Prezenta lucrare cuprinde 0 expunere succintA a instinJtjUor pi!

r1ii generale a
drepwlui procesual civil. in corespundere cu JegisJapa in vigoare Ia 01.09.2007, expusA
in ordinea ~i in confoonitate cu programul de stlJdiu al di5CipJjne~ aprobat la Facultatea
de Drept a Universj~j de Stat din Moldova, destinatA stlJden~Jor ~i practicienilor.
pentru 0 ins~re suficientA ~i rapidA a cun;ului. .

Descrierea CIP a Camerei Nationale a CArtii

Drept procesuai civil: Partea gen. : (Note de curs) / Centro I juridic "Dalini". - Ch. :
S. n., 2007 (F.E.-P. "Tipogr. Centrala"). - 112 p,
Bibliogr. p. 112
ISBN 978-99 75-78-547-1
500 ex.

Tema I. Noţiuni introductive in studiul dreptului procesual civil 4

Tema n. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil 18
Tema llL Raporturile juridice procesuale civile..............31
Tema IV. Competenta generala a instanţelor judecătoreşti ~ 36
Tema V. Competenta jurisdictiona1a a instantelor judecatoreşti 4S
Terna VI. Parţile in procesul civil......................................: 52
Tema vn. Participarea intervenienţlor in procesul civil...59
Tema vm. Participarea procurorului in procesul civil.....63
Tema IX. Participarea in procesul civil a autorităţilor publice, organizaţiilor ~
cetaţenilor pentru apărarea drepturilor şi intereselor altor
persoane....................66
Tema X. Reprezentarea judiciara in procesul civil............" 69
Tema Xl Actele de procedura civila, rermeneJe ~ sancţiunile
procedurale................75
Tema xu. Cheltuielile de judecata........................80
Tema XIn. AcJiunea civil1i. ;..............................85
Tema XIV. Probele ~ probaJillJ1e<! in procesul civil....97
BIbUograDe...............112

~
TEMA l. :'/OTIVSI Ii\TROOl'CTIVE iN sn:OIt!L
OREPTl "LlTI PROCF.sUAL CIVIL

I. ;-';opunea ~ clasifJCare3 fonnelor de aparare a drepturilor ~i intereselor

legitime
ale persoanei.
2. Tr:i'iiiturile caracteristice ~i importanta fonnei judiciare de apiirare.
3. Nopunea dreptulul procesual ci\iI.
4. w'oarele dreptulul procesual ci\iI.
5. Nopunea ~ dasIficarea nonnelor de proceduri ci\ila.
6. Nopunea ~ dasIficarea felurilor procedurii civile.
7. Nopunea " cIasif1carea fazelor procesulul civiL
 1. Nopunea " d~ fonnelor de apirare a dreptmilor " intereseJor legitime
ale persoanei.
in cadrul raportului juridic subiectele apar mereu ca titulari de drepturi ~i
obligapi. Acesle drepturi ~i obJigatii sint pre\'Uute in db-pozitiile nonnelor juridice de
drept material. La rindul ei.
no!iunca de drept subiectiv presupune trei posibilitap cumulative:
I ) posibilitatea de a avea 0 anumitii conduita,
2) posibilitatea de a pretinde 0 conduita corespunzAtoare din panea subiectului
obligat. 3) posibilitatea de a recurge. la nevoie.la fol'\8 de constringere a statului.
Cel dc-al trei1ea anibut aI dreptului subiectiv aClioneazA atunci clnd sint
pertulbate
primele doua.
Conduita umana. deseori. de~ Jimitele legalitapi. avind drept rezultat lezarea
dreptului subiectiv ~ cauzarea de prejudiciu. astfel punindu-se problema apamrii
drepturilor subiective. Prin UIlTIaI'e, una dintre sarcinile de baza ale ~1atului este
garaJJtarea ~i apararea drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei. in vederea
rea1izArii acestei sarcini. statui stabilf$e o <;erie de principii fundamentale care permit
rea1izarea in p~ a apamrii drepturilor ~i
, intereselor legitime alepersoanei.
Astfel. art. 20 aI Constitutiei Republicii Moldova stabil~ cA: mice persoanii are
dreptul la ,mti,ifac(ie efectMi din portea imtan/elor jlldeciitore~ti competente impotriva
acrelor care \'iolea:p drepntrile. libertd{ile ~i interesele sale legitime. prevedere preluata
din continutul art. 8 aI Declaraliei Universale a Drepturilor Omului ~i art. 6 al
Convenpei Europene pentru Apiirarea Drepturilor Omului ~ a Libertiiplor
Fundamentale.
. De asemenea, art. 26 aI Constitutiei Republicii Moldova garanteaza dreptul la
apArare.
fiecare om al'ind po.ribilitatea .'Iii reac(i()ne~ independent. prin mijloace legitime. la
incalcarta drepturilor ~i imereselor sale.
Anume aceste douii principii de baza. garantarea acc:eJllfui liber fa justi(ie ~i
garantarea dreflll/lui la apOmre. serve<;(; drept gardlliij juridice a apararii drepturilor ~i
intereselor legitime ale pt:NXlI1ei de catre stat
Odatii tiind ~1abilite aceste gar.mlii. se pune problema cum ~i in ce r'nod are loc
acea.~ ap[1I111\: a drcpturilor subiective? Aici trehuie sA facem loe unor noi noliuni.
precum: mijloc de afliimre ~i ./iJ/7/1li de apamre.
in caz de inciilcare a unui drept subiectiv din panea altor persoane. apare
necesitatea ohiL't:ti\'fl de apliC'dI'e de ciitre titular a unor rnasuri de protec!ie a
dreptului. Aceste masuri de pro!cqic poartii denumire-d de mijlo(' (metoda) de apOmre
a dreptl//lli subiecti\'.
Mijlll<:ul de apiirare a dnptului repreVnld 0 categorie de drepl material $i
con.Whtie a('('le mii.mri de pmtec(ie care necexitd a fi ultreprillSe In vederea apiiriirii
111lui drepl sllbi£ctiv il/ciikal saIl cIlI/tes1llJ, alvld drept SC/lp ,nliitararea
il1lpedimenJe/or de rea/kpre a dreptului re,lp1'ctil'.

Mijloacele de apflmre a drcpturilor civile sint prevazute in ,U1. II Cod Civil 011 RM ~i
anurne: recun~terea dreptului. restahilirea situaliei anterioare. suprimarea ac~unilor prin
L"are se
'in,'alca sau se Creaz8 pericolul inddL'iirii dreptului. declararea nulitii!ii actului
juridic ,'il'il sau
actUlui emis de 0 autoritatc publica.. impunerea la execuUtrea obliga!iei. repar.m::-J
prejudiciului. inclusiv moral. autoapamrea etc.
Important este de menlionat ca. doar un singur mijloc de apamre poate Ii realizat
individual de ciitre titularul dreptului subiectiv incaleat ~i anume - allfOllpiirarea. in
rest. L~lela1te metode necesita adresarea titularului la organele cornpetente. care prin
hotarirea luata vor dispul1e intaptl.lirea miisurilor de proteclie cuvenite.
Astfel. in dependenta de faptulla care organe se adreseaza persoana inleresam ~i
ce tip de norrne reglementea71i activitatea acestor organe. putem deosebi mai multe
fomle de apOrare a drt'f)turilor ,fi imereselor legitime ale !,<'rsoanei.
Fonna de apiirare a dreptului repre:jnJii 0 ca/egorie de drept procesual care constd
diJ/tr-un mlumil tip de acavitaJe a organe/or compelellle, In vedma apiirarii unui drqJt
sau ullt!1"eS legitim oJ persoanei, activitoJe reglemenJo/d de normejuridke.
Altfel spus. fomla de aparare a dreptullli constituie activitarea organeJor
jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examiniirii ~i soluponiirii
cauzelor civile. in vederea apariirii drepturilor inciilcate sau contestate ale persoanei. or
~ mai simplu este 0 activitate' de
solutionare a lirigiilor.
E.<.enta unei astff'1 de activitap constii din:
I ) stabilirea circum<;tantelor de fapt.
2) stabilirea norrnei de drept competente ~i aplicarea acesteia.
3) pronuntarea unei hotariri cu privire la litigiul iscat ~i executarea acesteia.
Premisa acestei activitap de aPArare a unui drept sau interes legitim aI persoanei
constituie
existenta unui litigiu de drept. avind drept obiectiv examinarea ~i solutionarea litigiului.
Examularea unui litigiu cuprinde in sine primele douii componente ~i poote sa nu
se finaliz.eze in mod obligatoriu cu solu~onarea propriu-zisii. La rindul ei, solu(iOllal'ea
litigiului presupune erniterea unei hoti'iri'ri prin care pretenpile inaintate se satisfac total
sau partial. cu
precizarea mi jlocului de apiirare care necesitii a fi intreprins sau se resping. Execl/farea
hotari'rii
pronuntate la soluponarea litigiului reprezinta transpunerea in practica a rnijlocului de
apiirdre care necesita a fi intreprins in vederea apAmrii dreptului (de exemplu:
impunerea la executarea obligaliei contractuale, repararea prejudiciului cauzat prin delict
~.a.)
IApari~a unui litigiu de drept poate fi determinata de inciilcarea sau conte<;tarea unui
drept
subiectiv.
illcalcarea ",uli dreDt. Dreptul se considera inciilcat atunci cind piirlile recunosc
existenta raportului juridic din care rezulta drepturi ~i obligapi, dar exista impedimente
in procesul executarii sau onorarii lor.
Contestarea 10l/li dre",. Dreptul se considera conte.~1at atunci cind pfu1ile nu recunosc
existenta raportuluijuridic ~i solicita constatarea existen!ei sau inexistenICi unui drept
sau obligalii.
AtXimrea I/II/Ii inreres. lnteresul este ocrotit de lege prin intennediul unor
proceduri speciale. atunci clod nu exista un lirigiu de drept adica nu se indiJca sau con~
ncmijloeit un drept dar din anumite considerente ace!.1 drept e.'ite sau va Ii in viilor
imposibil de realizat.
Ca ~i in cazul mijloacelor de ap6rare, existii 0 diver.;itate ~i a formelor de
apiirdrea a drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei. Multitudinea forrnelor de
apiimre sA datoreazii unui ~ir intreg de factori: gmdul de complexitate aI litigiului.
specificul ~i natum juridiai a1 dreptului
inciilcat., gradul de democmtiz.are aI statului ~i existenta anumitor trcK!ilii juridice.
Putem distinge urmiitoarele douii criterii de delimitare a unei fornle de apiirdre de
alta: I) criteriul subiectiv - care are la ba7li statl/tul jurillic III ()(~lIl1l'l(Jr care
rea1izeaz.ii
activitatea de apiirdl'e a dreptului sau interesului legitim aI per.;oanei:

2) criteriul obiectiv - care are Ia bazA IIlIIUra juridica a normelor de drept care
regIementealA activitatea aces10r ~
TmincI CXJI1t de aces1e douA criterii putem deosebi unTI§toarele tipuri de fonne
de 3pArare
a drepturiIor~ intereselor Iegbne aI persoanei:judiciani, administrariviI# pmratiJ (~ascii~
A. Forma judiciara reprezinta acetl forml de opiirrue a drepturiIor ~ inJereselor
1egiIime ale persotl1U!i care ate rm/i:tpJ4 de ci1re inskzn(eIe ~ ~ regkmenl/1/ii de
rrormek de]11'lJMlurd cMI4.
Din punct de vedere aI aiteriului subiecliv, putem caracIeriza aceast! fonnii ca
fiind 0 activitate reaIizaIi de inscittJ1ii speciaIizare numite - instanJe de judecaJQ, care
~ independente fat! de organeIe puterii executive ~ legislative ale statului ~ in ansamblu
alcAtuiesc cea de-a treia putere in stat - puJereajudeditoreasrii De areea, atunci cind
vorbim despre fonnajudiciarA de apW"are se
are in vedere inrnpuirea juSlipei propriu-zise. ,
Confonn art. 114 II Constitu1iei R.M.: ,justifia se tnf6ptuiqte tn numele legii
numai de instanJele judecOtorqri': irI" oonfonn art. I] 5' aI ConstitlJliei RM .justifiJ1 Sf!
tnjQptuiqre prin Curtea Supremii de JUSIifk, 0I1fik de apel pjudea'1torii". Pentn1
anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit Iegii, judedrorii specializate.
fnfiin1area de insIante extraordinare este interzisA. 0JEanizarea instantelor ju~
competenta ace&ora ~ procedUJ1i de judecatA sint stabilite prin Iegi <Ig8J1ire.
Sistemul judiciar aI Republicii Moldova este constituit din instante judec!t~ de
drept
comun ~ instante judedItore§Ii specializate, repartizate pe trei niveluri.
Sistemul instantelCX'~ de drept COIJIII\ este alcAluit din UIJl1§toarele instante:
]. Judedtorii - insIante ~ de drept comun de grad inferior, cai'e functioneazii
in sectoare ~ judedi toate ~Ie ~ cereriIe, in afarA de cele date prin lege in competenta
altor
instanfe. I...ocaIMtiJe din raza de- activitate a ac:estora se stabiIesc conform anexei nr. ]
a Legii privind organiztuetIjudeciitormscl1 nr. 514 din 06.Ul.1995.
 2 CurtiIe de ApeI- instanta judecatoreasdi. de drept comun de grad superior care ~
exen:itl oompetenta intr~ cilt:urmcriptie care 0Jprinde mai ITI1Ite juded!taij. fonnate
din mai multe coIegii, care judeci cauzele date prin lege to competenta ei ca instatJ1! de
fond, apel ~ recurs. LocaIitatea de .inti ~ judecitoriiIe din ciraunscrippa lor ~ preWmre
confonn anexei nr. 3 a Legii privind organiulreajutltriitoreascii nr. 514 din 06,(17.1995.
3. CSJ - instanta judedtoIeasdl suprerM care aSigum aplicarea
. corectA ~ unifonnA a legislaliei de cAtre toate instante1e ju~ in cadruI dreia
functioneazii trei co/ega speciolizt1te (civil ~ de contencios administrative, economic ~
penal) care judedi cauzele date prin lege in cnnpetenta ei ca insIanti de recurs. W1
cdegiu liirgit, precum ~ aIte
colegii constituite de Plenul 0Jr1ii, dup1i categorii de cauze. 'i:.
in RepJblica Moldova exist! dou! categorii de Instante ~ specializate: economice
~ militare. Sistenlll instantelor j~ economice este constituit din:
I. Judedtoria Ec:momici de C1raumcriDtie - instanta juded!toreasdi specia1izatA
de grad inferior, care infaptuK$ justitia la so]uponarea IitigiJlor apIinJte in cadrul
relapilor economice dintre persoane fizice ~ juridice. in circumspcriptia dreia sint
cuprin~ toate raioahele, ~Ie ~ municipiile RepJbIicii Moldova.
2 Curtea de AoeI EconomIcii - instanta judecatoreascA specializat! de grad
superior care judedi cauzele date in ~ta ei ca insIanti de fond, ape] ~ recurs.
Din punct de vedere aI aiteriului obiectiv, putem caracteriza forma judiciarA de
apArare ca fiind 0 activitate reglementatA in exclusivitare de nonne juridice distincte,
numite nonne de pn:x:edum civilA. care in mare parte se co'!pn in Codul de procedurA
civilJi aI R.M. De aceea, fonna judiciarA mai este numit! ~i foona procesual-civiJA de
apW"are a drepturilor ~ intereselor legitime ale persoanei.
B. Fonna adminIstrativi rep1'f!1inJ4 acetlf0mr4 de opiirare a drq1turi1or ~
inIe1'f!selor /egiIime ale persoanei care este rea/izaI4 de ci1re uuJorit4(ik publia ~
regkmentoJ4 tk ade nonnaJive specia1e.
Din punct de vederea aI aiteriului subiecliv, putem caracIeriza aceastA funnii de
apArare ca fiind reaIizatJi de diverse autorit.A1i publice, organe de stat. exponente ale
jXltfrii executive san persoane de drept privat care presteazA W1 serviciu public. Spre
deosebire de instmJtele de judecati, a cAror III1idl activitate este infaptuirea justipei.
aceste organe au, de regulA, 0 altii activitate de bazA, iar cea de ap!b'3re a dr::pturiIor ~
intereselor legitime ale persoanei fiind W18 facul1aDvi.
Din punct <.e vedere aI crit.eriului obiectiv, putem caracteriza aceast! formA de
apmre ca fiind reglementali de norme juridice cu caracter special, care se conpn in Iegile
~ ac:Iele normative subordonate Iegii prin care sint instituite aceste organe.
Conform an. ]0 aIin. 3) Cod Ovil aI RM: t.1piirarea dreptwiJor civile pe caka
odmi1Ustrativ6 se face door rn Ctl1JU'ile previimte de lege. jar h.otiirfmJ emisd pe
caJea odmi1Ustrativ6 poole fi ataco1iJ tn insIanfa de juI:/eazrii
in mtele camri, fonna adminisIrativA constituie 0 condi1ie obligatorie peaIabilI
adres.'bii
in instanta de judecatl (de exemplu: cererea prealabil! in procedUJ1i contenciosuIui
administrativ). AstfeI. in caml conteslArii unui act administrativ emis de 0 autoritate
publicA, este necesarA depunerea cererii cAtre organul emitent san organul ierarhic
superior, dupA care.. in C8l1J1 in care cererea nu este examinatA in tennenuI stabilit de
lege san persoana nu este satisBcut! de decizia
luatA, aceasta se poate adresa in instanta de judecatA cu 0 acpune in CXJI1tenciosul
adminisIrativ.
Acest tip de formi de apmre include activitatea unnAtoareIor organe:
I) antoritAtile tuteIare (de exemplu: art. 56 Codul Familiei aI RM),
2) organele de stare civiJA (de exemplu: art. 36 Codul Familiei aI RM),
3) comisia de ape) a Agenpei de stat de eh'bernre a brevetelor de invenpi.
4) alte organe administrative, in oompetenta carom prin lege este dati examinarea
~
soluponarea liligiilor,
5) organeIe de noIariat.
Conform art. 2 aI Legii cu privire fa notariaJ nr. 1453 din 08.11.2002, nocarian1l
este 0
institupe publicA de drept abilitatii sA asigure in conditiile legii ocrotirea drepturiIor ~
intereselor legitime ale persoane1or ~ statului, prin indeplinirea de acre nocariaIe in
numele statuIui. Notariatul nu are func!ia de apIrare, ci W18 de ocrotire ~ protectie a
drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei. Jar, potrivit art. 2 aI Legii contenciosului
administraJiv nr. 793 din 10.o2.2(XX). organele de noIaria1 sint asimilate autoritatilor
publice, de aceea activitatea lor se include in forma adminisIraIivA de api!rare.
C. forma privata (obsteasca) repretjnt4 acetl form4 de opiIrrzre a drtpturilor ~
inIe1'f!se1or legiIime ale persoanei care ate rea/iqrJ4 tk c6Jre onumiIe pt!I'SIJ(IM,
organe $aU organitJzlii priwde (obFF. neguvemonumtale) ~ este reglemen1tzJ4 de
IJiJt7M. ce se con{in in ode nonnaJive specia1e.
Fonna privati de apmre este reaJjzatA prin acthiialfa organelor nestataIe, create
liber ~ benevol de d!.tre piirtiIe aflate in lili£iu. Ea d1UU< hipe8'A calea altemativi\ de
roltJtionare a diferendelor dintre persoanele de drept privat
in acest tip de fonnA de apArare se include ac livitatea unnAroarelor organe:
l)judecata arbjtraJJi (arbitrajul),
2) comi~ia de oonciliere, in IegAtura cu solu~;:marea conflictelor coleclive de
II1UIId!.,
3) alte organe nestatale CJ'eiIte prin acor, iul pArtilor aflate in litigiu ~ investite cu
competen\8 de a solutiona litigiul.
Un exponent tipjc aI fo~ ~ de apA;-are reprezintA - jutkcata arbitraJii. Confonn
art. I aI Legii cu prMI-e fa judecato arbitm/d nr. ] 29 din 3] .~.I994, judecata arbitralA
este 0 instantli care are functia de a soluliona \itii!ii ,),' apar in.re persoanc:: lizi:e ~
juridice.
Din punct de vedere procedural, 3Ibitrajul se in~ ca 0 modaIitate privata de
soIu~onare a 1itigiului din1re ~ de c3tre 0 persoana aleasii de c3tre acestea.
Judocata arbiIraIi peate fi instiJupoTWli1Jzt4 ca un organ pennanent (pe ling!
camere de
COITIeJ1. burse. lffiiuni, a9Xiatii ~.a.) sau poote fi creara ad-lwc (ocarional)
penttU examinarea ~ soIu~onarea unui litigiu concret
Judecara aIbitraIa poote avea competenfd generaIii sau poate fi spe~ penttU
anumite categorii de 1itigii sau penttU anumite categorii de subiede.
Arl>ib1J peate fi orice persoana fizidi care ~-a dat consilJ1f1lmintuI ~i care,
dupA pi!rerea
 p3i1iIor. este competentA a soJutiona litigiul. Examinarea litigiilor are loe in
confomIitate cu regulamentuI judecapi arbitraJe ~ cu regulile de examinare a litigiilor
adoptate.
Arl>itrajul are un izvor contractual. Convenpa arbiJraJIi (c1aum de 3IbitraJ) ~t1
acortIul de voinlA aI piIrtiIor in \eganri cu solu{ionarea diferenduJuj dintre ele pe ca\e
arbitra1a. PaI1iIe pot transmite jtIcIecltii arbi1ra1e orice litigiu cu conditia exislentei
c1auzei de arbitraj, fnsii
existenta acestei clauze nu constituie impediment Ia adresarea in instanta de
judecalA, in Conditille
in care nu sint ridicate careva 00iecpi. Oriar ~ soIupooarea litigiului de ditre
judecata arbittal! nu peate ingIMj accesuIla justipe. Astfe~ orice hotMre arbitraIA peate
fi caliestatA in instanta de judecata de c3tre p'i11i, in decurs a 3 luni de 1a data primirii
hotMrii. TotDdata, in caz de
neexecutare a hotMrii unei jtxIecAp arbitrale, partea care a avut ~g de cauzA se poate
adresa in instanta de judecata cu 0 cerere de eb'berare a titluhri executorilL
in Republica Moldova functioneazA unniitoarele judedIp arbitraIe ca organe
pennanente:
J) Curtea de Albitraj Comen:ia1 International, de pe ling! Camera de Cornett ~
Industrie
a R.M (RegulamentuJ pIblica1in MO. or. 131-132 din 31.10.200]);
2) Curtea de Arbitraj ~ Mediere, de pe IingA Uniunea Repub1icanA a AsOclatillor
ProducatoriJor Agricoli "Uniagroproiea";
3) AIbitrajul cu SI3Iut pennanent in sfera agran1, de pe IingA organizapa
neguvemamentala "Agroconsu1tant".
Pentru anumite categorii de litigii-Iegea prevede fonna privati (~) ca concJitie
. obligatorie preaJabiJa sesi1Arii instantei de judecata. De exemplu, in cazuI conflictelor
co1ective de munca, conform art. 359 Codul Muncii aI RM se constituie comisia de
condliere, fonnat1 dintr-un nwnar egal de reprezentanp ai parpJor aflate in conflict, la
initiativa uneia din e\e, in tennen de 3
zile de la data decl~ contlictului. in situapa in care parpJe nu ajung 1a 0 intelegere sat!
nu sint
de acord cu decizia coinisiei de conciliere, fiecare din ele este in drept sii depunA, in
tennen de 10 zile ca1endaristice. 0 cerere de soJutionare a conflictuIui in instanta de
jJdecat§.
. Conform art. 10 alin. 2) Cod CJViI aI RM modJJJ de aplanarr a IiligiuJui ~ pdrfi
pM fa adresarea in instanfa de jutkcatQ poate ji prevt'iW prin lege SGlI contract..
Astfel, soJutionarea litigiului intre ~ pe caJe amiabiJA poate fi caracterizatii ca 0
modaJitare de manifestare a fonnej
private de soluponare a 1itigiilor. Jar, in cazuriJe in care Jegea sau contractuJ face
referintA la ca\ea amiabil1i pentru anumite categorii de litigii, respectarea acesteia va
constinri 0 conditie ob1igatorie preaJabila sesjzarii instantei de judecalA, in caz contrar,
cererea de chemare in judecata fiind
restituitaconfonn an. l70alin. 1) lit (a)CPC aI RM .
in viitorul apropiat, este preconizata introducerea unei noi rnocIa1itati de
soItJtionare a
litigiilor dintre persoanele de drept privat - pe calealTU!dieri.
 Astfel. potrivit art. J aI proiectului Legii cu privire fa metIiere: medierea
reprezinta 0 moda/i1ate de so/u~ a Ii1igii1or pe caJe amiobil4, cu ajuJoru1 unei terte
IN!1'SOtlM, speciaJkpJ4 In coJiJoJe de medioJor, In condifii de neuJraliJoJe,
impar(ia1itote, confiden(ia/iloJe, conJradk:toriJJJiJoJ£ ~ egaJitoJe a piirfilor.
Medierea se bazeaza pe increderea pe care p3rtile 0 acordA mediatorului, ca
persoan1i apta sa faciliteze negocierile dintre ele ~ sa Ie sprijine in soluponarea
litigiului, prin gasirea unei solu~i reciproc convenabiJe. eficiente ~ durabile.

Medierea are un izvor contractual. in OIice convenpe, parple pot introduce 0

c/ouzii de mediere, validitatea c3reia este independenta de validitatea conventiei din care
face parte.
. De asemenea. medierea poart! un caracter facultativ ~i a1temativ fatA de celelalte
forme
de aparare a drepturilor. Organele judiciare ~ ~ittale, precum ~ alte autorit3~ cu atribupi
jurisdicponale pot informa p3r1i1e asupra posibili~i ~ avantajelor folosirii procedurii de
mediere ~i Ie pot indruma sa recurga la aceasta penttU soluponarea litigiilor dintre ele.
Dadi legea nu prevede altfel, p3rti1e pot recurge la mediere benevol, inclusiv dup3
intentarea unui proces in instantele competente, in once fazii a acestuia.
Mediator poote fi orice persoana care are capacitate deplina de exercipu, are
stUdii supenoare, este apta din punct de vedere medical penttU d~ acestei activi~, nu are
antecedente penale ~i se buct.ri de 0 bun! reputape, poseda limba de stat, a absolvit
cursurile pentru pregAtirea mediatoriJor ~ a obtinut atestarea calitApi de mediator, in
conditiile legii.
PArtiIe pot conveni asupra soluponArii, pe ca\ea medierii, a litigiilor in cauzele
civile, aparute intre eJe, cu privire la drepturiIe asupra aUora parpJe pot dispune, cu
excep\ia litigiilor de muncA. Medierea poate avea ca obiect soJuponarea in totaIitate sau
par1iaIa a 1itigiului.
Procedura de mediere se poate fina1iza, dupAcaz :
a) prin incheierea unei intelegeri intre pib1i. in unna soIuponarii 1itigiului;
b) prin constatarea de cAtre mediator a ~ medierii;
c) prin denuntarea contractului de mediete de ditre pIirti sau de d!tre una dintre
ele.
in uItimele doua cazuri partes interesal! se poate adresa instantei ju~ sau
arbitrale competente in vederea aparnrii drepturiJor sale.
in literatura de specia1itate mai este evidenpata ~ forma mixtii de apmare a
drepIuriIor ~
intereselor legitime ale persoanei.
Fomw mixtii reprerjntii DCetlformii de apiimre a drepturi/or ~ inJereselor /egiJime
ale
persoanei Ct1Tf! este reo/i:uJIQ de ciiJre mai muIte orgone, din codrul diferiJor forme
de apiirare.
Rei~d din faptul ca aceastA forrm se bazeazA pe existenta celor trei forme:
judiciarli, administrativa ~ privata, reprezentind 0 combinare a formei judiciare cu una
dintre ce1elalte douA fonne, forma mixta nu poate fi ~ca fiind una independenta, cu
t:rasiibJri carncteristice propm. in marea majoritate a cazurilor, cu exceptia cauzelor date
in competenta exclusivA a instantelor jud~ apararea drepturiJor ~ intereselor legitime ale
persoanei imbrncA forma mixta, gratie principiului garantiirii oa:esului liber fa justipe.
Astfel, indiferent 1a care forma ar apela inipal persoana in vederea aparnrii dreptului siiu
incaIcat (administrativA sau privata), posibilitatea sesizArii ulterioare a instantei
judeditorr$i ii este garantat1i.

2. Trasaturile caracteristice si importanta formei judiciare de aparare.

Din muItitudinea fonneIor de api!rare, fonna judiciari (pr"oc:esJakivila) ocupii
Iocul
dominant, fiind considerata ca cea mai prestigioasa ~ sigurA formA de apmare a
drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei. .
Grape principiului garant3rii accesului liber 1a justitie. orice hotarire data cu
privire la un litigiu in cadroI unei alte forme (administrativA sau ~) poate fi atacatJi in
instanta de judecat.a.
Specific penttU fonna judiciarli constituie faptul cA este muh mai perfectionat3 ~
muh
mai detaliat reglemental!, dech celelalte fonne.
Tr3s3turiIe caracteristice ale fonnej judiciare de aOOrare a dreDturilor si
intereselor
le2itime ale oersoanei:
- este reaIizata in excJusjvitate de anumite institu~i de stat specializate, numite
insfan!e de
judecatii, care in ansamblu constiruie sistemul judiciar aI Republicii Moldova,

- este reglcmentatA in exclusivitate de nonne juridiee concrete, numite lIonlle de

procedllra cM/ii, care se contin cu preponderenIA in Codul de procedura civila $i
alciituiesc in ansamblu 0 ramurii de drept distinctA numitA Drept procesual civil,
- e!>1e realizatA intr-o ordine .111"ict-pre.ftabilitti de I1OIT11ele de procedura
civila, dispunind
de un caracter imperativ atil pentru in~1anta. dt $i pentru paI1icipantu la proces,
- ~1e Ilnidi pentrlJ toate categoriile de cauze de un anumit gen. pan:urging succesiv
maj
multe etape numite faze ale procesului civil,
- este ullil'ersa/ii, stabilind ordinea examinarii ~ soluponarii cauzelor civile in toate
categortile de proceduri, la toate etapele procesului (examinare in fond, in apel, in recurs,
in revizuire. executarea hotAririlor).
- este realizata cu parricipareJl ill $edin/a de judecatii a persoaJ1elor illferesate,
care sint
inzestrate cu un $ir de drepturi $i obligapi procesuale,
- con~1ituie un aJ1samblu de at:(iuni iptreprinse de clIre instanta de judecatA $i
participanpi
la proces. rei~ind din drepturile $i obligaliile procedurnle de care dispun,
- se finaIizeazA cu emiterea unei hotMri, care trebuie sii fie intemeiatA pe
circumstanJeIe
care au fast dovedite prin probele examinate in $Cdinta de judecatii,
Importanta $i sarcinile fonnei procesual-civile Ie deducem din prevederile art. 4
CPC aI
RM. $i anume: .
I) judecarea justa $i in termen rezonabil a cauzelor de apW'are a drepturilor
incalcate sau
contestate, a libertaplor ~i intereselor legitime ale persoanelor fiziee $i jurldice,
2) apiirarea intereselor statului $i societAtii.
3) consolidarea legalitAtii $i a ordinii de drept $i prevenirea cazurilor de incaIcare
a legii.
,.
3. Notiunea dreptuJuJ procesual dviL
in literatura de specialitate notiunea "proces civil" este susceptibila de mai multe
inJe~: .
I. ca ramura de drept, -'
2. ca disciplina de swdiu.
3. ca activitatea a instantei de judecatA cu privire Ia examinareacauzelor civile.
4. ca prim civila concretA examinatA in instanta de jucIecatA.
Pentru 0 maj buna intelegere a notiunii dreptului procesual civil urmeaza sa
facem distinqia dintre OO\iunea de "drept procesuaI civil" $i "prcx:es civil".
Procesul civil constituie 0 mOdaJitate de rea1izare a justipei. Continutul
procesului civil
este fOrmat din activitatea instantei de judecatA ~i a paI1icipantilor Ia proces.
Cuvintul proces
provine de la verbuI latin "procedere", care inseamnA a merge fnainte. a inainJa.
Astfe~ procesul civil reprez.intA prin sine derularea sucx:esiw a unui 3nsamblu de
aqiuni. numite ac{iwti procesuale, intreprinse de catre instanta de judecatA ~i
participantii la proces, rei~ind din drepturile $i obligapile procedurale de care dispun.
Existenta unui anumit drept procedural (de exemplu: dreptul de a pre:z.enta
probe) nu presupune realizarea de la sine a aeeswi procedeu. ci este nevoie ca titularul,
aceSUJi drept sa intreprinda careva ma.~uri prevAzute de nonnele procesuale in acest
sens, adic!! sa intreprindJ! 0
ac~une proeesuaJa. De aceea. actiunile procesual-civile sint considerate ca mijloc de
realizare in I prJctica a drepturilor ~i obliga~ilor procesuale.
Ac(i1l11ile procemale di~"pun de uJ1Tl§toarele trasaturi caracteristiee:
. PI\X'UC anumite consecin!c juridice ~i genereazA, apari~a, modificarea sau
incetarea
mportului juridic procesuaJ civil, .
. deruleaz1i intr-o strictA consecutivitatc previizuta de nonnele procesual civile.
. continu(uJ fiecarei actiuni este pre\'azut de nonnele procesuale.
. se exercitf intr-o anumita forma procesuala.
in cadrul realizarii actiunilor procesuale, intre instant<! de judecata ~i celelalte
subiecte se stabiJesc anumite relapi sociaJe. numite - rapOl1Uri juridice procesual civile.
Prin urmare, unii autori definesc procesul civil ca fiind un ansombb.t tk at:(UlIIi
procesuale $i roporturiJe juridiJ:e legate de a£estea, reglertrentaJe tk nonnele dreptuJui
procesual civil, inJreprinse de cii/re instonp de jud£caJil $i par1icipan(ii iLl proces in
legiiturii cu ex.aminarea $i sob.t(kJnarea cauzelor civile $i execuk1rea IwtiirfriJor
ju.tJ«iiIore~
 Dupii cum este mentionat in defini~e, acea.<;tii activitate a instanJei de judecatA
$i a participantilor la proces este reglementatA de nonnele procesuale. care in ansamblu
constituie 0 ramura de drept distinctii - dreptul procesual cMI. Astfel, procesul civil in
esenlii constituie obiectul de reglementare a dreptului procesual civil.
in viziunea unor autori. dreptul procesual civil reprez.intA ansombhd normelor $i
principii10r de drept care reglelTWnteazii $i guvemea:zii ~ derularea procesului civil,
precum $i jinolizarea sa prin executarea siliJa a Iwtiirfrii judec~ Altfel spus. clreptul
procesual civil reprezintA ansamblul normelor juridice care reglementeaza procedura de
judecare a cauzelor civile $i de executare a hotaririIor judeciitOl'e$ti.
intr-o alta viziune, dreptul procesual civil reprezinta 0 ramllra autonomii tk drept
care constii d1nJr-o Ibtt1liJate de norme juridke, dU10cate inJr.un anumit sistem, care
reg!emenJea;Ji re1afiile sociak ce apar inJre inston(ek de jud£caJil $i par1idpan{ii iLl
proces in cadnd exaniinaru $i sob.t(kJ' JJrii ClIUZelor civile $i executiirii Iwtiiririlnr
judeciilore~
in art. I CPC aI RM este data definipa legala a obiectului de reglementare a
dreplUlui procesudl civil $i anume "re/atiile socia/e referitoare iLl raporturile procesuale
civile ce apar la Infaptliirea justifiei de ciitre illstanfele judecO;or~ de drept comWl $i
cele specialiwte In cadrul
judecOrii camJ!lor In ac{iuni cilti/e, preCIUII ,q a a/tor C.Glize, dnte in competenta lor
de preun1ld cod $i tk la!e legi".
in privinta metodei de reglementare a dreptului procesual civil, in li~ de
specialitate, de asemenea, nu exist! 0 parere unica. Cert este daar caracterul mixt aI
metodei, constituind 0 uniune dintre cam:terul dispolitiv ~i eel imperativ.
Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesuaI
civil. precum ~i pozitia de subordonare a participantilor la proces falii de instanta de
judec3tii, denotA C3rdcterul imperativ aI metodei. Totodatii, existenta principiului
dispooibilitiitii Ii alribuie $i caracterul dispolitiv. Divergentele de opinii apar la stabi1irea
rolului dominant aI celor doua C3rdCtere. Unii autori definesc metoda dreptului
proc.esual civil ca fiind imperativ-dispolitivii, iar alpi ca fiind dispOvm'-imperatiltr'i.
Sistemul dreptului procesual civil este COI1stituit din nonnele ~ institutiile de
drept care reglementeazA activitatea instanJei de judecata ~ a participantilor la proces in
legiitura cu examinarea ~ soluponarea cauzelor civile ~i executarea hotiiririlor j~.
ConventionaJ sistemul poate fi divizat in partea general a ~i special!!.
Partea generala se riisfringe asupra tuturor procedurilor $i fazelor procesului civil
~i include: Sardnile ~i principiile procesului civil. izvoarele dreptului procesuaI civil,
organizarea judccatoreasca. compunerea complenJlui de judecam. competenta generala ~i
cea juri!'dic1ional:1. panicipantii la proces, cheltuielile de judecatA. actele $i tem1enele
dc procedura. ac!iullca ch'il;"\, probele ~i probapunea in procesul civil.
Panea speciala cuprinde in sine normele $i institutiile de drept care reglememeazii
in detaliu (oate fazele procesu\ui ci\;\ ~i feluriJe de proceduri.

4.lzvoarele dreptului procesual dvil.

Izvoarele dreptului procesual ci\;I, similar izvoarelor altor ramuri de drept. se
di\;zeaza in
izvoare in sens material ~ in sens formal.
 in >ens formal. i::voarele dreptllhd pmeesual eM1 con.\.tituk actele Iwnno/ive
care COli !ill rt'1:wmentiiri ale procesul11i civil. Specific pentru dreptul procesual civil
este faptul ca a~tfel
dc rcglen"k:nlfui ~ conlin numai in ConStitu!ie ~ legi organil'e.
Conform an. 2 a1 CPC a1 RM. ..proCt'dllra de jlldecare a CGII:.elor eMle ill
in.wlllI(t'!e
.illd('('ii((/re~'ti ('ste srabilitii de Constill/(ie. de pre::e/l1111 cod ,~i de aUe legi
organice. .. Astfel. legiJe
(.rdinare ~i actele normative subordonate legilor nu constituie izvoare ale
dreptului procesual civil.
Un roJ important in si!'lemul izvoarelor dreplUJui pmcesual civil it au actele
nonnative
intcma!ionale.
\z"oarele nationale ale dreDtului Droc:esual civil:
I. Constitulia RM. din 29.07.1994 (an. 6. 20, 26,53. Capito,lul IX).
2. Codul de procedura civil1i aI R M. nr. 225 din 30.052003,
3. Codul de executare a deciziilor judiciare nr. 443 din 24. I 2.200t
4. Legea insolvabilit1itii nr. 632 din 15.02.2002, .
5. L.egea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000,
6. Legea cu privire la organizarea judecAtoreasd nr. 514 din 06.07.1995.
7. Legea cu privire la Cunea Suprem1i de Justitie nr. 789 din 26.03.1996.
8. L.egea cu pJivire la instanjele judec1it~ economice nr. 970 din 24.07.1996.
9. L.egea cu pJivire la statutul judec1itorului nr. 544 din 06.07.1995.
10. Legeacu pJivire lajudecat!arbitral1i nr. 129 din 31.05.1994.
I I. Legea cu privire la avocatura nr. 1260 din 19.072002,
12. Legea cu pJivire la notariat nr. 1453 din 08.II.2OC 2
13. L.egea cu privire la procuratura nr. 118 din 14.01 !OO3,
14. L.egea taxei de stat nr.1216 din 03.12 1.,)92.
15. Codul civil. codul muncii. codul fhr>:ia,', I'c:lul familiei. codul fiscal conlin
~ ele
unele norme de procedur.1.
Pentru sistemul judiciar aI Republicii Moldova precedenlUl judiciar nu
constituie izvor de
drcpl Confo-m an. 17 CPC aI RM.. penbU aplicarea corect1i ~ uniform1i a
legislapei, Curtea
Suprerm de Justipe generalizeaz1i, din oficiu, practica examinWii de c1itre
instanjele judecato~ a
unor anumite categorii de cauze, adopta. ~i d1i publicit1ipi hotMri explicative
pJivind aplicarea
corcctii a normelor de drept ~ soluponarea just1i a cauzelor civile.
Dintre cele mai importante hotariri ale Plenului CSJ ce vizeazIi aplicarea normelor de
procedura civil1i sine
I. Hotarfrea Plenului CSJ eu prMI't' fa I/ne/e ehestil/ni api1rute in practica judiciarii in
II's:iif/lro ell pl/Tlerea in aplicare a Codl/illi de procedllrii eMlii at R.M. nr. 30 din
24.102003.
2. 1 {otarirea Plenului CSJ eu pril'ire la apliearea de eiitre in.rtantele judeciitorqri a
les:isla(iei ee res:lementeam asigurarea aclillnii fa jlldecarea cauzelor m'Ue nr. 32 din
24.10.2003,
,3. Hotarfrea Plenului CSJ eu pril'ire fa acte/e judeeiitorului in f(lllJ i/l1entdrii
proceslllui
eMI ,ri pl't'giiririi callzei penrru de:baterijudiciare nr. 24 din 28.06.2004. '
4. Hotarirea Plenului CSJ /'II pm'ire fa practica aplieiirii de eiitrt in.\'1alllele
jlldecarore$ti
(/ leR':I'/a(iei de,lpl't' incasarea eheltllielilor de judecatii ill eall:ele eMle nr. 25 din
28.06.2004.
5. } lotarirea Plenului CSJ eu pril'ire la practica aplidirii de ciitre installlele jlldeciitore~
a IIl/orprC'\'cderi ale ugii eontencio.mllli admillj,\1ratil' nr. 27 din 24.12.2001. '
6. Hotarirea Plenului CSJ ell pm'ire la I/nele ('he.l.tiuni ee I'izeam procedllra de
e/iIJerare
III nr/mulllielor jlloeeiitore$ti nr. 18 din 31.05.2004,
7. Ilotarirea Plenului CSJ ell pril'ire la praetiea emll/intirii de ciitre in.11anlele
jllt/('('(jrore,rti a (,(/1I:;elor pril'inti /imitarea in capacitatea de exerci(iu $i
declararea incapacitii(ii
pcr.nxUleifi:kc' nr. 17 din 31.05.2004.
8. I In¥rea Plenului CSJ l'II pril'ire la ap/icarea us:ii insloll'ahilitii(ii de ciitre iru'tanlele
jllt/cnnorc,rri e(,(}lIoll/ia nr. 34 din 22.1 J .2004.

9. Hot.irirea Plenului CSJ 11I1',il'il'l' III tll'limrea dc' nitrc'

illst/lll/d/'.illdl'(',iron'~'ri a //II/II'
I'r/'I'/'dc'ri ale It'gisilltic'i ('/e/'t/Iml/' nr.2 din 02.0:L~OO7,
10. H(.tfmrea Plenului CSJ ('II pril'irc la pmctica aplil'lilii legi,rlalit'i
1'1'/1('('.1'11111,' la
/'.\'/III/il/area f/lu:.l'Ior iI/ on/illl' dc' reI'i:JIi1~' nr.i.. din 03.10.2005.
II. Hotarirea Plenului CSJ /11 plil'ire la exall/inarea colI::t'!or cil'i/l' ill on/illl' de
al't'!
nr.15 din 03.10.2005.
12. HOIi'irirea Plenului CSJ cUl'ril'ire la IIplicarellllO/7/wlor Codll/lli dc
pm('et/llni cMla
la judecarea cau:elor ill prima imtwl{ii. nr.24 din 12.12. 2005.
13. Hotarfrea Plenului CSJ CII pril'ire la practiea jlldeciirii de nitre il/.I'lIIlI{ele
judeciiror~ a cau:.elor cn'ile pm'illd incll\'iilltarea examenlllui psilria17ie .WII spitali:iirii
persoaneifiirii /ibend ei collsimtamall1 sail al repre:entantllllli ei legal, nr.35 din
22.11.2004. ~a
Izvoarele intemationale ale dreotului Dmcesual civil sin!:
I. Dedarapa Universa11i a Drepturilor Omului.
2. Conven~a EuropeanA penbU ap1irarea DreplUrilor ~ a LibertAtilor
fundamentale. Roma
din 04.11.1950 (ralifieatii de RM prin Hotiirfrea Parlamenntlui nr. 1298 dill 24.07./997).
3. Convenpa privind Proceduracivil1i, Haga. 1954 (ratificaJiide RM fa (N.1 /./992).
4. Convenpa privind ~erea ~i executarea sentinjelor arbitrale stn1ine. New-Yak
10.06.1998 (ratijieato de RM la 10.06.1998.
5. Convenpa privind notificarea ~i comunicarea in striiin1itate a acteJor judiciare ~
eXbajudiciare. Haga 196..";.
6. Conventia privind ob\inerea de probe in striiin1irate in matene civil1i sau comerrial1i,
Haga 1970.
7. Convenpa privind facilitarea accesului intemationallajustitie. Haga 1980.
8. Convenpa CSI privind a~stenta juridica ~i raporturile de drept in procesele civile,
familiale ~i penale, 22.01.1993 (ratifieatii de RM la /6.03./995).
9. Trntatele privind asistenta juridici ~i reialiiie juridice in mateJie civila ~i penal1i
incheiate de Republica Moldova cu Ucraina. Federalia Rusa, Romiini~ Letonia. Lituania
~.a.

5. Notiunea ~ da9flcarea nonnelor de proceduri chiilA.

Izvoarele unei ramuri de drept au la baz1i normele de drept re!;pectiv.
Normii juridicii de procedurii civilii reprezillJii miisura de reglementare a
eondniJei
instan(ei de judecoJii $i participan(i/ilr fa proces in legii1urii cu (!XQJ1Wuuea $i
solu{ionorea cauzelor civile $i executJJTea hotiitfriJor judeeiitore$1L
Literatura de specialitate clasifJd normele de procedUr.1 civil1i in functie de mai
ITllIte
cJiterii, unanim acceptate.
In functie de obiectullwmrelor di~1ingem:
a) nonne de orgwlilllre judeciitorea'iCQ - C'cIre reglementeaz1i organizarea ~
funcponarea
in~1anjelor judecAto~. numirea ~i de~mnareajudeditorilor:
b) nOn/Ie de compete,,(ii -C'dre reglementC<l71\ compctenta generdlA ~i cea
jurisdicliooal1i
in materia examiniirii cauzelor civile.
c) nonne de procedurii proprill-:i.\'/:i - care reglementcazii desl~urdrea procesului
civil
precum ~i punerea in executare silit1i a hotaririlor judl'Ci\tore~ti.
Dupa inJinderea cimpuhd de ap1icare putem c!eo<;ehi:
a) nOn/It' s:encrale - care ~ aplica la soluponarea tuturor litigiilor deduse judedilii.
indiferent de materie,
b) nOn/Ie .rpecilile - C'cII'e se aplica in mod limital, la 0 numit1i materie care este
determinatii de lege.
Dupa c/I1I(iIll/hillTomrei doo~him:

a) nonne r{'Rulotorii - care conlin reguli de conduita a inslantei de judecata ~i a

participanlilor la proces.
b) nonne definitorii - care conlin definitii ale anumitor nopuni procesuale civile.
Dupa caracteruJ oonchlilei prescrifoe deosebim:
a) nonne imperatil't' . care prescriu reguli de conduita de la care nu foe admite
nici 0
abatere, fi ind strict determinatA,
b) nonne dispowve - care prescriu a'itfel de reguli conform dIrora instanta de
judecata
sau participantii la proces pot alege 0 conduita sau alta.
 Actiunea oormelor de proc:Wwi civiJa se impune a fi analizatA din tripl!!
perspectivA ~i I
anume prin rnportare la limp, spatiu ~ a'iUpra persoanelor. ,
Cu pri\ire ]a aplicarea nonne]or de proceduril civil!! in limp, raportind la
pre\'ederiJe
Con~tutiei, putem spune cA ~i in cadrul dreptului procesuaI civil se aplicl
principiul
nererroactMJiifii legii - adidi Icgea procesual~ dispune numai pentru viitor. in
cadrul procesului civil, acest principiu cu~ anumite nuante:
I) nonnele de organizare judecAtoreasdi sint de imediatA aplicare,
2) normele de competent!!. care modificA competenta instantei sesizate in momentul
aparipei legii noi, permit exi!iten1a m:Ii multor solutii:
a) pAstrarea compelentei penlJU cauzele tn curs de judecatA,
b) pAstrarea cornpeterltel penlJU cauzele in curs de judecatA doar dac! procesul a ajuns
in
faza dezbaterilor judiciare,
c) de2investirea ~ transmiterea cauzei instantei nou competente.
3) normele de proceduril propriu-zisA sint de irnediatA aplicare, ceea ce msearnn!! cl
noua
lege nu duce Ia modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat aI aplicArii legii
vechi ~ nu Ie desfiinteazA.
Conform art. 3 CPC aI RM.: "instan{ele judee6tore~ ap/icd {egile proceduraIR eMle In
I.igoare fa da1a judeciirii COllUi cr.'ile. efeCTUl1rii aetelor de procedurd sau
executiirii actelor
judeciitorqli. "
Cu privire la aplicarea nonnelor de proceduri\ civil!! in spatiu putem menpona ca se
aplicJi
principiu/teritoriaJitii(ii, Iegile Republicii Moldova aplicindu-se pe intreg teritoriul
tArii.
Aplicarea normelor de proceduril civil!! asupra persoanelor are Joe sub incidenta
prindpiJdui egaJi14(ii. CetAtenii striIini r. apatrizii. organizatiile striIine ~
intemaponale beneficial!,
, conform art. 454 CPC aI RM. in fata instantelor judecAtOl'e$ti ale Republicii
Moldova de acel~i dreptu~ ~i au ace~i obligapi procedurale ca ~ cetAtenii ~
organizapile din Republica Moldova, insA. tarci noastJi poate aplica retorsiunea fatA
de persoane1e statelor in care exist!! restricpi ale
drepwrilor cetAtenilor ~i OIganizatiilor din Republk:a Mo]dova. '

6. Notiunea ~i dasl6carea feluriJor procedurii dvIIe.

Confonn art. 2 alin.4) CPC aI RM., legislapa proceduraiA civil!! stabil~
modalitatea de
judecare a cauzelor in actiuni civile ce rezultA din raporturi juridice civile, familiale,
de muncA, locative, funciare. eco]ogice $i din aile raporturi juridice. a cauzelor cu
proceduril special!! ~ cu procedum in ordonanlA, precum ~ a ce]or care apar in
IegIturi\ cu executarea actelor instantei .iudecllo~ ~i actelor altor autoritap.
Litigiile care se examineazA pe calea judiciaril sint diferite dupA natura ]01'
juridicA, ceea ce determin:i stabilirea unorreguli speciale de judecare a acestora. De
 asemenea, atunci cind nu cxista un litigiu de drepl ci foe pune problema apArilrii unui
interes, aplicarea procedurii de judecare a litigiilor nu este rezonabilA, ac;tfe]
interesu] fiind ocrotit de lege prin intermediul unei proceduri speciale.
Din ace.<;te considerente legislatia procesuaiA prevede pennu anumite categorii de
cauz.e reguli de examinare distincle. Astfel. putem spune cA, procedura ci\ilA
cunoa,<;te mai multefeluri de procedllri.
Fel de proceduriJ civi1i1 T'f!J1TY!1PUi1 ordinea procesua/i1 de inlenJore,
examinare ~
solupo1U1Tf! Q anumiJorcaJegorii de cauu, detemlinaJiJ de naturajuridicii diferiJii Q
acestora.
in literatura de specialitate, cu privire ]a numArul exact de proceduri ~ cJasificarea
ace.~ora, nu exist!! 0 opinie unicA.
in dependent!! de fwlCfia pe care 0 TealizeQljj i/Lf1aJ!{a de julkcatii in Ieg3luril
cu examin~ unei cauz.e, am putea face 0 primA cJasificare a feluri]or de proceduri civile
in doua mari familii: procedurile cJasice ~ procedurile de control.
I.) ProcedurlJe dasice (de bazA) sint acele proceduri care stabilesc ordinea de
examinare in fond a diferitor categorii de cauze, cu stabilirea circumstantelor de rapt ~
cen:etarea probelor. finalizatA cu adoptarea unei hotAriri, care constituie actul final de
aplicare de ditre instant!! a norme]or de drept material. Astfel. in cadrul procedurilor
clac;ice instanta de judecatA realiz.eazA functia sa de bazA - cea de examintJre &lfond
~i solllponore a cauzelor.
La rindul ei, familia procedurilor civile cla.Uce cuprinde in sine douA grupuri
distincte de
proceduri:
A) procedurile contendoase - care constau in examinarea in cootradictoriu ~ unui
litigiu de drept intre dooA pArti cu interese opuse.
Specific procedurilor contencioase ]e sint lJJ111!itoare]e trilsAturi:
a) existenta unui litigiu de drept.
b) existenta a douA pArti cu interese opuse: reclamant ~ pirit),
c) intentarea procesului civil prin depunerea cererii de chemare in judecatA,
d) existenta unei faze distincte a procesului, numitA: faza dezbateriJor judiciare.
e) existenta unei ordini de examinare a cauz.ei bazata pe contradictorialifatea $i
egalitatea
in drepturi proceduraIe ale pArtilor,
f) incheierea unui act de proceduril civil!! numit proces-verbal aI ~tei de judecatA.
Din cacbul procedurii contencioase face parte:
I.) procedura in actJune dvili - care stabile.,<;te ordinea de examinare a cauze]or
civile. comerciale, familiale, de muncA, funciare ~ altele care au ]a bazA un liligiu intre
douA persoane de drept privat (art.I66 - 276 cpc).
2.) procedura in contendQSU) admfnistrativ - care stabi]~ Jrdinea de
examinare a cauzelor care rezult! din litigii de drept adminiSlrativ, electoral fiscal,
fmanciar. vamaI $i altele, care au la bazA un litigiu intre 0 persoanA de drept privat ~
una de drept public sau dintre douA persane de drept public (art. 277 - 278 CPC ~i Legea
contenciosului adminisIrativ nr. 793 din
10.02.200». '
 B) procedurile necontendoase . constau in examinarea unor cauze in baza unei
ordini
lipsite de contradictorialitatea pArti]or.
Specific proc:Wurilor necontencioase Ie sint urmAtoare]e trils!!turi:
a) lipsa unui litigiu de drept (cu exceppa procedurii in ordonant!!).
b) lipsa celor douA pArti cu interese opuse (reclamant ~i pin'\), ci ex.istenta unei
singure
persoane, numite petitionar,
c) intentarea procesului civil prin depunerea unei cererii.
d) \ipsa unei astfel de faze precum sint dezbaterile judiciare.
e) existenta unei ordini de examinare a cauzei care nu se bazata pe
contradictoria\itatea

pATti lor.
Din cadrul procedurilor nec.ontencioase face parte:
1.) procedura speciala – care stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu
sunt legate de examinarea unui litigiu de drept, ci are drept scop stabilirea unor fapte care
au valoare judiciare sau stari ale persoanei ori ale bunuri (an. 279-343 CPC).
2.) procedura in ordonanfii lsimplificatii) - C,tre stabile;;te ordinea simplificatii
de e\aminare a cauzelor, care ~i au la baz.a un litigiu de drept C"are se manifesta prin
incaIcarea unui drep! tara ca ace.<;ta sa fie contestat, se examineaza tara citarea pilr\ilor,
Tara dezbateri judiciare ~i tara de incheiere de proces \'crbaJ,judecatorul adoptind
unipeoonal 0 ordonanliijudeditoreasca. in baza malerialilor prezentate de creditor (an.
344-3:H CPC).
3) procedura de dedarare a insolvabilitatD - care stabil~ ordinea de intentare a
procesului de insolvabilitate ~ de suprd\'eghere de catre instanta de judecata a realizArii
acestui proces. solu!ionind toate chestiunile rele\'ante pentru procesul de insolvabilitate,
cu exceppa celor ce tin de un liligiu de drept (an. 355-356 ~i Legea insolvabilitapi or.
632 din 15.02.2(02). .

II,) ProceduriJe de control - sint acele proceduri care nu !in de examinarea in

fond ~i solu!ionarea cauze~ Tara stabilirea circumstantelor de fapt ~i rercetarea
probelor. in cadrul acestor procl.'<Iuri, instanta de judecata are de a face cu 0 hotarire
deja pronuntata pe cauza respectivii de catre un alt organ jurisdiclional (arbitraj, instanta
judeditoreascA strlI.inii), adicii pricina a fost deja exarninata in fond, iar funcpa instantei
de judecata este nu de a exarnina fondul cauzei ~ a aplica normele de drept material, ci
una de control a respectarii unor formalitap, cu scopul de a confirrna legalitatea acestei
hotariri, in vederea recun~rii ~i executarii acesteia. Astfel, in cadrul procedurilor de
control instanta de judecatii realiz.eazA funcpa sa facultativii (secundan1) ~i anurne cea
de control,
Famil ia proceduriJor de control contine in slOe mai multe feluri de proceduri:
I) procedura de recun03.?1Cre ~i executare a hotaririlor judeciito~ ~i arbitrale
striiine (an.
467 -476CPC),
2) procedura in cauzele de contestare a hotanruor arbitrale (an. 477 - 481 CPC),
 3) procedura in cauzeJe de eliberare a titlurilor de executare silita a hotaririlor
arbitrale
(art. 482 - 486 Cpc).

7. Notiunea ~ cIasificarea fazelor procesulul dviL

Procesul civil reprezinta activitatea instantei de judecatii ~i a participantilor la
proces
realizatii intr-{J ordine strict-prestabilita, parcurging succesiv mai multe stadii, cicluri ~i
etape, care mai sim numite ~if~ ale procesului civil.
F tUii a procesuJui civil este 0 toIilliJaJe de acte procedurak indepliniJe de caire
instan~ de judecatd $i par1idpan(ii l/l proces, l/l 0 anumiii etapii a desr~ procesului,
indreptate spre aJingerea Unul seop unic apropiat.
Faz.ele procesului civil sint pilr\ile componente care prin derularea lor formeazii
imegtilatea procesului civil ~i se caracterizeazii prin atingerea unor scopuri imediate.
A1."!fel, fiecare faza a proce.~ului civil are un scop propriu. atingerea succesivii a
carora. este indreptatii spre alingerea unui seop unic - solu{ionarea justii a cauzei civile.
Aceste scopuri se aring atanci dnd, printr-{> tOlalitate de aqiuni procesuale intreprinse,
se creaza condipi optirne de a t -ere de la 0 faza la alia.
Proccsul civil in tOlalitatea sa parcurge doua stadii distincte ~i anurne:
stadiuljudecdfii ~i
stadiul de execlltare siliJii.
I) stadiuljudecd(ii propriu-zise viz.eazA declan~ procesului civil ~i finaiizarea sa
prin pronun!<Jre3 unci hotiiriri jud~ definitive ~i irevocabile, sradiu cunoscut ~i sub
denumirea de cO,lillitio:
}u(/('('(/f{/. ca primul stadiu al procesului civil, cu~te mai multe deluri, care se
finali/caza prin emilerca actclor de dispozi!ie ale instantelor de judecatii respective ~i
anurne:
I ) judec:lta in fond (in prima instan!A) - tinalizata eu adoptarea unei hotariri.
t4) judecata in revizuire - finalizata cu adoptarea unei inheieri.
Cea mai nmre impol1an!ii 0 are jlldl'mta l/lfo/l£1 care vizeaza imentarea
pRx:e"ului ci\'il ;;i examinarea in fond a cauzei. tinalizatii ca adoptarea unei hotariri.
CeJelalte cicluri nu pot exista in
atiua primului.
Fiecare din dclu 1rL'l'C prin um1iitoarele elape:
a) intentarea (elapa scrisii in care p1irtile i~i comunicii reciproc preten!iile ~i
obie.:!iile). b) pregiitirea spre exarninare,
c) exarninarea, urmatii de deliberfui ~i pronuntarea hotaririi,
2) stadiul de executare silkii vizeaz1I declan~ procedurii de executare silitii a
hotaririi
judcclito~ti ~i tinalizarea sa cu efectuarea ultimului act de executare. Sladiu cuno>cut ~i
sub denumirea de execurio.
Executarea silitii este procedura prin mijlocirea ciireia creditorul. titular al
dreptului recunoscut printr-o hotarire judeciitoreascii sau printr-un alt titlu executoriu.
constringe. cu concursul organelor de stat competente pe debitorul siiu, care nu-~i
executii de bunii voie obligatiile care decurg dintr-un a.c;ernenea titlu, de a Ie aduce la
indeplinire in mcxI SiliL
 Stadiul de executare silitii cuprinde. la tindullui, mai multe etape cum ar fi:
I) efectuarea formalitiiplor prealabile ~i necesare executarii silite.
2) urmfuirea bunurilor,
3) sechestrarea ~i vinzarea bunurilor,
4) dbtribuirea surnelor obtinute.
E~e important de rnenponat di parcurgerea tuturor fazelor procesului ci\'iI nu este
necesarn pentru exarninarea unei cauze civile. Dupii piirerea mai multor autori, procesul
civil consta din: faze obligatorii ~i faze facultative.
F tllIl obligalorie a proce.~ului civil este ftllll pe care ineviJabil 0 parcurge orice
cauzii civilii In cadtul desfi4urarii procesuJui, illdiferent de soliciJorea partidpan(i/Dr fa
proces.
Faze obligatorii ale procesului civil sint:
1) intentarea procesului civil (art. 7,166-173 CPC),
2) pregiitirea cauzei pentru dezbaterile judiciare (art. 183-191 CPC),
3) dezbaterile judiciare (an. 192-237 CPC),
4) executarea benevolii a hotaririi judedito~.
FtllIlfaJ:Ultativii a procesului civil este ftllll pe care 0 poole parcurge examinarea
unei
cauze, In deperukn(ii de solil:iJorM partidpan(i/Dr l/l proces.
Faze facultative ale procesului civil sint
I) judecarea in ape1 (art. 357 - 396 CPC),
2) judecarea in recurs (an. 397 - 445 CPC),
3) judecarea in revizuire (art. 446 - 453 CPC).
4) executarea silitii a hotiiririlor judedito~ti (Codul de executare al RM. CaI1ea D.

TEl\ fA n. PRINCIPIILE FUNDAMENf ALE ALE DREPTULUI PROCFSUAL

CIVIL

1. ~O~ulX'3 ~i dasificarea pJincipiilor dreptului procesual chiL

2. Ptincipiile organlzaponal-functionale ale dreptului procesual civiL
3. Ptincipiile functionale ale dreptuIui pro<XSl3l civiL
4. PtincipiiJe intemaponale ale dreptului procesual civiL

I. Nopunea ~ dasifkarea pJincipiilor dreptului procesual civiL

La fel ca ~ la alte rdITluri de drept, dreptul procesual civil este guvemat nu
numai de
norme de drept, ci ~i de anumitc principii fundamentale. .
:-':opunea de principiu este de origine latina ~i in traducere inseamna "bazii",
"inceput". "fundament". Tinind conl de acea~ta, prin nopunea de prindpii ole dreptuhJi
procesULJl civil
in\.Clegem acek di.'qxm(ii de bazd, idei fwulmnen1/lle, care se contin UI
kgisln{ia procesULJla
civiJii ~ exprimii esenp dreptuWi procesuol ciVil.
Aceste dispozipi de bazli tree ca un fir ~ prin toate institupile dreptului procesual
civil
 ~ detennina 0 astfel de ~ a acestora ca sa asigure adoptarea in practicli de clitre
instan\.Cle judeclto~ a unor holMri intemeiatc ~i legale ~i respectiv sa asigure ~i
exccutarea lor. De
a.<;emenea. in dreptul procesual ci\il rolul esenpal aI principiilor este acela de a
eonrrib/li fa 0 mai buna imerpretare $i aplk:are a teXlelor de lege,la 0 mai buna
inte\egere a acesLOra.
Rei~ind din faptul cli principiile dreptului procesual civil sintaplicate in procesul
de
intaptuire a justipei civile, adica de soluponare ~ examinare a cauzelor civile. ele
pot fi consider die
~i principii ale procesului civil.
Otice principiu a unei ramuri de drept trebuie sa-$i gaseasdi pennanem
rejleetarea intr-v anumira nonnii de drept sau trebuie sa fie abstractizat rei~d din
acestea. De altfel. ideea sau
conceppa de drept care nu este intarlta intr-o norma de drept, ramine a exista
numai in domeniul
~intei dreptului. Datorita importan\.Ci lor, unele principii ale dreptului procesua1
civil se regasesc in
Constitutie, altele in Legea eu pm'ire fa org~rea jUtleciitoreasca sau Legea eu
pril'ire fa
~1andul judeciitonuui. precum $i in Codul de procedura civil1\. De asemenea,
unele principii smt
consacrate ~ in diverse acre normative inremationale.
Principiile oricarei ramuri de drept, inclusiv ale dreptului procesual civil,
simlegare intre e/e ~i constituie in ansamblu un sistem juridic concret, ci c!oar luatc
Impreuna pot expriml1 esen(a
dreptului procesULJl eMI ca ramurn de drept ~ a procesului chi\. incaJC<1re3
unor principii poate
duce ine\itabil la inca1carea alter principii. Pe de alta pane, unul sau mai multe
principii indeplii1e::c funq.ia de garanpe a realizarii altor principii.
Sistemul principii lor dreptului procesua1 civil constitute acel fundament juridic
pe care se
ridicli intrega ramurn de drept Tinind cont de continutul principiilor este
elaborata intreaga
Il"gislape procesuala.
In literatura de specialitate sint evidenpate citeva crlterii de c\asificare a
principiilor
dreptului proce.~al civil. .
I) Dupaforra jwidiea a aetl/hli nonllativ in care sint consaCrdte, deosebim:
a) principii constitu~ionale,
t-) principii consacrate in legislapa procesuala civil~
2) Dupa .gera de ac(iwlc. deosebim:
a) principii generaJe de drept.
b) principii interamurale.
c) principii ramuraJe,
d) principii instituponale.
 3) Dupa ohiectul de reglemenrare. deosebim:

a) principii organiza\ional-func~ionale - care determina organizarea instantelor de

judecata ~i procesul civil concomitent.
b) principii functionale - care reglcmenteaza numai activitalca proccsuala a
instanICi de
judecata ~i a panicipan~ilor la proces.
Ca 0 categorie apane pot fi examinate principiile intema\ionalc ale dreptului
procesual
civil, aplicabile in cadrul examinarii ~i soluponarii litigiilorcu element de extnmcitate.

2. Ptincipiile organizational.functionale ale dreptului procesual civiL

2.1 Principiul infaptuirii iustitiei in exdusivitate de cltre instantele
iudecltoresti Sediul materiei:
Art. I 14 aI Constitupei: .j/lsti(ia se injaprllie$1e ill Ilwllele legii numai de
imran(e/e
j/ldecarorf!$ti':
Art. 115 al Constitu\iei: .Justi(ia se infliptuie$te prin Cuneo Suprema de JIISti{ie,
cur(ile de apel $i jlldeeiitorii. Pentru QJU(}nite earegorii de ~ pot fWIC/iona. potril'it
legii, judeccnorii specia/i:t1fe. infiinfarea de instanJe exrraordinare este iJlter:i'iii
Organiwrea instl11lfelor judeearore$fi. competen(a aeestora $i procedura de judeeata
sfnt stabilite prin legi OI'gank:e. ..
Art. 19 CPC: .. in eauzele civile. jllSti(ia se illfaptuiqte potril.it reglememarilor
kgis/a(iei proceduraJe cMle $i munai de cii1re in.I1anfek judeciitorf!$1i $i tk
judeeiitorii ei, 1IU1ni(i in func(ie in modul stabilit de lege. Constituirea de im1an{e
extraordinore e.rte imerzjs(i ..
Art. I din l.egea cu privire la statutul judecatorului: "plllerea judeeiitoreasca se
eXi!rcitii
numai prill instl11lfa judeciitoreasca in persOQ11Gjudeeiitorului. unieul purtiitor al
acestei puteri. ..
Esenta vrinciviului: - jusDfia se infiiptuieF in exclu.~ivitate de ciiJre instan(ele
jwleeakJre$li, legal constituite, in persoana jwleciiJorilor murri{i.
Elementele constitutive ale principiului sint urmatoarele:
- caracterul exclusiv aI instantelor de judecata in ceca ce priv~ infaptuirea justipei,
- interzicerea constituirii unor instante judeclt~ extraordinare,
- prioritatea formei judiciare de aparare a drepturilor ~i intereselor legitime ale
persoanei
fatA de alte forme,
- intaptuirea justipei in persoana judecltorilor numip in functie.
Astfel, instan\.Cle judecato~ in persoana judecatorilor, intaptuiesc justi~a pe
cauzele
civile prin examinarea si suluponarea acestora, conform competentei anibuite de lege ~
in stricta conformitate cu normele de procedura civila, dupa 0 procedurn specifica door
instantelor judecato~.
 JudeclilOrii sint persoane\e investite constitutional cu atributii de inf3ptuire a
justi~ei. pc care Ie executa pc baza profesional1\.lnstantele judecato~ se formeaz.a pe
baza principiul/llullirii
judeiitorilor in func{ie.
2.2 Ptincipiul indeoendentei iudecitondui sf supunerii Iui nwnai \e2ii.
Sediul materiei:
Art. I 16 a1in. I) al Constitupei: ,jlldeciitorii instanfelor judeciitore$1i sillt
indepelldenti.
impartiali ~.i illanlOlibili, porril'it legii. ..
Art. I alin. 3) din Legea cu privire la statutul judecltorului: "judeecnorii imtwl{e!or
judeccnore.,~ti Sll1t indepellden,;, impartiali $i ilIanWl'ibili $i se Sllpun lIIonai legii."
Art. 20 alin. 2) CPC: ,Ja illfiipntirea jllsti(iei in ('Qlt:.e/e ci1>ile.
jlldeciitorii .\;111 illdepelldell(i $i se Sllplllllllullai legii. Orice imextillne ill actil'itatea
de judecara este inadmisibilii $i atrage riispwwerea prel'l2:)lla de lege. ..
Esenta vrinciviului: - jwleciiJorii in actil'iJatea lor sin! independen(i, impar{ia/i ~
inanwvibili ~ se suplln lIIunai kgii. .
Elementele constitutive ale principiului sint urmatoarele:
- il1<kl'<:nJenta juda:atorului in pnx.'\:~.ul examinarii ~i ~Iutionarii unei cauze
concrete
rata de opinia CCII Irlalli judCI.:5tori C"dre fac part~ Jin complerul de jUdec-dta (art.
48 CPC al RM).
- indeJ'<:nden1a jlKh-atorului in proce~ul examinarii :,;i ~Iulionarii unei C"Juze
concrete rata de cl1ncluziil~ date de participantii la pl'O<."t:S. indiferent de statutullor
juridic (cm. 130 epe al R.\1).

- indepcnden1a jud<.'Catorului in proce~lIl examinarii ~i solu~onarii unei cauze

falfi de
in..1aJl\Cle judeciitnre~ti iemrhi.: superioare.
- indcpendenta judc:X:alorului in procesul examinarii ?i ~Iu!ionarii unei cauze
fal<1 de
organcle putcrii c\l'Cutive?i legislati\'e?i altor persoane!>au organizapi de drept public
sau privat. - supunerca judeciitorului in procesul examinarii ~i solulionarii unei
cauze numai legii. Garanliile de asigumre a independen!ei judecAtorilor sint
unnAtoarele :
a) procedurd de infaptuirii a justiliei.
b) proccdurd de numire. suspendare. demisie ~i eliberare din funqie a
judeditorilor.
c) declamrea inviolabilitapi judecatorului.
d) incompatibilitatea funqiei de judeditor cu exercitarea oricarei alte funqii
retnooite. cu
exceplia acti\itcitii didactice?i ~inpfice.
e) SCCJ'eml deliberiirilor ~ interzicerea de a cere divulgarea lui.
f) stabilirea raspunclerii pentru lipsa de respect faIA de judecatA, judeditor ~
pentru
imexliune in judecarea cauzei.
 g) aJoearea resur.;elor adecvate pentru functionarea sistemului judiciar. crearea de
conditii
organizatorice ?i tehnice fa\'orabile acti\'italii instantelor judecato~ti.
h) asigurarea materiala ?i socialii a judecatorilor.
i) alte masuri pre\'3zute de lege,
2.3 Princioiul rolului diri1!uitor al iudeditomlui in Drocesul civiL
Sediul materiei:
Art. 9 CPC: .jn.vran(ei jlldeciilore$n Ii rel'ine un rol diriguitor ;n organizarea $i
,de.rfii..mrarea pmce.mlu~ ale dinti limite $i 01 canti COIl(UIlIt s;m Slabilile de
prezenllli cod $i de aile
~.. .

Ec;enta orincioiului: - in codrul infiiptuiriijusti(iei in CllUZele civile,jrukciilond

are UIl rol activ si diri~itor in organimrm $i desr~rorea procesuJui civil, conJribuind Ia
crearea cOlldi{iilor favorahik. pentru exerritare de ciitre participan(ii Ia proces a
drepturiJor sak procedumk si crearea condi{iilor necesare bunei desr~ ak procesuluL
Elementele constitutive ale principiului !Oint unm\oarele:
I ) crearea de c3tre iudectltor a conditiilor f3VOrdbile oentru exercitare de caire
oarticioanlii
13 oruces a dreDturilor!>ale orocedurale. orin indeolinirea llI1TI1itoarelor actiuni:
- explicarea participanlilor la proce!O a drepturilor ~i obligapilor lor procedurale.
- preintimpinarea a'iUpra unnarilor pe care Ie poate produce exercitarea sau neexercitarea
aClului de proccdurii concret
- acortlarca sprijinului participanlilor fa pJ'OCe!; in exercitarea drepturilor ?i qbligaliilor
lor
pl1x"cdul1llc.
- contribuirea, la ~Iicitarea (J'Jrticipanlilor la proces. la procesul de colectare a prohelor
care pot contrihui la adoptarea unei hotiiriri legale ~i inlerneiale.
2) crearea de ditre iudecator a conditiilor necesare bunei cbtasurdri ale oroce!>Ului. orin
indcDlinirea ulTlltitoarelor actiuni:
- conduccrea dezbaterilor judiciare.
- punerca in di~lI!ie p!uticipanlilor la proccs oriciiror imprejuriiri de fapt sau de
drept
- ercctuarca allor aqiuni pre\'azute de lege.
2.4 PrinciDiul e{!alit:1t1i tuturor oersoanelor in rata lecii si a il1.'>titiei.
Sediul materiei:

Art. 16 al Constimlid: .JII(i C/'/.i(t'IIii Rl'pl/blicii Moldo\'{/ .~ilPlegll/i ill .ftlfll

legii ,~i 0 IIIIlII/illi[ilor pllb/ice. farli dcoschirc de ra.~i. II(/[i/lllolilllll'. origi/!(' emidl.
/imhi, reli.~iC', SI:t opilli£'. IIp///1I'IIl'II(.i polilini. ell'.'/'(' SII// origillc soc;a/J. ..
Art. 22 al epc: .JI/.\'li[ia ill ('(/1/:('/1' cil'ile Sf "/(iiplllil'!fle 1'(' prilldpil/I
I'galil,i,;i IIIl/Inl/' IJeI:malll'lor, illdepmdelll de cl'lli/I'llie. ras.i. lIa(iOlla/ilale. origilll:
l'mini. /illll'ei. n'ligil', se.r. Opillil', a{i///1('III'II/J po/ilini. ann'. origille ,wdalii.
sC/1'iC'ill. domici/il/. loc tic I/(I.,~/('/'C. prc('//m ~i 01 cgalilii(ii Tl/lllmr mgalli:fl[iilor,
illtiffin'lll d(' lipl/I de pmpriel/ITl' ,~i fOn/1ll jlllidicli de OIgal/i:tII~.,
sl/l'lI/rlonare. ,'it'd il/ ~i de /clll' cilt'l/II/SlClII(e",
Art. 8 din Legea cu privire 101 organizareajud<.'Catorea.~: ..to(i c('lli/ellii R.M.
S"'I egali il/ fara legii ,~i alllorilti[ile jl/dcnilo/"('$n. .fard deosehire de rasa.
lIariollalilate. origille eTllicii. limb.'i rdigie. se.\', opillie. ap<1I1ellCII(ii l,oIincd m 'ere
sail de origille social Ii. pre(1nn $i de alTt' imprejl/rari. ..
Ec;enta orincioiului: - ;11 cadrll/ itifiiptuirii jllsti(iei itl cauzele civile toale pm;
(KlIlele ji<ke $ijuridke .~;lIt egak itl fap leg;; si illSWI(r!lor judeciitore~
Elemenlele constitutive ale principiului !Oint ul'l113toarele:
I) egalitalea tuturor ill fa(a legii $i aplicarea unifol1Tl3 a legii. ffirn de careva
descriminari. 2) egalitatea ;11 fara jusnriei:
a) exi~nta unui !Oistem judiciar unic ~i interdictia infiintarii irt<;tal1telor
judecatore;;ri
extraordinare.
b) existen1a unci proceduri ul1ice de examinare ?i !>Olulionare a cauzelor civile.
c) exislen1a unui ~tatut juridic proce!Ouai unic pentru !oale categoriile de
participanti la
proces ~i inzestmrea lor cu acel~i nurnar de drepturi ?i obligatii procesuale.
3) acordarea regimului national cetAtenilor?i organizaliilor srraine,
4) privilegiile proce!>Uale ale persoanelor care beneficiazli de imunitatea
rnspunderii ci\ile
sint expres prev3zule de lege ~i Irdtatele intema~onale.
5) exi!Oten1a unor facilitati procesuale. precum scutirea sau ~Ionarea plalii taxei
de stat
a~isten\li juridica gratuitA ?a.. nu col)stituie ternei de discriminare.
2.5 Princioiul Dublicititli sedintelor de iudecati in orocesului civil.
Sediul materiei:
Art. 21 al Constituliei: ...orice persoana aoctlla de un delicl eSle pre<Junala
fIe\'inomla
pilla cjlld \'inOl'a/O sa \'Oft dOl'edita;II mod legal, In cursUllUlui f}/'()ces iudiciar
mthlic. In cadnd cantia is-au a.\iguml toole gaml/(iile IIoce,mr£' apiiriirii sale. "
Art. 117 aI eon~1itutiei: .jn toat£' ilLwall!ele jude(.'(jt(l/"('~'i ~edin(ele de
jlldecata sim puhfice. Judecarea call:elor ;11 ~edin(a inchisa ,ve admile lIIunai In
c:a:.urile .\1OOilile prin lege, Ot re,\f'ectarea Illntror reguli/or de procedurii. "
Art. 10 al Legii cu privire la organizarea judecalorea<ci: ...~edin(ele de judecata
sim puNicl'. Judtnlrea ClIll:('/elr ;n ~edill(ii ;ndli,\u ,\'e admile IIIII/Ilti /11 m:JIrile
slabilile plill I('~e, CI/ /'e,~pe('larea pmcedurii. ..
Art. 23 al CPC: .. III lOale i/~~'(l1/lele .~'('d;'I(ele de judt'('(/Iii .1'/111 puNice",
E,'it.'I11a orincil1iului: - ;11 cad",/ ;II/iipl,,;,;i jllsti(i('i pe calm..l" ('Mle. ;11 k/all'
ill.\'tnll(ele
jlldeciib're~ ~iJl{ele de jllflecoJli .1';111 publice.
Elemenlele constitutive ale principiului sint ulTl11iloarele:
- puhlicitatea ~intelor de judecata pentru particip<U1lii la proccs. care of em
posibilitatea
aceslom de a participa nemijlocillajudecarea cauzei.
- publicitalea ~inlelor de judecatA pentru puhlic. care of era posibilitatea tuturor
pcrsoanelor. care doresc siI a<;iste la judecarea cauzei. sa 0 l:.e[1.
- eXl.'CPliile de 101 regula geneml1i. ~i anume dest1i.\;unlrea pl'\x''Csului civil in
~inl<i il/chi.w
(s('('/'('Iiil poate avea loe numai in cazurile ex pres pre\'cizute de legc,

21

!~

..
Participanpj la proccs. precum ~i celelalte persoane prezente in sala de ~in1e
judiciare au obliga!ia de a re~pecta ordinea ~1ahilita penlJU juclecarea cauzei. conform
prevederiJor an. 195 ere, Dezhaterea cauzei in ~in\.a de judecata se des~ara in condipi ce
asigura acth~tatea normaIii a instantei ~i a participan\.iJor la proces. conform
prevedcriJor an. I I CPC. In ~in!a de judecata nu se admite pre7..e11\.a minorilor in
vi~13 de pina la 16 ani. daca nu sint cita\.i in calitate de participant la proces sau martor,
~rdre3 procesuJui civil in ~in\.ii inchisa poate avea Joe numai in scopul protejarii
informaliei ce constituie secret de <;tat. tainA corncrcialA ori a unei alte informa\.ii a
carei divulgare este interzisA prin lege.
Des~rarea procesului civil, in ~intii inchisa, poate avea loe la dispozipa instantei
de judecata. in vederea prevenirii divulgarii unor informatii care se refera la aspectele
intirnc ale vielii, care !ezeaza onoarea. demnitatea sau reputatia profesionala ori alte
circum<;tan1e care ar pre judicia interesele panicipantiJor la proces, ordinea pubJifa sau
moralitatea. to aces! sens instanta emite 0 incheiere motivata. $edin\.3 poate fi declardl!
inchisa penlJU intregul proces sau nUlnai penlJU efectuarea unor anumite acte
procedUl'3le.
La baza acestei excep\ii stau prevederiJe art. 28 ~i 30 aI Constitutiei. care
garanteaza respectarea ~ ocrotirea vietii intime. familiaJe ~ private, precum ~ secretul
corespondentei. Cu toate acestea, judecarea cauzei in ~intii inchisa se efectuiazi
aJrespectarea tuturor reguliJor de procedunl civilA. Acea.<;tA exceptie nu se nlsfiinge
asupra participantiJor la proces. ~in\3 de judecata inchisa avind loe in prezen\.3 acestora,
iar in caz de necesitate fiind posibiJii ~i participarea martorulu~ expertuJui.
speciaJistului sau interpretuJui.
HotMriJe ~in1ei inchise se pronun\.ii public. to vederea piistriirii
confidentiaJitatJj, instan\.3 de judecatA previne partcipantJj la proces cu privire Ia
nlspunderea pe care 0 vor purta in caz de divulgare a infolTTl31ei obtinute in cadruJ
procesuJui. to cazuJ clezbaterii cauzei in' ~intii inchisa, pot fi elilJerate unor alte
persoane dech pi!r1ile copii de pe incheieri, rapoarte de expertizA
sau declaratii ale martorilor doar cu permisiunea data de ~intele instantei de judecata.
2.6 PJinejpiullimbii de proceduri $I I!aI'8I1tarea drerJtului Ia interpret.
 Sediul materiei: .
An. 1 18 aI Constitutiei: "procedura judiciard se de.rjQ!joarii in limha
lIIoldol'l'lleasco.
Persoanele care nu posedii sau nu I'(Jrbesc limha moldOl'eneascii au dreptul de a lua
cUIW~.tin(ii de toate actele ~ lucrorile dosandui, de a WJrbi in instantii prin interpret.
In mndi(iik legii, procedura judiciarii se poote desfii..~ura $I /1lIr-o alto limbO
acceptabilii persoanelor care participii la proces, ..
An. 9 aI Legii aJ privire la organizarea judeciitoreascll ~i art. 24 CPC: ,judecarea
cau:Rlor in insIan(ele judeciitor~ se desfti$oarii in limbo moidol'enea.scii. .. :.
Esenta orincipiuJui: - in cadnd infiiptuirii justi(iei pe C(I1Jzel£ civik, ulllJ01e
inslL1n(el£
judeciitore~ ~(el£ tk jUJkcatQ se tksf~ii in lilllba tk stilt. I.'
Persoanele interesate in solu\ionarea cauzei care nu posedii sau nu vorbesc Jimba de stat
sint in drept sA ia cun~tii aJ materialele dosarului ~ sA vorbeasca in instan\.ii prin
interpret
Totodata. existii ~ posibilitatea ca procesul sa se ~ ~ intr-o altA limM acceptabilii
penlJU majoritatea participantilor la proces. in aces! sens instants adopti'nd 0 incheiere.
in astfel de cazuri. in~\.a de judecatA emite obligatoriu hotAtirea ~i in limba de ~1at.
Actele. procedurale care se inmineaza participanjilor la proces se traduc. la solicitarea
lor.
in limba de stat sau in limba la care ac~tea au recurs la proces.

3. Principille funct:Ionale ale dreptuiui pl'OCero3l civil. 3.1

Principiulleziliratii procesului civil Sediulmateriei:
Articolele 2. 3. 11.20 ale Codului de Procedura CivilA.
Alt. 5 aI Lcgii eu privire la organizarea judeciitorea.d .,jU.l'ti{io se /llflipmie~e in
,\1ricra COl!fonnitaTe cu legislaria. Legile altar statl' se aplicii llWllOi III moduf prl!
lii:J/t de kgislaria Republidi Moldol'a. ",
Tennenul "Iegalitate" provine de la cuvintul fr&lcez "Iegalite" ~i presupune
cardClCrulla ceea ce este legal, adica conform legii. Legalita1ea in proccsul civil
rcprezintii 0 modalitate de realizare principiului legalilii(ii, ca principiu general de
drept. in cadrul unui domeniu concret de activitate aI vietU sociale.
Esentil Drincioiului: -legaliJotea constii in fndeplinirea exacta, neabliuJii $i
wzifomui a IWnnewr tk drept tk dim illslL1n~ tk judecatii, de cOJre top participan(ii /Q
proces $i persoanek
core ronJribuk 1a infiiptuirea ju.fli!ki in cadml exmniniirii $i sob.tponiirii cau:.ewr mile
$i executiirii IwtiiririJor judeciil1Jre~
InStall\.3 de judecata nu numai ca i~i realizeaza acthitatea in strictii conformitate
cu legea. dar 0 ~ aplica nemijloeil la solutionarea cauzelor, I~stabilind ao;tfellegalitatea,
care a fest inciilcatA odatA cu lezarea unui drept sau interes aI persoanei.
Codul de Procedurd Ch~lii contine numeroase prevederi cu privire la
principiullegalitatii
in procesul civil ~ anume art. 2, 3, 12, 13, 20. 239, 373, 410, 442 ~.a.
Rei~ind din acestea, am putea desprinde urmAtoarele elementele consritutive
aIe.acestui
principiu:
 I) normele de procedunl civilft se pot contine numai in Constitutie, Codul de
Procedum
Civilii ~ alte legi organice (art. 2 CPC),
2) instantelt' judeciito~ aplica normele de procedun1 civilii in vigoare la data
judecarii
cauzei civile (art. 3 CPC),
3) pe lingii nonnele de procedura. instan1ele judeciito~ la solutionarea cauzelor
aplicA
~i norme de drept material (an. 12CPC),
4) aplicarea legislapei altor state de catre instantele judecAto~ ale Republicii
Moldova se aplica numai in cazurile ~i in modul previizut de lege ~i tratatele
intemationale la care este pane (art. 13 CPC),
5) una dintre conditiile de bazii ale hotAtirii judeciito~. aliituri de temeinicie, este
~ legalitarea acesteia (alt. 239 CPC), care poate fi verificatA de ciitre instantele ierarhic
superioare pe calea exercitiirij apelului ~i recursului (art 373.410.442 CPC).
6) la infaptuirea justitiei, judecfttorii ~int independenti ~ se supun fUD1lOi leg;;
(an. 20
CPC).
insii, principiul legalitAtU nu este adresat doar instantei de judecata, ci tuturor
subiectelor
participante Ia raporturile procesuaJe ci\~Ie, inclusiv participantilor la proces ~
persoaneJor care contribuie la infaptuirea justitiei. intre aceste subiecte este stabilit un
control reciproc. astfeJ incit instan\.3 de judecatii vegheazii respectarea procedurii de
catre participantJj la proces. iar ~ din
UI1111I pot contesta actiunile instan\.Ci pe care Ie considera ilegale.
3.2 PrlnciDluI disoonibilltatiL Sediul
materiei: an. 27 aI CPC.
Esenta Princioiului: disponibiJiJolea in drepturi se ofirmii in posibili1oteo
partidpanfilor
fa proces, in prinruJ rind a piir{ilor, tk a dispUlU! liber tk drepl1JJ .wbiectiv material
SQ1J de interesu/ kgitim supus judecii(ii, preClml $i de a di<qJwle de drepturik
procedura/e. de a a/I.'gf independent nwdalitoJea $i mi.iloacek procedurole de
apiirare.
to conJinurul sltu pnncipiului disponibiJitAlii cuprinde 0 sene de drepturi
procedurdlt' ~i
libertatea de a dispune de ele dupil propria optiune. Rei~ind din acestea. am putea
desprin~ urmiUoarele elementele con~1itutive ale acestui principiu:
J) eXiJ1e11ra UIlU; ,~ir /I/trfg de drepturi procedurale ~; egaJitatea acesrora
pel/m/ c01egoriile respmil'l' dl.' l'aT1i( 'ipal/ri la pr()('('s (art. 56, 60. 65.68. 72 CPC).

'1'1

23
A~el. putem ~i: dreprul de a introduce aqiunl.'3 ci\'ila. dreprul de a dctem1ina
limitl'le ac!iunii -.au ale ap3rfuii. dreprul de a Il'nunta 1..1 aCtiune ~au de 1..1 dreprul
subiecti\'. dreptul de a l\.\.lInOO$1c prl:tcn~ile din ac\iune s:.tU dc a ~tinge litigiul
printr-o trJl1Z<Il:\ie. dreprul de a ataca
hotluirea judec-.1torea-d. dreprul de a cere execut;trea silitii a hotiiririi.
2) posihiliratea de a disp/lne /iher ele {/C/'.~te drepturi proceel/lmle.
Astlel. dreprul parpi interesate de a imroduce ac!iunea civil1\. se traduce prin
aceea ca
tirulaJ1J1 dreprului este liber ~ se adre5eze S<lU nu justi!iei. A~ttel, imemarea
procesului civil din oficiu nu poate a\"Ca loe ~ nici alte persoane. dl.'CiI tirularul
dreprului ~biectiv incalcat. nu poille inainta ac~unea. cu exceppa acpunii obi ice. cind
legea CII."orda tertelor persoane dreptul de a introduce actiuni civile, precum ~i in alte
cawri prevAzute de lege (art.71 ~ 73 CPC). Prin esen13 sa. principiul disponibilitii!ii ~e
opus principiului oficialitiitii. care este specific procesului penal.
Dreprul de a detennina limiteJe aCliunii const! in aceea ca reclamanrul fixeaz!i in
cererea sa de chemare in judecatii limitele ~i obiecrul actiunii. Instan13 nu ~te ~ limitele
acpunii fixate. in sensul de a-i acorda mai mult sau ahceva dedt a cerut Confom1 art. 60
alin. 4) CPC instanta judecatoreasca nu este in drept sA modifice din oficiu obiectul sau
temeiul acpunii.
Detem1inarea limitelor apArarii apartine piritului care este in drept sa ridice
exceptii de fond sau de procedum. sA-~i constIUiasca aparari in fapt sau in drept. sA
introdudi in judecatii terte per.;oane.
Reclamanrul poote renunta oridnd 1..1 judecatii., iar pinu.tI poote recun~ in tot
sau in pane pretentiile care au fost inaintate. TotodatA. partite oricind pot inceta procesul
prin incheierea unei tranzaetii de imp1icare (art. 60 ~ 212 CPC).
Disponibilitatea procesului civil es1e detem1inatii de camctelUl dispozitiv aI
ramurilor de drept pri"at ~i confera 0 autonomie subiectelor rnporrului materiallitigios in
cadrul procesului civil. inzestrindu-i cu dreptul 1..1 initiativa. A~tfel, disponibilitatea in
drepturi proceduraIe determina
evolu!ia ~i continuitatea procesului civil. Disponibilitatea se rasfringe asuprn tuturor
fazeJor procesului civil.
in toote cazurile, ins1\, disponibilitatea procesuala se realizea1A sub controlul
instantei judecato~. Rolul activ al instantei implica ~ obliga!ia de a stabili daca actele de
dispozipe ale JW1ilor nu s-au facut in vederea unor scopuri ilicite, dacl p1ir\ile au
capacitate de dispozipe, precum ~i daca <.:onsim\1iminrul a fost dat in mod legal.
Potrivit art. 27 alin. 2) CPC, instanta nu va admite dispunerea de un drept sau folosirea
modalitii~i de aparare de ditre un participant, daca aceste acte
contravin legii sau incaJca drepruriJe ori interesele legitime ale unei persoane.
3.3 PrinciDiul rontradictorialitltii 51 eeaIItitii in dreoturi procedurale ale
DIrtIIor. Sediul materiei: art. 26 aI CPC.
Esenta princiniului: procesul civil este organiuIJ a.~tfel illc;' parpJe ~ ceilol(i
partkipan(i fa proces dispun de posibililo/ea de a-~ fonnula, argumenta ~ tlovedi pozj(in
in proces, de a alege tTUJda/iJii{i1e ~ mi.J1oacele .~us(inerii ei independenJ de
in..~ton(4, de alte organe ~ pmOtl1U!, de a-}i explllle opulin osllpra oriJ:iirei probleme
de fapt ~ de drept core are legliJura cu COUlll ~
de a-}i expllne (Junetlll de vet/ere a.~lIpra ini{kzJivelor in..~ton(ei de
judecaJii.
Elemcntele constitutive ale acesrui principiu sint: .
 I) posibilitatea panicipan~lor la proces de a-~i fOm1ula ~i su!>1ine pozitia in
proces,
2) independenta panicipanplor 1..1 proces fa!1i de instanta de judecatii., precum ~i
de alte
pcfS( .me de drepl public sau privat,
3) po,ibilitatea de expunere de catre participantii la proces a opiniei cu privire 1..1 toate
problernele de 1;lpt ~i de drept care au legarura cu cauza ~i a~pra initiativelor ins'tantei
de judecatA.
4) pihtmrea impaJ1ialitiitii ~i obiectivitIitii de catre instanta de judecatii ~i crearea
condi!iilor prielnice de catre aceasta in vederea realizarii dreprurilor ~ obligatiilor
procedunlle ale panicipan!ilor la proces,
5) egalilatca piir1ilor in drepruri ~i obliga\ii procedurdle.
Acest principiu cs1e viabil in tome ~wdiile ~i fazele proce."ului chil. exccp!inJ
ctapa ddihcr;trii ~i pronun!iirii houiririi. in 1'a7.ele f.Il'ultative ale procesului aces1
prin.:ipiu, de ;l~n1CnC<l e~(c pre7.ent. Contmdictorialitatea repl'C7.intfl ml.;;inml de
bazii a procedurik'r contct,,-'i,'a~' ~i lip~~te in cazul proccdurilor neconteocioa<;c. lno;a.
fitza de bazii a procesului ci\il. in care principiul contrJdictorialitii!ii i~i dcst~arii poten!
ialulla ma.xim constiruie fuza dezbaterik'r judiciare.
in opinia prof. Triu~niko\'. dacll principiul disponibilitiqii se referii mai mult la
c>1>il'CIIII
lirigillllli. atunci principiul contrddictorialitl\!ii :;e ref ern 1..1 pmeeslIl de proba(i/l/l".
Condiliile l"e<1lilArii acesrui orincioiu sim:
a) egalitate'd pl\r!ilor in drepruri ~i obliga!ii procesuale (art. 26 alin. ~ CPC).
EgalitatC<1
p1lJ1ilor in dreprurile proceduraJe ~1e gammata prin lege ~i !'oe a~igura de ciitre
instan!1i prin crearea posibilitatilor egale, suticiente ~i ..1decvate de lolosire a nlruror
mijloacelor procedumle pentru ~\ls!inerea pozipei a~prn circumstantelor de fap! ~i de
drept, a.\tfel indt nici una din parti ,;ii nu tie defavorizatA.
b) citarea regulatii a panicipanplor 1..1 proces (art. 193 Cpc). Juclecarea cauzelor
are loe in ~inta de judecatii cu in~iintarea obligatorie a participantilor 1..1 proces pri\ind
loeul. data ~i ora ~-din\ei de judecatii sau de efectuare a anumitor acte de proc:edura. in
vederea realizArji acestei condipi, procesul poate ti aminat (art. 205 CPO ~u suspendat
(an. 26Q..261 cpc).
c) temeinicia hotiiririi pronuntate poate fi bazatii numai pe circumstantele de fapt ~i
de drept care au fOS! conSf'ltate nemijloeit de caire instan\1l. in ~in13 de judecatii., in
baza probelor care au fost prezentate ~ aprec:ate de catre participanpi 1..1 proces (an.
239 CPC).
d) repartizarea sarcinii probapunii (an. 118 CPC). Fiecare parte in proces trebuic sa
dovedea.<cl circumstantele pe care Ie invoca drept temei 011 prelen!iilor ~i obiecliilor
sale, daca legea nu dispune altfel.
e) publicitatea initiativelor ~ lururor actiunilor procesuale ale instantei de judecatii.,
care inainte de a fi realizate trebuie sA fie propu!'oe spre discupe participantilor Ia
proces. ~intele ~intei de judecatii da explicapi asupra aC\iunilor sale. iar obiecpile
impotriva acestor acte se consemneaza in proeesul-verbal aI ~intei de judecatii (an. 194
alin. 2 CPC).
 f) ordinea de petrecere a clezbaterilor judiciare: an. 213 CPC - explica!iiJe
panicipanplor 1..1 proees, an. 216 alin. 3) CPC - audierea martolUlui, art. 222 CPC -
cercetarea inscrisurilor. art. 224 CPC - prezentarea probe lor materiale, art. 228 CPC -
ccrcetarea concluziilor experrului. art. 231 CPC - cercetarea concluziilor date de
autoritiitile publice. art. 233 CPC - sustineriJor ornle. art. 233
CPC - dreptulla replica. tome ace.<;tea avtnd un caracter conmldictoriu.
3,4 Prindplul oralltltil dezbaterilor ludlclare.
Sediul materiei: art. 25 ..11 CPC.
Esenta nrincipiului: dezbaJeriJeftuJk:are se desr~K11ii oral.
Principiul oraIitiipi dezbaterilo,' judiciare este complementar principiului
publicitll!ii ~i
a,igurn eficienta principiului contrddiclorialitii\i.i ~i nemijloeirii. Dupa prof. I. ~Ieanu el
este regula in procedurn contencioa...a ~i exceptia in cea necontencioao;a.
in realitc1le proceSll1 civil se de.s~ard gra!ic unci simbio7.c dimre forma orahi ~i <.:ea
serisa de exercitare a dreprurilor ~i obliga!iilor pro<.."esuale.
Oralitatea este regula generdlli, iar fOm1a serisa este obligatorie door in C'dZUrile
pre\'azute
de Icg.ea proccsuala.
Confom1 an. 25 CPC dezbateri1e judiciare se desf~ oral.
~imele ~in!ei de judCC'cltii deschide ~dinta ~i anun!l\ procesul C'.tre se \'..1 judeca
(an. 197 CPC), impreuna cu grefielUl veritica prezenta 1..1 proces (art. 198 CPO,
explica dreprurile ~i obliga!iile interprerului (art. 199 CPC), ale panicipan!ilor la pmces
(art. 202 CPC). solu!ionea71i ccrerile ~i demersurile particip.mplor 1..1 proces dup<i
a<;cultan:a opiniilor cdorlal!i participan~ (mt. 203CPC),

.,

24

25

Martorii fac dl'poljlii in forma orala. d~ au dreptul sa se foloseac;ca de insemnari

care ;.e anexeaza la dosar (al1. 2 J7 O'C). If.d depozitiile martorilor au fost obtinute ca
urmare a unei delegalii judiciare sau in urma asigurMii probelor. atunci acestora Ii se ~
citirii in ~ln!3 de judecatA (art. 221 CPO.
ExistA in cadrul procesului civil exigenta formei scrise referitoare la ceret"'...a de
chemare in judecatA (art. 1 66 CPC). inscrisuri (art. I 37cpc). raportul de expertiza (art.
158 CPC). hotarirea judeditorea.c;ca 1m 24 I CPO. insa. acestord Ii se dau citirii rn
~in\A. Cererile de apel. recurs. revizuire. tranzactiile de impacare. de 3<;C/T1C11Ca, se
perfectea1A in form1i scrisa.
Uncle 3C\iuni proce.<.uale se pol exercita atj'"t in fanna oraJa. Ct'"t ~ rn scris. De
exemplu. inaintarea demersurilor ~i obiec!iilor la acestea. imputemiciriJe
 reprezentantului se pol atesta ~i prin declara~e ora1!i darA in judecarA de c!itre
rcprezcntat (art. 80 alin.7) CPC). cit $I in baza unui inscris (procura).
Pentru tiecare ~in!!i de judecarA in prima instanlA ~ in instanta de apel. precum
~i pentru tiecare ac!iune procesuala intrcprinsa in afam ~intei se incheie un proces-
veJbal in scris (art 273. 275. cap. XXlal CPC).
3.5 Principiul nemiilocirii dezbaterilor iudiciare.
Sediul materiei: art. 25 CPC.
Esenta DrinciDiului: in codnd exmniniirii $i solufioniiril (XIl.t:Ulor civile
jutkciiJoml
trebuie sa cerr:ete:£ dired $i nemijlocit probek $i sa emiJjj /wtiirirr!4 nwnai in lemeiul
circumstan(elnr roilState $I al probelor cerr:etate $i verijiJ:oJe in ~~ de judeco1ii.
Principiul nemijlocirii confern instantei dreptul ~ tIXOdatA obligapa de a cerceta
rn mod
nemijlocit ~ nemediat toate eJementele care se impun a fi analizate pentru soluponarea rn
corecta,
. legala ~i temeinicl a cauzei deduse judeca!ii.
Elementele constitutive ale rnincioilllui sint:
1 ) examinarea directO ~i nemijlocita a probelor de ciitre judeciitor.
Confonn art. 130 CPC, ins'WIta apreciaza probele dupA intima ei convingere,
bazatA pe
cerretarea multia~tuala. complerA, nep!irtinitoare.~ nemijlocitii a tuturor probeJor din
dosar in ansamblu ~i intert:onexiunea lor. Ca rezultat aI aprecierii probelor. instanta este
obligatA sa reflecte in horArire moti\'ele concluziilor sale privind admiterea unor probe.
precum ~i argurnentarea preferintei unor probe fatA de alta. A~el. pentru ~ putea fonna
propria convingere judec!itorul lJ'eOOie sA analizeze personal, in mod direct ~i
nemijlocit de nimeni toate probele.
2) examinarea probeJor ~ realizarea allOT acte de procedura numai In cadnd
~ediJllei de jlldecatii.
. Confonn art. 193 CPC, judecarea cauzelor chile are Joe in ~ta de judecata . La ora
judeaUii cauz.ei. p~intele anuntA desd1iderea !jedintei de judecatl! ~ ?f'OCeSU1 care se
va judeca (art. 197 CPC). iar dupa pronuntarea hotMrii. prejedintele ~tei 0 dc.clara
ihchisa (art. 237 alin. 4 CPC). Toate actele de proredura ale instantei de judecarA ~ ale
participanplor la proces. pentru a produce efecte juridice, trebuie sa fie realizate doar rn
cadrul acestui interval de limp. adica in cadrul ~intei de judecata. Pe parl.'Ursul derularii
procesului. ~nta de judecatA poate fi intrerupra. iar apoi reluat!i. Faptul deschiderii,
intreruperii. reluarii ~ ihchiderii ~intei de judecarA este consemnat obligatoriu in
procesul-veJbal al ~in\Ci de judecat!. Conform art. 273 CPC. pentru fiecare ~intA de
judecatii in prima instanlA ~i rn instanta de apel, precum ~i pentru fiecare act de
procedura indeplir.it in afara ~intei (de exemplu: audierea martorului la loeul. aflarii luj).
~
incheie proces-vt'.bal, in care se indica momentele esen~ale ale dezbaterii cauzei.
3) desl~lIrarea dezbaterilor judiciare in fata acelui~i complet de judecatii.
Tinind cont de primele doua elemente. din care am dedus cii cercetarea trebuie sa
aiba loe
in ~ima de judel.:arA, nemijloeit de ditre de catre judecatorul sau judec!itorii care
ul1TleaZ.!i sa ia hotfuir\.'a. componenta completului de judecatA trebuie sa rdmina
ncschimbarA pe parcl.Il>ul

26
examinarii cauzei. Astfel. in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei.
dezbaterile se reiau de la inceput (an. 25 alin. 2 CPC).
Realizarea aces1Ui principiu cuno~tc unele exc':P!ii:
I) delegatiile iudccatoresti (an. 125-126 G>c).
in cazul necesita~i de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare inIT-un alt or4
municipiu au mion, instanta care judedi pricina poate da instantei respective. in ba1..a
unei inchcieri. o delegalie penml efectuarea actului de procedum respectiv (de exemplu:
audierea martorului).
Delegapa judec!itorea..<cl se indeplin~ in ~inta de judecatA conform regulilor
generale, iar procesele-verbale ~i probele adunate in legiiturn cu indeplinirea delegapei
se remit instantei care judedi pricina.
2) asil!UTarea Drobelor(art. 127-129CPC).
Participan!ii la proces interesa!i sa previna disparitia ori imposibilitatea admini~i
in
viitor a unei probe utile pentru dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecato~
a.~igurarea (conservarea) probelor. Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului
se efectuiazA de c3tre notari sau persoane ofJCiaie ale misiunilor diplornatice.
Procesele verbale ~ probele adunate in leg!itur3 cu asigurarea 1X'Obe1or se remit
instantei
care judedi pricina.
3) str!imutarea cauzei (art. 43 CPC).
In cazul rn care are loe stramutarea cauzei de la 0 in~1an1A la alta, din motivile
s-pecificate
in lege. acte~ procedurale. rndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior
stramutarii cauzei, produc efecte juridice rn masura rn care noua instanlA considera ca
nu este necesara modificarea lor.

4. Prindpiile intemationale ale drcptului procesual chi!.

In cadrul raporturilor juridice de drept privat cu element de extraneitate se pol ivi
litigii,
care ajung a fi examinate in fata instantelor judedito~ sau a:bitraj. Aceste litigii ar putea
fi numite litigii dl'ile cu element intema{io/Jal (strai/J). Probleme de drept procesul civil
in legatura cu litigiul ch~1 cu element de extraneitate tin de:
a) competenta in dreptul intema~onal privat - vizeazA determinarea instantei
competente
a solu~ona litigiul,
b) procedura aplicabila - vizeazA determinarea legii proceduraJe aplicabile (a c!irui
stat
anume).
c) efectele hotMrilor judeciiton$ sau arbitrale straine.
in vederea solutionarii accstor probleme de drept procesual civil international. sin!
aplicabile UI11l3toarele principii:
4.1 PrindDiul prioritltii contractelor si conventiilor intemationale.
Sediul materiei:
AJt27 din Conventia cu privire la dreptul tratatelor.
Art. 4 aI Constitutiei: ..daca e.xi.ttO necollcorckmre iJltre pactele ~i tratatele
prMtoare fa
dreptwile fimdal1lentale ale ornldui la care Republica Moldol'Q cste pal1e ~i kgile ei
intel7le. prioritalC au reglcmentarile u!1ema{io/Ja1c. ..
Art. 2 alin. 3) CPC: ..dacii prill tratatul illtemariollal fa care Republica Mo/dOl'a
este pal1e suit stahilite alte IIO/111J! decit cele prel'o::.ute de le?islapa proce.mala
cMla a Rt'puhlicii Mold(JI'(1. sc aplica /J01l1lele tratantlui ill1ernariollal. doco din
ace.'itea 1111 re::Jlltli co pentnl aplicarea lor cste necesara adoptarea ullei legi
lIariollale. ..
Esenta nrincipiului: daca prin tro1LlJul intema(iollll,lli1 care Republka Moldova
este parte, sil/I stahilite alJe lIormc deciJ ce'e prel'li:JlJe de legisli1(ia procesualii
civilii a Repub6cii Moldova. se ap[jca mlnl/ele tro1LlJubli illtema(ional daca dill
ac/?!..tea IIU re'lJl/tii ca penJru ap/icarrJIJ WI' esle necesara odoptarea unei /egi
na{it.male.

27

.U PrinciDiul acordirii recimului national strdinilor.

&>diul materi~i:
:\n. ~;\4 CPC ..a/afel/ii straill} .~i o(1alli:ii. m:f!ell1i:tlfiife strailll' ,~i cell'
i/lfenw{iOnllle bt'llc/;cia:p ill .II/!a illstal/fe/or de jllde(1//a ale Rl'f1l1hlidi Moldom dc'
ace/ea.yi dn'pncri $i ell/ (/cc/e'IL')i oh!iga(ii co ,~i ce/afl!l/ii.yi (I/'Rw/i:t/fiilc
RCf1l1hlidi Moldo\'Q ill ceJ/ldifiile legiL ..
E-ent<l nrincioiului: pernlQ11ele .~trtiille $1 apatri:ji se bllellra ur p11.1ceslll
civil de egaJiJoJea iI/ dre(1lllri ~ obliga[ii procesuaJe Cll persoallele din !itallli
respectiv.
Pcr.nmele straine sau apatride nu pot dispune de careva drepturi sau obligatii
procedurnle suplimentare. Astfel. reclamantul strain nu pcXlte fi obligat sa depuna
cauliune sau 0 alia garantie din moti\1I1 ca este persoanii snaina sau di nil are domiciliu
sau sediu in Republica Moldova. 0 soilitie a.-emanatoare cuno~ dreptul bulgar ~i al \!
Iilor ex-sovietiee. Ce;~ mai multe sisrerne de drepl pre\'ad. insii. existenta cautiunii (de
excmplu: eel fr.mcez, german. en.?,!ez. ungar. polonez. reh). Com'entia de la Haga din
1954 ell pril'ire la procedllm eMla prevede di, sint scutiti de cautiune numai eetJi\enii
statelor. p1irti contrdctante. deei pe bazA de reciprocitate.
Totodalli. conform art. 454 alin. 2) CPC. Republica Moldova poate stabili
retorsiunea fat! de persoanele statelor in care existii resniqii ale drepturilor procedurnle
ale eetAtenilor ~i
organizatiilor din Republica Moldova.
4.3 PrinclDiuI imunitatii iudiciare a statelor striine 51 oremUzatiilor
Intematlonale. Sediul materiei: 457 CPC.
E.c;enta orincioiului: anJrell/U'ea ;:., proceslll civil, Ur ca/ili1Je de piril sou
interwmient, a
willi .~tat .~trtii/I poale uvea loc nwnai eu corrsim(iinrultul orgmrelor competerrte ale
satllkli SaIl (lfX(lIIi:tr(iei mpt'Ctive, daca Ie,:ea na{iona/ii .~all traJatul urtema{innal fa
can Repllblica MII/d(}l'a este parte IW prevede alIfeL
in cauzele civile. organiza~ile intemaponale ~i repre:zentanlii diplomatici ai
statelor striiine cad sub incidenta jurisdictiei instantelor judec1ito~ti din Republica
Moldova. in limitele stabilite
de lmtalCle intcrna!ionale ~i de legile nalionale.
4.4 Prloo'oiul resneCt3rlI iurlsdlctiei Instantelor iudeditoresti striIne.
Sediul materiei: 459-462 CPC.
E.c;enta rnincioiului: Ur nriisura Ur care legik UllUi stat nil aJribuie competen{a
Ur dreptul
iJltenra,umal privat instan(ewr sale, Ursemn1ra cii Ur nwd indireet recunosc 0
asemellea c011lpeten(ii imtan(ewr altui.mIJ.
Normele care determina competenta in dreplUl intemational privat nu
reglementeazii exp~s (,'Ompctenta sau incompelenta ins1antelor ju~ti strmne.
Competenta in dreptul international privat ee apaI1ine unui s1at anume se determina de
legile ace!;lUia ~ nu de legile altui stal (vezi art. ~ ~i 461 CPC). in masura in care legea
Republica Moldova nu atribuie t:ompetenta in dreptul intemational privat instantelor
sale. inseamnii ca in inod indirect recuno~te 0 asernenea competentli instantelor altui stal
$i invers. daca 0 instanlii judeditoreasdi s1riiinii se declarii nccompetentfl a !'Olutiona
eererea inaintatA de un eetA{ean a Republicii Moldova, acesta 0 poate depl.U1~ la
instanta judecatorea.'idi competentli din Republica Moldova (art. 460 alin. 2 CPC).
Dc ascmenea. in legislalia procesuali'i mai es'te consfinlitA ~i regula
1/t',11riimlllarii locll/lli dC' e.n/mil/arc a nllI::J!i. astfel il1C1"'t, pricina pe care instanta
de judecatA din RepubliC'd Moldova a re\inut-o spre judccare. cu respectarea normelor
de compelen\1i, trebuie sA lie exarninatli de acea<;tJi in..;tan\3 in fond chiar daca
ulterior. in legatum cu schimbarea cetliteniei. domiciliului. sediului pfu1i1or. pricina a
devenit competentli unei instante judecato~ striline (art. 463 CPC).
Dc ,l..;cmene-ci. instanta juded\torea<di din Republica Moldova refuzil sA
primea'idi ccrcrca spre cxaminare sail dis-pune iocCIarea procesului pomit in cazul in
care se constatli ca existii o hotfuire datii in litigiul dintre acel~i pilrti. cu privire la
acel~i pretenlii ~i in ba7..a acelor~i tcn-x:iuri. de c[ltre 0 instan!1l judeciitoread dintr-un
all stat cu C'dre Republica Moldova are incheiat un aClIrd intl'mational cu privire la
recun~terea ~i executarea hotAririlor.
2R
Nen.'SIX'Ctareajurisdiclici instantelor judecato~ti a unui stat constituie un ten-x:i
de relitz
de a recun~1c ~i ineu\'iin!<\ CXl.'Cutarea silitii a hotfuirii judecato~1i slmine pc
teritoriul stllului respecli\' (art. ~7' alin. , lit. (e) ('PC). '
Dctcmlinarea instm!t:i dt: judeeatii competent~ int1uent~,!Zi\ in mod direct ~i
It:g~a
p,,:x~dumla aplicabilii la examinarea ~i soluponare cauzei.
4.5 PrinciDiullccli forului in materie de oroccduri (/ex DTrleessl/ali~ fori).
Sediul materiei: 458 CPC.
E.c;ent.1 orincioiului: ill '''alerie de p11.1Cedurii ('MIa este apli('abild legea
fOn/hli (/egea
 (iirii ill care .~e jl/deea CaIl:.a~
Procedurd de examinare ~i solu~onare a cauzelor cu element de extranietate ~i
procedura execut1irii silite e.-.1e prevazut de legea \!Iii uncle se judedi pricina sau >e
face exeeutarea. chiar cladi una din piiJ1i este strilina. A<;tfel. Icgea tbrului este legea
locului de jud~dre a cauzei ~i de executare a llL'tiiririi judcc!lto~ti.
4.6 PrinciDiul exeauatur-ulul hotaririlor ludeditoresti striine.
Sediul materiei: 466 CPC.
E.c;enta orincioiului: pentru Cil 0 hotiirire jl/deciitorenscii striiitra sa displ/nii de
fo~
exeel/torie $1 aIdoritatea de luau judecal, fntocmai Cil 0 hotiirire data de 0 in.ffL1n{a
jl/deeiitorea.~ea no(i01wlii, este Ilevoie Cil aceasttJ sa lreaea procedura de
recunoa.ytere ~
ilrcl/viin~ a exet1ltlirii siJiJe (exequatur).
o hotmire judeditorea.<cl Sbiiinii nu poole 3\'ea eficacitate'd in acel~i condipi ca
~i 0 hOlfuire clatli de 0 instanlii nalionalii. 0 hotmire judeciitorea.scii strniro:i nu poatc
di~ne de fO$
executorie ~i autoritate de lucru judecat. deoarece se opune suver.mitIi!ii
statUlui. pc al carui terituriu
sc invocll acea hotMre. Formula executorie e!o1e ordinul dat de in<.tan\<1 de
jlldccat.'i organelor de executare silitli, de a aduee Ie indeplinire dispozitivul hotliririi.
in are" fel cstc pusn in mi~are fOJ1a de constringere a statului pentru realizarea
justitiei, insa. aeeastli folii de constringere nu se poate reuli7.a decit pc teritoriul
stanllui care 0 exercitli. iar organele de executare silitli ale unui stat nu se
pot supune ordinului clat de instanta altui stat. Ra\iunea acestci o.olutii se gll.~te
in unul dintre
principiile dreptului intemational public ~j nume - principiul .rl/l'tnuri/ii{ii
slC//efor. De aceea. fOJ1a
executorie a unei hotmiri judeciiio~ are un caracter strict teritorial. iar pentru ca 0
hotArire
judeditorea.e;ca strilinii sa di~nii de fol1ii executorie in tocmai ca ~i 0 hotmire proprie
a statului pe
teritoriul direia se va executa este nevoie de a obline e.~eql/an"'-II/.
Exequatur-Ill este procedurajl/didarii ill cadrul eiireia, in unna ClmtlTllului
exercitat
asupra Iwtiiririi judeeiilore~ striiitre de eiitre in.~tLlIl~ de jlldeca/ii pe
terilorilll eiirrlw .~e eere
exeel/tarea, Iwtiirireajruleeiilorea..w:ii striiina e1I1e dednroJa execuulrie.
ExeeuatUr-ul are un obiec:t dublu:
I) acordii hotmiriijudeclito~i Slraine all/Olira/ea de /II(,llIjlldeml.
2) acordii hotmirii judeciito~1i Slraine fOl"(a ex('C/(/mie.
Aeestc douii efecte se dobindesc in temeiul hotMrii de cxcqualur (iocheierea de
incu\'iintare a executlirii silite. adoptatli conform art. ~70 alin. 3 CP("). prin ("Ife '-e
rccuno~
elicaeitatea hotiririi judedllo~ti stri\inc.
4.7 Princioiul reciorncitatii in aconian'D a',-i.<;tentci iuOOk:c.
 Prin regimul reciprocitiitii se intelegc cii unumite drepturi ~int acnrrutte strjinilor
numai in
miisum in care ~i stantl s'lrliin a<;igurn un trdtament idl:ntic celalcnilor n~tri aflali in
t;1rile c;irnm Ic apaJ'\in Slrainii. motiv pentru care ac:eastIi f(mOO contribuit: la
a~iguran:a cgaliti1tii in drepturi a statelor ~i a reliilenilor siii.
ClIndilia redprncitiitii nu trehuic privitli ea 0 atingcre adu..a mitalllentului egal
rc..:unoscUI
d~ Icg~ p[lJ'\ilor in pn:x:cs. ci dimpotriva ca 0 eonlimmre a acc,tlli tralament
egal. c;ki ar Ii (~
ncin\cb ca strliinul sa se hucure in fa!a instUllcior noa<tre de ill'dca:;:i dn:pluri ca
~i cctu!cnii

"
TEJ\.IA m. RAPORTURILE JURIDICE PROCE..o;;UALE CIVILE..

1. Nopunea, particularitatile, premisele ~i structura raportwilor juridice procesuale

ci,i!e. 2. IIl'itanta de judecata . subiect obligatoriu aI rdporturilor juridice
proce;uale civile. 3. Particlpanpi la proces ~i persoane1e care contribuie Ia
intaptuirea jl1'ititieL

1. Nopunea, particularitapJe, premi~ ~ structura raportwilor jinidice procesuale

civile.
in procesul examinarii ~i soluponarii cauzelor ci\ ile, intre instan\3 de judecatA ~
subiectele participante la proces se stabilesc un ~ intrcg de relatii sociale. A~ relapi sint
reglementate de normele de procedura civila ~i se numesc raporturi procesual civile.
Raportul juridk procesUlll civil repreVnJii refa{ia sociolii, regkmenJalQ tk
normele de procedllrii civiJii, stobiJiJii intre instan~ de judecaJii, pe de 0 parte $i
partidpanfii fa proces, pe tk
altii parte, In I£giiJurii cu exomilUlrea $i solu(ionarea cauzelor roUe $I execu1area
IwtiirfriJor
. judeciitore~
Procesul civil reprezintA 0 acrivitate, constituitA din ac!iunile procesuale
realizate de ditrc instan\3 de judecat! ~ participantii la proces, re~ind din drepturile $i
obligatiile procesuaIe de care dispun, precum $i dimr-o mulritudine de raporturi
proccsuale ci\i!e care apar. se modifica ~i se Sting odatA cu reaJizarea acestor
acpuni,
Raporturile procesual civile apar ~ exist! pentru a asigura realizarea normaIa a
raporturilor juridice materiale, de aceea ele poart! caracter protectionist. Raporturile
procesual ci\ile reprezinta un anumit gen de relapi sociale stabilite in cadrul unui
domeniu concret (procesul civil) ~ dispun de specificul sau,
Particu laritAtile raooriurilor orocesuale civile:
I. Existen\3 raporturilor procesuale civile doar In Jannii juridkii.
Dadi unele raporturi materiale (de exemplu cele civile sau farniliale), pot exista
indiferent
 de reglementArile juridice, atunci raporturile procesuale nu pot exista in Jipsa unui
suport nonnaliv. De aceca. analogia in cadrul dreptului procesual civil aproape ca nu
exist!.
2. Prezen\3 instantci de judecatA ca subiect obligaJoriu aI raportului procesual
civil.
Tinind cont de faptul ca raporturile procesuale civile apar in cadrul infaptuirii
justitiei re
cauzele civile. iar ju~pa este realizatA in exclusivitate de c3tre instan!Cle judecat~
acestea din urma participa la toate raporturile procesuale civile in calitate de subiect
obligatoriu, indiferent de fdZa procesului ~ felul de procedura. Raporturile
proce~uale civile sint intotdeauna biJaterale. or. fiecare din subiectele participante la
proces interaetioneaza de sine st!tAtor cu instan\3 de judecatA.
3. PluraIiJaka de mbiecte in cadrul raporturilor procesuaJe chile.
Alaturi de instan\3 de judecara. ca subiecte ale raporturilor procesuaIe civile
participa un
numar mare de participanp la proces, care difera in dependen!ii de felul de procedura
$i complexitatea cauzei judecate. Astfel, in procedura contencioasil paIticipa, in
prinull tind, p3r1iJe: reclamantul ~i pizitul. fiind posibila ~ institupa coparticiparii
procesuale (art. 62 ~ 63 CPC), care, la tindullor, pot fi reprez.entate de cAtre
reprezentanp (art. 75, 79 CPO. de a.c;emenea. pot interveni in proces ~i persoane
terte (art. 65 ~ 67 CPC), precum mai este posibila ~ participarea procurorului (art. 71
CPC) ~i autoriratilor publice (art. 74 CPC). De a.c;emenea, in proces sint implicate ~i
un ~ir de per>oane care contribuie la infaptuirea justitiei: grefienJ1, interpretul,
expertul. specialistul. martorul.
4. Utzitarea ~i wrifonniloJea raporturilor procesual civile.
Toate raporturile procesual civile care apar intre instan!3 de judecatA ~i
participantii la
pmces au un obiect comun - cauza CiviJa concrera aflata pe rol sau raportul
materiallirigios. De aceea nu putem separa raporturile procesuaJe civile dintre
instanlii ~i reclamant instan!ii $i pirit.

31
in"an\ii ~i intcrvenienti. instanta ~i reprezent<mti. Fiecare dintre aceste mporturi cu
obitXtul sau 'fX'cilic forme<Jl.a 0 parte din obiectul uni.: al procesului ch'iI concret.
Unitatea ,*,iL'Ctului dct~nnina ~i unitatea scopului rdporturilor PI1.x:esual civile -
intaptuireajustitiei pc cauze .:j,'ile. in acest 'Cop pl\X:l>dUrd civila Unneaz.3 sa
realizeze sarcinile previizute de wt. 4 CPC al Repllblicii ~\'Ioldova: jud=rea justii, in
tennen rezonabil a cauzelor civile. cOl1solidarea fegalitiitii ~i ordinii de drepL
prevenirea cazurilor de incalcare a legii.
Gr.!!ie faptului ca obiectul ~i ~opul rJporturilor procesual civile sint unice. acestea
sint
omogene din pun<..1 de vedere juridic.
5.fntl!T'Cfmexiunea $i interrlepl!lIden(n raporturilor procesual civile. ,
Procesul civil constii dintr-o multitudine de raporturi relativ independente. cu
temeiurile lor
de aparitie. subiecte. con~nut ~i obiect propriu. T~i acestea nu pot exista absolut
independent ~i separJt unlll de a)tul. in cadrul procesului ch'iI intotdeauna sint prezente 0
totalitate minima de raporturi procesuale. numite faze ale pracesu/ui. care fonneaz.3 un
sistem specific fiecarei cauze con<:rete. '
6, Carocterul mdoritor aI raporturilor procesual civile.
Subordonarea prezentii in cadrul procesului civil. prezenta instantei de judecatii ca
subiect
obJigatoriu al procesului. caracterul imperdtiv aI tmor nonne de drept procesual civil.
toate acestea confinna aceastii particularitate.
7. Caroi:teruI dinomi£ al roporturilor procesuale civile.
Procesul civil este in pennanentii mi~are. In miisura in care procesul civil este pomit ~i ia
amploare. el trece dintr-o fazA in alia, respectindu-Ie consecutivitatea. De exemplu. nu
se poate trece la faza dezbaterilor judiciare daca nu s-au intreprins actiunile de pregatire
a cauzei. Oar se poate trece la executarea hotiiririi. evitind anumite faze ale procesului -
cele facultative.
Vorbind despre raporturi procesuale civile la plural evident apare intrebarea cite
raporturi procesuale apar in cazul examinarii ~i solutionarii unei cauze concrete.
S"mtem de parerea ca in cazuf liecarei cauze civile concrete apare un singur raport
procesual care are un caracter complex, or. constii din mai multe raporturi generate de
exercitarea actiunilor procesual civile.
Unii autori. Clasifica raporturile procesual civile in functie de cercul subiectelor ~i
valoarea
continutului pentru atingerea scopului principal aI procesulu'i civil. Astfel. deosebim:
a) raporturi procesuale principale - care aparintre instanta de judecatii ~i p~.
b) raportUri procesuale facultative - care apar intre instanta $i celelalte subiecte
pwticipante
la proces.
Aparilia unui raport juridic procesuaJ civil este precedatii de existenta unor premise:
I) existenta nonnewr de procedura civi1a.
in Jipsa nonnelor de procedura mporturi procesuale nu pot exista. Norma juridica
reprezinta premisa generala care contureaz1i in abstract faptul juridic. subiectele.
con~nutul ~i obiectul ra)X)rtului.
2) capadJoJeajurididi procesuala a subiectelor participante la proces (art. 57. 58 CPC).
3) producerea faptului juridic - care este imprejurarea prevazutii in ipoteza nonne
juridice. care reali7.atii in concret, are consecinje juridice. adica atrage dupA sine,
apari~a. Illodilicarca sau stingerea unui rapon procesual civil. La rindullor, faplele:
jutidice se impwt in c\'cnilllente ~i actiuni. insa pentru aparitia rdportului procesual
civil au importantfi doar actiunile.
Stru<:tUrd rdoortului Drocesual civil es1e alc"dtuita din trei elemente: subiecte. conti nut
:ii
obiL'ct.
I) Suhicl1ele raportuluJ proc-c;uaJ chil- adica titularii de drepnlri :ii obJigatii procesuale
ci\ ilL'.p'" Ii l'i;"ili<:alC in trei gmpuri distin<:tc:
a) in'I,tJ1lelcjudec[llo~ti - alltoritiili de stat spcciali71lte inefecnmreajustitiei.
b) panicip,mtii la proc\.'S.
.:) pcT'ooancie care wntribuie la intaptllirea justitiei.
 2) Conpnutul raportului procesual civil e.s1e format din drepturile ~i obligatiilc
slibiCClclor aceslOrd. Normcle de drept p!\"CCsual civil stabile~ volumul drepturilor
~i obJigaliilor ,"bicclelor in functie de sC'I.)pul pwticiparii ~i de calitatea lor
procesuala. Ptivitor la carJCterul corelativ aI drepturilor ~i obliga~ilor C~ fonneaz1i
continutul raporturilor proccsualc civile. unii auton sint de parerea cii acesta lipse~te.
Drepturile procesuale sint exercitate ca rezultat al lInl~~ l11anifestiui unilaterale
de \'oin!<1. ~i acestora nu Ie corespunde 0 obligatie impusa unui alt subiect. Se
~tie ca rdporturile procesuale apar intre instanta ~i participan~ la proces. Drepturile
procesuale ale
pfu1ilor sau ale instanjei de judecatii, de regula. nu iau forma unei obligatii pentru
celaJait subiecL
Intrucit drepturile ~i obliga~ile procesuale nu pot fi realizate decit prin ac~uni
procesuale. doctrinarii sint de parerea ca ~i ac~unile procesuale fac parte din continutul
raporturilor procesuale.
3) Obiectul raportului procesual ci,i} este conduita subiectelor. care rezultii din
drepturilor ~i obJiga~ile lor procesuale. adica sint actiunile procesuale propriu-zise
intreprinse de
caire instanta de judecatii ~i celelalte subiecte.

2. Instants dejudecatA . sublect obtigatoriu a raporturiJor procesuaIe civile.

Instanta de judecatii este principalul subiect aI raporturilor procesuale ci\ ile.
Instanta
organizeazA $i dirijeazA actiunile celorlalte subiecte, a\ind un rol diriguitor in cml
procesului
civil.
Comptmerea instanjei. potrivit legii. constituie 0 garantie a imp~alitii~i acesteia. In
acest
sens, instanjei de judecatii ii sint impuse exigenje de ordin cantitativ ~ calitativ.
£'(igenrele CGntitatil'e se refera la numarul judecatorilor din care se compune
completul de
judecatii care judeca cauzele in fond, in apel ~i recurs. Rei~ind din prevederile art.
21 CPC, putem
evidentia dOltii modaIitiiti de judecare a cauzelor civile:
a) judecarea unipersonala (un singur judecator),
b) judecarea colegiala (complet format din mai multi judecatori).
Conform art. 46 CPC cauzele se judeca in prima instanta de catre un singur
judecator sau
de un complet din 3 judecatori. Problema judecarii colegiale a cauzei se examineazA de
catre p~intele sau vicep~intele instafljei.
in instanta de apel, cauzele se judeca de tm complet compus din 3 judecatori. dintre
care
unul este p~inte at ~intei de judecatii.
Colegiul civil ~i de contencios administrativ largit ~i colegiul economic largit aI
CuJ1ii Supreme de Justitie judeca recursurile in componenta a 5 judecatori, dintre care
unul este pre~inte aI ~injei de judecatii.
 in cadrul judecarii colegiale a cauzelor. conform art. 48 CPC, judecatorii se bucura
de
drepturi egale in solu~onarea problemelor ce apar la examinarea cauzei ~i emiterea
hotiiririi. iar
toate problemele care apar in judecatii se solutioneazA cu votul majotitii~i judeditorilor.
Nici un
judecator nu are dreptul sa se abpna de 1a vOl ~intele ~injei de judecatii voteazA
ultimu!. Judecatorul care nu este de acord cu hotiirirea majori~i semneazA hotiilirea.
dar este in drept se expuna in ~s opinia separatii.. <:are se anexeazA la dosar. Jar nu se
cit~te in ~inta de judecatii.
Exigelllele calitatil'e detem1ina cine poote ~i l'CSpe<:tiv cine nu poale face pwte
din
completul de judecatii la judecarea unei C'dU7..e concrete. in legiitunl cu accstea. pot
apiirea incidente
procesuale cu privire la formarea completului de judecatii:
a) incompatibilitatea. b)ab~nerea.
c) recuzarca.
f1lcompatihiJiJa/l!tl. in sens geneml. wnstii in imposibililHtca jlldt..'CAtomllii de
a indcplini
concomitent cu func~a de judecalor ~i alte functii privatc. S<lU pubJice, eu exceptia
activitiitii
didaelice ~i ~tiin!ifice (art. 8 Legea cu privire la statutul judeci'ltomlui). in sens resmns.

"

32

33

..
incompatibilitatea se refeffi la situa\ia in care un judecator este oprit sa ia pane la
judecarea IInei cauz.e in cazurile expres prevAzute de lege.
Astfel, an.. 49 CPC stabil~e inadmisibilitatea participiirii repetate a judecltorului
]a judecarea aceJej~ C'clUze. Prin urman~, judcaltorul care a luat pane la judecarea
cauzei in prima instanjA nu mai peate participa la judecarea acesteia in in!'t.anta de
apel, de recurs ~i nici ]a rejudecarea ei in prima instan\ii. dupa ca.o;are.
ludecatorul care a luat parte la judecarea cau7..ei in instanja de apel, nu mw poate
participa la
judecarea ei in prirm instan\ii. repetat. in instanta d ape] ~ nid in instanta de recurs.
ludecatorul care a ]uat parte la judecarea cauzei in instanta de recurs nu mai poate
participa
la judecarea ei in prima instanta ~i nici in in~1aI1ta de ape!.
Aceste reguli de inadmisibiJitate nu au incidenta ao;upm cazurilor de scoatere a
cererii de pe rol sau de incetare a procesului in temeiu] an.. 265 lit a) ~ b) CPC ~i nici
 asupra cazuri]or de judecare a cauz.ei in componenta Plenului Cur1ii Supreme de
Ju!'ti~e. De a..emenea, nu se extind asupra judecltorilor din Colegiul civil ~i de
contencios administrativ ~i Co]egiului economic al Curtii Supreme de Jusripe la
judecarea recursurilor in plinA componenta ~ nid asupra P]enu]ui Curtii Supreme de
Justipe la adoptarea hotMriJor explicative.
Ea ~ are motivapa in stari de fapt diverse, anterioare sau concomitente
procesu]ui in cauzA, de natum a crea sU~'Piciuni in privinta modului corect de
soluponare concret! a acestuia. Ponhit normelor de drept procesual civil ~i proceo;ual
penal ale Republicii Moldova exigente]e legale referitoare la incompatibilitate,
abpnere ~ recuzare sint norme care se refer.) ]a compunerea ]egalA a comp]etului de
juclecati\.
Abpwrea ~i recUlP/"ea reprezintli situapi reg]ementate de lege pennu a proteja
partes in proces in acele cazuri in care se presupune ca judecAtorul nu ar fi obiectiv.
Cazurile de abtinere ~ ce]e de recuzare sint acel~j (an.. 50 cpc). Procedura de
soluponare a ce]or douA incidente procesuale este comunA (an.. 52-54 cpc). Ceea ce
difeffi In cazullor este caracterul normelor care Ie reglementeazli ~ subiectuJ de la
care parvine ~pativa. dupii cum urrneazIi:
I) in cazul ab(inoii, inipativa parvine de la in~i judecAtor ~i este prevAzutli de
norme imperative, in acest caz nerespectarea obligaJiei de abJinere a judecltoru lui nu
afecteazli vaJabilitatea hotMrii, ci atrage numai sancJiuni disciplinare pentru eel in
cauzA,
2) in cazul reculiirii, inipativa paI"\1ne de Ia partes interesata ~ este prevAzutli
de norme I
dispozitive, aceasta din unn1i avind posibilitatea de a-I recuza pe judecltor sau de
a accepta ca
.. pricina sa fie judecatli de ci!tre acesta.
Temeiuri]e ~ procedura de abJinere sau recuzare a judecatorului se extind ~
asupra
expertului, specialistului, interpretului, grefieru]ui ~ executorului jlJdedtoresc (an.. 51,
151 CPC).

3. Partidpantfi Ia proces ~ persoaneIe care contn'bule Ia infliptuirea justitIeL

Cea dea doua categorie a subiecte]or raporturilor procesuaIe civile este
reprezentata de cAIre
un cere larg de subiecte, care sint numite - partidpanpi fa proces.
Conform an.. 55 CPC se consideffi participanp Ia proces:
a) piirliJe (rec]arnantul ~i pititul),
b) intervenien\ii (principal ~i accesoriu),
c) procurorul,
d) persoanele, care conform legii. sint imputemicite s1I se adreseze in instanta co
cereri in
apiirJ.rea drepturilor ~i intereselor legitime aI altor~:
e) autoritli!ile publice in vederea depunerii concluziilor;
t) peti!ionarul ~i persoana interesatli in cauz.ele cu procedur.) special1l.
 To\i participan\ii la proces se caracterizeaz1i prin faptul .:-11 dispun de interes
juridic pennu solu!ionarea cauzei. care poate fi material sau procesual. Din acest
pune! de vetiere. participantii]a pl\>.:es se clasifica in:

3~
I ) panicipanti care au atJ) interes material, cit ~i interes procesua.l in
soluponarea ju~1A ~i
mpidli a cauz.ei. Din aceastA categorie fac parte: partile (an. 59 CPC).
intervenientii (an. 65 ~i 67
cpc). peti!ionarul ~i persoana interesatli in cauz.ele cu procedur.1 special1l (an.
280 alin. 2 CPC).
2) participan~ care nu au interes material, ci numai interes procesuaI in
soluponarea
justa ~ mpidA a cauz.ei. Din aceastIi categorie fac pane: procurorul (an.. 71
CPC), persoanele. care
conform legii, sint imputemicite sa se adreseze in instan!3 cu cereri in apararea
drepturilor ~i intereselor legitime a] altor persoane (an.. 73 CPC), autoritli!i]e publice
in vederea depunerii
concluziilor (an.. 74 CPC).
Fiecare din categoria respectiv!i de participanp ]a procesul civil dispone de un
anurnit statut
juridic procesual. numitli pozipe procesualli, care se caracteri7..eaza prin
COIl\inutul sIiu. adidi prin
ansambluJ de drepturi ~i obligatii procesuale de care dispun. Specific este cA.
tuturor participanplor la proces Ie Slnt acordate un ~ir de drepturi ~ obIigaJij
procesuaIe. numite drepturi generaIe, care sint prevAzute in an. 56 CPC. Astfel, toP
participanpi la proces se bucurn de drepturi procesuaJe
egale ~i au obligapi procesuale egale, cu unele exceppi stabilite de lege, in
dependenta de pozipa pe
care 0 ocupli in proces. Prin urmare, unele categorii de participanp pot dispune de
anumite drepnui
procesuale, numite drepturi speciale. de exemplu drepturiJe speciale ale piirtilor an.. 60
CPC.
Cea dea treia categorie de a subiectelor raporturilor proce.o;uaIe civile e<;te
reprezentatA de
ci!tre persotlll£re core oonJriblik 1a &r/iiptuireajllsti/i.ei. .
Specific ace.<;tora ]e este cIi nu au Interes juridic nici material ~ nici procesual in
soluponarea cauz.ei, iar dacA se va constata ca acestea sint in vre-un fel
cointeresate, in conformitate cu an.. 51 CPC vor fi recuz.ate sau se vor abpne de la
judecati\.
Aceste subiecte ~i au locul in procesul civil grape functiei pe care 0 depn sau
faptului cIi
dispun de informa~i utile pennu judecata, iar menirea lor este de a connibui la
infaptuirea justa ~i
rapidA a justipei pe cauz.ele civile.
 Din acea<;tli categorie de subiecte fac parte: reprezentantu] (an.. 75 CPC), grefierul
(an.. 47 . CPC). interpretul (an. 199 CPC), expertul (art. 149 CPC), specialistu] (an.. 230
CPC), martorii (an..
132 CPC).

TE:\IA IY. COMPETI:'\TA GE.'o;ERAL..\ A INSfANTELOR JUDECATORE$TL

I. :"opunea ~i cla<;ificarca competentei genl'rate.

2. Dclimitan:'d competentei instantelGr jUdl'Cito~ de competenta Cu1\ii
Constltutionale. 3. Delimitarea competentei instantelor judeclto~ de competenta
judeclfilor arbitrale
in soluponarea cauzelor chile.
~. Delimitan:'d competentei instantelor judeciito~ de drept comun de competenta
instantelor judeciito~ economice. 5. Competenta injudecarea revendicirilor conexe.
6. Efecte1e inciilc:irii reguIiIor co pri'ire la competenta generali.

1. I'opunea de competenti generala ~ daslficarea eL

De dreplUl de a examina ~i solupona litigii de drept ~i alte probleme de ordin
juridic cu
caracter indh'idllal (stabilirea unui fapt juridic sau a unei stari a persoanei ori
bunurilor) dispun: instantele jU<b.iito~, diferite organe de stat ~ organe sau
organizatii nestatale. Jiecare din organele nominalizate. inclusiv instanta de judecatA.
sint in drept sa examineze ~ soluponeze numai acele cauze civile, care Ie sint atribuite
prin lege. adica care sint date prin lege in competet1ra lor,

Din punct de vedere etimologic, covinwl competenrii provine de la cuvinlUl

francez ..competence" ~i semnifica capacitatet. cuiva de a se pronunta a<rupm unui
lucru, pe temeiul unei cu~teri adinci a problemei. ori capacitatea unei autoritAp de a
exercita anumite anibupi, iar termenul de a fi ('OlnpettnI desemneazA capacitatea de a
avea anibupe, autoritatea 1egala de a face ce\'a,
Competen~ generalii . aptiJudinea recunoscuJii de kge und insttm(e
jw:IeciiJorqii SOU
unui all organ eu adiviJotejurisdk(iona/ii de a exomina $i sohl(iona 0 anwnild cauz4
Com~tenta generata se raponeaza la instanta de judecatA sau la un alt organ cu
activitate
jurisdic~onall dar nu la judec:3tori,
in dependenlA de faptul, daca legea atribui examinarea ~i soluponarea unei
categorii concene de cauze in competenta unui singur organ sau in competenta mai
multor organe jurisdicponale. competenta generala poote fi clasificatA in competent!
exclusiva (unica) ~i competenlA cu pluralitate de organe.
. , . >. , Competenp generalii exclusivd tine numai de instantele judecato~ ~i constii in
aptitlldinea exdJL~ivd a inslLlntelor judeciiJore~ de a exomina $i sohl(iona
nemii10cit amuniJe categdrU de caul.t!. acestea prin esenta lor neputind fi examinate
de aIte organe cu activitate
jurisdic~onala.
Din acea.'itA categorie de cauze fae pane:
 a) contestarea patemirapilmatemitAlii (art 49 Codul Familiei aI RM).
b) decaderea din drepturile parint~i (art. 68 Codul Familiei aI RM),
c) incu\'iintarea adop\iei (art I 19 Codul Familiei aI RM),
d) dedararea nulil1i~i clsatoriei rart. 41 Codul Familiei al RM).
e) cbfaccrea cAo;atoriei in cazurile prevaztate de art 37 Codul Familiei
aJ RM), f) cauzcle de declarclre a insol\'abilitii!ii.
ins!\. e.\aminarea ~i solulionarea unei bune p3r!i a litigiilor este data ~i in
competenta altor
organe cu acli\'iulIC jurisdiclionala. A<;tfel. un litigiu putind Ii examinat ath de
in~tanta de judecatA. cil ~i de aile organe administmtive SIIU private. Ori de cite ori 0
lege speciaUI nu prevedc exprcs compelen\!! allui organ cu activilate jurisdic!ionalil.
litigiul va reveni spre solu!ionare nemijlocit instan!clor judtX:ato~i, care au
plenilUdinea de competen!A. Mai mull decit ath. in compl.'tenta insulO!clor
judcdllo~i mai cste anibuil1i ~i cxeldtarea {.'Ontrolului hotilririlor pronuntate de alte
organc Cli ac:lh iUti... jurisdiclionalil. Astfel :ut, 10 Cod Civil sUlbil~te cd. apardrea
drepturilor civile
se face pe cale jlldil'i:mi. iar apiirarea dreplUrilor chile pa call.' adminiAAlli\'a se
fill'C J\W in cazurile expres prevazlltc de lege. Hotanrea emisA pe cale
administrdtiva poote ti atacata in instan\!! de judecatil
Ir.,J iA-r:,:::. Cmllp('tc1/(n CII plum/itate de (1rgane. in dependentii de modalilat~1 dc
alcgcre a
organului com~tent.. poate fi clasificata in competen!A; altemativa, conditionata !
imperati\'a). conven!ionalil.
COl1lpeten{a get/era/d a/Jenwm'd reprerjntd aptiJlIdulea daJd prin lege de
a .wllupl/1/a (1 anllmitd callzQ mm 11I1I/tor (1rgane ClI activiJtJJe jllrisdicponafii,
pe".oona intt!r~atd tnVld dreprul de Q alege u1/1I1 dbl1re organele men(ionate m
lege.
Astfel.legea of em reclamantului dreprul de a alege ~i valorifica posibilitatea
eXar:linarii ~ solu!ionarii unei cauze civile tie de catre instanta de judecati. fie de
caire alte organe jllrisdictiooa1e. Trebuie mentionat ca aceste oporrunitAti nu se
exclud reciproc. or. asta ar semnifica impiedicarea accesului liber la justitie. AstfeI.
tilUlarul dreptului subiectiv se poate adresa consecutiv organului extrajudiciar
competent ~i apoi instan!ei judec:3to~ti competente. ori concomitent la ambele. De
exemplu: '
a) decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestapei poate fi
contestatA la Inspectorawl Fiscal Principal de Stat sau atacatA in instanta de
judecatA competentA (art 2~ Codul Fiscal nr. I 163-XD din 24.04.1 r:xJ7),
b) persoana care se consicJera IezatA intr-un drept sau interes legitim de c:3tre
fumizotul de informapi poote ataca actiunile acesruia atlt pe cale extrajudiciarn.. cit ~
direct in instanta de contencios administrativ competentA. (art. 21. alin.l, art22 $i 23
ale l.egii nr. 982-XIV din
11.05.2000 privind accesulla informatie).
Competen~ generalil coru:lqionatii (imperaJivd) repreVnJii aptiJwJinea doJii
prin lege de a sofu(iona 0 anllmiJd pricinli mai mu/Jor organe cu activiJaJe
jurisdic(iona/ii 'introO aruuniJjJ omine succesivii, jiJ! prin stohiIirea und procedurii
prwlabik de .mfu(ionare pe cole extrajwliciard a fiJigiuhlL
 Existenta procedurii prealabile de soluponare pe cale extrajudiciara a litigiului
poote fi condiponata de lege sau de ac6rdul Mlor. Astfel, pennu anumite categorii de
cauze legea stabil~te respectarea in mod obligatoriu a procedurii prealabile:
a) litigiile de contencios administrativ (art 14 Legea contenciosului
administrativ).
b) litigiile privind repararea prejudiciului material ~i celui moral cauzat
salariatului (ar.
332 Codul Muncii),
c) litigiile privind transportul marfurilor ~i trdl1sportul de aiUitori ~i bagaje pe calea
femtA
(art 155.156Codul transpOrrului feroviar,l.egea nr. 300 din 17.07.2003).
d) litigiile privind transporrul auto de nWfuri ~i calarori (art. 49 Codul transporrurilor
auto,l.egea 116 din 29.07.1r:xJ8),
I e) litigiile privind apararea drepturilor consumatorilor (art. 13 Legea privind protectia
consumatorilornr. 105 din 13.03.2003).
AceastA procedum extrajudiciara poote reZlllta $i din contmctul incheiat de
M, in cazul in care e.<;te stipulalA clauza ponivit clreia p.'lrtile contmClate. in caz de
aparipe a litigiului. vor incerca solu~onarea acestuia, pina la adresarea in judec<u:L
pe caJe mTliabila, prin inaintarea de pretenpi ~i rec1amatii.
Procedura extrajudiciarn.. in astfel de cazuri. reprezintA 0 conditie obligatorie
prealabila sesizmii instantei de judecatA. Daca judecatorul constati. Ia faza intentArii
procesului. ca reclamanlUl nu a respectat procedura de soluponare preulubila a
cnuzei pe calea extrajudiciarn.. previizuta de lege penbU categoria respectiva de
cauze sau de contraClU1 parplor. alUnci conform art 170, alin.1 lit (a) CPC va
restitui cererea de chemare in judecatA. Daca aceasta caren!A este depistatA pe
parcursul examinarii cauzei. alUnci conform art 267. lit.. (e) CPC in.<;tanta
judeditorea.d va scoate cererea de pe mi.

"

36

37

"

"

Competenp generalii conven{ionalii (conJradualii) repre;jntQ aptiJudinea dot4

prollege de a solu{iona ° l1IIUI1IiJii cauZJi mai mu/Jor organe cu adiviJoLe
jUri.'ilJk(ionalii. alegerro orgarwlui competenJ avind 1nc prill acordul piir(ilnr, eu
condqit1 eo au conveniJ a~upm aceStukl fapt prin indu!ierea unei conven(ii.
De regula, in astfel de cazuri este vorba de judecata arbitrala ~i convenpa de
arbitraj. Cooform art. 2 aI Legii nr.I29-xm din 31.05.1994, parple au dreptul sa
transmir.a judeclpi arbitraIe orice litigiu, izvorit din relapi economice conform clauzei
despre arbitraj din contract sau din alt acord.
Conform art. 30 CPC, plicina civilli care este de competenta instantei judeclto~ de
drept cornun sau a celei specializate poate Ii stramutata, pina la emiterea hotMlii, spre
judecare arbitrala, dadi pfu1ile consimt ~i daca 0 astfel de stramutare nu este interzisa
prin lege.
in contexnd aceslOr prevederi putem afirma ca intelegerea piirtilor despre
solutionarea unor cauze civile se va putea incheia atit inainte de apatipa eventualelor
litigii, dt ~i pe parcursu 1 exarninarii acestora in instanta de judecata. .
Competenta contractuala se aseamana cu COI11pdel1ta altemativa prin faptul
existentei posibilir.api de a alege organul care va judeca pticina. fusa. in cazul
competentei alternative dreptul de a alege organul competent revine reclamantului.
vointa piritului in aceste cazuri nu conteazA. Pentru ca reclamantul sa poatii alege
alternativa soluponarii litigiului de cltre arbitraj este nevoie ~ de acordul piritului, or,
convenpalclauza de arbitraj este una btlaterala. Daca reclamantul in virtutea optiunii
legale decide sa se adreseze nu in arbitraj. ci in instanta de judecata. obiecpile piritului
inaintate in condipile art. '2fJ71it (e) CPC afecteazA alegerea reclamantului, cererea
urmind a fi scoasa de pe rol.
Important este ca legea sa nu internca soluponarea acestora de catre alt organ decl't
instanta de judecata. AJtfel spus, atunci cind in plivinta unor categorii de-litigii legislapa
va institui competenta generala exceptionala, altemativa sau conditionar.a (imperativa),
acestea nu vor putea fi atribuite spre soluponare altor organe nici chiar plin inJ.elegerea
MIor.

2. DeIimitarea oompetentei imtantelor judecl~ de competenta Cw1iI

Constitutfonale.
Delimitarea competentei instantelor judecato~ de competenta CUrpi
Constituponale are la bazA deoSl'birea co/ttrolului constinr{ionoJitiitii aI actelor
normative, exercitat de Curtea Constitutionala. de cOlltrolll1 legalitii(ii actelor
normative. exercitat de instantele de contencios adrninistrativ.
ConJrolul colt~tiJu{iollaJjJd!ii e.<;\e acmWtea de verijicore a coliformitiJtii
legilnr ~ a/Jor acle normative cu CoII.mtu(ia, iar ca institutie cuprinde regulile
ptivitoare la organele competente de a face acea.c;tii vetificare. procedura de urmat,
pl'el-"Um ~i mJ!surile care trebuie luate du~ reah7.area acestor Droceduli. Misiunea sau
scopul de bazii a controilJui constitu{ionalitii(ii este vrore;area lerzii fillldaJlle11lale.
velificindu-se a<afel corespunderea actului normativ contestat cu prevedelile Constitu!
iei. semnificativa fiind ~i denumirea acestui control.
Conform art. 134 aI Constitutiei RM., CUrtea Constitu!ionala este unica autoritate
de jutisdictie constitutionala. Pottivit art. 135 aI Constitupei, CUrtea ConStltuponala
exerei\1i. la sesizare. controlul constitu\ionalir.api legilor ~i hotaririlor Parlamentului. a
decretelor ~intelui RM. a hotaririlor ~i ordonantelor Guvemulu~ precum ~ a tratatelor
intemaponale la care Republica Moldova este parte. De asemenea, CUrtea
Constitutionala rezolva cazurile exceptionale de neconstituponalitate a actelor sesizate
de CUttea Suprema de Justitie.
in ceea ce ptiv~te cOlltrolllllegaliJii(ii aetelor normative, impoitant este faptul ca
acestui control ii sint supuse numai acte/e lIonnorn'e subordollate leg/lor. care conpn
 reglementari adoptate in vederea O1:r:Glli::Jjrii execl/rarii sau exJ!cutiirii ill cOllcret
G legii. care nu pot nici sa
modifice expres legea ~i nici sa 0 contrazidi. Acest control este rea\izat de instantele de
judecatii
38
competente, de accea, cind vorbim despre cU/ltroilJ legaliriitii. vorbim despre un
cOIltrolul judiciar aI actelor normativ sub aspectullegalir.api. Scopul de t,dZA a
cOlltrollllui judiciar allegalitapi actelor normative consta in TJrore;area resvecriirii
vrinciDiullli lefwliratii in adiviratea alUoritiitilor u.ublice, velifidndu-se a.c;ttel
corespunderea actului normativ contestat cu prevederile legilor ~ altor acte normative
subordonate legilor ierarl1ic supetioare.
lnstanta de judecat(j nu poate decide asupra constituponalimpi sau
neconstituponalitatii actului normativ conl1..'Stat. deoarece nu dispune de astfel de
atribupi, ci du~ cum menponeaza unii auton, instanta sOlupc:JeaZA coliziunea ~ta inlre
difetite acte normative, determinind daca actul nonnative cu putere jJridica inferioara
corespunde prevederilor actului nonnabv cu putere juridici supetioara. Jar daca in
procesul judecarii cauzei, se constar.a ci norma de drept wmeazA a fi aplicar.a este in
contradiqie cu prevederile Constitupe~ instanta inainteazA, pottivit art. Ii CpC. CurJji
Supreme de Justitie propunerea de a sesiza Curtea Cvn~1ituponala in vederea vetificarii
constituponalitBtii.

3. DeJimitarea competentei instanteJor judeclto~ de rompetenta Judedtilor

arbitrale in solutionarea cauzelor civile.
Judecata arbitrala, ca orice alt organ cu activitate julisdictionaIA. t:Ste compcten~
sa judece doar acele cauze care sint date in competenta ei. Conform art. I aI Legii eu
prMre /a judecata arbitralii. judecata arbitraIa este 0 instantli care are functi~! de a
solupona litigii ce apar inlre persoane fizice ~i juridice. Judecata arbitraIA poate avea
competenta generala sau poate fi specializata. pentJU anumite categotii de litigii sau
pentru un anun lit cere de subiecte.
Conventia de arbitraj este un ctiteliu de delimitare a competentei instantelor ju~
de competenta judecatilor arbitrale. Conform art. 2 aI Legii cu pril'ire /a judecata
arbitra/d, parple au dreptul sa transmita judecatii arbitrale spre solutionare olice litigiu,
izvon't din relapile economice. conform c\auzei de arbitraj din contract sau din alt acord.
In aces! sens urmeazA a fi intrunite un ~ir de condipi:
I) Conditii rnatelial-iutidice:
a) litigiul trebuie sa rezulte din rapoItUri julidice de drept ptivat ~ sa carla sub
incidenta
clauzei de arbitraj.
b) clauza de arbitraj lI'eOOie sa fie incheiar.a in forma scrisa.
c) persoanele care au incheiat convenpa de aroitraj trebuie sa fie capabile, iar
reprezentanpi trebuie sa dispuna de imputemicirea respectiva.
2) Conditii mocesuale:
a) litigiul trebuie sa tiM concomitent ~i de competenta instanJ.elor judecato~.
b) litigiul nu trebuie sa tiM de competenta exc1usivii a instantelor judecat~.
c) convenpa de arbitraj trebuie sa fie incheiat:1 pina la examinarea cauzei in fond
de catre
instanta de judecatA,
d) in convenpa de arbitraj se indicma .iudc .:ald :l:nitrala in care ~.;:, ide
u1il1~",it spn:: solutionare toate litigiile ~te sau doar ('pan.: dio' e':. )),~:,\ !Xir\il~
prevad trJnsmjlf';(;~ i;tigiulu: spre examinare unui tn'bunal ar,,:t'<ll pe" r,,\J1~: It.
::ll~n( ! ~ xanh.1J'ea lui se va laC(' in .. :'--:1formitate ("u regulile aprobate de
orga1J';,~\ia l~ linga ,'ar.: fu 1-1ioneazA arbitrajul. dar daca III1Ji organ arbitral ad-hoc,
in clauz.a Je wbitrai p1\r\il~ treP:I!I' ~1 in Ii.:e arl'iuii sau modul de numire a lor.locul
de solutionare ~i regulitt' judcciJ~i. hI cazul in CaJ'I' pat1ile nu respecta una dintre
condipiJe menponare mai sus clauza de arbitraj est..: nulit
Conventia mb:tmlii arc ca afe,;! in\.t:,tirc;t l.nt.; organ arbitral cu soluponarea
litigiului dintre rarti. i:J prooule iliu:t:p~. ef<.'1,;,,: :1'. k;.l.ul-:: ;l: <...)INi,Ulrea
judt:ditii arbitraie. dar ~i in 1cgalur.i.::u procedura de umlal., ei~'te ('JI1' det'urg din ;. )
J1~nutullonventiei.
Ca ~i olilX' cr~:U1 eu atrihulii Juri<,'_1i~;i('nak~' iW:lecCita ari:'lra'a este
obligatii sa-~i ventice .::ompelen!J, Confonn an. ~2 d1l1 Regl.!,,;'k "",'1 Cl,'i, c!" \
11'itJ,,, ~'('lnl'rc;allnlemaponal de pe

39
linga Camera de: Come., ~i Industrie a Repuhlicii Moldo\'a (M.O. nr. 131-132 din
31.10.20011. trinunalul arbitral \'a veriflCa competenJa sa in ~Iulionarea litigiului. in
cazul in care ~.\'a stabili c.'I caU/4 e:\PU~ in ccrerea de arbitrdre nu line de competenta
Cu.,ii de Arbitraj. el va emite 0 inc~ie:re ~i va rcstirui cererea de arbitrare ~i
documentele anexate reclamanrului, iar conform an. II alin, I lit (C) aI Legii CII pm'ire
la jlldecat arbitra/ij constatarea fclptului ca litigiul nu este de competcnJa judcca~i
constirui temei de clao;are a procesului.
Obliga!ia de a~i \'erifica competenJa revine ~i instantei sesizate cu un litigiu. daca
in fd\il ace"eia una din p3J1i invoca 0 convenlie arbitmla. ExistenJa unei convenpi
arbitrale e.1e de natura !;3 excludii competenta instantelor judecato~ti QJ privire la
acellitigiu. La acest efect principal ~ refera djspozi~ile an. 267 lit (e) CPC. astfel dadi
reclarnanrul in condipa existentei clauzei de arbitmj decide !;3 se adreseze nu in arbitraj.
ci in instanta de judecatA, obieqiile piritului inaintate impotriva exarninMii litigiului in
instanta de judecatA, pin! la examinarea cauzej in fond. afecteaza alegerca
reclamanrului, eererea urmind a fi scoasa de pe mI. dupA ~ se verifica valabilitatea
clauzei de arbitra j sau faptul ca ea nu ~i-a pierdut valoarea sau faptul ca este aplicabila.
Important e.<;te ca pAJ1ile pot decide strAmutarea litigiului la judecata arbittal! chiar ~
dupA aparipa litigiului. ba chiar mai mult ~ dupA intentarea procesului in instanta de
judecata.
Conform art 30 CPC, pricina care este de competenta instanjei ju~ de drept comun
sau a eelei speciaIizate poore fi strAmutatA, pin! la erniterea hotMrii. spre judecare
arbittalA dacA pArlile consimt ~ dadi 0 astfel de strWnutare nu este interzisA de lege.
Sint competente sA judece contestapile impotriva hotMrilor judedilii arbitrale
ew,ile de apel de drept comun sau dupA caz Curtea de apel econornidi.

4. Dl~jmltarea competentei instanteJor judeditorqd de drept comun de competenta

bNanteJor jud~ f.COIIOIt1Ice.
 Crearea instantelor economice ca 0 mmum independentA a sistemului judiciar aI
Republicii Moldova, a avut ca urmare aparipa problemei cu privire la delimitarea
competen\ci
in~1antelor judecAto~ dMrept comun de competenJa instantelor ju~ econornice.
Delimitarea competenjei vi.zeaza mai multe aspecte ~ anume:
a) competenta instantelor judecato~ de drept comun ~i econornice in soluponarea
cauzelor civile.
b) competenJa instantelor judecato~ de drept comun ,i econornice in soluponarea
cauzelor ee decurg din raporruri juridico-publice (contenciosul administraliv),
c) competenta instantelor judecato~ de drept comun ~ econornice in judecarea
cauzelor in ordinea procedurii in ordonantA,
d) competenJa instantelor judecato~ de drept comun ~ economice in examinarea
cauzelor cu privire la contestarea hotMrilor arbittale ~ de eliberare a titlurilor executorii
penttu
executarea sHira a hotaririlor arbittale. '
e) competenJa instantelor judeciito~ de drept comun ~ econornice in examinarea
cauzelor cu privire la recun~re ~i incuviinJarea execut!lrii silite. 0 hotliririlor instantelor
judcclto~ti striiine ~i arbirrajelor intemalionale.
Conform art 28 CPC, instantele judecato~ de drept cornun judedi cauzele civile, ell
parTidparea pen;oanelor flzice ,i juridice. autorit!l\ilor publice. privind ap1lrarea
drepturilor incalcate sau contestate. dacA apArarea nu se efecrueaz!l pe 0 alra cale
judiciarA.
Regulile generctle cu privire la competenta instantelor judecato~ economice sin!
stabilite in an. 29 CPC, in conformitate cu care in competenta instantelor economiee este
datA judeC'clrea /iJigillor economice care rezuIra din mporruri juridiee civile,
financiare, funciare ~i alte mporruri .\'tahilite imre persoane juridice. precum ~i persoane
fiziee care dispun de statutullegal de intreprinzAlor individual (practidi activitate de
intreprinzAtor tam a constitui 0 persoanajuridica).
in lipsa unci dctini~i legale a no\iunii de liJigW eco1/(/mic. acea<;ta nu pOale
con~titlli un criteriu exact de dclimitare a competentei instm\elor economice de eele de
drept comun. Acca..1a dclimitare poatc ti rcalizma prin lIrili71trea in climul a doua
criterii. elabomte de doetrina $i I'\: larg folosite in pmctica.
Criteriile de delimitare a competentei instantelor judecato~ de drept comun de
competenta instanlelor jlldeciito~ economke sin! COmr1Ollfll(a .~lIbiecfil'il II
/1/flort/lllli maTerial litigios ~i I/antra jllridica (/ raflOlllll/li maferiallitigios.
I) Comoonenta subiectiva a raoortuJui materlallitieios (starurul juridic aI subiC\:
(elor
pmticipante la raporrului material litigios).
Rei~ind din prevederile an. 29 CPC componen(a sllbieefi\'(j a rapol1/1l/1i
mflferiallitigios
trebllie sa I!e eonstitllifa din:
a) oersoane iuridit:e.
Conform art 55 Cod Civil: perslX11li'i jllridieii este organi;JJ{ia care are IIn
parrimonill
di.ml/d ~i riirpunde pentnl obliga{iile sale cu acesr patrimonil' poote sa dobi1ulea.fCii
~i sa exm:ite in mune proprill drepfUri patrimoniale ~i personale neparrillloniale. sa-~i
QSlune obliga{ii. poofe ft reelamanf # pirft in insran(a de judecatO.
Persoane1e juridice pot fi de drept public sau de drept pmm care. in raporturile
civile. sint siruate pe pozipi de egalitate (art 57 Cod Civil).
Persoanele jllridiee de drept public reprezinIA starul ~ unit!l\ile administrativ-
teritoriale care participA la mporrurile juridice civile pe pozipi de egalitate cu celelahe
subiecte de drept. Alribupile starului ~i ale unilAplor administrativ-teritoriale se
exerciIA in asemenea raporruri de organele acestora, in conforrnitate cu competenJalor
(art. 58. 192, 193 Cod Chin.
Persoanele jllridiee de drepf privat pot avea soop lucmtiv (comercial) ~i scop nelucmtiv
(necomercial). se constiruie liber ~i doar in una din formele previiZllte de lege (an. 59
Cod Civil).
Persoanele jllridice de drept privat eu scop lucrati\, sint numite sociefii{i comerciale ~i
potrivit an. 106 Cod Civil pot fi constiruite doar sub formA de:
- societate in nume colectiv. .
- societate in comanditA,"
- societate cu mspundere IimitatA,
- societate pe acpuni.
Pe ling! societ!ltile comerciale, mai deosebim $i cooperativele - asociapi benevole
de
persoane fiziee $ijuridice. organizate pe principii corpomtive in scopul favorizilrii $i
garant!lrii. prin acliunile comune ale membrilor sAi. a intereselor lor economice ~ ale
altor interese legale (art 171 Cod Civil).
Un loe aparte in sistemul persoanelor juridice QJ soop lucrativ i1 ocupA
intreprlnderile de .~tat - fondate ~ dotate de catre Guvem sau aIte organe abilitate ~
intreprinderile municipale fondate ~i dotate de ditre autorit!l\ile administratiei publice
locale (an. 179 Cod Civil).
Persoanele jllridiee de drept privat aI cArei soop este alrul decit eel de obpnerea de venit
sint numite organi;Jz{ii neeomercwle (art ISO Cod Civil).
Organizapile necomerciale sint:
a) asocia(iile - organizape neoomercaI! constiruiIA benevol de persoane fiziee $i juridiee
a.c;ociate prin comunitatea de interese penttu sarisfacerea unor necesit!l\i necomerciale.
care pot avea forma de ac;ocialie ~c;cA, asociap religioac;ii, partid sau de alIA
organizalie social-poliridi, sindicat, uniune de persoane juridice. patronat. alte forme in
oondipile legii (an. 181 Cod Civil).
b) funda{ii/e - organizape necomercial! tlIrii membri. infiinJaIA de una sau mai multe
persoane fiziee sau juridice in vederea atingerii anumitor scopuri necomerciaIe (art 182
Cod Civil).
c) in.~tifU{ii/e - organizape necornercialA constiruira penttu exercitarea unor funcpi de
administrare. ~ciale, culrumle. de invA!funint ~i altor func~i cu caracter necomercial.
care pot fi

40
41

~
plJJ/ice - fondate ~i fmantate de 0 autoritate publidi sau private - fondate ~i finantate de
persoanc de drept privat (art 183 Cod Civil).
b) oersoane fizice care dispun de statutulle231 de intreprinzator.
C.onfonn art 26 C.ad Civil. pcrsoana fizidi are dreptul sa practice activitatea de
intreprinzator. tara a con~1itui 0 per.;oana juridic!, din momentul inregistl3rii de stat in
calitate de intreprinzator indhidual sau in alt mod prcV3zu1 de lege. Asupra acrivil8.1ii
de intreprinzator individual se aplidi regulile care reglementeazA acrivitatea
persoanelor juridice cu scap lucrativ dadi din lege sau din esenta raporturilor juridice nu
rezulta altfel.
Conform art I al Legii cu pril'ire In patenta tk intreprinziitor nr.93-XIV din
15.m.I998. paJenJa de 'inJreprinziikJr este un certificat de stat nominativ, ce atesta
dreptul de a deslasura genul de activitate de intrcprinzator indicat in ea in decursul unei
anumite perioade de timp.

Patenta se elibereaza pentJU unul din genurile de activitate, a caror lista este
anexata la lege. Patenta este valabila numai pentJU titurarul ei ~ nu poate fi transmisa
altei persoane. Des~rarea acrivitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune
inregistrarea de stat a titularului acesteia ~ primirea licenJei. Asupra titularului patentei
nu se extind cerinJele privind prezentarea darilor de seama financiare ~ statistice,
pnerea evidenJei contabile ~i financiare, efectuarea operapilor de cac;1i ~ decontarilor,
precum ~ prevederile art. 90 din Codul fiscal.
Conform art. 2 aI Legii privind gospodarii1e filrdnqti (tkfennier) nr.1353-XIV
din 03.ll.2roJ,gospodiiia (iiriitreascii este 0 intreprindere individual!, bazata pc
proprietate privata asupra terenurilor agricole ~i asupra altor bunuri, pe munca
personala unei singure persoane sau a membrilor unci familii (membri ai gospodariei
~), avmd ca scop oblillerea de produse agricole, pre1ucrarea lor primara.,
comercializarea co preponderenja a propriei producpi agricole. Numai gospodariiJe ~
pot destasura acrivitate in.dividuala de intreprinzator in agricultura. Gospodaria
t1ir8ne3Sdi are statutul juridic de persoana fizica.
PentJU ca un litigiu sa fie examinat ~ soluponat de ditre 0 instanta judeditoreasdi
economica este necesar ca ambele p1ir1i ale litigiului sa dispuna de statuI de persoanii
juridici sau persoanii jizjca cu statut de antreprenor, dobindit in modul prevazut de
lege. Dac1i cel pulill una din p1ir1ile litigiului va fi persoana fizica. atunci litigiul se va
examina de c1itre 0 instan!1i judec1itoreasca de drept comun.
Este impatant de menponat ca este obligatoriu statui de intreprinWtor
(comerciant)
.. numai pentJU ~rsoana fizica. dar nu ~ pentJU persoanele juridice, care dopa cum am
precizat pot fi cu scop comercial (societatile comerciale), dar ~ tma de, scop comercial
(organizatiile necomeiciaJe), or instanJele economice nu judec1i numai litigiile dintre
societatile comerciale, dar dintre toate categcxijle persoanelor juridice constituite in una
din formele preV3zute in ti1lul II, capitolul2 Cod Civil aI RM.
 InstanJele judecato~ economice judec1i cauzele ce tin de competenta lor co
participarea organizapilor ~i et:dJenilor Republicii Moldova, precum ~ organizapilor ~i
cetatenilor str1iini ~i apatrizilor, organiza1jilor cu investipi straine, organizapilor
intemaponale care pracridi acrivitate3 de intreprinzator, daca plin lege sau tratat
international sau prin inJelegerea p1irtiJor nu este stabilita o alta modalitate de
solutionare a litigiilor (art. 29 aIin. 3 O'C).
2) Natura huididi a raoortuIui materiallitb!ios:
Reie~ind din dispozitiile legale. constatam di instanJele judedito~ economice
judec1i
litigii/r ecollc.mice. Dat fiind faptul di lip~ 0 definitie legaIa a "litigiului economic",
importanta este determin.in:a corectii a esenJei notiunii de "economic". Astfel,
intrebarea este daca acest caracter denota .5lIbiec(ele Intre care apare litigiul. raspunsul
fiind - fntre agenpi economid sau
natura rapoItului juridic din care rezllitii litigiul - rapol1 juridic patrimonial, adidi cu
caracter ecol/omic. c0ntinutul ciiruia poote fi evaluat in bani.
Expunerea art. 29 alin. I lit (a) CPC favorizeaza idee3 conform direia,
initiallcgiuitorul preciZe3Z1i di in~1an!ele economice judec1i litigii/e eCO/lOmice.
avindu-se in vedere in primul rind notura acestora, adidi cu camcter patrimonial, dupa
care urmeaz3 precizarea subiectclor raporturilor juridice din care rezulta aceste litigii
patrimonialc.
Acest tip de litigii rezulta din raporturile juridice materiale patrimoniale stabilite
in legawr1i cu incheierea ~ executarea contractelor civile, rccun~rea ~i apararea
dreptului de proprietate ~i altor drepturi reaIe, repararea prejudiciului material cauzat
Aceste dOllli criterii sint intr 0{) suinsa legatur1i ~i door aplicarea lor in cumul
garanteaza determinarea corccta a competel1Jei generale a instanJelor judec1it~
economice, d~i in practica preponderent se pune in aplicare criteriul dupa compoTll!
n(a suhiectil'll.
Atunci cind votbim despre competen\<! instanJelor judec1it~ economice, in opinia
unor autori (Iarkov), putem face delimitare intre competenta generalii ~ cea specialO.
Competen\<! genera/ii a instanJelor ju~ economice are la baz1i cele dou1i criterii
enuntate ~i include in sine:
.a) cl1l1Zl!le patrinwnioJe care rezulta din raporturi juridice civile, funcjare,
financjare ~. a.
stllbilite fntre persoane juridice sou persoane pe care dispun de stl11Uf de
antreprenor indiIiduaI (art 29 alin. I) lit (a) CPC),
b) cauzele de contestare a hot1iririlor aJbitrale ~ cauzeJe de elibernre a titlurilor
de executare silita a hotaririlor aJbitrale pronun{ate pe teritoriul Republicii Moldova,
daca in lipsa convcnti ~ aJbitrale, instanJele economice ar ii fast competente sa judece
litigiul in fond in prima instan!1i (art art 29 alin. I) lit (e), 36 alin. I) lit (d), 477 alin. 3
CPC),
c) cauzcle de recuno~re ~i incliliintare a cxecut1irii silite 0 hot1iririlor
instanJelor judec1ito~ economice straine ~i aJbitrajelOi intemaponale (art 36 alin. I) lit
(e) cpc, d~i
contravine art. 468 CPC).
Competenta specialii este stabilita plin lege indiferent de componenta suhiectiva a
raportului materiallitigios sau caracterul patrimonial allitigiului ~ include in sine:
 a) cauzele dintre acponar ~ societate3 pe acpuni, intre membrii altor societati ~i
societate. incIiferent de subiecte, ce rezulta din activitatea economidi a socielA\ii
respective (art 29 alin. I) lit (b) CPC),
b) cauzele privind declararea insolvabilitatii (art. 29 alin. I) lit (ci, 36 alin. I) lit (h)

CPC).
c) cauzele pri.. in<! contestarea actelor administrative ce \izeaza dreptul de
proprietate
asupra unor bunuri care au intrat in circuitul civil (art 29 aIin. I) lit d) CPC, 36 alin. I)
lit c) CPC1.
d) cauzele privind ~ drepturilor ~ intereselor statului. ale unita~lor administrati\-
teritoriale ce pn de huget. privind rezilierea contractelor ce Jezeaza interesele statului.
privind prote...1ia mediului inconjurator (art. 36 alin. I) lit a) CPC).
in competenta instanJelor judec1ito~ economice pot fi date prin lege ~i alte
categorii de

caUle.

Competenta examin1irii cauzelor in ordinea procedurii !fICCiaJa ~i a cauzelor

in ordineJ procedurii in ordonan!ii de ditre instantele judeditore~ti economice nu este
expres prev3zuta i:1 Codul de Procedllr:'i Ch,ila sau alte legi, fapt car pune sub
indoiala legalitatea examinarii unor a.~tfe1 de catl'gorii de cauze.
Rcic~ind din faptul ca procedura in ordonan!ii reprezintii procedura simplificaw J
pJ\1cedurii in actiunc civila, instanJele judecato~ti economice vor examina in ordinea
pl\1cedurii h ordonan!ii acele cauze care. sint date prin lege in competenta lor spre
solutionare in ordinea aqiunii civile. insa. trebuie de rnen~onat di ordonanta
judeditoTea.'CA va putea fi emisa doar in caw pretentiilorprev3zute la lit a), b). c), i),j)..
k) an. 345 CPC.

iL

42

43

5. Competenl3 in judecarea rewndiciriJor conexe.

R.:gulile CtJ privire la com~enta in judecarea revendidlrilor conexe sint ~abi1ite
in an.
31 CPC.
,,\'Ifel. in cazul conexiunii mai multor revendicari. unele dintre care sint de
competenta in'~mtei jlJucdit~i de drept cornun, iar allele de competenta unei instante
specializate. tOa!~ pn:l~nliilc ~ examine-dZA de catre instanta judedtoreasca de drept
comun.
in cazul concxiunii mai mullor revendidlri, unele dintre care sint de competenta
instanlei
 jllJc.'CAton:~ti de drept comun sau economice. iar altele de competenla instantei
de contencios <Juillinistr.ui\'. toate Prctcnliile se cxaminca7A de cAtre instanta de drept
comun sau cconomic1l. cu exceplia' cauzelor privind contestarea legalitlitii actelor
administrative CtJ caracter nonnativ.

TEMA V.competenta jurisdictionala a instantelor judecatoresti

I. Notiune'd ~i felurile competentei jurisdicponale.

2. Compctenta jurl-dictionnla materiali\ n iru.1antclor jl1dl'Cato~ti de drcpt l'onUI11 ~i
a insbmtclor judedito~ economice.
3. Competenl3 jurisdiqionalii teritorialii $i felurile ci.
4. Temeiurile $i proctodura strimutarii cauzei de la ino;tanl3 sesi7.ata la 0 alta ino;tanpi.
5. Efcctele inci\lc:irii regulilor cu pri\ire In compctentll jurisdlctionalii.
6. Conflictele de competent! juRidictionaliL

1. Notiunea ~I felurile competentel jumdiqionale.

Dupa ce s-a stilbilit cA pricina tine de competen\!! instantelor jude..';1to~ti. in
C"ddrul
sistemului ace&or organe. urmeaz1l a se stabili daca pricina respectiva va fi ~Iulionatli
de c3.tre judeditorie, Curtea de apel $3U Curtea Suprema de Justipe.
Dad\ normele de cOInpetenra genera/a fac delimitarea intre imputemidrile
instantelor de judecatli ~i ale altor organe cu activitate jurisdicponal1l. acestea fiind din
cadrul diferitor sisterne. atunci C(Jlllpetenra juriwicriono/ii constituie totalitatea
normelor de procedurti civila potri\it cArol"cl se face distinctia intre imputemicirile
legale de a examina ~i solutiona callR civile in cadrul sistemul judiciar. intre instantele
de judecatA.
Competen~ jllri'ldic(ionalti reprdlliti aptillldinea reellnt>selltc; de lege IIIIei instan(e
jlldeciiWre~ concrete de a examina ~ SOlu(iOl1/1 a anlllllitii cauziL
In cadrul aceluil1$i sistem de organe. adica a compctentei jllrisdiclionale.
distingem competenta material! ~i competenta teritoriali, dupa cum ne rdportAm la
instantele judecato~i de gl"cld diferit (pe verticala) sau la instante de acel~i gl"cld (pc
orizontala).
Competell(ll juri.'ldic(iona1ii materialii repre'dnta aptitzulinea recUlwsellla de lege
unei instan(e ftukciiWre¥i de un anumit grad de-a exomuw ~ solu(iona 0 amllnitti cauzd
in fond in prinw urstan(ii
Competenta jurisdictionala materialii delimiteazii competen!a intre diferite verigi
ale instantelor judec8lo~ti cu privire la examinarea ~i solulionarea cauzelor civile in
calitate de prima instan\8. pe vertical1l. mspunzind la intrebarea ce solutioneaz8 fiecare
instanlii de judecatli in fond
Competen~ jurisdic(UJna1ii teriJ.orialii . aptiJudinea reellnoscula de lege unei instan(e
judeciihJre~ de ace~ grad de a exnmina ~ .wJlu(iona 0 aJlllmita Ct11lZJl in fond in
prima imtmrtii.
 Competenta jurisdiclionala teriloriala delimiteazii competen\!! instantelor judec8to~
de acel~i grad in vederea soluponarii cauzelor civile in funclie de teritoriul asupra cAruia
se extinde activitatea (jurisdictia) lor.
2. Competenl3 jurisdiqionaJii materiali\ a in.<.1antclor .iudl'Oitor~ti de drept
comun a instantelor judecltol'e$fl economice.
2.1 Comoetenta iurisdiclionala matc:rialii a instantclor iudl'Ciitoresti de dreDl
comun.
a) Competen~jllri'idic(ilJlralii materia/a ajlldeciit(lrii/(lr - slabilitii in an. 32 CPC.
PrecizAri :
judeca nllmai in prima instanl1l.
este genera/ii. adica judeca toute categoriile de cuuze cu exceptia celor care sint
date in
compctenta altor instante judecatore~ti.
sc face distinctia inlre compctcnl<l ('(/ imltlllrd tk d~'('111 (,(}1II1II~ uuidi in
ordinea proceduriiin aCliune civiiA (art. 32 alin. I CPCr ~i compctcn\1t ca
ill.wclllrci tiC' m11lC'lIdos atlmillisfralil'. adicA
in ordinea procedurii contenciosului administrdtiv (art. 32 alin. 2 CPC ~i art. 7 din
Lege<!
comenciosului administrdtiv).
h) Competenp jurivdiJ:(kmoM mt1kriaJii a Cur(i/or lk apel- stabilitA in art. 33
CPC.
Precizari :
- este speciala. adidi judeca numai categoriiJe de cauze date in competenta lor
expres ~
excauStiv prin lege,
- se face distirx:tia intre competenta ca in.rtan{ii de drept camun (art. 33 alin. I
CPC) ~i
competenta ca in.rtan{ii t:k conlendos administrativ (art. 32 alin. 2 ~ 3 CPC ~i art.
8 Lege<!
contenciosului administrativ),
- se face distincpa intre competenta ca instanta de fond (art. 33 CPC) ~i ca
instanta de apel
sau recurs (art. 358 ~i 399 CPC).
- este !.1abiJitA 0 competeni3 exclusiva, in matene de contencios administrativ,
pentru:
a) Curtea de apel Chi.$iniiu - care judedi in exclusivitate in prima instanta litigiile
de
contencios adminj~trativ privind nesoluponarea in tennen a unei cereri sau
legaJitatea actelor
administrative emise de autoritapJe publice centrale de specialitate, de Comisia
electoral!! Central!!
cu privire Ia indilcarea legislapei electorale,
b) Curtea de Ape/ ComraJ - care verifidi in exclusivitate legalitatea actelor emise
de
 autoritaple publice centrale ale Gagauziei.
Pooivit art. 33 CPC, ca instan1e de drept comun, curple de apel judedi in prim!!
instanta
cauz.ele civile privind:
a) apararea drepturilor de autor ~i drepturllor conexe, dreptului asupra
inventiilor, marcilor de produs ~ m3rcilor de serviciu, indicatillor geografice (inclusiv
a
denumirilor de origine), desenelor ~ modelelor industriaJe. soiurilor de plante,
topografiilor
circuitelor integrate, numelor comerciale, reprim!!rii concUren{ei neloiale, indiferent
de calitatea
persoane~
b) contestarea hotAririlor Comisiei de Apel a Agenpei de Stat pentru Proprietatea
Intelectual! emise in litigiile din domeniul protecpei.proprietapi intelectuale,
c) declararea legalitAtii unei greve,
d) ~rea ~ incuviintarea executarii silite a hotMriJor judedito~ strnine,
e) lichidarea ~ suspendarea activitAtii asociatillor ~ de nivel republican,
f) incuviintarea adoppei copilului de ditre cetateni ai Republicii Moldova domiciliap
in
str.lin!!tate $i de ditre cetA1eni strnini ~ apatrizi.
b) Competenpjurisdic(ionalii materio14a Cur(ii Supreme de Justi{ie.
"judeca cauz.e numai ca instanta de recurs (399, 431 CPC).
2.2 ComDetenta lurlsdictfonali materIaJA a instantelor ludeditoresti economlce.
a) Compete1lp jurisdic(ionalii materia/4 a judeciiItJriei economke de circumscrip(ie
stabilitA in art 35 CPC. PrecizAri:
- judedi numai in prima instanta. .
- eSte generaJa. adidi judedi toate categoriile de cauze cu exceppa celor care sint
date in
~'Omreten!3 altor instan1e judecAto~ economice.
h) Compl.'tenpjurisdic(ionalii materialii a Cur(ii de apel Ecofl(Jmice.
Preciz1iri:
- eSte speciala. adidi judec!! numai categoriile de cauze date in competen\3 ei expres
~i
~xc3u~tiv plin lege.
- se face distinctia intre competen!3 ca instanl!! de fond (an. 36 CPC) ~i ca instanl!! de
apel
sau recurs (an. 358 ~i 399 CPC).
Potri\it art. 36 CPC. Clinea de Apel Economka judeca in prima instanl!!:
46

a) cauzele privind ap!!rarea drepturilor ~i interese!or statului, ale unitAtilor

administr3tivteritoriale ce tin de buget. privind rezilierea contrdctelor ce lezeaz.a
interesele statului.
privind protectia mcdiului inconjllrator.
 b) cererile de declarare a insolvabiliraUj:
c) cauz.ele privind contestarea actelor administrative ce vizeaza dreptul de
proprietate asupra
unor bunuri care au intrat in circuit civil;
d) cuntestaTea, in conditiile legii, a hotaririlor arbitrale:
e) recun~rea ~i incuviintarea executfuii silite a hotaririlor instan1elor judecato~
economice srrn.ine ~i arbitrajelor intemationaJe;
f) ahe litigii date de lege in competen\3 sa.
Competenta in caz de concurenta a oretentiilor
Potrivit an. 37 CPC, in cazul in care mai multe pretentii legate intre ele sint de
competenta mai multor instan1e de diferite grade, pretentiile urmeazA a fi conexate ~i
examinate de instan1e ierarl1ic superioara. Dispozipa de conexare a pretentiilor 0 emite
instan\3 judeditorea.<ci sesizatA cu cerere.

3. Competenta jUJ'ic;dJqionaIA teritorialA ~ felwile ei.

Dup!! cum s-!! mai mentionat. competenta jurisdic\.ionalA teritorialii
delin'riteazA
coffipe\enta IDstan1elor judedito~ de acel~i grad in vederea solution!!rii cauzelor civile
in funqie
de teritoriul asupra c!!ruia se extinde activitatea (jurisdicpa) lor.
Competenta jurisdicponalii tentoriala poate fi de mai mute feluri:
1) C.ompetmta jurisdk(ionalii f£ritoriaIii generaIii (de drept COnlWl) - care este
. determinatA dup!! domiciliuVsediul sau locul de aflare a piritului.
Regula generaJa de determinare a compe(e01ei teritoriale este stabilitA in art. 38
CPC. conform direia ,aqiwlea unpotriva unui cerii(ean se inJenlea:ii In in.ttan(a de
jlloecatii In a carei jurisdic(ie ~i are domicilild sou ltx:u/ de aflare, iar acpunea
impotriva unci organizatii se intenteazA in instanta de judecarii In a ciireijuri.sdicpe ~i
are sediul sau se ajlii orgamd ei de administratie.
Este numitA ge1lera1ii san de drepr comun deoarece se aplidi in toate cazurile. cu
exceptia
celor pentru care legea prevede expres altfe\.
Conform art. 30 Cod CiviJ aI RM: tkJmiciliul persoanei fizice este /md lmde
acesf(J ~i are /ocuin[a statomicii sau principalii. Se consider!! di persoana i~i piistreazA
domiciliul an'ta timp dt nu ~-a stabilit un altu\.
Rqedin(a persoanei fizice este ltx:ullll1'fk ~i are locuill(a temporara sau
seamdara. Persoana aI cArei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se considem
domiciliatA Ia locul ~intei sale. In lipsa de ~in\1i. persoana este consideratA di
domiciliazA unde se ~ iar dacli acesta OU se cu~ la locul ultimului domiciliu.
Conform art. 31 Cod Civil, domiciliul copilului minor pma la virsta de 14 ani este
la parintii sID sau la acel p!!rinte la care locu~ permanent. iar domiciliul persoanei
lipsitc de capacitate de exercitiu este la reprezentantul ei.
Conform art. 67 Cod CiviJ per.;oana jurididi are un sedill, indicat in actele de
constituire,
Stabilirea ~i schimbarea sediului sint opozabile din momentul inregistrarii de Stat.
2) Competenp jurisdJcponaM f£ritoriolii alt£nlllJMi -. care este determinatA de ciitre
reclamanl
 in a!>ttel de cazuri legea inv~ mai multe instan1e de judecara cu aptitudinea de a
judeca 0 caw concretA, iar alegerea uneia sau alteia este pus!! pe seama reclamantului.
Astfel de cauze sint prevazute in art. 39 CPC.
Potrivit art. 39 alin. 14 CPC, alegerea instan1ei se face la libera voini3 a
reclamantului. 0 instan!ii de judecat!! nu este in drept s!! re!'titui cererea. invocind
faptul c!! pricina data poat~ Ii judecatii ~i de c!!1re 0 altA instanl!!. Totodata. din
momentul in care reclamantul a ales una dintre

in'tan!t:le L'0mp:tcnte ~i a dcpus actiu~J nu mai p.."\Ite solicita ulterior tnmsmiterea

cauzci spre
c\:uninare unci alte instan!t: deoarece dreptul de a alege instanta competcntii incetea7.,i
din :11\ 'P.lCl1!ul dcpuncrii ac~unii.
..\Itemati\a acontua reclamantului constii in taptul ca pc linga posibilitatea de a se
adres:.1 in in-.t;m\il de judecata conform regulii gencmle, adica in a cilrei jurisdiclie i~i
atla domiciliul sau ,,-'diul piritul. reclamatului i se mai acorda p.-.,;ibilitatea de a se
adresa ~ la ins1an\il:
a) in cilrei jurisdiqie i~i are domkiliul reclamantul.
b) in direi jurisdictie se atlii bunurilor pinrului,
c) in ciirei jurisdictie se aflii loeul ,auzfuii prejudiciului.
d) in direi jurisdiclie se atla loeul incheierii sau executarii contractului.
Prin urrnare, aqiunea impolriva piritului aI carui domiciliu nu este cunoscut sau
care nu
are domiciliu in Republica Moldova poate Ii intentara in instanta de la locul de atlare a
bunurilor acestuia sau in instanta de la ultimullui domiciliu din Republica Moldova.
Actiunea impotriva unci persoane juridioe sau a unei alte organizalii peate fi
intentata ~i
in instanta de la locul de atlare a bunurilor acestora.
Ac!iunea care izvo~ din acti\"itatea unei filiale sau reprezentan\C a unei persoane
juridice sau a unci aile organizatii poate fi intentata ~ in instanta de la locul unde filiala
sau reprezentanta i~i are sediul.
Acliunea pentnl plata pensiei de intretinere ~i acliunea pentnl constatarea
patemitatij pot
Ii intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului. .
Acpunea de desfaoere a casatoriei peate fi intentata ~i in instanta de la domiciliul
reclamantului daca in grija lui se atla copii minori sau daca deplasarea lui la instanta de
la domiciliul piritului intimpina diflCUlt.a!i intemeiate.
De asemeea, acliunea de divort in cazul in care unul dintre soli este declarat, in
modul
stabilit. disparut tara urrna, incapabil din cauza unei boli psihioe ori este
condamnat la privatiune de
libertate peate Ii intentata ~i in instanta de Ja domiciliul reclamantului.
Ac(iunile oe tin de restabilirea in dreptulla muncii,la pensie, la Iocuin\!. de revendicare a
. bunurilor sau a valOru lor, de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegala,
tragere
ilegala la raspundere penala. prin aplicare ilegala a masurii preventive sub forma
arestului
preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu parasi Iocalitatea ori
prin aplicarea
ilegala a sanc(iunii administrative a arestului pot fi intentate ~i in instanta de la
domiciliul reclamantului.
Acliunile in reparare a prejudiciului cauzat prin vatamare a integritapi corporale
on prin
aha vatiimare a siinAtapi sau priD cIeces pot Ii intentate ~i in instanta de la
domiciliul reclamantului ori in ill';tan\ll de la locul prejudiciului.
A~unile in rep'.uape a daunei cauzate bunurilor unci persoane fizice Shll ale unci
organiza!ii pot Ii intentate ~i in instanta de la loeul daunei.
Actiunea in apamre a drepturilor consumatorului peate fi intentath ~i in instanta de la
domiciliul reclamantului sau in instanta de la loeul incheierii sau executarii
contnK'tu1ui.
Ac!iunea niiscutii din contractul in care se indica locul executarii lui poate' ti"'intentatii
~i in
in-r;II1!J1 din aoelloe.
Ac(iunea impolriva piritului care c"te 0 organizalie sau un cetatean al Republicii
Moldova cu \Cdiul ori cu domiciliul pe teritoriul unui alt stat peate fi intentata ~i in
i~tan!" de la sediul ori domiciliul reclamantului sau in instan!" de la locul de atlare a
bunurilor piritulu, pe teritoriul Repuhlicii Moldova.
Ac(iunile in materie de a~igumre ~ pot depune in instanta de la domiciliul asigllrdtului.
de 101 "x:ul aflilrii hunurilor sau de la locul accidentului.
3) Competenp juri!idk:(iJmalii terituriaJii exChL~ivii - care e~1e atribuitii expres de
lege
unci anull1ite insl,m!e de judCC'dtii in exclusi\"itate.

in astfel de cazuri nu func!ionea71i competenta generala ~i nici rea ahemativa.

Nom1Cle de procedura C'Me reglementeaza competenta exclusiva sint impemtive. de la
elc nu ~ admite nid '0 derogare ~i se ga.-;esc in W1. 40 CPC.
Astfel, actiunile cu privire la dreptul asupm terenurilor, subsolurilor. fj~iilor
forestiere. planta!iilor perene. res'Urselor acvatioe izolate. asupm IInor ca.-;e. incaperi.
constnlc!ii. altor obiccth'e fixate de pflffiint. precum ~i ac!illnile in ridicare a
sechestrului de pe bunuri. se intente:1Z1i in instanta de la loeul atliirii acestor bunuri.
Daca bunurile oe constituie obiectul actiunii sint situate in circumscrip!ia mai multor
instan\C. cererea se depune in orice instantii in a carei raza teritoriala se atla 0 parte din
bunuri.
De a.<;emenea. acliunile privind repararea prejudiciului cauzat mediului
ilk.'OI1jurator se intenteaza impotriva proprietarilor (posesorilor) de utilaje in instanta de
la locul instaliirii utilajului, cu exceptia cazurilor cind aoesta este instalat in striiinatate.
Examinarea acpunelor privind tezaurul statului line de competenta instan\Ci de la
re~inta org"dIlului imputemicit sa reprezinte vistieria statului in litigiul respectiv.
Acpunile creditorilor defunctului intentate inainte de acoeptarea de catre ~nitori a
sucoesiunii tin de competenta instantei de la locul atliirii averii sucoesorale sau a p3rtii ei
preponderente.
 Actiunile ,impolriva carau~lui, oe rezulta dintr-un contract de trdllsport de
pasageri ~ bagaje sau de incarcaturi, se inainteazA in instanta de la sediul dWu~lui.
caruia. in modul stabilit, i-a fost inaintata pretenpa.
Cererile in judecata ale actionarilor se depun numai in instanta de la sediul
societapi pe

ac!iuni.
4) Competenp jurisdic(kmalii teritoriaJii dupii legiitura fntre cauze - care este
determinata dupa instanta in care se examineaza 0 alta cauzA.
Competenta teritorialii dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputemicire unei
anumite instan\C de a solutiona intr-un prooes cauze de diferita competen!ii. dadi intre
ele existA 0
strinsa legiitura. .
in cazul in care mai multe pretenJii legate intre ele sint de competenta mai multor
instan\C de acel~i grad, pretenpile urrneazii a fi conexate ~i examinate de instanta
sesizata mai intii (art. 37 CPC)

Acrtiunea impotriva mai multoI' Piriti cu diferite domicilii se intenteazA in instanta

de la
domiciliul sau locul de atlare unuia dintre ei,la alegerea reclamantului (art. 42 alin.1 cpc).
Acpunile acoesorii ~ incidentale pn de competenta instan\Ci care este in drept sa
judeoe
ac~unea principaJa (art39 alin.IS CPC)
Acliunea reconvenponalii se inainteazii, indiferent de ins1anta competentA, in
instanta care
judecli acliunea initiala (art. 42, alin.2 CPC)
Actiunea intervenientului principal se inainteaz1i in in~1:mta care judedi ac!iunea
initiala
(W1.42 alin.3 CPC).
Ac!iunile civile oerezultii dintr-o cauzii penala. daca nu a fost pomitii sau
solulionata in cadrul procesului penal. se intenteazA potrivit normelor de procedurn dvla,
potrivit regulilor de competen!i\ stabilite de Codul de prooedura civila.

4, Temeiurile ~ procedura ~utJirii cauzei de La instanfa sesizatJi la 0 altJi

instantJi.
Strdmutarea cauzei este 0 masura intreprinsa de citre insttmta de judecatii dupii oe
a pol nit
proccsul. care (:onstii in schimbarea competen!ci jurisdictionale teritoriale.
in ,l~tfCl de situalii u-cbuie s:1 sc !ina coni de doufll'l:guli:
I) ;mlllahilitatl'll compete1/(ei jllrisdic(iona(e.

An. 45 CPC prevede cA. nimeni nu poate fi lipsit ram consim\.'Imintul sAu de
dreptul judeduii proce<:ului in in!>1aJ11J1 ~i de judeditorii in a caror competenlJl
caU7A1 e.<;te dati! prin lege. cu exceppile expres prev!l7.ote ~ Codul de procedurn
civiiA. Instanta ierarl1ic superioari nu 'este in drept s1i strnmute din oficiu 0 pricina la 0
aM instanJA, ori sa 0 preia pentru judecare in procedura sa.
2) pd-ftrarm compelell(ei.
A<;tfel, cauza primiti! ~;pre examinare in conformitate cu nonnele de competen!ii
va
continua s1i fie examinati! in fond de acei~i instan\3, chiar dadi ulterior ea devine de
competen!a altci instan\C. (art. 43 alin. I CPC).
Aici se impune mentiunea ca la momentul pomiJii procesului competenta
jurisdictionala nu s-a incalcat or, judec3torul a pomit corect procesul. Dadi pe parcursul
judedirii se depisteazii ca proc~1 a fast pomil ~it, cu incalcarea normelor de competenl!
jurisdicponala materialS. aruoo cauza \'a fi strl\mutati! la instanta competenti! (art. 43
alin.2lit (b) CPC).
Chiar dadi nu s-a incalcat compctenja jurisdictiona!!i teritorials. oricum se pot
produce situapi care, fiind expres previizute de lege, pot fi invocate de ditre participanli
~u pot fi aplicarc din ofJCiu pentru a strnmuta examinarea unci cauze de la 0 instan\3la
alta.
Temeiurile stmmutmii sint diferite dupA natura lor jurldica, ceca ce determinA diferite
proceduri de inf3ptuire a acesteia.
Astfel, tot in.fIa1I/a care a incepuJ eXL/lIIinarea cau:.ei va decide sttamutarea cauzei,
printr
o incheiere SIL.~ceptibiio de recurs daca:
a) piritul aI c3nJi domiciliu ~u loe de aflare nu ern cunoscut va cere stramutarea cauz.ei
la
instan\3 de la domiciliul sAu sau locul de aflare aI sAu (art. 43 alin. 2 lit (a) CPC),
b) ambele pW1i soliciti! strAmutarea cauzei la instanta de la locul aflArii majoritaJii
probelor (art. 43 alin. 2 lit (c) CPC).
in ambele C8Z1Iri, legislatia prevede expres unde se va !ltrAmuta pricina. in
primul caz, strnmutarea se face in scopul respecti!rii normei de competenl! teritoriala
generalA, in al doilea caz - in scopul facilitiirii solutionlirii mai rapide a cauzei, '
Instanta ierarhic superioarA, prin Yncheiere im'ocahi/o (nesusceptibila de recurs) va
dispune
!;tr/imutarea cauzei in urmlitoarele cazuri:
a) daca recu7.area sau ablinerea de la judecati! a unui sau mai multor judeditori on alte
molive intemeiate fac imposibila substituirea juclecatori1or (art. 43 alin. 2 lit (d) CPC),
b)dacAexistl motive pentru mAsuri desecuritatepublidi (art. 43 alin. 2 lit (e)cpc),
, c) dacA exi!>1Ji banuieli ca nepAJtinirea judec3rorilor ar putea fi ~tiIbita de
circum~\fle
cauzei sau de c:alitatea participantilor la proces (art. 43 alin. 2 lit. (f) CPC),
d) daca in circumstan\e excepponaJe. instanta competenti! s1i judec~ pricina nu poote
functiona timp indelungat (art. 43 alin. 2 lit (g) (]'C).
in toate aceste cazuri, instanta ierarhic superioara va dispune stltmutarea cauz.ei
doar la cerere, inuuci't conform art.45 alin. 2 CPC, ea nu este in drept s1i stltmute din
oficiu 0 pricina la 0 alti! instanlli ~u s1i 0 preia pentru judecare in procedura sa.

5. Efectele inc:11cArii regulilor cu privire la competenta generaliL

 Daca cererea nu urmeaz1l a Ii judccatli in instantele jud~ in ordinea procedurii
civile. adiclli~~te competenta general1l. judecatorul refuzA primirea cererii printr-o
incheiere motivatA. poni\ it an. 169 alin. I) lit (a) CPC.
Refuzul in primirea cererii exclude posibilitatea aclresmii repetate in judecatli a
acelui~i
reclamant CtJ ~ acpune impotriva acelui3$i pirit, CtJ acel3$i object ~j acel~j terneiuri.
Din acei3$i cauza ~i CtJ acel~i consecinte juridice se va dispune. conform art 265
alin. I)
lit I a I CPC. incetarea procesului dacA acesta a fost pomit ~it
In cazul in care, reclamantul nu a respectat procedura dE' soluponare prealabilii a
callzei pc
calea cxtrajudiciara. prevAzutli de lege pentru categoria ~.1CiCtjv!i de cauze sau
de contractu! piir1i1or. judec8lorul dispune printr-o incheiere restituirea Cf -erii,
conform art 170 alin. I) lit (u) CPC.
Daca to~ procesul a fOS! pomit ~it, 01r. 'l(;C1i'~: cons;derent, cererea va Ii scoasa
de pc
rol. ponivit an. 267 alin. I) lit. (a) CPC.
Conform an. 267 alin. I) lit. (e) CPC. instanta de judecat! va scoate cererea de pe rol in
cazul in care pArtile au incheiat un contract prin care litigiul urmeazii a Ii soluponat pe
cale aibitral1l. iar pina la examinarea cauzei in fond, pin"tul a ridicat obiecpi impotriva
soluponarii in judecatA.
6. ConOictele de competenta jurisdictionali.
in prnctidi pot apArea conflicte de competenlli. intruci\ conform nonnelor de
competenlA
jurisdicponala teritoriala altema1iva mai multe instan\e pot fi competente sa judece
aceiB$i cauza.
in acest caz sintem in prezen\3 unui confliCt pozitiv de competen\8. De exemplu: in
cadrul unei
instan\e de judecati! a fast admisa Spre soluponare 0 cerere de chemare in judecati!. in
cadrul altei
instante s-a dispus conexarea cauzelor. astfel incit urmeazA a fi exarninati! ~ cererea
care deja a fast
admisA. In aces! caz ambele instan\e sun competente sa judece.
Tot din cauza competentei teritoriale altemative se pot produce conflicte negative
de
competenl! - atunci cind prin incheieri irevocabile mai multe judecatorii se declara
necompetente.
Confonn art. 44 CPC. dadi in fata unci instan\e de judecaUi apare un confliCt de
competenlli. arunei aceasta este obligati! s1i suspende din oficiu procesul ~ sa
inainteze dosarul instan\ei competente sa solutk>neze conflictul de competen\A.
Astfel, Curtea de Apel va judeca conllictul de competenlA (pozitiv sau negativ)
ap.'!rut
intre instan\ele de drept comun din cin:um."CIiPtia sa.
Dad! conllictul de compelenta apare intre judecatorii care nu tin de a::ei~ curte de
apel
 sau intre 0 judec3torie ~ 0 curte de ape~ ori inere curti de ape~ atuoo acesta se va
solutiona de c3tre
Colegiul civil ~ de contencios administrativ aI CuJ1ii Supreme de Justitie.
Curtea de Apel economica judeca conflictele de competenl! care apar intre
judecatoriile
economice de cin:umscrippe.
Colegiul economic aI CuJ1ii Supreme de Justitie exarnioeaza conflicteJe de
competenta
intre judecAtoria economica de circumscrippe ~i Cunea de Apel Economica.
Conflictul de competenlA dintre 0 judec3torie de drept comun ~ una economica
de circumscrippe se soluponeaz! <re ditre CUItea de apel de drept comun de la locul de
aflare a
reclamamului.
Conflictul de competenlA dintre judec3toria economica de circumscrippe ~i 0
CUlte de
apel de drept comun se vajudeca de C3tre Colegiul ci\il ~i de contencios
administrativ aI Curtii
Supreme de Justipe.
Conflictele de compelenlJl se solulioneaza tara citarea participan~lor la proces.
printr-o
incheierea. care nu se supune nici unei cai de atac

TEl\1A VI. PARTILE iN PROCESUL CIVIL

iLlentitatea Intre pt~tmana I'in'lului ~i eel ol:>ligat in cadrul rdpottului material (calitate
pr\)cesuaUi pasiva).
I. notiunca de p3r1i in procesul o\iI.
2. notiunea, temeiwiJe ~ feluriJe coparticiparli proccsuale.
3.notiunea de parte respectiva ~ nerespectM in proces.
4. notiunea ~ temeiuriJe succesitmii in drepturi procrouraJe.
1. No!iunea de Pirti in procesul chiL
Procesul civil. de regula. se intenteaza in legalUra cu aparipa unui litigiu intre
subiectele
rdpottului juridic material. in cazul in care nu mai exist1i posibilitatea solutionfuii
contlictului pe calc amiabilii. Din momenlUl intentiirii procesului civil, subiectele
raporrului materiallitigios devin ~i subiecte aJe rapottului juridic procesual civil ~i cad
sub incidenta dreptului procesual civil. Din IllOmenlUl apari!iei raporrului juridic
procesual civil. subiectele ra(X?ttului material litigios sint
numite reclamant $i p"uit sau pir1i in procesul civil. '
Piir(i1e in procesul civil - sint persOl11re1e, care la momenJul intenJdrii
procesulu~ se prrnunii subiecte ale mportu1ui material UtigiJJs, litigiul ciirora, cu
privirr! la dreptul subil!ctiv inciilcat .Wl conJestat sou intemul ocrotit de lege, umreazjj
aft exominaI # solu(ionot de cliJre in.~tanp d£ judecatii.
Este important de menponat ca. in orice cauzA examinat1l ~ soluponat1i de d!tre
instanta de judecata. in ordinea pnxedurii contencioase. exist1l numai douA p1U1i:
reclamantul ~ piritul, indiferent de numArul subiectelor care participa pe 0 parte sau alta.
 Reclmnantul este pmupuslll sllbil!ct al roportu/ui moJeriol liJigios, drrpl1.d sau
inJere.~lll legiJinl al caruia .~e sus(ine ell e.~te inclilcot sou conJestal # prin llmurre se
solkiJli apiirarl!/1 sou rec~ Iui in instan(li de judecatii.
Reclarnanwl participa ca parte activa in proces, deoarece la solicitarea lui procesul
a fost
intentat in vederea apamtii drepturilor sau intereselor sale legitime.
Trebuie de. tinut cont ci nopunea de reclamant $i persoana la solicitarea dlreia are
loe
" intentarea procesului civil nu coincid intotdeauna. Persoana care potrivit legii poote sa
pomeasci procesuf civil nu intotdeauna este ~reclarnant Reprezentanpi (art 79 CPC),
procurorul (ar. 71 CPC). persoanele de drept public ~i privat in cazurile preV3zute in art
73 CPC, pot sa inipeze proce.<;e civile in apararea intereselor altor persoane.
PiriJ este presupusul subiect al mportului ma/£rialliJigios Impotriva cliruia se
pomeF proceslll eMl in in.~tan(li de jUflecatii, ca ftind prevonot cd aT ft incliIcat sou
conlestot dreptuI reclamantllhli.
Pititul panicipa ca parte pasivll in proces, deoarece impotriva lui se pom~ procesul
in vederea apararii drepturilor sau intereselor legitime ale reclarnanwlu~ care se
presupune ci ar fi fost incalcate sau contestate de citre piril.
Piir1ile In procesuf civil se caracterizeaza, fata de alte subiecte participante fa
rclporrul
pnx:esual civil, prin urmi\toarele tra.<;1\turi:
I.) pii'1ile sint prezumate ca subiecte ale mpottului materiallitigioS.
2.) piirlile au interes juridic atit material. cit ~i procesual,
3.) piir!ile due procesul din nume propriu,
4.) piir!ile supol11l chellUielile de judecata.
Pentru l-d un subiect de drept sii dobindeasca calitatea de parte In proces trebuie sa
Indeplinea<di cumulativ mai multe condipi.
CmuJi{iile penJnl aft parte in proces sint urmatoarele:
A) CaliJaJea pnJCesllalii - reprezinti'i identitatea intre persoana reclamanrului ~i
permana
care cstc tilUlwlIl dreptului subiectiv dedus judecapi (calitate procesuali'i activi'i),
respectiv

Pal1ile trehuie sa-~i legitimeze dreplUllor de a sta In instan!a. Ohliga!ia Je

legitimare a calila!ii procesualt: revine n~damantului care trebuie sa i~i jus1ifice atit
calitatea sa p!\"X.'Csuala acth"j dt ~i calitatea procesuala p~l,h"a a celui chemat in
instan\A. Instanta este. Insa. obligam sa veriti~-e existen\U calila!ii pnx:esuak ;lc,tive ~i
pasi\'e. chiardin oficiu. d~-oarece rJpol1uljuridic p!\"X.'Csualse IntemeitlL1 doar pc un
mpol1jllridic de drept material existent.
Calitatea ceruta pentrU a putea exercita 0 aqiune in justitie trebuie sa corespund.'\
cu cea de tilUlar al dreplUlui care se atla in discu!ie, deoarece acpunea are ca obiect
protoctia dreplUlui sllbiectiv.
Lipsa calitiitii procCSllale cOrl'>lilUie 0 exceppe de fond, care poote fi invocat de
oricare dintre piirti. precum ~i de catre instanta din oficiu, in once faza a procesului. iar
drept consecinta impune inloeuirea piirtii care tigureaza ~it In proces. iar in cazul in care
procedurii de susbstitllire nu este aplcabila. actiunea se respinge ca fiind neintemeiatii.
 "Calitatea procesuala se poote traI1smite pe parcursul derulArii procesului civil in
cazurile
in care este posibilll succesiunea in drepturi procedurale.
B) Capacitoll!/1 proctSUQ/ij - reprezint1i aplicarea pe plan procesuaI a capacimpi civile.
La fel ca ~i in dreptul material. capacitatea procesualll se manifestA sub forma
capacit1lpi
procesuale de folosinta ~i a capacit1ipi procesuale de exercipu.
Capacitatea procesuali de folosinti este aptiwdinea genercilll a persoanelor rle a
dobindi dreplUri ~i de a-~i asllma obligapi pe plan procesual (art 57 CPC).
" Capacitatea procesuala de exercitiu este aptilUdinea generala a persoanelor de a-~i
excrcita in volum deplin ~i personal dreprurile ~i obligatiile procesuale (art 58 CPC).
Persoanele fizice dobindesc capacitatea de exercipu deplinll la vm,1a de 18 ani.
PentrU persoanele care nu au capacitatea de exercipu este prev1izutii im;tiwpa
reprezentiirii ~i asistarii. Reprezentarea intervine in cazul minorilor sub 14 ani ~i
persoanelor declarate incapabile (art 58 alin. 6 CPC). Asistarea intervine in cazul
minorilor care au virsta intre 14 $i J-g ani precum $i adulplor limitap in capacitatea de
exercipu (art 58 alin. 4 CPC).
Capacitatea procesual1l de folosint1i ~ exercipu a persoanelor juridice este
dobindit1i din mornenlUl inregistrarii ~i pierdutii din momenwl radierii din registrul de
stat
Exceptia lipsei capacitiipi procesuale poate fi invocat1l in OIice falA a procesului.
de cltre orice parte. precum ~i de ditre instanta din oficiu ~ atrage dup1l sine, in cazul
lipsei capacitatii procesuale de foiosint1l - nulitatea absoluta. iar in cazullipsei
capacit1itii proc.esuale de exercipu nulitatea relativii.
C) Interesul- reprezint1i lolosul practic. imediat pe care iI are 0 pate in vederea
justifidirii intentiirii proeesului civil.
Conform art59 CPC. pfu1.i in procesul civil pot ti OIice permana tiziea sau
juridica. stalUl Republica Moldova ~i unit1l!ile administn.ttiv-teritoriale. reprezentate in
modul stabilit. iar in cazurile previizute de lege chiar ~i asocia!iile care nu con~1ilUie
per.;oane juridice. dar au propriile organe de conducere.
P1ir\ile au drepruri ~i obligatii procesuale egale. DreplUrile pfirtilor se clasifidi in
dreplUri generale. specificate in art. 56 CPC ~i drepwri speciale. ~1abilite in an. ({)
CPC. A~tfel. in baza dreplUriior speciale. reclarnanlUl este in drept sa moditice terneiul
sau obiecwl ac!iunii. sa mareasdi sau sii redudi cuanwmul pretenpilor din acpune sau sii
renunte la acpune. Renuntarea poate fi pat1iala sau totalii. [}adi reclamanlUl renunt1i la
pretentii, alUnci procesul inceteazii.
ReclamanlUlui. de a.<;emenea. ii apartine dreprul de a aJege competenta teritoriala in
cazurile previizute de lege (art. 39 CPC).
PirilUl este in drept sii recunoasca integrcil sau pat1ial pretentiile. [}dca pin"tul
recun~ pretcntiile care-i sint Inaintate. anmci procesul continua pinfl la adoptarea
hotiiririi. PirilUl mai are
dreptul ~ inainteze impotrivJ rcclamantului actiunea reconvenponalA in condipile
specificate in art.172 CPC. Confonn an. 43 aJin. 2) liL (a) CPC. piritul poate cere
strdfllutarea cauzei sau conform art. 1h7 lit (e) CPC. poote ridica obiectii impolriva
soluponmii litigiului in judecata.'
 P1ir\ile pot incheia 0 tran:o('pe de impacare. acea.<;ta fiind 0 inte1egere prin
care p1\J1i]e i~ fac coocesii reciproce. Tr3I'IZOC\ia de impi!care admisii de ditre
instan\8 de judecara duce la incetarea proce.c;ului. P3J1jIe. de ac;emenea, pot instiwi
prin inte]egere competenta generdUl conventionala.
!n.c;tan\8 nu va admite renuntarea sau recu~rea acpunii ~ nici tranzacpa de
impacare. cIadi p3J1j1e ~ valorifidi ace.c;te drepturi cu rea-credinti. adidi contrar 1egii
sau afectind drepturile. libertAlile sau intere.c;eJe altor pcrsoane.
Obligapile p1ir1ilor in proces, de ac;emenea, sint generale ~ speciale. Obligatiile
genemle sint de a beneficia cu bunA credin{A de drepwrile sale. de a respecta ordinea
in cadrul ~intei de judead. de a onora instan\8 de judecata. Obli~liile speciale depind de
faza procesuala. Astfe], la faza intentarii procesului. reclamanwl este obligat sA
prezinte un numA/' de copii ale cererii de ehemare in judecata egal cu nurmrul piri\ilor
pl~ un exemplarpentJU instanta de judecara.
Fiecare din p3J1j]e in proces, potrivit art. 118 CPC, trebuie s!i dovedeasdl
circumstantele
pc care Ie invodi drept temei aI pretenpilor sau obieqiiJor sale, dac!lJegea nu prevede
altfel.
De a.c;emenea, p3J1jle sint obligaie sA anunte instanta de judecara despre
schimbarea domici1iu]ui dup1i intentarea procesului, precum ~ despre motivele
oeprezenmii in ~in{A de judecata.

2. Notfunea, ternelurDe ~ felurDe copartldpirli procesuaJe.

Procesului civil ii este specifidi existenta a dou! p1ir1i: partea reclam~bJ1ui ~
partea
pirl'tului. reprezentate de regulA a cite 0 persoanA de fiecare parte. Exisra, insii,
siUJatii clnd de partea reclamanwlui sau pirl'tului particip1i mai multe persoane.
Conform art. 62 CPC, 0 aC{iune poote fi intenta in comun de mai mulp rec]amanp sau
impotriva mai multor Puiti. In astfel de cazuri are loe
. coparticiparea procesualii, instibJipe care mai este numit! litis consor(iu.
Coparticiparea procesuaM repmintil pordciparea concomi/ent4 de partea rec/anwnJubd
~ / sau pirilului nud mulJor subiecte, Uderesere ~ pmen(iik clirorrl nu se exclud
reciproc.
Instiwtia coparrieipmii procesuale nu schimbii num1inJ1 p1ir1ilor. Chiar dacli 0 aepune
poate
fi inaimra in cornun de mai multi reclamanp sau impotriva mai muhor pJritj, in cadrul
procesului
. mmin a fi door dou1i p3J1j cu interese contradictorii. Coparticipantii. in functie de
partea cui
particip1i in proces. se numesc coreclamanfi sau copin"1i.
Scopul coparticipmii procesuaIe este de a nu admite ca drepturile altor persoane
sA fie afectate prin soluponarea cauzei ~ de a optimiza examinarea ~ soluponarea justa
a anumitor cauze civile. Coparticiparea procesualA contn'buie la concentrarea in cadrul
acelui~i proces a intregului material probant, fapt care exclude erniterea de hOlMri
contradictorii in cazu I unor cauze similare dupA obiect ~i temei.
Legislatia ~i doctrina procesului civil definesc mai multe feluri de coparticipare.
DupA criteriul p/'()('esuol-jllridic deosebim:
 a) copartldpare activi - awnci ciod de parte reclamanbJlui participA mai multe
persoone.
b) copartidpare pash'A - aUJnci clnd de parte piritului parricip1l mai multe persoane.
c) copartidpare mb.1i - aUJnci cmd de parte reclamantului ~i pirirului partici~ mai
multe persoane.
DupA criteriul moterial-jwwic deosebim:
a) copartidpare obligatorie (art. 62 CPC) - CtlTe are loe indiferenJ de di~Po
piir(i1or ~ inston(ei d(' jud£cata. ea jiind preseri.~ti in mnd nbligaJfI1iu de lege ~
determinatii de natura mportu1ui maMia] liJigins.
Examinarea ~i soluponarea in Jipsa unui coreclamant sau copin) sau examinarea
~dla a cauzelor in astfel de cazuri C!.1e imposibila. Da..:a nu sint atr~i copal'ticipanlii
obligatorii in proces. hotarirea va fi cao;atA de c1itre in~1a/1ta ierarhic superioarii in
cazul contestarii acesteia.
Copaniciparea proce.;uaIA obligato.;e este detenninalii in cumul de cele 3 conditii
stabilite
in art. 62 alin. 2 CPC ~i anume:
a) obiectullitigiului i1 consUUJie drepUJrile ~i obligapi1e comune ale maj multor
rcclamanp
sau piop.
b) drepUJri]e ~i obligapile coreclamanplor ~iIsau copirip]or decurg din acel~i
temeiuri de
fapt sau de drept.
c) drepwrile ~i obligapile ce forrneaza obiecUJllitigiu]ui sint de acei~i natura.
Coparticiparea obligatori~ se produce in cazurile cind are ]oe examinarea lirigii]or ce
rezulta din raporUJrile de proprieUite comunA, rela~i de ~ire (de exemplu: imp(U1irea
masei succesora]e).litigii locative (de ~xemplu: anu]area bonuJui de repartipe a spapului
locativ in cazul in care exisra mai mulp ehiri~ majori). ap1irarea onoarei. demnira~i ~i
reputapei profesionale (acpuniJe se vor inainta impotriva autorului ~ publica!iei),
anuldrea rmsuriIor de asigurare a acpunii (anu]area sechesttului pus asupra casei care
apartine cu drept de propriewe comun1l mai multor pcrsoane.)
b) copartidpare faaJItatM (art. 63 CPC) - care poaIR avea /oc fa disporj{kI instan{J!i
dejudecaJ4.
Coparriciparea facultativA are loe in siUJatiile cind participarea la judecarea
cauzei a unuia sau mai mulp coparticipanp poaIR avea 1oc, adidi in mod nonnal
pretentiile pot fi examinate ~
separat, dar persoanele intere.<;ate solicii3 examinarea in comun a pretenpilor inaintate.
Conditiile de admisibilitate a coparricipmii facultative sint prev1izute de art. 63 CPC:
a) pretenpile se af1A in conexiune prin raporUJl material juridic dintre coparticipanti.
prin
pretenpile inaintate sau pmbele comun~,
b) exista posibilitatea de a Ie examina de catre acei~ instan{A ~i in acei~
procedurA. Coparticiparea se admite doar in instanta de fond.
La faza preg1itirii cauzei pentnJ dezbateri judiciare judecatorul solu\iOnea1A
problema
intervenirii in proces a coparticipantilor (art.185 alin.] ) lit (c) cpc}.
 Satisfacerea sau respingerea cererii de atragere in proces a coparticipanlilor se
perfecteazA printt'oO ineheiere a instantei. fnCheierea prin care Sea admis ori Sea
l'CS!'ins cererea de admitere a coparticipmii facultative nu se supune recursului, poIrivit
art. 63 alin. 2 ~
Fiecate coparticipant apare independent in proces in rdport cu cealalta parte.
Renuntarea la acpune de ditre unul dintre coreclamanp nu produce efecte pentJU cei]alp,
dup1i cum recun~ aqiunii de cltre un copirl't nu-i afectealA pc ceilalp. Astfel, potrivit
art. 52 CPC, coparticipanpi pot incredin\8 sustinerea procesului unuia sau mai multor
coparricipanti.
Conform art. 361 ~ 401 CPC coparticipanpi care au parricipa11a proces din
partea ape]anUJlui sau recurenUJlui se pot alanua ]a apel sau recurs, daca pretenpile lor
coincid cu cele ale apelantului sau recurenUJlui. In acest caz cererea scrisA de al1iturare
nu se taxeaza.

3. Notfunea de parte respedM ~ nerespectid in proces.

In cadru] procesului civil sint utilizate dou1i C"dtegorii distincte de pane
respectivA ~i
nere.<;pectiva.
Parte respecti~'ti in proces /!!lie recUtlOstwd partoo in ca:oll in care existd
idRnJiJaJea ulJre persoana reclonul1Itului ~ pemxuw ('me esle titularul dreptu1ui
subiecm' dedus judeeapi (caliJok procesuaM O£tivii), respectiv idenJiJaJea ultre
persoatlll piritubd $i eelobligat in cadrul ropnr1Ului nll1lerial (co1iJote procesualii
paswii.
Stabilirca ~i dO\"~dire acestci idcntitllti e~1e numitll kgitimlUCil piirtilor.
Obligapa Icgitin1.1rii este pusa pe seama reclamantului. Anurne reclamantul trebuie sa
dovedea.<d cli ~e titularul dreprului subiectiv incalcat. iar pinwl este titularul obligatiei
care nu a fost executatii
ExisUi situapi in c-are pentru a sc stabili c-alitatca procesualii trebuie
administrate acel~i probe ca ~i pcntru dovacla terneiniciei prelenpilor inaintatc. De
aceea. la mornentul intentarii procesului civil existll doar prezumpa. adicli doar se
presupune cli per.;oanele indicate in cererea de chcmare in judecaIA sint subiecte ale
rJjXJrtului materiallitigios. Dacli in cadml examiniirii cauzei se va constata ca. aceastiI
identitate nu exista in privinta uneia din piirti. atunci sintem cazul unei pcirti
I/t'I"e~pecril'(' in proces.
Parte nerespectivli in proces este persoann in privinp ciireia se exclmle
presrtPUneretl
cli este .mbiect al raportului fTUlIeriaJ litigWs.
ReclamonJ ~pectiv este persOtlJUl in privinp ciireia se exclude presuplmerea
este titu./antl dreptului subiectiv sou interemlui dedus judecii[U, ursa existli
presupunerea cli pfrilul a
incii1cat acest drept sou u/Jeres. '
in a...1fel de cazuri persoana nu intrun~ una din condipile pentru a fi parte in
proces $i anume . calitatca procesualii activii. Numai cli constatarea acestui fapt are loe
dupii intentarea procesului $i impune necesitatea inloeuirii reclamantului nerespectiv.
in astfel de cazuri, instanta. tam a inceta procesu~ poate dispune inlocuirea
reclamantului nerespectiv cu reclamantul respectiv, daca prin inloeuire nu se va
schimba competenta in examinarea cauzei.
in ceca ee pri~ procedura substituirii reclamantului nerespectiv, putem avea mai .
multe solupi. in dependentA de existenta consimt3mintului reclamantului respectiv $i a
eelui ncre~iv. Plin unnare:
I) claea reclamantul respectiv este de acord de a iC$i din proces, iar reclamantul
respectiv este de acord de a interveni in proces, instanta adoptA 0 incheiere de substituire
(subrogare) a reclamantUlui nerespectiv cu eel respectiv $i examineazA pricina in fond,
2) claea reclamantul respectiv este de acord de a i~i din proces, iar reclamantul
respectiv nu este de acord de a interveni in proees. instanta adoptll 0 incheiere de
incetare a procesului,
3) daea reclamantul respectiv nu este de a cord de a i~i din proces, iar
reclamantul respectiv estc de acord de a interveni in proces. acesta va interveni in
proces in calitate de intervenient principal, iar instanta va examina in fond pricina cu
adoptarea unci hotMri prin care prelen\jjle reclarnantului nerespectiv se resping. iar
eelui respectiv se admit sau resping, in depcndentA de faptul'dacli sint sau nu
intemeiate,
4) daca reclamantUl. respectiv nu este de a cord de a iC$i din proces, iar
reclamantul respcctiv nu este de acord de a interveni in proces, instanta va examina in
fond pricina cu adoptarea unei holMri prin care pretenpile reclamantului nerespectiv se
resping.
Legislapa procesualii a Republicii Moldova prevede posibilitatea substituirii atit a
reclamantului nerespectiv. dt ~i a pirihllui nerespectiv.
PiriJ nerespectiv este persoann in privinp ciireill se exclude presupunerea cd
este tiJIt/antl obliga{iei. in.~a extftli presupunerw cli dreptul sau interesul
reclonumJului este illciiIaJ1.
in astfel de cazuri persoana nu inlrUn~ una din condipile pentru a fj parte in
proces $i anume . calitalea procesualli pa.~vii. Nu este posibilii atragerea a mspundere
civilii a unei persoane pcnlrU 0 fapIA de comiterea clireia nu este vinovata. La
inlocuirea pin"tului nerespectiv se cere acordul reclamatului, iar independentA de
existenla sau inexistenta are,1Uia. putem avea mai multe solu\ii:
I) dadi reclamantul este de acord de a inlocui piritul nerespectiv, instan\a adoptii
0 inchciere de sllbstituire (subrogare) a pinwlui ncrespectiv cu eel respectiv ~i
examineazA pricina in ll\l1o.
2) dac1\ n:clamantlll nu este de acord de a inlocui pin"tul nere~'PCCtjv.
instiU1\11 c:\amincaz.i pridna COnf0n11 ac\iunii int~ntate. iar dlCii examinarea cauzei
va fj imposibili\ larj de p;U1iciparea pinwlui respectiv. instan\11 iI va atrJge in proces
din oficiu in calitate de al doj[m pMr. pl\~ten\iile redarnantului falft de pin"tlll
nerespt.\:tiv unnind a Ii respinse, iar eele fa\<1 de pin"'tul I\.'spcctiv urmeazli a fi admise
in depcndenlft de faptul dacii sint sau nu interneiate,
3) in cazul cind pinwl neresJX'Ctiv trebuie sa ocupe polipa de intervenient
acccsoriu de p:lJ1ea pin"tului. instanta va dispune din oficiu substituirea piritului
nerespectiv, indifcrent (I~ acordul reclarnantului.
in toate cazurile de substitUire a p1irtii nerespective instanta adoptA 0 incheiere
rootivata. care nu se supune recur.;ului. Dupa inlocuirea reclarnantului sau pinwlui
nerespectiv. dclbaterile judiciare se reiau de la inceput
 Actualul Cod de procedum civilii aI Republicii. Moldova, in vananta sa inipalii.
reglernenta aceastA institu\ie in art. 6t insa. ulterior. prin Legea pentnl modificarea ~i
complelarea Codl/llti de procedltrO eMla al Repl/blicii Moldol'O din 21.07.2006, acest
anicol a fost exlus. institUpa substitUirii piirtii care figureazli ~it in proces devenind
inaplicabilii.

4. Notlunea ~ temeiwile succeslunii in drepturi procedurale.

Succesiunea in drepruri procesuale este reglernentatii expres in art. 70 CPC. ~i aces(
anicol se refera la piirti. suocesiunea procesualii se poate produce $i in privinta inlen
'('//ientilor nril/cioali.
Succesiunea in drepturi procesuak repreDnili trecerea drepturilor $i obliga{ii1or
procesuak de fa predecesorii in dreptltri mi1le:rio1e fa alJe persoane, care anterior n-
au partidpaJ
in proces.
in art. 70 CPC sint enumerate cazurile care condiponeazA succesiunea procesualii:
a) decesu I persoanei fiziee,
b) reorganizarea persoanei juridice,
- c) eesiunea de creanta.
d) transferul de datorie,
e) alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.
Succesiunea procesualii are loe doar daca legea materialii admite trecerea clitre
alte
persoane a drepturilor $i obligapilor predecesorilor. De regulii, este vorba de litigiile eu
caracter pattimonial. Astfel, in litigiile legate de recul108$lerea patemitiipi este
inadmisibilii succesiunea procesualii a pinwlui.
in cazul succesiunii procesuale la succesor VOl' trece toate "drepturile $i
obligapile procesuale ale preclecesorului, or,. succesiunea procesualii parpalii nu se
admite. Mai mult ca atil actele s!ivil'$ite pinii la intrarea hproces a suecesorului sint
obligdtorii penuu acesta in rniisura in care ar li fos! obligatorii pentru personna
subrogatii (art. 70 alin. 2 CPC) De exemplu. dadI predecesorul in calitute de reclarnant a
renuntat partial la actiul1C. ~;uccesorul nu va putea cere
satisfaeerea integrala a pretcnpilor.
Succesiunea procesualii se admite in OI'lee falA a procesului.
Succesiunea procesualii poote Ii l/IIiI'er.'ialii. atunci sUCt't.'SOI'\J1 in drepturi
nwllerialc preia
intreg volurnul de drepturi ~i obligatii ale predecesorului. de exemplu in C-dZll1
decesului sau reorganizllrii. Succesiunea procesualii este singulali sau pW1ialii, atunci
cind predecesorul trdJ1smite eonfonn legii 0 parte din drepturile sau obligapile sale. de
exemplu in calul cesiunei de crean\.!! sau preluiirii dmoriei.
in func\ic de aceste dOllu categorii de su<x:csiunc difcr~1 :,;i proccdum
infiipluirii accsteia. Dac1l in procesul deja jXJmit apar temeiurile succesiunii univcr.;ale.
atunci proccsul in mod obligatoriu unncazi'i a fi sU~1JCndat confonn an. 2ffJ alin.l) lit
(a) CPC. Dadi are loc succesiuneu

"
procesuala p3I1iala atunci ea se produce tara a suspenda p~ul, in aceS! caz are loe fie
aminarea. tie intreJUperea.
Succesiunea pmcesuala a calitiitii de reclamant se poate produce doar cuacordul
succesorului in drepturi materiale, care in virtutea principiului disponibilitii~i poate sa
refuz.e sa preia <irepurile ~i obliga\iiJe proce.'~.Jale ale predecesorului !>Au. in aceS!
caz instan\3 va dispune incetarea procesului din cauza renun\iirii la actiune.
Succesiunea procesuala a calitii\ii de piri\ se produce tara acordul succesorului
pinrului. Spre deosebire de substituirea piir1ii nerespective, in caz.ul su~;unii procesuale
procesul nu se reia, ci continua de unde s-a aplit
incheierea instan1ei de jUdecat;l CU privire la admiterea !;aU refuzul in admiterea
succesorului poate fi atacata cu recurs.
TEl\-tA VII. PARTICIPAREA INTERVENIETILOR iN PROCESUL CIVIL.

1. Notitmea ~i felurile intervenientilor in procesul civiL

2. Intervenientii care fonnuJeaza pretentii proprii Ia obiectullitigiului. 3.
Inten'enientii care nu fonnuleaza pretentii proprii Ia obiectullitigiului.

1. Notiunea ~ felurile intervenientilor in procesul ci,iJ.

AJAturi de pro,] in. cadrul procesului civil pot participa anumite pen;oane
drepturile ~i
intereseJe caroJq ar putea fi afectate prin hotarirea judecAtoreasca adoptatii in legarura
cu solu~onarea litigiului. Aceste per.;oane pot interveni in eadrul proceselor care au fOS!
deja pomite la inipativa reclamantului. Cauza admiterii de ciitre lege a unei atare
interventii este faptul ca aceste persoane sint cointeresate in procesul respectiv din punct
de vedere aI dreptului material. 0 astfeJ de categorie de participanp la proces sint numiti
intervenicnti.
blleTvenien(ii in procesuJ civil repreWtt4 O£ele persoane, pt111idpa.nU fa
procesuJ eM! core au legiiJurd cu raportul nlateriallitigios si inJervin sau ~.,nt aJrose
intr-un prrxes deja pomiJ intre piir(ile inifiaIe, avfnd inJeres juridk materioJ si
procesual in desf~ prrxesuJui, astfeL indllwt4rireD .iud«iiJoreased pronun,w in
legiiJurd cu sow(kmarea cauzei m injbJen(a
dreptJ.uiJe sau ob/iga{ii/e lor. .
TmsAturile caracteristice ale intervenienlilor sin! unnAtoarele:
a) au 0 anurnitii legAtum cu raportul material litigios. care este supus judecalii in
procesul
civil intentat,
b) au interes juridic material ~ procesual in proces. astfel iocI) hotArirea
judecatorea<;eA
pronun\3tii in legAtura cu soluponarea cauzei va influen\3 drepturile sau obligapile Jor.
c) intervin sau sint atrase intr-un proces deja pomit intre piir1iIe initiale.
InterVenien~i participA in proces de rind cu piir1iIe, insA dispun de un statut juridic
procesual deosebit Calitatea de inetrvenient este deosebitii de calitatea de parte in proces
sau coparticipant
DupA cum s-a menponat interVenienlii au atl) interes material juridic, CI"t ~
procesual juridic. insA cointeresarea lor juridici! in proces este diferitA. in funC\ie de
gradul de rointeresare deosebim douA feluri de intervenienti:
 a) intetverzien(i prindpaJi - care formuleazA preten\ii proprii cu privire la obiectul
litigiului. iar interventia lor in proces este nurnita interVentie in interes propriu sau
int.ervenlie prillcipalQ,
b) intervenien(i tliXesorii - care nu formuleaza pretentii proprij cu privire la
obiectul litigiului. iar intervenpa lor in proces este nurnitA intervenpe in interesul altei
persoane sau interventie accesorie.
Participarea intervenientilor permite exarninarea in cadrul acelui~i proces a mai
multor pretentii. care se bazeazA pe acel~i material probant avind loe 0 econornie de
tirnp. De ac;emenea. gra~e intervenientiJor instan\8 de judecata examineaza diferite
circum<;tan1e care se refem la rdportul materiallitigios. evitindu-se astfel emiterea de
hotMri care ar putea afecta drepturile ~i interesele altor per.;oane.

2. Inten'enientli care fonnuleaza pretentii proprii la obiectul Iitigiului.

Conform art 65 alin. I) CPC. orice persoanA interesata poate interveni intr-un proces ce
se des~ intre alte persoane. Intervenpa e.c;re in interes propriu cind inervenientul invoca
un drept aI sill! a,c;upra obiectului litigiului.
l"tervenimJul prillcipal1Y!p~ltd acel participant, care inJervine intr-un proces deja
pomit !lItre piir(iJe uli/k1le, ill vederra apiiriirii un drept !Iall ulteres al siiu, prin
irwintarea preten {iilor proprii fatd de obied1d liJigillJui.
Trl l!urile ~ri~ice ale intervenientului principal sint urmitoareJe:
a) inaintcalA pm"',{i; propr;i falii de obiectul litigiului. in Icgatur:i eu .:are se
jud<.'di
p:u~il~, are-tc p~tcntii fiiOO d.:osebite de cele alc reclamantului sau pin"lului.
b) gra!ie principiului disponibilil4itii. intervin in proces volumar, la li~rn lor
alegere,
a\ inJ loe 0 illl('/wntie mltUltarii, atragerea fortatii in proces tiind imposibila.
e} int<.'lwntia are Ie\: prin depunerea unei (/C{illll; ditre una sau elUre am~le Parti.
d) int<.'r"\'en~a poate avea loe pina la inceperea dezbaterii caurei in fond in prima
in~tan\ii.
ell eonsim!iimintul p3i1ilor interventia poate avea loe ~i in instanta de ape!.
e) prin formularea pretentiilor propl;i pot pretinde la intreg obiectullitigiului sau la 0 pane
din el.
,
fJ interesele intef\'enientului principal, de regula sint in contradiCiie cu interesele
ambelor pfu1i. d~i este posibil ca sa fie in contradic!ie cu interesele unei p1irti, ch:r sa nu
coincida cu
interesele celeilalte p1irti,
Procedura intervemiei DrinciDale:
Intef\'enientul principal depune ac~unea in instanta unde a fOs! intentat procesul. la
judecitorul care judeca aqiunea initiala. cu respectarea nOllTlelor stabilite cu pri\ire la
forma ~ con!inutul cererii de ehemate in judecatii (art. 167-167 CPC). Intervenpa
principaJa poote avea loe pina la inceperea examin1irii cauzei in fond. in instanta de apel
intervenpe principala se poote face d0ar eu acordul ambelor parti (art. 65 alin. 3 CPC),
Daca aqiunea intervenientului principal este depusa cu respectarea regulilor
generJle ~i este aehitatii taxa de SIal judedtorul printr-o incheiere \'a dispune primirea
spre exarninare a ac!iunii intervcnientului principal concomitent eu aetiunea initiala a
reclarnantului. in eazul in care constatii d!. ac!iunea intervenientului principal nu se
raportii la obiectullitigiului, instanta pronun\1i 0 incheiere prin care refuza sa. 0
examineze concomitent cu aepunea inipalA a reclarnantului, care poate Ii atacatii cu
recurs. in caz de refuz, intervenientul principal nu este dec1izut din dreptul de a cere
intentarea unui proces confonn regulilor generale.
Intef\'enientul principal are dre{Jwri $; obligati; de reclamant. Astfel,
intervenientul principal poate inainta 0 aC\iune, poate sa administreze probe, sa renunte
la pretenpi. sa incheie tranzactii de imp1icare, sa atace hotiin"rea, sa. ceara executarea
acesteia trebuie ~i este obligat sa. achite taxa de stal Dar, aceasta nu inseamna ea ipostaza
lui procesual1i este identica cu cea a reclamantului sau eom:lamantului in cadrul acelui~i
proces, Intervenientul principal se afla in rela!ii specifice eu celelalte douA p1ir1i in
litigiu. Daca pretenpa lui este inaintatii impotriva ambelor pfu1i. atunci acestea sint in
ipostaza de pirili in rapott cu intervenientul principal, satisfacerea pretCn!iilor
intervenientului principal. afectindu-Ie pe ambele. Totodat1i. dac1i intervenientul
principal va incheia 0 tranzaqie de implicare eu una din p1ir\i sau ambele, Htigiul dintre
reclamant ~i
pin"t nu va inceta.
Inter\'enientul principal se deosebe~te de reclamantlcoreclarnant pn"n urrnatoarele:
a) coreclamanlii intenteaz1i sau pol intenta actiunea in comun. dar intervenientul
principal
il1lcf\'inc intr-un pmces deja pomit intre alte persoane,
b) il1lcresele coreclamantilor coineid ~i totodat1i sint in eontradielie eu eele ale
piritului. interesele inter\'cnientului principal nu coincid ~i sint. de regula.. in contradictie
eu interesele ambelor p.'iI1i,
3: Intcrvenientii care nu fonnuJea7.1i pretentii proprilla oblectullitigiuluJ.
Illtervellientul accesorill repreVntii acel participallt care inlervine .mll e,~te
a/ra.~ ,1//r
UII pmces deja pomiJ 'IlITe piir(ile illi{iale, pe lingii 0 parte sou al1o, care sfnt
coi1/teresa/e In .mar1a pmce,\'IIlu~fiirii a fonnulll pretenpi proprii farii de
ohiectlllliJigiuhli
00
',r ~.~
Intervenientul accesoriu ~st~ t~rta per~xlOa care poate sa pattieipe inlJ'-un pn.ws
deja pomit intre Parti, ammri de reclamllOt sau de pin"" intrueil hotiirirea
judL,\:atl)Il'a.;c;\ ar putca ~ intluen!eze drepturile ~IU ohligaliile lui fa!ii de una din
p1irti. (art. 67 CPC)
De exemplu: 0 pern..)ana. C'dre plate~te deja in baza hotiin"ri juJL'\:;lIl )re~ti
pensica de intretinere a eopilu lui minor din prima c1ismorie. este ae!ionatii in
judecatii pcntru a plati pensie alimentarft copilului din a doua C;l.;3torie. in acest
proces prima sotie va pu!ca intcf\'eni in pn.'Ces ,~aturi de pin) ea inter\'enient
aceesoriu. Moti\'atia se rezuma la faptul ca dll'a instan!a \'a decide plata pensiei de
intrelinere. atunci cU<Ultumul primei pensii se \'a mi~rJ ~i nu este excht, ca pin"tul sa
ae!ioneze eu rea credin\ii. in\Clegindu-se eu a doua sope, ea aceasta sa-I actionere in
juda"atfl.
 Sau. impotriva unei organizatii este inaintatii 0 ac~une de reparare a pagubei
eauzatii prin pierderea unei haine pe care a lasat-o la garderoba. in proces va fi atras in
C'J.litate de intef\'enient aceesoriu ~i salariatul garderobier.
Este mai putin probabil, dar to~i posibil ea intef\'enientul accesoriu ,ii apara in
proces de partea reclamantului. De exemplu: in cazul cesiunii de datorie, in procesul
intentat de d!.tre creditorul cesionar debitorului poate interveni de partea
reclamantului, care ~ creditorul cedenl Intrueil creditorul cedent raspunde in fata
creditorului cesionar pentru valabilitate'J crean!Ci cedate. acesta ca intervenient
accesoriu iI va ajUta pe reclarnant sa dud procesul. in calul in C'are instanta \'a
respinge pretenpile reclamantului din cauza nevalabilit1i\ii crean\Ci. are;ta \'a putea
inainta 0 actiune in regres c1itre creditorul cedent
AdicA intef\'enientii accesorii au un interes juridic in solutionarea cauzei f:e din
eauza perieolului de fi actionati in regres. fie din alte considerente. Astfel, intef\'enien!
ii accesorii i~i ap1ir1i drepturile preventiv.
jntervenientul accesoriu are toate drepturile ~i obligaliile procesuale ale p1irtii
d!.reia i se alatum. Astfel. el are dreptul de a prezenta probe. de a inainta demersuri, de
a da explicatii. de a pune intreb1iri, de a lua cuvintut in sustineri verbale. Potrivit art.
360 CPC ~i intervenientii acoesorii au dreptul de a ataea hotiin"rea eu ape!. insa..
art.68 CPC prevede ~i anumite exceptii. E.~ vorba de dreptul de ren~nta la acpune, de
a modiflea temeiul sau obiectul aetiunii, de a majora sau a reduce cuantumul
pretentiilor din aepune, de a recun~te aepunea sau de a incheia tranzac~a de impacare.
de a' inainta aepunea reconvenponala. de a cere executarea silitii a hotiin"rii. Aceste
eonditii dure sint explicabile, or, intervenienpi accesorii nu pot avea preten!ii proprii.
Pe parcursul procesului interesele procesuale ale Partii ~i intervenientului
accesoriu nu se
exclud, dar nici nu eoincid ca in eazul copartieipantilor.
Potrivit art. 67 alin. 2 ~i 3 CPC. intef\'enicnJii accesorii pol intef\'eni in proces la
cererea
lor motivat1i. la solicitarea uncia din p1ir1i sau din oliciul im;tan\Ci.
Daca interventia este solicitatii de poten!ialul intervenient, atunei cererea motivatii
va Ii
depusa instantei ~i cite 0 copie fiecareia din p1ir1i.
Daca intervenientul accesoriu este atrds in proces la solicitarea uneia din p1ir1i
sau din oliciul instantei, atunci partea sau Partile pot sa eonteste introducerca in proces
a intervenientului accesoriu. Legea procesuala nu prevede posihilitatea eontcstfuii
inchcierii de atmgere in proces a intervenientilor acccsorii eu recurs. Potrivil art. 67
alin. 5 CPC, p.mte Ii atacalU cu recurs doar ineheierea judec1itoreao;ca de respingere
a cererii de introducere in pmces a intef\'enien!ilor accesorii. insa.. Partile sint in drept
s1i~i expuna p;ircrea privitor la introduccrea in proces a intervenientului aecesoriu, iar
odatii eu ~tacarea hotiiririi sa at.ace ~i inchcierea de atrdgere in proces a acesluia.
Pe de altii parte, att. 69 CPC prevedc ca. daca in uona pronuntfuii hoUin"rii
partea in proces va obtine un drcpt fa\i1 de intervenientul accesoriu <.au al'casta \'a
putca inainta prclCn!ii impotriva ei. pm1ea interesatii eslC obligatii sa-I in~tiin\C7c
~...prc Ix>mirea prnce~ului ~i \i'1-i cxplice drcptul de a interveni in tconen de 15 zile.
prc7.cntind totooaUi \>i jlldecrl!ii un dCl11c~ in aeN scop,
 Acea.'-13 prevedere cxi~13 din considerentele puterii lucrului judecat
Faptele constate, rclpOl1Urile juridice Slabilite prin hOLariri .iudecAto~
irevocabile nu mai necesi~ dovczi suplimentare in cazul invoclrii lor in cadrul
altoI' procese. [}ddi partea interesa~ nu atrage intervenienrul accesoriu in proces,
in cazul inain~i ulterioare impotriva acestUia a acpunii in regres ea va trebui sa
probeze din nou in judecata faptele sau raporIUrile juridice care au fcst deja
constalate prin hotMrea irevocabilii a judecii~i. Conform art (f) CPC. acestea nu
VOl' avea fol'\ii juridi<2.
Daca interVenienrul accesoriu i~iin\3t in mocIul cerut de lege nu intervine
in proces din motive neintemeiate, el va pierde dreprul de a dovedi ca litigiul a fcst
solu~onat ~it din cauza incorectitudinii in proccs a pAr!ii la care urma sA se
alAture. daca nu doved~ ca explicatiile. aqiunile ~ mijloacele juridice ale p3J1ii au
fcst ~ite din inten\ie sau din culpii grava.
lnterven~a accesorie poote avea loe pinA la inchiderea dezbaterilor
judiciare in orice instanlii. Admiterea intervenienrului accesoriu, se perfectea7A
printr-o incheiere a instantei. incheierea prin care este refuzatA introducerea in
proces a intervenientului accesoriu peate fi ataca~ cu recurs de aceasta sail de
partea careia i se aliilun1.

TEMA VIII. PARTICIPAREA PROCURORULUI iN PROCESUL CIVIL.

1. T emeiurilc ~ fonnele de partidpare ale procurorului in procesul civil

2. Pozitia proasuali a procurorului in procesul civil.

1. Temeiurile p fonnele de participare ale procurorului in procesul civil.

Conform art 124 din Constirupa Republicii Moldova ~i art. 2 alin. 2 aI Legii ('//
prMre /a prlX1//llfUra nr. liS-XV din 14.03.2003, procuratW'a prin exercitarea
atribupilor sale reprezintJ! interesele genemle ale soci~tii, apMA ordinea de drept.
dreprurile ~i liberta~le cetAtenIlor.
Potrivit art. 55 CPC procurorul se numBrA printre participan~i la proces. Noul cod
de procedura chilii al Republicii Moldova a limitat paniciparea procurorului in procesul
civil, in comparatie cu prevederile vechii legislatii procesuale. Conform art 7\ CPC $I art
4 lit d). art 9 ~i art. II ale Legii CII pm'ire fa procllmtwii, procurorul participA la
judecarea cauzelor civile ~i a litigiilor economice dacii el insu~ I-a pomit in condipile
legii. Din cele menponate re21l1tA cii intentarea procesului este unica fOnnQ de
participare a procurorului in procesul civil. Conform prevederilor vechii legislatii
procesuale procurorul putea sa intervinii in procesul civil deja pornit pcntru a depune
concluzii. aceasIa fiind cea de-a doua formii de participare.
TemeluriJe partidpIrIi procurorolu1 in procesul civil sint specificate limitattv
delegislape. A~eL procurorul po~e procesul ci,il:
1.) la cererea oersoanelor fizice. care nu-si DOt aOOm dreDrurile si interesele
personal dinanumite motive CboaIA. "milA. incaoocitate).
Conform art 71 CPC, dad! 0 persoanii nu se poote adresa in judecatA personal din
cauzii de siinatate, virstA inaintatA, incapabilitate sau alte motive intemeiate va solicita
printH> cerere serisa procurorului )Ipiirarea drepturilor ~ intereselor sale. in art 9 aI ugil
Cli prilire fa procuraturii printre aceste categorii de persoane rnai sint specifica~ ~
minorii.
Exemple de camri cind legea prevede posibilitatea participarii procurorului in
procesulcivil:

"

. conform art 42 Codul Familiei, procurorul are dreptul de a cere declararea nulitA{ii
ciisiitoriei daca ciisiitoria a fcst inchei~ de 0 persoanii care nu a alins virsta
matrimoniaIii ~i acea.<;tii virstii nu a fcst redusii in modul stabilit,
. conform art 68 alin. 2) Codul Familiei, procurorul este imputemicil sa pomea..:,ca
acpunea de deciidere din drepturile piirin~,
. conform art 137 alin. 1) lit (f) ~ art 140 lit (b) Codul Familiei, procurorul are dreptul ~
cearA desfacerea sau declararea nulitiipi adop~ei copiIului.
in cazul in care drepturiJe urei persoane incapabile necesi~ apiirare nu este absolut
necesara cererea acesteia sau a reprezentanrului ei legal.
2.) aDiirarea dreoturilor, IibertAtilor si intereselor legitime ale unui numiir
nelimitat deoersoane.
De regulii, sint cazuriJe in care procurorul contestii legalitatea actelor normative in
inStallta de judecatA emise de organele administra~ei publice centrale sau locale. De
asemenea, se peate adre...a ~ in alte cazuri in care sint vizate drepturile un cere ne1imitat
de persoane (de exemplu: protecpa consumatorilor. poluarea mediului).
3.) aDiirarea dreDrurilor si intereselor starului si ale socie~tii in cazurile previizute
de Iege.
Conform art 71 alin. 3) CPC. procurorul e:;te in drept sa adreseze injudecatA 0
actiune sauo cerere in apiirarea dreprurilor sau intereselor ~'tarului ~i ale societil\i
ce pn de :
a) formarea ~i executarea bugetului.
b) protec~a propri~pi aflate In proprietatea exclusivii a starului.
c) rezilierea contractului care lezeazii stand in interesele lui.
d) f\:I'Cepere3 tmei sume OOn~ti in beneticiul agenlilor economici in a caror
capital
statutar <,tatul are cotA-paI1e.
e) d\.\.'lamrea. in conditiile legii. a actelor nonnative ale autoritlitilor publice. ale
altor
nr~ane.: ~i organil<llii. ale peooanelor oticiale sau funclionarilor publici C'd fiind nule.
f) pcn:cpcrea in bcneticiul statului a bunurilor dobinditc ilicit,
g) mlUlarea inregistrArii ~i lichidarea persoanei juridice in carol indilcarii modului
$tabilitde.: con,tituire. precum ~i urmarirea veniturilor d ilicite.
h) prolcctia mediului inconjurator.
i) alte cazuri prevazute de lege.
Pomirea procesului civil de catre procuror la solicitarea socieralilor comerciale nu
este
posibilii.
 Legi,lulia procesual civilA admite pomirea procesului de cAIre procuror in toate
felurile de proccduri civile existente. au"t in procedurn contencioa.'iA in actiu~ civilA,
CI"t ~ in procedurn contenciosului administrativ (an. 5 lit (c) Legca contenciosului
administrativ).
in procedum specialA, procurorul poute pomi procesul de limitare a capacitAlii de
exercipu ~i de declarare a incapaciraIii persoanei din cauza unei tulbun1ri psihice (an.
302 CPC) sau s1i inilieze 0 procedum de reconstituire in cazul in care a participat la
proces in insmnta care a solulionat pridna in fond sau a dispus iJ1\:etarea acestuia (an.
336 CPC). pentru obligarea trdtarnentului stalionar sau ambulator in institutii
narcologice sau medicale de profil general a peooarelor in privinta carom se confirmA
depeodenta lor de aloool. de droguri sau de alte suhstaJ'1!C psihwope (an. 15 alin. 3) al
Legii plMlld controllli $i pm'enirea conswmdlli abll:,iI' de alc(Jol. cCl/IslUnllllli ilirit
de drogllri $i de alte slIbsTan(e psil1otrope or. 713-XV din 06.1" "001 ).
Nu este exc1us1i initierea unei proceduri in ordonanlA de cAIre procuror, dacA
creditorul
solicira in condi\iile art 71 CPC acest lucru SOli creditore.rte STatu/.
in funclie de naturnjuridicA a preten!iei procurorul se poate adresa atl"t in instanta de
drept
cornun. cit ~i in cea economica.

2. Pozitis procesuaIi a procuroroJui in prc>cesul civil. .

Procurorul dispune in procesul civil de 0 calitate procesuaiA deosebitli. Pozitia
procesuaiA
a procurorului in procesul civil rezulta din interesele procesuale pe care Ie are acesta ~
din volumul de drepturi ~ obligaIii pe care legea procesualA i Ie of em. Conform an. 72
alin. I) CPC. procurorul care a inaintat 0 aCliut1e are drepturi ~i obligapi procesuale de
redamanl
insa. pnind cont de faptul. cA procurorul nu este subiect aI rnportului materiallitigios.
el nu poatc.displlne de obiectullitigiului. adicA de dreptul subiectiv material sau de
inreresullegitim supus judedilii. fapt care determinA lipsa interesului juridic material ~
existenta numai acelui procesual. Procurorul nu are calitatea de reclamant, ~i la
solicitarea lui are Joe intentarea procesului civil. Reclamant este titularul dreptului
subiectiv incAlcat, care din anumite motive nu poUle ~-I apcre peoonal. Toote aCel>'tea
detennina stubilirea unor restricpi in privinta procurorului
~i mlUl11C:
- nu poole incl1eia trdOZaClia de impacare.
- impotriva procurorului nu poute Ii inlentara 0 aCliune reconventional!\, acea~ta
tiind
indrcptalii impotriva reclamantului.
- nu ~uport1i cheltuielile de judecatii. inclusiv in cazul pierderii procesului,
- asupra procurorului nu se rasmng efCctele hotaririi judedito~ pronllntate pe
pricina
de:grevcillii peooana in a dlmi interes a It)st p-1mit procesul sau reprezentiUlli)(.r ci
legali dc dreplul de: a cere e\aminarea cauzei in It'nd.
Pc:rsoana in intcresul careia a fost intentut procesu1. trebuie sa lie in~tiin!;lta de
cain: in,tan!il uespre data ~i )(1I.'1I1 cxm11in;\rii cU1I1.ci. ins1i p:U1icipareu sau
ncpiU1icir~ln:a ei in ~'(lin!<1 tk .iudecara r.imine la discrelia ei. ins.'\. refuzul
per.;oanei de a interveni in pl\1CCS. adidl de a prelua calitatea de f'l'Clamant. va c.:on!
o1imi tel11ei de ~'OOtere a cererii de pe rol.
- renunlareu f'l'\:larrumlUlui 13 aCliune duce la stingerea tcmeiului de panicipare a
pl\"'Urorului in proces.
in cazul in care reclamantul \'a renunta la acpune. instanta va dispun incetarea
prot.'esuilli. doar dacA renuntarea reclamantului nu contra\ine legii ~ nu incalca
clrepturile ~i interesele legitime ale altor peooane (an. 7'l alin. 2 CPO.
....~i nu are calitatea de reclamant, procurorul avind doar interes juridic procesual. care
coincide cu cel al reclamantului $i anume - de a admite actiunea. Pentru realiL1/'C3
acestui rezlIltat procurorul este inzestrat cu drepturi ~i obliga\ii de reclamant pentru a-
~i putea sustine pozitia in rroces. Astfel. procurorul are posibilitatea de a dispune de
drepturi procesuale. de a alege modaIitatea $i mijloacele procesuale de apArare a
drepturilor aItor persoane. Totodat!. pozitia procesualA a procurorului diferA de cea a
reprezentantului. Cu toate acestea procurorul nu reprezint.'\ interese private propriu-
zise. el apArA drepturile altor peooane pentru interesele societatii in generdl ~i nu
uITOAre~te decit scopul men\inerii ordinii de drept. care exclude once incMcari ale
drepturilor ~i Iibert1iplor cetA\enilor. Astfe1. procurorul apare in instanIA in \';nutea
obligaliilor sale iunclionale.
....in doctrinA, unii autori (fri~icov) admit po51bilitatea intervenirii procurorului intr-un
proces deja pomit in apArarea dreprurilor unui intervenient principal.
....Ordinea de panicipare a procurorului in procesul civil este urmAtoarea:
I) solicitarea intenUirii procesului numai in cazul unor preten~i inten1eiatc. fapt
care necesira verificarea temeiniciei acestor Pretenlii. prin intermediu~ pirghiilor de
C'd/'C dispun organele
procuraturii.
2) determinarea competentei generale ~i jurisdicponale.
3) intocmirea cererii de chemare in judecara sau a altei cereri in conformitate cu
di~pozi\iile generale. cu indicarea obligatorie a temeiului participArii sale in proces.
4) participarea la procesul de colectare ~ administrare a probelor. deoarece sarcina
proba\iei temeiniciei pretenliilor este pusA pe seama procurorului.
5) dacA procurontl a pomit procesul. el dispune ~ de dreptul de a ataca hotarirea emisA
in
prima instanIA cu apel, recurs sau de a depune cererea de revizuire.
Conform an. 447 ~i 449 CPC Procurorul General poate depune cerere de
revizuire in cazul in care Curtea EuropeanA pentru Drepturile Omului a derulat 0
procedura amiabilA inir-o cauzii care tigureaza ca parte in proces Guvemul Republicii
MoldoViL care considerA prin hotfuirea instantei s-a inc1ilcat gray un drept prevAzut
de Cons1itu!ia Republicii Moldova sau de Convenlia EuropeanA pentru Apilrcuea
Drepturilor Omului ~i Libert1i~lor Fundamentale.
6) participarea procurorului in procesul civil la falll executiirii silitc dcpinde de
rezultatul
ob\inut in urma procesului. udicA dacA a awt sau nu ci~ig de cauzii.
Conform an. 72 alin. 3 CPC. neprezentarea procurorului. dtut legal. in ~inta de
judec'dra nu impiedica examinarea cauzei dacA persoana in intereselc cArcia sou
inaintat actiunea sus\ine examinarea cauzei in lipsa procurorului.ual[l.
 TE!\1A IX. PARTICIIJAREA iN PROCESUL CI\lL A AUTORIT ATILOR
PlJBLK."E, ORGA]\~lL\TIlLOR ~I <.:1:... A TEN I LOR PE:'\TRIJ AJ>ARAREA
DREPTURILOR, LmERT ATILOR ~IINTERESELOR ALTOR PERSOANE.

1. Temeiurile ~ fonnele de partidpare in proce;ul cI,iJ a autoritiitiJor publlce,

organizatillor ~ cetiitenilor care apArA drepturile, lI'bertiitile ~ IntereseJe altor
persoane.
2. Pozi(ia proasuala a autoritiitilor publlce, organlzatillor ~ cetiitenUor care apara
drepturile, IIbertiitiJe ~ intereseJe aItor persoane.

1. Temelurile ~I fonnele de partidpare in proce;ul civil a autoritiitilor

publice, organizatiJlor ~ cetiitenilor care apArA drepturile, IIbertiitile " Interesele
altor persoane.
Potrhit an. 55 CPC. printre participanp; la proces se nuoWa $i autoritAple publice.
organizapile $i cet8!enii care apAr3 in instanlii drepturile., libenAtile ~i interescle altor
persoane. Scopul de bazA aI participArii este de a acorda a~istenlii juridica in procesul
ch11 persoanelor care nu sint in stare din anumite motive sa-$i apere drepturile ~i
interesele personal. Participarea acestor subiecte are Ioc in legiitura cu cemperen\3
atribuitii de lege ace.<;tor organe. organizapi sau cetAteni intr-un anumit dorneniu de
activitate al vietii sociale.
Conform an. 73 ~i 74 CPC pot ti exercitate dOliA forme de participare in proces a
subiectelor menponate:
A) Int.entarea procesu)uI civil in apir'area IntereseIor altor persoane de cUre
autoritiitile publlre. ol"l!3J1Jzatiile si per.;oaneJe ftzIce in cazurlJe pm'Azute de lege
(art. 73 CPC).
Conform regulii generate. !mate pe principiul disponibilitiipi. intentarea procesului civil
are
loe la solicitarea reclamanrului. ada a titularului dreptului subiectiv indlcat sau contestat.
insa. in , an. 73 CPC este stabilitii 0 regum special!!. potrivit ciireia intentarea procesului
civil,. in apararea
drepttJrilor altor persoane. poate avea loe ~i la solicit.ari3 altor subiecte. decil
reclamantu I ~i anume:
a) ~ ale administrapei publice centrale,
b) organe ale administra~~ publice locale,
c) organizatii ~ti.
d) cetAteni.
Terneiurile de participare sine
. 'cererea per.;oanelor care considera ca Ii se incalcA drepturile. libe:tJiple $i
interescle legitime. (ca exceptie apare door apArarea intereselor persoanelor incapabile.
in cazul cArora nu e.~ necesara cererea lor sau a reprezentanplor lor legaJi).
. propria initiativ!!. pentru apararea drepturilor ~i intereselor legitime ale unui nuoW
nelimitat de persoane.
I...egislatia procesualA ci\111i admite pomirea procesului de caire autoritatile pubJice.
organizatiile ~i cetii!eni in toate felurile de procedura chilA existente.
in procedura contencioa.'i!i pe actiuni civile procesul poote Ii pomit de:
 I.) autoritiitile tutelare care au dreprul sa ceara:
- declardrea nulitApi cA.'liitoriei (an. 42 Codul Familiei).
- decaderea din drt.i'turi pArinte~ (art. 68 Codul Familiei).
- inca.-;area pensiei de intretinere a copiilor minori sau a celor majori inapt; de
I11l1nca (an.
i4 Codul Fall1iliei).
. desfaccrea ~u declardrea nulitiitii adoptiei ropilului (art. 1.'07 alin. 1) liL (e) ~i
un. 140 lit.
la) (,OOul Fal11iliei).
:. \ A~'Cntia de Stat pentnJ Drepturile de Autor in interesul titul.uilor de drepturi
are
dreplul sa inaintc7e a.:tiuni in in~1an!ele judeclto~ti. atit in nun~le unl'r autori sau
linllari ai

drepturilor de autor ~i conexe., la !'Oiicitarea acestora. dt ~i in nurnele sau (art. II din

HOt.'irirea
GUl'emului nr. 243 din 03.(».2001 cu p'l\;re la aprobarea Regulamennllui Agen!ia de
Stat penlIU
Drepturile de Autor).
3.) ac!iunilc privind protectia drepturilor consumatorilor pot Ii depu~ la instan!8
judecatorea.<;di de caire autoritiitile administratiei publice abilitatc sau de citre
asoda!ille ob~~ de consurnatori (rut. 25 alin. 2 ~i art. 26 aI L..egii nr./05- XV din
13.03.2003 pri1'illd
pmtec(in dl'C'pturilor COl1sw7I(1/orilor).
4.) avocatul parlamentar este in drcpt sa deschidii din prootie initiativA un pt'{X-
e<o in
legl1tura cu faptele depistate de incaJcare a drepturilor ~i inleresclor omului
(an.2l. alin.2 al L..egij eu
pril'ire la a1'Oca(ii pm1lVI1Clllari nr. B49-XIII din 17./0.1997).
in procedura contenciosului administrativ procesul poate Ii pomit de:
I.) sindicate, care conform art. 386. alin. 2 lit. Ii I Codul Muncii. sint in drept sa
con~. in
modul stabilil, actele normative care lezeaza drepturile la munca. profesionale.,
economicc ~i
sociale ale ~ariatilor. prevAzute de legislatia in vigOClTe.
2.) asoda(iile o~ de consumatori au dreptul sA solicite instan!ei de contencios
administrativ competente anularea in tOI sau in parte a actelor. emise de
autoritA~1e publice. care
lezeazA drepturile ~i interesele legitime ale consumatorilor ~i care contravin
Iegisl8!iei in '.;goare
(an. 25 alin. :! liL (d) CPC).
3.) a,'ocatul parlamentar, care la !oesiz.area pcrsoanei vAtAmate intr-un drept aI
sau. ataca
actele administrative (an. 5 liL (d) aI I...egii contenciosului adminiStrativ).
in procedura speciala procesul poote Ii pomit la cererea:
 I.) OJ'ganeior de tutela ~I curatcla - in cazullimit3rii pen;oanei in capacitatea de
exercipu
sau declararea incapacitApj persoanei (rut. 302 CPC).
2.) medicului psIhIalnJ - in cazul incuviinliirii examenului psihiatric tara lil>erul
consim[!mint (an. 312 alin. 3 CPC).
3.) Iffitjtutiel de psihlatrie in care estc spitaJizatii persoana - in cazul spitalizarii in
staponarul de psihiatrie tara bberul consim[!mint (an. 312 alin. 3 CPC $i an. 32
alin. 2 aI Legii
privind asistenta psihiatria'i nr. 1402- xm din 16.12. J 997).
4.) organului de administrare a proprietaPi munldpale - in cazul solicit3rii declar.1rii
dreptului de proprietate municipalii asupra unui bun imobil tara stApin (an. 327 alin. 2
CPC').
5.) Institufiei rnedJro.sanitar - in cazul necesitApi spitalizArii fortate sau tratamentului
foJ1at (an. 309 CPC) sau comlslei penlnJ problernele sodaJe pentru obligarea
tratamentului
staponar sau ambulator in institupi narcologice sau rnedicale de profil general a
persoanelor in
privinta c!rora se confum.'1 dependenta lor de alcool. de droguri sau de alte substan!e
psihotrope
(an.15 alin. 3 aI I...egii privind controlul $i prevenirea consumului abuziv de alcool.
consumului ilicit de droguri ~i de aile substan!e psihotrope nr.713-'>.:V din
06.12.2001 ).
Nu este exciusA ini~rea unei proceduri in orclonanta de caire autoritiitile publice.
organizapile $i cetAtenii care aparn in instanJii dreprurile. IibertAtile ~i interesele
altor persoane. De exemplu. cerere de inca.c;are a pensiei de inlrelinere a copilului
minor ar putea fi inaintatA ~i de
organuJ de ttJtel! ~i cumtelii sau organiza!ia sindical1i - sA solicite perceperea
salariului sau altor
drepturi ,calculate sau nepliitite salariatului.
B) depunerea concluzillor de dtre autoritiitile publice in cazuriIe pre\'azute de 1e2l'
(art. 74 CPC).
A doua forma de participare e~1e depllnerea conclllziilor de ciilre autoritii~le publice.
care
se exercitA in ba7a a 3 ~mciuri:
. din proprie initiativ1i,
. la cererea participariP lor la p!'OCt:s.
. din oficiul in~1an!ei.

IA'J'Unt.:rca concluziilor ca form~ de panicipare a autorilil\ilor publice 101

procesul chil ~ fiK~ numai dadi legea pre\ere ~xpres ace~1Iu'::1J. Legea poote s1i
pre\'ada obligmi\'itatea depun~rii condul.iilor ,au po:.ibilitllea aceqei ac\iuni. ~runcrea
concluziilor de c!itre autorilA\ile pul>lice ~ face in \'inutciJ obliga~ilor funcponale. in
ori\.'~ moment piniila pronuntarea hot.'lririi. precum ~i in instanta de apel (art. 74 CPO.
Scopul depunerii concluziilor este de a apara drepturile. libeni1\ile.
intere~l~ ale altoI' persoane. a intereselor statului ~i ale soci~li1\ii.
A<;tfel. piJniciparea l'L'Prezentantului autl'ritA\ii tutelare este obligatorie:
 - in cazul examinarii cererii privind d~lararea nulili1pi cisatoriei incheiate cu un
minor
care nu a mins \'irsta matrimoniala sau cu 0 pcrsoana dedaratA incapabila (art. 42 alin. :2
Codul
Familiei).
- in cazul incuviintarii adoppei (art 119 alin. 2Codul Familiei.art 291 CPC).
- in cazul declararii capaci~i depline d~ exercitiu a minorului (art 295 CPC),
- in cazul declararii persoanei disparutA tarn urmi1 sau clecedatA (art 299 CPC).

2. Pozitia p~ a autorititiJor publice. organizatillor $I c:etitenilor care apirA

drepturile, hbertatiJe ~ 1nterese1e aItor persoane.
Conditiile de DOmire a oox:esului ci\il de cltre subiectele mentionate sint:
a) existen\3lD1ei prevederi in lege,
b) existen\3 solicitArii persoanei interesate. cu e.\ceppa cazurilor persoanelor
incapabile
sau in cazul ap3riirii drepturilorunui cere nelimitat de persoane.
Principala condipe de panicipare in procesul civil a organelor ~ per.;oanelor
enun\3te este prevederea expresi1 dill lege. in lipsa ace;teia respe:ctivele organe sau
persoane nu sint in drept nici sa pomea.<d procesul. nici sa depuna concluzii. daca ne
referim door la autoritAp stata1e.
Cele douA forme de participare 101 procesul civil a autori~lor publice,
organizatiilor ~i cetA\enilor care apiira in instanjA drepturile. Iibe~1e ~i interesele aItor
persoane conditioneaza volumul diferit de drepturi ~i obligatii procesuale ale acestora.
DacJi organele sau persoanele flZice pomesc procesul, ele dispun de drepturile ~i
obligatiile
'procesuale ale reclamantului, cu exceplia posibilitAtij ineheierii tranzactiei de impacare
(art 73 CPC).
Dacii autoritA~le publice intervin intr-un proces deja pomi!, pentnJ a depune
concluzii, ele valorilica doar drepturile generale ale participantilor la proces, prevAzute
de art 56 CPC ~i de alte legi. .
Aceste ~ubiecte nu sint pu1icipante 101 ralX'f!Ul materiallitigios. de acea e1e nu
pot dispune de dreptul material, fapt CW"e detenninA lipsa interesului juridic material ~
existen\3 numai a celui procesual. in ace~1 sens ele SlD1 inzestrdte numai eu acele
drepturi procesuale, care siot necesare pentru apar.uea drepturilor ~i intereselor altei
persoane, si1vi~ind numai acele actiuni procesuale care sint indreptilte spre des~.uea ~i
finisare procesului in beneficiul pilrtii a carol' drepturi sint aparJte. dar tara de a dispune
de obiectullitigiului. in acest sens. restricPile procesuale stabilite
pentru procuror sun aplicabile ~ in cazul participarii subiectelor vizate. -.
Pozitia procesuala a acestor subiecte nu coincide cu eea a parplor, in cazul primei
forma de panicipi.ll'e. nici eu cea a intervenientilor. in cazul celei de a doua formA de
participare. De a..;emenea. pozitia lor diferA ~i de pozi\ia procesuaiA a procurorului.
Procurorul este in drept sa se ad~ze in in~1an\ii in apar.uea drepturilor altci persoane pe
orice categorie de eauze. la solicitarea p1\I1ii interesate. fie din proprie initiativa.
Autoritii\ile publice. organizapi1e ~i ceta\enii pot participa doar pe un cere limiwt de
eauze. care sint ex pres prevAzut in lege.
 TEl\fAX. REI'RE7.£NTAREA JUDICIARA iN PROCESllL CIYIL

1. Notiunra ~ functiile reprezentiiriijudiciare.

2. F elurilc ~i tcmeiurile reprezentiiril judiciare.
3. Statui juridic aI reprezentantului judiciar.
4. imputemicirile reprezentantului in judecatii.

I. Nopunea ~i funqiile reprezentiiril judiciare.

Dreptulla aparare ~i acce.q.tIla justitie sint drepturi ftmdamenta1e. gamntlte de
Constitu\ie
~i trJtatele intema\ionale ~i care nu pot si1 depinda de nivelul economic OIl
justitial>ilului sau de resur.;cle pe care Ie consider.! suficiente statu 1.
in doctrinA se afinni'i ca dreptulla apArare are douA accepliuni. una largii $i alta
restrinsa Dreptulla apardre. in cadrul procesului civil. introO acceppune largA cuprinde
totalitatea drepturilor ~i regulilor procedurulc care of era persoanei posibilitatea de a-~i
valorifica pretenpile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor pW1ii adverse. In aceastA
acceptiune largA se include ~i posibilitatea
folosirii l:nui reprezentat profesionist. in accep\iunea sa restrinsi1, dreptulla aparare
cuprinde door po-;ibilitatea per.;oanei de a beneficia de asistenjA juridica ca1ificatA
acordatA de un reprezentant profesionist.
Din continutul prevederilor ronstitutionale rezultA existen\3 unui drept, pe care
persoana i1 poate exercita SIlU nu, pe riseul ei. adiea persoana are deplina faeultate de a
hotiiri a.~pru antreniirii in proces a unui reprezentant profesionist, precum ~i asupra
renun\fuii 101 acesta in favoarea altuia sau chiar de a nu beneficia de 0 asistenIA
califieatA, eu excptia cazurilor in care legea in~1ituie ac;isten\3 juridici calificatA
obligatorie.
Posibilitatea participiirii in proces a reprezentantului constituie una din garanpile
rea1izarii dreptului eonstilU\ional 101 apArare ~ asigurA realizarea drepturilor ~i
obliga~ilor procedurule ale participantilor 101 proces. care din anumite motive nu pot
sau penbU care este complieat si1 Ie realizeze pef!;Onal.
Potrivit art 75 alin. I) CPC, in procesul civil persoanele fizice i~ pot apara
interesele personal sau prin reprezentanti. Participarea per.;onalA in proces nu face ca
persoana flZica si1 decada din dreptul de a avea reprezentant Persoanele juridice
participA in procesul civil prin intermediul organelor lor de admiriistrare, care
actioneaz1 in limitele anibuite de lege ~i !.1atu!, precum ~i prin reprezentantii slii (art.
75 alin. 2 CPC).
Ae\iunea dviiA in eazul judecApi contencioa.<;e, nu poate fi conceputA ram
existen\3 celor doui1 parp: reclamant ~i pin't Conditia obligatorie pentnJ a Ii parte in
proces, respectiv de a avea posibilitatea de a participa 101 acesta este existen\3 calitAtii
procesuale, adica a identitAtii dintre subiectele rdportului materiitl litigios ~ a pArlilor
in proces. Participarea altOI' persoane, deci't subiectele ruportului material litigios. este
posibila grd~e in.stitupei reprezentarii judiciare.
Reprezenl/u'ea judkiorli repmPllli situa(ia in CtlI'f! 0 persoan4, numiJ4
reprezenJanl, CtlI'f! nil este subiecl al raporlului material /iJigins, indepline~e actele
procesuole intr-un proces ~ partkipd /a raporturile proc~'uale, ii, lIll11Iele ~ in
interesul aIIei persoane, nllmild reprezentaJ, CtlI'f! este .~lIbiect al raportului
material /iJigins.
Reprezentarea judiciarli nu este 0 in!.titutie pur proc:esuala. ci reprezintA
aplicarea in dreptul procesuaI a normelor de drept civil din materia reprezentl\rii.
mandatului $i a eapaei~i juridice a per.;oonei. Spre deosebire de reprezentarea din
caclrul raporturilor de drept material, care are drept scop incheierea de acte juridice
pentru a genera. modifiea sau stinge drepturi $i obliga\ii juridice. scopul reprezentarii
judiciare este determinat de necesitatea asigurArii unei apArari eflCiente a drepturilor ~i
intereselor legitime ale permanelor.

nemijlocil in proces sau a~istind-ul in pmces !ji oferind-ui cono;ullatii. sfaturi !ji
recomandari. Prin aces! ajutor juridic acordat. reprezentantul contribuie la eXClCitarea
din plin a drepturilor !ji obliga~ilor procesuale a pcrsoanelor, care din cauza lipsei
CIJI1O!iIintelor juridice nu ar fi putul atinge re2llllatul sconlaL Totodata,
repre:z.entantul pe linga functia de apiirare a intereselor reprez.cnlatului. mai exen:ilii !ji
pe cea de conuibulie la infaptuirea justitiei. ajutind in ace.<;t sens instan)a de judecaui la
stabilirea adevilrului, colectarea !ii aprecierea probelor, aplicarea corectA a normelor de
drept, fapt care conuibuie direct la !ji justa solutionare a cauzei.
Necesitatea reprezentArii este condilionalii de trei motive:
) ) exi!\1en\8 situa\iilor in care participantulla proces nu e.~ in stare sa participe
la proces
personal (minorii. ~ele incarabile) sau cind participarea lui este dificila (in caz de boaJa.
deplasare, distanIA mare p.), .
2) existen\8 principiului contradictorialiliitii, care pune sarcina probatiei pe seama
ambelor p3rti. ci nu pe judecltor, fapt care face dificila atingerea rezultatului dorit in
lipsa unor cu~nte juridice calificate,
3) fictiunea persoanelor juridice, care nu pot parlicipa la raporturi juridice, inclusiv
procesuale civile, decl"t prin intennediul unor persoane fizice, care au 0 anumiti leghlra
cu ele, in limitele imputemicirilor stabilite in lege, statui, contract. De aceea, persoanele
fizice pot avea reprezentanti in procesul civil, iar cele juridice intotdeauna participa prin
intennediul reprezentantilor.
Reprezentarea judiciara implica realizarea de c3tre reprezentant a drepturlior
procedurale in numele !ji in interesul albJi participant la proces. AbJnci cind se
mentioneaza ca reprezentanbJI 8C\ionaza in numele reprezentatului, se are in vedere ca
primul actioneazA in proces din insaJcinarea celui de-al doilea ~ 11 angajeaz3 intr-un
raport juridic cu prezenJa sau tara ca el sa fie prezenL Altfel spus, reprezentantul este !
ji ..amine purtitorul de nume !ii de voinlA proprie, insa.. prin cumul devine ~i
pul1IDorul de nume!ii de voin)! aI altei'persoane. a c3rei voin)! 0 exteriorizeaz1i la
indeplinirea actului procedural. Substituirea repre:z.entatului C1l reprezentannJ\ nu este
un scap in sine, respectjv este posibila participarea concomitenta a acestora in proces. in
astfel de cazuri reprezentatul pAstrindu~ dreptul de a indeplini personal actele
procedurale, nedtind la faptul ca concomitent partcipa repreu:ntantul sau.
Expresia in in1£resul reprezenlatului sugereazA ideea di efectele actului efectuat
de reprezentant se vor produce in persoana celui reprezentat !ii el va fi eel care va
suporta consecintele juridiee ale acelui act. precum !ii efectul benefic pe care it va
produce activitatea reprezentantulu~ menirea diruia este supravegherea respect.iirii !ji
realizmii din plin a drepturilor !ji obligatiilor procesuale ale persoanei pe care 0
reprezint!. Din aceste considerente, nu poate fi reprezentant persoana care a acordat sau
acordA in pricina respectiva asistenta judiciara unor persoane ale c3ror interese sillt in
contradictie cu interesele persoanei pe care 0 reprezint!. In cazul existenJei unei astfel de
circumstante. reprezentantul poate fi recuzat de participantii la proces.

2. Felurlie " temelurlie rcprezentJril judidare.

In cadrul reprezentarii judiciare se poate face distinctie intre reprezentarea
obligatorie !ii
voluntara. (facultativa).
Reorezentarea iudiciara obligatorie este reprezentarea care are loe indiferent
de \'oin\8
reprezenlatului.
Reorezentarea iudiciara voluntara este reprezentarea care poate avea Joe in
dependen\3 de
voin\3 reprezentatului. '
in functie de natura juridica a raporturilor juridice dintre reprez.cntant !ji
reprezentat c):isui mai multe feluri de reprezentare:
70
Conlonn art. 79 CPC reprez.cntanti legali sin;:
a) piirintii. infietorii, n,llorii. curatorii ~i aJ~ p,,~e pre\iizute de lege care apara in
judecata drepturile, liberui!ile !ji interesele legitim. ale persoonelor lara capacitate de
exercitiu sau cu capacilale limitata.
b) admillistralorii fitluciari sau tutorii care apard drepturile peJX>anelor declar.ite
disp3rute
lara unna,
c) cu.<;tOdele SJU tutorele care apara drepturile !ji interesele legitime ale ~torilor. daca
ffiO!itenirea inca nu a fast acceptati de nimeni.
Reprez.cntantul legal indepli~ in numele celui reprezenlat lOate actele procedurale
pe care acesta din Urm3 are dreptul sa Ie exercite. cu exceptiile stabilite de lege.
ReprezentanbJllegaJ poate incredin\8 unei persoane teT)e reprezentarea in instanfa
judecatoreasca. insil dupa caz. instan\8 iI poate cita pentru a da explicatii referitor la
actele care Ie-a incheiat sau saviJ'!iit in calitate de reprezentant legal.
b) ,0 varietate a reprezentArii obligatorii 0 constituie reprezentarm din ojidJ,l.
Confonn art. 77 <:PC, reprezentarea din oficiu se dispune de c3tre instanta de judecat3,
dad! in procesui pregatirii cauz.ei pentru examinare sau mai tirLiu constat! di
. partea in proces sau intervenientul sint lipsiti sau limitati ;n capacitatea de exercitiu !ji
nu
au reprezentanti 1ega1i,
. in cadrul examinarii cauzelor in care domiciliul pirJului nu este cunoscut, respectiv
solutionarea litigiului avind loe in lipsa acesttlia,
. intre reprezentant ~ reprezenlatul limitat sau lipsit de capacilatea de exercitiu exislii
conflicte de interese,
. in cadrul procesului privind limitarea sau lipsirea de capacitatea de exercitiu. daca
persoana respectiva nu este asistata de un avocat (art.304 CPC),
. in cadrul procesului de spitalizare in Slationarul de psihiatrie persoana nu este asistata
de
un avocaL
c) rcprezentarea judJdari conventionalA . care poote avea loe atunci clnd intre
reprezentat ~ reprezentant exist! 0 intelegere. de exemplu un contract de mandat (art.
1030 Cod Civil) sau un contract de asisten)! juridica.
Reprezentarea conventionala constituie 0 reprezentare judiciara voluntar3, ea nu
este necesare in toate cazunle, ci poote avea loe la dorinta persoanei intere,<;ate.
Repre:zentarea conventionala are ca temei acordul reprezentantUlui !ii reprez.cntatului.
tnsa.. imputemicirile reprezentantUlui contractual oricum trebuie specificate in procura.
Reprez.entarea coparticipantilor de c3tre unul dintre a~a are drept temei declaratia
vertJaJa a coparticipantilor consemnata in procesul verbal aI ~intei de judecat!.
ReprezellJana judidarii ronven(iona/4 ronstiJuie 0 activi1/lJe a unui reprezelltant
profesionist in cmJruJ procesului civil, reaJiWii in numele # in interesuJ
reprezenJoJului in ba:.a UnpllJemicirilor QC()rtlaJe, cu scopuJ de a ob(ine penJru
reprezprJaJ 0 hotiirfrc nwi favorabilQ, de ai QC()rr!a ajuJor fa exercikrre4 drepturiJor
sak # de a Unpiedial inciJlcarea wr, precum # de a-; QC()rr!a ajuJor blStan(ei de
judeCtJtii fa infiJptuirea jusd{iei.
Totodata, repre:z.entarea judiciara profesionala constibJie una din fC>m1ele
serviciilor juridice existente pe piaJ3, unde are loe eererea !ji oferta !ji chiar concuren\8.
Reprezentant judiciar conventional poate fi oriee persoana cu capacitate de
exen:i\iu deplina care are imputemiciriJe respective, lega1izate in modul Slabilit, pentnJ
a sus~ne procesul. Viza\~ de aceste cerinte. ar fi oportuna introducerea unei cerinte noi.
obligatorii pr.\':nd dobi'ndirea calita!ii de reprezentant conventional in procesele civile !
ji anurne dispunerea de ~1I1d;i jllridice
sup('/iollrr'. AceS! fap! ar ,bigurd ridi<.~1 dicacitf1lii ~i C"dlilAlii a~istentei juridice
acordate in
cadrul reprezentarii judiciare conven!ionale.
d) rrprezentarea judlciani statutani - care ~ produce in virtutea prevederiJor
aL1elor
de constitui~ a unci peNXme juridice. conl,'nn careia in calitate dc reprezenlmlt
a unei persoane
juridice in procesul civil apar conducmorii ace,lora.
Reprezentarea legala ~i cea statutarJ face parte din reprezentarea judiciarii
obligatorie. deoarece ele au loe in virtutea legii. indiferent de vointa persoanelor
reprezentate. Reprezemarea
conven!ionala constituie 0 reprezentare judiciara voluntara, ea nu este necesara in
tDate cazurile. ci
poate avea loe la dorinta persoanei interesate.
Temeiurile reprezentiriijudiclare depind de feluJ acesteia.
Astfel. reprezentarea Jegalii are drept temei relapa de rudenie. confinnatA in
modul
corespllnzalor (prin bulerinul de identitate ~i acrul de n~ere a copilului sau prin
hotArirea
 judeditoreasca de incuviintare a infierii). aenll admini!;tTativ de numire a tutorelui sau
cumtorului. hOtarirea judecatoreasdi ~i contractu I de administrare fiduciara pentru'
administratorul tiduciar (art
50 Cod Civil). aClUI notarial de numire a custodelui averii succesorale (art 1555 Cod
Civil).
Repre7.entarea contractuala are ca ternei acordul reprezentantului ~
reprezentatului. insii,
imputemicirile reprezentanwlui contractual oricum trebuie specificate in
proct.Ir3.. Reprezentarea coparticipanlilor de cAIre unul dintre ~ia are drept temei
declampa verbala a coparticipanplor
COl1.'emnalA in procesul-verbal aI ~inr.ei de judecalA.
Temei aI r"'pre1.entarii stallltare sint prevederile statuwlui. iar in cazul
asociapilor ~
mai este necesani ~ intelegerea dintre lillllami de drepturi . membru aI a~atiei ~
aceasta.

punl't de vedere formal. el nu ptxlte sa lilL,;i p,U1e din aha categorie decit rea din l'are
I:K'e p,U1e rel'rezentatul. adicii a participantilor la p~.
. Aetualul ('od de pl\l...luni civilii al Rcpublicii Moldova. in varianta sa initiala. in
iU1. 55.
indudl:a rcprczcntantul in cak'g\1ria p;u1icip:U1lilor la pl\x'es. insii. uhclior. prin
U.',l:I'(/ IWlIlm
11f(~l(fi('area ,~i co/llpletarea C.~lllilli de pmdwii dl'jlG al Repllblidi Moldam dill
2W7.~(XXj. a
fo,t exlus, reprezentantul liind ,lstteJ pla~t in C'Jtegoria persoanelor care contribuie la
inl1ipnlirea justiliei.
ReprezenliUlt in judecma poate fi ori~ per.;oana eu C"Jpacitate de exercitiu
deplina care arc imputemicirile respective. Icgalizate in modul stabilit. pentru a suspne
procesul. P..uticipantii la proces, cu exeeplia procurorului ~i reprerenlmltului. pot fi
asistap in proces de un singur reprezentant ori de mai multi reprezentanti care ii pot
reprezenta in comun sau pe liec-Jre in parte (al1. 76 CPC).
Potrivit an. 78 CPC. nu pot fi reprerentanp in judecalA judecatorii, procurorii.
ofiterii de lInnarire penala. politi~ii. cu eXL'Cptia cazurilor partieiparii lor in proces in
calitate de imputemieiti ai acestor autoritap sau in calitate de reprezentanti Jegali.
Nu peate fi reprezentant per.;oana care a acordat sau acorda in cauza respecti\'a
a~isten\ii judiciarji uner persoane. ale caror interese sint in cootmdicpe eu inte~le
persoanei pe care 0 reprezinta sau care a participat in calitate de judec!itor. de procuror.
de ofiter de urmiirire penalii, de expert. in cazul existentei unor astfel de circumstante
reprezentanlUl peate fi recuzat de participanpi la proces.
3. Statui juridic aI repre:zentantului judiciar.
Subicctul care sti~ disculii aprin~ intre doctrinari referitor la reprezentantul
judiciar
line de statu/ill procesual aI acestuia.
Amel. dupa unii autori. in procesul civil reprezentanllli nu are calitate de
participant,
 deoarece el intervine in proces in nurneJe ~i interesul reprezentalUlui ~i este dependent
de acesta,
a<;tfel el neplilind fi un subiect de sine slAlAtor. De a<;emenea. se suspne ca
reprezentantul dear
. exercira drepturile ~i execulA obligaliile proceclumle ale eelui care-I imputerni~ ~
numai acesta
din urma este <;lJbieclUl mportului procesual.
AlIi autori. sint de p!irere ea reprezenlmltul judiciar face parte din cercul panicipanplor
la
proces. invoeind unniitoareJe argumente:
a) faplUl paniciparii in nurnele altuia nu inseamna tmnsmiterea pasivii a vointei
reprezentallllui. A'ilfel. Reprezentantul exprirna ~i vointa lui in proces, fiind
inzestrat cu drepturi ~i
obliga!ii de ciilre reprez.entat dar ~ de catre legiuitor. Prin wmare, in limitele
imputemicirilor.
reprezentantul singur ~ cum trebuie !iA acponeze pentru a reprezenta Cl1 mai
eficient ink.'l'CSCle clicntului siiu,
b) reprezentanllli judieiar. ca purlAlor de drepturi ~i obligapi procesuale, apare ca 0
figurc1
de sine statiitoare in rapornlrile ce !1e na<;e intre el ~i instanta de juc1ecatA,
c) rcprc7.entind intere!1ele panicipanlilor la proces reprezentantul nu are cum sa
fie
indifcrent ta\;i de rnersul procesului ~i falii de rezultatul final allui, chiar
dimpotriva reprezentantul
va fi extrem de cointeresat in obtinerea unei hot!iriri favorabile pentru eel
reprez.entaL Cu alte
cu\'intc. reprezenlmltul judiciar u~. in ~i masurc1 ca persoana pe care 0 reprezintA, un
rezultat final pozitiv. iar acea~ta., tarn indoiala. semnitica interesul procesual at
reprezentantuJui pe
dumta judeciilii.
d) dispunind de acel~i drepturi ~i obligapi procesuale ca ~i persoana
reprezentatA, cu
condi!ia cii este investit cu respectivele in modul stabilit de lege. reprezentantul
judiciar se prezinta
ca un dublor procesual ',II participantului la proces pe care-I reprezintA, iar in acea~
calitate. din
4. imDutemicirile l'eDrezentantului in iudecatA.
Formularea imputemieirilor reprezentantului in procesul ch'il este in dependenIA
directa
de temeiul reprezentArii. Astfel. pentru fiecare tip de reprezentare judiciarii in procesuJ
civil am putea distinge anumite reguli de legitimare a stawwlui de reprezentant ~i
formulare a imputemicirilor.
Potrivit art 80 CPC. imputemicirile reprezentanwlui convenlional trebuie sa fie
formulatc
intr-o procW'ii, elibemtA ~i legalizalA in modul stabilit de lege.
 ProCurile elibemte de persoane fizice se autentifica notarial. iar in localitaple in
care nu sint birouri notariale. de catre autoritalile administratiei publice locale.
Valabilitatea procurii incetealA in temeiul art. 255 Cod Civil.
Procurile elibemte de c!itre persoanele juridice se contrcl.<;emneaza de c!itre
administmtorul
aeesteia sau 0 alta persoana imputemicitA ~i cu aplicarea obligatorie a ~igiliului.
Potrivit art 81 CPC. imputemicirea de reprezentare acorda reprezentantului dreptul
de a
exercita in numele reprezentallllui toate acteJe procedurdle. cu exceptia:
- dreptuJui de a semna cererea ~i de a 0 depune in judecalA.
- de a str!imuta pricina la judecata arbitralii,
- de a renunta total sau partial de la pretenpi.
- de a majom sau reduce euantumul pretenpilor.
- de a modifica terneiul sau obiectul actiunii. de a 0 recu~te. de a incheia trnnzaclie
de
iinpacare,
- de a intenta actiunea reconventionala.
- de a transmite imputemicirile unci alte persoane.
- de a ataca hotilJirea judecatoread
- de a schimba modul, amina sau ~Iona executarea holAririi.
- de a prezenta un titlu executoriu spre urmanre.
- de a primi bunuri sau bani in terneiul hotiiririi.
Drepturi care trebuie men\ionate expres. sub sanCtiunea nulitii\ii. in procur'ii.
Mandatul clat reprczentantului nu inceteaza prin decesul manclantului ~i nki prin
suJ'venirea incapacitA\ii lui. ci e!.1e valabil pinA la retragerea lui de cAtre ~nitori sau de
reprezentanpi legali ai pe~i incapabile.
Reprezentantullegal depune in judccatA actele ee atcstli statutUl ~i imputemicirile
sale. imputemicirile date avocatului Sf a~11 printr-un OIdin scris, eliberat de
biroul de avocJ\i
!iaU prin alt act prcvAzut de lege.
imputemicirile reprezentantului se atestA ~ prin declaralie omlli data in judecatA
de cAire repre7entat. con!"oemnatA in procesul-vcrhal ~intei de judecatli ~i semnatli de
acesta din ulTTlli sau printr-<> cerere scrisA care!"oe anexeazA la dosar (art. 80 alin. 8
CPC).
Reprezentantul care renuniA la imputemiciri trebuie sIi i~inteze all) reprezentatul,
cit ~i
instanta cu eel pulin 10 zite inainte de data judeciirii caU7.ei sau de expirarea
tel111CneloJ' de atac.

TEMA XI. ACfELE DE PROCEDUR.\ CIVIL.\, TERMENELE ~I

SANCTIUNILE PROCEDURALE.

1. No!iunea ~ cla.c;ificarea acteIor de proceduri d\ilA.

2. Conditille de \'aJabilitate ale actelor de proceduri d\ilA.
3. No(iunea ~ cI~ tennenelor de proceduri d\ilii.
 4. CaIcuJarea tennenelor de proceduri d\iIA.
5. No(iunca ~ felurile sanctiunilor proceduraJc.

1. No(iunea ~ ~ acteIor de proceduri dvilii.

Procesul ci\~1 reprezintli prin sine derularea succesivii a unui ansamblu de
aqiuni, numite
a'1e de procedurii eM/ii. intreprinse de c3tre in~"tan)a de judecatli ~i panicipanpi la
proces. rei~nd din drepturile ~i obligapile procedurale de care diSJXln. in legiiturii cu
examinarea $i !'.Oluponarea cauz.elor ci~le ~i executarea hotririlor judecat~.
in procedura ci~IA se folosesc diferite expresii reprezentind octele de procedurii:
..act procedural", ,.act proce~'UaI", ,.acpuni procesuale".
Actele de procedurii sint destinate sA impulsioneze procesul civil ~ sA
determine soluponarea litigiului. In acel~ limp, acestea sint mijloace prin intermediul
cMora instat1\3 ~ panicip~ Ipi la proces ~i exercitli drepturile ~ i~ onoreazii obligapile
prooesuale. reflec(tneJ pozipa
~i rr.ani estIirile de voiniA an) a participanplor la proces. cit ~ ale instantei de judecatA.
NOliunea de..act de procedurii" are mai multe acceppuni:
I J opera(illlle juridkii (negotiwn .Iur.s), care include atit sensul de ad juridic,
adicA
manif~tarea de voinlii dC!'tinatii sA produc eft.(,'\e jl.1ridice. cit ~ifaptele juridiee.
adicA operapunite materiale concrete realizate de c3tre in!'tan\3 de judex::3~;i
r:lJ'ticipanpi la proces.
Cind vorbim despre actul de procedurd ch~lii. in ,;ens de opero(iUM juridid, avem
in .vedere in~i raportul juridic procesual civil stabilit intre instan\3 de judecatli ~
panicipantul la proces in legiiturii cu exercitarea unui drept sau executarea unei obligapi
procesuale concrete.
2) inscris (il1tnunentwn probstionesJ. adidi mijlocul de constatare, de dovadii a realizArii
unei operapuni juridice concrete.
De aceea. la definirea corectii ~i completli a actului de procedurii ci\~11I stau ambele
aceppuni.
Actul de procedurJ civiJij este OCI!Q monifestore de voin(4 ~ flperafiulll!Q
juridi.cii con.creti1JdA inJr-o anwnitIifomu'i previi2:JJ14 tk lege, reoli:tPJQ in cumd
ori in codrul procesubd civil, tk ciitre instLm~ de judecoJii sou ceiIolp partidpan{i fa
proces, in vetkrea prodJJcerii Ulwr efecte juridice detenninaIe.
Actele de procedurii civim dispun de ul111A!oarele trIisiituri caracteristice:
. produc anumite consecinte juridiee ~ genereazii. aparitia. modificarea sau
incetarea
raJX>rtului juridic procesual civil.
. deruleazii intr-<> strictIi conseculi~tate prevAzutli de normele de procedurii
ci~lii.
. con1inutul fiecarei act este prevAzut de nol111Cle de procedurii civilii.
. se exercitli intr-o anumitli formA procesualA stabilitli de lege.
Principalele categorii de acte de procedurii ci\~IA sine cererile. citatia. hotIirirea
judea1toreascA. incheierea judecatorea.<cl. ordonanta judecAtoreascA etc.
Fiind multe ~i diverse. actele de procedurii civilii se cIasifid dup1i mai multe criterii.
Cele
mai imJX>rtante sin! ul1TlAtoarele:
A. in dependenlii de caliktJl!Q pmoanei Sllll organuJui de fa cme emanii. deosebim:
- octe ale piir{ilor (de exe.mplu: eererea de chemare in judecatli, referin\3, cererea
reconvenponalA ~.a.).

- aete ale al1ar partkipallp In proces (cererea de inter\'en\ie principala ~IU accN1rie.
conduziik autorita\ilor publice ~.a.).
- aete ale imtall{ei de jlloecatii thntanrea. incheierca SaUl)rUomU1\;\
judeditorea.;cii).
- acte/e persoalleuJr care cm/tribllie In I/ifiiptuirea jllsti{iei 1.l<lponul de
expeniz.1.
depozi\iik manorului. concJuziile specialistului :>.a.).
- acte/e orgaz/euJr auxe/inre akjllstipei (de exemplu: actele execull)rului
judeciilon:sc). B. Dup..'ifimlla lor. deosebim a.:te de pl\.1cedul<l:
- .Icri~e. repn:lentind majoriwlca actelor efectuate in cadrul proceslui civil. rei~ind
din
faptul ca principiul omlitii\ii se aplicii numai in faza dezbaterilor judiciare. in rest fiind
aplicabila proredurJ serisa (cererea de chemare in judecaL hoIMrea judecatorea.'idi ~.a ).
- orale. acele acte ce se concretizeaza intr-o declaratie. relatare. proclamare vebaJa
(de exemplu: raspunsuriJe la intrebarile adresate de catre in!>tanlA, declard\iile
martorului. explicatiile paI1ilor. dezbaterile. pronuntarea hotiiririi ~.a.).
- lIIaterillk. care constau in efectuarea unoI' opemtiuni piocedurale de ordin
material (de
exemplu: cercetarea la fata locului. inta\i~ in fata instantei ~.a.).
Co Dupii nwmenJul indeplirlirii lor. deosebim acre de pl'CX.'edurii:
. procesUtlle propriu-me. care se sav~ in rimpul ~i in cadrul procesului.
- acte extraprocesUtlle (extraftllliciJJTe). indeplinite in afara raponului procesual.
fie
anterior procesului. care mai sin! numite acre preprocesuale (de exemplu: in cazul
asil;url\J;; probelor). tie dupii intentarea procesului. dar in afara acestuia Ide exemplu:
expeniza judidara.
InWlIC\ia fXlr1i1or. delega\iile judeciilo~).
D. Dupii caractent/juridic al actelor. deosebim:
. acte ob/igaJorii. impuse in mod iperath' c.e Ie!" sa'. c~rute de un pricipiu
fundamenal al
procesului civil,
- acte faculJoJiJve. care pol fi realizalc 1r. iependenIA de voinlA ~i solicitarea
per.;oanei
interesate.
in li!eratuta de specialitate pot fj intilnite ~i alte clasificiiri ale actelor de procedura
civila.
2. Condi(iile de valabilitate ale actelor de proceduri dviliL
Printre condi~ile de valabilitate ale acreJor de procedura civilA intelegem acek
exigell{e
stabiJiJe de lege cu privire ILl felnl cum aratii actul precum ~ con(inuul acestuia, core
fihuJ intnmiJe in allSlllTlhhl, gamnJeazii va/nhiJiJatea actuln~ produdnd efecte ftuidice.
 Condiiiile de valabilitate ale actelor de pl'CX.'edura civilA pot fi divizate in douA
categorii: I ) condi~i de fonm.
2) condiiii de con\inut.
Pentru a produce efecte juridice. vointa piir1.ilor angajate in proces. trebuie sa fie
manifestata in fonnele stabilite de lege. Numai in felul acesta ea poote fi cunosct1A de
ceilaJ~ panicipan\i la proces ~i de instan\JI de judecara ~i numai a.~tfel ea poole
cOnduce la !>'tabilirea. modificarea ~u stingerea mponului juridic procesual civil.
in general. prin forma a actului juridic se intelege felul de a fi aJ mari"lfestmii de
vointa sau mijlocul de exleriori7..are a voinJei inteme. Forma actului de pl'CX.'edUltt
include in sine re~pectarea unor formuliill\i prescrise de lege pentru manifesrarea de
vointa ~i realizarea opemtiunii juridice concrete. Formalirailie constituie elemente de
detaliu care compun actul de procedura. unele esen\iaJe. allele aocesorii. dar care toate
luate in ansamblu alcatuiesc forma acrului.
Fatii de aClele de pl'CX.'edura civila sin! inaintate urmatoarele condi~i de
valabilitate: a) n:specatrea fonnei serise.
Arele de procedura civila pot fi realizate in forma serisa, oralA sau materiala.
Respecrarea
ronnei scri-e rcprezinra regula genemlii. majoritatea actelor efectuate in cadrul
procesului civil. liind intocl11ite in seris, deoarece principiul omlila\ii se aplica numai in
faza dezbalerilor judiciare,
in r.:st tiind aplicabila pl1x.'I..'dul<l scris.'i. Penffil uncle acte. legC:I penllilc'
I"NI11<1 Ol<llfl ';;1\1 maleriala. ins[ll:hiar :,;i aceslea rrcbuie sa imbmcc.
in \'1t1uleil leii. 0 expl\'Sic 'l:ris[l. lie prin int,\:min:a lInui
inscris. c',1I\: ar cuprinJc in inll:q;inll.' con\imllul a('tului. tie prin l'l'I1SC'ml1an:a
il1lkplinirii ac.tului
rc,p...'l:ti\'. de regula intr-un prex:cs-\'ebal.
b) intocmirea in limba dc stat.
c) capacitatca jurididl pt\-.:esualii a subiectlilui care exercita actul p,,:)(:esual.
lI) indeplinire'd actului in tennenul stabilit de lege.
e) respectareacondi\iik)r spt.'Cialc impuse de kge. pen I'll ~U1umite aelC de pl\
'\..uurfl.
Condipile de con\inUL sint stabililC de legisla\ia pt\x'eSuala pentru liecare a.:t
in parte.
dupa cum urmeazii:
. art. 103 alin. I) CPC - ('on\inutul citatiei ~i aI in~1iin\arii.
. art. 158 alin. 3) CPC - cuprinsul rJponului de expenizii.
. art. 166 alin. 2) CPC - cuprinsul cererii de ehemare in judecatfl..
. art. 241 CPC - cuprinsul hotiiririi judecatore~ti.
. art 270 CPC - cuprin$UI incheierii judeciitore$ti.
. art. 274 CPC - cuprinsul procesului-vebal aI ~inJei de judecatil..
. art. 347 CPC - cuprinsul ordonantei judecarore~ti.
. ~.(l)
in cazul nerespectarii c.::ndipilor de valabilitate legea stabi1~e di\'er.oe
sanciiuni.
Sanc~iunile sint previizute de lege ~i vi2.c:azii toate actele de procedura.
inditerent ca aceSte'd sint
 emise de instanIA sau de particip;mtii la proces. Sanc\iunile Merit in finclie d~
insemniitatea fonnei
procedumle ~i de inetresul care impune re~ll1rea fonnei.
Sanqiunile nerespetiirii regulilor de intocmire a actelor de procedurli sint
ulTlliiitoarele: a) nulitatea actului de procedurit - este sanetiunea care inte['\.;ne
in cazul actului de
procedura care nu indepli~te condi\iile prevazute de lege pentru validilatea lui.
lipsindu-I total sau
paI1ial de efecte.
b) obligapa de a completa sau reface aetul indeplinit necorespunz.1tor.
c) deciiderea din dreptul de a efectua actul de procedurii. in .cazul in care a
e~pi"'dt temenul
de procedura stabiliL
d) sanctiuni specifice. de exemplu: neluarea in considerdre a ad.'iugirilor. ~ersiiturilor
sau
sehimbarilor din cuprinsul hotiiririi care nu sint semnate de judeciilor.

3. Notiunea ~ clasif'JC3J'e3 tennenelor de proceduri chilii.

Conform ariA CPC. una din sarcinile procedurii civilc e...te de a judcca just ~ in
termen
rezonabil eauzele civile. Printre alte mijloace procesuale care contrihuie la realiz.area
acestor
sarcini. un rol deosebit revine tennenelor pmces'Uale. .
Tennenek de procedllrii cM/ii Slllt illtervale de limp, stabiliJe de lege !iOn de
ciiJre
illSfa1/~ de ftufecaJii. In ftmcpe de care existl; posibiliJatm b.'J:alt; Sllll
llecesiJaJea de "'faptun a
ac{iu.niwr proceslllJle ori de survellir:e .7 clms('dll{e juridice pn!VillJlte de
lege.
Natura juridiea a tennenelor de procedur;i estc de camcter public. or.
panicipantii la
proces nu pot sa Ie modifice unilalcml sau prin intelegcre. Instiluirea lennenelor
de pmcedura este
o abilitate legaUi sau judecatoreasca. Anume din acest ClInsidercnt (lvem
tennene de procedurn stahilite de lege. iar in cazul in care nu este stahilil prin leg.:.
Icrmcnul de pmccdurii se fixeaz.ii de
catre inslim\JI de judecatii (an. III CPC).
Chl<;ificarea temlCnelor de pt\1Cedllr~1 are la haza mai multe
eriterii.
A. Dupii suhiL'Cnll ClU'e Ie slabil~1C dl.'l)sehil11lemlCl1e
proceslla1e:
. legale - slabilite prin lege.

.
judecito~i - in cazul in care nu C"1C stabilit prin lege. tennenul de procedura ~ lixcaza de
ciitrc inSlaJlta judccatorca.<dI (de exemplu: an. 171 cre - temlCnul acordat d~ i~"1lU1!a
penuu inliiturarca neajnsurilor oererii de chemare in judecatii),
B. Dupii subiectele pentru care sint stabilite ~bim tem1Cnc procesuale:
adresate instan\Ci de judccatii (de exemplu: art. 169 alin. 2 CPC. 171 alin. 1) ere. 242
CPC),
adresate participan!i]or la prooes (de exemplu: art362, art. 402. 434, 449 CPC), adresate
altor subiecte (de exemptu: art. I 19 alin. 5 CPC).
.
.
.
.
4. Calcularea tennenelor de procedura d\ila.
Termenul de p~urd ~ instituie prin indicarea unei date calendaristice. datei
comunicarii acrului de procedura. a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
~i cert di se va p,,:xluoe. in uJtimu] caz, actul de procedum poote Ii efectuat in decur.;uJ
intregii penoade.
Tennenu! de procedure !.1abilit in ani, luni san zile incepe sa curga in ziua
inlCdiat urmiitoare datei calendari~ce stabilite, datei comunicarii actu]ui de procedure
sau producerii evenimentului on momentu]ui care a conditionat inoeputul lui ~i expim in
ziua re.<;pectiva a
ultimului an aI tennenului. .
Tennenul stabilit in luni expim pc data respecti\'a a ultil11Ci ]uni a termenu]ui.
Daca ultima luna nu are data respectiva, tennenul expim in ultima zi a lunii. Daca ultima
zi a tennenului este nelucratoare, acesta expire in urm1itoarea zi ]ucffitoare.
ActUI de procedure penuu care este stabilit un tennen peate fi indeplinit pina la
ora 24 a ultimei zile din tennen. Dacii cerenle de apel sau de recUJ3, documentele sau
sume!e biin~ti au fost predate ]a ofJciul ~ sau la telegnn, sau prin alte mijloace de
comunicatie inainte de ora 24 din ultima -zi a tem1Cnului, acrul de procedum se
considem indeplinit in tcrmen. Daca aew] de procedure trebuie efa.1Uat nemUJocit in
inslan\8 judec1itoreasca on in 0 altii organizatie, teffilCnul se considem e.xpimt ]a ora
care incheie programul lor sau]a care inceteaz1i operatiunile respective.
Efectele neindeplinini in termen a actului ae prooedum constau in decaderea din
dreptul de a efectua aend respectiv. Astfel, potri\'it art. 113 CPC, dreptul de a efectua
actul de procedum inceteaza 0 dat1i cu expirare3 tem1Cnu]ui prevazut cle lege ori
stabilit de instanta judec1itoreasca GudecAtor). Cererile ~i doculOentele depuse dupA
expirdl'ea tem1Cnului de proc~dum nu degreveaz1i ':Ie indeplinirea obligatiei
procedurcile.
. Confonn 3It. 1]4 CPC. curgerea termenului de proct:dura se suspend1i 0 datii cu
su"-pendarea pJ'OCC5U]ui. Din ziua redeschiderii procesului, termenul de procedum
suspendat continua sA curgii.
La cererea panicipan~]or la proces. instanJa judecltoreasca Gudecatorul) poate
prelungi
tennenul de procedura. iar pouivit art. 116 CPC, pcrsoanele care, din motive intemeiate.
au omis
 tCffilCnul de ind plinire a unui aCt de procedum pot fi repuse in
tmnen de catre in~'tar11ii. Cererea dc
repunere in tem1en se depune la in~tanJa judeciitorea.<ea care efectUeaz1i actUI de
procedure ~i se examinea7..a in ~din\ii de judecata. Participanplor ]a prooes Ii se
comunicti locul. data ~i ora ;;edin\t:!. Neprezentarea lor. in~ nu impiedica solutionarea
repunerii in tcmlCn. La cererea de repunere in tem1en se anexeaz1i probele ce dovede.~
impo~ibilitatea indeplinirii actului. Totodatii. tn::'uie cfCCtUat actuJ de procedum care
nu a fo~t indeplinit in tcmlen (sa fie depusa cererea, sa fie prez..:ntate actcle respective
etc.). Rcpunerea in tennen nu ponte fi dispusa decit in cazul in care rJnt'~l ~i-a exercitat
dreptulla aC!iune inainte de implinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua in care
a CUI10SCllt sau trebuia sa cunoa<;C1i ine~tarea motivelor care ju~'tifica dep~irea
tcnr1<:nului de procedure. incheierea judec1itoreasc1i prin care e,te rcspinsa ce~rea de
repunere in
tell1lCl1 poate fi ataeatii cu reclOrs. insii. incheierea prin ,'are s-a taeut repun~rea in
tcml~n nu ~ ,;upllnl.'re\.'Ursului.
78
5. Notiunca ~i fclurile sanqiunilor procrouralc.
Ca ~i alte ramuli de drepL dreptul procesual civil dispune de propriile sanc!iuni.
numite
-,"(II l('{illni procedura/e.
Sam:{UlIlile pmeedliraJe Stilt unniirile nefavorabile, stahilite de nonnele
procesual cil'ile, care sun.;n pelltru .mhiecJul oh/igat In raportul procesual eM1, In caz
de neUukplinirt .WI ;IIdep/inirc deft'Ctuoasii a Illlni act de procedurii, fapt care it
faC£' sii 1111 intrullMscd cOIldipile pn'Seri~e tk kge pelltru vaIabilitatea lni, precwn ~
In CQZ de exercit.are aiJuzft'ii a unui drept procedural.
Defini!ia pe care 0 gasim in art. 10 alin.l) cre pcnnite identificarea temeiurilor
pentnJ
aplicarea sanc!iunilor procedurale ~i anume:
I) neindepJinirea unui act de procedura.
2) indepJinire defectuoasa a unui act de prooedura.
3) exercitarea abuzi\'a a unui drept procedural.
Func{ii/e sancpunilorprocesuale sint urrn1itoarele: educativa., repara10rie ~i
represivii. PrincipaJe]e feluri de sanctiuni procedurale ~int:
. anularea actului de procedure defectuo~,
. decaderea din dreplUri penuu neindeplinirea in temlCn a ace~tuia.
. obligapa de a refaoe sau de a completa aewl indeplinit cu nere~ legii.
. restabilirea drepturi]or procedurale,
. despagubirea p1ir1ii v1itiimate,
. sanctiunile pecuniare.
La sanctiunile procedura]e pecuniare se atribuie amenzile jlldiciare (art. 161 CPC).
Amenzile judiciare se aplica de catre in~tanta judecatoreasc1i, in cazurile ~i in
proportiile stabilite de codul de procedura civiJa. persoanelor care au savir~it inealcari
procedurale, cu excep!ia minorilor care, ]a data savir~irii inc1ilcarii procedurale, nu au
implinit virsta de 16 ani.
Amenda se stabi]e~te in unitAti convention ale. 0 unitate conven\ionala eSle egala
cu 20 de lei.
 Anlenzile judiciare aplicate de instan\a judecatoreasca persoane]or cu functie de
mspundere din autoritl\ti]e publioe, din alte organe ~i organiza\ii se inca.<oeaza din
contul acestor persoane, chiar daca autoritatea, organul sau organizapa in care activeaz1i
cei sanctionali panicipa sau nl! in prooesul re.~pectiv. Aplicarea aJnenzii nu exonereaza
persoana sancti<>natl\ de obligalia de a exercita aewl procedural.
Aplicarea aJnenzii se stabile~ prin incheiere judec1itoreasc1i, executotie in ~in\8
in care se examineaza cauza, la judecarea careia s-au comis incalcari procedurcile,
precum ~i in ~in1i\ apaJ1e. cu in~iintarea persoanelor interesate, a carer neprezentare nu
exclude SaJ1C\ionarea
vinova\ilor. In cazul in care aplicarea aJnenzii este exanlinata in Jipsa per.;oane]or
vino\'ate, cek)r sanqionap Ii se va comunica incheierea judec1itorea.'C1i.
Confonn art. ] 64 ere, persoana sanqionat1i cu amendii poate depune in aoeei1~i
instanp cerere de reexaminare a incheierii in vederea anularii on reduc...'lii amenzii.
Cererea <;e depune in temlCn de IS zile de la data emiterii incheierii de sanctionare sau
de la data comuniearii ei ~i ~ examineaz1i in ~il1ta de judecat1i cu citarea perso;mclor
intcresate. a caror neprezentare 11;] impiedic1i examinarea. Cererea se soluponea7..1i
pnn incheiere. emisa in camera de deli~rdJ'C. car~ poate Ii atacatl\ cu recurs.
De asemenea., in baza art. ] 65 CPC instanta care a adoptat incheierea cu pri\'ire
Ia
a/llCndii este in drept. la cererea persoanelor interesate. sa amine on sa e~lIonae
exC('ut:lr~ ace~tei sanc!iuni pe tcm1Cn de pina ]a 2 luni. .
79
TEMA XII. CHELTtrrEULE DE Jl'DECA TA.

I. :"Io(:iunea ~; felurilor cheltuiclilor de judecat.a. Ta.xa de !out

2. Cheltuielile de judecare a caU7.ei.
3. Repartizarea cheltuielilor de judecatii intre parp ~ compcnsarea lor.

I. \o(:iunea ~ felurilor cheltuielilor de judecat.a. Taxa de stat.

in cadrul procesului civil, chdnliclile de judecata se compun din taxa de stat ~i
cheltuielile
Jc judecare a cauzei.
Tara de stat reprezintii 0 sun13 de bani. care se determina in functie de
camcterul ~i
laloarea ac!iunii in ac\iuniJe patrimoniale. iar in ac!iunile nepatrimoniale ~i in
alte cazuri stabilite de Legca tmd ell' stat nr. 121CrXII din 03.12.1992, se determina
prin propof\ii fixe stabilite.
Pemru compensarea partiala a cheltuielilor suportate de $tit in legiitum cu
intaptuirea
jusli!iei, in cauzele civile legea prevede obligatia achitarii taxei de stat Taxa de
stat joadi un rol
compensator pentIU intretinerea instan\Ci de judecatii ~i preventiv-educativ,
contribuind la
executarea benevola a obliga~ilor ~i prevenind adresari cu cereri r.eintemeiate la
inStan\Cle
judecato~i.
 Conform art 84 CPC, se impune cu taxa de stat:
- liecare cerere de chemare in judecatii (inipala ~ reconvenponala), ccrerea
imcrvenientului principal,
- cererea vizind eauzele cu procedum speciala..
- cererea de eliberare a orelonantei jud~ore~ti,
- ccrcrea de declarare a insolvabilit1ipi,
- cererea de eliberdt'C a titlului executoriu privind executarea hotaririlor arbitrale,
- cererea de ape!, de recurs ~i de revizuire,
- cererea de eliberare a copiilor (duplicateJor) de pe actele judecato~ti.
Calcularea taxei de stat.
,'akJlU'l!a ac(iunii. Art. 87 CPC, stabil~te regulile eu privire la determinarea valorii
acpunii. Astfel,
putem deosebi doua reguli cu caracter general ~i anume:
a) in ac\iunile pentru plata unei sume - valoarea actiunii se determina din suma
cerutii (de
eXI'I1If1II1: ill w::JtI In can Je solicitii incasarea lmei datorii in l1Iiirime de
1000 lei. I'aloarea
(/crillllii \'a cnmtitui SLUM de ~OOO lei),
b) in actiunile de re\'endicare a unor bunuri - valoarea acpunii se determina din
vaJoarea
bunurilor revendicate (de exemplll: ooca se rel'endicii WI allto/lwbil al ciinli
mloarl! este de /50
lIlii Id. mloar('(/ ac[iunii \\1 con,mtlli SWllQ de 150 mii lei).
Pentru anumite categorii de litigii patrimoniaJe acponeazJi reguli aparte in vedcrea
dClerminnii \'alorii actiunii:
a) din -;uma totalA a obliga!iilor de plat1i pe un an - in aqiunile pentn.1 p!!ita .Jensiei de
imre!inere.
b) din suma totaJa pretinsa.. dar nu mai mult decit pe 3 ani - in aqiuf'lile privitoare la
pl,i!ilc scadcJ1Ic.
e) din suma (otala pretinsa pe 3 ani - in actiunile privitoare la pliiti tara telT.lCn ~i la
plata
imre!inerii viagcre.
d) din suma cu care <,e m,yoreazii ori se reduc sumele de plata.. dar ou mai mult decit
pc
un .U1- in <K'!iunile de majordre sau de reducere a sumelorde plata.,
c) din suma 100alii de plata sau a livrarilor restante, dar nu mai mull d~it pe un an - in
aqiunile de incctan: a CfC<.1ufuii pla!ilor sau a livr:irilor.
f) din suma tl)tala a !:hiriei in tem~nul ramas de \'alabilitate a contmetlilui. liar nu
mai mull decit pe 3 ani - in ac\iunilc de reziliere a !:ontmctului de Ic)(;'dtiune.
g) din \'aloarea clMirii. dar nu mai mica de \'aloarea indicata in inventar sau. in
lipsa \',~orii. de evaillan:a fikula in kganlra eu asigumrea obligatorie - in ac!illnilc
releritoan: la dreptul de proprietate aSlipra dadirilor proprietate a persoanelor fizice sau
din valoarea cladirii. dar nu mai midi de valoarea indicata in im'entar - in cazlil
cladirilor care apai\in persoanelor juridice.
h) din pre!ul stabilit aI terenului - in aqiunile de revendicare a terenurilor, SilU din
pre\U1
lui de pialii dacii pre\U1 nu a fOSl stabilit
in acpunile care cons\au din mai multe preten~i de sine stiitiitoare valoarea actiunii
se
determina din valoarea fieciirei pretentii apane.
Va\oarea acpunii se indica de reclamant in cererea de chemare in judOOIta. iar in
cazul unor necorespunderi insllli1ta poote dispune, pentIU stabilirea ei, prezentarea re
probe, cercetarea la fata locului sau efectuarea expertizei din colltul reclamantului.
Cuantumul !axei de stat adicii suma exacta, exprimatii in moneda nationala.. care
trebui achitatii pentIU 0 cauza concret1i se determina in dependenlii de caracterul
actiunii Astfel. potrivit an, 3 alin. I) lit (a) din Legea tllrei de stat, in actiunile cu
caracter patrimonial cuantumul taxei de stat va constitui 3% din valoarea acpunii, dar nu
mai PUtin de 150 lei de la persoanele fizice ~ nu mai putin de 270 lei de la persoanele
juridice (de exemplu: in cazul in care se solicitii inca.c;area unci datorii in marime de 10
mii lei. cuantumul !axei de stat va constitui 3% din vaIoarea actiunii, adica 300 lei).
PentIU celelalte categorii de actiuni ~ cereri depuse in prima instantii, Legea tarei
d£ stat
stabil~te sume fixe, exprimate in lei.
PentIU cererile de apel impotriva hotiinlilor jud~o~ti cuantumul taxei de stat
constituie 75% din taxa de stat care a fost sau trebuia sa fie achitatii la de(XInerea
actiunii in prima instan\ii.
PentIU cererile de recurs cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa de stat
care a
fost sau trebuia sa fie achitatii la depunerea actiunii in prima instan\ii.
Penml cererile de revizuire taxa de stat nu se achita.
PentIU cererea de eliberare, a orelonantei jud~o~ti, potrivit art 346 CPC, taxa de stat '
se achitii in proporpe de 50% din cuantumul taxei de stat achitate la depunerea cererii in
orelinea
ac\iunii civile.
Scutirea de plata taxei de stat.
Potrivit art 84 CPC, de taxa de stat pentIU judecarea cauzelor civile sint scuti)i:
a) reclamanpi in acpunile:
- de reintegrare in, seJ"\;ciu, de revendicare a sumelor de retn'buire a muncii ~i in
alte
revendicari Il:gate de raporturile de muncii,
- ce rezulta din raporturi de contencios administrativ,
- ce decurg din dreptul de autor ~ din drepturile conexe, din dreptul a.<;upra
invenpilor,
desenelor ~i modelelor industriale, soiurilor de plante.
topografiilorcircuitelor
integrate, precum ~i din alte drepturi a.~upra proprieta~i intelectuale,
- de inca'>Ut'C a pensiei de intre~nere,
- de repara\ie a prejudiciului eauzat prin vatamare a integritf1lii corpomle sau prin
alia
vatamare a siiniitatii ori prin deces.
- de repam\ie a daunei materiale cauzate prio infrdC\iune.
 - de revendicare a repam\iei prejudicililui cauzat prin poluarca mediului
inconjuriitor ~i
folosirea imtionaJa a resut>elor nalumle.
- de revendicare a indemniza~ilor de protectie soc:ia1a.
e) piir\ile - in cauzele privi1]d revizuirea hotiiri'rilor.
d) panicipm1tii la proces - pentIU plingcrile lor impotriva inchcicrilor
judl.'Catore:?li,
e) avoealii parlamentari - pennu cereriJe privind apW'area interesclor ~titionariloc
al~ carar drepturi ~i lihertali con"1itu~onale au fO..1 incAlcate,
t) proc:urorul. autoritatile puhliee, organizaliile ~i persoanele fizice care, confonn
legii. sint imputemicite sa adreseze in in"1anta cereri in ap1ird/'e3 drepturilor.
libertiiplor ~i intere!Oe10r legitime ale unor alte pe~ ori in ap1irarea intereselor statului
sau ale societalii ~ ~ depuna cereri de
eontestare a hoIMrilor inSlaJ1!e1or judecato~i.
g) alte subiecte prevaz,.Jte in art. 84 CPC.
Eliberarea. la cecere. a copiilor de pe actele jud~ti pennu participantii la proces se
face tarn plata taxei de stat, ins1\. eliberarea repetata de copii de pe acel~ act !Oe supune
ta>.ei de ~1at.
De a<emcnea. Jegea ii rczervA judedltorului dreptul de a scuti persoana fizica de
plata taxei de stat sau de plata unei p3r1i a ei, in func)ie de situapa materialA a acesteia,
drept care nu se r.lsfringe asupra persoanelor juridiee. fata de care instanta poote decide
aminarea sau ~onarea plAlii taxei de stat, potrivit art. 86 CPC. .
in cazul in care, la momenwl depunerii cererii, detenninarea valorii ac)iunii este
dificilA, taxa de stat se pl!!~te cU aproxima~e, unnind ~ se incaseze ulterior 0 taxA
suplimenwa in corespundere cu partca din valoarea acliunii, stabilita de instanta la
solulionarea cauzei in fond. pennu care nu s-a pl!itit taxa de stat la momenwl depunerii
cererii.
Daca.. in cadrul examinArii cauzei. i~ majoreazA pretenpile fonnulate anterior in
ac)iune, reclamantul pl~ tax!! suplimentarA ~i pennu partea cu care ac)iunea !Oe
majoreaz!i.
Examinarea cauzei va continua dupa. ee reclamanwl prezinta proba achit!irii taxei de stat
53U a I soluponArii de c!itre instan)A a problemei privind aminarea, ~onarea achit!irii
taxei de stat sau
mi~rarea cuantumului ei.
Restituirea taxel de stat.
Confonn art. 89 CPC, ~1iwirea taxei de stat. parpal!i sau integral!!, poote avea loe
numai
in urm!itoarele cazuri:
a) in cazul depunerii intr-o sum!! mai f!I8Te deci"t cea prev!izut!! de legislapa in vigoare
(!.C restiwie suma plAtit!! in plus),
. b) in cazul refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonan)ei judedlto~ in
temeiul
art. 348 CPC.
c) in cazul refuzului de a primi ~ spre examinare in temeiul art.169 alin. I) CPC, d)
in cazul restituirii cererii in temeiul alt 170 alin. I) $i art.171 alin. 2) CPC.
 e) in cazul incet!irii procesului pennu mocivele specifiCate la art. 2651it. a), b) ~
e) cpc. f) in cazul scoaterii cererii de pe rol pcntru motivele ~ificate la art. 267 lit.
a) ~i b)

CPC.
g) in cazul restiwirii cererii de apel ~ cererii de recurs pennu motivele prevAzute la
art.
369. 408 ~i 400 CPC,
h) in cazul refuzului persoanei care a p\!itit tax!i pennu intoemirea sau primirea
documentelor pin!! la adresare in instanta judecltorea.c;cA,
j) in ahe eazuri stabilite de legislapa in vigoare.
Restituirea taxei de stat se efecttJeaU de c!itre organele fisca1e prin in.ennediul
Trezoreriei Centrale. in tennen de eel mult un an de la data emiterii incheierii ~i
eliberarea titlului executoriu.

2. OIeItuieme de judecare a cauzel.

Cheltuielile de judecat!! a cauzei se compun din sumele bAn~ pllitite de
participantii la
proces. ca recompensii persoanelor care au acordat instan)ei asistenta la infliptUirea
justi)iei intr-o cauz!i concrelii. precum ~i eele destinate compen.Wii eheltuielilor
suportate de e!!tre inslanta la efectuarea actelor de procedur!i.

PotThit art. 90 CPC. din eheltuielile de judecare a cauzei foc parte:

a) sumele platite martorilor. interpretilor, expertilor ~i ~;peciali~ilor.
b) chelwielile de efectuare a cercet!irilor la fata Jocului,
c) chelwielile de i~in)are ~i chemare a pArtilorin judecatA,
d) cheltuielile de transport ~i de cazare suportate de p1ir)i ~i de aJ~ ~U1icipanti la
proces in
IegAtum cu prezentarea lor in instan\A,
e) ehelwielile suportate de cet8)enii strliini ~ de apatrizi in legiiturli cu plata
interpretului.
daca tratate\e intemationale la care Republica Moldova este parte nu prev!id altfeL
f) eheltuielile de cautare a pin"tului.
g) cheltuielile de efectuare a expertizei.
h) cheltuielile de executare a actelor judiciare.
i) cheltuielile de asi!.1enta juridicA,
j) cheltuielile de declarare a insolvabilit!!lii.
k) compensapile pennu timpul de munc!i pierdut,
I) alte cheltuieli necesare. suportate de instanta ~ de partieipantii la proces.
Nu se incadreaz!i in notiunea de chelwieli de judecare a cauzei:
a) sumele ~ achitate expe~lor sau interp~lor pennu prestarea muncii care intra in
atributiile lor de serviciu. .
b) desp1igubirea pennu timpul de mune!! pierdut in cazul in care se dov~ reaua
credinta cu care a ac)ionat ceaIaIt!! parte. intentind ae)iunea de judecatA,
e) alte sume care rezult!i din anumite cauze. care nu se incadreaz!i in criteriile
stabilite in
art. 90 CPC.
Potrivit art. 99 CPC toate incheierile judeclto~ cu privire la cheltuielile de judecat!!
pot
fi atacate cu recurs.

3. Repartizarea cheItufeIi)or de judecati mtre PArti ~ compemarea lor.

in art. 94 CPC este stabilita regula generalii cu privire la repartizarea chelwielilor
de
judecat!! intre pAr1i.
A~el. in.ffanp de jrukCtlla obliga partea care Q pimbJJ procesul sa pliiteosca
piir(ii
care Q avuJ ci¥ig de CtIld tooIe c1,eltuie1iJe de judecoJd.
Did actiunea reclamantului a fast admisA partial, acestUia i se compen!Oeaz!i
cheltUielile de judecat!! propot1iona1 pAr1ii admise din pretenpi. iar piritului
proportional p1!r1ii respinse din pretenpile reclamanwlui.
in cazul mai muhor reclamanp sau piriti, a~a smt obligati ~ compenseze
eheltuielile de judecatii in mod egal. proportional sau solidar, in func)ie de interesu I
fiec!iruia ori de caracterul litigiului dintre ei. Dac!i unul dintre coparticipan)i a utiJizat
mijloace speciale de ap!irare judiciara. eeilalti nu sint responsabili de cheltuielile lui.
in cazul in care ~i retrage cererea de chemare in judecat!! 53U renun~ la acliune
pina la comunicarea e!!tre pirit a cererii. reclamantul nu beneficiaz!i de compensarea
cheltuielilor sUPOrtate. Dacii el a renuntat dupa comunicarea cererii de chemare in
judecatA. instanta j) obligil. la cererea pir1tului. ~ compenseze acestuia cheltuielile
suportate.
Dac!i reclamantul nu~i susline pretentiile din cauza faptului ca au fo..1 sati..f3cute
bencvol de c!itre piJit dup!i intentarea ac)iunii, instanta. la cererea reclamantului, j)
oblig!! pe pint S.1 compenseze ace~ia toate cheltuielile de judecat!! suportate in leg!itum
eu intentarea procesului. inclusi\' suma cuvenit!! pentru a~istenta juridic!!.
Dac!i reclamannll a intentat actiunea tarn a inainta in prealabil preten~i pin"tului.
iar piritul a recunoscllt in judecata imepiat pretentiile, cheltuielile de judecat!! se suporta
de caire reclamant.
D-dCa. la inchcierea trJ/'lZacliei. partilc ;Ill previiz1lt modul de reparrizare a
cheltuielilor de judccatii. inclusiv a sumei cuvenite reprezentantlllui pentnJ asistenIA
juridica. instanla solutioneaza probkma in conformit<lte cu intelegerea pfutik'r. [nsa..
daca. la incheierea mlnzacliei. parple nll au pre\'iizut modul de repanizare a cheltuielilor
de judecatii. acestea se considera compensate.
Aceste reguli se aplica ~i la repartizarea intre parti a cheltuielilor de judecatA in
instan\ii de
ape!. recurs ~i in cadrul revizuirii.
On instan!3 ierarhic superioar.'i moJifici hotiirirea atacatA sau pronun\ii 0 noua
hotiirire, farjj a trimite cauza spre rejudecare, ea poote schimba corespunziitor
repartizarea cheltuielilor de judecatA.
Conform an. CPC 95. instanta judeditoreasci\ poote obliga partea care a intentat cu
reacredin!3 0 actiune nefondatA sau care s-a opus insistent judecarii juste ~i rapide a
cauzei sa despagubea<ci cealalta parte pentnJ timpul de mundi pierdut Instanta stabil~
cuantumul acestor des-pagubiri in limite rezonabile. in funclie de circum<;tantele cauzei
~i Qe remunerarea muncii din profesia resrectiva.
De asernenea. potrivit art. 96 CPC, instanla judecatorea.sdi oblig! partea care a
pierdut procesul sa compenseze p!ir!ii care a avut ci~ig de cauza cheltuielile ei de
asistent!i juridica, in masura in care acestea au fost reaIe. necesare ~i rezonabile.
Daca actiunea a fost intentata de 0 persoan!l sau organ in apArarea
drepturilor.libertAplor ~i intereselor altei persoane. in cazul in care actiunea se respinge,
integral sau paI1ial, piritului i se restituie. conform an. yi CPC. din mijloarele bugetului
de stat, chehuielile de judecatA pc care Ie-a suponat integral sau partial, in acea parte a
pretenpilor reclamantului care i-a fost respinsA. Jar. in caz de admitere a actiunii de
ridicare a sechestrului pus pe bunuri. cheltuielile de judecatA i se restituie reclamantului
din mijloacele bugetului respectiv.
Cheltuielile aferente judecarii cauzei, suportate de instanla judeciitoreasca.
precum ~ taxa de S1at. de a cliror plata reclarnantul a fOS1 scutit, in baza art. 98 cpc. se
incaseazA la buget de la pin"'! proportional p3r!ii admise din acpune daci pin"'tul nu
este scutit de plata cheltuielilor de judecatii. - .
in caz de respingere a ac\iunii, cheltuielile de judecare a cauzei suportate de
instan\!i, precum ~i taxa de stat, se incaseaza la buget de la reclamant daca acesta nu
este scutit de plata cheltuielilor de judecatA.
Oaca ac\iunea a fost admisa partial, iar pMtuI este scutit de plata cheltuielilor de
judecatA, cheltuielile de judecare a cauzei suportate de instant!i se incaseazA la buget
de la reclamant, dac!i acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecara, proportional
partii respinse din acpune.

TEMA XIII. ACTIUNEA CIVIL..\..

I. Nopunea ~i elcmcntde acPunii chile.

2. CIlI!>ificarca actiunilor chile.
3. Notiunea dreptului la acPW1C.
4. Modalitiitile de aparare a pin1uJui impotriva actiuniL 5.
Actele de dispozipe ale par!ilor.
6. Asigurarea acPunii.

1. Nopunea ~ elementele actiunli chile.

Cauzele, care se examineaza pe calea judiciara. sint diferite dupa natura lor
juridicii. ceea
ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora. Asuel, putem
spune ca.
procedura civila cuno~te mai multe feillri de proc:edllri. dintre care face pane ~i
procedum
COlltencioasii. Din cadrul procedurii contencioase fac parte: procedura in
actiune ch i!a ~i
procedura contenciosului administrativ.
I Procedum de jumdiJ:(ie contencioa.~ii in acpune civi1ii este activiIatea in.~fa1,(r!i de
judecatli ~ a po:rticipan(ilor 1a proces, cu prow 1a examinarea ~ Sbhl(WnJ1Tf!
(lliJigiilor civik,
reg1ementatii de legi.~1a(in procesunla cnilii ~ declanFQ prin intennediul actfunii
civile.
ParticularitAple procedurii contencioase in acpune civila sint urrnatoarele:
a) existenta unui litigiu de drept privat,
b) existenla a doua parti cu interese contradictorii - reclamantul ~ pin"'tul.
c) intentarea procesului ci,il prin depunerea cererii de chemare in judecatA.
d) existenta unei faze distincte a procesului, numitA faza dezbaterilor judiciare,
e) existenla unei ordini de examinare a cauzei bazatA pc contradictorialitatea ~i
egalitatea
in drepturi procedurale ale p!irtilor.
f) incheierea unui act de procedura civila numit proces-verbal aI ~intei de judecatA.
g) apararea unui drept sau interes prin punerea in aplicare a unui mecanism. numit
actiunea civilii.
Astfel, specific pentnJ acest tip de procedura de jurisdic\ie contencioasa este
intentarea
actiunii civile, fapt pentnJ care mai este numitA ~i procedura in actiune civilii.
Procedura in ac\iune civila. dupa natura sa juridici\, dispune de un caracter
universal. Ea este
recunoscuta ca fiind procedura de bazii. generala. temelia procedurilor civile.
Celelalte feluri de
proceduri au la bazA procedura in ac\iune civila ~i constituie doar ni~ de. sau
completAri de
la regulile generale de judecare a cauzelor civile. De aceea. studierea procedurii in
acpune civili\
e~1e utila ~i permite cuno~terea dispozipilor generale cu privire la examinarea
tuturor cauzelor care
tin de competenla instantelor judecato~ti.
Oat fiiOO faptul ca acest fel de procedura are la baza punerea in aplicare a actiunii civile.
evidentA este importanta acestei institutii a dreptului procesual civil.
Notiunea de ac\iune ci,'ila este una dintre cele rnai discutate no\iuni ale dreptului
procesual civil. Putem face di~1inctie intre dooil acceppuni ale notiunii de actiune
civili\:
I) acc:ep(iullea /ni/terial . jllridic:a. potrivit careia ac\iunea civila reprezintA
preten(iile
moJDiol-juridice inaintate de catre titularul dreptului subiectiv inciilcat sau
contestat c!itre persoana
vinoV'dtA.
2) acceptillllea proc:e~'lIa/ - jllridica, potrivit careia actiunea civila reprezintA
adresarea in
instanfl tkjudecatli a titularului dreptului subiectiv incalcat sau conte~1at
Unii autori (Komisarov, Yarkov),la definipa ac\iunii civile pun pe primul plan cea de-a
doua accep\iune, adidi adresarea reclamantului in in~ta de judecatA cu cerinta de a
pune in
aplicare fOI\3 de constringere a statului in vederea apararii dreptului silu. Adresarea
reclamantului
 c[11re instan\a va duce la intentarea pn:x:esului civil. care va avea lex: indiferent de
temeinicia

pretcn!iilor lui falii de pin". Prin umlare. aqiunca civila repre7jnIA un my70c
prOf.:esum de apiirare a dreptului suhiectiv priJ/ uiJermedilll ciiruia se itU{iazii
o£'liviJaJf!Q UlSftul(d de judecaJii eu privire III exomulOTe $i .~(}hlp(}/lJJTe 0
liJigiuhti.
Un alt autor (friu~nikov). pune la haw delini!ici ac~unii civile accep!iunea
materialjuridica, considerind in primul rind (/("(;/11":0 eMlii ca liind preten(ia
material- jurididi illmllJoJa de etitre (} pmiOQllii alJei pcrnKllle, ce unneazA aft
uJlllluwla ilztro(1 ollU1lliJa ordille proeesualii. Autorul coosidera ca actiunca civila nu
trebuie confundaIA cu adresarea persoanei intcrcsate in instan!a de judecalii. acea.'>1a
fu~e fiind indeplinilA de caire eerereo de cI1£more ill jlldeeafii. care constituie un
mijloc de imenlare a procesului civil. Potrivitlegii, orice persoana se poate adrcsa in
inst.an\3 de judecatii pentru apar.uea dreptului indilcat sau contestat Anume 0 a<;tfel de
adresare in judecatA a prctentiilor material juridice C\1e numitA - illtemarea ae(iwzii
eM/e. Astfel, autorul citat critd ideea definirii ~unii civile ca tiind doar un mijloc de
intentare a procesului civil sau de adresare cu privire la apararea dreptului. Aoeastii
acceptiune nu ar permite delimitarea aC\iunii civile de adresiirile cu privire la apiirarea
drepn.dui sau interesului in ordinea altor feluri de proreduri (speciala. ordonantii.
contenciosului administrativ).
Orice adresare in judecatii trebuie sa fie insotiIA de inaintarea de d!tre reclamant
a unor pretenpi c3tre pin'" Dadi nu smt pretentii, nu existi nici actiunea civila. Prin
urmare. 0 3C\iune civiJa va constitui acea adresare in instan\<! de judecatA care este
inSOlitii de inaintarea unor preten~i material juridice unei persoane ditre 0 a1tii
persoana. Totodatii, prcten~ile material-juridice ale unei persoane c3tre 0 altii per.;oana
pot exista pina la intentarea procesului, eit ~i in afam lui. insa dad\ nu existi 0 adresare
in judecatii, nu poate fi vorba nici despre existen\<! acpunii ci\ile.
De aceea, con!inutul ac\iunii civile este constituit din imbinarea a doua e]emente.
doua
categorii de pretentii (cerinte): .
I) pretenJijle 11If11erial-juridice. adresate de caire reclarnant fatA de pirit, rei~ind
din
naturn inc3lc3rii dreptului subiectiv,
2) pretentiile procesual-juridiee. adeesate de ditre reclarnant insiantei de judecatii
cu
privire la inlentarea procesului civil ~i examinarea pretentiilor inaintate fatA de pirit.
intreaga activitate a instantei de judecatii, din momentu] intentiirii procesului. ~
indreptatA spre verificarea temeiniciei preten~ilor material juridice ale reclamantului.
iar in cazu] in care se \"01' dovedi a fi intemeiate, sa Ie admitii, in caz contrar sa Ie
respinga. in ultimul caz. instan\3 nu va respinge adresarea reclamatului in judecata
(pretenpile procesuat-juridice). ci va respinge pretentiiJe inaintate de d!tre reclamant fa~
de pirit.
in aceastii ordine de idei, acpunea civil!i reprezintii 0 acceppune unica.
constituiIA din douii \aturi: latura material-juridicii ~i latura procesual-juridicA, ambele
laturi existind intr-o unitate indispensOOila.
 in fine. am putea defini acpunea civi1!i ca fiind adresarea in in.wan(ll de
judearJQ eu privire /a amninLITea ilztr-o anumiJjj ordine procesunlii a pretetl(iilor
material-juridke ale ullci pe1'SOQIle fapi de alto. care rem/lii din
raportu1111l1leriJJlliJigios.
Elementele ac(itmii eMIl' constituie acele M componente care in ansamblu
cardcterizeazii strUctura aC\iunii civile ~i permit individualizarea unei. ~uni fa~ de
aItele. in doctrina. nu existii 0 parere unicii nici in pri\in\<! numarului elementelor
aqiunii civile. in doctrina ru~ de regula. sint e\"identiate douii elemente: obieCtul ~i
temeiul 3C\iunii, 1.1 care unii autori adauga ~i cOIltinutul. in doctrina romana. sint
evidentiate trei ele~nte ale actiunii: subicctell:. obiectul ~ cauza a<:tiunii civile.
O/liectul ac{iIlTIU repre-jn.tij pretell(iJJ materiJJ/-juridka 0 ree/mnanJuhli forii
de piriJ. C'O,u:r(1i::Jdii ill C('1'('O de eheman ill jluJecatii. care r(7JJl1ii dill rapt,rllli
moteriJJl litigills, lemeillida dirda im.ftul(ll de ft«kcata trebuie sa 0 verifice $i sii
adopte IIllOtiirire ill O('est IiCIlS.
Obiectul ac!iunii nu trebuie confundat cu ohiectele (bunurile. lucrUl;!e) l1lateriale
ale litigilllui. in pri\'int:1 unui obiect material (de exemplu: easa d.: locuil) se (XIt
inainta preten\ii
dili:rite (de exel1lplu: re:;unoa~erea dreptului de proprietate. panajul. e\'ocuarea unui
locatar. demolarea ~.a.). Obie.ctul ac~unii nu trebui confundal eu litigiul propriu zi~ ~i
nici cu dreplUl subicctiv dedusjudecatii.
Potri\"it art 166 alin. 2) lit (f) CPC. in cererea de chemare in judecatii se indicl
preten!iile reclal1lantului ditre pin". Conform principiului disponibili~i (art 27 CPC).
dreptul de dcterminare a obk>ctului actiunii ii apal1ine in exclushitate redamantului.
care poate a]ege ~ingur modalit.1tea $i mijloacelc proc:edUrd)c de aparnre. De
asemenea, potrivit art 60 CPC. numai reclarnantul cstc in drept sa modifice obiectul
actiunii, sa mareasca sau redudi cuantumu] preten!iilor. ori sa renun\C la actiune.
Instan\3 nu este in deept sa modifice din oficiu obiectul 3C!iunii.
Temei1d OJ:{iullii reprezintii drcumsftu/{de de fapt $i de drept dUI care rewl1a $i
pe care
se u/tel11£iJJzii pretenpile rec/amantuilli fara de pfrfJ.
Pretenpile reclamantului rezultii din anumite fapte juridice (mcheierea unui
contrdCt, inregistrarea ca.<;i\toriei, cauzarea prejudiciului. concedierea) De regula.
temeiul unci ac\iuni it formeazA mai multe fapte juridice.
Circum'itantele de fapt constituie femeiul de fapf aI aqiunii ~i de regula.. sint
previizute in ipotezele oormelor juridice. De aceea, pentru detcrminarea corecta a
circum'itanjelor de fapt este necesar de a determina norma de drept material care
reg]ementeazJi raporturile respective. Astfel, ansamblul normelor de deept material care
fac referire la circumst.anje]e de fapt invocate COI1stituie fC'/neilll de drept al 3Ctiunii.
Potri,;t art 166 alin. 2) lit (e) CPC. in cererea de ehemare in jude.;atii se indicA
circumstalJ!ele de rapt $; de dt'ept pe care reclarnantul i$i intemeil12A pretenliile. Ca ~i
in cazul obiectului actiunii. detenninarea ~i modificarea temeiu]ui aqiunii Ii IfpaJ1ine in
exe]usivitate reclamantului. Din momentul in care temeiul actiunii a fost determinal,
rec]amantul, potrivit art.
118 CPC. va dovedi existenta acestor circumstal1te, prin prezentarea probelor.
COll(illlltul ac(iwui cil'ile este format din acpunile instanjei pe care Ie solicitii
reclarnantul. De fapt acestea sint metodele de ap3raIi a dreptului previizute de art 11
Cod Civil. PenlIU atribuirea ].1 elementele actiunii a continutului acesteia se pronunlii
mai multi autori ~i. Alpi, nu
consider§ ca este rezonabil sa impovArAm conceptul actiunii civile eu un element in
plus. intrucit metoda de apiirare a dreplUrilor. stabilitii de lege. depinde aparent de
voin\<! titularului.
PiiI1ile ac\iunii civile ca element aI ac\iunii civile sint invocate in special in
doctrina romanii. intrucit 3C\iunea este legatA de dreptul subiectiv. aceasta nu poate Ii
CO£ICI'1'UIA tarn existenta cel pupn a unei persoane care sii fie interesata in apiIrarea
dreptului siiu subiectiv incalcat (subiectul acth' aI raportului rnater.:iI-litigios) ~i 0 a
doua persoana. acea care a tulburat exerci~ul normal al dreptu]ui subiectiv (subiectul
pasiv aI raportului material-litigios). Doctrina rusa nu recuno~te subiectele acpunii deept
element de structura a acesteia. ci Ie atnooie doar func\ia de elemente de identificare a
unei actiuni fa\fl de allele.
Elementele ~unii sint interdependente. Temeiul aqiunii, incadrindu-se in ipoteza
normei juridice. determina natura juridica a raportului material litigios din care rezu]tii
preten!ia rec]amantului. adicii obiectul acpunii. Reclamantul lrebuie sa probez.e temeiul
acpunii sale. piritul trebuie informal despre obiectul ac~unii pentru a pregari obiec~ile
sale. in ~ fel se repaniz.eazA sarcina probaliei. Pentru a stabili dadi dOlla aqiuni civile
sint identice este necesar sa identificam elementele ac.eSlOra - obiectul ~i temeiurile,
precum ~i componen\3 subiectivii raportului materiallitigios.
A~tfel. daca intr-un litigiu inlre acel~i piir1i. cu pri\"ire la acel~i obiect ~i pe acel~i
temeiuri s-a emis 0 hotiirire irevocabila.. alUnci respectiva actiune nu \"a putea Ii
exanlinatii repetal. Depistare3 unei atare carente la faza intentiirii procesului. duce
implicit la refuzul de a primi cererea d~ chemare in judecata. ~~onform art 169 alin. I lit.
(b) CPC. Dadi totu~ procesul a lost pomit
gre~it, atunci in baza art. 265 alin.1 iiI. (b) cre. instanta ,'a dispune incetarea
procesului.
In fine. am put~a e\"identia' unniitoarele tr3.~turi C"drdcteristice aI
aqiunii civile:

a) (/c(illllea eil'ila este de conceput numai in Jegiitl.lr3 cu protectia drepturilor

subiective
ch'ile ~i a unor intere<e apiirnte de lege. penuu acestea calea justi!iei fiind obligatorie.
b) (/c(ilml'O eMla cuprinde totalitatea mijloacelor proce;uale organizate de legea
pr(,'\:'e~uala pcntru protec!ia dreplUlui subiectiv sau altor interese care se pot renliza
numai pa cale<1 ju~ti!ici.
c) ac(i/lllea cMla cuprinde. pe de 0 pane. cerinta reclamantului catre instanta de
judecatJi de a primi spre examinare cauza (Iatum procesual-juridica) ~i sa se expun1l. pe
de aM pane. asupm preter.!iilor reclamantului c3tre pirit (latura matcrial-juridica).
d) {/('(ill/tea ol'i(ii este uniforma. cuprinzind acel~i mijloace procesuale indiferent
de
dreptu' ce se valorifica.
e) aC(illnea ol'ila se individualize-dZA. devine proces. imediat ce tinJiarul
dreptului
subiectiv apeleazii la actiune.
 2. Clasificarea actiwillor civile.
Doctrina cu~ mai multe clasifJc3ri ale actiunilor civile in functie de diferite criterii.
Astfel cea mai raspinditA ~i utila cJasificare a acpunilor civile este cJasificarea
procesual
juridica. avind drepl criteriu: obiectului actiunii. scopul urrrWit de reclamant ~ natura
solupei instan\Ci. fa coniine UTn1A1oarele categorii de actiuni:
a) actiuni civile de reaJizare a dreptului (cu putere executorie), cArora Ie este
carncteristic
faplUl c:i:
- nu se pune la indoial1i existenta raportului juridic material litigios.
- are drept scop confinnarea existentei sau lipsei unui drept sau obligalii. a raportului
juridic
dintre pitrti.
- in baza hotiiririi se elibereazli titlul executoriu, avind loe executarea silita a hotAtirii.
b) actiunl civile de comtatare a existentel sau lnexlstentei dreptuIuI (de confirmare).
carom Ie este caracteristic faplUl c:i:
- se pune la indoial1i existenta raportului juridic material litigios,
- are drept scop exercitarea coercitiv1i a dreptului subiectiv,
Daca se cere confirmarea existentei unui raport juridic, acpunea in coostatare este
pozitiva,
(de exemplu: constatarea patemitApi, recuoo~erea dreptului de autor, a dreptului de
foJosintA a spatiului locat;v etc.) Daca se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre
reclamant ~ pirit, acliunea in constatare este negativli (de exemplu: con/estarea
patemita(ii. dce/oTr11T!a nll/itatii cdWtorieL a /lnlli testament Satl a /lnlli contract etc.)
. - in baza hotaririi nu se elibereaza titlul executoriu, ne avind Ioc executarea silitA a
hotJiririi.
c) acliunl civile de colNItuire (trdtlsformare), cArora Ie este caracteristic faptul cli:
- au ca scop apari!ia. modificarea sau stingerea unor raporturi material-juridice,
- nu se pune 1a indoial1i existenta raportului juridic material litigios,
- modilicarea sau ~1ingerea unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in baza
hotItririi judedito~ti, >
- adresarea in judecata cu ac!iuni de constituire este cauzata de dive,.gen\Cle dintre pArti.
- in~ta nu va putea examina ~i solutiona astfel de ac!iuni decit dacli legea prevede expres
acest lucru.
- prin hotiirirea instantei nu se va conlirma un raport juridic preexistent. ci se va con~titui
0
~itua!ie juridid\ nou1\,
- in ba7.a hotAririi nu se elibereazii titlul executoriu, ne avind loe executarea silitA a
holMrii.
Potrivit art. 8 alin. 2) lit. (c) Cod Civil. hotarirea judecatoreasdi poate genera
drepturi ~i ohliga!ii civile. iar art, II lit. (j) Cod Civil menlioneaz1i expres ca. drepturile
civile pot Ii ap1irdte prin modifiC'.m:a sau stingerea raportului juridic. Hotarirea
pronuntatA intr-o aCliune civil!i de transformare dut:c'la modifiC'dI'Ca dreplUrilor ~i
obligaliilor cxistente. De de exemplu: conform art,
347 alin. 2) Cod Civil. O1odul de folosire a bunului comun se stabil~1e. in caz de
divergen!e. prin
, hotfuire judeditorelt'iCa in halll unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor
copmprietuilor.
Actillnile de l'Onstituire pot duce ~i 101 stingere.'\ drepturilor ~i obligalii1\)r dvile
(de e\cmplu:
desfu~erea dl.~toriei. dud\ exista l"opii minori. nu poate fi fficutJi altfel <!loci! prin
hOlanre
judecatorea.o;cli S(IU privarea de drepturi parin~ti).
DlIp1I lIantrcl clrepntl/li ce se valoritica prin intermediul aC!iunii. dt:l.)sebim:
. ac\iuni peoonale.
. actiuni reale,
. acpuni mixte.
Dup1l calt'a procedllmla a1ea.<:1i de parte penuu apararea dreptului
decN:bim:
. acliuni principale,
. acPuni accesorii,
. acpuni incidentale.
Dup1l caraetenll dreptului ~i interesului ap1lrat deosebim:
. acpuni individuaJe.
. acPuni in ap1irarea drepturilor ~ intereSClor statului ~ socierapi,
. actiuni in ap1lrdl'Ca drepturilor ~i intereselor altor persoane sau a unui cere
nelimitat de
persoane.
. acpuni colective,
. actiuni oblice.
Clasificarea material-jl/ridiea a acliunii juridice. la baza citreia sta natura
variata a
litigiilor materiale, care la lindul lor determina intentarea actiunilor in jude ata.
totodata
determinind $i 0 diversificare afanne/or procedura/e de l11anifeSlare a (/c(ilutii in
pmce.ml eMI.
Clasificarea material-juridic1i a actiunii civile permite determinarea ~i aprecierea
corecta a direc\iei
$i volumul aparani judiciare a dreplUlui lezat. competenta generaJa ~i
jurisdictional1l, componenta
subiectiv1l, precum scoate in evidentA ~i s~ificul particularitJililor procesuale ale
litiului dat.
3. NotilU1e3 dreptuIulla actiune.
Cu privire la natura juridici a acpunii civile sin! necesare unele preciz1iri, in
ceca ce
priv~ raportul dintre nopunile "drept subieetiv" ~i "ae(iunea eMlii', Astfel, nopunile
de .drept
.mbieetiv" ~i ..I./C(iwrea cil'i/ii', de$i sint in strinsa legatum. aparlin unor diferite
ramuri de drept:
drept civil (in sens larg) ~i respectiv, drepl procesual civil.
Leg1itura dintre ,4reptul subiectiv cil'il" ~i ,.ac/iunea cil'i(a" este "drepntlla
ac(ilure".
 care constituie 0 garanlie a reali7Arii dreptului subiectiv.
"Dreptu//a al.'(iune" se nll$te in momentul in care este inclilcat
..drepw( subieeti\' eM/",
in acest sens, art. 272 Cod Civil stabi1e$te: "tenneltul de pre.'il.'rip{ie e.\1iiKtilv'i
incepe sO curga de la datu IIll$terii drcpt/l/ui la ac{illne, Drepnliia ae(ill/re se
IIll$te 1(/ dllw cind perS(}(/l1a a aj/llt ,WII o'ebl/ia .'ia aj/e de.'ipre incafearca
drepwl/li. I}M penuu a pune in mi$(:are formele procedurdle ce
alc3IUiesc conlinutul,.ac(iultii" es[e'necesara $i vointa titularului acclui drepL
La rindul sau. dreptul (a ac(illlte cuprinde in sine douil atribute OalUri)
s1Tins legate intre
ele, ~i anurne:
a) dreotu//a inten/JITeO. adami, care constituie /amra prrJ/:c.~Iw1-j/lridiea a
dreplUlui la
actiune $i con~1! in posibilitatea de a cere in~'taI1tei de jUdeC'dta primirea
cauzei spre examinare.
b) dreotu//a admiterea actiunii, care constituie lalllra materiLll-jllridiea a
dreplUlui 1a
actiune ~i consta in posibilitatea de a apela la forta de constringere a ~1atului
penuu a-I determina pe
debitor sa-~i execute obliga\ii1e, in C'clZltl in care pretcn!iile, se vor dovedi
in fapt ~i in drept.
Existen\3 ~i valorificarea dreptll/ui la il/fellwre(/ {/('(iwlii. fie (/ drr'ptllilli la
admitcrea
{/c{iwtii. este detcm1inata de inbUnirea cumulativa a uoor condi~i. Prin
um1are. dco~bim:
a) crHuli{ii de il1ll'1lfare a lIcfilmii. care oonstituie acele imprejurnri de fapt ~ de
drept de
care dcpinde aparitia ~i valorificarea drepru/rli (a ill/eII/arc(/ ac(illllii in procesul ci"il.
.
b) c(NIdi(ii de admi.\'ibili1a1e a a{1iunii. C'cIre con~tituie ace1e imprejurari de
fapt ~ de drept
de care dcpinde aparitia ~i valorificarea dre!,1ufui fa admi1erea (/crillnii in procesul
civil.
Exercitiul actiunii civile cste liber in sensul cA dccl~ aCliunii nu e~1e SlJpusa
unor gardlltii S.1U autorizatii prealabile nimcni neputiOO fi tras 103 raspundere pentru
cA a invocat pretentii nejustiticate. cu excep!ia unor oonsecin!C pe care Ie poate suporta.
Aceasta nu inseamrm insa ca oricine poate exercita actiunea. Pentm a pune in mi~
acJiune.a civiJa. este necesara indeplinirea
cumulativa a unorcondi!ii. numite mndi(ii de intentare a ac(iunii civile.
Conditiile de intentare a acpunii civile pot fi grupate in doua c.aregorii:
a) premise{t!. C'cIre au valoarca unor cO/wi(ii de ba;Ji ~ care constituie acele
imprejurari de
fapt ~i de drep! de care depinde aparifia dreptului la intentare.a acpunii.
h) conditii. care cOl1~ituie accle imp~jurari de fapt ~i de drept de care depinde
I'O/orificarea drep!u]ui Ia intentarea aqiunii.
Premise/e dreptului fa inJmJorell QJ:FJnU stnt.
I) oompetenta genera]a a instantelor iudecAtoresti, adicA aptitudine.a, recunoscuta de
lege,
instan!Clor judeclt~ de a infaptui justitia !\Oluponind cauza data in procedura civila (an.
169 alin. I lit. a) CPC).
2) absenta unci hOlMri iudecAtoresti irevocabile cu privire ]03 un ]itigiu intre
ace~i p1ir!i. a<;upra acelui~ obiect ~i avind acel~i temeiuri sau a unei incheieri
iudecAtore~ti, prin care se admite incetarea procesu]ui in legatura cu renuntarea
rec]amantului ]03 actiune sau a fost intarita tranz.actia de imoacare a OOrtilor (art 169
alin. I lit b) CPC).
3) absenta unci hotAriri irevocabiJe a iudecAtii arbitra1e, obligatorie pentru
p1ir1i, cu pri\;re la litigiul dil1tre ace]e~ p1ir1i, a<;upra acelui~i obiect ~i avind ace~i
temeiuri (art 169 alin. I lit. (d)CPC).
4) capacitatea de folosinta a drenturilor orocedurale ci\;~ adicA capacitatea de a
avea drepturi $i ob]igalii procedurale civile, care este premisa capacitapi de exerciliu
procesuale chile
(art 169 alin. I lit (c), art. 57 CPC).
Condi(iiJ.e de exercifiu a QJ:(izUlii cMJe sint:
I) respectarea regulilor cu pri\ire la competenta iurisidictional~ adica aptitudinea.
n~unoscuta de lege, instan{ei judecAtore$ti sesiz.ate de a intaptui justitia pe cauza data
(an. 170 alin. I lit (b)CPC),
2) respectarea regulilor cu pri\ire la capacitatea de exerci.iu a dreDturilor Drocesuale
civile, adicA capacitatea de a-$i exercita personal sau prin reprezentant drepturi]e in
instanta de judecata (artI70alin.llit(c) ~art.58CPC),
3.) respectarea reguli]or cu pri\;re la f( rma si continutul ce~rii de chemare in iudecata
(art. 166, 167 CPC),
4.) respectarea reguliJor cu pri\;re la timbrarea cererii de chemare in iudeca~ adica
achitarea !axei de stat $I anexarea cecului p]atilorefecbJate (art 84 CPC),
5.) respectarea regulilorcu privire la formularea ilT1DutemicirilorreDre&ntantu]ui (art.
80
$i ]70alin.llit.(e)~(f)CPC).
Premisele $i condipile de exerci~u ale acpunii chile $UprdeOuntate poarta
carac1er gem'm/. fiiOO ap]i::abi1e in toate cazurile $i fonne/e procedumle de
lIIall[{estare a IIc{i/lllii eMit'. inc]usiv in cazul 3C\iunii in procedura contenciosului
administrdti\'. indiferent de natura litigiului material (de exemp]u: lirigiu de drept
comun, litigiu de contencios adminb1mtiv.litigiu economic).
De asemcnea. legis]alia procesual-civi]a mai prevede ~i unele condi\ii sl'l'cialc,
ca"~ necesit:1 a fi intnmite doar in anumite cazuri in depeOOen\1i de natura litigiului
iSC'dt. De exemplu. respec;area regulilor aJ pri\ire 103 solutionarea orealabila a cauzei
PC C'dle extraiudiciara. procedurj ~'tahiiita de lege penuu cauze]e de calegoria
respectiv3 tlitigii de muncll litigii de contcnck)~
adl11il1l~tmtiv) SilU rcs(n."Iarea unei astM de reguli. pre\3zlJle de art. 34 Codul
Familiei al R.M.. care-I lip~1e pc SO! de dreptul de a intenta actiunea de divoJ1, d.acii
SOli a estc gravida sau are un copit pina 103 un an, tara acordul acesteia.
Pre7..cnla sau absenta drel'm/ui fa ill1mwrca ac{iwlii. adic!1 a Janlrii pmccslIal-
juridice. se verifica la momentul primirii cererii de chemare in judecata de catre
instan\1i. [j1Nl unei premise sau colldi,ii constituie temei de refuz in primirea cererii de
chemare in judecatii <,au ~1ituirea acesteia.
in C'dZ de absen\1i a unci prellli~e de ill1eltlare a acriullii, instanta refic:Ji In
primirea cererii conform di~-pozilii]or art 169 CPC <;au fnceteazii proce.<;u1 pomit
oonform art 265 CPC. dind 0 icheiere rnotivatii in ace~1 sens $i avind ca efect
imposibilitatea de a se mai putea face 0 nouii cerere de chemare in judecat.ii intre acel~i
pii/1i. cu privire la acel~ obiect $i avind ace~i 1el1leiuri.
in caz de ab~n\1i a unei cO/wi(ii de ill1t'11tare a ac(illllii, instanta restituic
cererea de chemare in judecata conform art. 170 CPC, fie nu dO curs cererii oonform art
171 Cpc, fie SCoale cererea tk pe rol conform dispozitiilor an. 267 CPC, adopUnd 0
icheiere motivata in ~ sens. insA, pastri"ndu-se posibilitatea de a se mai adresa instan(ei
cu a~i cerere dupa in]arurarea obstacolelor $i intrunirea condiliilor necesare.
Latura material-jurididi a dreptului 103 actiune se stabil~ $i verifica in cadrul
examinArii in fond a cauzei. DacA oretentiile rec]amantu lui se vor dOl 'edi In (am si III
drem. atunci instanta este in drept sa admita actiune.a $i satisface pretentiile
rec]amantului, aceasta mnd condi~a de baza de admisibili1a1e a ac(iwlii. Conform
prevederi]or an. 117 CPC: jiecare pane rrebuie sa dOl 'edeo.'iCo circW1lS1antele pe
care Ie illl'Ocii drep1 femei al pre1en(ii/or $i obiec(iilor safe dacii fegea nil dispw1e
altfel. Instanta de judecat1i retine spre cercetare numai acele probe prez.entate, care au
. imponantA pentru pricina. Instanta apreciaza probe]e dupa intima ei convingere,
intemeiata pe cercelare.a sub toate a'>peCte]e, oompleta $i obiectiva. in $Cdinta. a
tuturor imprejurari]or c.auzei in ansamblu lor, c31auzindu-se de lege.
Esenta fOlTllCi judiciare de aparare constii in verific.area temeinicii in fapt $i in
drept a preten!ii]or reclamantului catre pirit ~ dacA acestea sint intemeiate, instanta
admite aqiunea. In caz contra!'. 0 respinge c.a neintemeiata. Instanta refuza nu in cerinta
reclamantului catre inc;tan\1i de a primi cauza spre examinare, dar anume in cerin(ele
reclamantului catre pirit.
o alta coOOitie de admisibilitate este intentarea actiunii in cadrul termenului de
prescriptie.
Daca recllimantu] dispune de drepntl fa ill/ell1area acpunii $i de drepntl/a
admiterea actiunii, atunci dreptul sau ]ezat sau contest.at va primi apararea cuvenita.
Totodata. per.;oana interesatii poate dispune de dreptulla intentarea actiunii. insa
ooncomitent sa-i lipsea<cl dreptulla admiterea acliunii.
De exemplu, in cazu] unci ac!iuni ce are obiect patrimonial, dreptul/a ad:mi1emJ
ac(iImii se stinge prin prescriptie, daca nu a fast exercitata in termenu] stabilite de lege.
Acea~ inseamna cA se stinge dreptul de a apela ]a forta de constringere a statului pentru
a-I determina pe debitor sa-~i execute ob]iga~ile. Ramine vaiabiJ. insa, drepntlla ilI1l!
111area ae(illllii.
Din dubla natura a oonpnutului drepntlui fa ac(iwle rezulta cA. orice adresare in
instan!3 cu 0 ac!iune trebuie sa oontina. pe de 0 parte, anumite pretentii (cerinte) catre
pin'\. adica cAIre 0 pe~ii concretii, pc care consiclera cA i-a ]ezat sau contestat un
anumit drept sau interes, totodata. pe de alta pm1e, ~i cerinta catre in~1anta de iudecata
de a primi spre examinarea c.aUl.a $i darea unei hotiitiri in vederea admitcrii sau
respingerii pretentii10r sale catre pirit
AnUlne unitatea dilltre {arum ma1eriaf-juridicti a dreptului la acliune (care
constitui~ cerin!cle reclamantului catre pin"!) ~i la1Uro.P/'(l('e~'lIa/-juridicii (care
constituie cerin\<! reclamantului carre instanta de judccatii de a primi spre examinare
amza \ in ansamhlu alcAnliesc a('(illllcn in prl)('I'Jld dl'i{.
Rezullil ca. nu se confundii ..clrepflllla ac(illlle" CU ..ac(iwwa", intrucit
..ac(illllea" este gcn\.'rdlii. ab,trdCt3. ca un tot de mijloa\.'e procesuale 1ii preexi~
indilc~i dreptului subiecti\'.
Tt )looalJ.. l1o!iul1c:3 de ,.l1c(illlle" nu cste sinonim cu ..cacrea de ('''(?/Iare ill
jlldecala', imrucit au
tUnc!ii dilelite. Dreptul subiectiv 1ii ac!iul1ca ITebuie sa existe inainte de a
introduce cererea, acea..;ra
tiind actul prin care se dccl~ procesul civil. actul de investire a instan!ei.

4. Moda1italile de apirare a piritului impotrh'a aqjuniL

Pii11ile in litigiu au posIbilita!i egalc de a folosi toate mijloacele procesuale
penbU sus!inerea
pmpriilor pozi!ii (art 26 alin. 4 CPo. in virtutea principiului contradiclorialitapi.
pirilUl are
posibilitalea de a se apara impotriva ac!iunii reclamanlUJui. in primul rind prin
faptul cA i se aduc la
cu~nt3 pretentiile acestuia ~ i se ofera dreptul de a depune referinlA (art. 185. 186
CPC).
AlUnci clnd pinwl intenponeaza sa se apere cu adevW'at el poate uti!iza dOlI!
modalitati:
inaintarea obiecpilor 1iilsau a OCtiunii reconvenponale. ,
Obiec(iiJe &npotmYl Dt:(iunii sUri controrgrunentele de fapt ~ de drept prin core
pFriluI
combaJe preten(iiJe m:lanumJuJui. .
Obiecliile piIitului Iind sa dovedeasdi cA reclamanlUl nu are dreptulla acpune nici in
sens
procesual, nici in sens material.
Obiec(iik procesrUJk sint indreptate spre combaterea drepl/lllli la intent area
ac(illllii, piritul
a\'ind ca ~op sa probeze cA procesul trebuie sa fie suspendat sau sa inceteze, ori
cererea s1i fie
scoa.<;1l de pe 1'01 din cauza cA nu sint respectate premisele sau condipile
inaintllrii 8C\iunii. De
c\emplu: in procesul examinArii cauzei. piritul probeazA cA exista deja 0 hotarire
irevocabiJ~ intr
un litigiu idenlic sau cA procesul a tast pomit 1ii esre suspnut de 0 persoan~
neimputemicitA. ori
printr-<> inchciere definiti\'~ a fost admis1i renunJarea reclamantului la 0 actiune
identicA elc.
Obiec(iiJe 11U1IerioJ.e sint indreptale spre combaterea drepntllli fa admirerea
ac(iUllii 1ii
\;zeazA lemeiurile de fapt ~ de drept ale actiunii. Piritul afirmA ~ incearca sa
dovedeasdi ca
 preten!iiJe reclamanlUlui sint neinterneiate 1ii nelegitirne. adicA reclamantului
nu-i aparpn dreplUriJe
fa C'dTe prclinde ~ dovezile prezentate SIDI insuficiente sau impertinente. iar
nonneJe jutidice care
se invoca nu sint aplicate sau interpretate corect
Potrivit art. 186 CPC, in cadrul preglltirii cauzei penbU dezbaterile judiciare.
judedtorul
propune pirilUlui sa prezinte in judecata in termen probele necesare ~ ii explicA
obligaJia de a
depune referillla impotriva aqiunii reclamanlUlui.
Astfel. depunerea referintei este obligatorie penbU taote categoriile de cooze
judecate in
ordinea procedurii contencioase. in referinlA se iOOidi instanJa la care se depune,
numele sau
denumiTe'd reclamantului ~ revendicarile lui. obiecpile procesuale ~ maleriale penbU
fiecare
pretenlie in parte. probele care dovedesc acesre obiecpi. dernersurile piritului. precum
1ii alte date
importante pcnbU solu!ionarea cauzei. La referinlA se anexeaz1l atitea copii de pe
referinlA citi
reclamanli 1ii intervenienJi sinl Neprezentarea in termen a probelor 1ii a referinlei de
cAtre pirft nu
impiedidi examinarea ~i soluponarea cauzei in baza materialelor din dosar,
Ac!iunea reconvenlional~ este 0 modalitate mai complicata 1ii mai rar aplicata de
aparare a
piritului. ...
AC'{illf/(!Q recollven{iona/ii coll.'ifii diIlJr-o preten{ie materitd-juridicii .~eparaJii a
pirillilui
illlpotriva redll/nantului ce unneazjj sii fie examinatii concomitent cu OJ:{iullea
principalii.
Ac!iunea reconven!ional~ are caracter inciJelllal. fapt care are importan~ la
~tabilirea
competen\t:i jurisdictionaJe teritoriale. Potrivit art 172 CPC. ac!iunea
reconvenlionalll poate fi
inaintata pina la finisarea examinibii cauzei in fond, dad sint respectate conditiile
prevAzule de art.
173 CPC. Accs1e condi!ii semnitidi lrei cazuri cind ac!iunea reconventional~
poate fi admisi'i spre
examinare COI1\.'Omilent cu actiunea parincipaJa. judecalorul fiiOO in drept, ci
nu obligat, sa 0 (aea.
Accsle cazuri sint urrnatoarele:
I. dJdi aCliunea reconventionalii urmlreSle comnensarea Drelentiei
initiale.

C'ompensarea se pmdUc.'e alunci cind acliunea principal~ poarti camc.'ler

patrin1l)niaJ. in asernenea situatii Nt: facililata execut:\Te'J ho~rii. or, instal1!a va
elibcr.1 doar un titlu e"\.'CUtoriu (posibil compcnsarea sa slinga intcgml prelenliile
p1\I1i1or in liligiu. silUa!i~ in care in gt'ncre nu se elibereazil titlul e"C\:uloriu). De
exemplu: locatorul cere de la 1C\.':l!ar plaia ~ntrll chiria apartamenlUlui. iar acesta, la
lindul sau, solicita costul repampei capitale ~ care a fik'Ut-o.
2. dac~ admilerea actiunii reconventionaJe exclude. total sau rortial. admiterea
actiunii DrinciDale.
in acest caz ac!iunile se exclud reciproc. fapt care face imposibila c"amin:lTe'.l !l)r
sepamt3. or. astfel s-ar emite hotariri conttadictorii 1ii soar incalca principiul
prejudiciabiliratii faptelor. in aces! C'cIZ ambele ac!iuni sint organic legate intre ele. de
aceea, reiC1iind din art. 173 aJin. 2 CPC. actiunea reconventionaJ~ nu poate fi
examinata sepamt. De exemplu: in cadrul examin~i acpunii de achitare a pensiei de
intretinere penbU copilul minor pin"tul solicita CI.'I'Itestarea palcmitatii. sau in procesul
de divort p"uitul solicita declararea nulitatii ~riei. on in acpunea de partaj a bunurilor
succesomle piritul succesor legal conte~ Iegalitatea testamenlUlui.
3. dadi actiunea reconventionalll si rea initial~ sint in (,'()OC{iune. iar iudecarea
lor simultanll ar duce la solutionarea raoi~ si iusta a litieiilor. De exemplu: in procesul de
desfacerea a cAsatoriei pinw I cere partajul averii sau plata pensiei de intreJinere.
4. actiunea este inaintat~ in cadrul aceluiasi Iiti2iu intre aceleasi D~ni.
Ponivit art 42 alin. 2) ac. actiunea reconvenponal~ se inainteaza. in instan\3 care
judecA
aCliunea initial1\, indiferent de care instan~ ar fi competentA s1i 0 judece. Cererea
recon\'entional~ se intoc~e poni...it regulilor generate cu pri\;re la fotml ~ conpnurul
cererii de chemare in jUdeC'dt3.

5. Actele de dispozltie ale pArtilor.

Parplor Ie este recunoscut dreptul de a dispune de obiectul procesului ~ de
mijloacele procesuale acordate de lege. De aceea, ele pot intaptui un ~r de acte de
dispozitie, care pot fi definite ca manifestllri de voinlA ale p1\I1.ilor privind dreplUrile
mareriale supuse jlldecApi ori mijloacele procesuale recunoscute'de lege. Rolul actelor
de dispozipe ale p1\I1.ilor este. in primJl rind, de a pune ~t situapei litigioase 1ii a
procesului diiltre ele in conditii care Ie mul\U~ deoponiv1\, iar in al doilea tind de a
stinge orice posibilitate de litigiu pe viitor in leg~rii cu obieclUl cauzei respective. or,
hotarireajudecAtoreasdi irevocabil~ va a\-ea puterea lucruluijudecat.
Actele de dispozipe ale p1\I1.ilor sint drepturi speciale ale ace!.'tom (an. 60 CPC).
Schimbarea obiectului sau terneiului ac)iunii nu poate avea Ioc la iniliati\'a instanJei de
judecata. ci doar a reclamantului. ModIfkind obJectul actiunH reclamantul !oChimbii
pretenpile initial
inaintate. De exemplu: solicitind initial de.ifacerea cvnIrUctlllui. redaJl/iJ1It111 cere
ulterior dcdararea llillilii{ii acestllia. Important este ca toate pretenpile care au suportat
modificAri sa nu depii$easc1l cadrul mportului materiallitigios care s-a conlUrat inlTe
pfu1i. De exemplu: rec/tll1llllrJul care a cenll ini{ial plata pensid de illtrelillere. iar
Itllerior cere lip.5ilTa piritllJui de dreprul fa Jpa(illllocatil'. 1111 se cCJJlsiderii ca $i-
a l1Iocl(ficat (/C/iwl('(/. ci a iJla;IIfCII 0 nOlla ac(iwle.
Moditkarea temelulul actiunll pn;:supllne schimbarea circum.'ianlclor de tapt sau de
drept pe care Ie invocA reclamantul pentru a-1ii justifica prclen!iile. De excmplu:
rc:jlierca allTicipalii a contractlllili de loca(illlle la illi(iatil'a lomlontllti poote Ji
C'UII::atii (Ie folosirca b,ullclili indliriat colltrur desrina(iei .mle (al1. ~~ Cod CMI)
.~CIlI IIllerior ace.11a I'(JClle n!llllllla la aceastci COll:ii $; .wi illl'OCe lIeplara
d,Mc', pe p(lInmml a 3 IlIIli dupe:; exp;T'CI1TCl (('17IIC!IIul"i de plalii.
Nu se con:;iderii modificare a aC)iunii. completarea lemeiului acestcia. eXlinderea
sau reducerea prelen!iilor pnncipale sau accesorii. solicilarea compcnsiirii vcilorii
obia:tului pierdut sau distru~. inlocuirea aCliunii in c.'O!)!\1atare prin ac!iunc,in
reali7m~ Can. 60 alin. 3 CPC). De de
exemplu: ,\'oli(';tit,,1 r/'illleRran'(/ la ,I'c'I1'icill. n'c/cllllilllllli lIIai ,\'olidl(i $i plata
dl',~piigllbirilo,.
/lion/Ie 1/{!lI1nt (¥ II!H'diae nde1?itima. ori cerind desfacerea Cii'iiitOliei, ulrerior
moi cere $i
I'Cll1ajIl/Ol'crii.
Reclamantul poate sa modifice acliunea, adica fie obiectul. tie temeiul acesteia.
Schimbarea
concomitenta a ambelor elemente semnifica inaintarea unei noi aC\iuni. care
trebuie si! se supuna
tunlJU premiselor ~i condi~ilor cerute de lege. Atunci clnd se completeazA
obiectul acliunii.
implicit se va impune ~i co~ temeiului 3Ce!.1eia. De exemplu: cererea de
desfilccre a
cii.'iiituriei .l"e ill1en1i!ia:a pe alU/mite fapre. iar (vmpletarofiind eu .folicitarea
pensiei de intre(illere
a so(ului illcapabil de mullCii. ~ mai bazeazii # pe a/te fapte juridice.
Renun(l11m fa ac(inne ~1e un act de dispo;j{k uniloJeroJ a/ reelanwnJubJi care
are drept scop Uu:etarea procesuJui
in acest fel reclamantul renuntii la ac\iune atit in sens material. cit ~i in sens
p~sual.
Evident renunjarea poate fi 100II11 sau partiaJ1i. Motivele renunlMii pot fi
diverse: nejustilicarea
preteI1!iiJor. sau imposibilitatea de a Ie proba, precum ~i onorarea benevo]a a
obliga\iiJor de caire
pint .
Nu urmeaza a confunda retragerea cererii de c1tre reclamant inainte de emiterea
incheierii privind intentarea procesului. care conform an. ]70 alin. I lit (i) CPC este
temei de restituire a
cererii de chemare in judecala cu toate efectele juridice care rezult!, de renuntarea
la ac\iune,
admisi! de instanta de judecali, care conform an.26O lit c) CPC constituie temei de
incetare a
procesului. incetarea procesului face imposibila adresarea repetata cu 0 acpune
identica.
Renuntarea Ia a~une ca act unilateral de dispozipe 3p3r\ine' ~i persoanelor care
pornesc
p~sul in interesul altor titu]ari in condi{iile an. 71 ~ 73 CPC. insa admiterea
acestei renun!3ri ilu
duce la incetarea procesului atj)a limp cil reclamantul insu~ nu renunta.
 ~i reclamantul nu este obligat sa explice motivele renunfArii la aqiune. instanta
este
obligal3 sa-i explice consecin\C1e juridice ale respectivului act de dispozi\ie.
pentru a verilica daca
acesta i1 co~entiz.eaza ~i nu-i este viciata voin{a. Renuntarea la 8C\iune trebuie
exprimata in cereri
scrise, adresata instanJei. care se anexeaza la dosar. fapt menponat in procesul-
verbal aI ~intci
(art121 CPC). Instanta de judecata poate ~i sa refuze printr-o incheiere motivata
admiterea renunt3rii ]a actiune. daca acestaefectueaza drepturile ahor persoane.
ReculUJt1$.erea ac(iunii me un act de t/ispo'd#e uniJatera14 a pUfJuhd prill care
acesla
4i exprimii acordul cu pretenfile &winJa!e de ciiJre reclamant $i care, de regulii,
COlu:1i(iOneazQ
admiJJ!rm ac(iunii.
in acest fel. pinrul rent.IJ!4 la apararea intereselor sale. Ca ~ in cazul renun!3rii la
3C\iunea.
~ acesreia poate fj integraJa sau partiala. se perfecteazA printr-o cerere scrisa
anexata la
materia!ele. dosarului. nu inai,* de a verifica dadi vointa pititului nu este viciata
sau nu este
exprimara cu rea-vointa. in camI admiterii de c1tre instan{4 a ~i 3C\iunii de catre
pirit se
va prmmta 0 hotWire de admitere a pretentiilor reclamantului (an. 212 alin. 5
CPC).
Trrulzac(io tk impiit:are este un conJrru:t, care in FUrP dreptului procesuoJ civil,
este
numiJ lid de dispo:i(ie biJoJem/ii a plir(iJor prin care acesteo, fikind concesii
reciproce,
aplaJled litigiul $i sting prot%fU/ civil
Motivele inLi1eierii unei tranzactii de imp1ica.re pot fi diverse. De regula, dilicu]tatea
probarii ~ nedorinta de a fi implicat intr -un proces indelungat
Plin incheierea unei tranzactii de imp4care pArple dispun nu numai de drepturile
materiale
ce Ie apaI1in. ci ~i de mijloacele procesuale. intrucit tranzacpa de impacare va
inlocui hotarirea
judeci1torea.-d.
Drl'Ptul de a incheia trnnzac\ii de impacare apartine p4r\ilor raporrului material
litigios.
inclusiv intervenientii principali. iar persoane]e care pomesc procesul din nume
propriu in
interesele altor persoane (art 71 ~ 73 CPC) nu dispun de acest drept p~sual.
Tr.mzaclia de impacare poate fi incheiata pe tot parcursul pn1Ce:;ului. chiar ~i la faza
executarii 11l)tiiririi.
94
 De regula, tranzaC\ia de impacare se negociaza in afara ~intei de judecata ~i in
<K.'est C3l. ~ perfecteaz1i in scris. se semneaza de ambele pW1i ~i ~ anexeazii la
materialcle dosarului. Dacii tr.mzaclia de impiic'dre se incheie in cadru] ~intei de
judecatJi. atunci condipile acesteia se comemneazii detaliat in p~l-vert>al aI ~dintei care
se semneazll de ambele parp. Propunind pW1i1or sa se impace. judeci1torul trebuie sa Ie
explice conSt.>cin\Cle juridk.'e ale acestui act p~suaJ. Conform an. 265 lit (d) cpc.
instanta de jUdec-dta dispune incetarea procesului. daca confil1Tl3 0 tranzacpe de
impacare mtre parp. Mai mull decil atit, judecatorul trebuie sa veritice dad prin
traI1Z3C\ia de impacare nu sint afectate drepturile altor per;oane ~i daca trdl1Z8C\ia de
impacare nu este expres interzisi! de lege. De exemplu: in cazurile de constatare a
patemita{ii. de reparare a prejudiciului cauzat prin accidente de munca sau boli
profesionale, de achitare a pensiei de intre~nere. Tr.mzac{iei Ii este re2.Crvat capitolul
XX"V1l aI Cod Civil aI RM. Conform an. 1332 Cod Civil. nu se poate face tranzaqie cu
privire la capacitatea persoanei sau la alte chestiuni care intereseaza ordinea publica.
Tranzocpa de imp1lcare poate fi temei pentru eliberarea titlului de executare siJit!, daca
ea a fOS! omo]ogata. Omo]ogarea semnifica admiterea ei de catre instanta de judecata ~i
dispunerea incetarii procesului in temeiul acesteia. Dacii in baza art 133 I Cod Civil
tranzactia a fost incheiata pentru a preveni un p~s, ea are puterea lucrului judecat. insa
nu poate fi prezentata spre executare silitA. Daca una din pa'1i nu-~ va OIlora obligaPiJe
care rezulta dintr-o astfel de tranzactie, atunci ea trebuie sa se adre<oeze in judecata cu 0
cerere pentru a pomi procedura in ordonan{4 in baza art. 345 aJin.1 lit (b) CPC.

6. Asigurarea aqiunii.
in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a ac\iunii ar crea dificultali
judecato~ sau ar face imposibila executarea hotaririi judeclto~, la cererea participanplor
la proces, judecatorul s8u instanta peate lua masuri de asigurare a ac\iunii.
Asigurarea ac(buUi este un act procesUill pe core i1 dispune instanp fa
so1k:iJarea participan(ilor fa proces in siIu.a(ia in care pot apiirea dificultii!i in
solu(innarea ~ sau
execlltarea lwtiiririi or devcni imposibiM.
Asigurarea acpunii se admite in once faza a procesului.
in vederea asigurarii ac\iunii,judecatoru] sau instanta este in drept:
a) sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului. inclusiv pc
cele care
se afla la alte persoane.
b) sa interzica piritului sa~ire.:\ unor anumite acte,
c) sa interzica altor persoane sa\"~irea unor anumite acte in pri\;nta obiectului in
litigiu.
inclusiv transmiterea de bunuri catre pirit sau indep]inirea unor alte obligapi fata de el.
d) sa suspende v"1I\Zare8 bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de
ridie-Me a
sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar).
e) sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu. contestat de catre
debitor pe cale judiciara.
Judecatorul sau instanta poate ap]ica, dupa caz, ~i alte masuri de asigurare a
3C\iunii care sa corespunda scopuri]or specificate in an. 174 CPC. De asemenea, pot Ii
admise concomitent mai multe masuri de a.c;igurare a actiunii daca valoarea bunuri]or
sechestrate nu ~ valoarea acpunii.

Dupa aplicarea rmsunlor de asigurdre in pri\'inta unui bun. incheierea adoptata in

acest sens face opozabil sechestru] tuturor celor care vor d..~bindi \'re-un drept a.~pra
bunului reSJX'CIiv. in cazul incalcarii interdicpilor. vinovaplor Ie se poate aplica 0
amenda de la 10 la 20 de unitali convenlionale. Pe linga aceasta, rec]amantul poate u:re
vinova\i]or repararea prejudiciu]ui C'duzat prin neexecutarea incheierii judecatore$ri de
asigurare a acpunii.
Aplicarea sechestru]ui pe buriurile organiza\iei sau ale per.;oanei fizice cu statut
de intreprinz4tor. in cazul asigurarii ac{iunii. se efectueaza in um1i1toarea ordine:
a) in Primu
~
nd, pe bunurile care nu participa nemijlocit in produc~ie: valori mobiliare.
mi.iloac~ bfu1e;;ti de pe nturi. autoturisme. obiecte de design din oticii ~i alte bunuri.
b) in al doi rind. pe produsele finite (m1irfuri), precum ~i pe alte bunuri materiale
care nu par1icipa nemijloci in pl'OCeSul de productie ~i care nu sint destinate utiliziirii
nemijlocite in produc!ie.
c) in al treilea rind. pe bunurile imobiliare, precum ~i pe materia prima. materiale.
m~ini. unelte. utilaje, instala~i. echipamente ~i alte mijloace fixe. destinate utiliziirii
nemijlocite in produc!ie.
d) in aI panulea rind, pe bunurile predate unor alte persoane.
Pooivit art. 176 alin. 3) CPC, sechestrdTea bunurilor se efectueazA numai in
limita valorii
re\endicarilor din actiune.
in dependen{8 de masura asiguratorie intreprirtsa. judec3torul sau instanta
~inteazA,
du[Xi caz. organul care inregistreazA bunul sau dreptul asupra lui.
Acceptind asigurarea acpunii. judecltorul sau instanta pOate cere reclamantului 0
cau!iune a prejudiciilor care ar put.ea ti cauzate piritului.
Cererea de asigurare a acpunii se solu~onea1A de judec3tor sau de instanta care
exwnineaza pricina chiar in ziua depunerii ei. lara a-I i~ta pe pirit ~ pe ceilalp
participanp la proces. Plivitor la asigurarea actiunii, judecatorul sau instanta pronun{8 0
incheiere. Incheierea de a~igumre a ac\iunii se execuIA imediat, in ordinea stabilitA
penbU executarea actelor judecato~i. in baza incheierii de asigurare a acpunii.
judecatorul sau instanta elibereazii titlul executoriu
reclamantului. iarcopia incheierii de asigurdre a acpunii p"uitului..
Incheicrile de asigurare a actiunii pot Ii atacate cu recurs. DacA incheierea de
asigurare a actiunii a fOS! cmisa tM1 ~irea recurentului, termenul de depunere a
recursului se calculeazA din ziua in care persoana interesatA a aflat despre pronuntarea
incheierii. Depunerea recursului impotriva incheierii de asigurare a acpunii nu suspenda
executarea incheierii.
Masura anterioar3 de a~igurare a acpunii poate ti substituiIA sau anulata.
Plin u~. la cererea participan)ilor la proces. se admite substituirea unei forme de
. a~igurdre a actiunii printr-o alIA forma. Substituirea unei forme de asigurare a acpunii
printr-o alIA forma se solu~oneaza in ~in{8 de jodecatA. Participantilor la proces Ii se
comunidi loeul. data ~ ora ~in\Ci de judecata. Neprezentarea lor. insa, nu impiedidi
examinarea problemei.
in cazul a<;igurnrii acpunii prin care se cere plata unei sume. piritul este in drept
ca, in locul masurilor de asigurare luate. sa depuna pe contul de depozit aI instan)ei suma
cerutA de reclamant.
Masura de asigurcue Ii acpunii poate Ii anulatA din oficiu sau la cererea p"mwlui
de ditre judecatorul sau instanta care a ordonat masura de asigurare ori de judecatorul sau
instanta in a camr procedurii se at1a pricina. Anularea masurii anterioare de a~igurare a
ac~unii se solu~onea1A in ~in!ii de judecatA. Participan~lor la proces Ii se comunidi
locul. data ~i ora ~in!ci.
Neprezentarea lor repetatli, insa. nu impiedicl examinarea problemei.
Recursul impotriva incheierii de anulare a masurilor de a~igurare a acpunii sau de
substituire a unei fOnTle de a~igurare cu 0 alta ~1Jspenda executarea incheierii. - - " ,.,
Potrivit an. 180 alin. 3 CPC. in cazul respingerii ac\iunii. masurile anterioare de
a~igurare a aC\iunii se mentin pina cind hotarireajudecltoreascl devine detinitiva. in
cazul admiterii a~unii, masurile anterioare de a~igurare ~i pasneaza efectul pina la
executarea hotaririi judecato~ti.
Daca ho!iirirea de respingere a actiunii reclamantului a devenit irevocabila, piritul
este in drept sa intenteze impotriva lui ac~une privind repararea prejudiciului cauzat prin
masurile de a~igurare a actiunii, luate la cererea acestuia.. indiferent de vinov~a
reclarnantului.

TEMA XIV. PROBELE!>I PROBA TIUNEA iN PROCFSl1. CIVIL

I. No!iunea ~I scopul probatiuniljudlciare.
2. Notiunea ~ clawkarea probelor.
3. Notiunea de obiect at probatiunil.
4. Repartizarea sarcInII de probatiune inlre pirti
5. Pertinenta probelor ~ admIsibllitatea mljloacelor de probat\e.
6. FelurlIe mljloacelor de probatte.
7. Delegatillejudeclto~ ~ ~ probelor.

1. Notiunea ~ scopul probatiuniljudJclare.

De regula. instanta de judecatJi in cadrul procesului civil este pu.<;!i in situa~a de
a
cuno~ careva circumstan\C de fapt care au avut Joe in trecut ~ mai rar se intimpla ca
instanta sa ia cun~{8 nemijlocit cu anumite circumstante. (de exemplu: examinarea Ja
fata locului). Aceste proces de ~re in1bradi 0 anumitA forma proc:esuala ~i este numit
proba{illlle judiciarii.
in literatura de specialitate nu existA 0 opinie unidi cu privire la delinirea
proba~unii judiciare. Diversitat.ea de opinii este determinatA de cercul subiectelor
implkate in procesul de proba)iune, care in opinia diferitor autori difera.
Dupii parerea unor autori. proba{iunea in procesul civil este acril'itatea
eXc/lIsivQ a piir(ilor. ~ pe totalitatea drepturilor lor procesua/e. care constii dill
afirma{iile despre circlonstan{ele de fapt ak CtlllZei. pTell!ntarea de probe.
combaterea probelor piiT{ii adI'erse. Illai/lIarea de demersllri cu privire la solicitarea
probelor. participarea la cerretarea probelor.
 Potrivit acestei opinii. conpnutul nopunii de proba~une nu include a...nel de etape
precum cercetarea, verificarea ~ aprecierea probelor; care sint realizate de ditre instanta
de judecata. adid! exclude instanta de judecatA ca subiect aI probapunii. acestea din
Urm3 fiind doar p3r)iJe. T otodatA, art. 56 ~i art. 55 CPC aI RM prevede ca drept
general aI participan)ilor la proces prezentarea de
probe ~ participarea la cercetarea 10r.1Mgind cercul subiectelor.
Dupa parerea altor autori. proba(iunea judiciarii este activitatea slIbiectelor
procesului
civil. de~uratQ cu ajutorul mijloacelor procesuaJe stabilite de lege aI privire fa
stabiLirea adeviirului obiecth' despre existenfa sou ine.xistenfa anwnitor circumstan(e.
necesare pentru solu{ionarea litigiului intre piirti.
Astfel, subiectele probapunii sint nu door piir1i1e, ci ~ instanta de judecata.
precum ~i ceilalli participanp Ia proces: interVenienpi. reprezentanpi. procurorul ~i
persoanele care pot pomi procesul in baza art. 73 CPC.
AceastA afumape poate ti preluatA numai cu anumite precizari. Instanta de
judecaIA nu
'poate fi exclusa din cadnJl proba~unii judiciare. dar sarcinile ~i drepturile acesteia SIDt
diferite de cele ale piirtilor. ~i anume:
a) detenninarea definitiva a circum~tan\Clor care au importan)ii penbU
solu~onarea justA a
cauzei (art. 118 alin. 3 CPC).
b) propunerea p3r)ilor ~i altor participan~ la proces sa prezinte probe suplimemare
~i sa
dovedead faptele ce constituie obiectul probapunii penbU a se convinge de veridicitat.ea
lor (art. 118 alin. 5 CPC).
c} contribuirea la procesul de adunare a probelor. dadi p3r)i1e sau alii participanp
Ia
proces solicilA ajutorul instantei din cauza dificuJtAtilor inulnite (art. 119 alin. I CPC),
d) aprecierea probelor dupa intima convingere, conform art. 130 CPC.
Scopul probatiunii rezida, in primul rind din sarcinile procedurii civile stabilite in art. 4
CPC. in mod special. scopul proba\iunii judiciare nu se reduce door la colectarea ~i
prezentarea probelor, ci ~i la aprecierea acestora de c3tre instanta de judecatA, adicA la
formularea unor concluzii logice care ar permite motivarea hotaririi judecato~ti.
Trebuie de repnut faptul eft. instanla de judecata nu probeaza. ci soluponeazA 0
eauza civila. insa. legaturd instantei cu probele cste dc~1 de mare penuu a afinna dl ~i
aetivitatea acesteia se include in probaliunea judiciara. InUlIa participa indirect la
eolectarea probelor. iar
cercetarea ~i aprecierea probelor tiind una din obligapile principale pe pan:ur.;ul
procesului. in
aceac;ta ordine de idei. am putea da urmatoarea definilie:
Proba{i1m«ljudidorii ate adivikJJea 1ogico-juridka pe care 0 tksfipJra
parlkipmr(ii fa proces ~ tongen(iol instonp de judecaJii, indreptoJ6 spre ajIaretl
infonna(iei veridk;e despre drcrum10nfele de fapt ok apariJiei, modijiciirii ~ stingerii
rrzporturilor juridice, infliptuiJii inJr-o anumiJii fOnTl/l procesUlllii.
 Proba\iunea judiciarn. tiind un proces complex. consta din mai multe etape.
consecutivitatea carora unneazii a fi respectata atit de participanpi la proces. dt ~i de
inslanta de judecatA. Acestea sint:
I) detem1inarea circumstantelor de f3tJI De care se intemeiazA oretentiile si
obiectiile
AceastA prima etapa con.<;\A in detenninarea obiectului probatiunii in cauza
concretA.
Initial. detenninarea obiectului probapunii este pus3 pe seam! pAr1iIor. Potrivit
art. 166 lit (e) CPC.
care regleme:ntealA fonna ~ conpnutu I cererii de chemare in judecatA. este
prevAzut acest lucru cu referire la reclamant in art. 186 alin. 3) CPC este specificat
acel~ luCIU in privinta piri'tului. T~i detenninarea definitivil a circumqantelor care au
importan\il penuu solutionarea justa a cauzei revine instantei. in virtutea art. I 18 alin. 3
CPC.
2) detenninarea. colectarea si orezentarea orobelor care confinna sau infinm existenta
circumstantelor de fact De care se intemeiazA oretentiile si obiectiile OOrtiIor.
DeIerminorea probelor consta in stabilirea surselor de infonnatie care at putea dovedi
existenta cirt:umstantelor de fapt pe care se intemeiazA pretentiile ~ obiectille pArtilor.
Cokctarea probelor este realizatii de catre participanpi la proces. Rec/omarea probelor
de catre instan\il are loe in baza an. 119 cpc. in cazul in care pArtilor Ie este dificil de a
Ie prezenta
. ~ solicita concur.;ul im;tan!ei in acest soap. cu condipa ca probele reclamate sa fie
pertinente ~i
admisibile. Aceastil etapa a probapunii judiciare nu este obligatorie.
PreZJ!ntorf!t1 probelor ca act procesua1 const! in punerea lor la dispozipa
instantei.
Conform an. 119 alin.1 CPC, probele se prezintil de catre pArti ~i alp participanp la
proces. ~.
conform an. 185 alin.t lit b). g). h) CPC. &eeSI lucru urmeazA a fi fkut la faza pregatirii
cauzei
.. penuu dezbateri judiciare. ~ nu este exclus ca ulterior. pe parcursu1 dezbaterilor
judiciare.
panicipantii sa invoce anumite probe. Mai mutt deCJ1 at!'"\, potrivit art. 372 CPC.
acest lucru poote fi
tOCut ~ 1a faza exarninArii cauzei in ape!. in recurs. conform art. 4 to CpC. fUnd
admisibila door
prezentarea inscrisurilor noi in ca1itate de proba. Jar. 0 parte din temeiurile declmrii
revizuirii sint
indispensabillega(e de corectitudinea administriirii ~ aprederii probelor.
3) cercetarea orobelor - oerceoerea lor de catre instanta de iudecatil.
Atunci cind sint cen:etate probele se aplica toate formele de percepere a realitilpi. toate
procedee logice de gindire. adica legile el1lpirice de CuJloa.,~tere. Cercetarea
probelor se face doar
in cadml ~intei de judecata, pnindu-se cont de principiile oralitilpi. nemijlocirii ~i
continuita\ii ~i
 contradictorialitatii. Mijloacele de cercetare a probelor sint actiunile procesuale grape
carora
probele devin accesibile penuu pen:eperea ~i intelegerea lor de dilre instanla de
judecatil ~ de catre
participantii la proces. Fiecare categorie de probe ~ are fonna sa procesuala liP.
cercetare.
4) aprecierea orobelor este etapa finalil ~ definitorie aI procesului de proba\iune
judiciaJii.
Ea i~i ga.~e ref1ectare in partea morivatil a hotaririi. unde instan\8 indica
.J11Otivele conc1uziilor
sale pri\ind admiterea unor probe. precum ~ argumentarea preferintei unor probe
faIA de allele"
(art. 130 alin. 4 CPO. De~i. unii doetrinari exc1ud acea!o'ta etapa din. procesul
proba\iunii. sintem de
parerea relor care cred ca rnm aprecierea probelor n-ar avea nici un rost celelalte
etape. or. legisla\ia
procesuala stabi~e reguli generate de apreciere a probelor ~ necesitatea elucidilrii
rezultatelor aprecierii prohelor in hotarirea judeditorea<d.

2. Notiunea ~ dasificarea probelor.

Definilia de proM este reflectata atit in doctrina. eit ~i in legislatia procesuala. in
sens larg.
probeJe in doctrina ru.c;iI sint definite ca mijloacele legale prill care se ob(in infonnafii
w!ridice de.rprc cirelOnrtall(ele carr all illlp0l1Q11{O pellf7U eXlIlIIillarra OOII:1'i.
An. I 17 CPC al RM defi~ probele ca elenrell1e de fapt. dob/lldi/e lit modul
previilJlt de lege. care .ren'esc la co/I.rtatarea dmollstQ/1{elor ce justijica preten(iile $i
obiec(iile pOr(i/or. prrcllln $i a altor cirelll/won(e inrpo11ame pelltnl jll.rta
sofll(iollare a CQII::.ei.
in sens ingu~ probele reprezjllfa illfOlma(iile pe11illellle care direct sau indirect
pot conjimra .rall iIIjimra cirelOlIstall(ele de fapt. care all impo11all{O penI1U
solu(ionarea jll.rtii a cau<I!i. exprinrate /ntr-o anlOlIita fonna procesllafii. care S/II/
adllli1l;.rtrate littr-o consecuti!'ilale procesuala srabilita de lege.
Probele constituie un concept unie in care se intercaleazA infonnapile despre
anumite
fapte ~i mijloacele prin care se obtin acestea. Natura juridica a probelor este tripl1\:
I) in primul rind. probele au un anumit COII/i1lllt - infonnapa despre circu~tele
cauzei.
2) in aI doilea Md. au 0 fonna procesuala. numita mijloc de proba(ie. care
garanlea1! veridicitatea informapei.
in acest sens legislapa procesuaIiI civilil enumerA III111iItoarele mijloace de
probape:
. explicapile pilrtilor ~i altor persoane interesate,
. depozipile martorilor.
. inscrisurile,
. probele materiale,
. inregistrnrile audi()-\ideo.
 . concluziile expertului.
3) in aI treilea nnd, probele trebuie sa urmeze 0 anumitil ordi1le de administrare
(colectare,
prezentare ~ cercetare). Potrivit art. 117 alin. 3 CPC. datele obpnute co indilcarea 1egii
nu au putere de probapune ~i nu pot fi puse de instanJil in temeiul hotMrii.
to aceast! ordine de idei. proM constiJuk infonntJ#a cu privire fa drcrunston{e1e de
fapt pe core se in1ettreia1)J prelmfiik ~ obiec(ii1e pi1r(ilor, preaun ~ alte
circwnsIrzn1e imporlon/e pentru
jusf/1 so1u~nare a CtlUZei, core in ansambbJ alciiJuiesc obiectul probtJlli in CtIUlJl
dati, infomltl{ie core se confine pe anumiJe supoT1uri (surse) luunite miilool% de
proba(ie ~ core trebuie sa ji£. deI.ermitudiJ, cokctoJ4, prezentaJa, cocetat6 ~ apredatii
inJr-o anumi/ii ordine pT'OCl!$Ull/ii stabi1it4 de lege.
Oasificarea probelor dupa diferite criterii permite studierea lor mai aprofundata,
relevarea importantei lor penuu soluponarea unci cauze concrete, precum ~i a regu1i1or
de apreciere a acestora. Unele criterii se referil la conlinutul probei, adica la informatia
care confinm sau infilTTlA o circumc;tant!. alte criterii se referil la forma procesualil de
adminb1:rare.
. 1 ) Duoilleeatura continutului orobei co faPlUI Drobant deosebim:
a) probe directe - din continutul eareia rezulta cen 0 singura concluzie.
b) probe indirecte - au 0 legarura multi pIa eu obiectul probapei. de aceea
con\inutul
ace!o1eia poale condipona mai multe concluzii.
Diferenta intre probele directe ~i indirecte este evidentA. dar aceasta nu
diminueaza din valOare<l probantil a celor din urma, or, deseori probele indirecte luate
in comul pot confirma sau infinna veridicitatea unei probe directe. in concluzie. probeJe
indirecte sint necesare intr-un numar
mai mare instan!ei pentru a pul~ condiliona anumite concluzii, ceea ce face ca ~I sA
dureze mai mult
2) DuIXi modul de fonnare a continulUlui orobei (adica a infonnatiilor d~-pre
anumite
circum~tanle) dC{"><,ebim:
a) probe primare - care implica un raporL 0 interactiune directA intre circumstantA
~
sursa probatiei. De exemplu: inscrisuri in original. depozitiile martorilor oculari.
b) probe secundare - care implica un raport indirect intre sursa probatiei ~i fapta
produsA ~i au drept continut infonnatii ce provin din alte surse. De exemplu: copiile de
pe inscrisuri. depozi!iile martorilordespre ce-3o auzit de 1.1 aile per.;oane.
3) Duoo sursa orobatiei deosebim:
a) probe personaIe - explicapile p8r1ilor ~i altor persoane interesate. depozipile
manorilor, concluziile expertului.
b) probe materiaJe - inscrisuriJe. probele materiale ~ inregist$1e audio-video.
in doctrina se discuta inca despre corectitudinea acesteia clasificari, cornplicat! mai
ales
prin subdivizarea probeIor personate in verbale ~i scrise.
4) Duoo.locuI de fonnare a crobei deosebim:
 a) probe judidare - care se constituie pe parcursul examinArii nemijlocite a cauzei.
De
exemplu: depozitii1e martorilor. explicatiile pm,ilor. prezentarea ~ examinarea
inscrisurilor,
b) probe exfnVudidare - care se formeazA in afara ~tci de judecatl. De exemplu: in
procesul asigurnrii probelor audierea martorilor este tacutA de aitre notari. reprezet1tanp
ai misiunilor diplomatice sau in procesul delegatiilor ju~.

3. Nopunea de oblect aI probatiunJI.

m doctrinii nu existii un concept unic aI obiectului probapunii. Unii 3otori afinnii
di
obieclUl probapunii it formeazii totaIitatea faprelor juridice 1.1 care fac referire pAr1ile
in pretenpile ~ obiecpile lor. Altii, sint de piirerea ca ~ alte circumstante pot fi
irnportante pentru solutionarea justii a cauzelor. Aceastii. uItirn1i piirere 0 regiisim in
art 117 alin. I) CPC. AstfeL am putea da
. UITI13toarea definipe:
Obiect1d probafiunii repmjnJ4 ansamblul ciraJmstDnfelor de fopt pe core se
intemeiaz4 pretenFJe Ii obkc(iik piir(ilor, precum Ii alJe drcumsfJJn{e impoT1llnJe
penJru justJl solu{ionareacauzeL
Conpnutul obiectului probatiunii este format din mai multe categorii de
circumstante ~

anume:

I) cirr:umst1zntele de fapt cu CtlJTJdo juridic moIeriol.

De exemplu: in art 41 Codul Familiei sint enumernte temeiurile declaJirii nulitApi
ciisiitoriei, in art 67 Codul Familiei sint enumerate temeiurile de dedidcire din drepturile
piirin~. in m1. 906 Cod Civil sint enumerate temeiurile rezilierii contractului de
locatiune din inipativa locatorului. .
Aceste circumstante constituie baza obiectului probapunii ~ necesilii. a fi
neapiirat conslatate ~ elucidate pc de plin in fiecare cauzii, in caz contrar va exista terne!
de .Ci'i3re a hotiiririi de catre instanta de apel sau recurs (art 386 alin. I lit (a) CPC, art
400 alin. I) lit (a) cpc). Ele sint unanim recunoscut ca element aI continutului obiectului
probatiunii, spre deosebire de celelalte circum\1ante. care nu sint recunoscute de aitre
top 3Otorii. De aceea ele sint numite circumstante faCtlltatil't' sau de ajutorare, deoarece
ele au loe ocazional, intruCl"t in anumite cauze putind sA
lipsea<ci.
2) cirr:urm1JJn(ele defaptfacu1Jo/ive sau de ajutorare, care cuprind in sine:
a) faptele probatorii - circumston(ele de fapt, CI1Te dupii ce ror fi stabiJiJe de
ciiJre
illstan~ de judec:atii ror fi uJi/i2pJe pentru dovet:lina circumsfJJn(elor de fapt care
constituie ohiectul pmha{iunii.
De exemplu: in c;lZUl actiunii de reparare a prejudiciului material. obieclUl
probaliunii va fi con~tuit din unniltoarele circum..;tante: I) acpunea ilegalii a pirirului, 2)
prejudiciul cauzat
 reclamantulJi. 3) legalUra cauzaUl Daca instanta va constata ca pml\ll 1.1
momentul cauzarii
prejudiciului se afla cu tOlllI intr-un ;tlt loe . circumstantA de fapt care nu face
p;U1e din obiectul proba!iunii, insii odalii stabililii va servi ca dovadii a inexistentei
uncia dintre circum\1antele importante \?Cntru solutionarea cauzei - lipsa actiunii
ilegale. Or. in cazul 8C!iunii de constamre a palemiliipi. pinrul dov~e faptul atliirii sale
peste hotare un timp indelungat (3 ani), ceca ce va duce 1.1 excluderea posibilitJItii ca el
o1e taliil copilului.
b) ciraun.VfJJn{e de fapt ell ctDTJJ:ler juridiJ: procesual.
Sint faptele care au semnificatie exc1usiv procesualii ~ de care este legalii exercitarea
dreptul 1.1 inlentarea actiunii. Premisele ~ conditiile de exercitare a dreptUlui la actiune
sint prev1lzute in art 169 ~i 170 CPC, existenta airora instanta trebui sA Ie verifice
indiferent de 80licitarea p;1rtilor. Jar dacii va fi necesar de a constata respectarea
anumitor premise sau condipi (de exernplu: respectarea procedurii prealabile), partea
respectiva va trebui sA dovedeasd aceastJi circumstantA de fapt. astfel obiectul
probapunii IMgindu-se.
Tot de aici fac parte ~ dmunstantele de /apt necesare aft stobi/ite pen!nl adoptarea
unei illcht'ieri cu priviJe 1.1 unele chestiuni adiacente exarninarii pretenpilor de bazii.
De exemplu: in cadrul uneiactiuni civile, reclamantul 801icit1 punerea sechestrului pe un
bun imobil in calitate de masuri de asigurare a actiunii. m cazul dat instanta va trebui sA
constate existenta circumstantelor care justificl aceast! cerere a reclamantului.
Sint numite circumstante facu/tatil'e SOli de ajutorare. deoarece ele au loe
ocazionaJ. astfel in anumite cauze purind sA lipseasca. spre deosebire de circum<;tantele
care au importanIA material-juridica. in lipsa carora nu poote fi 8OluponatA pricina
concret1, iar importanta lor este mai redusii dedI cea a faptelor cu caracter material
juridic. ~ totu~ prezintii importantA pentru justa 8Oluponarea a cauzei. Unii autorii nu
recunosc circumstantele facultative ca parte a conpnuttJlui obiecru/ui proba{iunii
j/ldiciare. dar pentru a contura ansamblul circumc;tantelor care constituie obiectul de
cun~ a instantei utilizeazii nopunea de limite/e probafi/lnii judiciare.
Determinarea corectii II obiectului probapunii inseamnii predarea directiei corecte
a procesului de colectare ~ administrare a probelor. Astfel este important de ~ut cum
trebuie sA aibii loe determinarea obiectului probapunii ~ cine lrebuie sA fadi acest lucru.
Deosebim douii surse de
formare a obiectului probaliunii:
a) temeiul actiunii ~ obiectiile inaintate.
b) ipoteza ~ dispozipa normei de drept material ce urmeaza a ti
aplicatii.
Plin unnare, initial determinarea obiectului este tkulii de piir!i (reclamantul - in
cerea de
chemare in judecat1, iar pirirul- in referintA), ill<;/i rolul decisiv iI are instanta. Potrivit
art 118 alin. 3) CPC. circumstanrele mre au impol1an(D pentnl justa so/u{ionare a
calt;ei sint determinate dejinitil' de in.rtanta judec:dtoreascti pomind de /a pretel1{iile
~i obiec:{iile pdrtilor ~i ale altor participan{i fa proces. precum ~i de la normele de
drept material ~i procedural ce urmea!Ji a fi aplicate.
Modificarea obieclUlui probatiunii pe parcursul procesului poote avea loe in legiiturii cu
modificarea temeiului acpunii sau modificarea cuantumului pretenpilor.
Existii anumite circumstante de fapt care nu necesilii efectuarea activitiitii procesuale de
probaliune, ins!, care pot fi puse 1.1 baza hotMrii. Acestea sint:
I) faptele de notorietate publici (notorii).
Art 123 alin. I) CPC stabll~ ca nu se cer a fi stabilite circumc;tanlele pc care
instanta le
a declarat unanim cunm:ute. Sint fapte pe care Ie cun~ toatii lumea, inclusiv judeaitorii.
De exemplu: actele de terorism din II septembrie 2001, contlictul armat din 1992 din
Transnistria.
careva calamitii!i natumle.

Timpul afeaeaza camcterul notoriu al anumitor fapte. Legea of era instantei dreptul
de a
declard anumite fapte de notorietate public;'\. rcmarca care Unneaz3 a fi fiicuta in
hotfuire.
2) faptele prejudicial stabilite.
Potrivit art. 123 alin. 2) CPC. faplele .11Obilite printr-o lIolarire judeciiloreasca
irel'(}cabiki intr-o pricinii c:iI'ilii .rolu(ioIUlla anterior in install(a de drepl COI1IWI
sou .fpecialill1la sun obligatorii pelltru im1al1(a care judecii pridllQ $i nu se cer aft
dovedile dill IIOU $i nid IIU pOlft cOIrte.ftale la judecarea Wlei aile cau::.e civile La
care partidpii acell!a$i persoane. Aces! cardCter este determinat de puterea lucrului
judecat aI hotaririi ju~ definitive ~i irevocabile.
Potrivit art. 123 alin. 3) CPC, sell/il/(a prollW/(a/ii de instanJa judeciiloreasca
ilrtr-o cauza penalii $i Ju}tiirirea organului de unllarire penulii pril.ind incetarea
unniiririi pellOle. ral1wse irevocabile, sint obligalorii pell11U Ul11011(a
cllemaliisa.reprmuul(e asupm efectelor juridice cMle ale adelor persoanei unpotrim
careia .NI prOlIlIl1(al .'iellfin{a sau hotiirirea rounai daca ace.rle lll.'le au al'W Ioc $i
IUJ11llli illl11iisum III care aufo.11 siilll~ite de persoana in cau:ii.
Potrivit art. 123 alin. 5) CPC faptele constaiate printr-un act aI autoritJi1ii publice
nu au pina la judecata putere pentru instan\1i ~ pot fi contestate in condqiile legii. lar,
faptele invocate de una din parti nu trebuie dovedite in masura in care cealaltil parte nu
le-a negat.
4. Repartizarea sardnIi de proba(iune intre pit1i.
Sarcina proba{illnii repreVntii obligapa piir(ii de a dovedi anumite CircwrtrfaJl(e de
Repartizarea sarcinii probapunii indica pe seama cui este pusa aceasta obligape.
Potrivit regulii generale, prevazute in art. I 18 alin. I) CPC, ji£core pat1e in proces
trebuie sa dovedeascii drCums/all(ele pe care Ie illvoca drepl lemei aI prelen(iikJr $i
obiec{iilor sale. dacii legea IIU
dispWle altfeL
Astfel, dadi una din parp face 0 anumita afirmape cu privire la 0 circurnstan\1i de
fapt, care-i justifJdi pretenlia sau obiecpa. atunci aceasta parte este obligatA sa
dovedeasca. existen\3 circurnstantei de fapt invocate, in caz contrar faptul se va considera
ca nedovedit ~ nu va putea fi pus la baza hotaririi. Sarcina proba~unii nu se Iimitea7A
doar Ia etapa coIectarii ~i prezentiirii probelor in instan\3 de judecatil, ci se rasfiinge ~i
asupra examinarii ~i aprecierii lor de c3tre jucIecator. Regula generaIa este aplicata daca
pentru anumite categoni de cauze legea nu prevede altfel.
Exceppa de Ia regula general! 0 gAsim in art. 24 a1in. 3) din Legea COI/fcnciosuilli
 administratil'. in care este stabilit ca la examulOrea in instan{a de contencios
administrativ a cererii
'" 1/1 anulare a actului administratil'. sarcUIO proba(iunii esre pusii pe seamii pirfrului,
iar In /1lOlerie
de despiigllbire, sarci110 proba(iunii rel'ine ambelor piirrL
Alte exceptii. de la regula generaIA cu privire la repartizarea satcinii probapunii intre
P3J1i,
au loe in cazulprewlll[iilor.
Prezumpo rqRY!lPl1ii eliberarea piJr1ii, in favoarea careiJl eo este pm'ii:wJii, de
ohligapo de a dovedi allwnUe CircwnsfaJl(e de fapt pe care Ie illl'OCa.
Astfel, in cazul prezumpilor 0 anumita cin:urnstantA de fapt este invoeata de una din
pilJ1i,
dar dovedirea ei este pusa pe seama celeilalte paJ1i. Deosebim prezumtii legale ~ de
fapt
Deexemplu:
- art. 47 alin. 3) Codul FamiJiei, prezumpa de paternitate a so\Ului: copilul na.'iCUt
din
parin~ cl.;;1toriti sau in limp de 300 de zile din mornentul desfacerii casatoriei.
declararii casatoriei
l1ule sau dcce~lui SI,)!ului. are ca lata pe so\U1 (fO~1u1 sot) aI rnan'lei copilului. dadi
nu a fost stabilit
contnuiul.
- an. 305 Cod Civil, prezum~a proprieta~i: posesorul est prezumat proprietar al
bunului
daca nu ~~te dovedit ':3 a inceput a JX>~ pentru altul.
- art. 306 Coo Ci\'il. prezumtia de posesiune neintrerupril
- art. 307 Cod Civil, prezum~a bunei credinte.
- art. 346 Cod Civil, prezumtia egalitatii cotelor paJ1i ideale din proprietate
comuna in
devaJ~ie,
.. art. 10 II Cod Civil. prezum~a pierderii inc3rcaturii.
Prezumliile, potrivit art. 123 alin. 4 CPC. pot fi contestate conform regulilor
genernle de
probatiune, ceea ce ar insemna ca. partea in defavoarea careia se instituie prezum~a poate
aduce probe care, administrate fiind conform legii, vor dovedi vice-versa. Mai mult decit
00') instan\3 are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezumate.

5. Per1inenta probelor ~i admisibilitatea mijloacelor de probatie.

in cadnil examinarii unei cauze civile concrete, procesul de proba~une necesita
respectarea regulilor privind pertinenta probelor ~i admisibilitatea mijloacelor de
probapune.
Potrivit art. 121 CPC, instanta de judecata retine .<;pre examinare ~ cercetare
numai probele per1inenle care conftrmii, comba1 ori pWlfa indoiald COII£b.qjj!e
referiJoare fa emten~ sau inexisten~ de circumstan{e, imporfaJ11e penl1u
sohlponareajustii a cauzei.
 AceastA norma este adresata instantei de judecata, or, celelalte subiecte ale
procesului de probapune pot da ~ in determinarea pertinentei. Pertinen\3 probelor
presupune pe de 0 pane cercetarea tururor probelor necesare examinarii ~ soluponarii
cauzei civile, pe de alta parte excluderea probelor care nu au legatura cu cauza, astfel
probele trebuie sa fie necesare ~i importante pentru cauza data. ~, legea specifica ca
instanta ..retine sore examinare si cercetare", nu inseamna ca despre probele impertinente
nu se porne~ in hotarirea jucIecatoreasca. Conform art. 241 alin. 4) CPC, in motivarea
hotaririi se indica "argwnentele invocate de instanfii La respingerea unor probe ", iar
acestea pot fi respinse ~i din cauza impertinentei.
Legea nu poate prevedea probele pertinente pentru fiecare cauzA concreta, de
aceea
procesul de calificare a unei probe ca fiind pertinenta trece prin 2 etape:
I) in primul rind, din normele dreptului material se determinA obiectld proba{ilmii,
2) in aI doilea rind, se decide in ce masura proba sau probele administrate pot confuma.
combate on pune Ia indoialA faptele ce forrneaza obiectul proba~unii.
Prin urmare, pentru a de termina dadi 0 proI:JA este pertinentil sau nu, trebui sa
clarificam care circurnstante pot fi dovedite cu ajutorul acestei probe, dupa care verificam
dadi aceste circurnstante fac parte din obiectul probapunii in cauza data. Astfel, prin
pertinen{i1 se subintelege legiilum cauwki intre con{inutul probei (informatiei) ~
obiectul proba{iunii (circ:urnstantele de fapt care necesita a fi dovedite).
De exi!1nphl: drept nlOtil' de evacuare din apal1ament este invocat compol1amelllul
amoral aI piritul.ui dintr-un al1locaL
Pertinen\3 probelor presupune nu numai excluderea probelor care nu au 1eg1itur3 cu
fapt.
'.
cauzaa.
De exemplu: 111 cowl in care /110110ri a produce/'ii unui accident rutier au fast
100 de pe/'soolle. care Sint gala sa depllJ/ii miil1l/ri~ imlallfei Ii va ft sl/ficiclrt sa
audiel£ cf{iWI dilll1lO/10/'i pellt/l/ a COIWafa existell(a circwnslall(elor unpol1a/1le
penml solu(iOllOrea cauzei.
Daca pertinell(a probelor se referii la calitalea cOIl(inu1lllui acestora, arunci
admisibililalea mij/ooceill/' de proh(/{il/lle are incidentil a~upra formei procesuale de
administrdre. adica asupra caracterului mijloacelor procesuale de proba~une, adica nu se
refera la con~nutul probei. la informapa pe care 0 utilizam, ci la mijloace de probaliune.
Regula cu privire la admisibilitate se contine in art. 122 alin. I) CPC.
AdmisihiJiJaka my7oacl!klr de proha(iune rl!preWltii amdifia plltrivit ciireia,
circWIISfaJl(ell! cauzei care tlY!huie sa fre dovedite prill anumUe mijkKlCe de
probapune, expres illdkate ill lege, llU pot fi dOl'edite prill 'alle mijkIQa dJ! pmhafWne,
ell respectareo regulilor (1l pri~'irl' fa colectarea, pre:.('1!/area ~ adlllini~trar('a Illr.
Docninarii procesual~ sint unanim de acorcl ca. admisibi]itatea prohelor este 0
nopune care senmificl formal corespw1derea .rursei de infon/Il/(ie $i a formei
proc:eslIllle a acesteia t'xigen(l'lor le~(/Ie.
Adl1li.l'ibi/iratea probelor in procesul ci\'il depinde de intluenta pe care 0 are
nonnele dreplUlui material, civil in special. asupra procedurii. Regulile de
admisibilitate sint preluate din dreplUl material. de aceea art. 122 alin. 2) CPC stabil~
 ca ..admisibi/irareo probelor se determinii ill emifonl/irare clliegea in \'igoare la
momellt/II eliberiirii lor. ..
in ceea ce priv~ regula admisibilitApi. necesitA a fi respectate douii condipi:
I) conditia utilizarii numai a miiloacelor de orobatiune orescrise de Ieee oenb1J
dovedirea circum~telor resoective (admisibilitate DOzitiw) sau interzicerea utiliziirii
unor miiloace de orobatiune (admisibilitate ne23!ivii).
ContinutUl nonnelor de drept material cu privire la admisibilitatea probelor se
reduc la
urmatoarele exigente: .
a) admiterea tuturor miiloacelor de orobatie oreviizute de Ie!!e. cu exceotia deoozitiilor
martorilor.
De exemplu: leges prevede necesitatea fonnei scrise simple pentnl arvunA (art.
63 I alin. 2) Cod Civil). contractul de insb'iiinare a unui bun (de regulA, mobil) cu
conditia inlJ'etinerii pe vial! (art. 840 Cod Civil), contractul de administrare fiduciarii
(art. 1054 Cod Civil), contractul de depozit bancar (art. 1223 Cod Civil), contractul de
credit bancar (art. 1236 alin. 2) Cod Civil), contractUl de asigurare (art. In alin. 3) Cod
Civil). fn toate aceste cazuri, daci nu s-a respeo.;tat forma simpJa scrisii, nu se va putea
cere proba cu marteri in caz de litigiu. De asemenea, nu pot fi inlocuite prin proba cu
martori actele de fondare a persoane]or juridice.
b) admiterea dear a inscrisurilor de 0 anumitA formA si un anumit continut. celelalte
miiloace de orobatie fiind excJuse.
De exemplu: certifJCatul medical sau hotMrea comisiei de atestare trebuie sA
constate cii saJariatul nu corespunde functiei depnute sau muncii prestate (art. 86 alin.
I) lit. (d) ~ (e) Codul Muncii, iar SIarea de ebrietate la locul de munca se va constata
prin certificatul eliberat de institUpa
. medical!! competentA sau prin actul comisiei formate dintr-un numAr egal de
reprezentanp ai salarialilor ~i ai angajatorului (art. 76 lit. (k) Codul Muncii). Pentru
cJauza penalii (art. 625 alin. 2) Cod Civil), garantie (art. 636 Cod Civil), franchising
(art. 1172 Cod Civivl), nerespectarea fonnei scrise semnifica nulitatea ca sanctiune.
2) conditia resoectArii remJlilor de orocedurii cu orivire la Drivire la colectarea.
orezentarea si administrdrca lor.
Potrivit art. 122 alin. 3) CPC. .re cOI1~iderii inadmisibile probele obfinute cu
incii1carea prel'ederilor leg;;, Clun ar ft indut:erea in eroare a paT1icipanllllui la
proces. inc/teierea actului de nirre 0 pers()(lIIii neimpllremicitii, incIteierea
defecmlXlSii a actului de 'procedurii, alte acPWti iIe~ale, De asemenea. inadmisibile
se vor considera probele care, ~ dovedesc circum~tele cauzei, au fast colectate.
prezentate sau administrate cu inciilcarea regulilor.
Alaturi de pertinenlii ~ admisibilitate, deosebim $i alte condiPi. (~ali~p) ale probelor $i
anume veridicitatea ~ suficienta. .
VeridiciJaJea e!I'te «ell CllIiJoJI! a probe~ caraderiqrt/i prin preciW ~
corecti1luJinea
detenniniirii circumstan(elor importante penJru soIu(ionarea cauzei,
A veri fica veridicitatea probei. insemnA a verifica daci informapa fumizatii
corespunde
realitA\ii. Aprecierea veridicitAtii se face dupA urm!itoarele reguli:
I) cste veridica proba ob\inutA dintr-un mijloc de probapune care inspirii 0 mare
 incredere,
2) vcridicitalei1 probei se verifica cu suprapunerea ei altor probe.
3) \'eridicitatea se verifica prin aprecierea in ansamblu a tuturor probe]or administrate,
Astfel, potrivit art. 130 alin. 5) CPC, prom esre declarata co fiilld \'(!ridieii
dC/co il/.{tanta cOI1~ratii prill cercetart'iJ ~i comparaT'l'CI eu atte probe cii dnlele pe
care II' coll(im' coreJplmd realitii(ii.
Suji£ien~ prr>belor este «ell CllIiJoJI!, cnrrJJ:terizaJQ prin existen~
OI/.~ambbllui nel:esar de prr>be penJru CQU1I1 doJii,
Aprecierea probelor. fiind ultima etapA a procesului de probatiune are dou! a.~:
unul care tine de gindire. ]ogica. analiza ~i altUl care releva materializarea rezultate]or
gi'ndirii judeciitorilor. Cel din urmA a.c;pect este exprimat in anumite actiuni
proce:;uaJe. Necesitatea $i imponanta aprecierii probelor rezultii din regula ca. pentru
nici 0 instanta nici un fel de probe nu au fortii probantii prestabilitA tam aprecierea lor
(art. 130 aJin. 2 cpc).
Ap1'f!Cierea probelOr est.e octiviJDtea subiectelor procesu1ui de pro/xzfiJme
care decurge in /xrQllegilor Iogicii ~ in condi(iile stDbi/ite de nonnele juridiee ~ se
,.qerli fa detennUUlTf/Q perlinen(e~ admisibilit4fil, veridiciJii{ii, sujicien(ei ~
inJerconexiunii probelor.
I Aprecierea probelor 0 pot inf8ptui ~ participanpi la proces atUnci cind se e)(pun
asupra
probelor, in special in cadml StJStineriIor vetbaJe. Acesl. fel de apreciere poartii
carncter de recomandare, or, insIanta nu este obligatA sA tina cont de ea. Aprecierea
autoritarii 0 face insIanta dupA intimLJ ei comingere, bazatA pe cercetarea
multiaspectuald, compIetii, nepOrrinitoare Ii nemijlocitd a tuturor probelor din dasor in
ansamhlul Ii interconexillnel1 lor, ci1Jiiu:jlldli-se de lege (art. 130 aJin. 1 cpc).
Fiecare probA se apreciazA de instanta in ceea ce ~ pertinenfa. admisibi/itatM.
veridicitatea. ei, iar toate probele in ansamblu. in ceea ce priv~ legiitllra lor reciprodi ~
sllftcienfa pentnl soluponarea cauzei. Ca rezultat aI aprecierii probelor, instanta este
obligatA sA reflecte in hotArire motivele concluziilor sale privind admiterea unor
probe, precum ~ argumentarea preferin)ei unor probe falii de altele.
Deosebim urm!itoarele etape ale procesului de apreciere a probelor:
I) preaJabilA, atunci cind instanta admite anumite probe ca fiind pertinente.
satisface
demersurile participantilor de a administra noj probe, nu~ expertize suplimenrare etc.,
2) finalA, atunci cind inst'anta se expune in hotArire,
3) de verificare, atunci cind instante1e ierarhic superioare sint solicitate sA verifice
legaJitatea ~i temeinicia hotAririi.

6. FeIurlIe mljloacelor de probatiune.

6.1 ExoIIcatille Dirtilor sllntervenlentllor (art. 131 CPO.
Expliazfiile dam de pilr(i Ii in/mIenim(i repmjnJ4 infi1muzlinfumi1pt4 de ciiJre
«esIe
penoane in cadru1 ~(ei de judeaJI4 cu privire fa circumstlln(ele importanJe penJru
jus/Il sohl(ionare a cauzei,
Explicapile date de pArti ~i de intervenienp sint 0 categorie de probe cu caracter
personal ~i de regulA, se abibuie la cele primare. Explicapile pot fi date oral sau in scrls.
 futrueJ'. explicatiile p!ir\ilor ~i ale intervenienplor provin de la ~ care au interes
material-juridic ele nu poartii intotdeauna caracter obiectiv ~ nepArtenitor. De aceea,
legiuitorul reoornan<lii verificarea ~i evaJuarea lor deopotrivii cu celelalte probe (art.
131 alin. 1 cpc).
Nu pot fi subiect al acestui mijloc de probapune reprezentanpi, procurorul ~i
persoanele previizute de art. 73 CPC. aceste mijloc de probapune fiind specific cIoar p!
iJ1ilor ~ intervenienplor, ~i se admite ca reprezentanpi legali sat! autoritatea tutelarii sA
poatA explica anumite circum~Je grape faptului ca le-au observat personal.
Explicaliile ca mijloc de probapune se pot manifest! sub formA de:
I) a..finna(k - «eo explica(k care confine informll{ia cu privin fa circumstan(ele
importanJe penJrujustn solu(i.onare a CtlUzeL
In!>1anta poate conSiderd suflciente pentnJ proc:es circum~tele detenninate in
baza explica\iilor uneia dintre piiJ1i dad! cealalta parte detine proba. dar nu 0 prezintA la
solicitarea in~1antei. D-dcl panea obligati\ sa dovcdcao;di afimw(ii/l' sale, deline, dar nu
prezintA in judecatA. probele nccesare, in~ta este in drept s1i-~i intemeieze concluziile
pe explica\iile date de partea adversa.
2) recu~ (nuutwi~ire) - acea explial/k core constii in 'recullfHl.,WY!a !IOU
illcuviin(aTt!tl de ciiJre 0 porte 0 circU11l!l1illr(elor pe core ceaJo/Jii porte £,\1
urtemeiazil preten(iile SlJU obkc{iik, avind ca reDJlJoJ efiberrJTe(l de obligoJia
dovedirii lor.
Pottivit art. 131 alin. 4) cpc. dac3 0 pane recu~ in ~in13 de judecatA sau in cadntl
indeplinirii delega~ilor judiciare faptele pe care cealaitA pane ~i intemeiaza preten~ile
sau obiectiile, acea.<;ta din urma este degrevatA de oblig-d~a dovedirii lor. Recun~rea
poate fi MaUl <,au integrala. Recu~ i~i pierde valabilitatea numai in caz de renuntare la
recun~ere, pe motiv d este rezultatul unei erori. Instanta poate re.~inge prin incheiere
recu~tere. in carol in care acea~'ta va avea dubii falA de acest act, iar iecu~ efectuatA in
prima instanlA i~i
pastreazi! veridicitatea ~i in instanteJe ierarhic superioare.
6.2 Deoo7JtiiIe martondui (art. 132-136 CPCI.
Faptele care genereazA, modifica sau sting drepturi ~ obligapi. de reguI!, se
produc in
prezen13 unor persoane. care nefiind implicate, pot ulterior sA dea anumite informatii
despre cele intimplate. Pottivit art. 132 CPC, lTIonor poote fi orice persoanii rore 1111
ore interes in proces ~i carew ii sint cwwscute fapte referiloare fa pricillii. Martorii fac
parte din categoria persoanelor care contribuie la infAptuirea justipei.
DepoV{iik mortorilor co m!J7oc de proba{bme constml din infonntJ{ii core
COllfinnlJ SlJU ilifuma tlIUIJtJiJ£ circumslon{e importanJe pentru juslll solu(ionare a
CtllJZt!i.
Din punct de vedere procesual ele se divizealA in generale ~ speciale. Cele
generaJe se refern la datele de identificare a manorului. in ce relatii se aft! cu p8rti1e,
Cele speciok constau din relatarile manorului referitoare la unele aspecte ale cauzei
examinate ~ din raspunsuri la intrebarile
instantei ~i panicipan\ilor la proces.
. Din considerentullipsei intere.c;ului de orice fel, calitatea de manor nu poate fi
dublata de nici 0 alta calitate procesuaJa.. in primul rind, participarea judecAtOlUlui la
 examinarea anterioarn a cauzei in calitate de manor este temei de recuzare (art. 50 alin.
I) lit (a) CPC aI RM).
in aI doilea rind, legea stabil~ cine nu poate fi audiat ca manor in judecata. Cele 5
caregorii de persoane enumerate in art. 133 CPC fonneaz!i ~-numitul cere aI
incompatibilitii(i/or l'ellJnt ca!itatea de manor. Legea nu stabil~ cert 0 anumitA virstA
de la care persoana poate fi depune manurii. fapt care ne pennite sa a.firmam d minorii,
de asemenea, pot fi martori. Instanta va stabili in fiece caz aparte daca este posibil!
audierea persoanelor minore sau cu deficiente fIzice sau mintale, iar legea
reglementea1A 0 procedura deosebita a audierii lor.
in aI treilea rind, ca noutate, legislapa procesuala atit penal!, dt ~ cea civil!
instituie imunitatea manorilor. adica dreptul de a refuza depunerea marturiilor. in ~ sens,
categoriile de persoane rnenponate in art. 134 CPC pot depune mArturii, dar dad
conpnutul acestora sint de naturn sa atecteze. inclusiv prin prejudicierea moral! ~
material!, sotii. logodnicii. rudeJe rnentionate in lege sau sa dezv!luie secrete
profesionale sau comett:iale, ori date pe care Ie-au ,'unoscut in exercitiul functiunii. a~a
pot refuza safaca depozitii, fhrn a suporta careva C'L)nsecin\e nefaste. Confonn art. 135
CPC. ma\1orul trebuie sa declare in I'Cris despre motivatia n:{I/:'/I/l/i eI(' (/ depwlt'
miMl/rii. Daca nu motiveaz!i sau instanta considerci motivele nejustificate, atunci
manorul va repard prejudiciile cauzate pfu1ii interesate in n1futuria sa ~i V'd putca fi
supus unei (\11~nzi de 10 lInitfl\i conven\ionale.
Martorul f.e deose~e de expert care, de asemenea nu are nici un fel de interes in
'<.»)U\il1mU-ca cauzei. d:U' care ia cuno~tin!3 de materialul probant dupA pomirea
cauzei, la indicapa instanl!.'i d!.' judccatl\.
Afll111atia ca martorul este lipsit de interes in soluponarea cauzei nu este pe
deplin adev1irdtA. intrucit acesta poate fI totu~i in relapi de rudenie. prietenie cu 0
parte in proccs. De aceea. pentru aprccierea justa. instanta de judecatA. inaintea audierii
manorului va veri fica in ce fel de relapi!'oe alla ~1acu piirtile~ intervenientii (art.
216alin. 2) CPC).
Martorul in procesul civil are 2 obligapi de ba1A: . sa se
prezinte in fata instantei la ora ~i data stabilita.
. sa faca manurii veridice.
in ambele carori Jegea stabil~ consecinte juridice ale neonorarii acestor obIigapi.
in primul caz. confonn art. 136 CPC, neprezentarea ma\1orului in judecatA tara motive
intemeiate poate fi sanctionatA printr-o amend! de pina la 5 unitAli conventnale.
Neprezentarea repetata poate
cauza aducerea fortatA a manorului ~ 0 amend! de pin! la 10 unitati
convenponale. in aI doilea
caz. manorul care refuzA sau se eschiveazA de a face declaratii poartA ra.~ndere
conform art. 313
din Codul Penal, iar manorul care face declarapi mincinoa.c;e cu buna ~intA - conform
art. 3 t 2 din Codul Penal.
Drepturile manorului in procesul civil sint urrnatoarele:
. dreptul de fi audiat la locul aflarii sale, dadi se afl! in imposibilitate de a !'oe
prezenta in
judecat!,
 . dreptul de a i se pastra locul de munca ~ de a i se compensa cheltuielile legate de
citai-e ~
pentnJ sustragerea de la obligapile sale obi~uite,
. dreptul de face depozitii in limba matem~ ~i respectiv dreptul de a fi asistal de un
interpret,
. dreptul de utiliza notite. atunci dnd informatia pe care 0 prezintA contine date.
cifre greu
de memorizat, care ulterior sint anexate la materialele din dosar.
Aprecierea depozipilor manorilor tacuta dupa reguliJe stabilite de lege depinde de
mai
multi factori. in primul rind. este vorba de aprecierea depozipilor ca fiind probe primare
sau
secundare. in aI doilea rind, veridicitatea depozipilor depind de cit limp a treCUt de la
procIucerea fllf4elor ~ elucidarea lor in depozipi. in aI treilea rind, contea1A lipul
psihologic aI martorului, modullui de percepe lumea inconjurAtoare ~ nu in ultimul
rind, atitudinea manorului ratA de cauza
aflatA pe 1'01 ~i persoanele implicate in ea.
6.3iOsaisuriIe(art. 137-141 CPC).
Se considerA di inscrisurile sinJ obiecte ale fumij moteriak pc core cu ajutorul
senmelor sin! imprirntde infonntl{ii relevanJe pentru C(JlllJ1 civilii. Suportul material
aI inscrisului i1 constituie orice obiect aI lumii inconjurAtoare, de orice volum, forma
~i ca1itate, capabiI sa p8streze semnele scrise. Modul de imprimare a semnelor pe
suporntri (aplicarea unor mijloace chimice. cum ar fi cerneala. ~I. vopseaua sau
aplicarea unor mijloace mecanice. cum ar fi cioplirea, arderea) trebuie sa fadi posibiUi
perceperea lor de c8tre om pentnJ a Ie citi.
in art. 137 CPC se enumarn doar inscrisurile care pot fi utilizate ca mijloace de
proba in procesul civil ~i anume: orice document act, conventie, certificat scrisoare
personaJa. alt material expus in scris cu"litere. cifi'e, semne grafice. precum ~i primit
prin fax. ~ electronidi ori prin all
mijloc de comunicare sau in alt mod ce pennite citirea infonnatiei care se referA la
circumstantele importante pentnJ solu~onarea cauzei ~ care pot confirma veridicitatea
lor. De a.c;ernenea, !'oe considem proba scrisa sentintele. hotaririle ~i alte acte
judecat~. procesele-verbale ale actelor procedurale. procesele-verbale ale ~intelor de
judecatA. anexele (scheme. proiecte. desene etc.) la pl'l"lCe!'oele-verbale ale acteJor
procedurale.
Aceastli enumerare legala denot.li mullitudinea inscrisurilor in procesul civil ~
necesitmea
c\asificarii ace.o;tora dup3 anumite criterii.
in functie de statutul juridic al ~bicctul de la care pro\'in. inscrislirile!'oe clasiflCa in:

a) oficiale - sint actele care prO\in de la autoritati publice, persoane cu funqii de

raspunckre ~i exprima imputemicirile autoritatilor sau persoanelor care Je..au emis
~i/sau dispun de anumite rechizite ~i au 0 anumitli procedura de perfectare ~i eliberare.
De exemplu: certiticatul de n~tere. ck inregistrare a disatoriei sau a decesului.
bonul de repartitie a ~pa!iului locativ. actele de fondare ale persoanelor juridice.
ordinele de angajare. transferare. concediere. sentintele. hotAririle .iudecato~. Toote
acestea se caracterize'dZA prin faptul ca exprima imputemicirile autoritaplor sau
persoanelor care Ie-au emis, dispun de anumite rechizite ~i au 0 anumitli procedura de
perfectare ~i eliberare. Contractele, de asemenea. se ambuie la probe scrise oticiale,
chiar daca unele dintre ele. contin ~ rechizitele persoanelor fizice semnatare. in caml in
care nu corespund caracteristicilor enun{ate nu pot Ii utilizate ca probe scrise.

b) neofidale - provin de la particulari.

De exemplu: scrisori, recipise. opere scrise, partituri. te:stameAte olografe etc. Ele
nu au 0
forma prestabilita. important este ca ele sa pennitli stabilirea identitlipi persoanei care Ie-
a intocmit,
adeviirata manifestare de voin\! a acesteia, timpul.loall intocmirii
Dupa conpnutul probelor scrise, acestea se impart in:
a) dispoj(ionole sint inscrisurile care confirma manifestliri de vain\! cu caracter
autoritar,
adicii care genereazA, modificii sau sting raporturi juridice. Acestea sint actele
autoritlitilor pubHce . care nu au caracter normativ. actele persoanelor juridice, ale
coTlducatoriIor acestora emise in limitele ilTtputemicirilor de care dispun, convenpile,
perfectate de patti in forma scrisil
b) infonna{ionoJe sint miJloace de probapune. conp'1u lJl carom nu exprimA 0
manife~tare de voin!A, ci 0 simpla informape prin care se descrie, se calif -:a
circumstantele importante pentrU solu!ionarea cauzei. cum ar Ii un certificat, 0 dare de
~~ arm.:.. scrisori protocolare sau personale, concluziile unor organe de control etc.
in funqie de fonna in care sint perfecta~ i". ,rosurile se clasificli in 4 categorii:
. inscrisuri perfectate in forma scrisa Iibera,
. inscrisuri itttocmite in forma scrisa simpla., care necesitli ~i respectarea anumitor
exigente.
. convenpi autentificate notarial. care nu necesitli a fi inregistrate,
. conven!ii care necesitli in mod obligatoriu inregistrarea dupa autentificare.
De acea.~ clasifJCare se tine cont pentrU a stabili admisibilitatea probelor.
Alia clasificare deosebit de importanta are la baza modul de formare a inscrisului.
Astfel.
in procesul civil avem inscrisuri autentice. adicii originale ~i copii.
. Legisla!ia stabi~ anumite exigente cu privire la administrarea ~ aprecierea
inscrisurilor autentice ~i ale copiilor. Confonn art. 138. alin. 4) CPC, inscrisul se
depune instantei in original sau in copie autentificata in modul stabilit, indicindu-se
locul aflarii originalului. E.ste obligatorie prezentare<i inscrisului original atunci
. cind conform exigentelor actelor normative circumstantele trebuie confirrnate doar
prin
docurnente in originai,
. cind copiile de pe documentul prezentat au conpnut contradictoriu,
. cind instanla considera necesara prezentarea originalului.
Conform art. 139 alin. 4) CPC, instanla nu poote consiclera dovedit un fapt
adeverit numai prin copia de pe un document, dacii originalul este pierdut, iar copiile
acestuia prezentate de
paTli nu sint identice $i prin alte probe conpnutul veridic aI originalului nu poote fi
dovedit
6.4 ProbelemateriaJe (art. 142 -145 CPC)'
I'robele moJerioJe sin! obiectele care, prin aspect, coJiJJJk, proprieti1{i, m.vuFi,
.~chil1/biiri, !be de aj1are .W1 prin alte camcteristici., pot servi fa consfJJ/Qrea
circumstan(elor impOr1aJIIf! pelltru ,Wllu(imllJrea cauZI!i.

Informapa neces:ua pentrU ~Iuponarea cauzei nu este imprimata prin semne. ~

cum
, este in C'dZUl inscrisurilor. ci 0 pen.'epem din cardCteristicile obiectelor lumii
materiale. Prin aceasta
se deosebesc probele materiale de cele scrise. De exemplu: un act scris anmci dnd este
e"\aminat in
instanIA din punctul de vedere at conpnutului constituie 0 proha scrisa.. iar dad
acel;\;\i act este
examinat din cauza ~er.;1itUrilor sau altor agresiuni fizice sau chimice. atunci ,.a
constitUi 0 proba
materiala. Mai mult decit ati\, probele materiale in procesul civil aproape intotdeauna
constituie
probe cu C3rdCter primar. adicii instanla Ie exarnineaza $i apreciaza nemijlocit farli a
solicita copii.
lar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege.
Legea procesuali\ nu poote da 0 enumerare exhaustiva a probelor materiale. Ca
exemple
de probe rnateriale SIDt insu~i obiectele rnateriale ale litigiului - automobile.
imobile. obiecte ale
dreptului de autor. averea detenoram. produsele defectuOOse etc.
Modul de cercetare a probelor materiale, de asemenea. prezinta careva
particularitati.
- in primul rind. instanta poate atrage pentrU cercetarea lor !>peciali~ sau
experti.(art. 142
alin. 2 CPC),
- in aI doilea rind, probele materiale care nu pot Ii anexate la dosar se predau in
scopul
pastmrii in camera de ~ a instantei, fiind inregisttate intr-un registrU special, iar
cele care nu
pot fi prezentate in judecatli se pastreaza la locul aflarii lor, fiind fotografiate $i
sigilate. dupa caz.
(art. 143 alin. I) CPC). Dacli proba rnateriala este obiect aI litigiului intre parti,
punerea
sechestrului ca mAsura de asigurare a aqiunii serv~ in ocel~ timp $i ca mijloc de
pastrare a
probei.
- in aI treilea rind, probele rnateriale perisabi1e sint examinate de urgenlii la
locullor de
 aflare. pentrU ca ulterior sa se dispuna restituirea lor persoanelor care 1e-a
prezentat sau
organizapilor care Ie pot folosi dupa destinape (art. 144 alin. I CPC ),
- in aI patrUlea rind., intotdeauna du~ tenninarea procesului. adicli du~ ce
hotlirirea
judeclitoreascii ramine irevocabila., probele rnateriale sint restituite fie
persoanelor care 1e-au
prezentat, fie celor carora Ii s-a confirmat dreptul asupra lor. fie se VOl'
comercializa in modul
stabilit (art. 145 aIin. I CPC). Persoanelor care au prezentat .probe materiale, acestea
Ii se pot restitui ~i inainte de finalizarea procesului numai daca ocest lucru nu
impiedicii soluponarea
cauzei,
Cercetarea probelor materiale, de regula. se face nemijlocit de clitre judeclitor
in ~inlii
publica. Ca exceppe, judedtoruJ va cerceta ~i va aprecia probele rnateriale in
baza proceselor
verbale intocmite de clitre instantele care au indeplinit delegatii judiciare.
6.5 ill1"e2istririI audio-video (art. 146-147 CPa.
Ca mijloace de probapune aparte au fost introduse in noul Cod de Procedura
Civila aI
R.M. Persoana care prezinta 0 inregistrare audio-video pe un suport electrOnic sau de
alta natura ori
solicita reclamarea unor astfel de' inregistrari, este obligata sa indice persoana care a
ef~
inregistrarea, timpul $i conditiile inregistr3rii. Nu poote servi ca proM inregistrarea
ascunsa daca nu
este pennisa prin lege.
Suporturile inregistrarilorse '*~~ in instan!A, inso!ite de un registrU special.
In.c;tanlii
ia mAsuri pentrU pastrarea lor 1nd. OUpa ce hotarirea judeciitorea.<cl devine
irevocabila.
suporturile inregistrarilor pQt fi restituite persoanei care le-a prezentat
6.6 Raooartele de exoertizi (art. 148-160 CPC. Legea nr. 1086 din 23.06.2CXX> cu
privire la exoertiza iudiciara. MOnr. 144-145 din 16.11.2CXX>1.
PentrU a ~ veridic anumite aspecte ale realita~i trebuie sa posedatn cun~nte
specillle (de exemplu: din domeniul ~tiintei. artei. tehnicii. ~ugurilor artizanale
~i din alte
dornenii). intrUcitjudecatorul nu poate cunoa:?te lotul, sint ordonate expertize.
F.xpertivJjudkioriJ este cercetarea ~ apm:ierea de catre exper(i pe baU1
cWIO$fin(elnr .~peciaJe a obiectelor pre'll!nJa/e de ciitre instan{ii cu scopul ajliirii
uifoT71llJ(iei importaJlIe penbU
cauzii.. efectuatii fnlr-o allumiJii ordule ,\'wbilitii de legea pmcesrwlii. Pmctica
a evidentiat
urmatoarele categorii de expenize judiciare: medico-Iegala. psihiatricl rnerceologica.
tehnica.
grafologica. in domeniul con~1nIC\iilor, anei. videofonoscopidi. psihologica. etc. .
insa. nu cxpcniza e~1c mijlocul de pmbatie. ci raportul expenului intoemil in
unna
petrecerii expenizei.
Expeniza poote fi ordmatii la cererea unci p3i1i sau alt participant la proces, iar in
cazurile prevUute de lege de d!tre instanJa din oflciu ( de exemplu: potrivit art.
148 CPC. pentru a
declara 0 persoana incapabilA e.<ae necesara expertiza psihiatricA sau confonn
art.87 alin. 2) CPC,
pentru a afta valoarea reala a acJiunii in scopul achitarii corocte a taxei de !iIat).
Expertiza ca activitate este de mai multe feluri.
A'itfel in funcJie de organul care a ordonat expeniza ~ scopurile acesteia existJI
- experWii judi£iarii. ordonatii de instanta de judecatJI in see'pul elarlficArii
anumitor
circumc;tante ale unci cauze civile,
. expertim e:drajudidtri, ordonatJI d<: alte organe cum ar fi Consiliile de
expertiza a vitalitJIpi muncii. companiile de audit, AGEPI etc. Concluziile acestor
organe. formulate in urma
expenizei extrajudiciare in il1!il3rtta de judecatJI i-au forma unor inscrisuri, ca
mijloace de
proba~une.
Legislapa procesuaIA ~ mai multe categorii de expertize judiciare:
- expel'tila ooIegIaIA. care constJI din investigapi oomplicate, infaptuite de cAIre
mai multi
experJi de acei~i specialitate (art.I56 alin. I CPC),
. expertiza oomplexi, care ~ ordonatJI atunci clod pentnJ constatarea
circumstantelor
importante pentnJ soluponarea cauzei sint necesare date din diferite domenii
~in~fice sau din
diferite ramwi ale acelui~ domeniu (art. 157 CPC).
. expertfza suplimentari, care are loe atuoo c"md raponul de expertiza nu este
siJficient de elar sau este incomplet, ori apar noi probJeme referitor la circumstantele
examinate ulterior (art. 159 alin. I CPC). Expeniza suplimentara 0 poate efectua acel~
expert sau altul.
. expertiza repetati, oonform art. 159 alin. 2) CPC poate fi dispusa de instanta in
urmatoarele cawri: -.
. cind temeinicia sau veridicitatea raportului de expertizA este pusa la indoiala de
cAIre
instanJ3,
. cind concluziile maj muJIor experJi sint COI1tradictorii,
. cind au fOS! incalcate nonnele procesuale de efeclUare a expertizei.
Expertiza repetat1i este efectuatJI de 0 comisie de experJi. Expertii care au
efectuat expertiza. anterioarii nu pot participa la cea repetata, dar pcX da explicapi in
legAtura investigapa intreprinsa.
R:Jrma proresual!! de ~ire a expertizei este 0 garanpe a veridicitJIpi concluziilor
experplor. Ea constl din urmAtoareJe reguli procesuaJe:
 - normele procesuale prevAd anumite calitJIp necesare pentru persoana desemnatJI ca
expert. (art. 149CPC), .
- dupA desemnare expel11d devine subiect aI raponurilor procesuale civile, caruia ii
sint
atribuite anumite drepturi ~ obligatii (art. 154 CPC).
- participanpi la proces .. ~i ei anumite drepturi in IegAtum eu ordonarea
expertizei,
- Jegea procesual!! prevede anumite exigente fata de raponul de expeniza (art. 158
cpc).
7. Delegatillejudecito~ ~i asigurarea probclor.
Procedura de efectuare a delega{iilor jlldeciit()rc',~ti este prevazute in art. 125-
126 CPC. Ac;tte\. in cazul necesitJIJii de a aduna probe ori de a inmina acte
judiciare intr-un alt o~,
municipiu sau mian. in,;tanta care judeca eauza da in~1anlei judeaitore~ti res~'Ctivc,
prin incheiere, o delegat~ penD1.1 cfectUarea unoranumite acte de procedura
in incheierea privind delegapa judec!itorea.c;ca se indica fondul cauz.ei. dateJe
referitoare la pfu1i, inclusiv domiciliul sau locul af1!irii lor. circumo;tantele ce unneaza
a fi elarificate ~ probele pe
care trebuie sa Ie adune instanJ8 executoare a delegatiei. Ac;ca a incheiere este
obligatorie pentru
in~1anJ8 cAreia ii este adresatJI ~ ttebuie sA fie indeplinitJI in regim prioritar.
Instantele judedit~ ale Republicii Moldova pot da delega~i instantelor judiciare
strlline in vederea efectu!irii diferitelor acte de procedum in conformilate eu legislalia
Republicii Moldova ~i cu tralateJe intemaponale la care acea.~ est.e parte.
Delegapa judeditorea.d se indepli~ in ~inta de judecatJI conform regulilor stabilite
de COOul de Procedurc1 Civil!!. Participantilor la proces Ii se comunicA locul. data ~
ora ~intei. Neprezentarea lor. insa. nu impiedicA indeplinirea delegatiei. Procesele-
verbale ~ probeJe adunate in leg!!tum cu indeplinirea delega~ei se remit imediat
instantei care jucJeca cauza. In cawl in care panicipantii la proces, martorii sau experpi
care au depus m!irturii, au dat explica~i ori au expus concluzii in faJa instantei
executoare a delegatiei se prezintJI in fata instantei care jucJeca cauza. ei
depun ~j, dau explicapi. expun concluzii conform regulilor generale.
In cazul in care se dispune efectuarea deJega~ilor jdec!ito~. procesul se suspend3.
Procedura, temeiurile ~i mAsurile de asigurare a probelor sint prevUute in art.
127-129

CPC.
Astfel. participanpi la proces interesap sA previna. disparitia ori impoSibiJitatea
administrarii in viitor a unei probe utile pentru dovedirea preten~ilor pot cere in.c;tantei
judecato~ asigurarea probei.
Asigurarea se face prin audierea martorului. efectuarea expertizei, cen:etarea la fata
loeului ~ prin alte modalitJIp.
Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judec3toreasca se
efectueaza de cAtte notari sau de persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice ale
Republicii Moldova in privinta cet1itenilor Republicii Moldova, in modul prevUut de
Jegislapa in vigoare.
 Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care jucJeca cauza san, dupA
caz. la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor.
In cererea de asigurare a probelor se indicA esenta cauzei, datele pArtilor. Inclusiv
domiciliul ori sediul lor. probele a caror asigmare se cere. faptele ce urmeazA a fi
confirmate sau infirmate prin aceste probe, motivul solicit1irii asigurarii probelor.
Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite 0 incheiere. incileierea de
respingere a cererii de asigmare a probelor poote fi atacat1i eu recurs in termen de 5 zile
CIe Ja pronunJare, dadi s-a emis cu citarea participanplor la proces sau de 1a
comunicare, doc3 50a emis &!i citarea lor. incheierea emis!! in timpul judec!iri.i cauzei
nu poate fi atacata decit 0 datA co fonduJ.
Asigurarea probelor se efectueaz3 de ditre jucJecator. conform prevederilor
Codului de Procedurc1 Civil privind cercetarea probei. Persoana interesat1i, alp
participanp 1a proces se in~inteaz3 despre locul, data ~ ora asigurarii probei.
Neprezentarea lor. ins!!. nu impiedicA luarea m!isurilor de asigurare a probei. In cazul
pericolului de intirziere. instanta examineazii cererea de asigurare a probei de indata, &!i
citarea pArtilor. In astfel de cazuri, incheierea de asigurare se comunicA pArtilor ~ altor
persoane interesate.
Ineheierea, procesele-vert:>ale ~i toate probele adunate in cadrul asigurArii lor se
trimit
instantei care jucJeca cauza. i~intind despre aceasta participanpi la proce.

..

'.

,.
Rcpublitii Moldova. in limp ce a~ia ar Ii ~lIpu~i unor dispozipi discriminatorii in f~
instanlelor
din statui caruia ii apai1ine slrdinul.
Regimul rcciprocit1i!ii poate Ii privil subiect doua a.c;pecte:
I ) recipmdtalc materia/a, dnd celc doua state acorda strainilor aceJ~i drepturi.
2) recipmdwle.!Ontlll/ii. dnd liccare Stat acordA strainilor drepturile prevazule in
Icgisla!ia
sa. Se apfica. de regula. fata de statele cu sistcme social-politice diferite.
Potrivit art. 454 alin. 2) CPC. Republica Moldova poate stabiJi retorsiunea fata de
persoanele statelor in care exisra res1riclii ale drepturilor procesuale ale cet1itenilor
Republicii
Moldova.
Principiu reciprocit1itii are 0 importanta mai mare atunci cind Ii~te un tratal
bilateral
incheiat intre doua state in maleric de a~is1Cnta juridica, acpunile procedurale
fiind reaJizate in baza
reciprocitapi. adica conform regulii '"fii /Jlm eu eel ee esle bWI CII rille $ifii rail cu eel
ee cste rau cu
tille".