Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
4 DLF
CURS Nr. 4
4. DREAPTA
O dreaptă are o poziţie oarecare în spaţiu. Există însă şi drepte, care în raport cu
planele de proiecţie, sau planele bisectoare, au poziţii particulare. Adică o dreaptă poate fi
paralelă, perpendiculară sau conţinută într-un plan de proiecţie.
Dreapta orizontală (fig. 4.1) este dreapta paralelă cu planul orizontal de proiecţie
[H] sau conţinut de acesta.
Dreapta orizontală se proiectează în adevărata mărime pe planul orizontal de
proiecţie şi măsoară unghiul β ce-l face în spaţiu cu planul vertical de proiecţie. Dreapta
orizontală îşi păstrează aceeaşi cotă. Ea are numai urmă verticală şi laterală.
Fig. 4.1
1 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
Dreapta frontală, fig. 4.2, este o dreaptă paralelă cu planul vertical de proiecţie [V]
sau conţinută în acesta.
Fig. 4.2
2 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
Fig. 4.3
Fig. 4.4
Dreapta de capăt sau de ţintă, fig. 4.5, este acea dreaptă care este perpendiculară
pe planul vertical de proiecţie, deci este paralelă cu axa OY.
3 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
Fig. 4.5
Fig. 4.6
4 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
Dacă o dreaptă (D1) este situată în planul orizontal de proiecţie, ea este o orizontală
de cotă zero (d’1) iar proiecţia sa verticală se confundă cu linia de pământ.
Dreapta (D2) este o frontală a cărei depărtare este zero, iar proiecţia ei orizontală se
confundă cu linia de pământ.
În cazul în care avem o dreaptă conţinută în planul lateral de proiecţie, a cărei
abscisă este zero, deci o dreaptă de profil (D3), ea este o dreaptă confundată cu linia de
pământ.
Fig. 4.7
Fig. 4.8
5 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
Drepte paralele. Dacă două drepte sunt paralele atunci şi proiecţiile lor sunt
paralele. (fig. 4.9).
Fig. 4.9
Drepte oarecare, sunt dreptele care nu sunt nici paralele nici concurente. Deci nu
se găsesc în acelaşi plan.
Dacă două drepte sunt oarecare, punctele de intersecţie ale proiecţiilor de acelaşi
nume, nu se găsesc pe aceeaşi linie de ordine (fig. 4.10).
Fig. 4.10
Fig. 4.11
6 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
planul orizontal de proiecţie, iar latura BB1 = ΔZ. Unde ΔZ este diferenţa între cotele
punctelor A şi B.
ΔZ = zB - zA
Unghiul α al acestui triunghi, măsoară unghiul pe care segmentul de dreaptă AB îl
face cu planul orizontal de proiecţie.
Fig. 4.12
7 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
Numim plan proiectant al unui segment, sau al unei drepte, planul perpendicular pe
un plan de proiecţie şi care conţine segmentul sau dreapta respectivă. Din figură putem
constata că segmentul AB determină trei plane proiectante:
- primul este un plan vertical şi conţine AB şi ab ;
Fig. 4.13
determinăm prin măsurare directă cea dea patra latură necunoscută A 0B0 , care reprezintă
adevărata mărime a segmentului.
În epură (fig. 4.14, fig. 4.15) adevărata mărime a segmentului se obţine astfel:
- se măsoară cota punctelor m’ şi n’.
8 din 9
CFDP – G. D. Curs nr. 4 DLF
mn
- măsurăm pe perpendiculara din m, cota punctului m’ şi obţinem M0
- măsurăm pe perpendiculara din n, cota punctului n’ şi obţinem N0
- unind pe M0 cu N0 aflăm adevărata mărime a segmentului de dreaptă.
Pentru a simplifica lucrurile se poate folosi diferenţa cotelor punctelor, această
metodă purtând denumirea de metoda triunghiului.
Fig. 4.14
Fig. 4.15
9 din 9