Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Romantismul-Definitii-Model rezolvat
Genurile literare-Definitii
fiecare dintre acest noțiuni se gasesc si in alte surse, doar ca noi am incercat sa
Prima parte are ca suport un fragment extras dintr-o operă literară sau non-literară și presupune
rezolvarea a cinci cerințe. Elevul, pentru a putea rezolva corespunzător cerințele trebuie sa
citeasca cu atentie textul, deoarece toate răspunsurile se află acolo.
Prima cerintă vizeaza explicarea unei structuri regăsite în text. De exemplu, explică sensul
structurii „avea să-mi marcheze devenirea” Elevul trebuie sa identifice în text structura
respectiva și sa deduca ce sens are ea. Raspunsul trebuie sa fie scurt si la obiect. Totul se bazează
pe logica absolventului.
Cerința numărul 2 exploreaza un anumit paragraf. Elevului i se cere să identifice anumite aspecte
care sunt regăsite in text, precum două teme ale fragmentului, etc
Cerinta numarul 3 exploatează în profunzime tot un anumit paragraf. In general elevului i se cere
sa numeasca două motive pentru care un anumit personaj actioneaza intr-o maniera. Exista
posibilitatea ca cerinta să precizeze și citarea unei anumite secvente pentru a ilustra o anumita
idee, atitudine, etc;
Cerinta numarul 4 intra mult mai in adancimea textului, apelând pentru rezolvare la informațiile
expuse în întregul fragment. Elevului i se cere în general să ofere din text doua idei, trasaturi,
aspecte care tin de intregul conținut.
Ultima cerinta are un grad de dificultate mai ridicat, deoarece presupune analiza unei anumite
secvente precizate în cerintă.
Raportandu-ne la cele expuse mai sus urmeaza sa expunem un model si il rezolvam, totodata
explicand in detaliu rezolvarea.
Prima cerintă este una in care elevul trebuie sa explice sensul unei structuri. Cum se procedeaza?
Prima oara se recitește din nou textul cu atentie si se identifica in text structura.
1. Acum ca elevul a recit textul si a identificat structura, se explica sensul ei. Atentie,
structura face parte dintr-un anumit context, deci , pentru a explica structura ne raportăm
la ideea pe care structura o transmite. Un mod de raspuns este: In fragmentul extras din
George Panu, Amintiri de la Junimea, structura „si astfel discuția urma cu regula și cu șir
„ accentueaza o trasatura a lui Maiorescu, care putea sa continue orice discutie, el avea
talent oratoric.
2. Cerința numărul doi pătrunde mai profund în fragment. În general, pentru a rezolva
corect această cerintă elevul trebuie sa apeleze la logica. Ne mai uitam o data pe text și
încercam să identificam în text numele a patru personalitați care aparțin Junimii. Un mod
de raspuns ar fi , Numele celor patru personalitati care au facut parte din cenaclul
Junimea sunt:Maiorescu, Carp, Pogor, Negruzzi.
3. De data aceasta pentru a rezolva cerinta numărul trei, elevul trebuie sa se raporteze la
intregul text.
Textul ne prezintă câteva intâmplări petrecute la cenaclul Junimea. Un prim mod de
argumentare era cel a lui Negruzzi, care îl combătea sistematic pe Pogor. În schimb, Titu
Maiorescu, dă dovadă de multă diplomație, el își expunea părerea, aștepta răspunsul, apoi
argumenta într-un mod calm, liniștit, făra a jigni pe cineva.
4. Această cerintă se centrează pe capacitațile elevului de a deduce o anumită caracteristică
a personajului Carp. Următorul fragment este cel pe care elevul trebuie să-l utilizeze
pentru a putea rezolva corect cerința.
5. Ultima cerinta este una care cere un răspuns mai detaliat. Elevul trebuie sa comenteze o
anumita secventa. In cerinta de fata va trebui să relevăm semnificația ultimului enunț din
text.
Romantismul
In Romania, Mihai Eminescu este cea mai reprezentativa figură a romantismului. Principalele
trasaturi ale lirici eminesciene sunt :cautarea absolutului, evadarea in spatiul nocturn, tema
omului de geniu prezentata în raport cu diverse aspecte ale existentului, sensibilitatea, iubirea ca
proiectie mentala, iubirea neconsumata carnal.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte , textul poetic dat, evidențiind două trăsături ale
romantismului:
Opera lirică „Când însuși glasul” scrisă de poetul Mihai Eminescu ilustrează tema iubirii. Eul
liric, prin intermediul interogațiilor retorice, chemarea-mi asculta-vei?, plutind te vei desface?
reliefează dorința de contopire cu ființa iubita. Opera lirică este construită ca o strigare către
iubită cu scopul de a îi alunga tristețea eului liric. Specificul liricii eminesciene este conturat prin
trăirea sentimentului de dragoste ca o proiecție mentală.
Simbolismul
Simbolismul este un curent literar care apare în Franța ca o reacție împotriva parnasaniasmului
ce milita pentru o poezie rece, lipsită de sentiment. Meritul poeziei simboliste este de a readuce
în prim plan transmiterea sentimentelor. Insă poeții militează pe sugestie și nu pe transmiterea
senstimentului concret. Alte trasaturi defenitorii ale curentului sunt :muzicalitatea, cromatica,
corespondenta om-natura, sinesteziile( imbinarea mai multor procedee stilistice), simbolul.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte , textul poetic dat, evidențiind două trăsături ale
simbolismului
Poezia „Amurg violet” scrisă de George Bacovia aparține curentului literar simbolist deoarece
eul liric folosește sugestia și cromatica pentru a transmite sentimente. Imaginea amurgului este
concretizată prin intermediul culorii violet menită să sugereze taina, angoasa, imanenta trecere a
timpului. La nivel de sugestie, eul liric, utilizează imagini vizuale precum „pe drum e-o lume
leneșă” și reluarea expresiei „amurg de toamnă violet” de trei ori.
Tradiționalismul
Eul liric retrăiește prin intermediului odăi bunicului evenimente care aparțin spațiului rural. Un
alt mod prin care tradiționalismul se identifică este utilizarea unor cuvinte care aparțin ariei
semantice a trecutului precum, șal, butcă, lemn de vie.
Poetulul îi este întreruptă călătoria afectivă în trecut prin ticăitul ceasului, care îi reamintește de
inevitabila trecere a timpului și îl reproiectează în prezent. Trecutul se îndepărtează, semn al
degradării spiritului tradițional.
Modernismul
Modernismul este mai mult decăt un curent literar, el reprezintă un mod de viață specific
secolului xx, unde din pricina dificultăților de trai cauzate de războaie, omul își pierde încrederea
în divinitate și neagă tradiția. Modernismul poetic presupune o libertate totală prozodică prin
ignorarea specificului de compozitie tradițional care presupunea rima, ritm, masura. Temele
modernismului vizează caracterul ermetic, ambiguu, intelectualizat, filosofic.
Imi pare
că ţin în mâini o scoică,
în care
prelung şi neînţeles
răsună zvonul unei mări necunoscute.
Modernismul în proză.
Romanul modern românesc presupune adoptarea teoriilor enunțate de Eugen Lovinescu. Criticul
literar considera că există un spirit al veacului si prin imitația unor modele europene literatura
română se poate sincroniza cu filosofia și stiința vremii. În primul rând un roman modern
presupune prezentarea omului în mediul urban. Naratorul personaj este o altă trăsătură care
conferă romanului modernitate. Introspecția, autenticitatea, contemplarea, rememorara trecutului
si analiza lui, sunt alte ideei care țin de romanul modern.
Fragmentul extras din Cel mai iubit dintre pâmânteni, redactat de către Marin Preda, prezintă
cugetările unui narator subiectiv aflat în pușcărie. Psihologismul este o trasatură relevantă a
prozei de tip modern .Conflictele sunt interioare și au doar ca pretext lumea exterioară, se
observă în fragmentul supus analizei macinarea launtrică a personajului. O altă trasatură care ne
permite încadarea fragmentului în paradigma romanescă de tip modern este tehnica rememorarii
trecutului si supunerii analizei lucide evenimentelor. Nu exista o cronologie ci o abordare de tip
zig-zag.
In concluzie prin cele expuse în rândurile precedente se demonstrează că fragmentul aparține
prozei moderne.
Neomodernismul
Neomodernismul reprezinta o mișcare artistică care reia temele mari ale modernsimului, după ce
perioada anilor 50 a fost supusă unei cenzuri masive tematice. Insa neomodernismul se centrează
si mai mult pe ambiguitate( inteligibil, neînțeles). Alte caracteristici sunt: reîntoarcerea la mituri,
ignorarea elementelor de prozodie, filosofia, ingambamentul (se continua aceeasi idee pe
urmatorul rand fara a pune punct)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte , semnificația textului următor , evidențiind două
trăsături ale neomodernismului.
Ana Blandiana - Ochiul inchis
Opera literară Ochiul închis, redactată de Ana Blandiana, prezintă per ansamblu atitudinea
eului liric fată de existent. Ochiul este organul prin care omul ia contact cu universul, odată
închis lumea s-ar putea sfârși, deoarece a nu vedea, echivaleaza cu non-existentul. Această
abordare este una de tip neomodernist. Eul liric este unul de tip reflexiv. Un alt aspect prin care
poezia este neomodernă este redat de lipsa elementelor clasice de prozodie. În schimb este
prezent versul liber și ingambamentul.
Alte cerinte
Proza de analiză psihologică reprezintă o tehnică de creație literara care se axeaza pe cercetarea
structurilor sufletești, interioare. In majoritarea cazurilor pentru ca proza sa indeplineasca
cerintele unei scrieri psihologice, naratorul este și personajul care îsi pune întrebari de existentă.
Prin autenticitate, anticalofilism( limbaj simplu, neprelucrat, limbaj banal, cotidian), introspectie(
inspectie interioara), rememorări și analize ale unor evenimente din trecut, se cuantifică o proza
de tip psihologic.
Posibil răspuns:
Fragmentul extras din opera literară Ioana, redactat de Anton Holban prezintă remorările
personajului narator dintre el și Ioana . Psihologismul este redat prin refacerea unor evenimente
din trecutul protagonistului , care în urma unor introspecții ajunge la o serie de concluzii.
Cufundarea în singuratate, detaliile care sunt analizate de catre narator, detașarea de trecut și
meditatiile concretizate in jurul trecererii timpului întaresc natura psihologică a fragmentului
supus unei succinte analize.
Realismul
Realismul este o mișcare literară care are în prim plan redarea unor evenimente veridice(
nu evenimente care s-au intamplat, ci care se pot intampla). El este de mai multe tipuri,
balzacian, (utilizat de G. Călinescu, unde accentul este pus pe detaliu( tehnica detaliilor).
Realismul poate fi obiectiv, unde un narator reda evenimentele fara sa se implice afectiv( narator
detasat, omniscient, omnipotent, omniprezent) sau poate fi subiectiv, naratorul este și personaj,
poate fi reconoscut prin utilizarea marcilor subiectivitații (pronume și verbe la persoana 1
singular). Naratiunea subiectiva implică redarea evenimentelor prin afectiune.
Pentru a caracteriza un personaj este nevoi a cunoaste modalitatile prin care trasaturile
sale pot fi identificate. Ele sunt trei, protangonistul poate să se autocaracterizeze, poate fi
caracterizat direct de catre narator sau poate sa își releve anumite trasaturi prin faptele sale.
Pentru a rezolva cu succes acest tip de cerintă este necesara indentificarea celor doua tipuri de
caracterizare. Fiind un text subiectiv( exista verbe și pronume la persoana 1 singular, plural)
naratorul se caracterizeaza în mod direct (deveneam un adolescent dificil). De asemenea un alt
tip de caracterizare este dedus din comportamentul sau (citea mult, a luat premii la concursuri de
creație), din aceste fapte se deduce ca el era inteligent, creativ, iubitor de literatura.
În fragmentul extras din opera literara “Gemenii” redactata de Mircea Cartarescu, personajul
principal îsi readuce aminte anumite evenimente din copilarie. Prin naratiunea la persoana 1,
protagonistul se caracterizeaza în mod direct “deveneam un adolescent dificil”. Un alt mod de
caracterizare este cel indirect dedus din faptele sale. El era pasionat de lectura, era isteț, trasatura
reliefată prin obținerea unor premii de creație literara.
Didascaliile
Didascaliile sau indicațiile scenice au rol informațional. Ele pot oferi repere spatio temporale,
succinte caracterizari ale personajelor, prezentarea decorului, diverse date relevante pentru
imaginarea actiunii
Pentru a rezolva corect acest tip de cerintă, elevul trebuie sa lectureze textul cu atentie si
sa identifice prima oara ideea centrala expusa de fragment. Apoi prin observarea indicatiilor
scenice (ceea ce este scris in paranteza) absolventul de liceu deduce importanta lor. In
fragmentul de fata, didascaliile, ne ofera cateva date despre decorul actiunii (s-a plimbat
zbuciumat prin camera). De asemenea ele ofera informații despre gestica si mica personajelor,
reliefand trasaturi de caracter.
Fragmentul “Suflete tari” redactat de Camil Petrescu are idee principală conflictul dintre Matei și
Andrei. Ce doi au o discuție mai aprinsa din pricina faptelor lui Andrei. Prin intermediul
didascaliilor se ofera atât informatii despre decorul evenimentelor cât sunt și cuantificate
succinte trasaturi de caracter ale celor doua personaje. Matei este o fire vulcanica, impulsiva, în
timp ce Andrei încearcă să fie mai “împăcuitor”.
O alta cerintă des întâlnită la subiectul numarul doi este aceea în care elevul are de comentat o
poezie tinând cont de ideea poetica și mijloacele artistice. Exercițiul nu este extrem de dificil,
necesită doar putina atentie si o cunoaștere minimă a unor teorii literare. În prima instanta trebuie
identificata ideea poetica, adică ceea ce preponderent transmite textul. Mijloacele artistice
vizează partea de alcatuire a unui text liric, adică figuri de stil, imagini artistice.
Poezia “Seara” de Dan Botta ilustrează tema morții care este prezentata ca o seara ce se lasa
peste lume. Eul liric transfigureaza printr-o serie de motive lirice precum, seara, soarele, umbra,
fumul, elementele existentului care se degradeaza ca o aripa ce fum e. Prin intermediul
comparatiei ca o pasare ce fum e, eul liric accentuează ideea degradarii existentului.
Un alt posibil subiect este acela de a comenta semnificația poeziei în raport cu titlul și mesajul
poetic.
Elevul trebuie sa cunoasca faptul ca titlul este un element paratextual, menit sa anticipeze
continutul poeziei.
Comenteza, in minimum, 50 de cuvinte, semnificatia poeziei urmatoare evidentiind raportul
dintre titlul și mesajul poetic.
Opera poetica Creanga inimii scrisă de Eusebiu Camil are ca tema iubirea. Titlul poeziei
anticipeaza continutul. Eul liric nu simte o atractie majoritara pentru o ființa iubita, el are un
sentiment afectiv pentru intregul existent. Dorul și constientizarea propriei ființe îl conduc pe eul
liric în zone adânci ale creației universale.
Noțiuni teoretice
Timpurile verbale si efectele lor stilstice.
Timpul indicativ prezent arata o actiune sigura, care se petrece in momentul vorbirii, imposibil
de impiedicat
Timpul indicativ perfect compus (am mers) arata o actiune inceputa și incheiata.
Dialogul este modul predominat de expunere al genului dramatic. El prezinta conversația dintre
cel puțin doua personaje.
Descrierea este des intalnita in poezie. Ea accentueaza anumite sentimente ale eului liric.
Genurile literare
Scurte definitii facile pentru intelegerea unor aspecte care tin de subiectul 3.
Genul liric-totalitatea operelor scrise in versuri unde sentimentele eului liric sunt transmise in
mod direct prin intermediul marcilor subiectivitatii (verbe si pronume la persoana intai, singular
sau plural).
Principalele trasaturi sunt: prezenta figurilor de stil, elementelor de prozodie, imaginilor artistice.
Operele lirice pot fi de doua feluri-clasice(respecta elementele de prozodie, a nu se confunda cu
clasicismul). Curentele literare unde se pot identifica elemente de prozodie (rima, ritm, masura)
sunt: Romantismul, Simbolismul, Traditionalismul.
Frumoasa ca o stea
Epitetul are menirea de a accentua un anumit sentiment transmit de eul liric. El este alcatuit de
obicei dintr-un substantiv si adjectiv, mana rece, sau verb + o alta partea de vorbire, sosirea
vantului.
Personificare-Presupune calitatea unui obiect de a prelua stari, sentimente umane, copac vesel,
cerul plange, dealul danseaza.
Antiteza este procedeul prin care se pun in opozitie doua situatii, personaje, fenomene, rece cald,
bine rau, inger demon. Aceasta figuri de stil este foarte des utilizata in Romantism cu scopul de a
accentua contrariile.
Hiperbola presupune o figura de stil menita a exagera proportiile unui obiect, fiinte, cu scopul de
a conferi o expresivitate sporita, Voda este un munte de om-munte de om-hiperbola-accentuteaza
vitalitatea lui Voda.
Genul epic
Genul dramatic-menit reprezentarii scenice(teatru) are ca specii comedia, drama, tragedia. Modul
de expunere il constituie dialogul sau monologul. Alte caracterstici ale genului sus-numit sunt
didascaliile si structurarea in acte sau scene.
Subiectul 3.
Cel de al treilea subiect este cel care în general îi sperie pe elevii clasei a douasprezecea. Ei
trebuie sa redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte. Cerintele sunt diverse, precum:
Prezinta tema și viziunea despre lume intr-o opera studiata, Prezinta particularitatile de
caracterizare a unui personaj sau relatia dintre doua personaje.
In primul rand elevul trebuie sa inteleaga cerinta. Un eseu pertinent si punctat maxim trebuie sa
respecte baremul impus de ministerul educației.
Fiind un eseu, el trebuie sa respecte cele trei elemente fundamentale de compozitie: Introducere,
cuprins și incheiere.
In introducere elevul va puncta cateva date fundamentale despre autor, incadrarea operei intr-un
curent literar, gen și specie literara și opțional o receptare critica.
Cuprinsul are ca menire rezolvarea cerintei propriu zise. Elevul va prezenta indiferent de cerinta
,titlul operei, tema, perspectiva narativa, elemente de compozitie.
In momentul redactarii unui eseu care are ca cerinta caracterizarea unui personaj, elevul trebuie
sa prezinte statutul moral, social, psihologic al personajului raportandu-se la doua secvente
relevante.