Vous êtes sur la page 1sur 13

ALTE DOCUMENTE

Senzatiile, perceptiile, memoria


POLITICĂ ŞI ETICĂ: UN INTERVIU
SCALA DE ATITUDINI SI Violenţa de limbaj
CONVINGERI II (ABS II) – Strategii motivaţionale
DATE PRELIMINARE ARTA DE A FI IERTÃTORI ŞI BUN CU CEI DIN
JUR
PENTRU POPULATIA DE Varsta adulta si rezistanta
LIMBA ROMANA Walter, George R - Influenta limbajului pozitiv
Dezvoltarea psihică a adolescentului
Psihologie FOLOSIŢI SUBCONŞTIENTUL PENTRU A
ÎNLÃTURA TEAMA
Romanian Journal of Cognitive and
Behavioral Psychotherapies, Imitatia Non-verbala
Vol. 2, No. 2, September 2002, 105-122.

SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI II (ABS II) –


DATE PRELIMINARE PENTRU POPULAŢIA DE LIMBĂ
ROMÂNĂ / A ROMANIAN ADAPTATION OF THE
ATTITUDES AND BELIEFS SCALE II (ABS II)
Bianca MACAVEI1
Universitatea Babeş-Bolyai / Babes-Bolyai University
Cluj-Napoca, România
Abstract
The results obtained following administration of the Attitudes and Beliefs Scale II
(ABS II)(DiGiuseppe, Leaf, Exner, & Robin, 1988) to a Romanian sample are, on
the whole, consistent with those obtained in earlier normative studies involving
American samples. The scale was administered to two different groups – normal
population (i.e., teenagers and adults) and in-patients at a hospital for mental
disorders, diagnosed with clinical depression. In a sample of normal subjects
(N=350), internal consistency coefficients (Alpha Cronbach) for the four belief
processes and the global score ranged from .60 to .87, which are adequate for
reporting reliable results. A pilot study on discriminative validity revealed the ABS
II discriminated between normal and clinical groups, as well as between groups
with extreme scores on the short version of BDI. Norms for the Romanian version
of the scale are also included.
Key words: REBT, irrational beliefs, Romanian norms for the Attitudes and Beliefs Scale II
Normele Scalei de Atitudini şi Convingeri II (ABS II)
pentru populaţia de limbă română
Între formele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT), terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT)
ocupă un loc privilegiat, atât datorită rădăcinilor istorice care o plasează la originea celei mai influente abordări
terapeutice cunoscute până în prezent - CBT- cât şi din perspectiva solidei sale ancorări în practică. În opinia
întemeietorului său, Dr. Albert Ellis, relaţia dintre REBT şi CBT este una de incluziune; astfel, forma generală
de REBT se suprapune peste ceea ce astăzi numim CBT, pe lângă aceasta mai existând şi aşa numitul REBT
“elegant”, având ca finalitate modificarea perspectivei filozofice asupra vieţii şi, deci, flexibilizarea personalităţii
pacientului/clientului (Ellis, apud Weinrach, 1996).
În 1955, Albert Ellis elabora o metodă terapeutică pe care o numeşte
“raţională”, datorită accentului pus pe identificarea şi modificarea trăsăturilor iraţionale
şi ilogice ale gândiri clienţilor săi. Deşi accentul cade pe componenta cognitivă, încă
de la început Ellis adoptă un ”eclecticism” metodologic, folosind o gamă largă de
tehnici emotive şi comportamentale, care s-a diversificat şi îmbogăţit în timp. Această
caracteristică duce, în 1970, la schimbarea denumirii din terapie raţională (RT) în
terapie raţional-emotivă (RET). Ulterior, în 1993, la insistenţele psihologilor interesaţi
de dezvoltarea şi eficientizarea tehnicii, numele acesteia va deveni “terapia raţional-
1
emotivă şi comportamentală (REBT)”, reflectând paleta largă de tehnici utilizate în
reducerea distresului pacienţilor (Ellis & Dryden, 1997; Weinrach, 1996).
Se poate spune deci, că de-a lungul a mai bine de trei decenii REBT a cunoscut o evoluţie ascendentă, rezultat
al optimizării şi perfecţionării constante prin efortul mai multor generaţii de practicieni şi cercetători
(DiGiuseppe, 1996).
În general, terapia cognitiv-comportamentală consideră problemele psihologice
ca fiind răspunsuri dezadaptative învăţate, susţinute de cogniţii disfuncţionale. În
consecinţă, se accentuează necesitatea identificării şi modificării cogniţiilor
dezadaptative şi înlocuirea comportamentelor disfuncţionale (Ellis & Dryden, 1997).
Conform teoriei avansate de Albert Ellis (pentru detalii vezi Ellis & Dryden,
1997), la baza tulburărilor emoţionale stă tendinţa individului de a face evaluări
absolutiste şi rigide ale evenimentelor percepute. Aceste evaluări iau adesea forma
lingvistică a lui “trebuie cu necesitate”, “este obligatoriu”, “este absolut necesar”,
(demandigness – DEM -). Din aceste cogniţii absolutiste centrale derivă apoi un
nucleu de credinţe iraţionale (IB):
• convingeri catastrofice (un eveniment care a avut loc deşi “nu trebuia să aibă
loc” este evaluat ca fiind mai mult de 100% negativ), (awfulizing – AWF -);
• toleranţă scăzută la frustrare (o persoană crede că nu poate fi deloc fericită
dacă apare ceva ce “nu trebuia să apară în nici un caz”), (low frustration
tolerance – LFT -);
• deprecierea şi evaluarea globală (ex. etichetarea globală a propriei persoa-ne,
a celorlalţi, sau a vieţii ca fiind “mizerabile”, dacă lucrurile nu merg aşa cum
trebuie), (self-downing and/or global evaluation – SD/GE -). Aceste procese se
leagă între ele, fiind “feţe diferite ale aceleiaşi monede” (Ellis & Dryden, 1997).
Predispoziţia spre patologie este dată de patternurile de gândire absolutistă
vis a vis de sine, ceilalţi şi viaţă. Conform acestei teorii, dacă o persoană deţine un
pattern de gândire absolutistă, iar viaţa îi confirmă aceste aşteptări iraţionale (caz
rar!), atunci persoana trăieşte emoţii pozitive (deşi in viitor este vulnerabilă la distres).
Dacă, însă, aşteptările persoanei sunt infirmate de condiţiile de viaţă (ceea ce este cu
atât mai probabil cu cât persoanele sunt mai iraţional 17117u2024r e), se dezvoltă
reacţii emoţionale negative blocante/dezadaptative ca stări depresive, anxietatea,
sentimentele de culpă şi/sau agresivitatea. Pe de altă parte, prezenţa credinţelor
raţionale (flexibile), de genul “Mi-aş dori ca lucrurile să decurgă astfel, dar nu e
obligatoriu să se întâmple chiar aşa”, chiar în condiţiile unor condiţii de viaţă adverse,
generează emoţii negative adaptative, stenice.
Aşadar, credinţele iraţionale:
- sunt cogniţii evaluative (adică relevante pentru scopurile individului), cu
semnificaţie personală, de natură absolutistă, dogmatică;
- generează emoţii negative dezadaptative;
- sunt iraţionale deoarece sunt rigide şi blochează atingerea scopurilor.
Corespondentele raţionale ale lor:
- sunt cogniţiile evaluative cu semnificaţie personală, de natură preferenţială,
nonabsolutistă;
- duc la emoţii pozitive sau negative adaptative;
- sunt raţionale deoarece sunt flexibile şi nu se interpun în calea atingerii
scopurilor individului. (Ellis & Dryden, 1997).
Scurt spus, o credinţă iraţională se defineşte prin faptul că este incorectă din
punct de vedere logic, este incongruentă cu realitatea obiectivă şi blochează
atingerea scopurilor individului. Prin contrast, credinţele raţionale se bazează pe
realitatea empirică, facilitează atingerea scopurilor persoanei şi respectă principiile
logicii (Maultsby apud DiGiuseppe, 1996).
În esenţă, ideile care fundamentează această teorie, reflectându-se şi în
intervenţia terapeutică, pot fi sintetizate astfel (Walen, apud Weinrach, 1996):
(1) Cogniţiile sunt cel mai important determinant al emoţiilor la oameni;
(2) Gândirea disfuncţională este cauza principală a distresului emoţional; mare
parte din psihopatologie este rezultatul gândirii disfuncţionale;
(3) Dacă tulburările emoţionale sunt cauzate de menţinerea unor credinţe
iraţionale, modalitatea optimă de a înlătura distresul este modificarea acestor
credinte;
(4) Printre factorii etiologici ai gândirii iraţionale şi psihopatologiei se numără
influenţe genetice şi de mediu;
(5) REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degrabă
decât trecut) în generarea psihopatologiei, în special deoarece oamenii îşi
întreţin tulburările prin perpetuarea unui mod disfuncţional de gândire;
(6) Credinţele iraţionale pot fi schimbate, deşi modificarea acestora implică efort şi
perseverenţă din partea individului.
ABS II evaluează convingerile iraţionale şi raţionale descrise în teoria lui Albert
Ellis. Scala a fost concepută de către DiGiuseppe, Leaf, Exner şi Robin în 1988 şi
este o măsură validă a constructelor centrale în REBT (DiGiuseppe, Robin, Leaf, &
Gormon, 1989). Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite calcularea
unor scoruri separate pe diferite tipuri de credinţe iraţionale, precum şi estimarea unor
valori globale de raţionalitate / iraţionalitate. Mai mult, comparativ cu alte teste clinice,
conţine un număr relativ mic de itemi (72) formulaţi într-un limbaj accesibil, fiind uşor
de administrat şi cotat; în situaţiile în care nu este posibilă administrarea integrală,
scala permite selectarea itemilor care evaluează doar un anumit tip de credinţe
iraţionale, putându-se calcula un scor individual pentru aceştia.
În concluzie, ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de
evaluarea a credinţelor iraţionale / raţionale, disponibile la ora actuală. Scopul
studiului de faţă este de a oferi persoanelor interesate o primă variantă în limba
română a ABS II. Vor fi prezentate date referitoare la consistenţa internă a scalei,
validitatea discriminantă a acesteia, precum şi un etalon orientativ construit pe
populaţie nonclinică. Fiind o primă tentativă în acest sens, studiul de faţă nu are
pretenţia de a fi reuşit să realizeze o investigaţie comprehensivă a proprietăţilor
psihometrice ale scalei; limitele acestuia vor fi discutate în secţiunea de concluzii.
Prezentarea generală a scalei
Scala cuprinde 72 de itemi (de la 5-76) dispuşi într-o matrice (4x3x2) alcătuită
din trei factori:
(1) primul factor se numeşte “procese cognitive” (cognitive processes) şi are patru
nivele, reprezentând patru procese de gândire iraţională:
- imperativul “trebuie” (DEM)
- deprecierea şi evaluarea globală (SD/GE)
- toleranţa scăzută la frustrare (LFT)
- gândirea catastrofică (AWF);
(2) cel de-al doilea factor se numeşte “arii de conţinut” (content / context) şi are
trei nivele, reprezentând convingeri legate de aprobare, realizare şi confort;
(3) cel de-al treilea factor se numeşte “mod de frazare” (irrationality / rationality) şi
are două nivele, reprezentând modul de formulare a itemilor: iraţional / raţional.
Fiecare item este structurat în funcţie de cei trei factori. De exemplu, itemul 6:
“Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac, asta îmi arată că sunt o persoană
lipsită de valoare” este:
- frazat iraţional (IR);
- are un conţinut care se referă la aprobare;
- vizează procesul cognitiv de autoevaluare (SD/GE).
Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor sunt:
A – puternic împotrivă
B – parţial împotrivă
C – neutru
D – parţial de acord
E – puternic de acord
Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct şi pentru 36 invers.
Cotare directă: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4
Cotare inversă: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0
Altfel spus, itemii cotaţi direct sunt cei formulaţi iraţional, pe când cei cotaţi
invers sunt formulaţi raţional. Rezultă că un scor global (Total) mic înseamnă credinţe
iraţionale puţine, iar un scor mare credinţe iraţionale multe. Scorurile se pot calcula şi
separat, pentru iraţionalitate şi raţionalitate. În plus, se pot calcula diferite scoruri
rezultate din combinaţii pe scale şi subscale.
Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor
care o compun. Numărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adică la toţi
itemii direcţi = frazaţi iraţional s-a răspuns cu “puternic împotrivă” şi la toţi itemii inverşi
= frazaţi raţional s-a răspuns cu “puternic de acord”). Numărul maxim de puncte este
288 (72 itemi x 4 puncte).
Utilizând doar factorul “procese cognitive” (ca şi factor de varianţă), rezultă 4
subscale:
DEM – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi);
SD/GE – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi);
LFT – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi);
AWF - 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi).
În acelaşi fel, utilizând ca şi factor de varianţă “modul de frazare” rezultă 2
subscale:
Raţionalitate (RB) – 36 itemi;
Iraţionalitate (IB) – 36 itemi.
Aşadar, scorurile luate în discuţie în această lucrare ca şi măsură a credinţelor
subiecţilor sunt:
(1) Total (măsură a iraţionalităţii);
(2) IB (credinţe iraţionale);
(3) RB (credinţe raţionale);
(4) DEM (imperativul “trebuie”);
(5) SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globală)
(6) LFT (toleranţa scăzută la frustrare);
(7) AWF (gândirea catastrofică).
Metodologie

Subiecţii cuprinşi în studiu sunt în număr de 381, dintre care: 369 de persoane
sunt elevi de liceu, studenţi şi angajaţi cu studii medii şi superioare din diferite
întreprinderi (muncitori, informaticieni, secretare, funcţionari), iar 12 persoane sunt
pacienţi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca.
Un număr de 350 de persoane, 167 de bărbaţi şi 183 de femei, cu vârste cuprinse între 16 şi 49 de ani
(m=20,11) au format lotul utilizat în estimarea consistenţei interne a scalei. Toţi subiecţii au fost voluntari,
grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupaţional şi al nivelului educaţional (cuprinzând de la elevi de liceu
la persoane cu studii postuniversitare). Aceştia au completat ABS II, în grup şi fără limită de timp. Subiecţii au
primit instrucţiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmaţiile prezentate în chestionar, specificându-se că nu
există răspunsuri bune sau rele. Testarea s-a făcut în variantă hârtie-creion.
Dintre cele 350 de persoane, 104 au completat şi Inventarul de Depresie Beck (BDI), varianta scurtă (13 itemi).
Testul a fost administrat în aceeaşi manieră, imediat după completarea ABS II.
Alte 19 persoane, cu vârste cuprinse între 17 şi 51 de ani au completat ABS II, precum şi BDI, varianta lungă
(21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în variantă hârtie-creion, întâi ABS II iar
apoi BDI. Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic),
conform standardelor recomandate pentru ”formarea” unui lot nondepresiv (Solomon, Haaga, Brody, Kirk &
Friedman, 1998).
Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienţi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca (ex. Clinical de
Ergoterapie), diagnosticaţi cu depresie (episod depresiv major sau reacţii depresive cu simptome specifice
episodului depresiv major). Subiecţii au completat ABS II precum şi BDI, varianta lungă (21itemi). Testele au
fost administrate individual, fără limită de timp, în variantă hârtie-creion, întâi ABS II iar apoi BDI. Toţi subiecţii
au înregistrat un scor de 16 sau mai mare la BDI, ceea ce indică prezenţa depresiei de nivel clinic.
Rezultate
Rezultatele obţinute utilizând o populaţie nonclinică (N=350) arată că:
(1) Nu se constată diferenţe semnificative în funcţie de vârstă sau sex;
Tabelul 1. Comparaţii pe scale, în funcţie de vârstă şi sex (N=350)
Scala Comparaţii în funcţie de:
Vârstă (adulţi / adolescenţi) Sex (M/F)
DEM t=-.89 / p=0.36 t=.07 / p=0.93
SD/GE t=-.68 / p=0.49 t=1.17 / p=0.23
AWF t=-1.67 / p=0.09 t=.68 / p=0.49
LFT t=.48 / p=0.63 t=-1.55 / p=0.12
Total t=-.93 / p=0.35 t=.34 / p=0.73

(2) Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM, LFT, SD, AWF) corelează
(corelaţie liniară) puternic între ele (toate valorile p<0.01) şi cu scorul total,
constituind o nouă dovadă în sprijinul ideii conform căreia toate credinţele
iraţionale sunt relaţionate din punct de vedere psihologic (DiGiuseppe et al.,
1989);
Tabelul 2. Corelaţiile între scorurile subscalelor şi scorul total (N=350)
AWF DEM SD LFT Total
AWF 1.000
DEM .492 1.000
SD .547 .277 1.000
LFT .606 .559 .417 1.000
Total .824 .701 .723 .812 1.000
(3) În tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile şi abaterile standard pentru
lotul românesc şi un lot american format din studenţi (DiGiuseppe et al., 1989).
După cum se observă, valorile obţinute pe populaţia de limbă română sunt mai
mari, însă această diferenţă ar putea fi explicată de numărul diferit de subiecţi
din cele două loturi, precum şi de componenţa diferită a acestora (studenţi
pentru lotul american, elevi, studenţi şi adulţi pentru lotul românesc);
Tabelul 3. Mediile (m) şi abaterile standard (SD) pentru un lot românesc şi unul american
Scale Lotul românesc (N=350) Lotul american (N=764)
Total m=113.02 (SD=27.683) m=84.88 (SD=36.73)
AWF m=28.95 (SD=8.66) m=21.18 (SD=10.80)
DEM m=32.44 (SD=7.67) m=24.43 (SD=9.90)
SD m=20.06 (SD=9.99) m=12.82 (SD=10.80)
LFT m=31.56 (SD=8.92) m=26.80 (SD=10.80)

(4) Etalonul orientativ pentru scorul total, construit în baza datelor obţinute pe
populaţie nonclinică (N=350) este prezentat mai jos.
Iraţionalitate foarte scăzută 0-91
Iraţionalitate scăzută 92-107
Iraţionalitate medie 108-121
Iraţionalitate ridicată 122-127
Iraţionalitate foarte ridicată 136-288

Consistenţa internă a scalei


Studiile psihometrice efectuate pe populaţie americană indică o consistenţă
internă adecvată utilizării instrumentului; astfel coeficienţii alfa pentru cele patru
procese şi trei subscale de conţinut variază între .92 şi .86. Majoritatea subscalelor
discriminează între grupurile clinice şi cele de control (fără psihopatologie)
(DiGiuseppe et al., 1989).
Studiile pilot anterioare efectuate pe populaţie românească indică o fidelitate
test-retest şi o consistenţă internă adecvate: r = .7340 (N=80); α Cronbach =.8654
(N=80) (Niculaş, 2000).
Datele obţinute în urma acestui studiului efectuat pe un eşantion de 350
vorbitori de limba română indică valori comparabile cu cele obţinute în investigaţia
iniţială efectuată pe populaţie americană, adecvate utilizării în condiţii bune a scalei.
Tabelul 4. Coeficienţii α Cronbach pentru scalele testului şi scorul total (N=350)
Scale Coeficient α Număr de itemi
Total .8792 72 itemi
AWF .6795 18 itemi
DEM .6063 18 itemi
SD .7924 18 itemi
LFT .7221 18 itemi
Validitatea discriminativă
Itemii în limba engleză ai scalei au fost concepuţi, în baza unei definiţii anterior
formulate, de o echipă de experţi (terapeuţi în cadrul Institutului de Terapie Raţional
Emotivă din New York); constructul de credinţe iraţionale şi raţionale a fost examinat
cu succes în numeroase cercetări (Ellis & Dryden, 1997). Varianta finală a
instrumentului conţine doar acei itemi care au întrunit acordul tuturor experţilor
convocaţi. Analiza factorială efectuată asupra scalei relevă existenţa unui factor
general şi a altor trei factori, numiţi de autori raţionalitate, confort şi iraţionalitate.
Studiile de validare efectuate pe populaţie americană indică faptul că majoritatea
subscalelor discriminează între loturile clinice şi cele de control (fără psihopatologie)
(DiGiuseppe et al., 1989).
În studiul nostru, dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II,
104 au primit, de asemenea, BDI, varianta scurtă (13 itemi). Pe baza rezultatelor la
BDI, au fost selectate două grupe extreme (N=15 şi N=17), utilizând formula m± 1SD,
care au fost ulterior comparate în funcţie de scorurile la ABS2. Diferenţele constatate
sunt semnificative la pragul de .004 (t=3.102).
Totodată, am efectuat comparaţii între un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie (N=12) şi
un grup de control, constituit din subiecţi care nu au avut niciodată un diagnostic psihiatric (N=19). Aceste 19
persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic), conform standardelor
recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv (Solomon et al., 1998). Rezultatele obţinute sunt sintetizate
în tabelul 5.
Tabelul 5. Comparaţii între mediile la ABS II ale unui grup de subiecţi depresivi (N=12) şi ale
unui grup de control (N=19)
Scala t p
Total 6.850 <.000
1
DEM 4.017 .0004
LFT 3.756 .0008
SD 6.186 <.000
1
AWF 5.578 <.000
1
IB 7.165 <.000
1
RB 3.187 .0034
Deşi grupele de subiecţi cu care s-a lucrat sunt mici, datele obţinute constituie
un argument în plus, arătând că ABS II este un instrument care discriminează între
grupe de populaţie cu nivele diferite ale simptomatologiei depresive, precum şi între
persoane cu depresie clinică şi subiecţi fără psihopatologie. Aceste rezultate
încurajatoare justifică şi stimulează investigaţiile viitoare orientate spre validarea ABS
II.
Studiile efectuate pe populaţie americană indică faptul că scorurile la ABS II
corelează puternic cu rezultatele obţinute la alte teste (pentru detalii privind aceste
instrumente vezi DiGiuseppe et al., 1989) ca: forma scurtă a BDI (Beck & Beck,1972),
the General Health Questionnaire (Goldberg, 1972), the General Psychological Well
Being Scale (DuPue, 1988), the Spielberger Trait Anger Scale şi the Spielberger Trait
Anxiety Scale (DiGiuseppe et al., 1989). Din datele obţinute pe populaţie românească
rezultă că majoritatea subscalelor ABS II corelează cu forma scurtă a BDI.

Concluzii
Interesul tot mai crescut de care se bucură REBT la noi în ţară, în ultimii ani,
precum şi orientarea susţinătorilor acesteia spre furnizarea de date empirice, în
măsură să confirme predicţiile teoriei de la baza ei, justifică încercarea noastră de a
oferi populaţiei de limbă română un prim instrument valid de evaluare a credinţelor
iraţionale.
Datorită limitelor studiului anterior prezentat (loturi mici de subiecţi, eşantionare
aproximativă, modalităţi puţine de aproximare a validităţii şi fidelităţii scalei) datele
furnizate trebuie privite ca fiind orientative, utile însă în a oferi direcţii investigaţiilor
viitoare.
Timpul şi resursele limitate avute la dispoziţie nu au permis selectarea unui
eşantion reprezentativ; de aceea, am optat pentru acele categorii de subiecţi indicate
ca fiind cel mai vulnerabile la stres: elevi şi studenţi, adulţi de vârstă mijlocie,
confruntaţi în mod direct cu situaţia socio-economică instabilă din România. De
asemenea, estimarea validităţii discriminante s-a făcut într-un studiu pilot care va
trebui extins în viitor.
Proprietăţile psihometrice adecvate, comparabile cu cele găsite în studii
similare efectuate pe populaţie americană, permit utilizarea în condiţii bune a variantei
româneşti a ABS II. Totuşi, recomandăm prudenţă în extinderea concluziilor la
categorii de vârstă şi socio-profesionale nereprezentate în eşantionul utilizat;
cuprinderea în studiu a acestora rămâne ca şi scop al unor investigaţii viitoare.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive Behavior
Therapy. Journal of Rational – Emotive & Cognitive Behavior Therapy, 14, 5-28.
DiGiuseppe, R., Leaf, R, Exner, T., & Robin, M.V. (1988). The development of a measure of rational/irrational
thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy, Edinburg, Scotland.
DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R. & Gormon, B. (1989). A discriminative validation and factor analysis of a
measure of rational /irrational beliefs. Paper presented at the World Congress of Cognitive Therapy,
Oxford, UK.
Ellis, A. & Dryden, W. (1997). The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.London: Springer Publishing
Company.
Niculaş F. (2000). Relaţia convingeri iraţionale – strategii de coping. Lucrare de
diplomă/License Dissertation. Oradea State University, Oradea.
Solomon A., Haaga, D.A.F., Brody C., Kirk, L., & Friedman, D.G. (1998). Priming irrational
beliefs in recovered - depressed people. Journal of Abnormal Psychology, 107, 440-
449.
Weinrach, S.G. (1996). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while
standing on one foot. Journal of Counseling and Development, 74, 626-632.
Primit spre publicare în 15 Martie, 2002 / Received March 15, 2002
Acceptat pentru publicare în 23 Iunie, 2002 / Accepted (final revision) June 23, 2002
ANEXA 1
Scala de Atitudini şi Convingeri II (ABS II)
Note:
1. Itemii scalei sunt formulaţi la genul masculin; adaptarea itemilor la sexul celui/celei căruia/cărei i se
administrează scala este necesară;
2. Itemii 1-4 pot fi adăugati de cercetător/clinician. Aceştia: (a) sunt itemi de ” încălzire”; (b) nu se iau in calcul la
cotarea scalei;
3. Recomandăm adăugarea a 8 itemi care sa măsoare credinţele iraţionale (4 itemi: dem, awf, lft, sd/ge) şi
credinţele raţionale (4 itemi) specifice fiecărei situatii relevante pentru cercetarea sau intervenţia clinică în
care se foloseste ABS II. Aceşti itemi se interpretează separat şi acestă interpretarea se coroborează cu
scorurile la ABS II. Nu este însă obligatorie construirea itemilor specifici pentru utilizarea ABS II!
Scala de Atitudini şi Convingeri II (ABS II)
Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Alegeţi apoi, pentru fiecare afirmaţie, unul dintre
următoarele răspunsuri care corespunde cel mai bine atitudini dv. faţă de situaţiile
descrise.
A. dacă sunteţi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ
B. dacă sunteţi PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ
C. dacă sunteţi NEUTRU
D. dacă sunteţi PARŢIAL DE ACORD
E. dacă sunteţi PUTERNIC DE ACORD
Nu lăsaţi ca răspunsul dv. la un item sa influenţeze răspunsul dv. la un alt item. Nu există răspunsuri
corecte sau incorecte; suntem interesaţi doar in atitudinile dv. intr-o serie de situatii descrise mai jos.
Notaţi pe foaia de răspuns, pentru fiecare afirmaţie în parte, litera care corespunde răspunsului ales de
dumneavoastră.

5. Este insuportabil să mă simt tensionat sau nervos, şi nu pot tolera stările acestea atunci când le am.
6. Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac, asta îmi arată că sunt o persoană lipsită de valoare.
7. Este dezamăgitor să nu fiu plăcut de oameni importanţi pentru mine, dar ştiu că asta este doar neplăcut şi
nu ceva îngrozitor.
8. Atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, mă gândesc că asta arată ce om lipsit de valoare
sunt.
9. Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac, este din cauză că sunt o persoană nesuferită.
10. Este insuportabil să eşuez în lucrurile importante, şi nu suport să nu reuşesc să le duc la bun sfârşit.
11. Este regretabil atunci când există necazuri în viaţa mea, dar înţeleg că a avea parte de necazuri este
numai dezamăgitor şi nu ceva îngrozitor.
12. Va fi un dezastru dacă nu îndeplinesc bine lucrurile importante.
13. Îmi doresc foarte mult să fiu plăcut de anumite persoane, dar înţeleg că nu trebuie neapărat ca acestea să
mă placă.
14. Atunci când oameni importanţi pentru mine nu mă plac, înţeleg că aceasta nu se răsfrânge asupra valorii
mele ca persoană.
15. Trebuie in mod absolut să fac bine lucrurile importante, şi nu voi accepta să nu le fac bine.
16. Nu îmi face plăcere să mă simt inconfortabil, tensionat sau nervos, dar pot suporta stările acestea atunci
când apar.
17. Atunci când nu reuşesc într-o sarcină importantă, mă pot accepta pe mine însumi cu greşelile şi limitele
mele, şi pot să nu mă condamn pentru că nu am reuşit.
18. Este îngrozitor să ai performanţe slabe în sarcini importante, şi cred că este un dezastru dacă obţin
rezultate slabe.
19. Pot suporta ca oameni importanţi pentru mine să nu mă placă sau să nu fie de acord cu mine.
20. Sunt o persoană bună, valoroasă şi mă pot accepta pe mine însumi chiar dacă eşuez în unele sarcini
importante pentru mine.
21. Atunci când viaţa este grea şi mă simt inconfortabil, înţeleg că a te simţi inconfor-tabil sau tensionat nu este
îngrozitor ci doar neplăcut, iar viaţa merge înainte.
22. Nu pot suferi să fiu tensionat sau nervos şi cred că aceste stări sunt de nesuportat.
23. Dacă nu îndeplinesc bine sarcinile foarte importante pentru mine, este din cauză că sunt o persoană
incapabilă şi lipsită de valoare.
24. Nu vreau să eşuez în sarcinile importante pentru mine, dar înţeleg că nu este absolut obligatoriu să le
îndeplinesc perfect doar pentru că vreau eu asta.
25. Este neplăcut să fii tensionat, dar pot suporta o astfel de neplăcere.
26. Nu pot suferi să nu fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine, şi este insuportabil dacă aceştia nu mă
plac.
27. Este îngrozitor să nu fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine, şi este un dezastru dacă ei nu mă plac.
28. Nu suport să nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.
29. Este important să fiu plăcut de anumiţi oameni, dar înţeleg că ei nu trebuie să mă placă numai pentru că
vreau eu asta.
30. Este o dezamăgire dacă nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine, dar înţeleg că nu este
îngrozitor sau cel mai rău lucru de pe faţa pământului dacă nu le îndeplinesc bine.
31. Am valoare ca persoană, chiar dacă nu îndeplinesc intotdeauna bine îndatoririle importante pentru mine.
32. Chiar şi atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, ştiu că sunt la fel de valoros ca şi ceilalţi.
33. Este esenţial să îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine; aşa că trebuie cu necesitate să le fac
bine.
34. Uneori cred că certurile şi nemulţumirile vieţii de zi cu zi sunt îngrozitoare şi sunt cea mai rea parte din viaţa
mea.
35. Este important să ai o viaţă plăcută în cea mai mare parte a timpului; totuşi, înţeleg că nu este absolut
obligatoriu să am o viaţă plăcută numai pentru că vreau eu asta.
36. Este dezamăgitor dacă nu sunt plăcut de unii oameni pe care eu îi plac, şi înţeleg că dacă ei nu mă plac
este doar regretabil, nu şi îngrozitor.
37. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine şi nu voi accepta să nu fiu plăcut de
ei.
38. Dacă nu voi reuşi in ceea ce fac, chiar atât de bine cât mi-aş dori, aceasta va fi doar o dezamăgire şi ceva
regretabil.
39. Nu pot accepta să nu îndeplinesc bine sarcinile importante, iar eşecul este insuportabil.
40. Dacă cineva important pentru mine nu este de acord cu mine sau mă respinge, îmi dau seama că pot
accepta şi suporta faptul că el / ea nu mă place.
41. Vreau să îndeplinesc bine unele lucruri, dar nu este absolut obligatoriu să iasă bine numai pentru că îmi
doresc eu asta.
42. Dacă nu îndeplinesc perfect lucrurile importante pentru mine aceasta va fi un dezastru.
43. Trebuie cu necesitate să am o viaţă plăcută şi confortabilă aproape tot timpul, şi nu pot accepta viaţa atunci
când aceasta este plină de necazuri si eşecuri.
44. Dacă sunt respins de cineva pe care eu îl/o plac, pot să mă accept pe mine însumi şi să îmi recunosc
valoarea ca fiinţă umană.
45. Atunci când mă simt tensionat sau nervos, mă gândesc că este numai neplăcut să te simţi astfel, şi nu
ceva îngrozitor.
46. Este neplăcut să nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta disconfortul de a fi făcut
lucrurile mai puţin bine decât mi-ar fi plăcut mie.
47. Nu pot suferi cearta în viaţa mea.
48. Vreau să fiu plăcut şi acceptat de oamenii pe care îi plac, dar înţeleg că nu este obligatoriu ca ei să mă
placă doar pentru că vreau eu asta.
49. Este îngrozitor să existe ceartă în viaţa unui om, şi este un dezastru să fii certat.
50. Nu pot suferi să nu fiu plăcut de anumiţi oameni, şi nu suport ideea că ei s-ar putea să nu mă placă.
51. Este de dorit să fii plăcut de anumiţi oameni, dar înţeleg că este doar regretabil dacă acestia nu mă plac.
52. Este absolut esenţial să fii plăcut de oamenii importanţi pentru tine, şi nu voi accepta ca aceştia să nu mă
placă.
53. Cred că este îngrozitor şi înspăimântător să trăieşti în tensiune, nervozitate sau nemulţumire, şi să trăiesc
asemenea stări este cel mai rău lucru care mi se poate întâmpla.
54. Mă supăr dacă nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta supărarea provocată de eşecul
în lucrurile importante.
55. Vreau să îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar înţeleg că nu este absolut obligatoriu să reuşesc în
aceste sarcini numai pentru că îmi doresc eu asta.
56. Trebuie cu necesitate să am o viaţă plăcută şi nu voi accepta problemele atunci când nu le doresc.
57. Dacă nu sunt plăcut de unii oameni importanţi pentru mine, îmi dau seama că pot suporta faptul că ei nu
mă plac.
58. Este neplăcut să fii certat, dar pot suporta această nemulţumire.
59. Este îngrozitor şi înspăimântător să fiu respins de oamenii care trebuie să mă placă.
60. Atunci când mă confrunt cu certuri şi / sau când viaţa mea este neplăcută, cred că sunt o persoană fără
valoare pentru că am parte de certuri şi / sau o viaţă neplăcută.
61. Este nemulţumitor să nu îmi îndeplinesc bine unele sarcini, dar ştiu că pot suporta nemulţumirea de a le
îndeplini mai puţin bine.
62. Aş fi o persoană lipsită de valoare dacă aş obţine rezultate slabe la sarcinile foarte importante pentru mine.
63. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut şi acceptat de persoanele care vreau să mă placă, şi nu voi accepta ca
ele să nu mă placă.
64. Atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, înţeleg că nu e obligatoriu să mă simt confortabil
numai pentru că vreau eu asta.
65. Nu voi fi o persoană cu valoare dacă continui să am eşecuri la serviciu, la şcoală sau în alte activităţi
importante pentru mine.
66. Atunci când oamenii pe care eu îi plac mă resping sau nu mă plac, este deoarece sunt o persoană rea şi
lipsită de valoare.
67. Când oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine sau mă resping, nu pot suporta
această situaţie.
68. Atunci când în viaţa mea există disconfort şi ceartă, am tendinţa să cred că nu sunt o persoană bună.
69. Când mă confrunt cu multe necazuri, îmi dau seama că necazurile sunt parte a vieţii şi că nu este
obligatoriu ca ele să dispară doar pentru că vreau eu asta.
70. Dacă nu reuşesc în sarcinile importante pentru mine, înţeleg că este doar o dezamăgire să nu reuşeşti, şi
nu ceva îngrozitor.
71. Nu trebuie să mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, şi cred că n-aş putea accepta să mă simt astfel.
72. Atunci când oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine, ştiu că rămân în continuare o
persoană valoroasă.
73. Chiar şi atunci când viaţa mea este grea şi dificilă, înţeleg că sunt o persoană la fel de bună ca oricare alta,
chiar dacă mă confrunt cu certuri sau necazuri.
74. Trebuie absolut să am succes în activităţile pe care le consider importante, şi nu voi accepta altceva decât
reuşita.
75. Dacă cei iubiţi sau prietenii mă resping, acest lucru nu este doar neplăcut, ci este cel mai rău lucru care mi
s-ar putea întâmpla mie.
76. Atunci când viaţa mea devine dezagreabilă, înţeleg că sunt în continuare o persoană bună, chiar dacă mă
simt inconfortabil.
ANEXA 2
Scala de Atitudini şi Convingeri II – ABS II
Foaie de răspuns
Nume şi prenume:__________________________________________ Data:__________
Vârsta:_________ Nivel de studii:______________________________Sex:___ M___F
Pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos, marcaţi cu un “X” spaţiul corespunzător răspunsului
ales:
A. dacă sunteţi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ
B. dacă sunteţi PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ
C. dacă sunteţi NEUTRU
D. dacă sunteţi PARŢIAL DE ACORD
E. dacă sunteţi PUTERNIC DE ACORD
A B C D E A B C D E A B C D E
5. __ __ __ __ __ 30. __ __ __ __ __ 55. __ __ __ __ __
6. __ __ __ __ __ 31. __ __ __ __ __ 56. __ __ __ __ __
7. __ __ __ __ __ 32. __ __ __ __ __ 57. __ __ __ __ __
8. __ __ __ __ __ 33. __ __ __ __ __ 58. __ __ __ __ __
9. __ __ __ __ __ 34. __ __ __ __ __ 59. __ __ __ __ __
A B C D E A B C D E A B C D E
10. __ __ __ __ __ 35. __ __ __ __ __ 60. __ __ __ __ __
11. __ __ __ __ __ 36. __ __ __ __ __ 61. __ __ __ __ __
12. __ __ __ __ __ 37. __ __ __ __ __ 62. __ __ __ __ __
13. __ __ __ __ __ 38. __ __ __ __ __ 63. __ __ __ __ __
14. __ __ __ __ __ 39. __ __ __ __ __ 64. __ __ __ __ __
A B C D E A B C D E
A B C D E 40. __ __ __ __ __ 65. __ __ __ __ __
15. __ __ __ __ __ 41. __ __ __ __ __ 66. __ __ __ __ __
16. __ __ __ __ __ 42. __ __ __ __ __ 67. __ __ __ __ __
17. __ __ __ __ __ 43. __ __ __ __ __ 68. __ __ __ __ __
18. __ __ __ __ __ 44. __ __ __ __ __ 69. __ __ __ __ __
19. __ __ __ __ __ A B C D E A B C D E
A B C D E 45. __ __ __ __ __ 70. __ __ __ __ __
20. __ __ __ __ __ 46. __ __ __ __ __ 71. __ __ __ __ __
21. __ __ __ __ __ 47. __ __ __ __ __ 72. __ __ __ __ __
22. __ __ __ __ __ 48. __ __ __ __ __ 73. __ __ __ __ __
23. __ __ __ __ __ 49. __ __ __ __ __ 74. __ __ __ __ __
24. __ __ __ __ __ A B C D E A B C D E
A B C D E 50. __ __ __ __ __ 75. __ __ __ __ __
25. __ __ __ __ __ 51. __ __ __ __ __ 76. __ __ __ __ __
26. __ __ __ __ __ 52. __ __ __ __ __
27. __ __ __ __ __ 53. __ __ __ __ __
28. __ __ __ __ __ 54. __ __ __ __ __
29. __ __ __ __ __
Codurile itemilor pentru cotare sunt:
Item Raţionalitate ®/ Conţinut Proces
Iraţionalitate (IR)
5 IR CONFORT LFT
6 IR APROBARE SD/GE
7 R APROBARE AWF
8 IR CONFORT SD/GE
9 IR APROBARE SD/GE
10 IR REALIZARE LFT
11 R CONFORT AWF
12 IR REALIZARE AWF
13 R APROBARE DEM
14 R APROBARE SD/GE
15 IR REALIZARE DEM
16 R CONFORT LFT
17 R REALIZARE SD/GE
18 IR REALIZARE AWF
19 R APROBARE LFT
20 R REALIZARE SD/GE
21 R CONFORT AWF
22 IR CONFORT LFT
23 IR REALIZARE SD/GE
24 R REALIZARE DEM
25 R CONFORT LFT
26 IR APROBARE LFT
27 IR APROBARE AWF
28 IR REALIZARE LFT
29 R APROBARE DEM
30 R REALIZARE AWF
31 R REALIZARE SD/GE
32 R CONFORT SD/GE
33 IR REALIZARE DEM
34 IR CONFORT AWF
35 R CONFORT DEM
36 R APROBARE AWF
37 IR APROBARE DEM
38 R REALIZARE AWF
39 IR REALIZARE LFT
40 R APROBARE LFT
41 R REALIZARE DEM
42 IR REALIZARE AWF
43 IR CONFORT DEM
44 R APROBARE SD/GE
45 R CONFORT AWF
46 R REALIZARE LFT
47 IR CONFORT LFT
48 R APROBARE DEM
49 IR CONFORT AWF
50 IR APROBARE LFT
51 R APROBARE AWF
52 IR APROBARE DEM
53 IR CONFORT AWF
54 R REALIZARE LFT
55 R REALIZARE DEM
56 IR CONFORT DEM
57 R APROBARE LFT
58 R CONFORT LFT
59 IR APROBARE AWF
60 IR CONFORT SD/GE
61 R REALIZARE LFT
62 IR REALIZARE SD/GE
63 IR APROBARE DEM
64 R CONFORT DEM
65 IR REALIZARE SD/GE
66 IR APROBARE SD/GE
67 IR APROBARE LFT
68 IR CONFORT SD/GE
69 R CONFORT DEM
70 R REALIZARE AWF
71 IR CONFORT DEM
72 R APROBARE SD/GE
73 R CONFORT SD/GE
74 IR REALIZARE DEM
75 IR APROBARE AWF
76 R CONFORT
SD/GE