Vous êtes sur la page 1sur 8

Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3.

– Generarea energiei electrice cu ajutorul


energiei solare
GENERAREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE

3.1. Introducere
Energia solar poate fi convertit direct în energie electric , folosind efectul fotoelectric
sau, mai precis, un caz particular al acestuia: efectul fotovoltaic.
Conversia fotovoltaic reprezint conversia direct a radia iei solare în energie
electric cu ajutorul celulelor solare.
Probabil una dintre cele mai atr g toare aplica ii a fost integrarea celulelor fotovoltaice în
elemente de acoperi i fa ad ale cl dirilor la sfâr itul secolului XX.
Poten ialul tehnic exploatabil pentru aplica ii de conversie a energiei solare este
considerabil (peste 30 000 TJ/an), având în vedere ca radia ia medie variaz între 1100 i
1300 kWh/m² pe an. Zona cea mai favorabila pentru aceste aplica ii este coasta Marii Negre, cu
o perioada de însoleiere în jur de 2300 ore/ an. În prezent se valorifica în ara noastr mai pu in
de 130 TJ/an.
Sistemele fotovoltaice autonome acoper o arie larg a aplica iilor ce pot fi dezvoltate în
locurile izolate îndep rtate de re eaua electric de distribu ie i cu un necesar sc zut de energie
electric .
Electrificarea caselor i a gospod riilor r ne ti din zonele rurale poate fi considerat cea
mai importanta aplica ie fotovoltaic aceasta putând s contribuie la îmbun t irea vie ii sociale,
economice i culturale a locuitorilor.
Costul prezent al electricit ii ob inute pe cale fotovoltaic este cu un ordin de
m rime mai mare (cu excep ia sistemelor conectate în re ea) decât pre ul curent al energiei
electrice produse prin hidrocentrale, termocentrale sau centrale nucleare.

3.2. Celula fotovoltaic


Celula fotovoltaic este un dispozitiv electronic, realizat cu materiale semiconductoare,
în care prin absorb ia luminii se genereaz perechi de electroni i goluri libere, iar ace tia sunt
separa i spa ial datorit unei discontinuit i interne care formeaz o barier de poten ial,
electronii fiind antrena i în sens opus golurilor.

-
+ -
- +
-
+ +

IL Ei

Id
I p n

Fig. 3.2. Principiul de func ionare al celulei fotovoltaice

Prin separarea purt torilor de sarcin ia na tere o tensiune la bornele celulei i un curent
printr-o rezisten de sarcin , astfel încât celula iluminat func ioneaz ca un generator de putere
electric .
Celulele fotovoltaice sunt fiabile, nu au piese în mi care, i costurile cu func ionarea i
între inerea sunt sc zute. Func ionarea celulei fotovoltaice este silen ioas i nu polueaz .
1 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare

Fig. 3.3. Celula fotovoltaic

Cantitatea de radia ii care ajunge pe p mânt este, bineîn eles, variabil . Aceast cantitate
depinde pe de o parte de varia iile regulate determinate de zile i ani cauzate de mi carea
aparent a Soarelui cât i de varia ii aleatoare determinate de condi iile climatice (prezen a
norilor) precum i de compozi ia general a atmosferei.
Din aceste motive, sistemele de conversie fotovoltaic se construiesc pe baza datelor
provenite din m sur tori realizate în apropierea zonei instalate.
Ecua ia caracteristicii curent-tensiune a unei celula fotovoltaice este:
e⋅ U

I = Id − IL = I0 e kT
−1 − IL )

I0 - intensitatea curentului de satura ie, [A];


UT - tensiunea termic corespunz toare temperaturii de func ionare a jonc iunii
kT
UT = ;
e
e - sarcina electronului, [C];
k=1,380658 · 10-23 JK-1 - constanta lui Boltzmann;
T - temperatura absolut , [ºC];
U - tensiunea fotoelectric (care se stabile te la bornele celulei, polarizând-o în sens
direct) [V].

Randamentul unei celule fotovoltaice - se determin ca raportul dintre puterea generat


de celul la ie ire la o temperatur specificat i puterea radia iei solare.
P
η= M
S⋅E
S - aria suprafe ei celulei sau modulului, [m2];
E - radia ia global incident pe suprafa a celulei sau modulului, [W/m2].

Caracteristicile celulei fotovoltaice pentru diferite valori ale radia iei solare sunt
prezentate în figura 3.4.

2 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare

A I
A I
4 4
E=1000W/m2

3 3
700W/m2

2 500W/m2 2 Temperatura, °C 75 25 0

1 1

U U
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
a. b.

Fig. 3.4. Caracteristicile celulei fotovoltaice


a - la varia ia radia iei solare; b - la varia ia temperaturii

Cele mai utilizate materiale în construc ia celulelor fotovoltaice sunt:


siliciu - în condi ii de laborator s-au ob inut celule din siliciu cristalin cu un randament de
13÷25% în dependen de suprafa a celulei, iar în condi ii de fabric - 12÷14%.
Randamentul celulei din siliciu policristalin este de 17÷20% în condi ii de laborator i
11÷13% în condi ii de fabric . Celulele comercializate din siliciu amorf posed un
randament cuprins între 7 i 11%, iar în condi ii de laborator – 16%. Limita teoretic a
randamentului din siliciu cristalin este de 37%, celui din siliciu amorf – 28%.
arseniura de galiu - atinge un randament de 23% putând func iona la temperaturi mai
ridicate decât siliciul, randamentul maxim fiind de 27%;
sulfura de cadmiu (CdS) -
randament de 8%, randamentul η
teoretic fiind de 19%, dar având [%]
o l ime mai mare a benzi CdTe

interzise poate func iona la InP • • • AlSb


GaAs •
temperaturi ridicate; 20
telura de cadmiu (CdTe) - cu Si •

randament de 7% i este teoretic 15


materialul cu randamentul optim
maxim 28% limitat de 10
Ge

tehnologia de fabrica ie; 5

CdS
germaniu Ge;
fosfura de indiu (InP); 0,5 1 1,5 2 Eg [eV]
fosfura de galiu (GaP);
Fig. 3.5. Randamentul celulelor fotovoltaice
antimoniura de aluminiu (AlSb).

3.3. Module fotovoltaice


Celulele fotovoltaice de construc ie modern produc energie electric de putere ce nu
dep e te 1,5÷2 W la tensiuni de 0,5÷0,6 V. Pentru a ob ine tensiuni i puteri necesare
consumatorului celulele fotovoltaice se conecteaz în serie i/sau în paralel.
Cea mai mic instala ie electric format din celule fotovoltaice interconectate în serie
i/sau în paralel, încapsulate pentru a ob ine o rezisten mecanic mai mare i a proteja celulele
împotriva mediului se nume te modul fotovoltaic.
La proiectarea modulelor fotovoltaice se ia în considera ie folosirea frecvent a acestora
pentru înc rcarea acumulatoarelor electrice, tensiunea c rora este de 12÷12,5 V. Astfel, în
condi ii de radia ie standard, tensiunea maxim trebuie s fie 16÷18 V iar tensiunea de mers în
3 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare
gol 20÷22,5 V. O singur celul genereaz în gol circa 0,6 V i trebuie s conect m în serie
33÷36 celule pentru a ob ine tensiunea necesar . Puterea modulului va varia între 50 i 165 W.

Model SM420SP

Performante 420 Wh/d

Putere 105 Wp

Greutate 7,5 kg

Dimensiune 1087 x 557 x 35

Modul cu mare eficienta (>20%) monocristalin special fabricat pentru aplicatii grid-connected
Fig. 3.6. Construc ia modulului fotovoltaic

Pentru a ob ine tensiunea i puterea necesar consumatorului de energie electric


modulele fotovoltaice pot fi conectate în serie, paralel sau serie-paralel figura 3.7. a, b, c.

D12
I
Bc

D2 IM M
MF2
Bc

D1 MF1
U
0 U0 2U0
a.

2Isc
M
IM

D11 D22

R Isc

D1 D2
MF1 MF2

UM U
0 U0

b.

4 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare

Ø
D12 D34 D56

D2 D4 D6
MF2 MF4 MF6
U

D1 MF1 D3 MF3 D5 MF5

Ø
c.
Fig. 3.7. Interconexiunea modulelor fotovoltaice
a - în serie; b - în paralel; c - în serie - paralel

La conectarea în serie a dou module fotovoltaice identice, curentul debitat


consumatorului r mâne acela i, iar tensiunea cre te de dou ori. Diodele D1 i D2, numite diode
de ocolire sau by-pass limiteaz înc lzirea celulelor fotovoltaice i nu permite mic orarea
intensit ii curentului dac un modul din circuitul consecutiv este mai pu in performant sau este
umbrit.
În figura 3.8.b se prezint conectarea în paralel a dou module identice. Tensiunea
generat r mâne aceia i, iar curentul cre te de dou ori. Diodele anti–retur D11 i D22 nu permit
ca un modul sau un grup de module unite în paralel s treac în regim de receptor, atunci, când
nu sunt identice sau când sunt umbrite.
În schema din figura 3.8.c modulele MF1-MF2, MF3-MF4 i MF5-MF6 sunt unite în
serie, dar între ele - în paralel.
Astfel, se ob ine majorarea de dou ori a tensiunii i de trei ori a curentului. Evident,
puterea instala iei cre te de ase ori.

3.4. Sisteme fotovoltaice


Pentru asigurare continu a consumatorului cu energie electric multe sisteme
fotovoltaice con in acumulatoare de energie electric .
Modulul fotovoltaic reprezint un generator de curent continuu (c.c.). Adesea îns ,
consumatorul de energie este de curent alternativ.
Energia electric produs pe cale fotovoltaic are un caracter variabil, alternan a
zi/noapte, cer senin/ser acoperit provoac varia ia într-o gam mare a fluxului de energie i a
tensiunii generate de modulul fotovoltaic.
Astfel, apare necesitatea condi ion rii fluxului de energie, folosind convertoare
electronice: c.c./c.c., care îndepline te i func ia de monitorizare a procesului
înc rcare/desc rcare a acumulatorului, c.c./c.a pentru transformarea curentului continuu în curent
alternativ.
Pentru a evita supradimensionarea generatorului fotovoltaic, adesea se folose te o surs
auxiliar de energie, fie un grup electrogen, fie un generator eolian sau chiar re eaua electric
public . Toate aceste componente trebuie s fie interconectate, dimensionate i specificate pentru
a func iona într-un sistem unic, numit sistem fotovoltaic. În figura 3.9 este prezentat structura
unui sistem fotovoltaic.
Principalele componente sunt:
modulul, panoul, câmpul de module sau, altfel spus, generatorul fotovoltaic;
bateria de acumulatoare;
subsistemul pentru condi ionarea energie electrice, care includ inclus i elemente de

5 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare
m surare, monitorizare, protec ie, etc.;
sursa auxiliar de energie, de exemplu, un grup electrogen (back-up generator), care
func ioneaz pe benzin sau motorin . În acest caz sistemul fotovoltaic se mai nume te
sistem fotovoltaic hibrid.

Sistemele fotovoltaice se divizeaz în dou categorii principale: conectate la re ea


(grid-connected) sau care func ioneaz în paralel cu re eaua electric public i sisteme
fotovoltaice autonome (stand - alone PV system).
Sistemele fotovoltaice conectate la re ea pot fi divizate în sisteme pentru care
re eaua electric public joac rolul de surs auxiliar de energie (grid back-up), cele, în
care excesul de energie produs pe cale fotovoltaic este furnizat în re ea (grid interactive
PV system) i centrale electrice solaro-electrice (multi MW PV system) furnizat în re ea
(grid interactive PV system) i centrale electrice solaro-electrice (multi MW PV system)
care furnizeaz toat energia produs în re ea.

+
-

Fig. 3.8. Structura unui sistem fotovoltaic

Conectarea surselor de energie regenerabil la re eaua electric , ridic probleme de natur


tehnic (dificult i în reglajul i controlul sistemului) i de natur economic (dac nu este
subven ionat , energia electric provenit din sursele regenerabile nu este competitiv pe pia a
de energie).
De asemenea, conectarea SRE la sistemul electric poate determina apari ia de perturba ii
electromagnetice la re eaua electric , în cazul în care nu se iau m suri adecvate de limitare a
acestora. În mod obi nuit pot s apar perturba ii sub form de armonice, interarmonice,
fluctua ii de tensiune, nesimetrie i supratensiuni.
Se recomand , ca înainte de conectarea la re ea a surselor distribuite, s se analizeze
nivelul perturba iilor din re eaua electric pentru a cunoa te atât contribu ia unit ilor SRE la

6 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare
cre terea nivelului de perturba ii, cât i influenta pe care perturba iile din re ea o pot avea asupra
parametrilor de performan ai instala iei SRE.
Nivelul perturba iilor determinate de func ionarea unit ilor SRE este dependent de
caracteristicile procesului de conversie a energiei primare în energie electric i de modul de
conectare a unit ilor SRE la re eaua electric .
Conectarea direct a unit ii SRE la re eaua electric conduce, de cele mai multe ori, la
un nivel ridicat de perturba ii.

În cazul obi nuit al conect rii prin intermediul unui transformator, are loc diminuarea
perturba iilor, în special a armonicelor de rang multiplu de trei dac transformatorul are una
dintre înf ur ri conectat în triunghi. Conectarea unit ilor SRE prin intermediul unui circuit
electronic cu convertor performant de frecven determin cele mai reduse perturba ii.
Cunoa terea perturba iilor care pot s apar i condi iile specifice în care acestea apar
permite adoptarea celor mai eficiente m suri pentru limitarea perturba iilor în re eaua electric
public . Acestea pot fi înso ite de daune la consumatorii conecta i în aceea i re ea, dar i de
penaliz ri ale furnizorilor de energie electric pentru nivelul redus al calit ii energiei electrice.
De asemenea, limitarea perturba iilor determinate de func ionarea unit ilor SRE poate fi
important pentru promovarea acestor surse, reducând nivelul interven iilor critice la adresa
acestora.

Energia generat de instala iile fotoelectrice depinde de radian a solar (kW/m2), care
depind de momentul zilei i de gradul de ecranare a instala iei (nori, cea , z pad , etc). Energia
electric generat de unit ile fotoelectrice este transferat la re eaua electric public prin
intermediul unui circuit de interfa specific [5]. Conectarea la re eaua electric a instala iilor
fotoelectrice dar, în egal m sur , i a instala iilor cu celule cu combustibil impune existen a
unor sisteme de conversie de la tensiunea continu generat , la nivele de tensiune i frecven
impuse de re eaua electric public .
Utilizarea instala iilor fotoelectrice i a celor cu celule de combustie de putere redus , de
c tre consumatori care doresc s utilizeze energie „verde” impune realizarea unei scheme de
conectare cu posibilitatea m sur rii energiei generat de instala ia SRE sau a energiei preluat de
la re eaua electric în vederea complet rii necesarului de energie în perioadele în care SRE nu
este disponibil datorit lipsei sursei primare de energie sau în perioadele în care produc ia din
aceste surse nu este suficient pentru a acoperi sarcina consumatorului.
Prezen a unui convertizor de frecven între panoul fotoelectric sau celula cu combustibil
i re eaua electric public determin posibilitatea transmiterii în re ea a unor perturba ii sub
form de armonice.
Utilizarea unui sistem de comand PWM a invertorului ar putea limita în mare m sur
nivelul perturba iilor transmise, îns costul relativ ridicat al sistemului, în raport cu puterea
generat a instala iei, face ca cele mai multe dintre aceste instala ii s cuprind un invertor
simplu care determin armonice de curent în re eaua electric public .
În mod obi nuit, instala iile de acest tip au putere redus , iar curen ii electrici armonici
genera i determin tensiuni armonice de valoare redus care nu afecteaz major calitatea energiei
electrice. Instala iile fotoelectrice i cele cu celule cu combustibil de putere mare (peste 10 kW)
sunt realizate în mod obi nuit în construc ie trifazat , iar invertoarele sunt prev zute cu circuite
de control PWM.
Stocarea energiei în orele cu iradia ie mare i redarea acesteia în orele cu iradia ie redus
permit alimentarea consumatorilor în bune condi ii. În prezent, în cele mai multe cazuri, re eaua
electric la care se conecteaz , ac ioneaz ca un element de stocare i rezerv a energiei electrice.
De i energia solar are un poten ial ridicat, utilizarea pe scar larg , ca surs de energie
electric , necesit înc rezolvarea unor dificile probleme tehnologice i economice.
La nivel mondial, puterea instalat în instala iile fotovoltaice era de 2,826 GW în 2007 i
5,95 GW în 2008, având o cre tere de 110%. Aproape 89% din puterea instalat în instala iile
7 /8
Sisteme descentralizate de producere a energiei Curs 3. – Generarea energiei electrice cu ajutorul
energiei solare
fotovoltaice se afl în Germania, Japonia i SUA.
Aplica iile fotovoltaice, în România, sunt limitate la proiecte demonstrative i punctuale,
estimându-se c la nivelul anului 2006 puterea instalat era de 90 kW [5]. Aplica ii importante
sunt cele de la Universitatea Valahia din Târgovi te i Universitatea „Politehnic ” Bucure ti.
Din p cate, la ora actual în România nu exist o industrie de profil, realiz ri de serie
mic sau prototipuri existând numai în câteva institute de cercetare. Pentru o dezvoltare real
s-ar putea urma exemplul Germaniei, trecându-se la importuri masive de tehnologie i instala ii.
Speran a este îns capitalul privat ce s-ar putea orienta spre astfel de investi ii. Micile firme de
profil, reprezentantele companiilor interna ionale produc toare, practic îns deocamdat pre uri
foarte mari i nu putem spune c în ara noastr ar exista o pia real în domeniu.

8 /8