Opriş Raluca Georgiana

Seria C, Grupa 334

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI

MARAMUREŞ

1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA ZONEI

Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la

graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a
meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul
geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cu Ucraina; la
Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la
Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6%
din teritoriul ţării, fiind situat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele
României. 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei,
Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27%
depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia
totală a judeţului este de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din
populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori
între judeţele ţării.

Infrastructură:

• 309.106 km drumuri naţionale

• 895.819 km drumuri judeţene

• 370.418 km drumuri comunale

Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte:

• curse interne Baia Mare - Bucureşti

• curse charter

Căi ferate:

• Legături cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totală a reţelei de

cale ferată: 215 km

Populaţia ocupată este de 198.500 persoane, din care salariaţi 97.800

persoane. Rata şomajului în anul 2007 a fost de 3,4%, în scădere faţă de
2003 când a fost de 5,4%. În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut, acesta a
înregistrat în anul 2006 o valoare de 5932,2 milioane RON în creştere faţă de
2003 când valoarea sa a fost de 3278,2 milioane RON. Economia Judeţului

1
Maramureş se concentrează pe 4 ramuri: servicii(49%), industrie şi
construcţii(32%), agricultură şi silvicultură(10%), transporturi(9%).
Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: agricultură, vânătoare şi
silvicultură, industrie prelucrătoare, comerţ şi transporturi.

2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind
între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin
excelenţă 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural.
Depresiunea Maramuresului este înconjurată de munţi în totalitate, la sud-
vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi si Ţibles, la est Munţii
Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei, cu creste ascuţite şi prelungi,
abrupturi impunatoare şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpatii
Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice; Aproape 50% din regiune
este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii
Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova
de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa
Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o
legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.Zona montană apartinând
Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi
piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de
27% din suprafaţa judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei
(cei mai înalţi), Munţii Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.

Clima este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief,

temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est; 275 de zile
dintr-un an au valori pozitive de temperatura; precipitatiile atmosferice sunt
printre cele mai ridicate din tara, circa 70% din zonele judetului primesc intre
900-1000 mm precipitatii pe an.

Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai:

Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie
depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu
afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa,
Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale
glaciare situate in muntii Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna
Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la Stramtori-Firiza, cu circa
18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de cele de
la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa
de aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei.

2
Fauna e reprezentată de: urs, cerb, căprioară, râs, cocoş de munte, fazan.
Vegetaţia este specifică zonei central europene, predominând pădurile de
fag şi conifere, care trec în spaţiul subalpin şi alpin în păşuni şi jnepnişuri.

Atracţii turistice:

 Arii protejate prin lege: Rezervaţia Naturală Pietrosul Mare(Lacul

Iezerul, căldările glaciare Zănoaga Mare şi Mică), Rezervaţia Creasta
Cocoşului, Pădurea de stejar de la Bavna, Lacul Morărenilor etc

 Biserici din lemn (patrimoniu al UNESCO): Biserica „Intrarea Maicii

Domnului în Biserică” construită în anul 1720 din comuna Bârsana,
Biserica „Sf. Nicolae” construită în anul 1643 din comuna Budeşti,
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în 1770 din comuna
Deşeşti, Biserica „Naşterea Maicii Domnului” datând din anul 1717 din
comuna Ieud, Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul
1663 din satul Rogoz, , Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din
anul 1798 din comuna Rogoz, Biserica din lemn „Sfânta Paraschiva”
contruită în anul 1604 în comuna Poienile Izei.

 Mânăstiri din Maramureş: Manastirea Barsana (Bârsana), Schitul

Chiuzbaia (Chiuzbaia), Manastirea Dragomiresti
(Dragomireşti),Manastirea Habra (lângă Baia Mare), Mânastirea
Înălţarea Sfintei Cruci (Sat Dumbrava), Manastirea Moisei (Moisei),
Manastirea Naşterea Domnului (Sat Valeni, Comuna Calineşti),
Mânăstirea Naşterea Maicii Domnului (propopopiatul Lapuş), Schitul
Naşterea Maicii Domnului (Protopopiatul Viseu - Valea Scradei),
Mânăstirea Rohia (Sat Rohia, Targul Lapuş), Manastirea Rohita (Sat
Boiereni), Mânăstirea Sfânta Treime (Comuna Suciu de Sus - Breaza),
Mânăstirea Sfantul Ilie (Dealu Mare), Mânăstirea Sfântul Iosif
Mărturisitorul (Sîpânţa), Mânăstirea Sfântul Nicolae (Baia Borşa),
Mânăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (Comuna Budeşti),
Schitul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Izvoarele), Schitul
Valea Sasului (Comuna Botiza).

 Cimitirul Vesel: Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 şi este

creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor si poet în
acelaşi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta
monumentală şi renumită operă de artă. Mai bine de 50 de ani artistul
a creat sute de cruci din lemn sculptate în stilul său caracteristic. După
moartea lui, în 1977, opera lui a fost continuată de ucenicul său,
Dumitru Pop Tincu. Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar

3
 care este inscripţionat manual, după ce a fost tăiat şi uscat. În partea
de sus a fiecărei cruci, există un basorelief cu o scenă din viaţa celui
decedat. Scenele sunt simple şi am putea spune chiar naive în stil, dar
aduc din trecut viaţa locuitorilor satului, prezentând un aspect relevant
din existenţa fiecăruia. Ele prezintă femei torcând lână, ţesând covoare
sau făcând pâine, bărbaţi care taie lemne sau ară pământul, păstori cu
turmele, lucrători în lemn, lăutari şi multe alte ocupaţii. După ce crucea
este sculptată, ea este pictată de obicei cu un fundal albastru, aşa
numitul “Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori
vibrante: galben, roşu, alb şi verde.

 Mocăniţa de pe Valea Vaserului: Pe valea Vaserului circulă, pufăind

din greu, cu maxim 30 km/h, ultima „mocaniţă” de la noi. Vreo 40 de
kilometri. Pe vale, unde singurul acces este bătrâna „maşină cu aburi”
care îşi toarnă nisip pe „cale” şi îşi ia avânt pe o pantă de câteva grade
înclinaţie, circulă mai tot timpul forestierii şi, din când în când, câte un
grup de turişti dornici de o experienţă inedită.

3. ANALIZA ECHIPAMENTELOR DE CAZARE ŞI A OFERTEI DE

SERVICII
Tabel nr 1- Tipuri de unităţi de cazare

An Hotel Caba Vile Tabe Pensi Pensiuni Hostel Campin Tot

ul uri şi ne turist re uni agroturis uri guri al
motel turiş ice turisti tice
uri ti ce
200 27 6 4 3 7 55 2 1 105
3
200 19 3 4 3 69 - - - 98
4
200 21 1 1 3 85 - 1 - 112
5
200 27 2 3 3 111 - 1 - 147
6
200 27 2 3 3 117 - 1 - 153
7
Tot 121 14 15 15 389 55 5 1 615
al
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică

Figura 1 – Evoluţia nr structurilor de primire turistică

4
 Categoriile de structuri de primire turistică, conform tabelului 1, întâlnite în
Judeţul Maramureş sunt următoarele: „Hoteluri şi moteluri”, „Cabane turişti”,
„Vile turistice”, „Tabere”, „Pensiuni turistice”, „Pensiuni agroturistice”,

Nr. Struct. Primire

180
147 153
160
140
120 105 112
98
100
80 Nr. Struct. Primire
60
40
20
0
2003 2004 2005 2006 2007

„Hosteluri” şi „Campinguri”. Observăm că începând cu anul 2004 în

structurile de primire turistică nu mai apar pensiunile agroturistice, ele
încadrându-se la rubrica „Pensiuni turistice”. Din acelaşi tabel se observă că
pe cei 5 ani analizaţi, cele mai multe structuri de primire turistică sunt
reprezentate de”Pensiuni turistice”, urmate de „Hoteluri” şi apoi de
„Pensiuni agroturistice”. Pensiunile turistice înregistrează o creştere de la an
la an, o creştere spectaculoasă înregistrându-se între anul 2005 şi 2006.
Această creştere s-ar putea datora atragerii de noi investitori ca urmare a
unei cereri mai mari venite din partea turiştilor, Judeţul Maramureş
prezentând o deosebită atracţie pentru turişti. Cea mai puţin numeroasă
structură de primire turistică o reprezintă „Campingurile”, fapt ce

5
 demonstrează interesul scăzut al turisţilor pentru acest tip de unitate de
cazare.

Indicatorii medii ai evoluţiei:

• Indicele mediu de evoluţie:

• Ritmul mediu de evoluţie:

Se observă că în perioada 2003-2007, numărul structurilor de primire

turistică a crescut de 1,09 ori, adică o creştere în medie cu 9%. Numărul
total al unităţilor de cazare înregistrează un trend ascendent în perioada
analizată, datorită noilor investiţii atrase ca urmare a programelor de
dezvoltare şi promovare turistică ale Judeţului Maramureş.

Tabel nr 2 – Ponderea structurilor de primire turistică în total, la

nivelul Judeţului Maramureş (%)

Anul Hotel Caba Vile Tabe Pensi Pensiuni Hostel Campin Tot
uri şi ne turist re uni agroturis uri guri al
motel turiş ice turisti tice jud
uri ti ce eţ
2003 25,71 5,71 3,8 2,85 6,67 52,38 1,9 0,95 100
2004 19,38 3,06 4,08 3,06 70,40 - - - 100
2005 18,75 0,89 0,89 2,67 75,89 - 0,89 - 100
2006 18,36 1,36 2,04 2,04 75,51 - 0,89 - 100
2007 17,64 1,30 1,96 1,96 76,47 - 0,89 - 100
Medi 19,96 2,46 2,55 2,51 60,98 10,47 0,91 0,19 100
a
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică

Figura 2 – Ponderea medie a structurilor de cazare în total judeţ

6
Din Tabelul nr 2, precum şi din Figura 2 se poate observa că ponderea cea
mai mare o au pensiunile turistice, urmate de hoteluri şi moteluri şi de
pensiuni agroturistice.

Tabel nr 3 – Evoluţia activităţii şi capacităţii de cazare turistică în

perioada 2003-2007

Anii Capacitatea de cazare Indicii de

Existente (locuri) În funcţiune (mii utilizare netă a
locuri-zile) capacităţii
turistice (%)
2003 3293 652 29,2
2004 2697 671 27,7
2005 2873 977 21,4
2006 3363 1199 17,6
2007 3635 1312,8 17,4
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică

Se constată o fluctuaţie neregulată în ceea ce priveşte numărul locurilor de

cazare. Astfel, se constată o scădere a numărului locurilor de cazare
existente în al doilea an analizat, urmată de o creştere relativ medie în
următorul an. În ceea ce priveşte ultimii doi ani analizaţi, se remarcă o
creştere a numărului locurilor de cazare, care depăşeşte valoarea din primul
an. Se observă că odată cu mărirea numărului locurilor de cazare, au scăzut
indicii de utilizare netă a capacităţii turistice în perioada 2003-2004. Această
scădere relevă faptul că nu era necesară mărirea capacităţii de cazare, dar
totuşi dacă această decizie a fost luată se cere o mai bună administrare a
acestor locuri, precum şi o mai bună promovare a judeţului Maramureş.

7
Tabel nr 4 – Capacitatea de cazare turistică existentă total ( locuri)

An Hotel Caba Vile Tabe Pensi Pensiuni Hostel Campin Tota

ul uri şi ne turist re uni agroturis uri guri l
motel turist ice turisti tice
uri ice ce
200 2144 272 182 343 63 420 50 45 351
3 9
200 1445 207 185 304 143 - - - 228
4 4
200 1680 84 22 301 761 - 25 - 547
5 5
200 1858 98 49 301 3363 - 25 - 569
6 4
200 1931 101 50 357 3635 - 25 - 609
7 9
Tot 9058 762 488 1606 7965 420 125 45 230
al 71
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de pe www.statistici.insse.ro

Indicatorii medii ai evoluţiei:

• Indicele mediu de evoluţie:

• Ritmul mediu de evoluţie:

Se observă că în perioada 2003-2007 numărul locurilor de cazare existente

în structurile de primire turistică a crescut de 1,14 ori, adică o creştere în
medie cu 14%. Trendul înregistrat de acest indicator în perioada analizată
este unul ascendent care se poate datora creşterii cererii turistice.

Figura 3 – Evoluţia nr locurilor de cazare existente în structurile de primire

turistică

8
Analizând per total evoluţia numărului locurilor de cazare existente în
structurile de primire turistică pe perioada 2003-2007 se constată o
fluctuaţie a acestora astfel: între 2003 şi 2004 se remarcă o scădere destul
de mare a locurilor de cazare, urmată de o creştere extrem de mare în anul
2005. Între anii 2005 şi 2006, creşterea este relativ medie, pe când între
2006 şi 2007 se înregistrează iar o creştere relativ mare. O posibilă cauză ar
putea fi calitatea scăzută a serviciilor între 2003 şi 2004, urmată de o
îmbunătăţire a acestora ce a atras mai mulţi turişti, prin urmare cerea pentru
locurile de cazare a fost mai mare, motiv pentru care acestea au fost în
continuă creştere până în ultimul an analizat.

În privinţa echipamentelor de alimentaţie, Judeţul Maramureş dispune de

majoritatea tipurilor, predominând restaurantele cu specific tradiţional
românesc, dar şi fast-food-urile. În ceea ce priveşte echipamentele de
agrement, în Judeţul Maramureş găsim o varietate largă de activităţi de
agrement cum ar fi: vânătoare, ski acvatic, parapantă, motocros, centre
culturale, pescuit, speologie, river-rafting şi altele.

4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE ŞI PREVIZIUNEA

EVOLUŢIEI VIITOARE
Tabel nr 5 – Sosiri ale turiştilor (total, români şi străini), înnoptări
(total, români şi străini) în unităţile de cazare turistică în judeţul

9
Maramureş, în perioada 2003-2007, durata medie a sejurului şi
indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune

Anul Sosiri Înnoptări Durata Indicii de

medie a utilizare
sejurului netă a
capacităţii
turistice (%)
2003 T 8619 T 1907 2,21 29,2
4 00
R 7040 R 1593
4 41
S 1579 S 3135
0 9
2004 T 7883 T 1861 2,36 27,7
7 85
R 6152 R 1553
2 72
S 1731 S 3081
5 3
2005 T 9134 T 2087 2,28 21,4
8 29
R 6941 R 1652
4 89
S 2193 S 4344
4 0
2006 T 9686 T 2112 2,18 17,6
2 29
R 7835 R 1779
1 00
S 1851 S 3332
1 9
2007 T 1087 T 2289 2,10 17,4
88 98
R 8701 R 1901
6 70
S 2176 S 3882
2 8
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi
de pe www.statistici.insse.ro

Legendă: T= nr sosiri totale, R= nr sosiri turişti români, S= nr sosiri turişti

străini ;

10
Durata medie a sejurului:

Evoluţia sosirilor totale ale turiştilor a înregistrat fluctuaţii în perioada 2003-

2007 astfel: între anii 2003 şi 2004 a scăzut uşor, urmând ca în anul 2005 să
înregistreze o creştere destul de mare, ca apoi să crească în ritm mediu până
în anul analizat. Astfel, numărul total al sosirilor de turişti a crescut de 1,05
ori în perioada analizată, înregistrând în medie o creştere de 5%. În ceea ce
priveşte numărul sosirilor de turişti străini, între anii 2003 şi 2004 s-a
întâmplat acelaşi lucru ca şi în cazul sosirilor totale, adică numărul sosirilor
de turişti străini a scăzut, urmând ca în 2004 şi 2005 să crească relativ
mediu. În anul 2006, această valoare a scăzut din nou, urmând ca în ultimul
an analizat să crească ajungând aproape de valoarea din 2005. Per total
numărul de sosiri de turişti străini a crescut de 1,08 ori, adică în medie cu
8%. În privinţa numărului de sosiri al turiştilor români aceasta a fluctuat mai
mult decât sosirile de turişti străini. Între 2003 şi 2004 a scăzut uşor, urmând
o creştere relativ mare în anul 2005. Această creştere a fost urmată de o
scărere relativ mare în 2006, iar în anul 2007 a crescut din nou dar nu cu
mult. Astfel, în perioada analizată numărul sosirilor de turişti români a
crescut de 1,05 ori, adică în medie cu 5%. Această fluctuaţie se poate datora
preferinţelor turiştilor, care pot prefera staţiunile de pe litoral sau din zona
montană. Numărul mai mare al sosirilor de turişti români decât cel al sosirilor
de turişti străini se poate explica prin faptul că românii dispun de fonduri
pentru a merge mai mult în ţara lor poate decât în străinătate, pe când
turiştii străini pot prefera ale destinaţii decât România, cu toate că Judeţul
Maramureş este apreciat pentru potenţialul său turistic şi în afară.

Numărul total de înnoptări nu a avut o evoluţie uniformă, între anii 2003 şi

2004 înregistrând o scădere, urmând ca în următorii ani să crească dar în
rate relativ mici. Aceaşi evoluţie a avut-o şi numărul de înnoptări al turiştilor
români. În ceea ce priveşte numărul de înnoptări al turiştilor străini, evoluţia
acestuia a fost şi mai neuniformă decât ai celorlalţi doi indicatori, între 2003
şi 2004 a scăzut, urmând ca până în anul 2005 să crească din nou, pentru ca
în 2006 să scadă, în ultimul an analizat el înregistrând din nou o creştere.

Durata medie a sejurului a evoluat neuniform, înregistrând atât creşteri, cât

şi scăderi. Tendinţa generală a fost de scădere, în ultimul an analizat având
valoarea de 2,10 în comparaţie cu primul an analizat când a avut valoarea
de 2,21.

11
Indicele de utilizare netă a capacităţii turistice a avut un trend descendent,
înregistrând scăderi de la an la an, astfel că în ultimul an analizat valoarea sa
a fost de 17,4% în comparaţie cu valorea sa din 2003 de 29,2%. Acest lucru
poate reflecta fie un număr prea mare a locurilor de cazare în raport cu
numărul de turişti ce vizitează judeţul, fie o calitate scăzută a serviciilor.

Indicatori medii ai evoluţiei numărului total de sosiri:

• Indicele mediu de evoluţie: :

• Ritmul mediu de evoluţie:

Indicatorii medii ai evoluţiei numărului total de înnoptări:

• Indicele mediu de evoluţie: :

• Ritmul mediu de evoluţie:

Figura 4 – Evoluţia comparativă a numărului de sosiri turişti străini şi români

Figurile 5 şi 6 – Sosiri de turişti români sau străini în anii 2003-2007

12
Previziunea numărului de sosiri de turişti în structurile de primire
turistică în Judeţul Maramureş, perioada 2008-2010

1. Metoda sporului mediu:

Anul
2003 86194 0 86194 0
2004 78837 1 91840 169078009
2005 91348 2 97486 37675044
2006 96862 3 103132 39312900
2007 108778 4 108778 0
Total 462019 - - 246065953

13
Metoda ajustează bine seria de date.

2. Metoda indicelui mediu:

Anul
2003 86194 0 86194 0
2004 78837 1 90503,7 136111888,9
2005 91348 2 95028,9 13549024,81
2006 96862 3 99780,3 8516474,89
2007 108778 4 104769,3 16069675,69
Total 462019 - - 174247064,
3

Metoda ajustează bine seria de date

14
3. Metoda trendului liniar: , unde:

Anul
2003 86194 -2 4 -172388 79765,2 41329469.4
4
2004 78837 -1 1 -78837 72517,7 39933552,4
9
2005 91348 0 0 0 92403,8 1114713,64
2006 96862 1 1 96862 103181,3 39933552,4
9
2007 108778 2 4 217556 121416,6 159734210
Total 462019 10 - 63193 - 246105298
,1

Metoda ajustează bine seria de date.

Având în vedere că pentru toate cele trei metode coeficientul de variaţie

este sub 5%, voi alege metoda cu cel mai mic coeficient de variaţie. Aceasta
este metoda indicelui mediu.

Previziunea numărului total de sosiri turişti pe următorii 3 ani folosind

metoda indicelui mediu

15
Se observă că numărul sosirilor de turişti va creşte şi în următorii trei ani.

În urma previzionării numărului total de sosiri turişti, am observat că acesta

este în continuă creştere. Acest lucru va aduce numai beneficii întrucât se
vor ocupa locurile de cazare din ce în ce mai mult, şi astfel vor creşte şi
indicii de utilizare netă a capacităţii turistice.

5. PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI

JUDEŢULUI MARAMUREŞ
Din analiza unităţilor de cazare pe tipuri, am constatat că únele tipuri sunt
aproape inexistente. De exemplu, există doar un camping în tot judeţul.
Marea majoritate a turiştilor străini sunt înclinaţi către acest tip de structură
de cazare, mulţi dintre ei având rulote cu care călătoresc în diverse locuri.
De aceea cred că ar fi indicat să se construiască cel puţin încă două
camping-uri, dar care în afară de locuri de campat pentru rulote şi corturi să
aibă şi bungalow-uri dotate cu tot ce este necesar. De asemenea pentru
atragerea turiştilor este necesar ca toate echipamentele din dotarea
camping-ului să fie la cele mai înalte standarde pentru a oferi turiştilor

16
calitatea şi serviciile pe care şi le doresc. Pentru promovarea camping-urilor
recomand înscrierea acestora în cataloage naţionale şi internaţionale pe
această temă, precum şi pe site-uri de specialitate.

Un alt aspect vizat îl reprezintă taberele. Aş recomanda mărirea numărului

de tabere existente în judeţ şi diversificarea precum şi clasificarea lor în :
preşcolare, şcolare, pre-universitare şi universitare. Sunt de părere că mulţi
tineri îşi doresc să meargă în tabere dar să aibă parte de condiţii decente,
atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi cazarea.

Pentru ca turişii să poată vizita dacă nu toate obiectivele turistice din judeţ
măcar pe cele mai importante, să se implementeze un tip de circuit turistic
existent şi în Luxemburg, care conduce turistul de la obiectiv la obiectiv, la
final întorcându-se la primul obiectiv turistic. Consider că în acest fel un turist
ar avea o satisfacţie mai mare văzând majoritatea obiectivelor şi în acest fel
s-ar acoperi şi un număr mai mare de locuri de cazare deoarece unele
obiective sunt la ceva distanţă unele de altele şi turisul va necesita cel mai
probabil să înnopteze undeva.

BIBLIOGRAFIE
1. Breviarul turistic al Judeţului Maramureş 2007

2. Breviarul turistic la Judeţului Maramureş 2006

3. Consiliul Judeţean al Judeţului Maramureş ( www.cjmaramureş.ro)

4. Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Maramureş (www.ccim.ro)

5. Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş (www.maramureş.insse.ro)

6. Institutul Naţional de Statistică (www.statistici.insse.ro)

7. Prefectura Judeţului Maramureş (www.prefecturamaramureş.ro)

17
 ANEXA 1

HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ

18
19