago (agiiu] -In urma(cu), acum...

last [Ia:sl] - ultim, cel din urma, trecut

Aceste trei adverbe de timp stau la Inceputul sau la sf'ar~itul propoziliei.

9.2.2. Formele verbului to be la Trecut Simplu:

I was [ai Uoz] - eu am fost, eram

you were [iU: 'a:'] - tu ai fost, erai/dumneavoastra ali fost, erali

he was [hi: Uoz] - el a fost, era

she was [~i: Uoz] - ea a fast, era

it was [itUoz] - aceasta, asta a fast, era (genul neutru)

we were [Ui: ua :'] - noi am fost, eram

you were [iu: ua:'] - voi ali fost, erali

they were [DZei ua:'] - ei, ele au fost,erau


9.2.3. Forma interogativa a timpului trecut simplu (Simple Past) a verbului to be se formeaza
prin inversarea subieetului eu forma eorespunzatoare a verbului to be. Construetia
raspunsului afirmativ: yes + pronume personal + forma eorespunzatoare a verbului
to be la timpul treeut simplu. Forma negativa: no + pronume personal + to be
+ not. Was not se poate prescurta wasn't; iar, were not - weren't.

J was at school yesterday. - Jeri am fost la ~coala.


Were you at school yesterday? - Ai fast la ~coaHi?
Yes, I was. - Da, (am fost).
No, J was not. - Nu, (nu am fost).
No,Iwasn't
Where were you yesterday? - Unde ai fost ieri?

9.2.4. Constructia propozitiei la timpul trecut simplu:

Pronume personal + verb +


sau substantiv

visited my mother yesterday.

He waited for me last week.

Verbul prime~te sufixul-ed. Aceasta regula este valabila daca ultima litera a verbului nu
este -e.

Daca ultima litera a verbului este -e, atunci ii adaugam doar un -d.

like - liked [laikt]

9.2.5. In cazul utilizarii sufixului -ed trebuie sa fun atenti la urmatoarele:

Daca ultima litera a verbului este -y, atunci aceasta se transforma ill -i, ~i apoi prime~te
terminatia -ed.

try - tried [traid]

In cazul unor verbe, consoana de la staqitul cuvantului se dubleaza, la fel ca ~i in cazul


adaugarii terminatiei -ing.

stop - stopped [stopt]

9.2.6. Regulile de pronuntie a verbelor formate cu ajutorul terminatiei -ed:

Daca ultima litem a verbului la infmitiv este 0 consoana surda atunci pronuntia sufixului
este:

look -looked [lukt]

Daca ultima litera a verbului este 0 consoana sonora sau 0 vocala, atunci pronuntia
sufixului este:

show -showed [~oud]

')1
Daca ultima consoana a verbului este -t sau -d atunci pronuntia sufixului este rid]:

visit - visited [vizitid]

9.2.7. Verbe neregulate:

In limba engleza exista ~i verbe al caror trecut nu se formeaza cu ajutorul terrninatiei


-ed. Formele verbelor neregulate ~i pronuntia lor trebuie lnvatate ca ~i cuvinte separate.

La pagina 37 yeti gasi lista verbelor neregulate lnvatate parra acurn.

9.3. Pluralul substantivelor neregulate:

9.3 .1. Substantive a caror radacina ~i pronuntie se modifica de la singular la plural:

foot [fut] feet [fi:t] - laba piciorului, labe

9.3.2. Substantive compuse, una din componente fiind man sau woman:

postman [paustmen] postmen [paustman] - po~t~/i

9.3.3. Substantivele care se termina cu vocala 0 primesc la plural terminatia -es:

potato [pateitou] potatoes [pateitouz] - cartof/i

9.3.4. Substantive care la plural primesc terminatia -en:

ox [oks] oxen [oksn] - bou/boi

9.3.5. Substantive care au aceea~i forma amt la singular cat ~i la plural:

deer [dia'] deer [ dia'] - caprioaralcaprioare

22
TEMA PENTRU ACASA 9

A Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:

1. Are your brothers having breakfast now?

2. Where were you yesterday?

3. My children like mice, but I don't.

4. I think these knives are on those shelves.

5. In the comer of the cellar there was a little bird.

6. I wanted to go to England last year.

B. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:

1. leri noi am lucrat acasa, dar saptamiina trecuta am fost la birou.

2. El a avut trei neveste.

3. Trebuie sa cumparam ni~te cartofi.

4. Azi cinam in restaurantul de vizavi de cinematograf.

5. Nu lua ace~ti ciorapi ro~ii.

6. Toate caprioarele sunt frumoase.

C. Corectati gre~elile din propozitiile de mai jos:

I. This policewomen are in the comer, in front of that shop.

2. How many sheeps do you keep in that shed in the garden?

3. ) was at home yesterday and I listened music.

4. My daughter tryed to buy this car, but it was too expensive.

5. We seed your brother three weeks ago.

6. They goed to London then.


" "
PARTEA INTAI
LECTIA
, 10

Sa lncepem lectia lnvatfuld dHeva cuvinte noi. Fiti atenti la pronuntie:

nurse > [na:'s] - infrrmiera, sora

football > [futbo:l] - fotbal

match > [mEt~] -meci

very > [veri] - foarte

magazine > [mEgazi:n] - revista, magazin

• (g)
spring > [spnn ] - primavara, primavaratic

autumn > [o:tam] - toamna

typist > [taipist] - dactilografa

newspaper > [niu:speipa'] - ziar, gazeta

tool > [tu:l] - unealta, scula

baker > [beild] - brutar

Acum repetati acelea~i cuvinte intr-o alta ordine:

tool > [tu:l] - unealta, scula

football > [("litho: I] - fotbal

typist > rtllipisl] - dactilografa

magazine > [ mEg[tzi:n] - revista, magazin

very > [veri] - foarte

newspaper > [niu;speipa'] - ziar, gazeta

nurse > [na:'s] - infirmiera, sora

autumn > [o:tiim] -toamna

baker > [beika'] - brutar

spring > [ sprm


• <Ill] -primavara, pnmavaratic

match > [mE~] -meci


Sa [olosim acum cuvintele noi in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntia lor:

She is reading a newspaper >[ ~i: iz ri:din(g) a - Ea cite~te acum un ziar.


now. niu:speipar nau]

Is it still spring? >[ iz it stil sprin(g)] - Este inca primavara?

My father keeps his tools in /jmai IldYarki:ps hiz - Tatal meu i~i tine uneltele
the shed. 11I:lz ill IYii ~ed] in magazie.

Do they like magazines for >Jelu fYci laik ml\gill':i:llz - (Lor) Ie plac revistele pentru
women? Ill:'" "imin] femei?

My sister is a nurse. >[mai sistaf iz a na:fs] - Sora mea este infmniera.

Must we have a typist in >[mast lIi: hEy a taipist - Trebuie sa avem 0 dactilografii
the otHee'l in DZi ofis] in birou?

There is a football match >[Dzear iz a futbo:l mEt~ - Este un meci de fotbal


tonight. tanait] diseara.

Autumn comes after summer. >{ o:tam kamz a:ftaf samaf] - Toamna vine dupa vara.

This bakcr makes very good >[DZis belkaf melks veri - Acest brutar face paine
bread. gud bred] foarte buna.

Folositi cuvintele noi pentru completarea urmiitoarelor propozitii in limba engleza:

Acestc unelte sunt foarte scumpe. - These> tools are> very expensive.

Primavara copacii sunt verzi. - In > spring the trees are green.

Dou1i dacHlografe lucreaza in biroul nostru. - Two > typists work in our office.

Mergeti des la meciuri de fotbal? - Do you often go to > football matches?

Magazinul acestui brutar este pe colt. - This> baker's shop is in the comer.

Mama mea este infirmiera. - My mother is a> nurse.

Toamna fmnzele sunt galbene. - In > autumn the leaves are yellow.

Cite~te aceasta revistii! - Read this> magazine!

Adu-mi zjaml (meu)! - Bring me my > newspaper!

Iar acum vom invata alte verbe neregulate:

do >[du:] did >( did] done >[dan]

drive >[draiv] drove >(drauv] driven >[drivn]

speak >(spi:k] spoke >(spouk] spoken >(spoukn]

take >(telk] took >(tuk] taken >(telkn]

read >[ri:d] read >(red] read >[red]

write >(rait] wrote >(rout) written >[ritn]

25
Sa introducem aceste verbe in propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:

He did it yesterday. - El a fiicut asta ieri.

A year ago we drove to England. - In urma cu un an noi am fost cu m~ina in


Anglia.

The nurse spoke with her friend last week. - Infmniera a vorbit cu prietena sa
saptamilna trecuta.

Yesterday I took the children to school. - leri am dus copiii la ~coala.

I read this book many years ago. -Am citit aceasta carte cu multi ani in
urma.

My husband wrote a letter to his sister. - Sotul meu i-a scris 0 scrisoare surorii sale.

lata un exercitiu de verificare. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

Saptamilna trecuta sora lui i-a scris 0 > Last week his sister wrote a long letter
scrisoare lunga. to him.
Ei ne-au luat ieri toti banii. > They took all our money yesterday.

Atunci el a plecat cu ma~ina. > Then he drove.


leri am citit 0 scrisoare frumoasa. > Yesterday I read a nice letter.
Am vorbit cu ei acum doua zile. > We spoke to them two days ago.
Ei au fiicut asta ieri. > They did it yesterday.

La sfiir~itul caietului de curs yeti gasi lista tuturor verbelor neregulate invatate pilna acum.

In lectia anterioarii ati afTat cum se formeazii interogativul \vi negativul verbului to be la timpul
trecut simplu (Simple Past). Acum veti inviitaformarea interogativului ~i a negativului altor verbe la
acest timp. Asemiiniitor timpului prezent (Simplc Present), ~i la timpul trecutfolosim un verb auxiliar.
Acest verb auxiliar este verbul to do la trecut ~i anume did [did].

Retineti structura propozitiei:

Verb auxiliar + pronume personal + verb la timpul + ...


sau substantiv prezent

Did you/the student read this book yesterday?

Nu uitafi!
lnpropozifiile in care folosim verbul auxiliar did, verbul de conjugat este la prezent, lara particula
to.

lata ciiteva exemple:

Mary saw John yesterday.

Did Mary see John yesterday? > [did mean si: djon iestardei] - L-a viizut Mary pc John ieri?

26
They smoked many cigarettes last year.

Did they smoke many > [ did DZei smauk meni - Ei au fumat multe tigari anul
cigarettes last year? sigarets la:st iili'] trecut?

She drank too much beer last night.

Did she drink too much beer > [did ~i: drin(g)k tu: mat~ - A baut ea prea multa bere
last night? bili' la: st nait] searaJnoaptea trecuta?

Retineti urmatorul complement de timp:

last night - ieri searalnoapte

Raspunsurile afirmative Ie formulam folosind euviintul yes, urmat de forma eorespunzatoare a


pronumelui personal ~i de verbul auxiliar. Propozitiile negative euprind euviintul no, pronumele
personal, .fiirma eorespunztitoare a verbului auxiliar ~i euviintul not. Construetia did not poate ji
preseurlata subforma didn't [didnt].

De cxcmplu:

The nurse gave l11e a newspaper yesterday.

Did the nurse give 1110 a newspaper - Mi-a dat ieri infmniera un ziar?
yesterday?

Yes, she did. >1;0S ~i: did] -Da.

No, she didn't. >Inau ~i: didnt] -Nu.

They wanted to go there last year.

Did they want to go there last year? - Au vrut ei sa mearga acolo anul trecut?

Yes, they did. >[ ics IYei didl -Da.

No, they didn't. >[nau lYe; didnq -Nu.

Acum formulati intrebari, raspunsuri aJinnative ~i negative la unnatoarele propozitii:

She worried about her son yesterday. ,_. > Ilid she worry about her son yesterday?
,,00Yes, > she did.
- No, > she didn't.

You took the money. - > Did you take the money?
- Yes, > I did.
- No, > I didn't.

My daughter did it two days ago. - > Did my daughter do it two days ago?
- Yes, > she did.
- No, > she didn't.

They ate too much bread yesterday. - > Did they eat too much bread yesterday?
- Yes, > they did.
- No, > they didn't.

27
Did you take
the money?
o

In cazul fntrebarilor fn care se cer detalii sau completari, pronumele interogativ se pune inaintea
cuvfmtului did:

John went home yesterday. Where did John go yesterday? - Dnde s-a dus John ieri?

She wanted these books. What did she want? - Ce a vrut ea?

They listened to music last When did they listen to - Cand au ascultat ei
night. music? muzica?

Retincti cit structura acclor intrebari in care figureaza pronumele


interogativ who cstc ceu u unei propozitii afirmative, de aceea verbul se
ana la forma a JI-a (Simple Past)/torma de afirmativ:
Peter spokc to mc - Peter a vorbit cu mine
last Sunday. duminica trecuta.
Whb spoke to me - Cine a vorbit cu mine
last Sunday? duminica trecuta?
We opened the shop - Noi am deschis magazinul
last week. saptamana trecuta.
Who opened the shop - Cine a deschis magazinul
last week? saptamana trecuta?

Sa folosirn cele invatate traducand in lirnba engleza urmatoarele propozitii:

Dnde a lucrat aceasta infirmiera anul trecut? >Where did this nurse work last year?

Aceste dactilografe i~i iubeau munca? >Did these typists like their work?

Cine s-a dus in Anglia prirnavara trecuta? >Who went to England last spring?

Aceste ziare ~i reviste au fost pe masa >Were this newspapers and magazines
in bucatarie? on the table in the kitchen?
Jeri ai dus uneltele in magazie? > Did you take the tools to the shed yesterday?

Ai vazut sufrageria lor? > Did you see their dining-room?

Unde s-au dus ieri parinlii Mariei? > Where did Mary's parents go yesterday?

Ai luat ieri micul dejun? > Did you have breakfast yesterday?

Cine a oprit circulatia? > Who stopped the traffic?

Sa 1l1vatam allc cutcva cuvinte noi. Citili-Ie cu voce tare ~i fiti atenli la pronuntie:
again >[agein], [agen] - din nou, iara~i, mca 0 data

before >[bifo:'] - inainte de, mai inainte

busy >[bizi] - ocupat

ready >[redi] - gata

full >[ful] - plin, mcarcat

'Q till >[ til] - pana la, pana ce

too >[tu:] - de asemenea, ~i

to watch >[tu Uot~] - a se uita, a veghea, a paudi

the other >[D'i aDZa'] - eeialalt, cealaita (ceilaW, ceIelalte)

Completa(i propozitiile m limba engleza folosind cuvintele noi:

EI a l()st aici inainte de luni. - He was here> before Monday.

Ea I-a vazut ~i pe el. - She saw him, > too.

E~ti gata'? Trebuie sa mergem. - Are you> ready? We must go.

Aceste doua ma~ini sunt frumoase dar -- These two cars are nice but> the other
cealalta este mai buna. is better.

Autobuzul era plin eu oameni. - The bus wa..~ > full ofpeople.

Uite! Pasarea cantil din nou! - Look! The bird is singing> again!

Sunt prea oeupat ca sa merg cu tine - I'm too> busy to go with you to the cinema.
la einematograf.

Dumneavoastra trebuie sa Iucrati pana la - You must work> till five o'clock.
ora einci.

Te-ai uitat ieri Ia meci? - Did you> watch the match yesterday?

29
Retineti urmatoarea expresie in limba engleza:

Here you are. >[hia' iu: a:'] - Poftiti/Poftim.


(Este aici).

De exemplu:
Give me that book, please. - Dati-mi cartea aceea, va rog.
Here you are. - Poftiti.

Urmeaza alte cuvinte ~i expresii noi:

all sorts of >[ 0: 1 so:'ts ov] - de toate felurile, de tot felul

all kinds of >[ 0: 1 kaindz ov] - de toate tipOOle, de toate


felOOle

My father liked all sorts >[mai fa:Dza' lalkt 0:1 so:'ts - Tatalui meu ii placeau toatt-.
of books. ov buks] felOOle de clifti.

Yesterday we visited all >[iesta'dei ui: vizitid 0:1 - leri am vizitat tot felul
kinds of shops. kaindz ov ~ops] de magazine.

How are you? >[hau a:' iu:] - Ce mai faci?

In ultima intrebare a exercitiului anterior ne putem referi ~i la alte persoane.

De exemplu:

Cum este el?/Ce mai face el? >Jlow is he?

Cum sunt ei'?/Ce mai tac ci'? >How are they?

Cum este fratele tau?/Cc mai face fratclc tau? >How is your brother?

Sa ne intoarcem acum la regulile timpului trecut simplu (Simple Past Tense). Forma prescurtata
negativa didn't sau forma intreaga did not poate fi folosita ~i in propozifii afirmative. Fifi atenfi
fntotdeauna la faptul cli in cazul in care cuvantul did esie prezent in propozifie, atunci verbul
principal se folose~te fara particula to, deci la forma I din dicfionar.

He didn't see his children >[hi: didnt si: hiz t~ildran - EI nu ~i-a vamt ieri copiii.
yesterday. iesUi'dei]

My mother's friend didn't >[mai maDza'z frend didnt - Prietenul mamei mele uu
come to us last week. kam tu as la:st ui:k] a venit la uoi saptamana trecuta.

30
Traduceti in limba engleza unnatoarele propozitii:

Atunci nu I-am inteles. > I didn't understand him then.

Nu au vrut sa cautc asta ieri. > They didn't want to look for it yesterday.

Parintii mei nu au uitat sa rna viziteze ieri. > My parents didn't forget to visit me
yesterday.

Nu S-ll lasat de fumat ciind a fost in spital. > He didn't stop smoking when he was
in hospital.

So\ia mea nu ~i-a pus aee~ti pantofi verzi ieri. >My wife didn't put on these green shoes
yesterday.

in exerd\illl lIrmiitor vom recapitula prima parte a leetiei:

Ciind IIi vilzut acest meci? > When did you see this match?

EI a avul tot lclul de unelte. > He had all kinds of tools.

Acest 011\ II (1St brutar? > Was this man a baker?

De ce ui condlls ieri a ma~ina? > Why did you drive a ear yesterday?

Cine u scds scrisoarea aceasta? > Who wrote this letter?

Cum IIlI li1cut asta? > How did they do it?

leri noi IlU 11m baut bere. > We didn't drink beer yesterday.

Ai dOt desprc usta ieri in ziar? > Did you read about it in the newspaper
yesterday?

Ce mai Jilci'l >Howareyou?

leri am Ibst prell oClipat ca sa vorbese eu tine. > Yesterday I was too busy to talk with you.

La ce orill-uti vilzlIt dumneavoastra pe > What timo did you sec the other man?
eelalalt om?

I-ai mul\umit ieri surorii tale pentru eartea asta? > Did you thank your sister for this book
yesterday?

6 incheiere, cxersati-va pronuntia cu ajutorul unnatoarelor seturi de cuvinte care contin acel~i sunet:

[au] [u:] [au] [ei]

brown shoe smoke table

town too no take

our room so wait

hour do go day

tower two know plane


LECTIA
, 10 - PARTEA A DOVA
Cititi dialogurile unnatoare ~i exersati-va cu atentie pronuntia. Cuvintele ~i silabele care trebuie
accentuate sunt scrise ingro~at:

John: Can I talk to your husband for a minute or two?


Mary: I think you can't. My husband went to our daughter at a quarter to six.
John: Why did he go there?
Mary: He wanted to buy a bookcase and a lamp for her in the shop opposite our house.

Tom: What did Peter do after he came home?


Barbara: He went to the hospital where his mother was.
Tom: Did he stay long with his mother?
Barbara: No, he didn't. He talked to her and they listened to the radio together.

Mary: Were you at home yesterday?


Peter: Yes, I was, but I wanted to go to the cinema.
Mary: Did you go?
Peter: No, I didn't. My friend visited me. We stayed at home. We wanted to watch a
football match.

John: What did you do last week?


Barbara: On Monday I read a letter. It was a very nice letter.
John: Did you go to work on Tuesday?
Barbara: Yes, I did. I had a lot of work to do and I was very busy. I wrote all sorts ofletters.
John: Are you a typist?
Barbara: Yes, I am. [ lII<c this work.

Mary: Did you have time to talk to John last week?


Peter: Yes,Idid.
Mary: How is he?
Peter: He is aU right. On Wednesday he stopped smoking.
Mary: Did he also stop drinking beer?
Peter: Yes, he did.

Barbara: Tom, where did you live when you were a little boy?
Tom: When I was a little boy I lived in a little house with my parents.
Barbara: Did your parents have a garden, too?
Tom: Yes, they did. The garden was very nice. We liked to eat in the garden.
Barbara: And what about animals?
Tom: My parents kept geese and sheep in the garden, so many children visited me then.
John: Mary, come downstairs!
Mary: I'm coming!
John: Can you see that car in front of the shop on the corner?
Mary: Yes, I can. It was opposite our house yesterday. Whose car is it?
John: It's my friend's car. Yesterday I wanted to buy it.
Mary: Did you buy it?
John: No, I didn't.
Mary: Why'!
John: Because it was too expensive.

Barbara: Is Tom at home'!


Peter: No, hu isn't. Tom is still working.
Barbara: I SIIW him at nine in the morning.
Peler: Usually he gets up at nine in the morning, but today he had breakfast at seven.
Barham: Did he have time to go for a walk with your dog?
Pekr: No, he dido't. After breakfast he went to work.

Mary: What did you have for dinner yesterday?


TOIll: r had some potatoes and some tomatoes.

John: 1 have a letter for you. Here you are.


Barhul'll: Thank you.

In ultilllul excreiliu vom reeapitula intregul material allecjiilor noua ~i zece. Dupa ce aji rezolvat
tara grc~cul1\ acesl cxercijiu, puteji trece la tema pentru acasii:

SO\lIi mell a cinat ieri in camera de zi. > My husband ate dinner in the living-room
yesterday.

Ai vilZut aeeslc plante in griidina? > Did you see these plants in the garden?

Nu ei au facul llccastii biblioteca. > They didn't make this bookcase.

Trebuie sit v()rbe~lj cu sora lui John. > You must talk to John's sister.

Ciim vreme ai ritmas acolo atunei? > How long did you stay there then?

leri nu au fast la luem. > They weren't at work yesterday.

Cine a avut patm neveste? > Who had four wives?

Dupa eina mergem la cinema. > After dinner we are going to the cinema.

El nu s-a sculat inainte de rnicul dejun. > He didn't get up before breakfast.

Biblioteca noastra are douasprezece rafturi. > Our bookcase has twelve shelves.

I-am intrebat pe politi~ti despre strada aceasta. > I asked the policemen about this street.

De unde ai cumpiirat acest televizor? > Where did you buy this television set?

33
Atunei am avut multe pasari in gradina. ->VIe had many birds in the garden then.

Luna a stralueit ieri? ;Did the moon shine yesterday?

Am ineereat sa fae asta anul trecut. :;l tried to do this last year.

Acest ziar este foarte bun. >This newspaper is very good.

Cine rni-a baut eeaiul? ->VVho drank my tea?

Ciind au venit ei? ->VVhen did they come?

Ai auzit ieri despre asta? ;Did you hear about it yesterday?

Casa aceasta a fost plina de oameni. >This house was full of people.

"2,1
RECAPITULAREA LECTIEI
, 10
10.1. Interogativul ~i negatia la timpul treeut simplu (Simple Past):

10.1.1. La timpul treeut simplu formulam interogativul folosind verbul auxiliar did, (eare este
forma de treeut a verbului to do).

Structura propozitiei:

Verb + Pronume personal + verb la + _.


allxllillr sau substantiv timpllI prezent

Did you/the boy read this book yesterday?

Mary saw John yesterday. - Mary I-a vamt ieri pe John.

Did Mary see John yesterday? - L-a viizut Mary pe John ieri?

10.1.2. Rl)spunsurile afirmative Ie formuHim eu ajutorul eonstructiei yes + pronume


personal + verb auxiliar. Raspunsurile negative au structura no + pronume personal
I vcrb auxiliar+ not. Forma did not 0 putemprescurta didn't

The nurse gave me a newspaper - Ifi


n lrmlera \. da"
' illl-a .
t len un Zlar.
yesterday.

I)id the nurse give me a news- - Mi-a dat ieri infirmiera un ziar?
paper yesterday?

Yes, she did. -Da.


No, she didn't. -Nu.

10.1.3. Lll l<ll'lnularea intrebarilor care cer completare, pronumele interogativ trece maintea
vcrbu lui auxiliar did.

John went home yesterday. - John s-a dus ieri acasa.

Where did John go yesterday? - Unde s-a dus ieri John?

I0.1.4. ~lrlletura interogativului format cu ajutorul pronumelui interogativ who este


identica eu cea a propozitiilor afrrmative, de accea verbul se afla la forma a II-a, dcci
III timpul treeut simplu:

Peter spoke to me last Sunday. -- Peter a vorbit cu mine duminica trecutii.

Who spoke to me last Sunday? - Cine a vorbil cu mine duminica trecutii?

10.2. Expresii utile:

all sorts of - de toate felurile/soiurile, de tot felul

all kinds of - de toate tipurile, de toate felurile

How arc you? - Ce mai faci?

Here you arc. - Poftiti! Poftim! (cand dam ceva)

35
TEMA PENTRU ACASA 10

A Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:

1. I wasn't at school two weeks ago.

2. Why did you go to John yesterday?

3. What did these policemen want?

4. How is your mother today?

5. Who worked in the garden last Monday?

6. There are all sorts of cars in that shop.

B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

1. Unde afost el noaptea trecuta?


2. Cine v-a pus durnneavoastra aceasta intrebare?

3. Ei au fost ieri la eel mai bun restaurant din ora~.

4. Ea nu a vrut sa ne pIateasca.

5. Cand te-ai sculat?

6. leri am pIatit aceste ro~ii.

C. Corectati grc~clile din propozitiile de mai jos:

1. Who did open that door?

2. They didn't be at home yesterday.

3. I sawall kind of small animals.

4. We want to be firemans.

5. I want to keep two oxen and ten sheeps in the garden.

6. She has no knifes in the kitchen.


LISTA VERBELOR NEREGULATE
Forma I Forma a II-a Forma a III-a
Infmitiv Simple Past Past Participle

bring - a aducc, a duce brought >[brcd] brought >[bro:t]

come -- a sosi, a veni came >[kcim] come >[kam]

cut -a tilia, a tundc cut >rkat] cut >[kat]

do a lilee, a sc ocupa cu did >[did] done >[dan]

drink l\ hea drank > ~rEn(glk] drunk > [dran(glk]

drive a conduce, a mana drove >[drouv] driven >[drivn]

eat - a manca ate >[ eit] eaten >[i:tn]

fly a zbura flew >[flu:] flown >[floun]

forget a nita forgot >[forgot] forgotten >[forgotn]

get a obtine, a face rost got >[got] got >[got]

give II da, a darui gave >[geiv] given >[givn]


/
go a merge, a umbla went >[Uent] gone >[gan]

have - a avea had >[hEd] had >[hEd]

hear a auzi heard >[ha:'d] heard >[ha:rd]

keep II tine, a pastra kept >[kept] kept >[kept]

know II ~ti, a cuno~te knew >[niu:] known >[noun]

make II face, a confectiona made >[meid] made >[meid]

pay a plati paid >[peid] paid >[peid]

put a pune, a a~eza put >[put] put >[put]

read ,- II citi read >[red] read >[red]

see a vcdea saw >[so:] seen >[si:n]

send a trimite sent >[ sent] sent >[sent]

shine '" a straluci, a lumina shone >[shaun] shone >[shaun]

sing -- a canta sang >[sEn(gl] sung >[san(gl]

sit - a ~edea, a sta ~ezat sat >[sEt] sat >[sEt]

speak - a vorbi spoke >[spauk] spoken >[spiiukn]

take - a prinde, a lua took >[tuk] taken >[teikn]

teach -apreda taught >[to:t] taught >[to:t]

think - a gandi thought >[T'o:t] thought >[T'o:t]

understand - a intelege, understood >[ anda'stud] understood >[ancta'stud]


apricepe

write -a scrie wrote >[raut] written >[ritn]

37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SIlO
,

after > [a:fm'] - dupa, dupa aceea

again > [agein], [agen] - din nou, iara~i, inca 0 data

ago > [agau] - in unna (cu), acum...

autumn > [o:tam] - toarnna

in autumn > [in o:tam] - toarnna

baker > [belkar] - bmtar

before > [bifo:,] - inainte de, mai inainte


bird > [ba:rd] - pasare

bookcase > [bukkeis] - raft, biblioteca


,~

breakfast > [brekfast] - micdejun


busy > [bizi] - ocupat

cellar > [sela'] - pivnita, beci

child/children > [t~aild]/[ t~ildran] - copil/copii /


cinema > [sinama] - cinema(tograf)

comer > [ko:rnar] - colt


deer > [dia'] - caprioara, caprioare
dining-room dinner > [dainin(g) ru:m] - sufragerie

dinner > [dinar] - masa (principala), pranz,


cina, dineu

downstairs > [daunstcarz] - la parter, jos

to go downstairs > [lu gou daunsteiFz] - a cobori (la parter),


a merge (in) jos
every > [cvri] - fiecare
fireman/firemen > [ rlliii'"mcn]1{ faiarman] - pompier/pompieri
football > [futbo:l] - fotbal

front > [frant] - partea din fata/de


in front of > [in frant ov] - in fata, dinaintea

full > [full - plin, ineareat


to get up > [tu get ap] - a se scula din pat, a se
ridica in picioare

goose/geese > [gu:s]l{gi:s] - gascalga~te


halflhalves > [ha:f]l{ha:vz] - jumatate/jumatati
to have breakfast > [tu hEv brekfust] - a lua mieul dejun

here you are > [hiar iu: a:'1 - Poftiti! Poftim! (cand dam ceva)
How are you? > [hau a: r iu:] - Ce mai faci? Cum te mai simti?
hospital >[hospitl] - spital, clinica

husband >[hazband] - sot

kind >[kaind] - fel, tip

all kinds of >[ 0: 1 kaindz ov] - de toate tipurile, de toate felurile

knife/knives >[' nail]/[naivz] - cutit/cutite

lamp >111',111]1] -lampa

last >Ila:sll - ultim, (cel) din urma, trecut

leaf/leaves >['li:l"\~ li:vz] - fiunzalfrunze

life/lives .>lllliIH laivz] - viatalvieti

living-room :>llIvin(!-'l nun] - camera de zi

loaf/loaves >[ IOlll"\~ Inllv/I - franzela, paine (de 0 anurnita


fonna)/franzele

magazine ;~[ 1\, I':gozl:ii 1 -- revista, magazin

to make :-1 t 1I moil. I a thee, a confectiona

malch :'IIIIHl~1

the moOIl >11 Yo 1lI11:nl IUllll

mouse/mice >[ J1H1US]!I l1Iuis] ~oarCCC/~Ollrccj

newspaper >[niu:speipar ] - ziar, gazetll

nurse >[na:rs] - infmniera, sora

opposite >[ opazit] - vizavi de, de partea cealalta

the other >[DZiaDza'] - celalalt, cealalta (ceilalp.,


celelalte)

ox/oxen >[ oks]ll oksn) - bou/boi

parents >[peariints) - parinti

to park >[tu pa:'k) - a parca, a stationa

plant >[pla:nt), [plEnt) - planta

policeman/policemen >[pali:smEn]i[pali:sman] - politistlpoliti~ti

policewoman/policewomen >[pali:sUrnan) [pali:s"imin] - femei politistlfemeie politist

postman/postmen >[paustmEn)tIpaustman)

potato/potatoes >[pateitou)tIpateitouz) -j carto:ti'cartofi

to put on >(tu put on] - a se imbraca, a ~eza

quarter >[kuor:tit] - sfert, sfert de ceas/ora

ready >[redi] - gata, pregatit

seat >[ si:t] - loc de stat, scaun

shed >[~ed] - ~opron, ~ura

39
sheep > [~i:p ] - oaie, oi

shel£'shelves > [~elfJl[ ~elvz] - raft/rafturi

shirt > [~a:'t] - cama~a

sock > [sok] - ~oseta

sort > [~o:'t] - fel, tip

all sorts of > [0: 1 so:'ts ov] - de toate feIuriIe, de tot feIul

spring > [sprin(g)] - primavara, primavaratic

in spring > [in sprin(g)] - primavara

to stay > [tu stei] - a ramane, a sta

still > [stil] - inca, mai

television set > [telivijn set] - televizor

thing > [T'in Cg)] - lucru, obiect /~

tie > [tai] .- cravata

till > [til] - pana la, pana ce

tomato/tomatoes > [tama:tou]/[ tama:touz] - ro~ie/ro~ii, tomate

too .> [tu:] - de asemenea, ~i

tool > [tu:l] - uneaIta, scula

tooth/tecth > [tu:T']{ti:T'] - dinte/dinti

TV set > [ti:vi: sct] - televizor

typist > [taipist] - dactilografii

very > [veri] - foarte

to watch > [Ill "ot~] - a se uita, a veghea, a pandi

wife/wives > ["ail]lt"aivz] - sotie, nevast1ilsotii, neveste

yesterday > [iesl<I'dei], [iesta'di] - ieri

40

Vous aimerez peut-être aussi