NTE 401.03.00 Metodologie Privind Deter Min Area Sectiunii Economice A or in Instalatii Electrice de Distributie de 1 - 110 KV

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII
ECONOMICE A CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢII
ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1 - 110 kV
Indicativ NTE 401/03/00
Aprobat prin Decizia nr.269 din 4.06.2003 a Preşedintelui ANRE

2
Înlocuieşte PE 135/1991
CUPRINS
Pag.
Cap.I Scop 3
Cap.II Domeniu de aplicare 3
Cap.III Definiţii şi abrevieri 4
Cap.IV Acte normative conexe 7
Cap.V Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor 8
Cap.VI Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi 9
Cap.VII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15
Cap.VIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente în exploatare 21
Anexa 1 Valorile parametrilor utilizaţi 29
Anexa 2 Preţuri folosite 30
Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund 33
în cazul unor linii noi
Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea soluţiilor economice pentru 40
numărul conductoarelor unei faze şi secţiunile acestora
Anexa 5 Prescripţii energetice conexe 61
3
CAPITOLUL 1
SCOP
Art. 1. – Prezenta normă permite stabilirea, prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli
Totale Actualizate minime, a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată
pe metoda cunoscută în literatură sub denumirea de “metoda densităţii economice de curent”.
CAPITOLUL II
DOMENIU DE APLICARE
Art. 2. - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu
tensiuni până la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie în cablu (LEC) cu tensiuni până la 20 kV
inclusiv, pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor.
De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie în
vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare.
Art. 3. - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor
active şi anume la :
a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite
(cap.VI.);
b) verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor existente în exploatare (cap.VIII)
Art. 4. - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii:
a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau
din celule de medie tensiune (în general, sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie
tensiune);
1
Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac. de Energetică a UPB, condus de prof. Pavel Buhuş
4
b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare;
c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare, reostate de pornire etc.;
d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani).
CAPITOLUL III
DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
Art. 5. - In sensul prezentei norme, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) Linie electrică. Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice, putând avea
un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (în cazul LEA) sau în aceeaşi canalizare
(în cazul LEC).
b) Circuit electric. Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată,
manual şi (sau) automat, prin aparate proprii de conectare, de alte circuite.
Nota 1. In cadrul normei, pentru simplificare, referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de câte ori
nu era necesar a se specifica, dacă ea are unul sau mai multe circuite.
Nota 2. In cazul în care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate în
paralel, trebuie făcută distincţie între secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei, care este
egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază.
c) Secţiune tehnică (st) . Este secţiunea liniei, obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de
dimensionare (încălzire în regim de durată, stabilitate termică la scurtcircuit, cădere de tensiune,
rezistenţă mecanică etc.), prevăzute de prescripţiile tehnice în vigoare.
d) Secţiune economică (sec). Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare
optim economic, corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă, într-o perioadă
de funcţionare dată.
5
e) Sarcina maximă de calcul (IM). Este un curent maxim de durată, corespunzător regimului de
funcţionare normal, care se stabileşte în vederea determinării secţiunii economice
(cap.VII.art.19).
f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe). Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru
calculul secţiunii economice constante în cazul liniilor cu derivaţii (cap.VII. art.20).
g) Densitatea economică de curent (jec) . In conformitate cu metodologia pe care se bazează această
prescripţie, jec reprezintă o mărime de calcul care se normează în scopul determinării numărului
economic de conductoare identice a fiecărei faze şi, în continuare, a secţiunii economice pentru
aceste conductoare.
Art. 6. - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate în instrucţiune (în ordine alfabetică):
A– componenta investiţiei specifice în linie care este independentă de secţiunea acesteia,
în €/km;
a- rata de actualizare, în ani –1;
Ci - cheltuieli de investiţii , în €
CTA - cheltuieli totale actualizate, corespunzătoare unităţii de lungime a liniei în €/km;
Ccel - costul pe care îl implică prevederea unui întreruptor de joasă tensiune sau a unei celule
cu întreruptor de înaltă tensiune, în €;
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu, în €;
cex - cheltuielile anuale de exploatare (întreţinere), în €/an şi km;
cp - costul kW instalat în centrale etalon, în €/kW;
cw - costul kWh, corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia, în €/kWh;
CPW – cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu, în €;
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie, corespunzător unui an şi unui consum
6
tehnologic de un kW la sarcina maximă, în €/an şi kW;
IM,SM- sarcina maximă de calcul a liniei, în A sau kVA;
jec - densitatea economică de curent normată, în A/mm2;
K- panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază, în
€/km.mm2;
Kjnc - coeficientul de creştere a jec, folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite;
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul în cazul liniilor cu
derivaţii;
Kr,Krs –coeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica în timp a sarcinii;
L - lungime de traseu a liniei, în km;
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei, sau de circuite;
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit;
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale, în an-1;
s - secţiunea conductorului activ al unei faze, în mm2;
se - secţiunea unei linii existente în exploatare, în mm2;
sec - secţiunea economică, pe fază, a liniei, în mm2;
scec - secţiunea economică de calcul, folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec, în mm2;
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului, utilizat la un tip constructiv de liniei, în mm2;
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t, în ani;
TIM,TSM – durate de utilizare anuală a sarcinii maxime, în ore/an;
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi, în ani;

7
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon, în ani;
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei, în Ωmm2/km;
τ - durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie, în ore/an.
Art. 7. - În prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate:
- “trebuie″ , ″ este necesar″ , ″ urmează″ : indică obligativitatea strictă a respectării
prevederilor în cauză;
- ″ de regulă″ : indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în
majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată în
proiect;
- ″ se recomandă″ : indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie avută în vedere la
soluţionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect;
- ″ se admite″ : indică o soluţie satisfăcătoare, care poate fi aplicată în soluţii particulare,
fiind obligatorie justificarea ei în proiect.
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art. 8. - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate în vigoare:
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie. Cod ANRE 101.1.113.0.01.06/06/00

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie;
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5.
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

8
Art. 9. - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art. 2, determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice, în condiţii de scurtcircuit, precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice, trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare.
Art. 10. - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art. 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor, în conformitate cu prevederile din cap.VI
Art. 11. - Secţiunea s care se va adopta în final, trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică.
s = max( st, sec)
Art. 12. - În cazurile în care, în instalaţiile de cabluri de 6-20 kV, secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică, se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin:
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee;
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului.
CAPITOLUL VI
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

9
Art. 13. - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie, precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate,
exprimate prin relaţia (6.1). În această relaţie sunt însumate valorile actualizate (la anul punerii în
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci , ale cheltuielilor de exploatare Cex, care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie. Raportând toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei, se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime):
C i + C ex + CPW 3ρ I M2 ⋅ 10 −3
CTA = = N ( A + Ks ) + cex TtsL + c pwTtsL (6.1)
L Ns
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate în capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate în anexele 1 şi 2.
Art. 14. - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (N,s) din relaţia (6.1), şi anume:
IM K ⋅ 10 3
j ec = = (6.2)
s ecc 3 ⋅ ρ ⋅ c pwTtsL
în care:
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie, corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an, şi se determină cu relaţia:
cp
c pw = + c wτ (6.3)
TtSCE
Art. 15. - Duratele care intervin în expresia cheltuielilor actualizate specifice (6.1) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt :

10
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată, se consideră tSCE=20 ani.
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate, se consideră t SL = 20 ani (LEC), respectiv,
40 ani (LEA).
c) Durata tstL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil în regim de durată).
Art. 16. - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia:
IM
s ecc = (6.4)
j ec
în care:
IM – sarcina maximă de calcul în regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la cap.VII;
jec – valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă, determinată
conform tabelului 1.
Art. 17. - Densitatea economică de curent jecN , normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite, este întotdeauna mai mare decât jec, şi anume:
j ecN = j ec K jnc (6.5)
Valoarea coeficientului Kjnc – de creştere a lui jec – se determină utilizând următoarele relaţii:
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare):
11
A
K j = 1+ (6.6,a)
Ks M
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii:
n
A+ C cel
K jnc = 1 + L (6.6,b)
Ks M
în care:
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel, cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate.
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent întâlnite în practică, precum şi secţiunile maxime sM, utilizate în prezent la diferitele tipuri
de linii. Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2, tabelul A2.
Art. 18. - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină în două etape
succesive prezentate în continuare.
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia:
IM s ecc
Nc = = (6.7)
j ec K jnc s M K jnc s M
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr întreg, a numărului de calcul
Nc, cu excepţia următoarelor cazuri:
a. se alege N=1, dacă N ≤ 1,41;
b. se alege N=2, dacă 1,41<N ≤ 2.5.

12
NOTĂ:
Având în vedere precizarea de la punctul a de mai sus, precum şi relaţia (6.7) se poate alege
direct N=1 în toate cazurile când secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (6.4),
satisface condiţia:
c
s ec ≤ 2 sM (6.8.a)
şi cu atât mai mult dacă:
c
s ec ≤s M (6.8.b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din "N" conductoare
identice, de secţiune normalizată "s" astfel aleasă încât valoarea:
s ec = Ns (6.9)
să fie cât mai apropiată de valoarea scec, determinată cu relaţia (6.4.)
In marea majoritate a cazurilor în care numărul N este mai mare decât unitatea, rezultă
s ec = Ns M .
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice. Aceste domenii sunt
prezentate în tabelele din Anexa 3 ( tabelele A3.1 – A3.7) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1.
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută în tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM. Pe
orizontală, în prima coloană se află secţiunea economică căutată.
Tabelul 1
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREA

NUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
13
- Valori în A/mm2 -
TSM, în h/an
Tipul constructiv al liniei
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
j.t conductoare neizolate 1,01 0,92 0,84 0,77 0,70 0,64 0,58 0,53
conductoare torsadate 0,99 0,90 0,82 0,75 0,68 0,62 0,57 0,52
Al conduct. Al-Ol neizol. 1,25 1,16 1,08 0,99 0,92 0,85 0,78 0,72
LEA 20 kV conduct.Al-Ol izolate 1,39 1,30 1,20 1,11 1,03 0,95 0,87 0,80
110 kV conductoare Al-Ol 1,33 1,24 1,16 1,08 1,00 0,92 0,85 0,79
j.t. conductoare neizolate 1,29 1,18 1,08 0,98 0,89 0,81 0,74 0,68
Cu 20 kV conductoare neizolate 1,84 1,72 1,59 1,47 1,36 1,25 1,15 1,06
110 kV conductoare neizolate 1,71 1,61 1,50 1,39 1,29 1,19 1,10 1,02
izolaţie din polietilenă 1,08 0,98 0,90 0,82 0,74 0,68 0,62 0,57
j.t. izolaţie din PVC 1,06 0,96 0,88 0,80 0,73 0,66 0,61 0,55
izol.polietilena reticul. 1,14 1,07 0,99 0,91 0,84 0,78 0,72 0,66
6 kV izolatie din PVC 1,12 1,05 0,97 0,90 0,83 0,76 0,70 0,65
Al izol.polietilena reticul. 1,19 1,10 1,02 0,95 0,87 0,80 0,74 0,68
izolaţie din PVC 1,17 1,09 1,01 0,93 0,86 0,79 0,73 0,67
10 kV izolaţie hârtie 1,62 1,51 1, 40 1,29 1,19 1,10 1.01 0,93
izolaţie polietilenă 1,25 1,16 1,08 0,99 0,92 0,85 0,78 0,72
20 kV
izolaţie hârtie 1,97 1,83 1,70 1,57 1,45 1,34 1,23 1,13
LEC
izolatie din polietilenă 1,24 1,13 1,03 0,94 0,85 0,78 0,71 0,65
jt.
izolaţie din PVC 1,18 1,08 0,98 0,89 0,81 0,74 0,68 0,62
izol.polietilenă reticul. 1,44 1,35 1,25 1,15 1,06 0,98 0,90 0,83
6 kV izolaţie din PVC 1,43 1,33 1,23 1,14 1,05 0,97 0,89 0,82
Cu izol.polietilenă reticul. 1,62 1,51 1,40 1,29 1,19 1,10 1,01 0,93
10 kV izolatie din PVC 1,46 1,36 1,26 1,17 1,08 0,99 0,91 0,84
izolaţie hârtie 2,41 2,25 2,08 1,93 1,78 1,64 1,51 1,39
izol. polietilenă reticul. 1,65 1,54 1,42 1,32 1,21 1,12 1,03 0,95
20 kV
izolaţie hârtie 2,51 2,34 2,17 2,00 1,85 1,70 1,57 1,45
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii , fiecare
circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) câte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEI sM Nr.de celule al fiecărui circuit

14
mm2 Kj K1j K2j

cond.neizolate 95 1,41 1,41(1+0,024/L)1/2 1,41(1+0,048/L)1/2
j.t. cond.izol torsadate 95 1,38 1,38(1+0.026/L)1/2 1,38(1+0,053/L)1/2
conductoare din OlAl 120 1,37 1,37(1+0.414/L)1/2 1,37(1+0,829/L)1/2
Al
20 kV conductoare izolate 150 1,30 1,30(1+0.294/L)1/2 1,30(1+0,588/L)1/2
LEA 110 conductoare din OlAl 300 1,32 1,32(1+1.170/L)1/2 1,28(1+2,340/L)1/2

kV
j.t. cond.neizolate 70 1,61 1,61(1+0,015/L)1/2 1,61(1+0,031/L)1/2
20 kV cond.neizolate 70 1,29 1,29(1+0,370/L)1/2 1,29(1+0.741/L)1/2
Cu
110 cond.neizolate 300 1,18 1,18(1+0,880/L)1/2 1,18(1+1.760/L)1/2
kV
izolaţie din polietilenă 240 1,22 1,22(1+0,011/L)1/2 1,22(1+0,022/L)1/2
j.t.
izolaţie din PVC 300 1,16 1,16(1+0,010/L)1/2 1,16(1+0,021/L)1/2
6 kV izol.polietil. reticulată 400 1,35 1,35(1+0,091/L)1/2 1,35(1+0,182/L)1/2
6 kV izolaţia PVC 240 1,40 1,40(1+0,147/L)1/2 1,40(1+0,294/L)1/2
Al izol.polietil. reticulată 400 1,36 1,36(1+0,083/L)1/2 1,36(1+0,167/L)1/2
10 kV
izolaţia PVC 240 1,43 1,43(1+0,131/L)1/2 1,43(1+0,262/L)1/2
20 kV izol.polietil. reticulată 150 1,57 1,57(1+0,254/L)1/2 1,57(1+0,508/L)1/2
10 kV 185 1,27 1,27(1+0,113/L)1/2 1,27(1+0,225/L)1/2
izolaţie hârtie
20 kV 150 1,41 1,41(1+0,125/L)1/2 1,41(1+0,250/L)1/2
LEC
izol.polietilenă 185 1,8 1,38(1+0,009/L)1/2 1,38(1+0,017/L)1/2
j.t.
izolatie din PVC 185 1,31 1,31(1+0,010/L)1/2 1,31(1+0,021/L)1/2
izol.polietil.reticulată 185 1,54 1,54(1+0,095/L)1/2 1,54(1+0,190/L)1/2
6 kV izolaţia PVC 185 1,44 1,44(1+0,111/L)1/2 1,44(1+0,223/L)1/2
Cu izol.polietil.reticulata 150 1,51 1,51(1+0,097/L)1/2 1,51(1+0,195/L)1/2
10 kV
izolaţia PVC 150 1,56 1,56(1+0,113/L)1/2 1,56(1+0,225/L)1/2
20 kV izol.polietil.reticulată 150 1,52 1,52(1+0,155/L)1/2 1,52(1+0,309/L)1/2
10 kV 150 1,21 1,21(1+0,068/L)1/2 1,21(1+0,136/L)1/2
izolaţie hârtie
20 kV 150 1,39 1,9(1+0,080/L)1/2 1,39(1+0,160/L)1/2
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
Art. 19. – În cazul în care sarcina maximă anuală este variabilă în timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face în funcţie de sarcina maximă în regim normal de funcţionare, estimată
15
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia în următorii ani, în una din ipotezele
prezentate în continuare.
a) Ipoteza 1: Sarcina maximă nu variază în decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an.
Sarcina maximă de calcul - IM – se va considera însăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an.
b) Ipoteza 2: Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r în perioada primilor t r ≤ 9 ani după
primul an de exploatare, valoarea plafon atinsă în final (IMf) presupunându-se că se menţine în restul
duratei de serviciu a liniei.
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia:
I M = I Mi ⋅ K r (7.1)
unde:
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare;
Kr - coeficientul în funcţie de rata "r" de creştere a sarcinii, determinat în baza tabelului 3.
Nota 1. Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decât sarcina maximă atinsă în final,
care se poate determina cu formula:
I Mf = I Mi (1 + r ) r
t
(7.2)
Atunci când se cunoşte IMf şi rata r de creştere în cei tr ani, din relaţia (7.2) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi în relaţia (7.1).
Nota 2. In cazul liniilor cu derivaţii, relaţia (7.1) poate fi aplicată cu suficientă exactitate,
întâi fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii în parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate în lungul liniei.

16
c) Ipoteza 3: Idem ipoteza 2, cu precizarea că în unul din cei 9 ani în care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r – şi anume în anul ts – mai are loc o creştere suplimentară în salt, prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1.
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia:
I M = I Mi ⋅ K rs (7.3)
unde:
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare;
Krs - coeficientul în funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină în anul ts, în raport cu sarcina din primul an (Ip1/IMi), determinat în tabelul 4.
Art. 20. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor radiale cu sarcini în derivaţie în
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează:
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini în derivaţie (fig.1), secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit în lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală.
I M e= I12 L1 + I 22 L2 + ...I n2 Ln
(7.4)
Lt
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în funcţie de rata r
17
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

% 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 1,06 1,06 1,07 1,07 1,07 1,07 1,07 1,07 1,08
2 1,07 1,08 1,09 1,1 1,11 1,12 1,12 1,13 1,13
3 1,08 1,1 1,12 1,14 1,15 1,16 1,18 1,19 1,2
4 1,09 1,12 1,15 1,17 1,19 1,21 1,23 1,25 1,27
5 1,1 1,14 1,17 1,21 1,24 1,27 1,29 1,32 1,34
6 1,11 1,16 1,2 1,24 1,28 1,32 1,36 1,39 1,43
7 1,12 1,18 1,23 1,28 1,33 1,38 1,43 1,47 1,51
8 1,13 1,19 1,26 1,32 1,38 1,44 1,5 1,56 1,61
9 1,14 1,21 1,29 1,36 1,44 1,51 1,58 1,65 1,71
10 1,15 1,23 1,32 1,4 1,49 1,57 1,66 1,74 1,82
11 1,16 1,25 1,35 1,45 1,55 1,65 1,74 1,84 1,94
12 1,17 1,27 1,38 1,49 1,61 1,72 1,84 1,95 2,07
13 1,17 1,29 1,41 1,54 1,67 1,8 1,93 2,07 2,21
14 1,18 1,31 1,45 1,59 1,73 1,88 2,03 2,2 2,36
15 1,19 1,33 1,48 1,63 1,8 1,96 2,14 2,33 2,52
16 1,2 1,36 1,52 1,68 1,86 2,05 2,26 2,47 2,7
17 1,21 1,38 1,55 1,74 1,93 2,15 2,38 2,62 2,88
18 1,22 1,4 1,59 1,79 2,01 2,25 2,5 2,78 3,08
19 1,23 1,42 1,62 1,84 2,08 2,35 2,64 2,95 3,29
20 1,24 1,44 1,66 1,9 2,16 2,45 2,77 3,13 3,52
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată în salt Ip1
r Anul creşterii în salt ts ulterior primului an de exploatare
Ip1/IM1
% 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0 0,5 1,45 1,40 1,36 1,32 1,28 1,25 1,22 1,19 1,17
0 1,0 1,91 1,82 1,74 1,67 1,60 1,53 1,47 1,42 1,36
0 1,5 2,37 2,25 2,14 2,03 1,93 1,83 1,74 1,66 1,58
0 2,0 2,84 2,68 2,54 2,40 2,27 2,14 2,03 1,92 1,81
0 2,5 3,30 3,12 2,94 2,77 2,61 2,46 2,32 2,18 2,06
0 3,0 3,77 3,55 3,34 3,15 2,96 2,78 2,61 2,45 2,30
18
2 0,0 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11
2 0,5 1,56 1,51 1,47 1,44 1,40 1,37 1,34 1,31 1,28
2 1,0 2,02 1,94 1,86 1,79 1,72 1,65 1,59 1,54 1,48
2 1,5 2,48 2,37 2,25 2,15 2,05 1,96 1,87 1,78 1,70
2 2,0 2,95 2,80 2,65 2,52 2,39 2,27 2,15 2,04 1,93
2 2,5 3,41 3,23 3,06 2,89 2,74 2,58 2,44 2,31 2,17
2 3,0 3,88 3,67 3,46 3,27 3,08 2,91 2,74 2,58 2,42
4 0,0 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23
4 0,5 1,69 1,64 1,61 1,57 1,53 1,50 1,47 1,44 1,41
4 1,0 2,15 2,07 1,99 1,92 1,86 1,79 1,73 1,67 1,62
4 1,5 2,61 2,50 2,39 2,29 2,19 2,10 2,01 1,92 1,84
4 2,0 3,07 2,93 2,79 2,66 2,53 2,41 2,29 2,18 2,07
4 2,5 3,54 3,36 3,19 3,03 2,88 2,73 2,58 2,45 2,31
4 3,0 4,01 3,80 3,60 3,41 3,23 3,05 2,88 2,72 2,56
6 0,0 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38
6 0,5 1,83 1,80 1,76 1,72 1,69 1,66 1,63 1,60 1,57
6 1,0 2,29 2,22 2,15 2,08 2,02 1,95 1,89 1,83 1,78
6 1,5 2,76 2,65 2,55 2,45 2,35 2,26 2,17 2,08 2,00
6 2,0 3,22 3,08 2,95 2,82 2,69 2,57 2,46 2,34 2,23
6 2,5 3,69 3,52 3,35 3,19 3,04 2,89 2,75 2,61 2,47
6 3,0 4,15 3,95 3,76 3,57 3,39 3,21 3,04 2,88 2,72
8 0,0 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55
8 0,5 2,01 1,97 1,94 1,90 1,87 1,84 1,81 1,78 1,75
8 1,0 1,46 2,40 2,33 2,26 2,20 2,14 2,08 2,02 1,96
8 1,5 2,93 2,82 2,73 2,63 2,54 2,45 2,36 2,27 2,19
8 2,0 3,39 3,26 3,13 3,00 2,88 2,76 2,64 2,53 2,42
8 2,5 3,85 3,69 3,53 3,38 3,23 3,08 2,94 2,80 2,66
8 3,0 4,32 4,13 3,94 3,75 3,57 3,40 3,23 3,07 2,90
10 0,0 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76
10 0,5 2,21 2,17 2,14 2,11 2,08 2,05 2,02 1,99 1,96
10 1,0 2,66 2,60 2,53 2,47 2,41 2,35 2,29 2,23 2,17
10 1,5 3,12 3,03 2,93 2,84 2,75 2,66 2,57 2,49 2,40
10 2,0 3,58 3,46 3,33 3,21 3,09 2,98 2,86 2,75 2,63
10 2,5 4,05 3,89 3,74 3,59 3,44 3,30 3,15 3,01 2,87
10 3,0 4,51 4,32 4,14 3,96 3,79 3,62 3,45 3,28 3,12
Lt
I1 I2 Ii In
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
19
Figura 7.1
În cazurile în care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite, pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie:
W 1,03 ( ∑W ) + (∑W )
Pi
2
Qi
2
TSMe = s = , (7.5)
SM ( ∑Pi ) + ( ∑Qi )
2 2
în care:
WPi , Wqi , Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există.
b) În cazul liniilor cu derivaţii, secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele. Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei, în care caz, corespunzător fiecărei derivaţii, relaţia (7.4) se completează astfel:
- la numărător se adaugă produsul I 2 ⋅ Ld dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia;
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective.
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care în momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM), precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei, sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia:
I Me = K d ⋅ I M (7.6)
în care se consideră:
L
K d = 0,6 + 0.4 1 . (7.7)
Lt
20
Art. 21. - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci când nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni. Stabilirea sarcinii maxime de calcul
în cazul liniilor radiale cu sarcini în derivaţie în ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face în funcţie de câte tronsoane vor avea aceeasi secţiune.
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson în parte sau pe grupe de tronsoane.
În cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei, în compunerea acesteia urmând a fi luate în considerare primul sau
primele câteva tronsoane prin care sunt tranzitate în regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate.
Art. 22. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor cu secţiune constantă, alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează :
În prealabil, se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane în regim normal de funcţionare.
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art.20 lit.a, făcându-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină.
Art. 23. - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor, secţiunilor şi investiţiilor ineficiente, în
proiectare, estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări. Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi, prin aceasta, daunele pe care le-
ar implica investiţiile în linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari.
CAPITOLUL VIII
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE ÎN EXPLOATARE
Art. 24. - Aceste limite, prezentate în tabelele 5 …10, reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei într-un circuit suplimentar. Ele sunt astfel determinate
21
încât beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară.
Art. 25. - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt :
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie;
b) sarcinile prin cele două circuite – cel existent şi cel suplimentar – se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor;
c) noua investiţie include şi eforturile în celulele (sau întreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare.
Art. 26. - Curentul frontieră economică Ifec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM – în ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia:
 s  A + C cel L 
I fec = s e . j ec  1 + M  1 +  (8.1)
 s e  Ks M 
In relaţia (8.1) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1), iar se este secţiunea liniei existente.
Art. 27. - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente în exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic. În acest sens, în tabelele
5...10 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice în regim de
durată.
Art. 28. - Datele prezentate în tabelele 5...10 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu.
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice în regim de lungă durată al liniilor electrice în
cablu valorile din tabele trebuie folosite în corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice. Pentru alte tipuri de linii existente în exploatare se va folosi relaţia
(8.1) şi datele din tabelele 1, 2 şi A2.
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE
Ifec – curent frontieră economică –în A
22
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în h/an Ift
aer ambiant
mm2 cu temp.maximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140
TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175
cu cond.din Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec – putere frontieră economică –în kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în h/an Sft
aer ambiant
mm2 cu temp.maximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97
TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122
cu cond.din Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
Tabelul 6

aer ambiant
mm2 cu temp.maximă
23
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC

LEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140
cu cond. din 50 167 160 132 123 111 99 175
Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310* 288 260 248 225 210 310
LEA DE 110 kV 150 360* 360* 360* 334 307 279 360
cu cond. din 185 420* 420* 420* 382 349 321 420
Al - Ol 240 495* 495* 495* 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575* 575* 575* 575* 550 510 575
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare).
Sfec – putere frontieră economică –în MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în MVA
aer ambiant
mm2 cu temp.maximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC
LEA DE 20 kV 35 4,6 4,3 3,8 3,4 3,0 2,8 4,9
cu cond. din 50 5,8 5,5 4,6 4,2 3,8 3,4 6,1
Al - Ol 70 7,2 6,8 5,8 5,3 4,8 4,4 7,8
sM=120 mm2 95 9,1 8,5 7,2 6,5 6,1 5,5 9,4
120 10,7* 10,0 9,0 8,3 7,8 7,3 10,7
LEA DE 110 kV 150 69* 69* 69* 63,6 58,5 53,2 69
cu cond. din 185 80* 80* 80* 72,9 66,5 61,2 80
Al - Ol 240 94* 94* 94* 88,8 81,2 73,2 94
sM=300 mm2 300 110* 110* 110* 110* 104,8 97,1 110
Tabelul 7

pentru pozare în
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
24
LEC DE JOASĂ 35 120* 120* 111 100 94 83 120 100

TENSIUNE 50 145* 145* 138 126 114 104 145 125
cu izolaţie sintetică 70 175* 175* 164 153 135 125 175 155
şi cond. din Al 95 215* 215* 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245* 245* 236 212 195 180 245 220
150 275* 275* 275 252 229 208 275 250
185 310* 310* 310* 292 263 243 310 285
240 360* 360* 360* 352 317 291 360 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
pentru pozare în
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE JOASĂ 35 83* 83* 77 69 65 58 83 70
TENSIUNE 50 100* 100* 95 87 79 72 100 87
cu izolaţie sintetică 70 121* 121* 114 106 93 86 121 107
şi cond. din Al 95 149* 149* 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170* 170* 164 147 135 125 170 153
150 190* 190* 191 175 159 144 190 173
185 215* 215* 215* 202 182 168 215 198
240 250* 250* 250* 244 219 202 250 235
Tabelul 8

pentru pozare în
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC
LEC DE 6 kV 50 135* 135* 135* 135* 131 119 135 130
25
cu izolaţie 70 170* 170* 170* 170* 161 143 170 160

din PVC şi 95 200* 200* 200* 200* 190 178 200 195
cond. din Al 120 230* 230* 230* 230* 226 202 230 220
2
sM=240 mm 150 260* 260* 260* 260* 260 238 260 250
185 290* 290* 290* 290* 290* 273 290 285
240 330* 330* 330* 330* 330* 330 330 340
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, în h/an Sft
pentru pozare în
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC
LEC DE 6 kV 50 1,4* 1,4* 1,4* 1,4* 1,4 1,2 1,40 1,35
cu izolaţie 70 1,77* 1,77* 1,77* 1,77* 1,7 1,5 1,77 1,67
din PVC şi 95 2,08* 2,08* 2,08* 2,08* 2,0 1,9 2,08 2,03
cond. din Al 120 2.39* 2.39* 2.39* 2.39* 2,3 2,1 2,39 2,29
2
sM=240 mm 150 2.7* 2.7* 2.7* 2.7* 2,7 2,5 2,70 2,60
185 3.02* 3.02* 3.02* 3.02* 3.02* 2,8 3,02 2,96
240 3,43* 3,43* 3,43* 3,43* 3,43* 3,43* 3,43 3,53
Tabelul 9

pentru pozare în
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE 10 kV 50 130* 123 101 94 87 79 130 120
cu izolaţie 70 160* 151 127 117 106 98 160 150
sintetică şi 95 190* 187 157 143 129 121 190 185
cond. din Al 120 215* 215* 183 169 155 144 215 210
26
sM=150 mm2 150 245* 245* 217 199 182 166 245 240
LEC DE 10 kV 50 140* 140* 140* 140* 140* 133 140 135
cu izolaţie 70 175* 175* 175* 175* 175* 165 175 170
din hartie şi 95 205* 205* 205* 205* 205* 202 205 200
cond. din Al 120 235* 235* 235* 235* 235* 234 235 230
2
sM=185 mm 150 265* 265* 265* 265* 265* 265* 265 250
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare).
pentru pozare în
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE 10 kV 50 2,28* 2,1 1,7 1,6 1,5 1,4 2,25 2,08
cu izolaţie 70 2,77* 2,6 2,2 2,0 1,8 1,7 2,77 2,60
sintetică şi 95 3,29* 3,2 2,7 2,5 2,2 2,1 3,29 3,20
cond. din Al 120 3,72* 3,72* 3,2 2,9 2,7 2,5 3,72 3,64
2
sM=150 mm 150 4,24* 4,24* 3,8 3,5 3,2 2,9 4,24 4,16
LEC DE 10 kV 50 2,42* 2,42* 2,42* 2,42* 2,42* 2,3 2,42 2,34
cu izolaţie 70 3,03* 3,03* 3,03* 3,03* 3,03* 2,9 3,03 2,95
din hartie şi 95 3,55* 3,55* 3,55* 3,55* 3,55* 3,5 3,55 3,46
cond. din Al 120 4,07* 4,07* 4,07* 4,07* 4,07* 4,07* 4,07 3,98
2
sM=185 mm 150 4,60* 4,60* 6,2 4,60* 4,60* 4,60* 4,60 4,33
Tabelul 10

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Ift
pentru pozare în
mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC
LEC DE 20 kV 50 180* 180* 167 150 141 127 180 185
cu izolatie 70 215* 215* 209 192 171 157 215 220
din polietilena si 95 245* 245* 245* 234 214 193 245 255
cond. din Al 120 275* 275* 275* 275 251 229 275 295
2
sM=150 mm 150 305* 305* 305* 305* 305* 290 305 325
27
LEC DE 20 kV 50 150* 150* 150* 150* 150* 150* 150 150

cu izolatie 70 190* 190* 190* 190* 190* 190 190 190
din hartie si 95 225* 225* 225* 225* 225* 225* 225 230
cond. din Al 120 255* 255* 255* 255* 255* 255* 255 270
2
sM=150 mm 150 290* 290* 290* 290* 290* 290* 290 310
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Sft
pentru pozare în
mm2 sol la aer la
o
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC
LEC DE 20 kV 50 6,24* 6,24* 5,8 5,2 4,9 4,4 6,24 6,41
cu izolatie 70 7,45* 7,45* 7,2 6,7 5,9 5,4 7,45 7,62
din polietilena si 95 8.50* 8.50* 8.50* 8,1 7,4 6,7 8,50 8,83
cond. din Al 120 9,53* 9,53* 9,53* 9,53* 8,7 7,9 9,53 10,22
2
sM=150 mm 150 10,57* 10,57* 10,57* 10,57* 11,0 10,0 10,57 11,26
LEC DE 20 kV 50 5,2* 5,2* 5,2* 5,2* 5,2* 5,2* 5,20 5,20
cu izolatie 70 6,58* 6,58* 6,58* 6,58* 6,58* 6,58* 6,58 6,58
din hartie si 95 7,80* 7,80* 7,80* 7,80* 7,80* 7,80* 7,80 7,97
cond. din Al 120 8,83* 8,83* 8,83* 8,83* 8,83* 8,83* 8,83 9,35
2
sM=150 mm 150 10,05* 10,05* 10,05* 10,05* 10,05* 10,05* 10,05 10,75
ANEXE
28
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1. Rata de actualizare a cheltuielilor:
a =12 %/an
2. Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t:
1 1 
Tt = 1 −  (A.1.1)
a  (1 + a) t 
De exemplu, pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=5,65 ani, iar pentru t=20 ani,
T20=7,47 ani.
3. Durata de calcul al pierderilor de energie:
10000 + TSM
τ = TSM . (A.1.2)
27520 − TSM
4. Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC:

29
- aluminiu 32,0 Ω.mm2/km; cupru 18,9 Ω.mm2/km.
5. Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs:

1/ 2
 1 tr
 (1 + r ) 2 
i
 T 
Kr =  ∑  + (1 + r ) ⋅ 1 − tr 
2tr

( )
T20 1 + a i =0  1 + a   T20 
[(1 + r ) ] +[ ( 1 + r )
1/ 2
  (1 + r ) 2 
i 2

]  T
tr =1 j
1 1 9
+ S*
∑ ∑
2
K rs =  ⋅ 1 − 10 
9
  + + S*
T20 (1 + a ) i =0  1 + a  T20 (1 + a ) j +1
j =t s  T20 
în care S* = I p1 / I M 1 reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) în raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare. Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate în tabelele 3 şi 4.
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
2.1. PREMISELE
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie.
Costurile de investiţii, necesare realizării unei linii electrice, diferă destul de mult de la caz la
caz, de la zonă la zonă. Încă din 1980, pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile în
care se stabilesc costurile de investiţii în liniile electrice, ajungându-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A, în timp ce panta K, de creştere a investiţiei cu secţiunea, este
sensibil mai puţin dispersă.
În acelaşi timp, având în vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc în prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie, cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine, din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
30
estimării unor pierderi viitoare, costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate în ţară.Costul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal.
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel încât liniile de
distribuţie din România să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială. Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor în euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale.
- Costul mediu al unui kilowatt, cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate în
centrala etalon : c p = 1250 € / kW.
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie:
 la IT (110 kV) ................................................5,0 ·10-2 € / kWh
 la MT (6-20 kV) .............................................5,5 ·10-2 € /kWh
 la JT (),4 kV) ..................................................7,5 ·10-2 € /kWh.
2.2. INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli România Cabluri şi Sisteme, devize-ofertă
întocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale. Intenţionat, pentru a nu supraestima secţiunile, s-au luat în
considerare ofertele cele mai ridicate.
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor C i = N ( A + K ⋅ s ) L în linii sunt
prezentate în tabelul A2. Pentru LEA j.t. cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea în considerare a circuitului pentru iluminat.

31
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica în timp, în instrucţiune existând relaţiile necesare pentru a stabili datele şi în cazul altor
secţiuni maxime decât cele din tabelul A2.
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN ÎNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un Preţuri (Ccel)
kV €
j.t. 500
10 9000
20 20000
110 120000
Tabelul A2
PARAMETRII INVESTIŢIILOR ÎN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
mm2 €/km €/km.mm2

conductoare neizolate 95 10200 110
j.t
conductoare torsadate 95 9000 105
Al conductoare Al-Ol neiz. 120 17000 160
20 kV
conductoare Al-Ol izol. 150 21000 200
LEA
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
j.t. conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
Cu
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
izolaţie din polietilenă 240 15000 125
j.t.
izolaţie din PVC 300 12500 120
izol.polietilenă reticulată 400 45000 135
6 kV
Al
10 kV izolaţie polietil.reticulată 400 50000 145
32
izolaţie hârtie 185 30000 270

izolaţie polietil. reticulată 150 35000 160
20 kV
LEC izolaţie hârtie 150 60000 400
izolaţie din polietilenă 185 27500 165
j.t.
izolaţie polietil. reticulată 185 55000 215
6 kV
Cu
10 kV izolaţie polietil. reticulată 150 52000 270
20 kV izolaţie polietil.reticulată 150 55000 280
Surse: Cataloage de preţuri Pirelli Romania, devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO, devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A.3.1.
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE, cu
conductoare din ALUMINIU, neizolate sau izolate torsadate, sM=95 mm2
Domeniile definite în AMPERI
s TSM , în h/an
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =1,40
Domeniile definite în kVA
s TSM , în h/an
2000 3000 4000 5000 6000 7000
mm2
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
33
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
Tabelul A.3.2.
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV, cu conductoare neizolate din Ol-Al, sM = 120 mm2

s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33
50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47
70 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65
95 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85
120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120* 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350
*Două circuite de câte 4 km, fiecare cu câte două celule, câte una la fiecare capăt
K2j=1,51 (conform tab.2)
Domeniile definite în MVA

s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 1,7 0- 1,6 0- 1,5 0- 1,4 0- 1,3 0- 1,1
50 1,7 - 2,4 1,6 - 2,2 1,5 – 2,1 1,4 - 1,9 1,3 - 1,8 1,1 - 1,6
70 2,4 - 3,3 2,2 - 3,1 2,1 - 2,8 1,9 - 2,6 1,8 - 2,4 1,6 - 2,3
95 3,3 - 4,3 3,1 - 4,0 2,8 - 3,7 2,6 - 3,5 2,4 – 3,1 2,3 - 2,9
120 4,3 - 9,7 4,0 - 9,6 3,7 – 8,8 3,5 – 8,1 3,1 – 7,5 2,9 – 6,9
2x120* 9,7 - 18,0 9,6 - 16,9 8,8 - 15,5 8,1 - 14,4 7,5 - 13,3 6,9 - 12,1
34
Tabelul A.3.3.

le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV, cu conductoare din Ol-Al, sM = 300 mm2

s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148
185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180
240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 – 230
300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300* 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900
*Două circuite de câte 20 km, fiecare cu câte două celule cu întreruptor

s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27
185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34
240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44
300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300* 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172
Tabelul A.3.4.

le corespund în cazul construirii unor LINII NOI în cablu de
JOASA TENSIUNE, cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC , sM = 300 mm2
35

s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 13
25 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 18
35 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 26
50 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 36
70 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 50
95 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65
120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82
150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102
185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129
240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165
300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300* 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530
*Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentate
printr-un întreruptor comun
Kj=1,16 (conform tab.2)
Domeniile definite în kVA
s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0-9
25 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 12
35 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 18
50 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 – 30 20 - 28 18 - 25
70 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 – 35
95 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45
120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 – 62 45 - 57
150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 – 70
185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90
240 142 – 180 130 – 165 118 – 150 107 – 135 98 – 125 90 – 115
300 180 - 330 165 – 300 150 - 275 135 – 250 125 – 225 115 – 210
2x300* 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A.3.5.

6 kV, cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
36
sM = 240 mm2

s TSM , în h/an
2
mm 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 30
50 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 42
70 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 58
95 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75
120 112 - 141 104 - 131 97 – 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95
150 141 - 175 131 - 162 122 – 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117
185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149
240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240* 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588
*Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un întreruptor
comun
Kj=1,40 (conform tab.2)

s TSM , în h/an
mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 0,5 0 - 0,4 0 - 0,4 0 - 0,4 0 - 0,4 0 - 0,3
50 0,5 - 0,7 0,4 - 0,6 0,4 - 0,6 0,4 - 0,6 0,4 - 0,5 0,3 - 0,5
70 0,7 - 0,9 0,6 - 0,8 0,6 - 0,8 0,6 - 0,7 0,5 - 0,7 0,5 - 0,6
95 0,9 - 1,2 0,8 - 1,1 0,8 – 1,0 0,7 - 0,9 0,7 - 0,9 0,6 - 0,8
120 1,2 - 1,5 1,1 - 1,4 1,0 - 1,3 0,9 - 1,2 0,9 - 1,1 0,8 – 1,0
150 1,5 - 1,8 1,4 - 1,7 1,3 - 1,6 1,2 - 1,4 1,1 - 1,3 1,0 - 1,2
185 1,8 - 2,3 1,7 - 2,1 1,6 – 2,0 1,4 - 1,8 1,3 - 1,7 1,2 - 1,5
240 2,3 - 5,1 2,1 - 4,8 2,0 - 4,4 1,8 – 4,0 1,7 - 3,7 1,5 - 3,4
2x240* 5,1 - 9,0 4,8 - 8,3 4,4 - 7,6 4,0 – 7,0 3,7 - 6,4 3,4 – 6,0
Tabelul A.3.6.

le corespund în cazul construirii unor LINII NOI în cablu de 10 kV, cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC, sM = 240 mm2
37

s TSM , în h/an
mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31
50 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44
70 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60
95 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99
150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123
185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155
240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240* 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680
*Două circuite de 1,5 km, fiecare cu câte două celule cu întreruptor
s TSM , în h/an
mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 0,8 0 - 0,7 0 - 0,7 0 - 0,6 0 - 0,6 0 - 0,5
50 0,8 - 1,1 0,7 - 1,0 0,7 – 1,0 0,6 - 0,9 0,6 - 0,8 0,5 - 0,8
70 1,1 - 1,5 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3 0,9 - 1,2 0,8 - 1,1 0,8 – 1,0
95 1,5 - 2,0 1,4 - 1,9 1,3- 1,7 1,2 - 1,6 1,1 - 1,5 1,0 - 1,4
120 2,0 - 2,5 1,9 - 2,4 1,7 - 2,2 1,6 – 2,0 1,5 - 1,9 1,4 - 1,7
150 2,5 – 3,2 2,4 – 2,9 2,2 – 2,7 2,0 – 2,5 1,9 – 2,3 1,7 – 2,2
185 3,2 – 4,0 2,9 –3,7 2,7 – 3,4 2,5 – 3,2 2,3 – 2,9 2,2 – 2,7
240 4,0 – 10,0 3,7 – 9,2 3,4 – 8,5 3,2 – 7,9 2,9 – 7,2 2,7 – 6,7
2x240* 10,0 – 17,6 9,2 – 16,3 8,5 – 15,0 7,9 – 13,9 7,2 –12,7 6,7 – 11,8
Tabelul A.3.7

20 kV, cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA, sM = 150 mm2

s TSM , în h/an
mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33
50 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47
70 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64
95 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84
38
120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105
150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150* 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488
*Două circuite de câte 4 km, fiecare cu câte două celule cu întreruptor
Ki=1,67 (conform tab.2)

s TSM , în h/an
mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 1,7 0 – 1,7 0 - 1,5 0 - 1,4 0 - 1,2 0 - 1,1
50 1,7 - 2,4 1,6 - 2,2 1,5 – 2,0 1,4 - 1,9 1,2 - 1,8 1,1 - 1,6
70 2,4 - 3,3 2,2 - 3,1 2,0 - 2,8 1,9 - 2,6 1,8 - 2,4 1,6 - 2,2
95 3,3 - 4,3 3,1 - 4,0 2,8 - 3,7 2,6 - 3,5 2,4 – 3,2 2,2 - 2,9
120 4,3 - 5,4 4,0 - 5,0 3,7 - 4,6 3,5 – 4,3 3,2 – 4,0 2,9 - 3,6
150 5,4 – 14,3 5,0 – 13,3 4,6 – 12,2 4,3 – 11,3 4,0 – 10,5 3,6 – 9,6
2x150* 14,3 – 25,1 13,3 – 23,4 12,2 – 21,5 11,3 – 20,0 10,5 – 18,4 9,6 – 16,9
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1. LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU ÎN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale:
• Tipul constructiv: LEC j.t. cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
• Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare:

39
I M 1 = 290 A (circa 200 kVA)
• Dimensionarea se va face în următoarele două ipoteze:
 ipoteza 1 – sarcina maximă anuală poate fi considerată, practic constantă în timp;
 ipoteza 2 – în următorii nouă ani, după primul an de exploatare, este de aşteptat o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 %, ceea ce corespunde unei creşteri cu o
rată medie anuală:
r = (1,70 )
1/ 9
−1 = 6 %/an.
• Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 h/an.
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1
• Sarcina maximă de calcul:
I M = 290 A
• Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 h/an) şi, respectiv, din tabelul 2.
j ec = 0.80 A/mm 2 ; K j = 1,16
• Secţiunea economică de calcul, se determină cu relaţia (6.4):
290
s ecc = = 362 mm2 .
0 ,80
• Numărul economic de calcul, al conductoarelor unei faze, se determină cu relaţia (6.7)
s ecc
Nc = = 362 = 1,04 .
K j ⋅ s M 1,16 ⋅ 300
Întrucât Nc este mai mic decât 1,41, numărul economic de cabluri rezultă N=1.
40
• Secţiunea economică care se adoptă în prima ipoteză (conform art.18. lit.b.):
s ec = N ⋅ s = 1x300 mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin înlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată în exemplul 9.
Ipoteza 2
I M = I M 1 ⋅ K r = 290 ⋅ 1,26 = 365 A
Valoarea coeficientului Kr=1,43 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6%/an şi tr = 9 ani.
OBSERVAŢIE. Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi în creştere
treptată, secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290·1,43 = 415
A) mai mică cu 16% faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (290·1,7 =
493 A).
• Ca şi în ipoteza 1, şi conform tabelelor 1 şi 2
j ec = 0 ,80 A/mm 2 ; K j = 1,16
• Secţiunea economică de calcul:
IM 415
secc = = = 519 mm2 .
j ec 0 ,80
• Numărul economic de calcul, al conductoarelor unei faze:
s ecc 519
Nc = = = 1,49
K j 1,16 x 300
41
Întrucât numărul de calcul Nc este mai mare decât 1,41, pentru soluţia economică se adoptă
N=2
• Secţiunea economică care trebuie adoptată în a doua ipoteză este
s ec = NS = 2 × 300 mm2
Notă. Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A3.4 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A, la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 h/an secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini între care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins între 216 A şi 395 A). În schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini între care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins între 395A şi 605 A).
EXEMPLUL 2 . LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE – Fig. 2
Date iniţiale:
• Tipul constructiv: LEC j.t cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2).
• Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 2 şi se apreciază că în timp valorile lor se vor
menţine constante.
Lt
I1=105 A I2=45 A I3=15A
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig.2
42
• Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul:
TSM = 3500 h/an
• Dimensionarea se va face în două ipoteze:
 ipoteza A – secţiune economică constantă;
 ipoteza B – secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi, respectiv pentru
tronsoanele 2 şi 3 conform recomandării de la art. 21.
Dimensionarea secţiunilor economice

Ipoteza A
• Sarcina maximă echivalentă de calcul:
I Me =
∑I i
2
Li
=
105 2 × 130 + 45 2 × 50 + 15 2 × 50
= 82 A
L 230
• Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi,
respectiv, 2. Prin interpolare liniară:
j ec = 0 ,84 A/mm 2 ; K j = 1,16 .
• Secţiunea economică de calcul :
IM
s ecc = = 98 mm2 .
jec
• Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

43
s ecc 98
Nc = = = 0,28 < 1,41 .
K j ⋅ s M 1,16 × 300
Conform relaţiei 3.9,b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observând că scec=98 mm2 este
mai mic decât sM=300 mm2.
• Secţiunea economică adoptată în ipoteza A:
s ec = 1x95 mm2
Din tabelul A3.4 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69–90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 ore/an şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă în acest domeniu.
Ipoteza B
Tronsonul 1
• Sarcina maximă de calcul: I M = 105 A
IM 105
s ecc = = = 125 mm2
j ec 0 ,84
• Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:
s ecc 125
Nc = = = 0,40 < 1,41
K j ⋅ s M 1,16 × 300
• Secţiunea economică adoptată:
s ec = 1 ×120 mm2
Tronsoanele 2 şi 3
I Me =
∑I Li
2
i
=
45 2 × 50 + 15 2 × 50
= 33 ,5 A
∑L i 50 + 50
44
33 ,5
s ec2 = = 40 mm2
0 ,84
Numărul economic de conductoare al unei faze: N=1 deoarece s ec = 40 mm2 este mai mic
c
•
decât s M = 300 mm2.
s ec = 1x35 mm2.
NOTA. In cazurile când se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane, de obicei se pot
obţine economii atât la volumul de aluminiu, cât şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie. Astfel, în ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii:
- circa 11% la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare:
V AlB 120 mm 2 ⋅ 130 m + 35 mm 2 ⋅ 100 m

100 = 100 = 89% ;
V AlA 95 mm 2 ⋅ 230 m
- circa 8% la consumul propriu tehnologic de putere:
CPT B 1,14 kW
100 = 100 = 92% .
CPT A 1,24 kW
EXEMPLUL 3. LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVÂND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE –
Fig. 3
Date iniţiale:
• Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( s M = 120 mm2).
• Sarcinile sunt indicate în figura 3.

1 km
PM1 =1,6 MW ; TPM1 =5000 h/an 1 km
PM2 =1 MW ; TPM2 =3000 h/an
OM1 =1,25 MVAr ; TOM1 =4000 h/an OM2 =0,4 MVAr ; TOM2 =5000 h/an
Fig.3
45
Determinarea secţiunii economice
• Tranzitul anual de sarcină:
(∑W ) + ( ∑WQt )
2 2
Ws = 1,03 Pt =
= 1,03 ( 1,6 × 5000 + 1 × 3000 ) 2 + ( 1,25 × 4000 + 0 ,4 × 5000 )2 = 13040 MVAh/an
• Puterea maximă anuală:
SM = (∑ P )
t
2
+ ( ∑Qt ) =
2
( 1,6 + 1) 2 + ( 1,25 + 0 ,4 ) 2 = 3,08 MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A.
• Durata de utilizare a sarcinii maxime:
WS 13040
TSM = = = 4350 h/an
SM 3 ,08
• Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1:
j ec = 0 ,96 A/mm 2
S Me =
∑S 2
1 Lt
=
(1 2
) [
+ 0 ,4 2 × 1 + ( 1 + 1,6 ) + ( 0 ,4 + 1,25 ) × 1
2 2
]
= 2 ,31 MVA
Lt 2
respectiv
S Me 2310
I Me = = = 66 ,7 A
3Un 3 × 20
46
I Me 66 ,7
s ecc = = = 70 mm 2
j ec 0 ,96
• In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu întreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare, conform relaţiei 6.6,b sau a tabelului 2:

1/ 2
 17000 + 15000 / 2 
K j = 1 +  = 1,51 = 1,37 1 + 0,414 / 2
 160 ×120 
• Numărul economic de calcul al circuitelor:
s ecc 70
Nc = = = 0,39 .
k jec ⋅ s M 1,51 × 120
Intrucât Nc<1,41 se adoptă N=1:
s ec = Ns = 1 ×70 mm 2
EXEMPLUL 4. LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE, CU CELULE LA AMBELE CAPETE, LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE ÎN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale:
• Tipul constructiv: LEA 20 kV având celule cu întreruptor la ambele capete, lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2).
• Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală S M=1500
kVA,respectiv IM=43,3 A, şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 h/an.
• Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi în creştere în următoarele două moduri:
- treptat, cu o rată medie de 2% în primii nouă ani după primul an de exploatare:

47
- în salt, cu încă 3750 kVA datorită punerii planificate în funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie, această creştere până la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc în al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv în anul ts=2, ulterior primului an de exploatare).
• Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă.

I M = I Mi ⋅ K rs = 43 ,4 × 3 ,23 = 140 A
Din tabelul 4, pentru r=2%/an şi o creştere în salt de 2,5 ori (3,75 MVA/1,5 MVA) în anul
ts=2, se deduce Krs=3,23.
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 h/an se determină din tabelul 1 prin interpolare:
jec = 0 ,89 A/mm 2
• Coeficientul de creştere a lui jec, în cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
întreruptor, se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2:
0,829
K j 2 c = 1,37 1 + = 1,63 ,
L
sau direct cu relaţia (6.6,b)

1/ 2
 2 
 17000 + ×15000 
K j 2c = 1 + 2  =1,63
 160 ×120 
 
 
IM 140
s ecc = = = 157 mm 2
j ec 0 ,89
• Numărul economic de calcul al circuitelor liniei :

48
s ecc 157
Nc = = = 0,8
K j 2 c × s M 1,63 × 120
Intrucât N c < 1,41 , se adoptă N=1 circuit..
sec = Ns = 1 ×120 mm 2 AlOl
NOTA. Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare:
1500 ( ,02 ) + 3750

2
5310
IM3 = = = 153 ,5 A
3 × 20 3 × 20
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă:
153 ,5
jf = = 1,28 A , ceea ce reprezintă o valoare de 1,4 ori mai mare faţă de
120
jec=0,89 A/mm2, densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei.
• EXEMPLUL 5. LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale:
• Tipul constructiv : LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2).
• Sarcina medie în etapa finală:
0 ,5 × 250
I Mf = = 180 A .
3 ⋅ 0 ,4
• Rata medie de creştere a sarcinii, în următorii tr=9 ani după primul an de exploatare:
r=3%/an.
• Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi, ca urmare, se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1/Lt=0,15.
• Durata de utilizare a puterii maxime:

49
TSM = 3500 h/an .
• Sarcina maximă în primul an de funcţionare a liniei:
IM 180 180
I Mt = = = = 138 A .
(1 + r) t
( 1 + 0 ,03) 9
1,3
• Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (7.1) şi (7.6) ţinând seama de:
a) evoluţia sarcinii în timp (se aplică coeficientul Kr=1,2 din tabelul 3);
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul
K d = 0,6 + 0,4 × 0,15 = 0,66 ).
I Me = K r K d I Mt = 1,20 × 0 ,66 × 138 = 110 A .
• Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2:
j ec = 0 ,81 A/mm 2 ; K j = 1,41
IM 110
s ecc = = = 136 mm 2 > 95 mm 2 .
j ec 0,81
• Numărul economic de conductoare pentru o fază:
s ecc 136
Nc = = = 1,02
K j ⋅ s M 1,41 × 95
Intrucât N c < 1,4 , se adoptă N=1.
s ec =1 ×95 mm 2 .
EXEMPLUL 6. LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig. 4
50
Datele iniţiale:
• Tipul constructiv: LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2).
• Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 4 şi valorile lor se consideră constante în timp.
A B
0,5 km 0,5 km 0,5 km 0,5 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig.4
• Durata de utilizare anuală a puterii maxime:
TSM = 4000 ore / an
• Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane, în prealabil se determină cu metoda
momentelor, curentul injectat la unul din capetele liniei:
 j 
∑ i j ×  ∑1 Lk  60 × 1 + 18( 1 + 0 ,5) + 36 × 2 + 18 × 2 ,5 ,
IA =  = = 68 A
Lt 3
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j.
Pornindu-se de la această valoare, se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată în
figura 5.
IA=68 A 50 A 14 A 4A 64 A
A B
0,5 km 0,5 km 0,5 km 0,5 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
Fig.5. Circulaţia de curenţi în regim normal de funcţionare

51
• Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante în lungul întregii linii:
I Me =
∑I i
2
Lj
=
68 2 ⋅ 0 ,5 + 50 2 ⋅ 0 ,5 + 14 2 ⋅ 0 ,5 + 4 2 ⋅ 0 ,5 + 4 2 ⋅ 0 ,5 + 64 2 ⋅ 1
= 60.9 A .
Lt 3
• Densitatea economică de curent:
j ec = 0 ,99 A/mm 2
I Me 60 ,9
s ecc = = = 62 mm 2 .
j ec 0 ,99
• Numărul economic de circuite:
N = 1 , deoarece s ec
c
< sM
• Secţiunea economică rezultă:
c
s ec = 1 ×70 mm 2 .
In ipoteza în care pentru următorii nouă ani, după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5%, conform tabelului 3, Kr=1,34 şi în aceste
condiţii:
- secţiunea economică de calcul:
K r I Me 1,34 × 60 ,9
s ecc = = = 82 mm 2 ;
j ec 0 ,99
- secţiunea economică:
s ec = 1 ×70 mm 2 .
• Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit:

52
s t = 1 ×150 mm 2 .
EXEMPLUL 7. SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE ÎN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale:
• Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2) .
• Lungimea liniei: 25 km.
• Durata de utilizare a sarcinii maxime:
TSM = 5500 h/an
Dimensionarea secţiunilor se va face în următoarele ipoteze:
Ipoteza A
Sarcina maximă anuală se consideră constantă în timp şi de ordinul a 40 MVA, respectiv
210 A.
Ipoteza B
Sarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că în
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8%/an (dublare în 9 ani).
Ipoteza A
I M = 210 A .
• Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia):
j ec = 0 ,96 A/mm 2 ;
53
1/ 2
 2 
 40000 + ×110000 
 25 
K j 2c = 1+
 180 ×300 
=1,38 .
 
 
IM 210
s ecc = = = 220 mm 2
j ec 0 ,96
• Numărul economic de circuite: N=1, deoarece conform relaţiei 6.8,a – scec=220 mm2 este mai
mic decât: sM=300 mm2 .
s ec = 1 × 240 mm 2
Ipoteza B
I M = K r ⋅ I M = 1,61 ⋅ 210 = 338 A .
Valoarea coeficientului Kr=1,61 s-a determinat din tabelul 3, pentru r=8%/an şi tr=9 ani.
• Densitatea economică şi coeficientul de creştere:
j ec = 0 ,96 A/mm 2 ;
K j 2 c =1,38 .
IM 338
s ecc = = = 352 mm 2
j ec 0 ,96
• Numărul economic de circuite:
s ecc 352
Nc = = = 0,85 .
K j 2 c ⋅ s M 1,38 × 300
54
Deci se adoptă N=1.
Secţiunea economică adoptată:
s ec = 1 × 300 mm 2 .
EXEMPLUL 8. LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU ÎNTRERUPTOR – Fig. 6
Datele iniţiale:
• Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2).
• Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate în figura 6.
In următorii nouă ani, după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3%.
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A 130 A 130 A

25 MVA 25 MVA 25 MVA
Fig.6
In această ipoteză, conform tabelului 3 coeficientul Kr=1,2.
• Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime: 5500 ore/an.
• Costul unei celule de 110 kV: 110 000 €.

55
I = Kr
∑ I t2 ⋅ L1 = 1,2
130 2 × 25 + 260 2 × 25 + 390 2 × 25
=
Lt 3 × 25
14
= 1,2 ×130 = 337 A
3
• Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1:
j ec = 0,96 A / mm 2 .
I Me 337
s ecc = = = 351 mm 2 .
jec 0,96
• Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite în cazul studiat, în care
fiecare circuit se prevede cu câte 6 celule se determină cu relaţia (6.6.b) şi datele din tabelele
anexei 2:
1/ 2

 A+
nC cel 
 
40000 +
( 6 ×110000 ) 1 / 2
Lt  
K jbc = 1 +  = 1 + 75  = 1,38
 Ks M   180 ×300 
   
   
• Numărul economic de calcul al circuitelor, conform (6.7):
s ecc 351
Nc = = = 0,85 < 1,41 .
K jbc ⋅ s M 1,38 × 300
s ec =1 ⋅ 300 mm 2 .
56
EXEMPLUL 9. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec în locul unei secţiuni tehnice mai mici st.
De exemplu, uneori în practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st, secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice în regim de durată a liniilor. Mai poate fi însă, cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune.
Se va considera cazul cel mai simplu, al unui singur conductor pe fază. Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului.
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie:
1 1  c p 
E = 3 ρ I 2 10 −3  −  + cw ×τ  (A4.1)
 s t s ec   TtSCE 
Investiţia suplimentară în cazul câte unui singur conductor pe fază:
Ct = K ( sec − st ) (A4.2)
Indicatorul "durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare":
C
t recup = t (A4.3)
E
In cele ce urmează, relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1,
dimensionate în ipoteza 1. Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2. In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare într-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2. Se obţin următoarele rezultate:

57
 1 1 1250 
E = 3 × 0,032 × 290 2 ×10 −3  −  + 0,075 × 2380  =
185 300 
 7,47 
= 5,8 euro / an si m.
C t 13,8
t recup = = = 2,4 ani.
E 5,8
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care – odată cu amortizarea sa – trebuie să aducă
un beneficiu. In acest scop sunt însă necesare:
• estimarea pe cât posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM, TSM, rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei;
• aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor.
Rata anuală a beneficiului "rb" care se poate obţine în paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct în timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii:
1  1  C
1 − − t =0. (A4.4)
rb  (1 + rb ) t  E
Cu datele de mai sus şi în ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani:
1  1 
1 −  − 2,40 = 0
rb  (1 + rb ) 
20
Rezultă următorul beneficiu anual specific:
rb = 0,415 €/an şi euro investit suplimentar.
Prin urmare, pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total:
• în valori neactualizate
B = 20 rb C i = 20 × 0,415 ×13 ,8 = 114 ,5 €/m

58
• în valori actualizate la trecut, la anul de pozare al cablului
Bact = T20 rb C t = 7,47 × 0,415 ×13 ,8 = 43 €/m
Aşadar, în cazul particular studiat, beneficiul – actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort – reprezintă:
Bact 43
⋅ 100 = ⋅ 100 = 310%.
Ct 13,8
EXEMPLUL 10. SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PÂNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CÂTE UN SINGUR CONDUCTOR AVÂND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate în tabelul următor.
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime, s-au luat în considerare mărimi
uzuale, iar valorile celorlalţi parametri (jec, Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2.
Având în vedere relaţia (6.7), pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia: I M = 1,41 ⋅ j ec ⋅ K jnc ⋅ s M .
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
până la care poate fi folosit un singur circuit sau, respectiv, un singur conductor pe fază se ajunge în
funcţionare la o densitate de curent jM de 1,7 până la 2,5 ori mai mare faţă de jec – densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi.
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază –şi cu atât mai mult la un al doilea
circuit – presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A. O astfel de creştere în salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari, atunci când reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar în acest sens. Totodată, mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător întregii investiţii suplimentare A+KsM.

59
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-3/87. Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 103/92. Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 104/93. Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 106/95. Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 107/95. Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 124/95. Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 134/95. Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele
electrice.
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM
PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ CATE UN
SINGUR CONDUCTOR AVÂND SECŢIUNEA sM
TSM jec Kj K2j sM IM

Tipul constructiv al liniei
ore/an A/mm2 _ _ mm2 A k
conductoare neizolate 3000 0,84 1,41 95 160
j.t
conductoare torsadate 3000 0,82 1,38 95 153
Al conductoare Al-Ol 4000 0,99 1,37 1,65 120 280
20 kV cond,izol.OCA2X 4000 1,11 1,30 1,65 150 391
LEA
110 kV conductoare Al-Ol 6000 0,92 1,32 1,38 300 542
j.t. conductoare neizolate 3000 1,08 1,61 70 172
Cu 20 kV conductoare neizolate 4500 1,41 1,29 1,40 70 197
110 kV conductoare neizolate 6000 1,19 1,18 1,76 300 892
LEC izolatie din polietilena 3000 0,90 1,22 240 374
j.t. izolatie din PVC 3000 0,88 1,16 300 434
izol.polietilena reticulata 5000 0,84 1,35 400 648
6 kV izolatie din PVC 5000 0,83 1,40 240 395
Al izol.polietilena reticulata 5000 0,87 1,36 400 677
izolatie din PVC 5000 0,86 1,43 240 418
10 kV izol.hârtie 5000 1,19 1,27 185 396
izol.polietilena reticulata 5500 0,88 1,57 1,76 150 330
20 kV
izol.hârtie 5500 1,39 1,41 1,50 150 445
Cu izolatie din polietilena 3000 1,03 1,38 185 373
j.t. izolatie din PVC 3000 0,98 1,31 185 338
izol.polietilena reticulata 5000 1,06 1,54 185 431
6 kV izolatie din PVC 5000 1,05 1,44 185 398
10 kV izol.polietilena reticulata 5000 1,19 1,51 150 384
izolatie din PVC 5000 1,08 1,56 150 357
60
izol.hârtie 5000 1,78 1,21 150 458

izol.polietilena reticulata 5500 1,17 1,52 1,63 150 405
20 kV
izol.hârtie 5500 1,78 1,39 1,44 150 545

NTE 401.03.00 Metodologie Privind Deter Min Area Sectiunii Economice A or in Instalatii Electrice de Distributie de 1 - 110 KV

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

NTE 401.03.00 Metodologie Privind Deter Min Area Sectiunii Economice A or in Instalatii Electrice de Distributie de 1 - 110 KV

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII

ECONOMICE A CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢII

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1 - 110 kV

Indicativ NTE 401/03/00

Aprobat prin Decizia nr.269 din 4.06.2003 a Preşedintelui ANRE

pe metoda cunoscută în literatură sub denumirea de “metoda densităţii economice de curent”.

inclusiv, pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor.

De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie în

vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare.

Art. 3. - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor

b) verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor existente în exploatare (cap.VIII)

Art. 4. - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii:

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare;

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare, reostate de pornire etc.;

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani).

Art. 5. - In sensul prezentei norme, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(în cazul LEC).

manual şi (sau) automat, prin aparate proprii de conectare, de alte circuite.

egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază.

dimensionare (încălzire în regim de durată, stabilitate termică la scurtcircuit, cădere de tensiune,

rezistenţă mecanică etc.), prevăzute de prescripţiile tehnice în vigoare.

funcţionare normal, care se stabileşte în vederea determinării secţiunii economice

calculul secţiunii economice constante în cazul liniilor cu derivaţii (cap.VII. art.20).

g) Densitatea economică de curent (jec) . In conformitate cu metodologia pe care se bazează această

Art. 6. - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate în instrucţiune (în ordine alfabetică):

A– componenta investiţiei specifice în linie care este independentă de secţiunea acesteia,

a- rata de actualizare, în ani –1;

CTA - cheltuieli totale actualizate, corespunzătoare unităţii de lungime a liniei în €/km;

cu întreruptor de înaltă tensiune, în €;

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu, în €;

cex - cheltuielile anuale de exploatare (întreţinere), în €/an şi km;

cp - costul kW instalat în centrale etalon, în €/kW;

cw - costul kWh, corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia, în €/kWh;

CPW – cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu, în €;

tehnologic de un kW la sarcina maximă, în €/an şi kW;

IM,SM- sarcina maximă de calcul a liniei, în A sau kVA;

jec - densitatea economică de curent normată, în A/mm2;

K- panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază, în

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul în cazul liniilor cu

dinamica în timp a sarcinii;

L - lungime de traseu a liniei, în km;

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei, sau de circuite;

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit;

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale, în an-1;

s - secţiunea conductorului activ al unei faze, în mm2;

se - secţiunea unei linii existente în exploatare, în mm2;

sec - secţiunea economică, pe fază, a liniei, în mm2;

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului, utilizat la un tip constructiv de liniei, în mm2;

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t, în ani;

TIM,TSM – durate de utilizare anuală a sarcinii maxime, în ore/an;

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi, în ani;

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon, în ani;

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei, în Ωmm2/km;

τ - durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie, în ore/an.

ACTE NORMATIVE CONEXE

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie. Cod ANRE 101.1.113.0.01.06/06/00

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art. 9. - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art. 2, determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice, în condiţii de scurtcircuit, precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

vedere al condiţiilor economice de funcţionare.

determinarea secţiunii economice a conductoarelor, în conformitate cu prevederile din cap.VI

pentru secţiunea tehnică şi economică.