Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
- -
I
ENGLEZAPENTRUINCEPATORI
In eeonomia ~i soeietatea romfmeasea sehimbarile survenite in ultimii ani au adus eu ele multe
probleme, dar ~i multe oportunitati. Pentru a putea profita de aeestea, este foarte importanta
eunoa~terea unei limbi de eireulatie internationala. In domeniul relatiilor eeonomice
internationale, al turismului ~i al eulturii, eunoa~terea limbii engleze este indispensabila. De
aeeea, in cele mai multe tari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare
de edueatie.
Cursul pentru incepatori este alcatuit din 32 de leqii grupate in 16 caiete. Fieeare Iectie are doua
parti. In prima parte a fiecarei Jectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere ~i
fixare va sunt prop use diferite tipuri de exercitii. Partea a doua a celei de a doua leqii nu
cuprinde euno~tinte noi, aiei fiind inserate doar exereitii de verifieare. Fieeare leqie se termina
eu reeapitularea noilor reguli gramatieale ~i eu tema pentru acas3. La snir~itul caietului de curs
se afla voeabularul introdus in leqiile respective eontinand euvintele ~i expresiile noi, prezentate
in ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica.
\
Atunei cand rezolvati pentru prima data un exereitiu, nu folositi de la ineeput filtrul ro~u.
Folosirca aeestuia are sens doar daea ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori. Daea tcxtul seris
cu litere ro~ii este aeoperit eu filtrul ro~u, raspunsul eoreet devine invizibil iar dumneavoastra
va trcbui sa apclati la euno~tintele nou introduse. Prin indepartarea filtrului, puteti veri fica daea
ati rezolvat eoreet exereitiul. Atat filtrul ro~u cat ~i easeta care va este trimisa impreuna eu
eaietul de eurs va vor aj uta sa verifieati pronuntia cuvintelor invatate.
Profesorii no~tri sunt gata sa va aeorde tot sprijinul ~i va a~teapta sa deveniti cursant EUROCOR.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. Va sfatuim sa incepe1i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a1i parcurs
intregul material prezentat in caietul de studiu, dupa ce ati repetat cuvintele ~i ati
rezolvat ~i ultimele exercitii de verificare. Daca incepeti prea devreme sa rezolvati
tema pentru acasa, nu yeti putea folosi corect intregul material al unei leqii ~i yeti
fi nevoit(a) sa recapitulati. Inainte de a inccpe rezolvarea temei, va recomandam sa
studiati eu atentie ~i sa parcurgeti inca 0 data regulile pe care Recapitularea Ie
accentueaza prin punctare.
5. Nu uita(i sa va scrieti numele, prenumele, adresa, numanll de cursant sub care ati
fost inregistrat ~i, mai ales, codul profesorului! Acesta din urma se gase~te in
scrisoarea care eonfirma participarea dumneavoastra la curs.
in dreptul acestui semn, textul cules cu litere inclinate puncteazii no{iunile gramaticale # de
vocabular care sunt nou introduse in lectia respectivii.
Cuvinte noi
Tcxtul care urmeaza dupa semnul ,,>" tiparit cu ro~u (care nu se vede in cazul folosirii filtrului
ro~u) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text
sau traducerea unei propozitii.
In final, 0 remarca. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau ciintece in limba engleza.
Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se
intiimpla deoarece exista diferenle de pronunlie intre engleza vorbita in Marea Britanie, in SUA
~i cea din Australia.
LECTIA 1 " "
PARTEA INTAl
,
street door > I etll lllo" ' l > usa care da in strada
Sit cxcrsam noile cuvinte; II\i atcn\i la pronulI\ic si sensu I lor in limba romana:
in limba englezii, inaintea Cl/wlntului care define!jte un lucru sau 0 noriune (adicii. inaintea unui
substantiv) stii un articol. Articolul nehotiirat a se ajlii inaintea euvintelor care definesc lueruri sau
noriuni despre care vorbim la modul general. Corespunde artieolelor: un, 0, dar de multe ori niei nil
se traduce inlil1lba romanii. Atunei eand ne referil1lla un anumit lucruJoiosil1l inaintea,substantivlIlui
articolul hotiirat the.
Articolul hotiirat the se pronun{ii [Dza]. Acest sunet nu existii in limba rom{mii [DZ] se pronun/ii ea
"z" cu limba intre din {i. Pronunra{i "z" de cateva ori. Acum, u~OI; cu gura intredeschisii, pronun/ari
"z" cu limba intre din/i, retriigi1l1d limba i/l momentul in care s-a produs sunetul [D z]. Acesta este un
sunet sonor; punand degetele pe gat, veri simri vibrariile corzilor vocale.
the train > I [)!d llClIlJ the house > [Dla haus]
the shop > ([Ya sop I the street > [D'a stJi:t]
Sa repetam inca 0 data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce
tare urmatoarele cuvinte:
Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. Incercati sa traduceti in
limba engleza:
I
I:
I
o biserica > a church > [a t~a:lt~]
tumul de biserial > the church tower > [[Ya t~a:'t~ taLla']
u~a dinspre strada > the street door > [IY;\ stITt do:']
1
,1 strada cu magazine > the shopping street > (1)/;1 SOpllll~) stiTt]
I J Verbul este partea de vorbire care exprimii 0 acriune, 0 intamplare, ca de exemplu: a vizita, a
deschide etc. in limba englezii, cand verbulnu este conjugat (cand inaintea lui nu apar pronumele
()
personale eu, tu, el, noi etc.), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to [tu]. in
:j')
t' limba romanii, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc.
I
"
II
Exersati cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice:
1
,r
l
':
~
J
''II
to see
to visit
> [tLl si.]
- a vizita, a merge la
to see
to visit
> [tu si:]
I
j Sa Ie repetam acum intr-o ordine diferita:
to visit the station > [tll \ i/lt D'a stei~n] - a vizita statia
to open the door > [tll allpn D/a do:'] - a deschide u~a
to see the street > [til :;) IYa stn:t] - a vedea strada
to open the door > [tll ,illl'n D/a do:'] - a desehide u~a
Ati reu~it sa invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu puteti veri fica acest lucru. Traduceti in limba
engleza urmatoarele expresii, incerdind sa Ie pronuntati cat mai eoreet:
a deschide usa > [tll alll'n D/ a do:'] > to open the door
a vedea tumul > [tu si: D" a tauf)'] > to see the toIVer
a intra in statie > [lll l'111.!' I)/;1 stl'{~,llli > 1(1 c'lltCI thc ,1,1tI01l
a vedea 0 cas a
a vedea strada
in limba eng/eza. cand un verb este conjugat, este precedat de pronume persona Ie ca de exemp/u:
eu, tu, noi, voi etc.
I often enter the church_ > tal Ofll enta' D ' ;\ t~a:'t~] - (Eu) intru des In biserica.
Acum sa aplicam cele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza.
F olositi filtrul ro~u:
(Noi) intotdeauna vedem > [ui. o.IU c/z si: DZa taua'] > We always see the tower.
tumul.
(Eu) intru in magazin > [ai enta' DZa ~op evri > I enter the shop every day.
in fiecare zi. del]
(Tu) vezi statia in fiecare > [/U: Sl: DZa stei~n evri > You see the station
dimineata. mo:'nin lg )] every mornll1g.
Viziteaza rar biserica. > [DIl'l seldam vizit DZii > They seldom \ iSlt the church.
t~a:'t~]
(Ell) deschid intotdeauna u~a. > [al 0 I"eli' aupn rYa do:'] > J always open the door.
(Voi) intra\i des in casa. >1"101111'111.1' IV,I h.llIsl > You oncn cnlci jill' 1101lse.
(Ei) vad strada in fieearc zi. > 'Iliey sec 111,' :-;[Iccl evelY day.
Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Cititi-Ie cu voce tare:
We often enter the railway >[U I: ofn enta' DZa reil"ei - (Noi) intram des in gara
station and I see the train. stei;;i\l1 End ai si: DZa trein] ~i eu vad trenul.
You always open the door >[iu: o:l"e/z iiupn DZa do:' - (Tu) deschizi intotdeauna
and 1 enter the house. Ene! ai enta' DZii h,lUS] u~a ~i eu intru in casa.
LECTIA
, 1 - PARTEA A DOVA
In cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > (bas]
woman - femeie
side-walk - trotuar
lgl
Se accentueaza prima silaba: > (bildin ]
Sunetul "g" de la sfiir~itul cuvantului nu se pronunta, iar "n"-ul premergator
este mai lung ~i mai moaIe: > (hilclin(gl]
Sa repetam acum cuvintele noi intr-o alta ordine; ave~i grija sa va insu~i~i corect pronuntia ~i
traducerea lor in limba ramana:
You often enter the building. > [Ill: ofn enUl' Ola bildin(glj - (Tu) intri des in cladire.
They always visit > [07e i o.l"cIZ viZlt - Ei intotdeauna Ii [ae vizite
the woman. Olil Uuman j femeii.
I seldom see the bus. > [aiseldam Sl: O"a bas] - (Eu) vad rar autobuzul.
We see the boy every day. > ["1. SI' [Ya bOI evri deij - (Noi) vedcm baiatul in fieeare zi.
You enter the apartment > [ill. rilla' 0'1 apaItm:'lnl - (Tu) intri in apartament
every momlllg. C\ I! 111 / 1:'11In IC1 J in fieeare dimineata.
Nu uitati!
We always go to the house. > [ul. 0 !U C/Z gall tll - (Noi) Intotdeauna mergem
D/ a halls] pana acasa.
You seldom look at > [Ill. seldam JlIk Et - Prive~ti rar trotuarul.
the side-walk. D/a S3ICi"o.k]
We look at the building > I "I luk Lt D';I hildll(·! - Ne uitam la c1adire In
every day. "'llckll fiecare zi.
he > [hi - el
The woman often drives a car. > [O/a "um~l11 ofn draivz - Femeia conduce des
a b:'] ma~ina.
She looks at the building >[~J: Iliks Et D'a bildm lg ) - Ea prive~te cladirea
every mornmg. {'HI Illo:'nin lg )] in fiecare dimineata.
He sees the car. > [hI. 51 Z Ol;} ka: r ] - (EI) vede ma~ina.
Dacii inain tea verbului to go stau pronumele personale he, she sau it, atunci -s prime$te $i vocala
de legiiturii -e. Acesta nu are nici un 1'01 in pronun!ie.
he has - el are
The woman often goes >[ D/a Uuman ofn gauz - Femeia merge des
to a shop. tll a ~op] la magazin.
The street has a side-walk. >[DZa stri:t hez a said"o:k] - Strada are trotuar.
I seldom go to a bus station. >[ al seldam gau ttl a bas - (Eu) merg rar la statia de
stei~n ] autobuz.
The church has a tower. >[ D/ a t~il:'t~ hEz a tauil'] - Biserica are un turn.
The shop has a door. >[I)!a ~op hE;: a do:'] - Magazinul are 0 u~a.
We see a boy and a woman. >["i: 5i: a hOI hld a "11Illan] - Vedem un baiat ~i 0 femeie.
~--~--- -~----
1/1 expresia to go to church (a merge]a biserica), inaintea cuvantului church nu sefolose~te articolul.
Repetati de eateva ori urmatoarele propozitii. Yeti vedea ea in curand Ie veti invata:
Peter often goes to Bucharest. > [pi tCtI ofn gauz tu bl ukarest
He goes by train. hI. gfluz bai tI ein]
When the train enters the station Peter > ["en DIC\ trein entalz D' a stei~an pLta'
looks at the buildings. luks Et DZa bildidg)zj
He has no car, so he walks. > [hi hEz nilu ka r sau hi: "o:ks]
He visits a church tower. The tower has a door. > I hi viZlts a t~a:lt~ taua' Dla talla' hEz a do:']
He visits the tower and looks at Bucharest. > I hi \ izits Dlj taua' End luks Et biucarest]
by bus by train
Semnificaria cuwintului no este nu sau nid un, nid 0 $i dii propozi!iei sens negativ. De aceea
propozi!ia "He has no car." 0 traducem: "Nu are (nici 0) ma~ina."
Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a leqiei.
Dupii cum a!i putut observa, in cazul cuwintului buildings, pluralul se formeazii prin adiiugarea
unui -s final.Aceastii regulii este valabilii pentru cele mai multe cuvinte:
Acum sa exersam cuvintele noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie. Yeti intl'ilni aproape
toate cuvintele din leqia 1:
a conduce ma~ina >1111 Til ,III ,I L.J 'I >10 dll\c a car
u~a bisericii > [Dl a t~a 't~ do.'] > the ChUll It dool
a vizita easa > [tu vizit D/ a halls] > to visit the hou,,·
un tren ~i un autobuz > [a trem l:nd a bas J > a train and a bus
vedem in fieeare zi > ["I. SI. eVrI del] > we see every d~l\"
Cititi urmatoarele euvinte. Vocalele din fieeare eoloana serise eu litere ingro~ate desemneazil accla~i
sunet: --..
she
16
RECAPITULAREA LECTIEI
, 1
A Reguli gramaticale
a - articol nehotarat
in acest caz "a" devine "an" I ;1I1J, iar articolul hotarat "the" se pronunta [DziJ.
1.3. Daca inaintea verbului se ana pronumele ,,1, you, we, they" sau cuvinte care Ie inlocuiesc,
atunci fonna verbului nu sc schimba.
you see [Ill: Sl: J III vezi they see [D/ el Sl. J - ei vad
IA. Daca inaintea verbului se alla pWlllImele "he" sau "she" sau substantive proprii sau
comune, atunci verbul primqk Icrminatia ,,-s":
1.5. In cazul verbelor ,,10 go" ~i "to have" are loc ~i 0 alta schimbare, daca sunt precedate
.de pronumeJe "he" sau "she":
1.6. Cuvintele "often, always, seldom" stau inaintea verbului, in schimb "every day", "every
morning" se giisesc fie la inceputul, fie la sfar~itul propozitiei; de exemplu:
to see - a vedea
B. Pronuntia
1.9. Daca un cuvant se termina Intr-un din consoanele surde, (de exemplu, "k, f, p, 1")
atunci telminatia "s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se termina Intr-o consoana sonora, I
I
sau Intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [-z].
[-s] [-z]
lata cateva exemple de consoane sonore ~i echivalentele lor sur-de In cuvintc I ol1l,lne~ti.
Intelesul difera datorita faptului ca acela~i sunet se pronunta 0 data sonm, apoi surd.
Controlati In care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i In care cazuri nll vibrcaza:
b baM P papa
v vata f fata
d dare tare
g gara c cara
1.10. Dupa cum ati putut observa, exista 0 mare diferenta Intre limba scrisa ~i cea vorbita.
Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie Iacand doar cele din silabele acccni \llIlc. Acest
lucru are 0 mare semnificatie ~i in pronuntia propozitiilor. Vocala silabci acccntuate
este tiparita Ingro~at; de exemplu: [entrans]
DZ Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sononl a grupului "th"
din limba engleza.
TEMA PENTRU ACASA 1
Rezolvati ~i trimiteti pentm verificare urmatoarele exercitii:
I. I often ga by bus.
3. Ai (a) ma~ina.
4. (Eu) merg des cu trenuJ.
5. (Nai) vedem cladirea.
C. Alegeti raspunsul carect ~i incerclIi(i litera corespunzataare (exista un singur raspuns careet,
de exemplu: la, 2c etc.):
a. side-walks
b. shops
c. stations
d. streets
d. He has a car.
" "
LECTIA
, 2 PARTEA INTAI
We seldom go to the factory. >1 "I ,,('1,1,1111 1'.111 III IYa - Mergem rar in fabrica.
IELl.IIII
The room has a window. >11 )'" III III III / ,I "il1d<lllJ - Camera are 0 fereastra.
Cu unniitorul exercitiu puteti veri fica daca v-ali insll~it cuvintcle noi. Traduceti urmatoarele cuvinte
din limba romana in limba engleza:
71
"acesta este" sau "acela este" in limba engleza se reda prin: "it is" III 1/ J.
There is a factory near > I [Year lZ a fEktan TIl a' - In apropierea s(a!ici sc afla
the station. 1)/.1 stCl~;lIl] o fabrica.
in mod curent, expresia it is se prescurteaza it's [Its J, tot astfel ~i expresia there is: tltt'J'e'sll ) (·.I ' z] .
You also see the car. > I ill: olsbll si: aka:'] - ~i tu yezi ma~ina.
It's not a school. > Ills not a sku:l] - Aceasta nu este 0 ~coala.
There's a boy in the house. > IIVe;\'/. a boi in - Este un Miat In casa.
1)/;1 h;llls]
~i In urmatoarele propozitii yeti Intiilni cateva dintre cuYintele noi. Cititi propozitiile In limba rorpiina
~i Incercati sa Ie traduceti In limba engleza:
Ii yad des pe baieti. > I orlL"11 ",c tlic hoys. > [ai ofn si: DZa boiz]
Mergem intotdeauna > WL' ,i1I\ .I\S!-'O lIear > ["i: olueiz gau niii'
In apropierea ~colii. the s,' hoo I DZa sku:l]
~i ea 0 Yiziteaza In fiecare zi > Shc ,liso IISI1': thl' woman > [~i:alsau vizits DZa uuman
pe femeie. c)'c'\ \' d,l\" everi dei]
Cladirea nu este un oficiu. > Th,' Illllidlll.I' I', IJ<II > [07a bildin lgl iz not
;111 or! \C(' an oris]
Acum veti invQ!a toateformele conjugate ale \lcrbului aft - to be I1II hI: I:
you are - tu e~ti, dumneaYoastra sunte\i > [Ill. ;\.'J you are > [ill: a: r ]
weare - noi suntem > ["i: a:'] we are > [Ui: a:']
you are - yoi sunteti, durnneayoastra sunteti > [ill: 3:'] you are > [iu: a:'J
1 am in the house. > [ai Em m D7 a halls] You are a boy. > [It I ;1.',11'"1\
- Eu sunt in casa. - Tu e~ti baial.
He is near the door. > [hl: iz nla' DZa do.') She is in the street. > I ~I 1/ 11\ I) ,I stlI:tJ
- El este langa ll~a. - Ea este pe strada.
We are in the building. > lUi: a.' in D/ a bildin(gl] - Noi suntem in cladin~.
Traduceti in limba engJeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folosili pronumele persollal, dl:oarece
in limba engleza pronumele nu se omite:
lar acum yom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele
care lipsesc. Folositi filtrul ro~u:
Ea intotdeauna obtine 0 camera la hotel. - She always >gets [gets] a room in the hotel.
El a~teapta des in apropierea ~colii. - He often >waits ["eits] near the school.
A~teptam intotdeauna autobuzul. - We always >.vait for [Ueit 1'0 'I the bus,
Traduceti In limba engleza propozitiile de mai jos. La sffir~it, nu uitati sa va verilical i ll'llducerea ~I
pronuntia:
El merge des la hotel. > 1J e often goes to the hote I. >[hl olil g,lll/ III I) " 11.1111<'11
El se afla in camera. > lie IS 111 the roOIll >[11l: iz 111 1)/,1 III III I
Vorbese eu baiatul >I sp\.'ak tIl 111l' boy >[al Spl k III I) .1 1',,1 1'1 II
in fieeare dimineata. C\ ('J) \11\\\ \1\1\).'. 111() 'nlll l "'1
Intotdeauna primim camera. > \Ve ail, ays ,!el th\.' 100111, >[L1 1: 0 1'\'1/ "1'1 I) ,I III 1111
El a~teapta trenul > He \\-alts I'm the 11',!II1 >[hl: "\.1h III ' I) ,I 111'111
Este aproape de ~coaHi. > It's ncar the school. > [its nij' D7a sku:l]
Este 0 fabrica la Buzau. > There is a factory in Buzau, > [D"ea' izj fEkEui in buziiu]
Imi place sa lucrez. > I Ilk,' 10 work, > [ai laik tu"a:'k]
~i el cunoa~te hoteluL > I Ie ;J1so kllOws the hotel. > [hi: olsau nauz DZii hautel]
~i eu intru in cladire > I ;J1:;o c'IIll'l the building > [at olsau enta' D7a bildin lgl
in fiecare dimineala. CI CI \ IIIOrJlIllg, {'vri mO:'nin(gl]
Ea merge des cu autobuzul. > ,\/rl' "IIL'I! "~lies by bus. > [~l: ofn gilliz baf bas]
The driver goes for a walk every day. - ~oferul merge la plimbare in fiecare zi.
In expresiile to go to work (a merge la mUllcd) ,\'i to go to school (a merge la !jcoala) omitem articolul,
ca!ji In cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).
..,..,
lata cateva cuvinte noi:
in the evening > [Ill D/I i:vnin lgl ] - seara (ca perioada de limp)
in the morning > [111 [)/a mO:'nll1(gl] - dimineata (ca perioada de limp)
in the evening > lin D'I i:\JlIJl1"lj - scanl (ca per!oada de limp)
28
Completati propozitiile In limba engleza:
~i ~oferul are 0 ma~ina ro~ie. - The dri ver also has a >red [red] car.
El se plimba des seara. - He often walks >in the evening [in D/i
i: vnin lg 1]-
Noi vedem cladirea alba. - We see the >white [" a it] building.
Vad doi baieti in apropierea ~colii. - I see >two [tu:] boys near the school.
In exercitiul care unneaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse In limba engleza:
In magazinul alb > 1111 [)':I "aft ~()P J > in the white shop
nu dimineata > [not in IYa mo:'nin lgl ] > not in the morning
I ~I este un baiat rau. > [hiz a bEd boi] > He's a bad boy.
I ':1I merge des la lucru. > [~i: ofn gi:llIZ tu "a:'k) > She often goes to work:
hllll ~i nlU > [gud End bEd] > good and bad
~i el esle in cl~\direa alba. > [hi: iz ii!S,lll in IYa > He is also in the white
"ait hildin,glJ building.
a 11Il'1':I intr-ull birotl > I III ":I:'k III :11, ollsJ > to work in an oHice
")0
LECTIA
, 2 - PARTEA A DOVA
J
in aeeasta parte a leqiei nu mai introdueem materie noua; doar repetam eeea ee am invll\at pana aeum.
Cu ajutorul exercitiulul de citire yeti invata care este structura unei propozitii In limba engleza.
Repetarea permanentii a material ului asigura consolidarea cuno~tintelor, dar ~i utilizarea lor eu u~urinta.
Dupa un timp veti observa ea nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un clIv[mt sau topiea
unei propozitii.
Va veti Insu~iti mult mai repede expresiile ~i eonstruetia propozitiei. in acest fel, yeti inva(a kCllile din
ce in ce mai repede ~i mai u~or!
Cititi dar, pronuntand cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand IHI VL(I l11ai fa,
niei a gre~eala. Daca nu sunteti siguri In legatura cu pronuntia unul cuvant, cautati-l In vocahularul de
la sIar~itul eaietului de curs. Pentru u~urarea pronuntiei. am tiparit silabele accentuate culikrc ingro~ate.
Mary: I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in thc ~f rl'cl~.
Tom: I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the sidc-w:dk IIr goes to
school.
Mary: Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a 1'1I011I, Then he
opens the red window and looks at the boys and girls in the street.
John: He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotl'!.
Tom: There's a good hotel In Bra~ov. The hotel has a white entrancc. The hoft'! also has a
restaurant; it's a good restaurant. I work there. I like there. I like 10 work there. I go
there in the morning.
Barbara: John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.
Peter: You go to the restaurant every day. John waits for you in the cwning. I often see you in
the traffic.
Mary: We go to school in the evening l
Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau intelesul unul
cuvant, cautali-l in vocabularul de la sIar~itul caietului de curs.
Folositi filtrul ro~u. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati-va.
Efectuati tema pentru acasa numai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, tara gre~eli. Daca nu ati reu~it,
nu intrati in panica; citili de mai multe ori propozitiile in limba romana ~i reveniti asupra elementelor
de gramatica sau de vocabular care va ridica inca proQleme:
Barbara deschide intotdeauna u~a. > Barbara always opens the door.
Seara ea a~teapta ma~ina. > In the evening she waits for the car.
Baiatul se uita des la turn. > The boy often looks at the tower.
Este 0 intrare in ro~u ~i una in alb. > There's a red and a white entrance.
Casa este aproape de biserica. > The house is near the church.
$i ei viziteaza biroul in fiecare zi. > They also visit the office every day.
Barbara conduce intotdeauna ma~ina ro~ie. > Barbara always drives the red car.
j n fiecare zi te plimbi pana la cladire. > You walk to the building every day.
( 'i'\lId Ie a~teptam, privim > When we wait for you we look at the
I' ircula\ia de pe strada. traffic in the street.
Sl'ara ca merge intotdeauna cu autobuzul. > In the evening she always goes by bus.
I\POI ca mcrge la gara. > Then she goes to the railway station
III ll'sl:llIrallt ea vorbe~te cu baiatul. > In the restaurant she speaks to the hoy.
Ilaiallllilingl" eu trcnul in fiecare diminea\:1. > Thl" boy goes by train every lTIornillv.
0l"o,da l'sll' ill Strada Sla\iei. > The school is in Station Street.
31
Tom lucreaza acolo. > Tom works there.
~i fabrica are un birou. > The factory also has ~lJl ullll'C
Tom il a~teapta des pe Peter. > Tom often waits for Petel
iJ a~tept pe John in fiecare zi. > ] walt for John every day
E1 are ~i doua biciclete ro~ii. > He also has two red blcyck '
Dupa aceea merge cu trenul ~i vede hotelurile > Then he goes by train ami ',ll' III\" Illllcls
~i restaurantele. and the restaurants.
Citi~i urmatoarele cuvinte. Literele din fieeare coloana tiparite cu caractere Ingro~a!l', dcscmneaza
aeela~i sunet:
32
RECAPITULAREA LECTIEI
, 2
2.1. "Acesta este" sau "acela este" se traduce In limba engleza prin "it is"l it if I . Accs!:! sc
prescurteaza In vorbire, dar ~i in scris; astfel, scrierea corecta ~i pronuntia este "it's"! '1:;1 .
2.3. Dad vrem sa exprimam eil ceva cste, exista, folosim expresia "there is", a carei forma
prescUliata este "there's".
Daca cuvantul "there" se afla la sfjr~itul propozitiei, are rol de adverb de loc ~i se traduce
"acolo".
She works there. - Ea luereaza acolo.
2.4. Formele conjugate ale verbului ,,10 be" (a fi) ~i variantele prescurtate sunt urmatoarele:
you are you're - tu e$tl, dumneata e~ti you are you're voi sunteti
- dUl11ncavoastrii sunte\i
am > l Em J - sunt
apartment-building - bloc
building - cladire
evening - seara
in the evening > [in IYi i\1l111','lj - seara (ca perioada de timp)
he > [hi:] - el
in the morning > [in DZa mo:rnin(g)] - dimineala (ca pcrioada de timp)
she's - ea este
shop - magazlll
shopping - cumparaturi
so - astfel, a~adar
to wait lor '. 1III ", '/1 [" ' 1 .. a a~tepta pe cine va, ceva
to walk > [tu uu.k] - a merge pe jos, a se plimba
1'n cazuri/e in care aufost prezentate dOUG prol1un(ii d~(erite pentru ace/a!j! cuwln(. 11IS('(1I1II1U cd pot
fi folosite ambele variante.
INVATAREA
, SISTEMATICA
Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri ~i restul eoneurentilor e 0 diferenta de
doar ciitiva metri.
Dumncavoastra a\i hotanit sa partieipati ~i sa absolvi(i eursul dc limba cngleza pentru ineepatori,
pentrll a fi mai bine pregatit pentru restul vietii. Exersa\i in ficcarc zi un sfert de ora! Nu este
mult, dar cstc foarte important sa faeeti aeest lueru eonsecvent ~i sistematico Nu va pierdeti
elanul Inlllpta ell grijilc cotidiene ~i nu va abateti de la Invii\arca zilnica. In eunind yeti eonstata
ca cforturile dlll11nCavoastru dau rczultate. Veti fi mai l11ai lI~or 111!clc~i dc persoanele straine,
yeti plltca vedca fill11e, yeti putea eiti in limba engleza. Cllnoa~terea acestei limbi de eireulatie
international a va poate influenta ~i aetivitatea profesionalil, precllm ~i alte domenii ale vietii
dumneavoastra, indiferent daea este yorba de petreeerea limplIllii liber, de viata soeiala sau de
eariera.
Profesorul dumneavoastra
© Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Coresponden1ii S. R. L.
1998
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-curs
intregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cu
atentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ie
accentueaza prin punetare.
2. Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~i
perseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 serie
de exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. In
scurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Tema
implica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,
vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
4. Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.
7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primi
tema corectata.
8. Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fost
inrcgislrat!
9. In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
rcla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
on > [on] - pe
on > [on] - pe
the boy and the girl > [DZa bOI End DZa ga: rI] - baiatul ~i fata
the clock on the table > [DZa klok on D'a teibl] - ceasul de pc masa
Mother usually looks > [maDZa r iu:juaiJ luks - Mama se uita de obicei
at the clock. Et DZa klok] la ceas.
Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la care
ora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.
I ar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:
At i /nvii(at ca particllla to precede verbul fa modul injinitiv, lnsii ea este folosita ~i pentru a
indica directia, tradllcClIldu-se prin la, spre, catre.
I have no time to visit > [al hEy n~lll taim ttl vizit - Nu am timp sa 0 vizitez pe
Barbara. ba"bla] Barbara.
She likes to go to town. > [~J. l;lIks III L;\II to 1.\11/1 I - Ei ii place sa mearga in ora~.
The girl usually waits > [Dla ga:rlllJ:Jllall ''l'lls - Fata a~teapta de obicei
for the train. fo: r DZa trelll] trenul.
It's a good day to work. > [its a gud del tll ua:'k] - Aceasta este 0 zi buna pentru
munca.
The boy has two tab les > [Dla boi hEz tu: te/blz - Baiatul are doua mese "\
in the room. in DZa nnn] in camera.
Mother is in the room. > [malY,Y 17. III D'a ru:m] - Mama este in camera.
Cunoa~te!i deja cuvintele noi? Citi!i cu voce tare propozi!iile in limba engleza ~i completa!i-Ie:
Aceasta este 0 zi buna pentru plimbare. - It's a good> day [dei] to go for a walk.
A~tept des cate 0 zi in ora~. - I often wait> in town [in taun] for a day.
in camera sunt doua ceasuri. - There are two> clocks [kloks] in the room.
in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~i
astjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.
Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!
in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~i
verificati pronuntia.
She's a nice girl. >[ ~i:z a nals ga:rl] - Ea este 0 fata draguta.
First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede 0 cladire alba.
There's a big factory there. >[DZearz a big tEktari DZea r] - Acolo este 0 fabrica mare.
I know some good shops. >[ ai nau sam gud ~ops] - Cunosc ciHeva magazine bune.
It's a big car. > [its a big ka: r] - Aceasta este 0 ma~ina mare.
Some people have houses >[sam pi:pl hEv hauziz - Unii oameni au case,
and some have apartments. End sam hEv apa:rtmants] iar unii au apartamente.
It's a nice country. > [its a nais kantri] - Aceasta este 0 tara frumoasa.
I have somc clocks. >[al hEv sam kloks] > Am cateva ceasuri.
Some girls like to walk. >1 sam ga:'!/ lalk III "o'k] > Unor fcte Ie place sa se plimbe.
He drives a big car every day. >[ hi: (!I-alv/ ,1 hIL', ka:' eVil dCI] >El conduce zilnic 0 ma~ina mare.
Bucharest is nice. >[ bukarest II: n,lls] > Bucure~tiul este frumos.
cateva ceasuri mari > I S;II11 hi!', k lob I - some big clocks
prima zi frumoasa >[DZa f~l:'st 11,11:, d"11 - the first nice day
Este timpul sa pleeam. > [its taim tu gau] - It's time to go.
Ea merge cateva > [~i: gauz tu DZi ofis sam - She goes to the office
dupa-amieze la birou. a:fUFnu:nz] some afternoons.
Nfaria este des aeolo. >[meari iz ofn D'eiF] - Mary is often there.
Sa verifieam daea ~titi deja euvintele noi. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
In birou este 0 masa mare. > There's a big table in the office.
Cateva eamere au einei ferestre. > Some rooms have five windows.
Mama intra in magazin in fiecare zi. > Mother enters the shop every day.
Aeesta este un ora~ aproape de Bucure~ti. > It's a town ncar Bucharcst.
Unii Oal11Cnl I11crg Sl'ara la plimbare. > So 11](' pcople go for a walk 111 the evenings.
In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezenta
formele interogative ~i negative ale acestui verb.
Ajirmativ: In terogativ:
They are in the - Ei sunt in camera. Are they in the - Ei sunt in camera?
room. room?
The girl is nice. - Fata este draguta. Is the girl nice? - Este draguta fata?
You are a good boy. > Are you a good hoy') - E~ti (un) Miat bun?
They are big buildings. > Are they big buildings? - Sunt cladiri mari?
The car is nice. > Is the car nicc') - Este frumoasa ma~ina?
Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]
- da, urmat de pronumele personal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuit
de catre pronumele personal.
Are the people in the hotel? - Oamenii sunt in hotel? Yes, they are. - Da.
Are they in the office? - Ei sunt in birou? Yes, they are. - Da.
Are the cars white? - Ma~inile sunt albe? Yes, they are. - Da.
Is the boy in the room? - Baiatul este in camera? Yes, he is. - Da.
Is the girl nice? - Este draguta fata? Yes, she is. - Da.
Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi de
verb, urmat de cuviintul not [not}
Sa vedem cateva exemple:
Are they first? - Sunt primii? No, they are not. - Nu.
la! aClllll S[l rCpC!£11ll cxcrci\iul anll'l"JOr l(lloslI1<1 In r£lspllllS f'ormclc prcscurtatc ale vcrbului:
7
In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~
to ask >I III .I.sk I - a intreba, a cere (cuiva, ceva) to ask >{tu a:sk]
La transcrierea foneticii a ultimului verb v-afi illlii/nil cu /1/1 semll !lOU, l' 1"]. Este folosit la
notarea grupului th, asemamitor semnului [ IY I.
Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu este
sonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din (i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iim
un s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.
to think
.8
Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:
Cred ca ii place sa locuiasca > I think she likes to live > [al TSin(g)k ~i: laiks tu liv
la ora~. III town. in taun]
Ea vrea sa vada strada > She wants to see the >[~i: Uonts tu si: DZa
comerciala. shopping street. ~opin(g) stri:t]
Apoi ea vrea sa mearga > Then she wants to visit > [Dzen ~i: Uonts tu vizit
la biserica. the church. Dza t~iLrt~]
Traim intr-o tara mare. > We live III a big country. >[Ui: liv in a big kantri]
9
LECTIA
, 3 - PARTEA A DODA
In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:
through through
1 seldom look through the window. - Privesc rar prin geam (pe fereastra).
It's a through train to London. - Accsta este un tren direct spre Londra.
It's a street for through traffic. - Este 0 strada pentru circulatie continua.
Sa exersam cuvintele noi eu ajutoruf cfttorva cxcmplc. Rcpctati propozitiile ~i fiti atcnti la
pronun~ie:
I know the town through >[ainall IYal.lllll 1'111 - ClInosc ora~ul de la un capat
and through. End TSru:] la celalalt.
You often go to the church >[iu: ofn gau tu DZa t~a:rt~ - Tu mergi des la biserica
behind the station. Qihamd DZa stei:;;n] din spatele sta~iei.
He goes by bicycle through >[hi: gauz bal baisikl TSru: - E1 merge cu bicicleta prin
the town every day. DZa taun evri dei] ora~ in fiecare zi.
In prima parte a lectiei am clarificat regulile de formare a intrebarilor ~l raspunsunlor cu ajutorul
verbului to be. lnversiunea nu poate fi folosita in toate cazurile de formulare a intrebarilor.
in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu -
(the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbele
cu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do
[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.
Sa urmarim exemplele:
I like the town. >[ai laik DZii taun] - Imi place ora~u!.
Do I like the town? >[du ai lalk DZa taun] - Imi place ora~ul?
You go to the shop every day. >1 Ill. gdll tll 1)1a sop eVIl dC!] - Mergi la magazin in fiecare zi.
Do you go to [he shop '1 dll III 1',111 III I Va sup - Mergl la magazin
every day? ('I'll dul in licearc zi'!
You often go for a walk. >[iu: ofn gau fo:[ a "o:k] - Mergi des la plimbare.
Do you often go for a walk? >[ du iu: ofn gau fo:[ a "o:k] - Mergi des la plimbare?
You always work in the big building. >00 you always work in the big building?
The boys like the town. >00 the boys like the town'?
11
Daca in intrebare figureaza pronumele he, she, it sau un substantiv,
verbul auxiliar va fi does [daz), iar verbul aflat in propozitie nu
prime~te terminatia ,,-s".
~i acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":
Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]
Does Peter go to school >[daz pi:ta r gall tLi sku:l - Petre merge la ~coala
every day? evri dei) in fiecare zi?
Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",
etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:
Where do you usually go >["ea r du iu: iu:juali gau - Unde mergi de obicei
in the morning? in DZa mo:rnin(g)] dimineata?
When do you usually open >["en du LU: iu:juali aupn - Ciind deschizi de obicei
the shop? D7 a ~op] magazinul?
What cars does she like? >["ot ka:rz daz ~i: lalk] - Ce fel de ma~ini ii plac (ei)?
When does he visit the girl? >["en daz hi: vizll [Ya ga:'I] - El cand viziteaza fata?
What school do you like') >1"01 sku.1 <Ill Ill: lalk] - Ce ~coala iti place?
John walks to work - Where ><Iocs .lohn walk - Unde se Jplimba Ion
every day. every day? in ficcare zi?
They often visit the woman. - When >do they VISII the - Ei cand viziteaza fendeia?
woman?
We seldom see the buildings. - What >do we seldolll see? - Ce vedem rar?
12
!ntrebarea se formuleaza altfel cu ajutorul cuvfmtului who.
John opens the door Who opens the door >[hu: aupnz DZa do: r - Cine deschide u~a
every day. every day? evri del] in fiecare zi?
They seldom see Who seldom sees >[hu: seldam si:z - Cine vede rar
the station. the station? DZa stel~n] statia?
You like cars. Who likes cars? >[I1U: laiks ka:rz] - Cui ii plac
ma~inile?
Cine vorbqte rar Cll Maria? > Who seldom speaks to Mary')
Cine vrea sa mcarg~l la plimbarc? > WI1() W;lliis !() ~'() I()I ;1 w;Jik'!
Cine il viziteaza pe Richard III ficcarc zi? >WlJo VISits 1~lchaJ(1 every day'!
"
Dacii riispundem afirmativ la 0 fntrebare care fncepe cu do/does, atunci dupa cuvantul yes
punem pronumele personal corespunziitor, apoi verbul auxiliar. in eazul raspunsurilor seurte
do se pronun!a cu "u" lung.
Fonna prescurtata a lui "do not" este "don't" [daunt], iar a lui
"does not" este "doesn't [daznt].
Ei 0 viziteaza pe fcmeie In fiecare zi? > Do they visit the woman every day?
Cand mergi de obieei sa te plimbi? > When do you usually go for a walk?
Cui Ii place sa se uite la eirculatie? > Who likes to look at the traffic?
Deschizi des fereastra? > Do you often open the window?
Unde este Petre? > Where is Peter'.'
~i fata vrea sa mearga cu trenul? > I )(WS lill' I' Iii ;lIso W;lllt to go hy train?
Ei vad autobuzul pc fereastra? > I )\) II\cy scc lhe bus through the window?
14
Sa continuiim cu fnviitarea exprimarii posesiei, deci cu adjectivele posesive:
Polosim accs(e ./iJrme ale adjectivului posesiv atat pentru singular, cat ~i pentru plural, de
exemplu:
Cititi urmatoarele propozitii care cuprind adjective posesive. Fiti atenti la pronuntia corecta:
Our car is red. >[aua f ka: f iz red] - Ma~ina noastra este ro~ie.
Your clock is nice. >[io: f klok 17 IlaIS] - Ceasul tau este frumos.
Its windows are big. >[its Uindauz a: f big] - Geamurile sale sunt mario
His shops are big. >[hiz ~ops a: f big] - Magazinele lui sunt mario
Their school is in Station > [DZel' sku:1 iz in stei~n - ~coala lor este pe strada
Street. stri:t] Garii.
Your country is big. >[io:' kantri iz big] - Tara voastra este mare.
Ea merge des in casa lui? - Does she often go to > his house?
Tatal nostru merge la magazin in fiecare zi. - > Our fathergoes to the shop every day.
I have a blue car. >1 ,If ilLv (l bill: ka:'] - Am 0 ma~ina albastra.
It's a green house. >llls:t 1',11'11 il,IlIS] - Accasta este 0 casa verde.
I often go for a short >1,11 (1111 !'dll lu I d:;;U 'I - Adesea merg sa fac 0 plimbare
walk. "u.k I scurta.
We always wait for the bus >[ lI i: o-I"ci/ '\'11 Ill' 1)/,1 h,IS - Intotdeauna a~teptam mult
for a long time. fo:' a IOIl(~') 1.111111 timp autobuzul.
16
Traduce1i in limba engleza urmatoarele propozi1ii:
Nu imi place albastrul ~i verdele. > I don't like green and blue.
In ora~ sunt ~i strazi scurte. > There are also short streets in the town.
Este 0 camera albastra in casa. > There is a blue r00111 Il1 the house.
In acest ultim exercitiu al leqiei vom recapitula cuvintele noi ~i gramatica. Treceti la rezolvarea
temei doar daca efectuati acest exercitiu tara gre~eIi ~i credeti ca ati reu~it sa va insu~iti materialuI.
Traduceti in limba engleza:
Nu avem timp sa vizitam fetele. > We have no time to visit the girls.
Merg des la Bucure~ti pentru 0 zi. > I often go to Bucharest for a day.
In spatele statiei este 0 ~coala. > There is a school behind the station.
Unii oameni merg seara la plimbare? > Do some people go for a walk in the evening?
Cine intra de obicei primul in cladire? > Who usually enters the building first?
Pe masa este un ccas frumos. > There is a nice clock on the table.
Mama noastra crede ca suntem in casa. >Our mother thinks we are in the house.
Imi place S~l vorbesc cu mama lui. > I like to speak to his mother.
Sunt eateva orologii mari in ora~. >There are some big clocks in the town.
Cand a a~tepti pc mama ta? > When do you wait for your mother?
Mama ei se uita des pe fereastra. > Her mother often looks through the window.
In ora~ este un trafic permanent. > There is through tranlc III tile town.
Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele at1ate in aceea~i colmma scrise ingro~at desemneaza
accla~i sunet:
A. Reguli gramaticale
3.1. Nu se foloseste articolul inaintea cuvantului "town" daca ~tim precis despre care ora~
este Yorba, de exemplu:
3.2. Ati observat mai devreme ca particula "to" precede verbulla modul infinitiv, insa
ea se mai folose~te ~i pentro a indica directia, (traducfmdu-se prin "la", "spre",
"catre") sau pentro introducerea unor prepozitii.
I usually go there to visit the boy. - De obicei rna due acolo sa vizitez baiatul.
3.3. Nu folosim articol inaintea cuvantului "mother" daca ~tim precis despre cille este yorba:
3.5. Intrebari ~i raspunsuri cu verbul "to be" la timpul prezentul simplu (Simple Present):
3.5.1. Fonnulam intrebarea cu ajutorol verbului "to be" inversancl ordinea propozitiei
afinnative, deci substantivul sau pronumelc personal schimba locul cu verbul.
Acest procedeu se nume~te inversiune:
3.5.2. Daca dam un raspuns afirmativ, allinci propozitia incepe cu "yes", unnat
de pronumele personal ~i verb. Slibslan(ivul care figureaza in intrebare va fi
inlocuit cu pronumele personal corcspllnzator:
3.5.3. In cazul negatiei cuvantul "no" este urmat de pronumele personal, verb ~i
cuvfmtul "not":
3.5.4. "is not" sepoate prescurtaca"isn't", iar "are not" ca "aren't". Forma "am not" nu se
prescurteaza. Doar fonna "I'm not" poate fi folosita in locullui "I am not".
3.6.1. Formulam intrebarea eu ajutorul verbelor auxiliare "do" sau "does" care
sunt unnate de un pronume personal sau substantiv ~i apoi de verb. Verbul
nu se conjuga. "does" se folose~te in cazul persoanei a treia singular, in rest
folosim "do":
3.6.2. Cuvintele interogative "what", "where", "when" stau inaintea verbelor auxiliare
"do/does":
3.6.3. Construetia intrebalilor care ineep eu "who" este identiea eu eea a propozitiilor
afinnative, cu deosebirea ca in locul pronumelui personal sau al substantivului
sta cuvantul "who". Vcrbul se afla intotdeauna la persoana a treia singular, deci
prime~te tenninatia "s":
3.6.4. Daca dam un raspuns afinnativ la 0 intrebare care incepe eu "do/does" atunci
raspunsul incepe ell "yes" fiind unnat de pronumele personal ~i de verbul auxiliar:
:1. (1.5 R:lspunsu I llcgativ incepc cu "no", apoi unneaza pronumele personal ~i verbul
auxiliar ~i sc lumina ell "not":
3.6.6. "do not" se prescurteaza "don't", iar "does not" se prescurteaza "doesn't":
19
3.7.2. In eazul folosirii pronumelor posesive nu punem artieolinaintea substantivului:
B. Pronuntia
3.9. Pronuntia grupului de sunete [TS], eorespunzatoare lui "th", este asemanatoare
eu pronuntia eomplexului de sunete [D Z ], eu deosebirea ea primul nu este sonor.
[TS] se rostc~te ea "t" eu limba intre dinti. In timp ee ne retragem limba dintre dinti,
pronuntam un "s". In aeest eaz eorzile voeale nu vibreaza:
think
through
20
TEMA PENTRU ACASA 3
21
LECTIA
, 4 PARTEA INTAI
Important!
Aici nu "a", ci "an" [an] sUi inaintea lui "hour", deoarece pronun!ia
cuvantului incepe cu 0 vocala: [aua'] .
Cititi urmatoarele propozitii ~i fiti atenti la traducerea lor:
It's six 0' clock >[ its siks aklok - Este ora ~ase
in the morning. in D Z:'! mo:rnin(g)] dimineata.
There are some chairs >[DZea' a:' sam t~ea'z - In camera sunt diteva scaune.
in the room. in DI[( ru:m]
1 wait for the bus five >[ al "cit fo:' DZa bas faiv - In fiecare zi a~tept autobuzul
minutes every day. minits evri dei] cinci minute.
The second car is red. >[ Dl[( sekand ka: r iz red] - A doua ma~ina este ro~ie.
aZl >today
>square
scaun >chair
minut >milllllc
tata
statuic >statlJC
ora >hour
Iar acum vom forma propozitii folosind cuvintele noi. Traduceti propozitiile In limba engleza ~i
verificati rczolvarea:
Al doilea autobuz merge in piata? > Does the second bus go to the square?
Intotdeauna 0 a~tept pe Maria 0 ora ~i > I always wait for Mary one hour and
cinci minute. five minutes.
1-2-3 one-twa-three
CunosC(]nd acum ciJrele, vam lnviifa cuvintele necesare pentrll exprilllare(/ orei. lata cliteva:
Observa{i ca In limba engleza exprimarea lui unu ~i jumatate: (half past one) ar lnsemna, printr-o
traducere cuvant cu cuvant, "cu jumatate de ora trecut de ora unu ".
Expresia o'clock apare In propozifie cand ne referim la orejixe.ln alte situafii nufolosim aeest
euvant. Atunei eand menfionam ora $i minutulnu este obligatoriu safolosim $i cuvantul minute.
Dadi vrem sa spunem ea la 0 anumita ora se lntampla ceva, folosim prepozitia at lllaintea orei
respective:
She thinks it's nine 0' clock. - Ea crede ca este ora noua.
Nu uitali cii ill lilli/ill el/,l!,/e::;u /Jro/JOzitiile de tipul Este ora zece incep cu cuvantul it: It is ten.
in leclia anterio(/l"ii till josf illfroduse cu riispunsurile scurte care se dau la timpul Prezentul
Simplu (Simple Presclll). Acum vom vedea cum se jormeazii negafia en cazul riispunsurilor
dezvo Ita te.
Nu 0 vizitam pe mama ei in fiecare zi. >We don't visit her mother every day.
Propozifia I haven't a car are aceea~i semnificafie ca ~i propozifia I have no car. Varianta din
urmii exprimii insii mai accentuat acela~i lucru.
Aeum urmeaza alte euvinte noi. Pentru inceplit cllvantlll "into" I illill J eare inseamna "in", "spre",
"inspre", "eu". Repetati:
They always go first into >[DZei o:IUeiz gau fa:rst intu - Ei merg intotdeauna prima data
the house. DZa haus] in easa.
?7
Cititi cu voce tare unnatoarele propozitii ~i observati semnificatia cuvintelor noi:
This car is red. >[DZis ka:' lZ red] - Ma~ina aceasta este ro~ie.
That girl is nice. >[ DZEt ga:'] iz nats] - Fata aeeea este draguta.
These people are in >[DZi:z pi:pl a:' lJ1 - Oamenii ace~tia sunt
the building. DZa bildin(g)] in cladire.
Those boys like to go >[DZauz b01Z lalk tu gall - Aeelor baieti Ie place sa mearga
by train. bal trezn] eu trenul.
Pronumele ~i adjectivele demonstrative this, that, these, those rae posibilii stabilirea preeisii
a persoanelor sau a altor substantive. Nu uitafi: dacii 0 persoanii sau un obieet sunt aproape de
noi, atunei folosim pronumele demonstrativ this (singular) sau these (plural). Daeii persoana
sau obieetul sunt departe de noi, atuneifolosim la singularpronumele .Ji adjeetivul demonstrativ
that, iar la plural pronumele .Ji adjeetivul demonstrativ those.
28
Ati reu~it sa invatati toate pronumele? Daca nu, repetati inca 0 data partea corespunzatoare a lee\iei.
In limba englcza sunt doua cuvinte al caror inteles este asemanator. Observati deosebirile dintre
aceste cuvinte:
Propozitii exemplificative:
There are five rooms in this house. - In aeeasta casa sunt cinci eamere.
at home - acasa
at school -b ~coala
at work - la lueru
In accast~1 Icqie vom 11lai inva\a doar trei verbe noi. Cititi-Ie eu voce tare:
eeva)
Observati cd semnificatia cuvantului you poate ji ~i: tie, voua, dumneavoastra, pe tine, pe voi,
pe dumneavoastrii.
Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Iti multumese pentru aeeasta ma~ina. >Thank you for this car.
De obieei i~i due eartile la ~eoala. >Thcy usually take their books to school.
Dadi verbul thank (for) se ajla la persoana illtai singular, atunci nu este precedat de pronumele
personal r.
It takes an hour to go home. >[ it teiks an alia' III gau - Ii ia 0 ora sa ajunga
Mum] acasa.
I usually take a bus to work. >[ al iu :jual i lei k a bas tu - De obieei ma due la lueru
ua:[k] eu autobuzul.
It takes some time. >[it telks sam lann] - Iti ia eeva timp.
He takes you for a driver. >[ hi: teiks Ill: fo:[ a dralvii.'] - EI te ia drept ~ofer.
Cu urmatorul exereitiu puteti eontrola daea v-ati insu~it euvintele noi ~i regulilc gramatieale.
Tradueeti propozitiile de mai jos in limba engleza:
Ea are ccas In camera ei? '11.,'. ',1" ,1,1\1\ kill Ilel room?
Ei merg la lueru la ora naua diminca\a. :. III\'Y go to work at nine in the morning.
l[nde merg aee~tia oamenii eu aeest autobuz? >Whcl c do these people go by this bus?
E~ti aeasa la noua ~i jumatate? > Are you at home at half past nine?
Dureaza 0 ora pana ii serie Mariei. >It takes an hour to write to Mary.
(are nevoie de 0 ora)
30
Mama ~i tatal1ui sunt la serviciu toata ziua. > His mother and father are at work for a day.
iti mu1tumesc pentru aceasta bicicleUi. > Thank you for this bicycle.
Nu Ie place sa mearga in aceasta piata. > They don't like to go to this square.
in aceasta camera sunt cateva scaunc. > There arc some chairs in this room.
EI nu are timp sa vorbeasca eu mama lui. > He hasn't time to speak to his mother.
I
I <I
LECTIA
, 4 - PARTEA A DOVA
In aceasta parte a leqiei vom recapitula cele invatate pfma acum. Repetati cu voce tare urmatoarele
propozitii: Silabele accentuate sunt tiparite ingro~at:
John: It's half past five. Do you want to speak to their father?
Barbara: He is usually at home at six in the evening.
32
Mary: When I look through the window I always see those boys in the street.
John: Have they a blue car?
Mary: Yes, they have.
John: Then they are Tom and Peter.
In ultimul exercitiu alleqiei putem recapitula din nou cele invatate. Incepeti rezolvarea temei
doar dupa ce ati rezolvat acest exercitiu rara gre~eli:
Scaunul meu este in camera a doua. >My chair is in the second room.
Cand rna uit pe fereastra vad acele magazine > When I look through the window 1 see
de pe strada comerciala. those shops in the shopping street.
Este ora trei ~i opt minute. >It's eight (minutes) past three.
EI vrea sa scrie azi mamei sale. > He wants to write to his mother today.
De obicei il a~teapta pe tatal lor acasa. >They usually wait for their father at home.
Vezi ma~inile acelea albastre? > Do you see those blue cars')
Mergi la plimbare in fiecare zi? > Do you go for a walk every day')
Drumul pana acasa durcaza 0 orr\. >11 1;lkl'~ ,III Illlm III go home.
Uncle trclluri sunl trcnuri dircclc. > Sll Illl' 11';11 ns arc through trains.
Acestc strazi sunt e\I circula\ic continua. >Thcse streets arc for through traffic.
Cine crede ca aceasta cladire este frumoasa? > Who thinks this building is nice?
Sunt doua ceasuri in aceasta camera. > There are two clocks in this room.
Acest tren intra intotdeauna dimineata > Does this train always go into the station
in gara? in the morning?
11
Locuiese in spatele aeelui blue > I live behind that apartment
eli apartamente. builcling :
Cuno~ti aeele strazi comereiale? > Do you know those shopping streets?
Cred ca el vrea sa viziteze aeest turn. > r think he wants to visit this tower.
Intotdeauna II a~tept catva timp. > I always wait for him for some time.
Repetati urmatoarele cuvinte. Literele scrise ingro~at, aflate in aeeea~i coloana, desemneaza
acela~isunet.
there think
34
RECAPITULAREA LECTIEI
, 4
4.1. Folosim prezentul simplu (Simple Prezent) daca este yorba de 0 actiune obi~nuita sau
care se repeta sistematico Pentru aceasta utilizam urmatoarele complemente de timp:
always - i'ntotdeauna
often - des
seldom - rar
usually - de obicei
every (day, morning ... ) - in fiecare (zi, dimineata ...)
4.2. I. In engleza "unu ~i jumatate" este "halfpast one", care tradus cuvant cu cuvant inseamna
"cu jumatate de ora trecut de ora unu":
4.2.2. Cuvantul"o' clock" se folose~te doar daca ne referim la ore fixe. In celelalte situatii
acest cuvant nu se folose~te:
4.2.4. Daca vrem sa spunem ca la 0 anumita ora se intampla ceva, atunci inaintea orei respective
se pune prepozitia "at":
at six - la ~ase
4.3. Forml'le de negare prezentate in leqia a treia pot fi utilizate ~i in propozitii i'ntregi:
He isn't al homc. - EI nu este acasa.
I don't likc you. - Nu-mi place de tine.
4.4. Daca [()l"IlIulalll Itllrebarea ell vcrbul ,,10 havc", utiliz[uTI inversiunca (schimbarea ordinii in
propozi!ic). Negatia sc (llmeazil lcgand dc vcrbul ,,10 havc" cuvantul "not"; "have not" se
prescurleaza "havcn 't", iar "has not", "hasn'I".
- No, I haven't.
4.4.1. Fonnele de negare pot fi folosite ~i in propozitii i'ntregi, deci nu numai in raspunsuri
scurte.
APROAPE DEPARTE
4.6. In limba engleza cuvantul "house" inseamna "casa", iar "home" inseamna "patrie", "casa",
"camin".
at school - la ~coala
at work - la serviciu
4.8. Nu uitati ca "you" poate semnifica ~i: "tie", "iti", "ti", "dumitale", "durnneavoastra", "voua",
"pc tine", "pe dumneata", "pe dumneavoastra", "pe voi", de exemplu:
4.9. Daca verblll "thank" (Iilr) se alla la persoana Intfli singular atunci nu folosim pronume!E
personal ,,1" :
at > [EtJ - la
38
hour > [aua'] - ceas, ora
- unii, unele
to take (...) for > 1111 leik fa:'] - a lua drept, a eonfunda eu
- a considera
39
these >[Dzi:z] - ace~tia, acestea
through and through > [Tsru: End TSru:] - de-a lungul ~i de-a latul
de la un caprH la altul
40
IN INTRODUCERE CATEVA IDEI SI
, SFATURI
DIN PARTEA PROFESORULUI
Este mai u~or sa intelegi 0 eonvers:nie Intr-o limba straina, dedit sa partieipi aetiv la ea. Prin repetarea
eu voce tare a exereitiilor ve\i rqine euvintele ~i pronuntia. Daea exersati in mod eonseevent, in
fieeare zi, atunei dupa un limp vqi reu~i sa asimila!i materialul nou eu u~urin!a. Nu trebuie neaparat
sil ~ti!i pe de rost tot ce :1\i inv:ll:ll In Icqiile preeedente, atunei eand merge!i mai departe. Dar nu
uita!i, inv~ltarca ~i repel:IIT:1 perlll:lnenta sunt mai importante decal progresul rapid, dar care nu are
un fundament solid.
Daea nu ave\i pre:1 mlill lilllp, :IIIIIICi parClII")~l'\i doar c;lle 0 .i II 111:\1:11 e de Icqie. In mod sigur ve\i g~\si
penlru aeeas1a lin sICr1 de or,1 In I"I(T,lre i'.i I I)lIpa c,"lIl'va Illni ve\i ohserva ca Inl.elcget,i texl111 in limba
engleza ~i 1:lra sa-l tradllce\i: Cli :lile clivinil" 'incl'IWli S:1 g:ln<li(i inlr··o limha straina' In1ui\ia vajuea
un rol din ce In ee mai Illan.: In illsll~lre:1 ClIl]()~lin\clor inlroduse In 1cC\lile url11atoare.
Daeil nu sunte!i obi~nui\l eu Inva\area de 21 eu zi, va lrebui s:\ va aU1oeduea\i vointa, S~l fiti mai
eonseeventi, Oricine poale S:l exerseze sistem31ie' Aceasta esle 0 investitie e3re va da roade in viitor.
Pe masuril ee progresa\i, studiul va da 0 satisfaqie din ee in ee mai mare.
De aeeea fiti intotdeauna perseverenti' in felul aeesta yeti reu~1 sa ob!inqi eu u~urinta rezultate
remareabile in invatarea limbii engleze.
Profesorul dumneavoastra
© Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Corespondenia S,R.L.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. Va rugam, inccpcti rczolvarea tCl11ei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregu1 material, ati repctat euvintclc ~i ati rezo1vat 1';1ra grqeli u1time1e exereitii
de verificarc. Inainte de a incepc rczolvarca aecsteia va reeomandam sa studiati eu
atcntic ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind rcgulile pe care recapitutarea Ie
aeeentueaza prin punetare.
2. Atunci dind invatam 0 limba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perseverenta cu care am invatat sa mergem. In aeest scop v-au fost propuse 0 serie
de exercitii. Va sugeram sa revedeti din Cfllld in ciind materia1ul deja pat·curs.ln
seurt timp, eursantu1 se va eonvinge ea aeest 1ueru nu este lipsit de sens. Tema
impliea intotdeauna ~i repetarea materiei din leetiile anterioare. Obi~nuiti-va eu
ileest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspi\teazfl ~i eonsolideaza eUl1o~tinte1e. Pentru a putea obtine rezu1tate in
inVa\areil limbilor strfline cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
l!<:osehil. ( 'hiar ~i cei care sunt mai putini reeeptivi in invatarea limbi10r straine,
VOl' ;\junge dupa eil !eva lun ide studiu la un nivella care niei nu au sperat.
4. Transcric\i ICI11:1 "pc eurat" doarcftnd suntcti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
telllelor I'olosi!i !(lI"Illldarelc tiparite in aeestscop.
7. Alatura\i tCl11ei pentru acasa Ull plie timbrat autoadresat. In aeest plic yeti primi
tema eorectata.
8. Este foalie important sa notati pc 1)lic l1umilrul de cursant sub care ati fost
inregistrat!
l) In eazul in care comandati materialc noi de curs, sau aveti alte eereri legate de
rdatiilc Cll rublicul, serieti-le separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
lloas( ra imprcuna eu tema. In eo1tul din stanga jos a1 serisorii, serieti "Relatii eu
j1ublicul".
Verificati in ce masura ati reu~it sa relineti cuvintele noi. Traduceli in limba engleza urmatoarele
cuvinte:
The third car is red. '·\1)',1 I ,I 't! kd' 1/ Icdl - A treia ma~ina este ro~ie.
Mother is in the kitchen. >llllal )':1' 1/ III 1)'.1 kil\'dlll - Mama este in bucatarie.
This man has a book. >llYis 1111'.11 Iii / ~I ['lIkj Binbatul acesta are a carte.
1 often go to the post-office. >[ai ofn gau tll D"u paust ofis] - Merg des la oficiul po~tal.
My son is at the school. >[mai san iz Et DZa sku:l] - Fiul meu este 1a ~coala.
Aceasta este a treia casa de pe strada. - It's >the third house in the street.
Acest barbat are 0 ma~ina ro~ie. - This >man has a red car.
Vreau sa scriu 0 scrisoare mamei mele. - 1 want to write >a letter to my mother.
Acest barbat ~i fiul sau merg in fiecare zi > TJ1JS lTI8n and hIS son go to work
la serviciu cu autobuzul. by bus every day.
Oficiul po~tal se aila in apropierea statiei. > The pO':l-oUic,: 10: near the station.
In bucatarie sllnt patm caz1i. > There are fUliI books 111 the kitchen.
Sunt ci'iteva ora~e frumoase in Romania. > There are some nice towns in Romama.
Aeum vom invata zilele saptamami. Observa\i ca fiecare poate fi pronuntat doua feluri:
Vreau sa-l vizitez pe tatal meu sambata. - I want to visit my father on >Saturday.
lar acum L1nneaza acelea~i cuvinte, dar in alta ordine. Cititi-le cu voce tare:
Sa folosim cuvintele noi in propozitii. Traduceti din limba engleza in limba romana:
She reads a book every > I :;;i: n.d;:.1 hll" eVil - Ea cite~te a carte in fiecare
Sunday. sandul duminica.
This man loves his son. > IIYls ml':n lavz hiz san] - Acest barbat i~i iubqte fiuI.
He comes to the post-office > [hI: kamz tu D7 a pallsl ofis - El vine la oficiul po~tal
every Thursday. eVrJ pa.'zdel] in fiecare joi.
We often talk to our sons. > [til: ofn to:k tu aua' sanz] - Vorbim des eu fiii no~trii.
Cfmd vine el de obicei la birou? - When does he usually >come to the offiee?
El vine in fiecare duminiea la voi. > He comes to Y(lUI house every Sunday.
I always visit my mother at five 0' clock - 0 vizitez intotdeauna pe mama (mea)
on Sunday. duminica la ora cinei.
lar acum yom invata un euvant al earui inteles depinde foarte mull de context:
All right! We are going >[0:1 raitllI: a·' gaLlin(~) - In regula! Acum mergem
there now. DZea' nall] acolo.
Pentru descrierea ac(iunilor care Iltl au loe zill1 ic sou /1U se repetcll/1 mod regulat, ci se desfii.,ward i/1
momentu! vorhiril, foIosim timpul prczent continuu (Present Continuous Tense). Acest timp se
folose~{e 111 trei ca:lIri pe care le Fe(i swdia in cursuI /ec(iiIor 5-6, In pril1lul rind I'a vedem din ce se
compul1e, cllm se cOl1struie$te propozipa la t/lnpu/ prezent continllu:
These people arc - I:!' 1 I" III ,I ' - Acqti oameni citesc cat1i.
reading books. II 1111' I 1111 k '.1
He is gOIng home.
Dadi f%sil11 acest timp, verbu/ "to be" 1111 se traduce ill aceste caZUrI. Vel bu! "to be" este 0 parte 0
Deci, timpul prezel1t continuu se f%seo?te pentru acrulI1i/e ('(Ire se desfli,wara in mOl7lell{u/ vorbirh.
Accentuarea acestuia este posibiW eLI ajutoru!urmatoarelor comp/e1nente de (imp:
We are visiting the church > lUI: a:' vizitin(g) DZ~\ t5a:'t5 - Acum vizitam biserica.
now. nau]
They are just reading hooks - Ei citcsc ni~tc car~i chiar acum,
My father is going > [mal fa:fYa ' J/. gallin lgl - Tala\ meu merge
for a walk now. fo" a "o :k nUll] Ja plimbare acum.
He is driving to work > (hi: iz dralvin lg ' tll "alk - Chiar acum merge la serviciu
at the moment. Et DZa mallmanl J cu ma~ina,
"Just" sta inaintea verbului la aspeetul eontinuu (eu tenninatia ,,-ing''),
iar "now" ~i "at the moment" se gasese Ia ineeputul sau la sfiir::;itul
propozitiei.
Sa exersam prezentul eontinuu. Completati propozitiile de mai .ios eu formele eorespunzatoare ale
verbului "to be" ~i ale verbului eu tenninatia ,,-ing";
Maria merge aeum Ia magazin. - Mary >J~. t'0lll.'! to the shop now.
Tatal meu eite;;te aeum aeeasta carte. - My father >is readIng this book now.
Fata aeeea toemai prive;;te aeeasta easa ro~ie. - That girl >Is J list looking at this red house.
Chiar aeum 11 due pe fiul meu Ia ~coala. - At the moment I >tun taking my son to school.
Dupa cum desigur atl observat deja, in eazul verbelor care se termina eu
litera ,,-e" (ea de exemplu "write") Ia adaugarea tenninatiei ,,-ing" ,,-e"-
u1 se amite.
Aeum vizitam aeeasta piata frumoasa. >\\'L :lIC \ J~,j(II1.~.' this nice sqllare now.
in acest moment mama mea desehide > My mother IS opening the shop
magazinul. at the moment.
Fiii no;;tri eondue (ma;;ina) aeum. >Our sons are drivi!lg !lO\\'
Chiar aeum il a::;tepti ;> '\1 II" 111111',1, II! yUlI :Ile waiting
pe tata1 tau. I() I \ ( II II 1.11/1 c: l.
Va mai amintiti de fonnarea interogativului verbului "to be"?
Forma interogativti a timpului prezent eontinuu se ob{ine prin acelaii procedeu (inversarea ordinii).
Sa vedem exemplele:
John is reading Is John reading >i i l dion ri:dm lg1 - John eite~te
a book now. a book now? ,i huk 1l,\lI] o earte aeum?
We are just going Are we just going >/ ,; , "I dj,iSl gauin(g) - Mergem aeasa
home. home? kill/III ehiar aeum?
She is taking the bus Is she taking the bus >111 ~I lCILJIl 1"1 IY,i b,iS -Ea merge eu
to work at the to work at the 1u "c1"k 1'1 IY,I autobuzulla
moment. moment? ]]1;]umantJ serviciu chiar acum?
Ea vorbe~te ehiar in elipa aeeasta eu baiatul? > h ,he talking to the boy at the moment?
Ei te a~teapta pe tine in aeest moment? > ;\IL' they waiting for you at the moment?
El prive~te aeeste fete ehiar aeum? > Is he looking at these girls at the moment')
You are reading a What are yOll reading >1"01 a' Ii.dll1 lg1
IU -Ce eite~ti
letter at the moment. at the moment? 1:1 IYiI maumant] (ehiar aeum)?
Unde merge ea eu ma~ina in aeest moment? > Where is ,he dlll'llll:'- ill the moment?
Cine serie toemai aeum a serisoare mamei? > Who is .Iusl Wrltlllg a letter to mother?
Riispllnsunle sClirte afirmative ,vi negative incep Cli euvintele yes/no care sunl urmale de pronumele
personal !iiforllla eorespullziitoare a verbullii to be. La aeeasta se adallgii cuvill1tulnol daca raspunsul
expril1lii 0 nega{ie.
in propo:::i{iile negative forma eorespunziitoare a verbului to be este urmata de clivantul not.
Is she looking at this building at the moment? - (Ea) Privqte chiar acum aceasta clad ire?
She is not looking at this building at the moment. - Ea nu prive~te aceasta cladire chiar acum.
Are they visiting the church now') ~ (Ei) viziteaza biserica acum?
~i acum vom veri fica in ce masura ati reu~it sa retineti regulile. Completati raspunsurile scurte ~i
propozitiile negative:
Are you going - Yes, I >am. - No, I >am not. - I >am not going
for a walk now? for a walk now.
Is she just entering - Yes, >she is· - No, >she Isn·t. - She >isn'tjust entering
the school? the school.
Are you driving - Yes, we >are. - No, we >arcn ·t. - We> aren't driving
home now? home now.
Is my father talking - Yes, >he is. - No, >hc isn't. - My father >isn't
with Mary at talking with Mary
the moment? at the moment.
Are they reading - Yes, >they are. - No, >they aren't. - They >are not reading
letters now? letters now.
Is John working - Yes, >he lS. - No, >he Isn't. - John >is not working
in the office now? in the office now.
Are you just taking - Yes, I >am. - No, I >am not. - I >am not just
a bus to school? taking a bus to school.
England isn't a big country. > [ingland iznt a big kantri] - Anglia nu este 0 tara mare.
I love Romanian towns. > [aI lay rumeinian taunz] - Iml plac ora~ele romane~ti.
This is an English car. > [Dtis 17. all illgl is k<t :r] - Aceasta este 0 ma~ina englezeasca.
My father is speaking > Im:11 fa IY.I' 1/ ,pi klll 1"1 Talal meu vorbe~te
Romanian now. Illllll' /l11.lll II.lll I romane~te aeum.
Their son doesn't speak > II YCI' S;1Il da/1I1 Spl k - Fiullor nu vorbe~te engleza atunci
English when he's in Romania. illgiJ~ "ell hi /. III rUl11elllia] cand este in Romania.
What time is it now? > ["ot taim IZ It nau] - Cat este ceasul acum?
My son is here, in this > [mai san lZ hia r in D'is - Fiul meu este aici, in aeeast[\
room. ru:m] camera.
I have little time to visit you. > [ai hEv litl taim to vizit iu:] - Am putin timp ca sa te vizitez.
Ten and ten is twenty. > [ten End ten a: r tUenti] - Zece ~i cu zece fac douazeci.
Um1eaZa dm nou un exercltiu, in care trebUie sa completati propozitii:
La ce ora este trenul spre Bucure~ti? - >What tllne IS the train to Bucharest?
Sunt douazeei de serisori pe masa. - There are >t\\'cnty letters on the table.
Dacd din propozirie reiese ciaI' cd acrillnea se desfcl~oarriin l71ol7lentlll vorbiril, clIvintele now, at the
moment ~i justfi pot Ol1l1se.
Unde duci acest scaun? > Whc] c are you taking this chair?
Duc acest scaun in bucatarie. > I" J1l iakmg thIs chair to the kItchen.
in ultimul exercitiu al acestei parti vom recapitula materialul nou. Traduceti in limba engleza:
ACllm fiul lor merge cu ma~ina in Romania. > Their son is driving to Romania now.
Acum merg la oficiul po~tal. > I an\ going to the post-office now.
Unde merge barbatul acesta acum? > Where is tl1lS m<ln gomg now?
Miercurea este a treia zi a saptamanii. > Wednesday is the third day of the week.
Mama mea de obicei nu-mi intelege > My Il\other docsn't usually understand
scrisorile. I1\Y lelkls
loi la ora opt il vizitez intotdeauna pe fiul meu. > 1 always visit my son at eight on Thursday.
La ce ora mergi la ~coala in fiecare zi? > What time do you go to school every day?
Ace~ti baieti vorbesc acum cu fetele acelea? > Are these boys talking to those girls now')
Ca ~i pana acum, ineepem partea a doua a aeestei leqii ell eateva euvinte
nOl:
She has blue eyes. > hI: hEz blu: alz] - Ea are ochi alba~tri.
My baby is in the third > [mai beibi iz in O/a T'a:'d - Bebelu~ul meu este In camera
room. nun] a treia.
Your mouth is red. > [10:' mauT' iz red] - Gura ta este ro~ie.
One month has four weeks. > [U an manT' hEz fo.' "l:ks] - a luna are patm saptamani.
There are three beds > [O/Ca.' a:' T'ri: bedz - In camera sunt
in the room. /11 Df;} ru:m] trei paturi.
Her desk is good. > [ha:' desk IZ gud] - Biroul ei este bun.
Aeum vorbe~te cu fiiea sa. - Now she is talking with her >daughter.
Ea are ochii verzi ~i 0 gura mica. - She has green >eyes and a little mouth.
Acest bebelu~ are ochii verzi ~i > This baby has green eyes and
o gura mare. a big mouth.
Fiica lui are doi fii. > HIS daughter has two sons.
Opusul aeesteia, adiea notiunea "afarn din, din" se exprima prin "out of' [aut 0\ J:
She is taking the baby out of the car now, Ea seoate <lCllm bcbelu~ul din ma~in3.
i/1 aceasta parte a leC[iei vom invata despre 11/7 alt tip de silllatii in carc sc IIlifl:eazti timpuf prezent
continuu. Acesta poate expnma timpul viitor, caml este vorba desprc 0 ([Crilllle pe care am pliil1uit-o
deja, de aceea i/7 mod sigur eo va (/\'eo loc.
Acesle pro]Jozirii se pot traduce in limba romana la timpul prezenl sau viitor
On Friday we are writing > [on fi aidi "}; a I raitll1 1g1 - Vinel i iti SCI iem serisoarea.
the letter to you. D/~l Ict,I' tu lU:]
Tomorrow we are opening > [tall1orau "i: a:' 3UPllllll:') - Maine yom desehide
a shop, a :;op] un magazm.
Next Monday I'm taking >[nekst mandel ann tClkll1 lg } ....: Lunea viitoare te due
you to England. iu: tu ingland] in Anglia.
I'm going to Romania >[ aim gaLlIl1 l g) tLl rumeima - Merg in Romania
in two days. 111 tLl: dC1Z] peste doua zile.
$i acum urmcaZL7 in!orma(ii 1I0i ill legiitllul eLI pronumele pcnonalc !il adjectivele pronominale
posesive. in leeria anterioarii a11l srl/diat pronllmelc you fa aeLlzativ, eLi ill!efesul "pe tme, pe voi, pe
dumncavoastrii, tie, VOila, dllf}/!7em·oastrd'·. far aellm sci l'cdem ~i ce[e[a{te prol1ume fa cazlinfe
1I0011inatil' ,I'i acuzatil' preCtl111 :;;i adjectivele pronominale posr?sil'r?
Maria merge eu tine maine la plimbare? - Is Mary going for a walk with >you
tomorrow?
They are showing me > [Olel 3:' ~allin(gl mi: - Ei Imi arata aeum
their apartment now. OZei' apa:rtmimt n3u] apartamentullor.
Aeum IIi dau eartea mea. - >1 am giving >YOll my book now.
Peste 0 saptamana te due la mama mea. - In a week >1 am taking >YOll to my mother.
19 ma~ini
Inaintea tenninarii leqiei sa recapitulam cele invatate pana acum. Traduceti in limba engleza:
Maine mergl la el (la casa lui)? > Are you gOll1g to his bouse tomOLTOw?
Umlt: trimi(i scrisoarca ci? > Whcre :lIc yOLl ~cndll1g her letter')
Saptamfllla viltoarc 11 duccmln Anglla :> "C'\! II ,'L'k II l' ;\rl: l:\k11lg them to England
pentru cincisprezccc zilc. I ()I I illL'L' I1 d, I V '.
A treia casa din dreapta are douasprezecc camerc. > I Ill' thlld hOLlSl' 011 1Ill' II~ht lidS twclve rooms.
Eu tocmai duc bebelu~ullor in bucatarie. > I'm Just taking thell baby to the kitchen.
Acest barbat are doua fiice. > ThiS man has two daughters.
Vreau sa-ti dau cartile mele. > [ want to give you my books.
In fiecare vineri 11 vizitez pe fiul meu. > I visit my son every Friday.
Nu citesc aceasta carte acum. > I'm not reading this book now.
Tocmai scriu 0 scrisoare tatalui nostru. > l'mJust writlllg a letter to our father.
Ei vorbesc acum despre fiica ta? > Arc they talklllg aboLlt your daughter now?
Momentan nu-i aratam (ei) > At the moment we are not showing her
casa noastra. our house.
moment
RECAPITULAREA LECTIEI
, 5
5.1. In limba engleza zilele saptamanii se seriu eu litera mare:
Monday - luni
Tuesday - marti
Wednesday - 1111ereun
Thursday - J01
Friday - - VInen
Saturday - sambata
Sunday - duminiea
5.1.1. Daea inaintea zilelor saptamanii se afla euvantul "every" (fieeare) atunei nu se folose~te
prepozitia "on":
on Monday - luni
every Monday - in fieeare luni
5.2. Daca intr-o propozitie sunt doua complemente cireumstantiale de timp, eel care determina
timpul mai exact, treee pe primulloe:
sambata la ora cinei - at five on Saturday
5.3.1. Timpul prezent continuu se folose~te pentru exprimarea unei activitati care se desra~oara
in momentul vorbirii.
In propozitiile la prezentul continuu se folosesc urmatoarele complemente
eircumstantiale de timp:
now - acum
at the moment .., chi'll' acum, in acest moment
5.3.2. Prezentul continuu se folose~te ~i pentru exprimarea acelor evenimente care sunt planuite
in viitorul apropiat ~i se vor desra~ura in mod sigur. In aceste situatii folosim urmatoarele
complemente de timp:
tomorrow - maine
next (week, month) - unnator, care unneaza (saptamana, luna)
in (two hours) - in, in decurs de (doua ore)
Aceste complemente de timp se afla la inceputul sau la sfar~itul propozitiei:
5.3.4. Daca verbul se termina in ,,_e", atunci la adaugarea tenninatiei ,,-ing" se omite ,,-e"_ul:
to write - writing
to take - taking
5.4. Cazurile nominativ, acuzatlv ~i dati v ale pronumelor personale precum ~i adjectivele
pronominale posesive sunt cup rinse in tabelul unnator:
D. In fiecare din urmatoarele propozitii exista 0 gre~eala. Rescrieti propozitiile, corectand gre~elile:
lncepem lec(ia noua prin invaiarea catorva cuvinte noi. Repetaii cuvintele
~i fiii atenli la pronuntia corecta:
My sister is a nice girl. > [mal sista' iz a nais ga:' I] - Sora mea este 0 fata draguta.
Do you want to ask him >[dlllll: "on t tu a:sk him - Vrei sa-I pui lui
this question? [Y IS k "est~im] aceasta intrebare?
Their suits are green. > l lYe? su:ts a:' gri:n] - Costumele lor sunt verzi.
That woman has > [DIEt Uum[m hEz - Femeia aceea are
nice hands. nais hEndz] maini frumoase.
Have you animals at home? > [hL:\' IU: Enimfdz Et haum] - Ai acasa animale?
The way to this town > [Dzb. "el tll D 7 1S taun - Drumul spre acest ora~
is long. IZ lon(gl] este lung.
Mama ~i tatal nostru se plimba - Our mother and father are walking
acum in gradina. in the >garden now.
Peste 0 saptamana duccm animalele noastre - In a week we are taking our :::iJ.nimals
in gradina. to the garden.
Fratele tau are in mana cartea mea. - Your brother has my book in his :>hand.
Surarii tale ii place sa manance pe~te. :> Your sIster likes to eat tish.
EI are bani In mana. > He bas money Il1 bis hand.
Pe unde mergi la serviciu de obicei? > Whicll way do you usually go to work')
Si acum sa vedem cel de-af treilea caz in care se folose-$te timpul Present Continuous. Prezentul
continuu se folose:~te -$i atunci cfmd ac!iunea se desfa-$oara in prezent -$i se refera la 0 activitate
excepfionalii. l~l acest caz folosim urmiitoarele complemente de timp:
today - aZI
I usually go to work by bus, >[ai iu.Juali gau tu L1 a.'k - De obieei merg la lueru
but today I am going by car. bai bas bat tildei 31 EIll eu autobuzul, dar azi
gauln lg ) bal ka:'] merg eu ma~ina.
We usually eat at home, but >["i: iu:juaII l.t Et haum bat - De obicei maneam aeasa, dar
this week we are eating DZis "i:k "i: a I i·tln lg ) In aeeasta saptamana
at a restaurant. Et a restront] maneam la restaurant.
This month I'm writing > [DZI s manT' aim raitin lg ) - In aeeasta luna scriu
letters to my sister. leta'z tu mai sistarJ scrisori surorii mele.
He usually reads books >[hi: !U'juali ri:dz buks - De obieei seara el eite~te
in the evenings, but today in D'I i:vnin lgl bat tadel earti, dar azi elmerge
he is going for a walk. hi: 17. gauI1l 1C1 f'O:' a "o :k I la pi imbarc.
"I usually go to work by bus, ... " ..... but today I am going by car."
Inainte de a trece la exercitiul urmator, yom invata un cuvfmt nou:
Completa(l propozi(iile de maijos cu verbele la timpul corespunzator, prezentul continuu sau simplu:
Mama mea de obicel lucreaza panil la opt, - My mother usually >\\'orks to eight,
dar azi lucreaza pfma la cinci. but today she >1:' \1 ell kmg to five.
Dimineata merg des la ~eoala, dar in - 1 often >go to school in the morning, but
aeeasHi dimineata merg la eumparaturi. this morning 1 >all1 gum!:! shopping.
Tatalui lor ii place sa eitcasca carti dupa-amiaza, - Their father >likcs to read books in the
dar azi a viziteaza pe mama sa afternoon, but today he >is \'isitlng
his mother.
In aceasta luna IlU conduc ma~ina. - This month 1 >aml1ot driving the car.
Azi nu lunam, dar II duccm pc fiul nostru - Today we >are not working but we are laking
la Bucurqli. our son to Bucharest.
De obicei merg pe jos la lucru, dar azi > I usucdly walk to work, but today
tatal meu ma va lua eu ma~ina. my lalher i:, I;lkmg me by car.
Nu-mi place sa-I vizitez pe aeest baiat, > I dOll'! like \ll 11:'11 thiS boy.
dar saptamana aceasta ma duc la e1. but thiS \Veek ['m gOing tll hll11.
De obicei ei merg la lucru dimineata, > They u;,ua\\y go III wOlk. in the morning.
dar azi merg dupa-amiaza. but today they are gOing in the afternoon.
Nu-mi place sa 0 a~tept pe sora lui, > 1 don't like to wait for his sister,
dar azi 0 a~tept. but today [ 3m waiting.
in accasta luna il due in Anglia. > This month I'm takmg him to England.
Tomorrow 1'111, flying > [tamorau ~'")) !lalll/ g ) - Maine ealatorese eu avionul
to Berlin. tll bil '11I1J la Berlin.
He often brings her > [hi: orll brill/elz ha:' - EI..u.aduee des eartiGei.
books. buks]
That girl is just smiling > [DZEt garllz djast - Fata aeeea tocmai iti zambe~te.
at you. ~lI1a'lill(gl Et iu:]
Sa verificam daca ati asimJ lat cuvintele no1. Traduceti unnatoarele propozitIi in limba engleza:
Acest baiat imi zambqte intotdeauna. > This boy always smiles at me.
Tata aduce masa In a doua camera. > Father is bnngll1g the table to the second room.
Acul11 va vom prezenta din nou cateva cuinte no1. Repetati-le Cli voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
In limba engleza atat "Eu ma numesc .... " cat ~i "pe mine ma cheama" se
traduc prin "my name is ...".
In aceasta casa sunt trei dormitoare. - There are three> bedrooms in this house.
lar acum in cadrlll disCII{iel despre timpul p"ezent conlinuu illlYJ{am 0 regula gramaticala foarte
importanta Cll privire la folosirea verbelO1: Exista verbe pe care nu Ie putem folosi ia acest timp.
Acestea sunt verbe care exprima senza{ii sau sentimente. lata cateva exemple dinlec{lile anterioare:
to want "'
>,[tu "ont] a vrea
to be >[lu bL] - a f1
Ciliar 1i /n cazlil /n ('(//"c pc Idngcl aceslr: verbe in propozi{ie se afld expresiile now, just, at the mo-
ment /n mod o!Jligll!ul"//I \'(' Iduse,.,·e timplll Prcscnt Simple.
At the mO!llcnt I d(\n'1 >11 I l)l,l millunant ai daunt -l\'u-l vad acum.
sec hil11. ~;j: him]
I don't understand you >[ ai daunt anela' 51 End ill: - Acum nu te Inteleg.
now. nau]
Aeum ~tiu ea maine elmefge la Bucure~ti. - Now J >kJj()\v he >IS going to Bucharest
tomorrow.
Tatal nostru nu lucreaza acum In gradina. - Our father >is not working in the garden now,
Unde merg eu avionul surorile lui maine? - Where >are his sisters flying tomorrow?
Acc~ti oamcni luereaza Intotdeauna sambata. - These people always >work on Saturdays.
Nu VOl' sa meal'ga eu nOI aeolo. - They >don't want to go there with us.
Cine lucreaza in a doua camera aCllm? - Who >i, working in the second room now?
Fiul nostru vine acasa de obicei la ora - Our son usually >comes home at five in the
cinci dupa-arniaza, dar azi vine La doua. afternoon, but today he >is coming at two.
Aces! ceas estc de obicci in camera mea, - ThIS clock >is usually in my room,
dar azi este ill d()fmitoruLLui. but today it >is in his bedroom.
in cele ce urmeaza ne vom ocupa de plumlul substantivelOl: Acele substantive care la singular au
termina{ia -s, -sh, -ch, -x, la plural primesc termina{ia -es, care se pranun{a liz]:
church - churches
Daca substantivul se term ina In -e, la plural prime:;te doar termina{ia -s :;i se pronun{ii la Jel [iz]:
Termina{ia -es se Jolose:;te la persoana a treia singular :;i In cazul In care verbul la infinitiv se
term ina In -0.
Sa exersam regulile. Completati propozitiile In limba engleza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare. Atentie la
pronun\ie!
Casele de pe strada Garii sunt frumoase. - >Houses in Station Street are nice.
Mama mea preda engleza Intr-o ~coala. - My mother >teachcs English in a school.
Sunt unsprezece birouri In aceasta clad ire. - There are eleven >offices in this building ~
Sora mea vrea sa viziteze acele biscrici. - My sister wants to visit those >churches.
Petre merge acolo In fiecare marti. - Peter >gocs there every Tuesday.
Mary keeps an animal > lmean ki:ps an Enimal - Maria tine acasa un animal.
at home. 1:1 hilUm]
Her sister teaches them > l 11<1:' snstii'" ti:t~iz DZem - Sora ei ii invata in fiecare zi
to read every day. III n d ('vri dei] sa citeasca.
Who pays for the books? > I hLl: PClZ fo:' DZa buks] ~ Cine plate~te caI\ile?
Do you hear my father > I dll ill: hia' mai fa:Dza' - iI auzi pe tatal meu
in the garden? III [Ya ga:'dn] in gradina?
They are just trying to > l IYel a: r djast traiin(g) tll - Ei tocmai incearca
ask you a question. a:sk iu: a k"est~an] sa-ti puna 0 intrebare.
Aculll (ci) inccarca sa scrie 0 scrisoare lunga > They are trying to write a long letter
lllal1lci lor. to their mother now.
Maine piatim aceste case. > Tomorrow we are paying for these houses.
Tatallui are birouri in aceasta cladire. > H is father has offices in this building.
Cine incearca sa iasa din gr~lliina? > Who is tlying to go out of the garden?
Sunt cateva biserici frumoase in Bucurc~tl. > 1'11CIl' ;IIC SOII1C 11ICC churchcs in Bucharest.
Urnuitoarea regula se refera la pluralul substantivelor care se termina In -yo Daca Inaintea sunelului
0 consoana, atunci la plural terminatia -y se schimba In -i, ~i va fi urmal de
-y se afla (Ia singular)
lerminatia -es.
factory - factories
Dadi ter-millaria -y a lI/llli sllhstalltiv la singular este preceda,ta de 0 vocala, alunci cuviintul prime~te
la plural doar termillatia -s:
way ways
Ea tocmai plate~te pentru aceste car-ti. - She is just >paymg for these books.
Acqti bebclu~i nu Ie aud pc mamcle lor. - These >babies don't hear their mothers.
Acqh baieti vor sa viziteze cateva tari. - These >boys want to visit some >countnes.
in exercltiul urmator yom veri fica notiumle insu~ite pima acum, refelitoare la pluralul substantlvel<!!."..
~i la ortografia corecta a verbelor conjugate. Traduceti in limba engleza: j
Acqti baieti nu vor sa mearga acasa. > These boys don't want to go home.
Bebelu~ii lui sunt acum in gradina. > His babies are m the garden now
Ea incearca sa citeasca 0 carte in fiecare zi. > She tnes to read one book every day.
in fiecare saptamana Ie trimitem cinci scrisori. > E\'ery week we send tht:1l1 flvc IcttCIS.
In acele tari oamenii traiesc in case mici. > In those C()lIntnt:~ 11l'UI'!c 11\t: III IIttlc houses.
Nu vreau sa Ie cer acestor baieti sa scrie > I don't II ,lilt III ,I,k thc,,,t: hoys to write about it.
despre aceasta.
Imi plate~te lunar 20 de dolari. I Ie- I'.IY:-' 'ilL' 20 dollars every month.
Read this book! > [n:d DZ\s buk] - Cite~te aceasta carte!
Cititi aceas(a carte!
nuni "r(,171 sci expril71am 0 rugaminte, atunci se adallga cuvantlll pleasel pk?] -te rag, va rag:
Ask him for it, please. > [a:sk him fa:" it pli:z] - Cere-i lui, te rag.
Pay for this bicycle, please. > [pei fa:' DZis baisikl pli:z] - Platqte aceasta bicicleta, te rag.
Doni \'/'('11/ .1'(/ ordollclm cuiva sau sa rugam pe cineva sa lUI faca ceva, atunci i'naintea verbului se
Don't open the window' > I (LlLInt aupn DZa Uindau] - Nu deschide fereastra!
Don't go out of yOlll' roo 111. > I daunt gau aut av io:' rll:l11j - Nu ie~iti din eamerele voastre.
Don't think about iI, pk:ls\'. >- I <I:lllnl T'lnl"lk :,b:lIll II pll /1 Nu tc giindi la asta, te rag.
Don't show me this book, ,1,1.111111 ' .. III 1111 I )'1', hilI. . Nu-mi arata aeeasta carte,
please. I >II / I te rag.
In a<.:ea'IS!<1 parte vom recapitula reguJile gramaticale ~i cuvintele noi pe care Ie-am Invii\at In cele
dOlla leqii.
In prillllli cxcrcitiu silabele accentuate sunt scrise cu Jitere Ingro~ate. Pentru Inceput ascultati doar
<lialogllrilc. Apoi ascultati-le Inca a data ~i repeta\i diaJogul.
Tom: Tomorrow they ,Ire going 10 Bucharest to pay fur the houses,
Barbara: But where are they uow'!
Tom: This morning they are going 10 the post-ofTice. They are going there now.
Mary: I want to ask you a questioll: whk-h way arc Tom and Peter going to the office now?
John: Ask my father, please. I think he knows it.
Vreau sa trimit aceste scrisori vineri. > J want to send these letters on Fnday.
Aceasta carte este pentru tine. > This book IS for you.
Cred ca aceasta scrisoare este lunga. > I thmk this letter is long.
Tine acest stilou ~i scrie-i 0 scrisoare. > Take this pen and write a letter to her.
Romania ~i Anglia sunt tari frumoase. > Rom~lIlla and England are nice countries.
Sambata voi merge la plimbare. > On Saturday I'm gOll1g for a walk.
Miercuri la noua sunt intotdeauna acasa. > At nine on Wednesday I'm always at home.
Tocmai iqim din casa. > We are just going aLIt of the house.
Maria nu viziteaza aceasta biserica acum. > Mary IS not vIsiting thlS church now.
$tiu romane~te, dar nu ~tiu engleza. > I know RonWIII:lIl hut I dOll't know English.
Ace~ti bebelu~i sunt aici. > I Ill'Sl' lillie h~lbles are here.
In dormitorul mcu se alla un pat ~i un hirOlI. - I hl'l C ~lIC a bed and a desk in my bedroom.
Fiica lui are ochi alba~tri ~i () gura ro~ie. > His daughter has blue eyes and a Icd IIlouth.
Mama mea lucreaza acum in bucatarie. > My mother is working In the kIll hCIl IlOW.
Luna viitoare (ei) zboara cu avionul > Next month they are flying hy pl:llIe
in Anglia. to England.
Peste zece zile ne ducem la ei. > We are going to them III tell d:IYS
Maine ne iei ~i pe noi cu tine? > Are you taking us With you tomorrow?
Da-i lui aceasta bicicleta, te rog. > Give him this hicyck, pkase.
Sora ei se plimba acum in gradina. > Her sister IS walking III the garden now.
De obicei lucrez luni, dar azi >I l\:,u~d]y work on Monday but today I am
nu lucrez. not work j ng.
6.2. In limba engleza atat "ma numesc", cat ~i "pe mine ma cheama" se traduc prin "my name is. "
6.3. Exista verbe care nu pot fi folosite la timpul prezent continuu. Acestea sunt verbele car __
exprima senzatii sau sentimente:
to see - a vedea
to know - a ~ti, a cunoa~te
to like - a-i placea, a i'ndragi
to think - a crede
to hear - a aUZI
6.3.1. $i i'n cazul In can: i'n propozi(iile care conlin aceste verbe figureaza expresiile "now,
just, at the moment", trebuie folosit timpul prezent simplu:
Now I don't understand him. - Acum nu-l i'nteleg.
6.3.2. Daca din context reiese ca aqiunea se desfa~oara tocmai i'n momentul vorbirii, atunci
expresiile "now, just, at the moment" pot lipsi din propozitie:
Where are you going? - Unde te duci?
We are going to school. - Mergem la ~coala.
6.4.1. Daca substantivulla singular se termina in ,,-s, -sh, -ch, -x" pluralul se formeaza
prin adaugarea terminatiei ,,-es" care se pronunta intotdeauna [1/ J :
bus - buses
church - churches
Daca in afara de terminatile de mai sus cuvantulla singular mai are ~i terminatia ,,-e",
atunci la plural prime~te doar un ,,-s" ~i pronuntia este de asemenea[ IZ].
6.4.2. Daca intr-un cuvant la singular tenninatia ,,-y" este precedata de 0 consoana, atunci la
plural ,,-y" -ul se transforma in ,,-i", la care se adauga tennina(ia ,,-es":
baby - babies
factory - factories
6.5. Fonnarea timpului prezent simplu la persoana a treia singular prin adaugarea la verb a sufixului
,,-es".
6.5.1. Daca la infinitiv verbul are terminatia ,,-s, -sh, -ch,-x" sau ,,-0", atunci la persoana a
treia singular prill1e~te sufixul ,,-es" care se pronunta intotdeauna [iz]:
teach - teaches
go - goes
6.5.2. Daca infinitivul vcrbului are tenninatia ,,-y" precedata de 0 consoana, atunci la persoana
a treia singular ,,-y"-ul se transforma in "i", la care.se adauga sufixul ,,-es":
try - tries
(1.(1. I. ()aca vrCI11 sa expnmam un ordin folosim forma de infinitiv scurt a verbului,
fara particula "to":
(,0 home! - Mergi acasa!
()aca vrcm sa nc cxprimam politicos sau vrem doar sa cerem ceva, atunci se adauga
cuvanlul "please":
Open the door, please. - Deschide u~a, te rag.
6.6.2. Daca ordonam cuiva sa nu t~lca ceva, atunci forma negativa a verbului auxiliar "do"
(don't) inaintea verbului:
Don't go home! - Nu merge acasii'
Putem folosi cuvantul "please" pentru 0 exprimare politicoasa:
Don't take it, please. - Nu-l lua, te rog.
6.6.3. In limba engleza, aceea~i forma de imperativ se poate referi aHit 1a singular cat ~i 1a
plural:
Go home! - Mergi acasal
Mergeli acasii'
TEMA PENTRU ACASA 6
at the moment > I Ll [Va maumant] - ill acest moment, chiar acum
out of ·'1 ,1111 :1 \ 1 - din (de ex. a scoate ceva din cev?-'-.
to pay (for) I
.~ II I 11\'/1 - a plati (ceva/pentru ceva)
Ati lacut deja primii pa~i in invatarea limbii engleze. Ati constatat probabil, ca va este din ce in ce
mai u~or sa intelegeri propozitiile simple. S-ar putea sa averi greutari cu unele structuri gramaticale
sau cu unele cuvinte, dar aceasta este ceva obi~nuit. In curand veti putea folosi lara nici 0 dificultate
~i aceste forme mai complicate.
Pentru a va ajuta, de aCU111 inainlc, 1a inceputul fiecarui manual, vom prezenta 0 recapitulare a
regulilor gramaticalc inva\alc in caiclul precedent. Repetarea sistematica a celor invatate va ajuta
sa vii t1xa\i no\illnilc deja s{lldiate ~i (o(odata, va stimuleaza dezvoltarea cuno~tinrelor de limba
cnglcza.
- Mull sucCt,:s'
[>rofcsorul dUl11l1cavoaslra
© Copyright by
EUROCOR - lnstitutul European de Cursuri prin Corespondentii S.R.L.
2000
ISSN 1453-8474
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. Va rugam, incepcti rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregul material, ati repetat euvinteJc ~i ati rczolvat lara gre~eli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a Ineepe rezolvarea acestcia va reeomandam sa studiati eu
atentie ~i sa reeititi Inc(\ 0 data (cxlul, urmarind regulile pe care recapitularea Ie
aeccntucaZ~1 prill plillclarc.
2. Atunci c;\lld Illva\,1I1l (l I iII lila sl ra inil, accasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perscvcrcn\a Cll can.: am lllva\at sa ll1crgem. In acest scop v-au fost propuse 0 serie
dc cxerci\ii. Va slIgcr,lnl sa rcvedqi din cand In cand matcrialul deja parcurs. In
sClIrt limp, cllrsantlll sc V:I cOllvinge ca aeest lucru nu estc lipsit de sens. Tema
implica Illtotdeauna ~i repclarca maleriei din JcqiiJc anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de Jucru, care, In mod spontan ~i f<ira eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consoJideaza euno~til1tcJe. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea limbilor straine,
VOl' ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
4. Transcriqi tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi fonnu]arelc tipilrite In aeest seor.
7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic veti primi
tema corectata.
R. Este foarte important sa notati pc pJic numarul de cursant sub care ati fost
Inrcgistrat!
9. In cazulln care comandati matcriale noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
relatii1e eu publicul, scrieti-Ie separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra impreuna cu tema. In coltul din stanga jos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
Bring me your cIgarettes! > [bnn(g) mI: 10:' slgarets] - Aduceti-mi tlgarile voastre!
We are gOlllg to England > [L1 I: a:' gault1(g) tu in(glgland - Maine mergem cu vaporul
by ship tomonow. bal ~IP tamorau] in Anglia.
Our family likes to visit > [aua! fEmill lalks tu villt - Familiei noastre ii place
London. land an] sa viziteze Londra.
lgi
My friend is coming to me > [mal frend IZ kallllll lu 1111: - Prietenul meu vine la mine
tillS year. DIIS 11'1'] anul acesta.
[ live In the fourth house >['1111\ In IYa (c).'T' haus - Locuiesc in a patra casa
in this street. IIJ O/IS stn:t] de pe aceasta strada.
Look at 11lS right foot! > [luk Et hlz rait fut] - Uita-te la piciorullui drept!
Do you hke music? > [dull! la/k miu zik] - Iti place muzica?
Tigarile lor sunt pe birou. - Their >CIg~\l cttes arc on the desk.
El este eel de-al patrulea frate al meu. - I-J e is my >1 (JlIII h brother.
2
Oupa cum ati observat, inamtea substantivulUi music (muzica) nu se
pune nici un fel de articol.
some of my friends > l sam a V mal frendz] - cativa prieteni de-ai mei
('111'(/11111/ of ('.I'll' /oIO.l'ill)('1I11'1I iI nj!l'Il1/iI IJO.l'(',\iil (ceva/cineva aparline cuiva). f)(' iI,\'('/I11'Il1'il, pul1'/n
exprill/il ,,\'i ('illIllIl//('1/ ('II illlllol'lIlll1l (If f)(' (,H'II/IJlII:
1"'_~
Cuvintele de mai sus sunl slIhslanlive carl' IlU au plural. Existii ~i in limba romdnii asemenea sub-
stantive: de exemp/u, za//(11: j'aso/I', SI'II', l11iere Aceastti categorie cuprinde - printre altele-
substantivele care denul11esc materia; de exemplu:
Vrei sa manallei paine eu dulceata? > Do you want to eat bread WIth jam')
4
Baiatul acela manfmca piiine cu miere. > Th~lt bo') IS eatll1g bread wIth honey.
She has many cars. > [SI hL/ mcnJ ka 'z] - Ea are multe ma~ini.
1 haven't much money. > [al hE\ nt llldt 0 mal1l] - Nu am multi bani.
How many? > [hau mel1l] - cati? cate? (in cazul substantivelor
care au plural)
DL: L:xL:nlplu:
How many people > 111.\1\ I\}\"\I' I" I" . Ciiti oameni cuno~ti?
do you know? till III 1],111\
How much sugar > [hall mats suga' - Ciit zahar vrei?
do you want? du Ill: "ont]
Ciita piiine vreti sa miincati? - >How much bread do you want to eat?
Ciita bere vor sa aduca? - >How much beer do they want to bring?
Cite ce~ti de ceai vrea sora dumneavoastra? - >How many cups of tea does your
sister want?
less than > [les OlEn] - mai putin deciit, mai putin de
Iar acum sa folosim cuvintele noi in propozi(ii, Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
The chairs are around >[Dla t~ea'z a:' arallnd - Scaunele sunt in jurul mesei.
the table, DZa te/bl]
These ships are fast >[OZI:Z ~IPS a:' fa:st] - Aceste vapoare sunt rapide.
I have more cars than you. >[al hEy mo.' ka:'z OZEl1/lL] - Am mai multe ma~ini decal tine.
Buy me this bicycle I >[bal mi: OilS baislklJ - Cumpara-mi aceasta bicicleta!
I'm not buying this house, >1;\lIllIlI>t h,I/IIl''') 1)'1\ 11.ltlS - Nu cumpar aceasta casa,
because it's expensive. blko/ II~ Ibl'(,II\I\' I deoarece este scumpa.
He has less money than >[hl' h[z k~ III all I [YEn - El are mai putini bani decat
his brother. hiz bl aD!;j' J fratele sau.
6
Give me a little beer, please. >[gIV 1m: a litl b1a' plI:z] - Va rag, dati-mi putina bere.
Do you love your dog? > [du IU lay io:' dog] - Va iubiti cainele?
Refinefi deosebirile dintre expresiiIe de mai jos. Ambele suntfolosite cu suhstantive care nu au plural.
De exemplu:
Cuvantul little poate ji folosit ii ca adjectiv, ii atunci se traduce prin: mic, infim . In acest caz,
fnaintea lui poate sta ii un articol; de exemplu:
AI11 doi cill1li ~i Ii iuhl:sc. I have two ><1",,,, and] love them.
Prima ma~ina este iertina, a dona The first ear is >1'111'.11) and the second
este scumpa. IS -T\lll'II';IVl·.
to sing - a canta
Where do you want to sit? > I ",.,,' till III "0111 III ',(11 ~ Unde vrei sa stai?
How many cigarettes do you ~> 111,1111111'111 '.1".11 ('I'· till III - Cate tigari fumezil
smoke every day'! "II. II iI. (' \I I (lc-rl fumati zilnic?
Mother always worries about > 11l1a1Y~I' O:I" CIZ " onz aballt - Mama se ingrijoreaza intotdeauna
her daughters. ha.' do:t<.l'z] pentm fiicele sale.
She is singing a nice > [~i: iz sin(glin(g) a DaIS - Acum ea canta 0 melodie
song on the radio now. son(gl on DZa reidiau nau] placuta la radio.
Ea fumeaza mai mult decat tatal ei. - She smokes !11ore t h:lIl hel Lithe!.
8
far acum vom Inviirajolosirea genitivului cu apostroj 's, (the Saxon Genitive l [Y<\ s~<:k s 111 dJenitiv n.
Se joloseite de obieei pentru persoane.
1. La singular:
Genitivul se jormeazii punand Injarii posesorul urmat de un apostrof ii litera s. Apoi urmeazii
obieetul posedat:
2. La plural:
Daeii substantivul este la plural ii se terminii eu litera s atund se adaugii doar un apostrof:
Dadi substantivul aflat la pluralnu se terminii In -s atul1ci se adaugd atat apostroful cat Ifi
litera s:
casa acestor oameni - these people's house > [ozl:Z pi.plz ballS]
De exemplu:
My mother's brother has a nice car. - Fratele mamei mele are 0 ma~ina frumoasa.
Our family's friends are young. - Prietenii familiei noastre sunt tineri.
Prietenul fratelui sau este ~i prietenul meu. • - >H IS hi othCI',,; 1'1 lend is also my friend.
Cartea acestei fete este pe masa. - >TllIS ~lrl's book is on the table.
Cine vrea sa vada birourile tatalui nostru? - Who wants to see >our father's of1]ces?
9
Dacii substantivul (posesorul) nu denume~te 0 jiin!ii, atuncl se folose~te cuvantul of pentru exprimarea
gemtivului:
the window of this room > [DZa L1indau av DZ1S ru m] - fereastra acestei camere
In exercitiul urmator, transformati genitivul cu apostrof in genitivul format cu prepozitia of. Daca
transformarea nu este posibila, repetati propozltia originala:
the mouth of" the horse > tllc hOI ~c'~ 1l1Oulh
$i acum sii invii!iim un nou verb: can [kEn] - a putea, a fi capabil, a ~ti.
Acest verb face parte din grupa verbelor modale, ceea ce inseamnii cii forma lui este ldentlcii la
toate persoanele, iar verbul care-l urmeazii I1U are particula to.
I can drive a car. > [al kEn dralv aka:'] - ~tiu sa conduc
(0 ma~il1a).
She can give you this book. > [~I' kLn glv IU. IYls hukl - Ea poate sa-ti dea aceasta carte.
They can sit on these > [OZel kEn Sit on IYJ.z - Ei pot sa stea pe aceste
chairs. t$ea' z] scaune.
10
Traduceti urmatoarele propozitii:
Sora mamei mele ~tie sa vorbeasca engleze~te. > My mother's sister can speak EIlg:II~1J
Ei pot sa plateasca biletele noastre. > They c:ln pay for our tickets.
Putem sa fumam in aceasta camera. > \Ve cfln ~Ill()kc III this room.
Poti sa vorbe~ti cu noi despre asta. > You can t:llk with us about It.
Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii verbului can :ji a subiectuilli; de exemplu:
Her sister can drive. Can her sister drive? - Sora ei ~tie sa canduca?
We can take the car. Can we take the car? - Putem sa luam ma~ina?
They can go for a walk. Can they go for a walk? - Ei pot sa mearga la plimbare?
Pot sa vina (ci) aici dupa-aillia/a'? > (',111 Iii, Y ,'''JIll' h,'ll' '" III,' ,ilil'In"OIl')
Rdspunsllrile seurte se jormeaza eu ajutorul pronumele personal :ji a verbului can, in rdspunsuri
negative verblll can este urmat de euvGntul not, iar forma preseurtatd este can't[ ka:nt], Retineti cd
se pot serie:ji fmpreuna: cannot [kEnat],
Can your daughter sing? > [kEn 10:' do:ta' sm(~i] - Fiica ta ~tie sa cante?
l!
Forma negativii cannot sau can't se folose$te $i In alte tipuri de enunturi:
She cannot open the door. > [~i: kEno! aupan DZa do:'] - Ea nu poate deschide u~a.
~i acum sa exersam ce am invatat pana acum. Traduceti In limba engleza urmatoarele propozitii:
Ea nu poate manca aceasta branza. > She can't eat this cheese.
Pot sa fumez in aceasta camera? > Can l s1110ke 111 this room')
Pot sa-mi arate casa lor? > (";IIJ tlln "how me their house')
Tatallui nu poate vorbi acum cu dumneavoastra. > I liS fathcI celn't talk wIth you now.
Putem sa scriem aceasta pentru tine. > We can v. rite It for Y0l!.
intrebiirileformulate cu verbul can pot Incepe $i cu prol1ume interogative; $i In acest caz se inverseaza
ordinea, de exemplu:
Where can I see these books? - Unde pot vedea aceste carti?
Who can read this letter? - Cine poate citi aceasta scrisoare?
Ciind pot sa iau aceste scrisori? > When can 1 take these letters?
IaNi ultimele cuvinte noi din aceastii parte a lectiei. Cititi-le cu atentie:
the best > [DZa best] - eel mai bun, eel mai bine
why > ["ai] - de ce? pentru ce? din ce cauza?
12
Urmari\i felul in care se folosesc aceste cuvinte in propozi\ii:
'.
Which car is better? > l "I\~ ka I IZ beta l ] - Care ma~ina este mai buna?
How can I write > [h.lll L1:11 al ralt - Cum pot sa scriu
this letter? IYI" Ieul i l aceasta scrisoare?
Why are you worrying? > l ":11 :1 ' III "orill1'~I] - De ce te ingrijorezi?
You are my best friend. > [Ill cl I Illdl best ftend] - E~ti prietenul meu eel mai bun.
This plane is the best. > [IYI" plt:t'l I;' DZa best] - Acest avion este cel mai bun.
Whose is this bicycle? > [hu / 1/ :/1:; b21lslkl] - A cui este aceasta bicicleta?
Aceasta carte este cea mai buna. - This book is >the best.
Cilta paine cu unt poti manca? - How much bread and butter can you eat?
Care carte pot sa a iau? (Ce carte pot sa iau?) - Which book can I take?
Cali caini are sora prietenului tau? - How many dogs has your friend's sister?
Nu pot fuma aici, deoarece fratelui lui Mary - I C\11 I :'11l0kc hcre, because Mary's brother
nu-i place. dOL'SII'1 IlkL: It.
Ferestrele acestei camere sunt mario - The windows of thIS room are bIg.
LECTIA
, 7 - PARTEA A DOVA
14
..
Sa folosim cuvintele noi in propozltii:
Her mother's brother is > [ha ' ma D"{\I Z braDza' II - Fratele mamei ei este
a poor man. a po' mEn] un om sarac.
That rich woman has > [IYFt Ilt~ "l.IIman hEz - Femeia aceea bogata are
three houses. T'11 !l,lL1ZIZ] trei case.
Can we go to the park? > [kLIl "l. gau tu DZa pa:'k] - Putem merge in parc?
I want to have many trees >la'"ollt tll hEv meni tri:z - Vreau sa am multi copaci
in my garden. 11l mal ga:'dn] in gradina.
I can't drink beer tonight. > [:Ij b nt drin(g)k bia' tanait] - Nu pot sa beau bere diseara.
.8
I like to eat apples in summer. > [al talk tll i:t Eplz in samal] - Lmi place sa mananc mere vara.
Aceasta sannan{\ pisica nu are casa. - This >poor cat has no home.
Ea de ce paate bea bere ~i eu nu? - Why can she >drIllk beer, and I can't?
She never goes to work > 1';1 Ill'\ ,I' !'dll/ III ",I 'k - Ea nu merge niciodata la lucru
in the morning. 111 1)',11110 '11111""1 dimineata.
Ei nu pot niciodata sa conduca 0 ma~ina. > They can never drive a car.
Eu nu rna plimb niciodata in parcul acela. > I never go for a walk to that park.
Eu nu cant nieiodata cantece. > I never sing songs.
Ei nu eumpara niciodata branza. > They never buy cheese.
lata cateva adjective noi:
Ei cauta 0 casa spatioasa. - They are looking for a > large house.
I always forget to write > [al o'j"elz forget III 1;111 I ntotdeauna uit sa-i seriu
a letter to her. a leta' III ha ' I (ci) () serisoare.
We often stop near this shop. > I"! 0111 slop 111.1' I) 1'0 ',oil I Ne oprim des langa acest magazin.
1
Listen! Pink Floyd > III ,II 1'111 "'1. 110/.1 Asculta! Canta Pink Floyd.
are singing. ,I I ,j J ) I 'I J II ( 'J J
I like to listen to the radio ~ I ,1/1.111 III li',11 III I) ,I 1l'ldl,1I1 - Seara imi place sa aseult
in the evening. III 1)'1 i \ lIlli' II radioul.
Refinefif Verbul to stop are dOUG infelesuri: a se opri pcntru a face ceva, sau a inceta sa faca ceva.
16
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
Vreau sa ascult melodiile acestea acum. > 1 W~lJ11 (0 Ilsten to these songs now.
My office is between this > [mal ofis IZ bltllj n DZ1S - Biroul meu este intre aceasta
building and the restaurant. biJdm lsl End DZa rest{lrantJ cladire ~i restaurant.
We can't buy this car > [lit. ka.nt bal DZIS ka:' - Nu putem cumpara aceasta
because it's too expensIve. blkoz Its tu lkspenslv] ma~ina deoarece este prea scwnpa.
I can't work without > [al ka:nt lI a .'k lI l D Z aut - Nu pot Iucra lara
musIC, I11IU.ZJk] muzica.
I want to talk with you > [al "ont tu to.k "IDZ Ill: - Vreau sa vorbesc cu tine
about something. abaut sam Pm lg )] despre ceva.
I can't wait forever! > [a1 ka nl lI ef t forev3'] - N u pot a~tepta ve~nic (0 ve~nicie)!
Good night l ['m going > [gud nail ann gaulll 1S1 - Noapte buna! Merg acasa.
home. haum]
Does he ever read books? > [daz hi: eva' n.d buks] - EI cite~te vreodata carti?
Do you want tea or coffee? > [du IU: "ont tl: 0:' kofI] - Vrei ceai sau cafea?
FrateJ.e meu sUi intre aceste doua fete. ~ My brother IS sitting >hl:lwccn these two girls.
Noaptc buna!
o gradina lara capac I nu este fi·umoasa. A garden >wlthout trees isn't nice.
Vreau sa cumpar cartea aceasta sau aceea. - I want to buy this >01' that book.
Fratele prietenului meu poate sa cante > My Jllcnd's brother can sing
aceste cantece. thcse songs
Ea vrea sa-mi arate calul ei. > :::;!lc wants to show me her horse.
Da-mi doua ce~ti de cafea ~i putina paine. > ('Ive me two cups of coffee and a lIttle bread.
Aceasta este cea mai buna muzica. > ThiS IS the best musIc.
18
Pot (ei) sa scrie scrisori lungi? > Can they write long letters')
Ciiti bani poti sa-mi dai? > How much money can you gJve IllC')
Ea are multe ma~ini, dar prea pu\ini bani. >She ]);1' Illdll'y (',11\ but too little money
EI sta intotdeauna pe scaunu] acela. >He ahva\', 'Ih (lIl [hat chair.
Sunt ingrijorat pentru fiul surorii mcle. >1'm worried abolll Illy \1,tCI"S son.
Acestea sunt caseIe prictcnilor lui'! > Are these hIS ti JCll( I,' 11< II I'C")
Camerele acestei case SUlIl l11icl >The rooms of thIs IWlI'L' ,IIC Iiltlc.
Nu pot sa scriu asl~l, dar pol sa Inccrc. > 1 can't wnte it bUll can II y
Cred ca acest pare esle JIlai bUll. > 1 think thIS park is bettel.
Un am bogat poalL' lll(elcgc un am sarac? >Can a rich man understand a poor 111<1 n 'l
Po\i velli la lloi vara? > Call you come to us 111 summer')
Diminca(a nu mananc nlciodala Illiere. > I nevcl C~lt honcy 111 the moming.
Ea a viziteaza vrcodata pe mama sa? > ])oe, shc evel \ IS/I hel mother?
Nu poti sa uiti asta. > You can '( fOigel about it.
Ciind lucrez, imi place sa ascult muzica. > 1 like to listen to music when 1 work.
II ~l J I0 I I II lauJ [E]
fish
kitchen
1l)
RECAPITULAREA LECTIEI
, 7
7.1. Cuvantul of se folose~te pentru expnmarea posesiei (a, ai, ai, ale cui). In limba engleza
putem exprima cu aceasta structura atat cantitatea, cat ~i proportia (cat din ceva):
7.2. Substantivele care nu au plural ~l denumesc materia (Ii chide, solide sau gaze).
7.3. Many/much:
7.3.1. Cuvantul many inseamna un mare numar de, multi/multe, numero~i/ numeroase,
o multime de - se refera la substantivele care au ~i singular ~i plural:
many books - multe carti
7.3.2. Cuvantul much - inseamna ~i mult sau multa; se folose~te cu substantive care
nu au plural:
much bread - multa paine
lar how milch arc semnlf"lca\ia de di!i'!, calc'! se relCr<t la 0 cantitate exprimata de
substantive J;tra pllllal'
Ilow much coffee do you want'! ('iita calCa vre\i?
7.4. Cuvintele a lot of ~i some relCritoare la cantita\i, se folosesc atat in cazul substantivelor
cu plural, cat ~j al celor Tara plural:
7.5. Little inseamna putin, a little se traduce prin catva, ceva. Cand stau inaintea substantivelor
eu plural, little inseamna mic:
7.6.1. Genitivul 's se folose~te doar eu substantivele care desemneaza fiinte (oameni ~i
animale).
20
7.6.2. Singular:
Genitivul cu apostrof se formeaza prin adaugarea apostrofului dupa substantivul care
denume~te posesorul ~i a consoanei s. Apoi urmeaza obiectul posedat:
7.6.3. Plural:
7.7. Daca suhslalllivnl lin (!l;sclIlllcaza fiin\e, atunci folosim cuvantul of pentm cxprimarea
genitivllllli:
ferestrelc acestci camere - the windows of this room
7.R. Verbul can - este un verb modal, care se traduce prin a putea, a fi in stare, a fi capabil, a ~ti:
7.8.1. Forma lui can este acea~i la toate persoanele, la singular ~i plural, iar verbul care-I
urmeaza nu are particula to.
I. Propozitia afirmativa:
He can drive. - El ~tie sa conduca.
3. Raspunsuri:
7.9. Cuvantul never este un adverb de negatie care nu poate fi folosit in propozitie impreuna cu
aite negatii:
I never drink beer. - Nu beau niciodata bere.
I. a inceta, a intrerupe -in acest caz, dupa el urmeaza un verb cu terminatia -ing:
I want to stop smoking. - Vreau sa ma las de fumat.
1. 1 want to drink two cups of tea and eat two slices of bread with Jam.
22
LECTIA
, 8 PARTEA INTAI
It usually snows in winter. > [it Ill.j llah snClLlZ in lIinta r ] - lama de obicei ninge.
I can't buy these > [ill ka:nt bal D/J'z - Nu pot cumpara ace~ti
expensive shoes, lkspensiv ~u:z] pantofi scumpi.
She has long legs, > [SJ: hEz jon(~' legz] - Ea are picioare lungi.
He is going from the west > [hI. IZ galll11(~1 from DZa lIest - El merge de la vest
to the east. tLi D7 j 1.st] la est.
Is the weather always nice > [IZ DZa "eDl a' o:llleiz nais - Vara vremea este intotdeauna
in summer? in sama'] frumoasa?
Do you know what date > [du iu: nall lIat delt - ~tii ce data este azi?
it is today? it lZ tadel]
Can you see the sun? > [kEn Ill: S1. Dla san] - Poti sa vezi soarele?
My hair is short. > [mal hea' IZ ~o:'t] - Parul meu este scurt.
I'm looking for my > [aim ]ukm(gl fa:' mai - Imi caut pantofii verzi.
green shoes. gn:n ~u z]
It's raining so we can't > [its reinll1(g) sau lIj: ka:nt - Pioua, deci ilU putem merge
go to the park. gall tu DZa pa: 1k] in pare.
Retineti felul in care se jormeazd construcriile cu verbele to snow, to rain. Fiti atenti in specialla
jelul in care sejolose,l·te cuvcintul it:
It is raining. Plolla.
It is snowing. Ninge,
/ /
r I /, ,- -' " I
I 1/ / /
( /
I / I
1/
/ /
r
.f
1/ , /
/ / /
, I ,
/
,/ I
._(~~- i
i
)
/ . v' /,
, r
I
I,
',5')
/
.1/ ,.
'7':' I /
',)
/
/
/--../
'
1
1 /
<..! I I
I
/, "
I I
1:"- /
I I
24
Completati urmiHoarele propozitil In limba engleza; folositi filtrul ro~u:
Vreti sa traiti In Orientul Apropiat? - Do you want to live in the Near >East?
Frizerul crede ca paml meu este frUl11os. - The >1,;\1 her thinks my >bair is nice.
Acest caine are picioare scurte. - This dog has short> kgs.
In exercitiul urmator completati propozitiile in limba engleza cu numele corespunzatoare ale lunilor
anului:
Aprilie este cea mai buna luna a anului. - >April is the best month of the year.
Nu te pot lua la Londra in maio - I can't take you to London in >May.
25
...
palUi aeum am invdtat cd in limba engleza pluralul substantivelor se formeaza prin addugarea
terminatiei -s sau -es. EXlSta insii !ji substantive eu plural neregulat. latd eateva exemple:
26
Traduceti in limba engleza urmatoarcle numcrale:
99 . Illrwl\ Ill/ll
44 > forty-four
71 > seventy-onc
83 > eighty-three
Dupii cum ali putut ob.l'l:'rva, in cazul numeralelor compuse, hundred este urmal de and, iar cifrele
de fa unu fa zece se leaga prin liniu{ii de cifrele care exprirnii zedle.
August are treizeci ~i una de zile? > Has August thirty-one days?
Acest frizer este fratele prietenului meu. > This barber is my friend's brother.
Unor barbati Ie place parullung. > Some men like long hair.
Noi nu traim in vest, ci in est. > We don't live in the west, but in thc east.
Soarele se arata rar in februarie. > The sun seldom shows 1Il February.
Trei luni au nouazeci ~i trei sau 0 suta > Are thlee l11onil-l s 11111ety-three or a hundred
de zile? days'l
from time to time > [from ldlln tu t~1!11l] - dill cand in cand
from time to time > [from talm tu talm] - din cand in cand
28
Sa foJosim cuvintele noi in propozitii:
She has black shoes. >lSI hEz blEk 0U.Z] - Ea are pantofi negri.
Do you want this brown suit? >[du iu: "ont Df ls bl<lllJ1 Sli 11 - Vrei aeest costum cafeniu'?
From time to time we go > [fl om taim tu tall11 "I. ~:I\I - Din cand in cand ne plimbam
for a walk to that parle fo:' a "o:k tll D/Et pa.'k I in parcul acela.
What else do you want? >["ot els du iu: "ont] - Mai doriti ceva?
All people like apples. >[0:1 pi:pllalk IEplz] - Tuturor oamenilor Ie plac merele.
This is somctlllllg else. > [DZis iz samT'm(g) els] - Asta estc altceva.
Do you tllIllk yellow cars >[du iu: T'm(g)k ielau ka:'z - Crezi ca ma~inile galbene
are nlee'l I
a: nais] sunt frumoase?
This book IS 100 difficult >[DZIs buk iz tu: difikalt - Aceasta carte este prea dificiJa
to read. tu ri:d] pentru a fi citita,
AlnlOsl all women like > [o:]maust 0:1 "imin ]aik - Aproape tuturor femeilor Ie plac
tall Illel1. to:1 men] barbatii inalti.
In curand vizitam (vom vizita) toate aeeste tari. > We are visitmg all these countries soon.
Ce alteeva mananca cainele tau? > What else does your dog eat?
Vrei sa ici toate cartile? > Do you W,lI1t 10 take all the books?
Din cand In cand ascult muzica la radio. > I 10111 1liliC (0 tllne 1 lIsten to music
Oil llic I "dIU.
29
Unneaza aeela~i verbe dar intr-o alta ordine:
Va prezentam in continuare verbul to do - a face. Acest verb are -?i rot de auxiliar ce ajuta la
formarea timpului Simple Present, (propozi{ii interogative -?i negative).
What are you doing now? > [ll ot a:' ill. du:in{g) nau] - Ce faci acum?
What cio you do every :> du Ill: dll: eVrI
[lIO! - Ce fael in fiecare sambata?
Saturday? sE!a'del]
What else does she want > [lIO! el s daz ~r "ont - Ce altceva vrea ea sa mai faca?
to do? tll du:]
Traduceti unnatoarele propozitii din limba engleza in care figureaza verbul "to do":
Nu vreau sa-mi f~le tcma azi. .. I dOll' t want to ><.!o my homework today.
Frizerul vrea sa rna tunda. .. The barber wants to >cut my hair.
Jata 0 reguhi ill1j)ol'li/nfd eu privire la adriugarea termina{iei verbului, Daeri ultima silaba a verbului
este aeeelllllllili ,~'i confine 0 vocalii seurta (scrisa cu 0 singurri litera) ~i 0 singura consoana, prin
adaugarl'a lermillllfici -ing, aeesta consoanri fin ala se dubleazri,
stop > [stop] - cuvant format dintr-o singura silabii, de aceea, in mod
automat este aecentuata;
- la mijloc confine 0 vocalii scurta;
- fa sfiir~itul verbufui sta 0 singura consoana:
stop-stopping.
ACCi/.I'/(i I'cglllti J!0i/IC Ii l%.l'illi "I'i in ('azul verhelor formate din mai multe silabe:
forget > 11(!I)'l'll ClIlIII1I1 COI11J!II.1' dill doua silabe, a doua silabri este
accell tlli/ IIi:
- silahi/ i/CeCIlIIli/lli COli filiI' 0 voca/ii scurta;
- la sfar'~'itul wl'hlllui .1'1' alia 0 singura consoanri:
forget-forgetting.
Un alt exemplu:
~i acum, incercati sa adaugati verbelor tennmatia corecta. Completati unnatoarele propozitii in Innba
engleza:
Tatal meu se plimba acum in gradina. - My father is >walkmg in the garden now.
Ei tocmai taie copacii in parc. - They are just >cutting the trees m the park.
Prietenul meu tocmai opre~te ma~ina. - My friend is just >stopplng the car.
Acum imi caut pantofii galbeni. - 1 am >looking for my yellow shoes now.
Ei viziteaza acum aceasta biserica mare. - They are >vislting this big church now.
in continuare. sa invalam un alt verb modal, must [mast] - a trebui. Asemanator lui can iiforma lui
must este identica pentru toate persaanele. iar verbul care-l urmeaza nu are particula to.
1 must cut my hair. > I,ll 11101'1 k,11 111.11 "L'cI' I - Trebuie sa rna tund.
She must forget about him. > l:)1 mels! iOlget abaut han] - Ea trebuie sa-I uite.
They must think about > [DZez mast f'mlg1k sbaut - Ei trebuie sa se gandeasca
their baby. D/ez' belbJ] la copilullor.
Mary must go to school. Must Mary go to school? - Mary trebuie sa mearga la ~coala?
My father must buy a car. Must my father buy a car? - Tatal meu trebuie sa cumpere
o ma~ina?
She must read this book. What must she read? - Ce trebuie ea sa citeasca?
32
Iar aeum sa verifieam notiunile invatate. Tradueeti in Jimba engleza urmatoarele propozitii:
Cine trebuie sa-ti dea aceasta scrisoare? > Who must gwc you this letter"
Ale cui ciintcce trebuie sa Ie cantam? > Whose songs mllst we sing')
Trebuie sa-mi arati casa tao > You must ShOll me YOU! house.
Ea trcbuic sa predea la ~coala engleza. > She must teach EnglIsh at school.
Uita-te la aceste femei ~i la ace~ti barbati. > Look at these women and these men.
Imi lIcbuic patruzcci ~i cinci de minute > I Illust have forty-five minutes to get there.
ca sa ajung acolo.
Ce altceva mai vreti sa vedeti? > \V!J;!l l'l.Sl' do yOll w:lnt to see'l
Acum ma uit la aceasta ma~ina neagra. > I'm ]ooklllg at thiS black car now.
Mama i'l tunde acum. > Mother is cutting his hair now.
Cititi cu atentie urmiHorul text. Cuvintele ~i silabele accentuate sunt tipiirite cu litere ingro~ate:
Tom: Tomorrow I'm buying a big, red car. It's a fast car and not too expensive. I want to
show it to you tomorrow evening.
Mary: My brother also wants to buy a cheap car, because he has little money. He doesn't like
red, brown or black, so he wants to buy a green or yellow car.
34
Mary: I think you smoke too many cigarettes and drink too much coffee.
Tom: Yes, I want to stop smoking soon.
Mary: And whal about coffee?
Tom: I like coffee and I don't want to stop drinking it.
I':i nc dau Inlotdcauna ceai bun. > They always give liS good tea.
In curand cumparal11 lin blroU mare. > Soon we arc buymg a big aiTlCe.
Ace~ti pantofi negri sunt scumpi. > These black shoes are expensive.
Aceasta saptamana este prea lunga. > This week is too long.
lulie este cea mai calduroasa luna? > Is July the hottest month?
Pute\i sa-mi aduce\i pu\ina miere? > Can you bring me some honey')
Avem prea pu\in bani ca sa cumparam > We have too little money to buy
aceasta casa scumpa. this expensIve house.
Nu-ti face griji in ceea ce prive~te vremea. > Don't WOllY ~lbulit the weather'
Avionu1 zboara spre vest. > The plane IS 11YIng to the west.
In gradina noastra este multa zapada. > There is a lot Or"SIl')\\, 111 our garden.
Ciita dulceata poti miinca? > How much jam can vou eat')
Nu pune aceasta scrisoare pe masa in bucatarie! > Don't put this letter on \hc table 111 the kitchen'
Tocmai i1 intrebam despre fiu11ui. > We are just askmg him about hiS son.
Va rog nu fumati in dorrnitor. > Please don't smoke III the bedroom.
Trebuie sa-i due cu ma~ina 1a ~coa1a. > I must take them to school by car.
36
RECAPITULAREA LECTIEI
, 8
man -men
woman - women
fool - feet
1\.2. Vcrbul to do are doua funqii: este verb auxiliar ee ajuta la formarea timpului prezent simplu
Simple Present - (propozi,ii interogative ~i negative), sau poate fi verb eu in,elesul de a
face, a se ocupa cu.
Exemple:
get - getting
stop - stopping
8.4.1. I ~sle un verb modal, eu aeeea~i forma pentru toate persoanele, iar verbul care-I urmeaza
nu are particula to.
8.4.2. Inlcrogativul se formeaza prin inversiune, adiea inversam ordinea lui must ~i a
subicellilui:
Mary must drive - Must Mary drive there? - Mary trebuie sa mearga aeolo
there. eu ma~ma?
3. Ce faci diseara?
38
VOCABULARUL LECTIILOR
, 7 SI
, 8
the best >[D'a best] - cel mai bun, cel mai bine
from time to time > [from talm tu taimJ - din cand in cand
40
how >lh'lL\] - cum?, in ce fel?
.11
park > [pa:'k] - pare
42
tea > I tlJ - cear
De acum inainte yom incepe lectiile cu 0 scurta recapitulare a materialului anterior. Tot aici vor fi
prezentate cuno~tintele de gramatica din lectia urmatoare.
Daca euvantul care urmeaza dupa artieolul hotiirat ineepe eu 0 voeala, atunei pronuntia
articolului hotarat este [DZi]:
2. De cCIe l1111i Illllite ori 1(1I"nHII1l plundlll slIhstantivclor adaugand euvalltului terrninatia -s:
suit suits > [su:ts]
Daea insa substantivulla singular se termina eu un sunet sonor, atunei terminatia de plural se
pronunta [z]:
Daea ultima litera a euvantului este s, sh, ch, x atunci pluralul se formeaza prin adaugarea
terminatiei -es, care se pronunta [iz]:
fncepem lectia lnvatiind obi~nuitul set de cuvinte noi. Cititi-Ie elar ~i cu voce tate:
These lamps are expensive. >rrYi:zIEmps a:' ikspensiv] - Aceste lampi sunt scumpe.
I want to buy a shirt. >[ ai "0ll tlll hai a ~it:'!1 Vreau sa cumpar 0 cama~a.
It is on the bookcase. >[ it iz Oil IYil bllkkeis] _.0 Acela este pe raft.
It's a quarter past five. > [its a k"o:'tar pa:st faiv] - Este cinci ~i un sfert.
Do you know his parents? > [du iu: nau hiz pearants] - Ii cuno~ti pe parintii lui?
I often eat breakfast at seven. >[ai ofn i:t brEkrast Et sevn] - Eu iau des micul dejun la ~apte.
He doesn't like ties. >[hi: damt laik taiz] - Nu-i plac cravatele.
Sunt ~i parmtii lui aici? - Are his > parents also here?
In casa noastra sunt mUlte plante. - There are many> plants in our house.
P!!Ae aceasta biblioteca in donnitorul nostru. - Put this> bookcase in our bedroom.
Ei yin peste un sfert de ora. - They are coming in a > quarter of an hour.
Ce iti place sa mananci la micul dejun? - What do you like to eat for> breakfast?
Aceste plante trebuie sa fie in grMina. >Thesc plants must be in the garden.
S0tu1 meu conduce intotdeauna ma~ina. >My husband always drives the car.
Aceste veioze sunt frumoase, dar prea >These lamps are nice, but too
scumpe. expensive.
Articolul hotiidit the se poate amite In cazul unor cuvinte ca: mother, father, town, church, music.
In cele ce urmeazii va prezentiim ~i alte cazuri asemiiniitoare, ca de exemplu:
She always cats breakfllst at sewn. . Ell la intotdeauua mieul dejun la ~apte.
Daca vrem sii ne referim la 0 masii, sau la un anotimp anume, atunci trebuie safolosim articolul
hotiirdt the.
The dinner which I am eating now is good. - Cina pe care 0 mananc acum este buna.
Inaintea cuviintului hospital- spital, clinica nufolosim articolul hotiirdt, daciiparticipam la activitate
in calitate de bolnav:
Daca mergem la spital in caUtate de vizitator sau ca membru al personalului, atunei spunem:
Tomorrow I must get up at >[liunorau ai mast get ap - Maine trebuie sa rna scol
6 in the morning. I':t siks in DZa mo:'nin(g)] la 6 dimineata.
You can park the car here. >[ ill: kEn pa:'k DZa ka:' - Poti sa parchezi m~ina
hia'] aiei.
What time do you usually >[Uot taim du iu: iu:juali - La ce ora iei de obieei
have brcakfast? hEy brEkfast] micul dejun?
Can I put on my father's >[kEn ai put on mai - Pot sa (rna) imbrac (cu) costumul
suit? fa:Dza'z su:t] tatalui meu?
Trebuie sa stau zece zile ill spital. - I must> stay in hospital for ten days.
Nu-mi place sa rna scol dimineata. - I don't like to > get up in the morning.
Dumneavoastra, luati illtotdeauna micul dejun - Do you always> have breakfast at eight?
la ora opt?
Tatal meu coIifectioneaza acum 0 biblioteca. - My father is > making a bookcase now.
Verbul to have eu sensul: a avea, a poseda nu sefolose!jte la prezentul continuu.ln unele situafii fnsii,
eu ajutorullui fnloeuim alte verbe. In aeeste eazuri putem folosi verbul to have :;i la timpul prezent
continuu:
Peter ~i Mary beau cafea acum. > Peter and Mary are having coffee now..
Acum am doi caini ~i 0 pisica. > Now I have two dogs and one cat.
Ei iau micul dejun acum? > Are they having breakfast now?
A cata ligara furnezi acum? > Which cigarette are you having now?
., ';:';'_.
~'
1C';~~;::'
;:.::'.-
.
e--- ~'''-''
"!~~
.a-
~..;;)'.-~.
6: .. ---.--.-----.~---------~
Acum vom inwitaformele verbului to be la timpul trecut simplu (the Simple Past Tense [DZa simpl .-
pa:st tens]). Acesta se folose:jte pentru exprimarea unei aCfiuni care s-a petrecut in trecut, la un
moment determinat :ji nu are legiiturii cu prezentul. De obicei folosim aliituri de el urmiitoarele '
complemente de timp:
Sii urmiirim acum folosirea cuvintelor ago :ji last in urmiitoarele structuri:
two days ago - in urma eu doua zile, acum doua zile
three weeks ago - in urma cu trei saptamani, acum tre~saptamani
four years ago - in urma eu patru ani, acum patru ani
last year - anul treeut
last month - luna trecuta
last Sunday - duminiea treeuta
Iattiformele verbului to be la trecut simplu:
I know you were in England ;f ai nou iu: "a:' in - ~tiu ca ai fast in Anglia.
two years ago. in(g)gHlnd tu: iia'z agau] in urma cu doi ani.
Last week he was in hospital. ;fla:st "i:k hi: uoz in - Saptamana trecuta el a
hospitl] fost in spital.
Last month she was in ;fla:st manTs ~i: "oz in - Luna trecuta ea a fast in
Bucharest. bukarest] Bucure~ti.
It was a long time ago. ;f it "oz a lon(g) taim - Aceasta a fast cu mult
agau] timp in unna.
Three years ago we were ;fPri: iia'z agau "i: "a:' - fn unna cu trei ani am
in that factory. in DZet lEktari] fast in fabrica aceea.
I think you were there ;f ai T'in(g)k iu: "a:' - Cred ca ai fast acolo ieri.
yesterday. [)Zea' iesta'dei]
Ten years ago they were ;f len iiarz iigau DZei "a:' - fn urma cu zece ani ei
babies. hcibiz] erau bebelu~i.
Mama mea a fost in Anglia in urma cu - My mother >was in England >a week ago.
o saptamana.
Ace~ti oameni au fost in Romania anul trecut. - These people >wcrc in Romania >last year.
In unnii cu doi ani ai fost in Anglia. -Two years ago you :were in England.
7
A fast anul trecut. - It> was last year.
Dumneavoastra ati fast luna trecuta la - You> were at your daughter's school
~coala fiicei dumneavoastra. > last month.
Forma de interogativ a verbului to be la timpul trecut simplu se formeazii prin inversarea ordinii
subiectului cu forma corespunzritoare a verbului la timpul trecut.
Construc!ia rrispunsului afirmativ: cuvantul yes, urmat de pronumele personal # de forma
corespunzritoare a verbului to be.
Construc!ia nega!iei: cuvantul no, urmat de pronumelepersonal, deforma corespunzritoare a verbului
to be ~i de cuvdntul not. Construc!ia was not prescurtatii devine wasn't [Uozut]; constructia were not
devine weren't [Ua:'nt).
De exemplu:
Were they at home last Yes, they were. NQ, they were not.
week?
> l"a:'1 )/l;i 1':1 h:llIllI la:s( lIi:kl > 1ies I)lei "n:'1 > luall IYei "a:' not]
Au J(lsl ci llCUS!\ Du, (uu l(lSl). - No, they weren't.
He was a good boy ten years ago. - > Was he a good boy ten years ago?
- Yes, > he was.
-- No, > he wasn't.
Why wasn't she at work > [Uai uoznt ~i: Et ua:'k - De ce nu a fost ea la
yesterday? iestardei] serviciu ieri?
She wasn't in England three > [~i Uoznt in in(g)gland - Ea nu a fost in Anglia in
years ago. Pri: iiarz agau] urma eu trei ani.
My parents weren't here > [mai peiiriints Uli:rnt hiar - Piirlntii mei nu au fost ieri
yesterday iestardei] aici?
Unde au fost ei sambiita trecutii? > Where were they last Saturday?
Cine a f(lS( in biroullui in urma cu 0 ora? > Who was in his offiee an hour ago?
Sora lor nu a fost la Londra saptiimana trecuta. > Their sister wasn't in London last week.
leri nu lUll fost la oficiul po~tal. > Yesterday we weren't at the post-office.
Sa ne intoarccm la formarea pluralului. ~tim deja ea unele substantive formeaza pluralul in mod
neregulat. 1n cele ee urmeaza yom invata alte doua modalitati de formare a pluralului neregulat:
2. Substantive care se terminii fn -f, iar la plural acesta se schimbii fn v. Dacii f e urmat de e,
atunci fi adiiugiim doar un -s, altfel cuwintul prime$te terminafia -es:
9
shelf >[ ~elf] -raft shelves >[~elvz] -rafturi
Aproape toate accste cuvinte sunt noi pentru dumneavoastra. De aceea, repetati-Ie intr-o alta ordine:
The hotel is opposite our >[DZa hautel iz opazit] - Hotelul este vizavi de
house. auafhaus] casa noastra.
Park the car in front of this >[pa:rk DZa ka: f in frant ] - Parcheaza ma~ina in fata
building. ov DZis bildin(g) ] acestei cladiri.
I think he was there after six. >[ ai TSin(g)k hi: Uoz] - Cred ca el a fost acolo
DZeaf a: na' siks] dupa ~ase.
Pot parca acolo dupa opt. - I can park there> after eight.
Acest om este in fata casei noastre. - This man is > in front of our house.
Biroul lui este vizavi de statia de autobuz. - His office is > opposite the bus station.
Am invatat deja ca structura there is/there are se folose~te 1a tirnpu1 prezent in cazul substantivelor
nehotiirate. Forma acestei constructii 1a trecutul simplu este there was/there were. De exemplu:
There were a lot of trees in this garden - Erau 0 multirne de copaci in aceasta
last year. gradina anul trecut.
Sa recapitullim acum materialul din prima parte a lectiei. Traduceti urmatoarele propozitii in limba
engleza:
Acelea sunt cutitele tale (dumneavoastra)? > Are those your knives?
II vad intotdeauna dupa micul dejun. > I always see him after breakfast.
Vreau sa cumpar trei franzele. > I want to buy three loaves of bread.
La ce ora se scoala el de obicei? > What time docs he usually get up?
Sunt ~oareci in aceasta cladire. > There are mice in this building.
Sotului meu ii place aceasta cravata. > My husband likes this tie.
Vrei sa 1mbraci cama~a asta ro~ie? > Do you want to put on this red shirt?
Aceste plante au fost in gradina noastra in > These plants were in our garden a year
urma cu un an. ago.
Este aproape cinci ~i un slcrl. > II's almost a quarter past five.
Vezi fj'unze in acest copac'? > Do you see leaves in this tree?
Maine trebuie sa ma scol dupa patru. > I must get up after four tomorrow.
De obicei iau micul dejun la noua. > I usually have breakfast at nine.
Te vlid des in fata acestei fabrici. > I often see you in front of this factory.
In urma cu 0 ora erau multi copli in pare. > An hour ago there were many children
in the park.
12
LECTIA
, 9 - PARTEA A nOVA
In partea a doua a acestei lectii vom exersa trecutul simplu. Sa invatam mai intiii ciiteva cuvinte noi:
dinner >(dinan - masa (principala), priinz,
cina, dineu
13
Sa folosim cuvintele noi ill propozitii:
Birds are sitting in the trees > [ba:fdz a: f sitin(g~ in - In copacii din gradina mea
in my garden now. DZa tri:z in mai ga:fdn stau acum pasan.
nau]
The cellar in our house is > [DZa selaf in auar haus - Pivnita din casa noastra
large. iz la:rdj] estemare.
I love to go to the cinema. > [ai lav tu gau tu DZa - Imi place sa inerg la cinema.
sinama]
I always look for a seat on >[ai o:l"eiz luk I<>:r ii si:t - Intotdeauna caut un loc ill
the bus. 011 D/u has] autobuz.
I often forget about many >[ ai ofn forget abaut - Vit des multe lucruri.
things. meni Pin(g)z]
What time do you usually > ["ot taim du iu: iu :juali - La ce ora cinezi de obicei?
have dinner? hEy dinar]
The shed was too little. >[DZa ~ed "oz tu: litI] - ~ura era prea mica.
This shop is in the corner. >[D'is ~()P iz in IYil - Acest magazin este pe colt.
ko:rnil']
Our living-room is nicc. >[ uua r livin(") nUll iz .- Camera noastra de zi este
nuisl frumoaslL
We must buy a TV sct. >["i: mast hai a li:vi: sct] - Trebuie sa cumparam un
televizor.
Luna straluce~te (lumineaza) in fiecare noapte? >Does the moon shine every night?
Este televizor in camera de zi? >Is there aTV set in the living-room?
Vrei un lac? > Do you want a seat?
Sa ne fntoarcem la timpul trecut simplu. $tim deja dind trebuie safolosim acest timp :ji cum trebuie
sa conjugam verbul to be la timpul respectiv. lata alte cateva verbe la timpul trecut:
Dupa cum ati observat verbul prime:jte terminatia -ed. Aceasta se adauga doar verbelor care nu au
terminatia -e:
visit - visited > ~izitid]
lar acum sa vedem regulile referitoare la pronun\ia verbelor al caror trecut se formeaza prin adaugarea
sufixului -ed:
1. In cazul fn care consoana de la sfar:jitul verbului nu sepronuntii, terminatia -ed vafi pronunfata
[t]:
look -looked > [lukt]
2. Daca terminafia verbului este a consoana sonora sau a vocala - cu exceptia literei e-, atunci
pronuntia terminatiei -ed este [ d]:
show - showed > [~oud]
worry -worried
15
3. Dadi consoana finalii a verbului este t sau d, atunci pronunfia terminaliei este [id]:
visit - visited >[vizitid]
Exemplele wm~itoare va vor ajuta sa illtelegeli ~i sa folositi regulile anterioare. Cititi propozitiile de
mai jos eu voee tare:
We visited our parents >[Ui: vizitid aua f peariints - Ieri i-am vizitat pe
yesterday. iestardei] parintii
, nostri.
,
He entered this shop a >[hi: entafd DZis ~op a - EI a intrat in acest magazin in
minute ago. minit agau] urma eu un minut.
They walked to work two >[DZei uo:kt tll lI a:fk tu: - Ei au mers pe jos la lucru
days ago. deiz agau] aeum doua zile.
Yesterday she stopped >[iestafdei ~i: stopt - Ea s-a liisat ieri de fumat.
smoking. smaukin(gJ]
She wanted to visit us last >[ ~i: lI ontid tu vizit as - Ea a vrut sa ne viziteze. .-~
I worried about you >[ ai uorid abaut iu: - Ieri m-am ingrijorat in
yesterday. iestafdei] legatura eu tine.
They lived in London ten >[DZei livd in landn ten - Ei au loeuit in Londra ill wma
years ago. iiafz agau] eu zeee ani.
He listened to the radio >[hi: lisnd tu DZa reidiau - El a aseultat ieri radioul.
yesterday. iestafdei]
Completati propozitiilc in limba cnglezA eu forma corespullzatoare a verbului la timpul treeut simplu:
Parintii mci au dcsehis ieri un birou. -My parents> opened an office yesterday.
Ciind a intrat el in easil, noi cram in - When he > entered the house we were in
gradina. the garden.
In urma eu 0 saptiimana am vorbit cu fratele - A week ago I > talked with your brother.
tau.
leri am ~teptat-o doua ore. - Yesterday I > waited for her for two hours.
Noi am luerat in Anglia anul treeut. - Last year we > worked in England.
~oferul ne-a aratat ieri ma~ina sa. - The driver> showed us his car yesterday.
Saptiimana trecuta am mel'S pe jos la ~coala. - Last week we > walked to school.
1m placea acest or~ eand eram copil. - I > loved this town when I was a boy.
Prietenul ei i-a eerut 0 carte. . - Her friend> asked her for a book.
Ei au vrut sa mearga acolo acum un an. - They> wanted to go there a year ago.
Noi am cautat ieri eravatele lui. - We > looked for his ties yesterday.
16
In limba engleza exista ~i 0 serie de verbe neregulate, care nu formeaza timpul trecut cu sutixul
-d sau -ed. Cele trei forme ale acestar verbe trebuie invalate pe de rost.
see > lsi:] - a vedea saw > [so:] seen > [si:n]
have > [hEv] -a avea had > [hEd] had > [hEd]
eat > [i:t] - a manea ate > ~it] eaten > [Un]
drink > [drin(g)k] -a bea drank > [drEn(g) k] drunk > [dran(g)k]
1nvaluli toatc cde trei forme verbale! De participiul trecut (Past Participle) ne vom ocupa in lectia
ufl11lLloare.
Repela(i de mai multe ori cele trei forme ale verbelor neregulate:
leri am bUnt prea multa bere. > I drank too much beer yesterday.
in urmu eu doi ani anl avut un apartament > Two years ago I had an apartment in
laLondra. London.
Parintii mei au mers in Anglia acum > My parents went to England three weeks
trei saptllmani. ago.
Atunci i-am vl\zut pc ace~ti oameni. > I saw these people then.
Noi am mancat multe mere ieri. > We ate a lot of apples yesterday.
leri la ~apte dumneavoastra erati la lucm. > You were at work at seven yesterday.
17
Sa ne fntoarcem acum la problema pluralului neregulat. in cere ce urmeaza vom fnvata 0 alta serie
de substantive neregulate:
... one sheep and one deer ... ... four sheep and four deer ...
Ace~ti po~~i aduc scrisori in biroul nostru. > These postmen bring letters to our offIce.
Am avut patru boi ~i zece oi. > We had four oxen and ten sheep.
Vezi acele caprioare liinga cOPllci? > Do you see those deer near the trees?
~i acum sa recapituHim materia intregii lectii. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
De obicei iau micul dejun aeasa ~i cina > I usually have breakfast at home
la un restaurant. and dinner at a restaurant.
Sotiilor Ie place sa mearga la plimbare cu > Wives like to go for a walk with their
sotii lor. husbands.
Vara uncori ploua, iar iarna ninge. > It sometimes rains in summer
and in winter it snows.
Trcbuie sa ma Imbrac cu cel mai bun costum. > I must put on my best suit.
Pune aceste carti pe aceste rafturi! > Put these books on these shelves!
Ciind a coborat, el a vamt doi copii in fata lui. > When he went downstairs he saw two
children in front of him.
Acest cinematograf este vizavi de ~coala noastra. > This cinema is opposite our school.
Mergi in pivnita ~i adu scaunele verzi! > Go to the cellar and bring the green chairs!
leri 1l1-am ingrijorat pentru tine. > Yesterday I worried about you.
Mai mult de a suta de pasari stau > More than a hundred birds are sitting on
in copacul nostru in clipa aceasta. our tree at the moment.
Trebuie sa am intotdeauna loc in autobuz. > I must always have a seat on a bus.
leri noi am mancat prea mult. > We ate too much yesterday.
Multe femei politist luereaza in or~ul nostru. > Many policewomen work in our town.
leri ti-am vazut bicicleta in ~ura aceea > Yesterday I saw your bicycle in that shed
din eoltul gradinii. in the corner ofthe garder.
leri te-a a~teptat un po~t~ in fata easeL > A postman waited for you in front
of the house yesterday.
Atunci noi aveam mai multi bani. > We had more money then.
19
RECAPITULAREA LECTIEI
, 9
9.1. In unele situatii putem omite articolul hotarat the, $i anume, in cazul unor cuvinte ca mother,
father, town, church, music. In cele ce urmeaza va prezentam $i alte situatii In care
articolul hotarat poate lipsi:
Daca starn la spital, sau mergem acolo in vizita, sau ca membru al personalului,
folosim articolul howat:
The dinner which I am eating - eina pe care 0 miinanc acurn este buna.
now is good.
9.2.1. Folosirn aeest limp in cazul unor aC\iuni terminate, care s-au des~urat In trecut, ~i care
nu all legatura eu prezentul. Folosim urrnatoarele complemente de timp:
Verbul prime~te sufixul-ed. Aceasta regula este valabila daca ultima litera a verbului nu
este -e.
Daca ultima litera a verbului este -e, atunci ii adaugam doar un -d.
Daca ultima litera a verbului este -y, atunci aceasta se transforma ill -i, ~i apoi prime~te
terminatia -ed.
Daca ultima litem a verbului la infmitiv este 0 consoana surda atunci pronuntia sufixului
este:
Daca ultima litera a verbului este 0 consoana sonora sau 0 vocala, atunci pronuntia
sufixului este:
')1
Daca ultima consoana a verbului este -t sau -d atunci pronuntia sufixului este rid]:
9.3.2. Substantive compuse, una din componente fiind man sau woman:
22
TEMA PENTRU ACASA 9
• (g)
spring > [spnn ] - primavara, primavaratic
My father keeps his tools in /jmai IldYarki:ps hiz - Tatal meu i~i tine uneltele
the shed. 11I:lz ill IYii ~ed] in magazie.
Do they like magazines for >Jelu fYci laik ml\gill':i:llz - (Lor) Ie plac revistele pentru
women? Ill:'" "imin] femei?
Must we have a typist in >[mast lIi: hEy a taipist - Trebuie sa avem 0 dactilografii
the otHee'l in DZi ofis] in birou?
Autumn comes after summer. >{ o:tam kamz a:ftaf samaf] - Toamna vine dupa vara.
This bakcr makes very good >[DZis belkaf melks veri - Acest brutar face paine
bread. gud bred] foarte buna.
Acestc unelte sunt foarte scumpe. - These> tools are> very expensive.
Primavara copacii sunt verzi. - In > spring the trees are green.
Dou1i dacHlografe lucreaza in biroul nostru. - Two > typists work in our office.
Magazinul acestui brutar este pe colt. - This> baker's shop is in the comer.
Toamna fmnzele sunt galbene. - In > autumn the leaves are yellow.
25
Sa introducem aceste verbe in propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
The nurse spoke with her friend last week. - Infmniera a vorbit cu prietena sa
saptamilna trecuta.
I read this book many years ago. -Am citit aceasta carte cu multi ani in
urma.
My husband wrote a letter to his sister. - Sotul meu i-a scris 0 scrisoare surorii sale.
Saptamilna trecuta sora lui i-a scris 0 > Last week his sister wrote a long letter
scrisoare lunga. to him.
Ei ne-au luat ieri toti banii. > They took all our money yesterday.
La sfiir~itul caietului de curs yeti gasi lista tuturor verbelor neregulate invatate pilna acum.
In lectia anterioarii ati afTat cum se formeazii interogativul \vi negativul verbului to be la timpul
trecut simplu (Simple Past). Acum veti inviitaformarea interogativului ~i a negativului altor verbe la
acest timp. Asemiiniitor timpului prezent (Simplc Present), ~i la timpul trecutfolosim un verb auxiliar.
Acest verb auxiliar este verbul to do la trecut ~i anume did [did].
Nu uitafi!
lnpropozifiile in care folosim verbul auxiliar did, verbul de conjugat este la prezent, lara particula
to.
Did Mary see John yesterday? > [did mean si: djon iestardei] - L-a viizut Mary pc John ieri?
26
They smoked many cigarettes last year.
Did they smoke many > [ did DZei smauk meni - Ei au fumat multe tigari anul
cigarettes last year? sigarets la:st iili'] trecut?
Did she drink too much beer > [did ~i: drin(g)k tu: mat~ - A baut ea prea multa bere
last night? bili' la: st nait] searaJnoaptea trecuta?
De cxcmplu:
Did the nurse give 1110 a newspaper - Mi-a dat ieri infmniera un ziar?
yesterday?
Did they want to go there last year? - Au vrut ei sa mearga acolo anul trecut?
She worried about her son yesterday. ,_. > Ilid she worry about her son yesterday?
,,00Yes, > she did.
- No, > she didn't.
You took the money. - > Did you take the money?
- Yes, > I did.
- No, > I didn't.
My daughter did it two days ago. - > Did my daughter do it two days ago?
- Yes, > she did.
- No, > she didn't.
They ate too much bread yesterday. - > Did they eat too much bread yesterday?
- Yes, > they did.
- No, > they didn't.
27
Did you take
the money?
o
In cazul fntrebarilor fn care se cer detalii sau completari, pronumele interogativ se pune inaintea
cuvfmtului did:
John went home yesterday. Where did John go yesterday? - Dnde s-a dus John ieri?
She wanted these books. What did she want? - Ce a vrut ea?
They listened to music last When did they listen to - Cand au ascultat ei
night. music? muzica?
Dnde a lucrat aceasta infirmiera anul trecut? >Where did this nurse work last year?
Aceste dactilografe i~i iubeau munca? >Did these typists like their work?
Cine s-a dus in Anglia prirnavara trecuta? >Who went to England last spring?
Aceste ziare ~i reviste au fost pe masa >Were this newspapers and magazines
in bucatarie? on the table in the kitchen?
Jeri ai dus uneltele in magazie? > Did you take the tools to the shed yesterday?
Unde s-au dus ieri parinlii Mariei? > Where did Mary's parents go yesterday?
Ai luat ieri micul dejun? > Did you have breakfast yesterday?
Sa 1l1vatam allc cutcva cuvinte noi. Citili-Ie cu voce tare ~i fiti atenli la pronuntie:
again >[agein], [agen] - din nou, iara~i, mca 0 data
Aceste doua ma~ini sunt frumoase dar -- These two cars are nice but> the other
cealalta este mai buna. is better.
Autobuzul era plin eu oameni. - The bus wa..~ > full ofpeople.
Uite! Pasarea cantil din nou! - Look! The bird is singing> again!
Sunt prea oeupat ca sa merg cu tine - I'm too> busy to go with you to the cinema.
la einematograf.
Dumneavoastra trebuie sa Iucrati pana la - You must work> till five o'clock.
ora einci.
Te-ai uitat ieri Ia meci? - Did you> watch the match yesterday?
29
Retineti urmatoarea expresie in limba engleza:
De exemplu:
Give me that book, please. - Dati-mi cartea aceea, va rog.
Here you are. - Poftiti.
My father liked all sorts >[mai fa:Dza' lalkt 0:1 so:'ts - Tatalui meu ii placeau toatt-.
of books. ov buks] felOOle de clifti.
Yesterday we visited all >[iesta'dei ui: vizitid 0:1 - leri am vizitat tot felul
kinds of shops. kaindz ov ~ops] de magazine.
De exemplu:
Cum este fratele tau?/Cc mai face fratclc tau? >How is your brother?
Sa ne intoarcem acum la regulile timpului trecut simplu (Simple Past Tense). Forma prescurtata
negativa didn't sau forma intreaga did not poate fi folosita ~i in propozifii afirmative. Fifi atenfi
fntotdeauna la faptul cli in cazul in care cuvantul did esie prezent in propozifie, atunci verbul
principal se folose~te fara particula to, deci la forma I din dicfionar.
He didn't see his children >[hi: didnt si: hiz t~ildran - EI nu ~i-a vamt ieri copiii.
yesterday. iesUi'dei]
My mother's friend didn't >[mai maDza'z frend didnt - Prietenul mamei mele uu
come to us last week. kam tu as la:st ui:k] a venit la uoi saptamana trecuta.
30
Traduceti in limba engleza unnatoarele propozitii:
Nu au vrut sa cautc asta ieri. > They didn't want to look for it yesterday.
Parintii mei nu au uitat sa rna viziteze ieri. > My parents didn't forget to visit me
yesterday.
Nu S-ll lasat de fumat ciind a fost in spital. > He didn't stop smoking when he was
in hospital.
So\ia mea nu ~i-a pus aee~ti pantofi verzi ieri. >My wife didn't put on these green shoes
yesterday.
Ciind IIi vilzut acest meci? > When did you see this match?
De ce ui condlls ieri a ma~ina? > Why did you drive a ear yesterday?
leri noi IlU 11m baut bere. > We didn't drink beer yesterday.
Ai dOt desprc usta ieri in ziar? > Did you read about it in the newspaper
yesterday?
leri am Ibst prell oClipat ca sa vorbese eu tine. > Yesterday I was too busy to talk with you.
La ce orill-uti vilzlIt dumneavoastra pe > What timo did you sec the other man?
eelalalt om?
I-ai mul\umit ieri surorii tale pentru eartea asta? > Did you thank your sister for this book
yesterday?
6 incheiere, cxersati-va pronuntia cu ajutorul unnatoarelor seturi de cuvinte care contin acel~i sunet:
hour do go day
Barbara: Tom, where did you live when you were a little boy?
Tom: When I was a little boy I lived in a little house with my parents.
Barbara: Did your parents have a garden, too?
Tom: Yes, they did. The garden was very nice. We liked to eat in the garden.
Barbara: And what about animals?
Tom: My parents kept geese and sheep in the garden, so many children visited me then.
John: Mary, come downstairs!
Mary: I'm coming!
John: Can you see that car in front of the shop on the corner?
Mary: Yes, I can. It was opposite our house yesterday. Whose car is it?
John: It's my friend's car. Yesterday I wanted to buy it.
Mary: Did you buy it?
John: No, I didn't.
Mary: Why'!
John: Because it was too expensive.
In ultilllul excreiliu vom reeapitula intregul material allecjiilor noua ~i zece. Dupa ce aji rezolvat
tara grc~cul1\ acesl cxercijiu, puteji trece la tema pentru acasii:
SO\lIi mell a cinat ieri in camera de zi. > My husband ate dinner in the living-room
yesterday.
Ai vilZut aeeslc plante in griidina? > Did you see these plants in the garden?
Trebuie sit v()rbe~lj cu sora lui John. > You must talk to John's sister.
Ciim vreme ai ritmas acolo atunei? > How long did you stay there then?
Dupa eina mergem la cinema. > After dinner we are going to the cinema.
El nu s-a sculat inainte de rnicul dejun. > He didn't get up before breakfast.
Biblioteca noastra are douasprezece rafturi. > Our bookcase has twelve shelves.
I-am intrebat pe politi~ti despre strada aceasta. > I asked the policemen about this street.
De unde ai cumpiirat acest televizor? > Where did you buy this television set?
33
Atunei am avut multe pasari in gradina. ->VIe had many birds in the garden then.
Am ineereat sa fae asta anul trecut. :;l tried to do this last year.
Casa aceasta a fost plina de oameni. >This house was full of people.
"2,1
RECAPITULAREA LECTIEI
, 10
10.1. Interogativul ~i negatia la timpul treeut simplu (Simple Past):
10.1.1. La timpul treeut simplu formulam interogativul folosind verbul auxiliar did, (eare este
forma de treeut a verbului to do).
Structura propozitiei:
Did Mary see John yesterday? - L-a viizut Mary pe John ieri?
I)id the nurse give me a news- - Mi-a dat ieri infirmiera un ziar?
paper yesterday?
10.1.3. Lll l<ll'lnularea intrebarilor care cer completare, pronumele interogativ trece maintea
vcrbu lui auxiliar did.
35
TEMA PENTRU ACASA 10
4. Ea nu a vrut sa ne pIateasca.
4. We want to be firemans.
37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SIlO
,
here you are > [hiar iu: a:'1 - Poftiti! Poftim! (cand dam ceva)
How are you? > [hau a: r iu:] - Ce mai faci? Cum te mai simti?
hospital >[hospitl] - spital, clinica
malch :'IIIIHl~1
postman/postmen >[paustmEn)tIpaustman)
39
sheep > [~i:p ] - oaie, oi
all sorts of > [0: 1 so:'ts ov] - de toate feIuriIe, de tot feIul
40