NOTIUNI CARE SE FOLOSESC LA DISCIPLINA MATEMATICĂ

BACALAUREAT

SUBIECTUL al III-lea

 Fie f : D  R , DR.
a) Să se calculeze f’, derivata functiei f ;

Rezolvare
a) Operaţii cu funcţii derivabile
Teoremă:
f
Fie f,g:D  R derivabile pe D  f + g , fg, g
(g  0 )sunt funcţii derivabile pe D.
Compunerea a două funcţii derivabile este o funcţie derivabilă.
Teoremă . Orice funcţie derivabilă într-un punct este continuă în acel punct.

Reguli de derivare
( f  g)'  f '  g ' ;
( f  g)'  f '  g  f  g ' ;
(c �f )'  c �f ' ;
'
f f '  g  f  g'
  
g g2
( f  u ) '  f ' (u )  u '

Derivatele funcţiilor elementare

Functia Derivata
C 0
x 1
x n , n  N* nx n 1
x 1
2 x
1 1

x x2
ln x 1
x
ex ex
sin x cos x
cos x  sin x
arctg x 1
1 x2

Derivarea functiilor care contin pe x atat la baza cat si la exponent

E1) Se foloseste f g  e g ln f

34
 g ln f  f'
E2) Se aplica derivarea functiilor compuse: (e )  e  g ln f  g  
g ln f ' '

 f 
g � ' f'�
E3) Se revine la: e g ln f
 f g
� f ��g ln f  g � �
� f �
Obs:Formula se poate retine mai usor considerand intai f constant si derivand ca o exponentiala,
g 1
� �
f'�
apoi g constant si derivand ca o putere � ( f )  f ln f � g ' g �f �f  f � g  g� �
g ' g ' g '
�ln f � �
� f �
�

f ( x)  f ( x 0 )
b) Să se calculeze xlim
x 0 x  x0
;
Rezolvare
b) Derivata unei funcţii într-un punct, funcţii derivabile.
Definiţie:Fie f:D  R , x 0  D punct de acumulare pentru D
f ( x)  f ( x 0 )
Derivata într-un punct: xlim = f ' ( x0 ) .
x x  x0
0

f este derivabilă în x 0 dacă limita precedentă există şi este finită.

Deci , dacă se cere să se calculeza o astfel de limită şi f este derivabilă în x0 , calculaţi derivata
în punctul x0.

f ( x)  k
Sau xlim  f ' ( x0 ) , dacă f ( x0 )  k .
�x 0 x  x0

c) Să se calculeze lim
x ��
f ( x) sau lim f ( x) ;
x�x 0

Rezolvare

c) Limite de funcţii

Teorem ă: O funcţie are limită într-un punct finit de acumulare dacă şi numai dacă are limit
laterale egale în acel punct.

35
 lim f(x)lim f(x)
f are limită în x 0  l s ( x0 )  l d ( x 0 )  f ( x0  0)  f ( x0  0) 
xx 0 xx 0
x 0 x 0
lim (a n x n  a n 1 x n 1      a1 x  a 0 )  lim a n x n
x   x  
k 1
P ( x )  ak x  ak 1 x
k
�
� a1 x  a0
�
m 1
Q( x)  bm x  bm 1 x
m
�
� b1 x  b0
�
�ak
�b , k  m (grad P =grad Q)
 a1 x  a0 �
m
ak x k  ak 1 x k 1  �
�� �
lim m 1
�0, m > k (grad P <grad Q)
x ��� b x m  b � �
� b1 x  b0 �
m m 1 x
a
( ) k  m , k m (grad P >grad Q)
� k >�‫ױ‬
�bm

1 1
1
lim  0 lim
1
0 lim   lim  
x  x x   x x 0 x x 0 x
x>0 x >0
lim x  lim 3 x   lim 3
x  
x  x  x  

x  , daca a > 1 x 0 , daca a > 1

lim a   lim a  
x 0 , daca a   0,1 x  , daca a   0,1

x x 1

lim 1  x  x  e
1  1
lim 1    e lim 1    e
x   x x    x x 0
sin x tgx arcsin x arctg x
lim 1 lim 1 lim 1 lim 1
x 0 x x 0 x x 0 x x 0 x

 0
Operaţii fără sens: , ,   ,0  ,1 ,0 0 ,  0
 0

36
37
38
 d) Determinaţi ecuaţia tangentei la gaficul functiei f în punctul de abscisa x0
sitiuat pe graficul funcţiei f;

Rezolvare

d) Tangenta la o curbă.

▪Dacă f este derivabilă în x0 , graficul funcţiei are în punctul M 0 ( x0 , f ( x0 )) tangentă a cărei pantă
este f ' ( x0 ) .
Ecuaţia tangentei este: y  f ( x 0 )  f ( x 0 )( x  x0 ) .
'

e) Să se determine ecuaţia asimptotei spre + a funcţiei f;

Rezolvare
e) Asimptote orizontale şi oblice.

1. Asimptote orizontale

Dacă lim f ( x)  l , l număr finit atunci y = l este asimptotă orizontală spre +  la graficul lui f.
x ��

Analog la - 
Dacă $ xlim f ( x) � Gf nu are asimptotă orizontală spre �.
��

Dacă $ lim f ( x ) � Gf nu are asimptotă orizontală spre �.

x ��

2. Asimptote oblice

Teorema : Fie f : D  R, unde D conţine un interval de forma (a,  ) .

Dreapta y = mx+n,m  0 este asimptotă oblică spre +  la graficul lui f dacă şi numai dacă m,n
f ( x)
sunt numere reale finite, unde m= lim , n  lim[ f ( x)  mx] .Analog la -  .
x  x x 

Obs: Daca o funcţie are asimptotă orizontala spre +  (-  ) atunci nu are asimptota oblică
spre +  (-  ).

f) Să se arate că dreapta x=α este asimptotă verticală a lui f;

Rezolvare
f) Asimptote verticale

Definiţie:Fie f :D  R, a  R punct de acumulare pentru D. Se spune că dreapta x = a este

lim f ( x)   sau lim f ( x)   .

asimptotă verticală la stanga pentru f, dacă x a xa
x>a x>a

39
Definiţie:Fie f :D  R, a  R punct de acumulare pentru D. Se spune că dreapta x = a este

lim f ( x)   sau lim f ( x)   .

asimptotă verticală la dreapta pentru f,dacă x a xa
x>a x >a
Dreapta x = a este asimptotă verticală a lui f daca este asimptota verticala la stanga sau la dreapta a
lui f sau de ambele.

Observatii:
P( x)
Fie f : DR, f(x)= , Q(x) �0, (") x �I o functie raţională.
Q( x)
1. Daca polinomul Q(x) are radacinile reale x1, x2, …, xk şi P(xk) ≠ 0, 1ik, atunci graficul
functiei f amite asimptote verticale x = x1 , 1ik.
2. Daca polinomul Q(x) nu are radacini reale, atunci graficul functiei f nu are asimptote
verticale.
3. Functia f admite asimptotă orizontală dacă şi numai dacă grad P grad Q şi admite
asimptotă oblică (aceeaşi spre + şi spre -) dacă şi numai dacă grad P = 1+grad Q.

40