UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ
DE STAT „ION CREANGĂ”

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ
ÎN CADRUL PROICTULUI DE CERCETARE
«UCRAINA-MOLDOVA: MEMORIE ISTORICĂ COMUNĂ,
LECŢII ŞI PERSPECTIVE»
NOI TENDINȚE ÎN FORMAREA TOLERANȚEI ETNICE DIN
PERSPECTIVA MULTICULTURALISMULUI EUROPEAN:
EXPERIENȚA UCRAINEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA

MIGRAȚIA ȘI TOLERANȚA ETNICĂ

Lilia CONDREA, doctorand, anul III

Coordonator științific: Sergiu MUSTEAȚĂ, doctor conferențiar
 Chișinău, 19-20 septembrie 2018

MIGRAȚIA ȘI TOLERANȚA ETNICĂ

Condrea Lilia, doctorand,
LT „Elimul Nou”, mun. Chișinău,
liliacondrea@gmail.com
The phenomenon of migration is linked to the phenomenon of ethnic tolerance. Currently
the phenomenon of tolerance has received an interdisciplinary connotation and requires a deeper
understanding by social actors of how to use this notion. Migration, globalization has generated
large waves of immigrants facing the issue of adaptation in the host country. In this context, the
effects that can be generated by the exacerbation of intolerant attitudes, make it necessary to carry
out an in-depth and pertinent analysis of both the specificities of immigrants and the mechanisms
that ensure their protection and promotion.
Immigrants are viewed as ethnic minorities and, implicitly, as a source of minority appearance in
a community, are forming "ethno-cultural groups" for immigrant communities. Thus, one of the
most important aspects that reflects the social impact of migration is the situation of the specific
rights enjoyed by the ethnocultural groups, their recognition and guarantee, the community's
reaction to the mechanisms for their implementation. Historical experience shows that respecting
and accepting to a reasonable extent the identity differences that characterize immigrants at the
level of society is the barometer of social relations existing at the level of a community.
The main indicators of the success of adapting imigrants include: establishing positive
connections with the new environment, solving everyday problems (school, family, lifestyle, work),
participation in the social life and cultural life of the host society, constructive communication and
establishment of intercultural relations, integrity and integration of the individual into society.
Analyzing these, We ar of the opinion that the issue of immigrants, the phenomenon of migration
and ethnic tolerance should be presented to young generations in the form of educational projects
teaching the students at history and civic classes.
Adnotare
Fenomenul migrației este strâns legat de fenomenul toleranței etnice. Actualmente
fenomenul de toleranță a primit o conotație interdisciplinară și este nevoie de o înțelegere mai
profundă de către actanții sociali a modului de utilizare a acestei noțiuni.
Fenomenul migrației, fenomenul globalizării a generat valuri mari de imigranți care se
confruntă cu problema adaptării în țara gazdă. În acest context, efectele care pot fi generate de
exacerbarea atitudinilor intolerante, fac necesară realizarea unei analize aprofundate și
pertinente atât a specificităţilor imigranților, cât și a mecanismelor care asigură protecția și
promovarea acestora. Imigranții sunt priviți ca minorități etnice și, implicit, migrația, ca sursă a
apariției minorităților într-o comunitate, formând „grupuri etnoculturale” pentru comunitățile de
imigranți. Astfel, unul din cele mai importante aspecte care reflectă impactul social al migrației
îl reprezintă situația drepturilor specifice de care se bucură grupurile etnoculturale,
recunoașterea și garantarea acestora, reacția comunității la mecanismele de implementare a
acestora. Experiența istorică ne arată că respectarea și acceptarea într-o măsură rezonabilă a
diferențelor identitare care îi caracterizează pe imigranți la nivelul societății, constituie
barometrul relațiilor sociale existente la nivelul unei comunități. Principalii indicatori ai

1
succesului adaptării migranților includ: stabilirea de legături pozitive cu noul mediu, soluționarea
problemelor de zi cu zi (școală, familie, modul de viață, de muncă), participarea la viața socială
și la viața culturală a societății - gazdă, comunicarea constructivă și stabilirea unor relații
interculturale, integritatea și integrarea individului în societate. Analizând aceste lucruri, sunt de
părerea că problema imigranților, a fenomenului migrației și a toleranței etnice trebuie prezentată
tinerei generații sub formă de proiecte educaționale, în care vor fi implicați elevii, predată sub
formă de modul aparte în cadrul orelor de istorie și de educație civică.

Cuvinte cheie: fenomen, migrație, toleranță etnică, imigrant, unitate, fobie, minoritate etnică,
educație

Keywords: phenomenon of migration, immigrants, ethnic minorities, society, conflict, migration

experience, tolerance, communicative action, culture, school, family, lifestyle, work.

Migrația se constituie atât într-un subiect important pe agenda publică, cât și într-o zonă de
dezbatere politică și de politici publice efervescente, mai ales în ultimul deceniu, la nivel național
și în plan european. Evoluțiile înregistrate pot exemplifica, cu ușurință, modul în care funcționează
democrațiile liberale și procesul construcției europene, implicit procesul de transformare a politicii
privind imigraţia, gradul de adaptabilitate și deschiderea față de schimbare, caracterul controversat
și dificultățile întâmpinate pe parcurs. Pentru o perioadă îndelungată de timp, managementul
migrației la nivelul Europei a reprezentat o responsabilitate a guvernelor naționale, care stabileau
regulile de admisie pe teritoriul național și de ieșire din țară, precum și sistemul de vize și de
rezidentă. În Europa postbelică și postcolonială din anii ’50, ’60, ’70, imigranții care soseau pe
continent fie din fostele colonii, fie ca forță de muncă cu contract, adusă special în anumite state
europene (Germania, Elveția, Franța), erau întotdeauna responsabilitatea statelor care îi găzduiau,
fiind supuși legilor acestor state în materie de cetățenie și naționalitate.1
Creșterea valurilor migratorii agravează problema compatibilității culturale și
comportamentale între migranți și populația locală, care este deosebit de importantă în cazul
migrațiilor etnice. Procesele migratorii devin o parte integrantă a vieții de zi cu zi, pe care o
afectează destul de semnificativ. Mai mult decât atât, după prognozele disponibile ale experților
în domeniu, volumul migrației va continua să crească, modificând structura demografică, iar cu
aceasta, agravarea problemelor sociale.

În ultimele decenii, procesele miratorii sunt studiate destul de intens, atât în străinătate, cât
și în Moldova, însă soluțiile la problema interacțiunii productive dintre migranți și populația
băștinașă nu au fost încă găsite. Aceste aspecte au o importanță deosebită în legătură cu dezvoltarea
migrației străine. Modelele de comportament ale migranților într-un mediu inoculat sunt diverse,

1
Alexe, Iris, Paunescu, Bogdan, Studiul asupra fenomenului imigrației în România. Integrarea străinilor în
societatea românească, Fundația Soros România, 2011, pag.16
2
adesea nu sunt în corespundere cu normele sociale acceptate în societatea-gazdă. Abaterile în
comportamentul migranților sunt adesea provocate de perspectiva sau amenințarea pierderii
identității naționale, iar comunitatea-gazdă, la rândul său, încearcă să se închidă de "străini" și să
se protejeze de orice transformări. În același timp, necesitatea de a căuta mecanisme reciproc-
acceptabile pentru adaptarea și integrarea migranților devine din ce în ce mai evidentă, în special,
în lumina tendințelor globale în dezvoltarea proceselor de globalizare. Elaborarea recomandărilor
practice privind îmbunătățirea proceselor de adaptare și de integrare este imposibilă fără
înțelegerea teoretică și formarea unei baze metodologice pentru alegerea strategiei optime de
gestionare a acestora. Problema abordată de reprezentanții științelor sociale constă în elaborarea
unor strategii de „integrare a migranților”, corelarea acestora cu conceptul de „asimilare” și de
„adaptare” prin eliminarea barierelor socio-culturale, elaborarea de către state a unor politici
migraționale adecvate.

Adaptarea socio-economică este procesul de interacțiune dintre migranți și noul mediu

socio-economic, în cursul căreia, pe de o parte, există o selecție a celor mai potrivite din punct de
vedere al migranților, tiparuri comportamentale, care să asigure succesul în strategiile lor de viață,
pe de altă parte, sub influența lor, începe transformarea sistemelor socio-economice regionale prin
apariția unor noi elemente. Un migrant se poate adapta la noile condiții de viață, poate rezolva
probleme legate de bunăstarea materială, dar, în același timp, este exclus social, păstrându-și
vechile valori și tiparul propriu de comportament.

Integrarea etnoculturală este procesul de integrare a imigranților cu populația locală într-

o singură regiune cu interese regionale comune. Procesele de integrare este implicarea reciprocă a
migranților și a băștinașilor, iar condițiile de integrare socio-culturală a migranților implică în sine
o bună stăpânire a limbii țării-gazdă, dorința de a cunoaște și de a accepta valorile comunității
locale, de a-și satisface așteptările și cerințele ca membri ai acestei comunități teritoriale și să
stabilească contacte cu reprezentanții altor grupuri etnoculturale.

La rândul său, în societatea-gazdă este necesară formarea unor instituții axate pe

socializarea migranților, integrarea lor în comunitățile regionale; crearea de condiții și cerințe
sociale egale, cu cele pentru populația locală; blocarea manifestărilor de xenofobie sau de fobie
migrantă; formarea competențelor interculturale în societate. În același timp, este necesar să se
înțeleagă că realizarea integrării este un proces lung și nu se autoreglează. Este necesară o voință
politică, dezvoltarea de dispoziții strategice și de programe de gestionare tactică, ținând cont de
particularitățile regionale.

3
 De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în prezent, instituțiile de adaptare a migranților,
organizațiile care se ocupă de primirea migranților, precum și rezolvarea problemelor acestora,
sunt o excepție, iar ele sunt foarte puține. Cu toate acestea, în viitor, ar trebui dezvoltate astfel de
instituții pentru a asigura condiții mai bune de trai atât pentru migranți, cât și pentru comunitatea
locală.

Majoritatea migranților, mai ales cei care migrează în căutarea de muncă, preferă să se
stabilească în orașe. Exemplul Germaniei a arătat că o astfel de concentrare spațială duce, în unele
cazuri, la apariția așa-numitelor „societăți paralele”, cu propriile lor sisteme de norme și valori.
Concentrarea spațială a migranților în orașele mari este adesea simultan o consecință și una dintre
cauzele unui număr de probleme sociale urbane:

- polarizarea socio-economică, exprimată în creșterea cererii de lucrători cu înaltă calificare

și lucrători cu nivel scăzut de calificare în sectorul serviciilor. În timp ce veniturile primului cresc,
al doilea salariu nu este suficient pentru a asigura chiar și un nivel mediu de trai și în consecință
pentru oraș, există o creștere mare a șomajului structural și apariția conflictelor sociale;

- degradarea complexă a spațiului social, apariția multitudinii de probleme sociale,

economice, psihologice, de mediu și altele, într-o zonă urbană sau a unui teritoriu; există un „cerc
al sărăciei”, care include copiii șomerilor, părinții singuri, străinii, săracii, care au crescut într-un
mediu social relativ închis, cu școli cu nivel mediu, un număr mic de unități de agrement, un nivel
ridicat de tensiune socială și criminalitate.2

M.S. Savoscul consideră că sunt posibile trei modele de adaptare a migranților: izolare,
integrare și formă tranzitorie - transfrontalieră. Primul model implică izolarea de la societatea
gazdă și formarea de comunități închise de către migranți, atunci când legăturile sociale cu partea
gazdă sunt minimizate și cel mai adesea apar prin intermediari. Acest tip de comportament este,
în mare parte, urmat de migranții ce au venit pentru muncă, cel care adesea nu vorbesc limbile
comune din țară. Modelul transfrontalier presupune păstrarea activă a legăturilor sociale cu țara de
origine, însă migranții sunt destul de bine integrați în societatea-gazdă. Acest model este destul de
răspândit printre imigranții din țările din spațiul post-sovietic. Mulți migranți au drept scop
integrarea în societatea gazdă, dar, în același timp, o parte din familie trăiește în țara de ieșire, deci
sunt cetățeni ai celor două țări; unii migranți formează relații economice cu țara de baștină, dar cu
o orientare spre reședința permanentă în țara-gazdă. Pentru ceilalți migranți, aceasta poate fi doar

2
Карачурина, Л.Б. Пространственное размещение и социальная адаптация мигрантов в современной
Германии. / Региональные исследования. 2008. № 1. С. 31-38.
4
o etapă de integrare, adică, din diferite motive, aceștia sunt implicați în activități sociale și
economice cu țara de retragere, dar sunt deja gata să reducă aceste legături etc.3

Un alt model de adaptare se consideră dezvoltarea relațiilor migranților cu diaspora locală.

Acest model este larg răspândit în orașele mari din zona de frontieră. În ele, migranții etnici, ca
forță de muncă, sunt mai "vizibili" și au adesea un impact mai mare asupra dezvoltării sociale și
economice în țară-gazdă. În zonele rurale rolul diasporei slăbește, de aceea sunt două modele opuse
de adaptare - de izolare maximă (chiar mai mare decât într-un oraș mare) și integrare maximă (mai
mare decât într-un oraș relativ mic). În acest caz, rolul principal în integrare îl joacă factorul etnic,
care determină specificul implicării a anumitor grupuri de migranți. 4

Problema migrației și a toleranței etnice a devenit larg mediatizată, la nivel național și

internațional. Zilnic ni se prezintă cazuri de conflicte care duc la ciocniri violente și sângeroase
între cei veniți cu cei ce-i primesc. O astfel de tendință este legată de scăderea nivelului de toleranță
față de oameni, de cruzimea relațiilor, de incapacitatea de a-și prezenta poziția cu tact și
competență, fără a afecta aspectele semnificative ale vieții altor persoane.

Se vorbește foarte mult despre toleranță, despre felul cum trebuie acceptată diferența etnică în
țările-gazdă, dar puțin se cunoaște despre toleranța propriu-zisă.

Deci, ce este toleranța? Acest cuvânt este de origine latină "tolerantia" - răbdare - toleranță
pentru un alt fel de opinii, obiceiuri, tradiții. Toleranța este necesară în raport cu caracteristicile
diferitelor popoare, națiuni și religii. Este un semn de încredere în sine și de conștiința fiabilității
pozițiilor proprii. Cred că toleranța este necesară pentru o comunicare pozitivă cu oamenii. Însăși
ideea de toleranță are o istorie lungă și se întoarce la istoria gândirii filosofice. A apărut în
antichitate ca unul din mijloacele de rezolvare a problemelor legate de atitudinea multora față de
minoritățile religioase.

Filosofia creștină, în conformitate cu preceptele Evangheliei de la începutul dezvoltării

sale, a căutat să dovedească avantajul păcii, al armoniei și al fraternității între oameni. 5

Cuvântul "toleranță" are aproape același înțeles în diferite limbi:

 toleranță (engleză) - disponibilitatea de a fi tolerant, condescendent;

 kuan rong (chineză) - să permită, să accepte, să fie față de alți generoși;

3
Савоскул, М.С. Адаптация этнических мигрантов в регионах России. Вестник Московского университета.
Серия 5: География. 2012. № 2. С. 59-64.
4
Ляшенко, Е.В. Адаптация трудовых мигрантов в полиэтническом регионе (на примере Оренбургской
области) Вестник Московского университета. Серия 5: География. 2011. № 6. С. 98-102
5
Популярный энциклопедический словарь. – М.: Большая Российская энциклопедия, 2002. – 1583 с. 118.
5
  tasamul '(arabă) - iertare, indulgență, blândețe, mila, compasiune, favoare, răbdare,
dispoziție față de ceilalți;
 tolerancia (spaniolă) - abilitatea de a recunoaște altele decât propriile idei sau opinii.
Iar toleranța etnică este capacitatea unei persoane de a tolera modul de viață ale altor comunități
etnice, comportamentul lor, tradițiile naționale, obiceiuri, sentimente, opinii de idei, credințe, etc.

Ignorarea politicii de integrare a migranților a dus la scăderea nivelului de toleranță în

societate, la creșterea tensiunilor interetnice, la înstrăinarea migranților, la izolarea lor, la
conflictele deschise între migranți și populația locală. A devenit evident că, în contextul unui aflux
masiv de migranți, chiar din "noile țări străine" apropiate din punct de vedere istoric, politica
integrării lor ar trebui să fie un element indispensabil al politicii migraționale ale fiecărui stat.

Nu fără motiv, în cadrul Conferinței Generale ale statelor membre ale UNESCO, la 16
noiembrie 1995, s-a adoptat Declarația Principiilor Toleranței, instituind ziua de 16 noiembrie -
Ziua internațională a toleranței. Toleranța etnică se manifestă în diferite situații critice, în relații
interpersonale și intrapersonale, însoțite de tensiuni de tip psihologic la intrarea persoanei în noul
mediu etnic și interacțiunea ei cu reprezentanții altor națiuni ceea ce prezintă unele dificultăți de
adaptare.

Recunoscuta cercetătoare problemelor educației copiilor imigranți din Europa, Jana Huttova,
notează: "Creșterea migrației către Europa este acum cel mai mare factor de creștere a populației
în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. Această tendință se manifestă și în domeniul
educației, unde elevii de origine migrantă reprezintă până la jumătate sau chiar mai mult din
numărul total al elevilor din unele școli. […]... Educația copiilor migranți este privită acum nu
doar ca o chestiune economică, dar, cel mai important lucru - ca o problemă a drepturilor omului
și a drepturilor politice. Ca urmare, educația a devenit un instrument-cheie pe termen lung de
integrare și strategiile sociale [...] și, în consecință, domeniul politic-cheie al Uniunii Europene "6

În cursul investigațiilor efectuate în țările vest-europene acum, au fost depistate multitudini de

probleme și dificultăți cu care se confruntă părinții-migranți și copiii lor în țara-gazdă în procesul
de educație și de adaptare socio-culturală, și apoi cu integrarea în societate. Soluția lor necesită/
implică în sine cheltuieli financiare excesive, reglementarea relațiilor dintre diferitele grupuri
sociale, activitatea guvernelor cu scop bine definit în gestionarea probleme național-etnice,
activitatea organizațiilor religioase, stabilirea între comunitățile naționale și etnice relații care să
interacționează cu migranții și comunitățile autorităților locale .

6
The Education of Migrant Children. An NGO Guide to EU Policies and Actions / J. Huttova, E. Kalaycioglu, L.
Molokotos-Liederman. N.Y.: Open Society Foundations, 2010., pag. 17
6
 În țările din Europa de Vest există o serie de probleme comune și tipice ale educației copiilor
migranți. Printre acestea se enumeră: adaptarea socio-culturală, stăpânirea limbii țării-gazdă,
integrarea în societatea-gazdă, interacțiunea între elevi și profesori, precum și cu localnicii.
Problemele menționate, dar și altele mai complexe din fiecare țară, sunt soluționate în moduri
diferite, luându-se în considerare legislația, tradițiile, relațiile existente cu migranții în societatea
gazdă, finanțarea bugetară a educației copiilor migranți, specificul procesului educațional într-o
anumită țară și chiar într-o instituție de învățământ specifică, atitudinea părinților migranți față de
educație, dorința părinților de a ajuta școala și mulți alți factori.

Nu ar trebui să uităm de o problemă atât de importantă, cum ar fi conflictele ce apar în mod

constant în procesul educațional al copiilor migranți, care pot dobândi un caracter social, social-
cultural, național-etnic, confesional, comunicativ, bazat pe gen. Participanții lor sunt, pe de o parte,
copiii migranților și părinții lor, pe de altă parte – elevii, care reprezintă populația locală, alte
comunități național-etnice. Persoanele care sunt implicate în conflicte sunt adesea profesori,
administrațiile instituțiilor de învățământ, structuri ale puterii, autoritățile locale și de
autoguvernare.

Conflictele se referă la manifestările de rasism și discriminare rasială, comunicarea lingvistică,

purtarea hainelor naționale pe teritoriul școlii și direct la locul de muncă, participarea la activități
extracurriculare (școală) și sportive, crearea unor cursuri subculturale și grupuri etnice speciale,
clarificarea relațiilor bazate pe principiul confruntării de gen. Conflictele dobândesc o varietate de
forme, fără a exclude, luptele în masă și folosirea armelor.

Strategii de integrare a copiilor migranți în școlile și societățile europene au fost propuse de

Direcția Generală Educație și Cultură a Comisiei Europene, sub conducerea expertului
independent, prof. F. Heckman.7 În lucrare se vorbește despre copiii migranților și se face o
comparație a două generați de copii migranți: cei care trăiesc de curând în țările gazdă (perioada
de 3-4 ani) și cei care s-au născut pe teritoriul statului-gazda.

Analizând materialele cercetării, s-a constatat că există multe probleme complexe cu privire la
educație și migrație, integrare și toleranța etnică. Există doar câteva dintre ele prezentate în lucrare:
Care este situația reală a studenților migranți în sistemul de învățământ, în special sistemul școlar?
Cum pot fi înlăturate neajunsurile? Care ar trebui să fie politica socială pentru a îmbunătăți situația
copiilor migranți? Care ar trebui să fie sprijinul acordat societății pentru implementarea

7
Education and Migration. Strategies for integrating migrant children in European schools and societies. A
synthesis of research findings for policy-makers. Report submitted to the European Commission by рrof. Dr.
Friedrich Heckmann, on behalf of the Nesse network of experts. April, 2008. – URL: http://www.
nesetweb.eu/sites/default/files/education-and-migration. pdf (accesat 01.09.2018 ).
7
programului de îmbunătățire a educației copiilor migranți? Ce programe și măsuri pot fi luate
pentru ca sistemul educațional să fie suficient de convingător în vederea integrării copiilor
migranți, dezvoltarea toleranței etnice în societatea-gazdă?

Prima problemă depistată de către F. Hekman este că studenții migranți sunt dezavantajați în
comparație cu rezidenții locali în ceea ce privește admiterea lor în anumite tipuri de școli, durata
studiilor, indicatorii de succes, rata abandonului școlar, tipurile de diplome școlare eliberate. Cu
alte cuvinte, există o anumită discriminare a copiilor migranți. Prin urmare, el recomandă: crearea
unui sistem eficient de educație la toate treptele de școlarizare, dar și de educație timpurie.

A doua problemă este integrarea în cultura țărilor de imigrare, care este principala funcție a
școlilor. Recomandarea pentru rezolvarea acestei probleme - de a integra elementele și simbolurile
culturii copiilor migranți în viața școlară, elaborarea de curriculum, manualele și alte materiale
didactice. Acest lucru este sugerat să se facă cu consimțământul organelor migraționiste.

Următoarea problemă constă în discriminarea care este principalul factor ce influențează

succesul sau insuccesul copiilor migranți. Recomandarea este de a îndrepta toată atenția și
profesionalismul cadrelor didactice la soluționarea acestei probleme prin instruirea adecvată,
încurajarea și acordarea ajutorului la ore și după ore.

Altă problemă: participarea părinților migranți la activitatea școlii și implicarea lor activă în
viața școlii. Acest lucru afectează în mod pozitiv realizările copiilor. Între timp, majoritatea
părinților elevilor migranți se eschivează de la implicare în activitatea școlii. Recomandarea care
rezultă este că școlile ar trebui să elaboreze strategii pentru a implica părinții imigranți. În acest
scop, este necesară mobilizarea acțiunilor coordonatorilor comunităților național-etnice din care
părinții fac parte.8

Una dintre particularitățile Republicii Moldova este că istoric, statul nostru a evoluat ca o
comunitate de diferite grupuri etnice, culturale și religioase.

Conform datelor statistice, numărul străinilor care imigrează în Moldova a crescut stabil
din 2012 până 2016 și înregistrează numărul de circa 4000 de persoane anual. Din numărul total
al imigranților – 35 % au sosit pentru reîntregirea familiei, aproximativ 26% - la muncă, 21% - la
studii, iar 18% - în alte scopuri.

8
Education and Migration. Strategies for integrating migrant children in European schools and societies. A
synthesis of research findings for policy-makers. Report submitted to the European Commission by рrof. Dr.
Friedrich Heckmann, on behalf of the Nesse network of experts. April, 2008. – URL: http://www.
nesetweb.eu/sites/default/files/education-and-migration. pdf (accesat 01.09.2018 ).
8
 Cei mai mulți imigranți au sosit din Ucraina, numai în 2016 au imigrat 18% din totalul de
străinilor, Federația Rusă – 17%, Israel – 13%, Turcia – 7%, Italia – 4%, SUA – 4%, din alte țări
– 2%. Totodată, se observa o creștere semnificativă a celor care vin să studieze la noi în țară,
numărul acestora fiind într-o creștere constantă de 1,5 ori, astfel, numărul studenților în anul de
studii 2016-2017 este de 3709 persoane. 9

Există necesitatea de a promova cultura toleranței încă din primele zile de formare a
personalității copilului. Educația unei culturi a toleranței, în opinia mea, ar trebui să fie efectuată
în conformitate cu formula: „Părinții + copii + profesor“.

Instituția noastră, Liceul Teoretic „Elimul Nou” găzduiește o varietate de activități

educaționale pentru a promova toleranța în rândul elevilor, deoarece avem elevi de alte
denominații religioase, copii de alte etnii: ruși, ucraineni, găgăuzi, romi, evrei, olandezi, italieni,
etc. Astfel, pot afirma, cu certitudine, că școala joacă un rol important în formarea toleranței etnice
a elevilor. Educația pentru toleranță este un proces complex și multilateral. Viitorul societății civile
în Moldova, depinde în mare măsură de eficacitatea acesteia. Întregul sistem de predare și muncă
educațională în școală, toate instrumentele pedagogice facilitează formarea acestei calități.

Spațiul multicultural al școlii rezolvă următoarele probleme:

 Adaptarea și integrarea individului în cultura națională și mondială, identificarea acestuia

cu alte culturi;
 înțelegerea generală și specială a tradițiilor, a modului de viață al diferitelor popoare;
 formarea persoanelor tolerante și umane în relație cu alte culturi;
 dezvoltarea atitudinilor și a abilităților de interacțiune productivă cu reprezentanți din alte
culturi;
 comunicare și interacțiune inter-culturală.
Consider că nivelul de toleranță etnică este mult mai mare dacă copilul/elevul este implicat în
problemele relațiilor, a situațiilor simțite și experimentate, care îl împing, direct sau indirect, să se
gândească la nevoile oamenilor din jur, astfel, dezvoltându-și atitudini tolerante. În acest sens,
problema formării și a dezvoltării toleranței poate fi rezolvată prin instruire eficientă în formarea
comportamentului tolerant.

Datorită implicării ONG-lor, Republica Moldova a beneficiat de diferite proiecte educaționale

în vederea dezvoltării la elevi a toleranței în special al toleranței etnice. Aceste proiecte au fost
materializate sub formă de ore opționale în cadrul cărora, elevii au participat și au beneficiat de tot

9
http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf, pag. 13, accesat 07.09.2018
9
suportul ONG-lor, implicându-se, totodată, în proiecte de caritate, flashmob-urilor etc., înțelegând
că pacea și conviețuirea pașnică cu alte popoare este un beneficiu pentru țară.

Școala noastră, Liceul Teoretic „Elimul Nou”, prin parteneriate cu PRO Didactica, Fineas,
ACSI Internațional, WorldTeach Europa, Ambasada S.U.A., a beneficiat și beneficiază în prezent
de programe educaționale pentru a elimina și soluționa problema intoleranței etnice, deoarece în
instituție își fac studiile elevi din diferite confesiuni religioase, etnii, naționalități.

În dezvoltarea și promovarea toleranței etnice, a atitudinilor corecte etnice ale tinerei generații
trebuie să fie implicați nu numai reprezentanții educaționali, dar și liderii politici, publici, religioși,
artiști, oameni de cultură și mass-media. De poziția lor depinde, în mare măsură, și faptul dacă
toleranța etnică va deveni o normă generală acceptată de societate.10

În fața provocărilor prezentate de civilizația umană contemporană, formarea toleranței etnice

este o sarcină majoră, care este necesară pentru dezvoltarea societății, dar și pentru a salva
societatea.

10
http://lasius.narod.ru/images/toler1.htm, accesat 01.09.2018
10
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Alexe, Iris, Paunescu, Bogdan, Studiul asupra fenomenului imigrației în România.
Integrarea străinilor în societatea românească, Fundația Soros România, 2011, pag.16
2. Education and Migration. Strategies for integrating migrant children in European schools
and societies. A synthesis of research findings for policy-makers. Report submitted to the
European Commission by рrof. Dr. Friedrich Heckmann, on behalf of the Nesse network
of experts. April, 2008. – URL: http://www. nesetweb.eu/sites/default/files/education-
and-migration. pdf (accesat 01.09.2018 )
3. The Education of Migrant Children. An NGO Guide to EU Policies and Actions / J.
Huttova, E. Kalaycioglu, L. Molokotos-Liederman. N.Y.: Open Society Foundations,
2010., pag. 17
4. Карачурина, Л.Б. Пространственное размещение и социальная адаптация
мигрантов в современной Германии. Региональные исследования. 2008. № 1. С.
31-38.
5. Ляшенко, Е.В. Адаптация трудовых мигрантов в полиэтническом регионе (на
примере Оренбургской области. Вестник Московского университета. Серия 5:
География. 2011. № 6. С. 98-102.
6. Популярный энциклопедический словарь. – М.: Большая Российская энциклопедия,
2002. – 1583 с. 118.
7. Савоскул, М.С. Адаптация этнических мигрантов в регионах России [Текст] /
М.С. Савоскул // Вестник Московского университета. Серия 5: География. 2012. №
2. С. 59-64.
8. http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf, pag.13, accesat 7.09.2018
9. http://lasius.narod.ru/images/toler1.htm, accesat 01.09.2018

11