Descrierea CIP a Biloteit Nationale a Romie UPLEDGER JOHN E,/TU51 MEDICUL DIN TINE Terapie CranloSecrala si Joho E Upleiger trad Mibela Gags E 92-3 Bucuresti Herald, 2011 ISON SPELT DN 1 Guge, Mitel rad) ersaisiezis John . Upledger, BO. ON, YOUR INNER PHYSICIAN AND YOU CanioSacrl Therapy al Somatemotionsl Release Copyright © 197 by Jom E- Upledgor Pls by Noh Atlantic Books Berkley, Calera inerare SomaroFmationale / JOHN F. UPLEDGER, DO, OMM. Tu gi medicul din tine TERAPIE CRANIOSACRALA SI ELIBERARE SOMATOEMOPIONALA cre din lib engl MIHAELA GUGL TURA # HERALD BucurestiCColefis THERATIA este coordonot de ‘irs Laurent, DO Realizare gratia VielorZugrecu tector Fi Prat Aci Aceastd carte este dedicutd eu afecfinae ewsuror acelor pacienfi care mi-au fost Tehnoredatare tdlduze binevoitoare pe drumul parcurs Sandu horas Pied Ga erctees $i ui Phyllis, sora mea cea mare, core iniotdeauna ma ajutat in momentele Aificile Dr.John © Drepturile asupea prezentel versiunt th limba rors’ aparin Fall Herald. Repro- GGvceren nego sau parol a ext au a iustrapilor din aceasta carte poate fi Gieuth srumal cu acordl acestaiaFgura Figura? Figura Figured Figure 9 Figuea 10 Figura Figura 12 Figura 13, Muserafii Coloona verter teri arse ‘ok tere alse care sd vey pie etre cerca cu se poate Pte asta Lecalizinesoul poral oramtl Vedere de ss erat lsatize rose lor a saturlr Stprpuneren sul frotal esl rel sig a at Ob “Telice de degoere a radu trie Siguiente racic penetra frilor ineorp bene unl esperiene tenatice Telnica.V-sprond pera och Str ils cil ful ‘eebnpnal i moana dra rater Puce oituria membrane are mater Voter psteioant olsen 9 eertle lo lmbere ex ron nici merely spiral i celal vertebral Mecanismn)remicailermorbranet dae, ‘me peritubular i eral ania pied Esporimmntlcre domes mise selon ae mate Verde pate (pstrkera cx sino Inte cele dou oe poems 108, a 6 18 17 1s 17 Introducere Aceesta carte vorbeate despre deseopericea unui rou sister ab compas ~ cum a fost el gas unde ne-a ‘cond ce importante pents no, Fla Fst denemit sistem craniostral Accasta descoperie ofera sansa Re ‘inst indivi de a) imbunataicaltotea vets indifeent e nivel Ja care se afl in preent. Folositen Terie CronioSaerla tennicior avansae de Ehiberare Somato- Emosionala® 3a Imagini st Dialogue Tempter Ia care am fost condi, feck orcae: pesoane sansa de a reallza un potenial sos pants vindecere 91 pentns inn bbundtatres sinati a toate niveluri ‘Aexast carte ofes in primal ind extinderea ct roagterii de sine si deschide pore folosiilenergilor corpulu propriu i auto-vindectri Tn aceasta noua edie a caf Your huner Physician fd You, tam schimbat rime din texts! original. Fa conyie storia proprielexperenge in dezvolarca concep telor legate de sistemul eranioseeral 3) modaltaie in cr acest sistema fot folosit in evalaareas tatarea pact enjilor si lien. storia naa fost chimbata sh retind texeul original, sunt satisticut cd am rimas fice adevs ‘ul Mal malt, manuserou original nu a fost schimbat. De la primleinsemnari pentru accasts carte, ad foxieplat mule lurur cae nes cond la implemen "Terapiile deserse in carte sunt marci inregistrate, de sceen vont fost demure ca tox orginal nt 7tarea ,cortificatului” pentru cei care practica terapia CCranidSacrala. Aw exstat mumeroase motive care ne-au facut st dezvoltam aceasta ,certificare” pentru terapeuti dln diveese state cre voiau 83 dedare practicareaterapi- i CranioSactale tn cadrul specializarii pe care o aveau, si penteu a preveni practicarea 2cesteia de cite ali profesionisti din domeniul sanatati eare nu au uemat ceursurile noastre de specializare. Intr-un fel a fost un compliment adus terapiei CraniaSacrale, pentru ck str denis nogtit dozeau si aiba controlul asupra ceva foarte promijator. Pe de alti paste, daca ei dobandesu conteolul supra terapiel CranioSactale gi a persoanelor care © putea practica, multi alft profesionisti din domensul initijl ar 6 fost lipsti de posibilitatea de a invlfa $i practica terapia CranieSacrala Initial am expus terapia CranioSveraléca'o modalita- te adifionali, ce putea fi de folos gi putea fi incorperata ‘cu eficienf3 tn multe practic pentru sanatate, dela masa) Ta meciicina dentard, de la medicina tradifionala la in- tegrarea corp-minte. Continui s4 cred ch cea mai bund CraniSacrale este c2 terapie com- 3t puterea se miged gi di nastere la Imanifestiri adverse in multe domenis, am chutal 88 &- plic cu claritate faptul ca terapia CranicSacrala este 0 modalitate terapeutica independent si poate fi prac- ticatl de o gam largS de profesionisli din siadlate. Este tun simplu fapt de vias $ in acest motiv not cetilicdm terapeut craniosacrali ca atare, ‘Ari adiugat un ultim capitol la text, care prezinta sidezbate mai multe lucrot! noi gi incilante care s-au ppetrecut in luna descoperiilor. In acest domeniu te- Tapia CranioSacrali: meril8 mult apreciere pe masues ‘ce continua #8 deschida ports si ofere introducer’ etre modalititi noi 51 inovatoare de ajutor in vindecarea ‘oameniloe 8 Prefata Inch de ln sevieten primlor rindi ale acest: ets capitole extraoxdinare aveau si se deschid, Aceasis destisurace de evenimente urms 88 ab de ¢ face ct tblizases infegratS gi intensivd a ferapici CranioSae Je eliberarea Somatolmojonali eliminates Chistrior Energetic, terapin prin imaginal 51 Dal, ete Prable- za fits care ea prezentat dela sine a fos de ses posttraumatic Uiilizarea eceste\abords\ integrate a inceput Sie etna la 0 varietal de caer, ct ar fi efotle res Sale post traumatice ea elect ol atentatclor de omer, io abuzae ale calelor satanic, bt, 5 altele. Fapers tenjcle mele impreana eis expertenfle Flatate dea ‘erapess craniosacrliauinceput se ccure i ine = tabi, sa idieatintrbaren: este teapis Craniosacral, JImpreans u ceeliteaborsai menfonote cea mai etic ents, in cazultalburdilor de stres posttraumatic? Am Seca spn asta Iau est "Am initatgace veteran ai rb ului din Vietnam, 52 participe la un program de tratamentintensiv de dou asptimini, cu intenfia de a ameliora tufburiile lor de snes post-traumatic, Cinci dintre ei erau bSsbafi 9. fuse Serh in tratament pentra sechelele problemelar lor cel pojin vece ani, Sufereat de atacuti de panica, violenfs ecantrolat3, episnade explozive de manie, inabiltate de ‘coneentrare, cosmarurirepetat, transpirajt nejustficate, 9Sallcle Pe scurt, ei nu erau apy penta fl angnyafi saw pentru asi dezvolta o cariera profesionala, sf nic 855 Stabileascio rlatie de familie, Cel de-al saseles veteran ara o femele care petrecuse doi ani an prima Tinie, in calitate de sora medical fm eh je. Cova ce a eescris semana foarte bine €8 seriall de televiziune MASH. Ea suferea dia cauza cosma rurilor,atacurilor de panics acute ete, dar reusise sa sin secrete toate aceste probleme gi sisi pstreze postul de rd medicald in spital Am considerat cd dacd acest velerani ar reusi sisi Imbundtajeascd. semnificatv starea Tor dupa cole dou’ siptimani de program de terapie intensiv’, atunci aceasta ar insemna trecerea celui mai dur test. Sa demonstrat (ci tratamentul nosicw a fost cu mult mai bun decat e-am fi imaginat. Tol cel sase veterani au avut im- bunitifiri continue si semnificative, Se pace c& factorul chee era eliberarca energiilor travmatice blocate Noi privim inainte la dezvoltarea gi rafinarea conti ‘hud a acestei modalitaji de abordace pentru ameliorarea efecielor reziduale ale unor experiente de via}s severe. 0 1 Cérligul e muscat Jaady rma sumat acas pe la 8 dimaineags. Parva foarte spSeald,incercind din greu sa fie calma, Ins panica ei Ini sea transmis prin telefon. De obice este foarte stipana pesine, deci am stint ci ea intamplat cova foarte serios. Pontna aproape 5 ani am fost medic de familie pentru Jundy si sofa ei farm cu capiva an am asistat la na5- ferea fiulsi lor, Prank. © cunosteam fosrte bine. Mea inirebat daci ag putea, inainte de a merge la spital in limineaja aceea, tree pe Ja paring si, motivul find Ci fatal ei era foarte bolnav, Am fost de acord fara 88 pun intrebari: Judy nvar fi cerut asta dact nu ar fi fost important. ‘Am fuat in graba un sandvici si am plecat spre case ‘rinfilor of, Era langa caloa ferata, una dinre ace case din Florida anilor '50, cu pret special 999,99 US §, Judy i mama sa agteptaw afara cind am ajuns tn fala case, Judy se abjinea, dar mama e plangea. Mana i remura viziil ind ma intémpinat. Am intrat in cass. Delbert, Jalal lu Jody, em intins pe podeaua sufrageriel. Era seni congtieat. Cand Fam atins, a deschis och si a suspinat. Vomase o cantitate mate de singe. Aburll duhorit de vomi si whisky cuprindesw intreaga incapere ‘Ain simnit cam iny reste adrenalina viizind ceastt scend cu un baat intins pe jos, semiconstiont, n vot uwcu mitos de whisky. De ce nu mia spus Judy cl tata ese akoolic si ajuns Ja fundul stidei? Cad, neindoielnic. ‘sta pare fie Intreband pe judy gi pe mama el despre ‘bicoful lui Dalbert de a bes, am deventt putin nepoli os. Amandous insistau spurtind ea Dalbert nu obisma ‘si bua, Au menfionat ca‘a baut putin whisky in acea di mineaj, n speranja civi va alina durerea de stomse. Art {ngeput sa ma domolesc. Ponte c8 acesta nis eran Sim plu caz de alcoolisms, Dacs aceste coma fernet imi spi= rheaw adevarul, atunci whiskyul a fost witima piciturd care @ umplut paharuP. E posibil ea stomacul sau s5 fi sAngeral si, find gota sf vomit, a but whisky; atunci tot amestecul acela a venit inapo’ impristiindu-se pe po cleaua din sutragerie, Ascultand mai departe, am inceput ‘mat rusinez c2 m-am grabit sa tag conclu Sunt momente cind trebuie si pul sentiment deo parte ga tec la actune. Delbert ave tensitine artes [a mica iar pulsul rapid si slab. Parea ca pierduse mult singe - undori un pint (473 milli} de singe impegtiot pe josarata ca un galon (3,785 itr). Aven neve imedint de tratament. Putea 3 moara chiar acolo, pe podes, in timp ce eu dezbatesm despre cit whisky a bit sau cum Sh md impac cu vina de atrage o concluzie geesits ‘Am sunat a salvare- pot am surat la spa saan jez intenarea lui Delbert. Pe vremea aceea un raedic ‘fla Ja domicilul pacientului putea sa interneze fir completarea prealabild a documentelor de asigurare. ‘camerd cu patru pacuri costa cam 50 US$ pe 2. Salvarea a venit in cateva minute. Judy Ia insoit pe tatal sau in ‘masina salvari Eu am condus cinci mile (8 ken) pnd la Jn tou orginal the whiskey have teen the straw that broke the camel's back” = whishsel a fost pall cre a spat cocoaga emi —n. 2 spital far mama lui Judy mea urmat in Fordul su vechi In drum spre spital m-am gait la tate variantele posi bile lgate de ce ar fi putut fi rau cu Delbert. Nur mia 6 imaginat ca acest om semiconstient gi pe mearte ii va rita cova care fm va schimioaintreaga cater. ‘Drumul spre spital a dua aproape 10 mite, Lm iat ce am ajuns acolo, Fam pus pe Delbert ntr-un cart coe Phrea ceva mai bine, aga ef ne-am oprit la Radiaio- sie pentru a face cadiograte Ia stomae gla piept Ire Simp un labocant (a lat singe pentry anlize. Mia fi cut plicere i Iuerex in acest sptal mic. Am putut face testele sabia dupa aceca am completar dosarele legale Mire teama c& ace le sau ds pentru totdeauna” Radhiograliaarata cA Delbert suferea de bola pli mani nege” Gilieoz4 ~ boslt profesional) avea emfizzin af se vedoau gi alte pete pe plimini. Nu era o surprizi, fucese miner la mina West Virginia iar aca se pensic= nase. Radiografia de la stomac nu a arStat mimic ateva thé mare de aer. Loam dus pe Delbect in salon 31 © pe pal In timp ee asteplam rezullatele anal- ‘2d singelsi kam pus 0: perturie intravenoass. CdalA 7805 la liman” cazul lui Delbert urma s8 fie © provocs- Te. Aveam nevoie si stim cum a ineeput totl side ce ‘Asta ¢ una din placerle de a fi medic: totdeauna cauyi ispunsul ln ,de ce”, N-am stut c va fio chutare lung {i sispunsul va aven un impact supra Vili mele sha mult atora Rezultatu la analiza singel a vent in aproximativ 30 minut. Pierduse suficent sage pentru a eote o trans fuze, aga c& am decis sii se adrministreze dot pint (ee. * Sereer a atoms Brora din domoniul ana. —ea ‘Te textul original yout of the woods” = ln afara pave at B950 mil) do sange pentra urmatoarcle 24 de ore. Am inva Jat ean cazur de ger asta nw ¢ bine ah Forgek compl are nesoie de timp pentri a se adapta, ‘Am Jolosit medicamente pentru a insti stomacul gi am inceput investigatille. Analiza eu bariu la stomac ara ta un ulcer activ. Scandtile ieatului gi creierulad aritau chisturi. Dupa ce Delbert a fost stabiizat, am facut o bi ‘opsie a chistului dela fiat gi am aflat ¢acesta conginea tun parazit aumit yechinococeus”. Analiza singelui suge- 1a 3 acest parazit provocase infecie in intregul erga nism ~ era generalzat, M-am linigtit banwind ch acweasi ‘auza a generat chistul pe creier. Pentru tratarea cazu- rilor rare existau medicamente din familia chininelor, ups aproape tel saptimani condifia lui Delbert sa Iimbunstiit suficlent pentru a-] putea externa si trimite casa. 2: Sunt agdtat si nu stin asta Cam Ia 10 zile de Ia intoarceres acasa a lui Delbert, Judy m-a stat si-mi spins cf tata cts ,simpit bine timp deo sipeamand, cups ears au inceplt sil doars picionrole aga ce ru ¢4 ut a fost in stare sh mearga. Am pus citeva intrebari der rispunsul a fost fooste derutant. Piclea de pe ambele lpi devenise neagr’, enipase si se cojen, Era foarte dureros. A dona 24 mam opr sil vid pe Delbert. Cu siguranfa talpile lui erau foarte inchise fa culoare, daca mu chiar negre. Piclea avea crapaturi ‘adanci !arata ea si cum putea) ei bucafi desta de mari doar cu unghia. in locurile unde piclea era deja coi tana era deschist si dureroass, Nu mai vizusem ceva simular inainte snici dupa aceea. Arata ca un so de plag crustiform Aurmat 0 lunga citutare a rspunsuiilor. Derma tologul nis ne-a pata ajuta, Timp de cateva huni Lam trimis pe Delbert in trei centre medicale mari in sud- estul Statelor Unite. Nimeni nu a fost in stare si span’ care e problema cx picioarele hs, Toate cele tei spitale au gasit boala ,plaméni nege $i emfizem pul ‘momar. Doua dintre ele au dat si diagnostic psihatrc. Dupa toate astea, Judy si mama sama implorat 88 mai incere 0 singura data sa aflu ce era In nereguld cx picioarole Tui Detbert 18‘Cum credeau ele 8 voi putea eu si rezolv proble- sma, cind doctors mult mai inteligenfi decat mine au reusisers? ‘Apoi am cizut victima flatarit. Judy si mama sa imiats spus cX eu sunt cel mai bun medi dintre tol (Ment implorat sil internez pe Delbert inca © ats in sp lal isi incere si afl ce era ru, 9) cacd mat reugeam ach de aceastS dats, atunci ma vor lisa in pace. Am acceptat 5 iseea ch putea fi ceva pur i simple necunoscut (Ca si nu lnngese vorba 31 astel 8 devin plitsite pot spune ci am epuizat toate ideile si cunostinfele in teva zile de la reinternarea lui Delbert. Eram blocat poi oi-a venit @ idee salvatoare. Aveam im neurochi rung now cage, insinte de a shudia chirurgie, practicase redicina generals timp de nou ani. A fieut tei ani de stucii in chirurgie generals in Siatele Unite, dup care a plecat in Japonia pentru a deveni neurochirng "Am crerat ed avand o experienfa vasta poate veni cl ‘08 o ioe noms. Loam nigat 841 consulte pe Delbert $1 semi spuna daca vede o posibalitate peste care, poate, eu am trecat upa ce La examina, Jim (neurochirurgul) a spus ch in Japonia se erode o8 distrofia” ar putea fl cauza schimbari fesutului de pe talplle lui Delbert. A sugerat sa facem o .mielograma” in rogiunea gatului, numita cmielograma cervicala”. Aceasta nu este fra riscuri de complies Mi s-a part ca sugestia hl Jim era pur barat pp intuifie, dar in final mra coavins ci e posibil sa gasim ‘ispuns prin aceasta procedura. ‘Fam explicat fai Judy st parinflor ei care era su- _estia Tui Jim, sc era 0 proceduca de injectare a unci Ssubstanje colorate in regiunea lombara a canalului spi ral. Maca de radiografie va fi inclinats in aga fel incit ‘apal sa fle mai jos dectt picioarvle, pentru a perm “substanfel colorate s& carga iaspre gat sl cap. Dup’ ce 6 substanya a ajuns prin canalul spinal la git, se va face analiza eu raze X Le-am explicat e3 aceast substanta poate crea eae {isi poste fi oarecum riscanth. De asemenea le-am explic cal of nu tia sigue ce informafii vom obtine, car Fin era foaete optimist $1 au aves o att idee mai buns i au susfinut procediura cu entiiziasm. Am Eicut mielograma cervical. Pe suprafala exterioari a mem bbranei meningeal (dura mates), cate acoperk miiduva spinal, aproximativ la nijlocul pirfi posterioare a ‘gallu’ (pertea din spate a gituli) era 0 placd de calcia {de dimensiunea nei dime. fim jubila. Am fost wimit de ‘genial su. Delbert, judy si mama sa vedeau o prions ‘328 de speranta dup multe huni de cate. ‘Acum vine luacea decizie. Delbert a tect prin tes: (ul mielogramd cervicals fri probleme. Dar acum ne gandcam 38 Facem o operate foarte serionss. Ar putea Fi Intals six proveen paralizie de la gat in jos. Poten|iaal benefic era se claifice candifia piel Ge pe tpi, Nu «ram sigur c aceasta operatie va vindeca picioaree. Jim insista in indepartarea formafiunitcaliiate prin ‘operate. El era chirurg si chirurgit oparjesc. A trbusit lotusi st am incredere, ela fost cel care a descaperitcal- cifirea, cind nimentaltcineva nici macar ni banuita asa Delbert, sofa lu si Judy insist n favoarea opera- Jini. Veceaw o gant ce Succes. Fra nai bine decat 83 nit fed nimic, cea ce insemna si nu fie nil o sansa de im- Inunatapie a situafie. Delbert a spus ci mai bine moare locas fle tn situafia actual, L-am intrebat ce plrere sre despre riseul de a rimane paralizat, Mea spas oh de ssemenea ar prefera moartes decat paralizia, dar si hemi fac gi cd va cezolva el asta la momenta! potrivit licmetra nt ” "Dine = mone de 10 cei 17.97 mnDar cum s4 nie fi faci grit pentr aga evn? Exo drephal luis ste gs calealeze rise inainte de posibilitaten de ash imbunatafii caltatea viet. Toate cunostingle mele spuneau ca esista un rise. Procentul rises era sub semaul intrebsris, Dar orieuim, visa lui mu era? Cine ‘oraz eu, st ma joc de-a Dumnezew cu acest biet om aflat in suferinga? Dupa multe uti gi mustaci de consti. 12, am hotarat gam programat operapia Jim rma sa fic chirurgul iar ew asistontul lui, fr termeni reali, acest aranjament inser ca eu, pentru ci teva ore din via, sa fac tot ce mi-ar fi corut Jim, si exact aga cum mia fi cerut el sa fac 18 3: O intrecdrire a miezului Jn diminesta operaie’ tned ma simfeam ingeijorat aed am Luat sau mu deczia corects. Curand urma si fie prea (Grziu si ma razgindese. Pe de o parte, Delbert Putea fi vindecat. Pe de alta parte, putea s8 rimans para- liza, sau 88 faci meningita... sau chine s8 moard. Dar aca placa de caleia nu cra climimati, putea ceeste so cum trobuia indopartats mai tarziu. Chiat sé simpla ei prezen}a putea sa cauzeze paralizie mai tarziu. In cazul dni Delbert mu existe nic un réspuins car pe care sil pot vedea, Mam intalait cu Jim in camera medicilor, Am schimbat edteva vorbe, near pus halatele stam intat in sala de operalii pentru a verfica starea pacientulué pen: ‘ew operatie. Delbert stitea In pozifia agezat, asigurat fn scaun, cu capul aplocit in fag, in ago fel inca spatele sgtului era expus 91 intiss Ela fost anesteziat in geeasta Pozifie. Monitorul pentru pulsitl inimis era montat gi funcjiona. Un sistem de ventilafie asigura si iaregistea flecare respiratie st amplitudine a ei, Tot ce trebuia si faci era si privesti aparatele gi stiai cae eea stares la ‘Am iegit impreuna cu Jim si ne spalim mainile CContinuam sa fi ingrjrat pentes: rezultatul operatie, dor nu am spuss rimic; ipa toate astea, mu era nimic de 7ighigat doch imi exprimam indole refetonre la efica- ‘tate operayiet pe sare ne pregteom 380 com Dupa ee neam dezinfectat (de la varful degetelor si unghillor pana la coate) am irrat i Sala de opera “unde ni s-au pus halal ehirurgicale s manusie Sorte dlipa ea mace "Amt curajat zona operaiet eu soluye de steriizat pans a devenit maro-roecat. Apoi am agijat o panza verde in jurul zone’ si am fxat-o pe posi, pe gal pa- ientulul Debert ru mat era 0 pessoa, devenie doar tun petoe de picle de culoare maro-roeat de aproape dot {nc (5 cm) lejime si patra ine (10 em) lungine.tnsinctiv compasiunea penta fost pust do- part. Cnd ope- 402 Uobuie a tei peste sentimental ed tal gi miler 0 fiiya umand. Teebuie 68 te detagert. Concentrind-te doar supra zone, coca ee face operaia total impersona- In find scoasa din contexulintrelipersoone, te aj 8 depasest mila gs fal asta. A mers. Act eram prim ‘hirung aster, Dac fm mar fy eeu 8 sau tn cap in timp ce-mi pera dni gs mal scot The Star Span sled! Banner”, nia fi dat toatl sting. Jim a facut o incite vertical chiar pe moc gat Jui Tui Delbert. evotdeauna sunt impresionat de preczia cu care un chiraty sie sh manuias’ bisturial ca tae ‘doa pela far st dlstruga suture odncime, Eu am folosit electrocauterizatorul pentru a oprt singeraten vaselor de singe din piele Aeest instrument de eaute rizatbazaa sf scotea un miros de came ars de flecare dati cind il atinges de paclent.Cu 3 dous tet, jim a trecut de ligamentele din spatele gtului. Dupe am ‘cutetizat clteva vage de sange, am Inceput 4 separa Tigamentele foarte tart de la supraafa osusd a coloanct, vertebrae din zona gatuul, In tmp ce Fim hues, eu ee sjtorul instrumental numit retractor susfineats esi te icin oe 2» Mai doparte a trcbuit st dam la o parte dows verte bre din partea demijoc a gatulul, penta a ajunge le pica de calciu de pe membranele din interior eanalulu sp ral Aceasta membrana ¢ total inconjurata de os. ‘Toate vertebrele au forma de aga natura treat for sneaza un canal de fa baza craniulué pan la doar eva net deasupea coceisulul. In fafa acest canal este o parte ramita corp vertebral. Coloana vectebrald este 0 Sus prapunere de vertebre cu discuri moi ce se interpurt Inte wertebte [nafar3 de functia de atenuare a socurloc, ciscurile permit curbarea si efectuarea uner misciti de rotafe a coloanei, Canalul vertobral proejeazd maduva spin de la cap pans a eoces (n0ada), In intesiondl caralulul spinal este sistema membea- oe ca ofer lee protector ridduvel spinal. De aseme- ‘nea acust sistem membranes poarta vase de singe care alimentea2i miiduva spinal si idicina nervilor. Siste- mul membranos este foumat din te stratur: ~stratul exterior se numeste ylura mater ~stratul din mijloe se numeste ,arahnoid" = strat interior se mumeste pia matee” Strat interior acopecd micava spin, ete Maid oj membranele si alunece una fats de alta, iar madava spinacii poate si se mists in acfiunea de aplecare sat rotire a coloanei. Acest fluid este numit cerebrospinal, poarta nutrienis elimina produsele eziduale. Acest sistem membranos este suit meninge. Cand devine inflamat saw infectat eauuzenz’ hoala numits me- ingita si este iniznaginabil de hureroass. Poate fi mortal sau se poste riméne cu o infirmitate, Stratul exterior al sistemului membranos, dura ma- ter este dur, impermeabil gi protejea74 celellte straturi, acopers fy totalitate creieral si miduve spins ‘Acen formafiue calcifica! de dimensiunea unct lime a fost localieat pe suprafafs exterioard ¢ membra- 2nel ura mater”. Plama nostri a fost s8 0 indepastin finda tia membrana. Aceastn ar 8 putut duce Ia eveares lunel cai pentru infectie care ar fi dts Ia meningits. Deo= aia fost ca lim $3 desprinda foarte atent placa de calei fn timp ce eu trebuia sa mengin porjsunes de membrand perfect imobila. Dack mivag fi flcut datoria corespunz for mu era nici un pericol ca els tate membcana, Dupa ce am indepartat partes din spate a acestor vertebre corvicale, am dat peste membrana acura mater in tonis splendoatea el. $i acl se afla placa de calcu pri vindu-ne chiar din central cizapulus operatv. Sor medicals mi-a preluat munca de suspinere a rmurehiulu, tn timp ee ew am luat cate un forceps in fe care mand. Acum tot ce aveam de fica era si menjin ‘membrana dura mater perfect fsa pentru ari permite Iai Jim si indepirteze foarte atent placa de calcia, Totul a ‘mers bine pan’ in momentul cand am Incercat 88 oprese migearea membrane dura mater. nuiferent ce am Incereat si fac a stat emits ‘Se migea tn dlicecfia noasta si indepartanda-se de noi Tntrun rit incet gi ivezistibil, Nuemi amintese exact conversatia cu Jim dar a fost plind de comentaii legate dle neputin{a mea de aincleplinio sarcing atat ce sion. Mia fost init snandria. Am fost rusinat cle propria-mi nneputinfa. Dar tn acelagi timp am devenit foarte curios Tegat de acest fenomen ciadat la cae am fost mattor, Inteun final fim a indepartat placa de caleia ex 0 2vicnituré de cub in pofida migeirs membrane. Am lescoperit el aewes miscaee rlsmicd a membranei cu care am fost fn contact, a fost o experien}# nous pent tft cei alla in sala de operatie. Migcarea nu sa sineromizat cu respirafia lu: Delbert. Acestfapta fost vaaut dar ur- marine aparatul de respiraje artificial, Nu sa sineron- zat nici cu bittile inimsi (pulsul) aga cam am putut si Vid pe monitorul cardiac. A fost un alt itm al corpului, 2 Vertobre Diseuri — f (Osu) Sacrum Coccis Figura 1 (Cola vertebral vedere lateral cae sed coprebele si dliscurilede circa 10 cil minut, care patea foarte solid cone sistent. Niciodati nis am vizat sau citit despre acest rtm sinici celal, doctorul neurochirurg, anesteistul sat cei din sald. Nu mina fi imapginet ef ne stam la ,miezl” Ii Delbert Pn 4 Sunt agdfat $i tin asta ‘Vinja mea 8 inceput st se schimbe din prima 2 ind bam vizut pe Delbert intine pe podeaia sutayeie conjorat de voons sng Ie prin cel na cut nfeg cA ns teboia ‘Simi giabesc cu coneliztle. Apo mea facut 38 m8 sit vinowat pentra cd mam gesbit i trag concluzia eel era tun caz de alcoolism fn continuare, nea intros caz de infectie parazitara rar gi mica araitat ce putea face aceasta corpului uman, Anterior nu mai vazusem chisturi a fiat gt ervier, covzate de o infectie paraaitara, Delbert mia aritat el ict marile centre medicale si nict profesor sau medicit nw sunt atotstiutori. Ei nu au gasit ceca oo intuitia ba pus lit fim. Am inceputt 88 invag despre contradicyia| inte ginditea rajionald $i analiticd gi ntuifie. Am avut de luat o decigie majord intre a aproba saw au procedra anielogram cervicals” si apet operatia, Delbert mi-a Arata Ce alegerea ui nu a mea iar procentul rise-profit, fl va evalua singur, Ag fi patut si recomand, dar nu pur team sina fl trebuits3- spun eu ce sa faca. Delbect m rugat sii respect dreptarle de fina wan Apoi in timpul operatiei, Delbert mina Tales calea tre coea ce va deveni sistemul craniosaaal. A faeut-o 2Jn aga fe) neat mia foal itt manda, Am fost rina eneputin dea menyine membrana emg Totodata ela seit in ne ocuriatate care nase va srg, Not uit niciodats imagines acelel par ici din membrana dura mater cae se ica gute” in timp co eu incercam si imobiize, pe de-o parte din couza usin $4.2 orgoiul gi pe de alta parte, datorita Cururtiisproprii. El aereat 0 exparana memorai Am avut ineredbilul prile) de a vedea performants Fi ziologicd unui sistem inca nedescopent, cave aven st devin cunoscut ca un sistem citinct in corp, laf cas sistemul cardiovascular, cel digest alee Delbert a vrut 8 fe sigur ci vi sepa, aa cl ha indecotpicioarcl tn eateva hurd gi ge sinjea bine. Ca siguranfanu am ines career eyatraclintre migcarea membrane i vindecares picoarelos, dar voiamn sf afl. A trebuit 8 asept eAteva lua pata lind an vat Un sn, nim revs de osteopate, peru un seminar de 5 rile in steopatie craniand. Sam foarte vag despre ‘osteopali ck manipuleaza easels cranien, In acel mo ment credeam c,d aul, easel eraniene sin siadote ‘mpreund sin se pot mise. Cran e solid ca 0 nack de Mian dopasit nesting 31am participa la semis sul despre exteopatiacranan, Am simit miscamea oss lor cu mainile mele gam stat mediate aceasth nigeare a Togts cura de acen migcte » mebranel care facuse de 3s in timpal pera ai Delbert. Delbert ficuse o tesa buns. Aan fost aga sam stu asta fi muljumese, Delbert. Dupa tn timp Dethet so tat in Texas sam pie dit legarura ew el Am auaitc& dupa apvospe 10 ani a muritde cane? la plamani Cusiguranya ela facut trea bund peatcu mine m6 Sistemul craniosacral Dupa citiva ani de cerceb, noi stim acum ed fea re dintre noi avers un sistem eranicaacral care are 0 mige cave citmicd att timp cat surfers fn via)S. Am tnvafat ‘monitorizien ce mainile ritmul eraniosacral apreape th trie parte 2 corpulu uman. Aga cum suntem capabil st facem legatura dine rund Anim gh activites de ees Pirate cd sistemul cardiovascular si sistemul respirator {ot astiel suntem acurn eapabili sa culegem informat Alespre condita si funcfionarea ritmalud craniosseral in segiun si pry diferite ale corpulul Ptom localiza zomele cx probleme din corp atsinet ‘Sind aceste parfi, sau regiuni, nu au. o miscare nitmica jn rhspuns la lands palpare a sistersulo craniosacral Noi ns tebe neapseat s5 stim care e tulbararea, dar ‘im unde este ea si acesta e punctul forte in rezolvarea problemei ‘Sistemul craniosacral ste format dis (1) Sistema] membranos cu cele 3 straturi ale sale, pe care numim meninge; (2) ~ Lichidul cerebrospinal care este incapsulat in ‘ystomal membros: (3) ~ Structurle din interior sistemuha membra 0s care enntroleaza prodcerea si curgerea fluid ”Coca ce am descrs anterior este uy sistem hidraule semi-inchls, care foleseste membrana dura mater ca par te impermeabili (stratu) exterior de sistern membranes cu 3 straturt) ca barierd de inehidere a lchiduli. Com ponent hidraulic este lchicwl cerebrospinal. Sister] ‘coroid din veniriculele creierut este componenia care produce fluidul in sistemul idrauli, iar sistem rahe noid este compenenta care revars fluid Sistemul craniosacral ae o infivenfi\ pustemics ast= pra funfionstii cozpului datorta faptului ca el include, pe lingd croier $i maduva spina, $1 glandele pineala i pituitard. Ceierul 51 maduya spina sunt mat aval sat ‘mal putin stapsni introgului sistem nervos, deci © usor de vazut cum sistemul cranjosacral prin efectl asupra ‘mediulul in care refer si maduva Inerea72, are 0 ef fen13 puternich asupra altor funcfi din organism. Prin influenya sa asupra glande: pineale gia glandei pituita- te (aglanda stépans”) sistemul eraniosacral are wn elect pulernic asupra Cuncfionarii sistemulii endocrin 51 4 hhormonilor pe care acesta it secret Stcatul membranos impermesbil (dura mater) este atagat de oase fn interiorul eutied craniene fiind e 0 ccipluseala pentru craniu. In timpul corcettrilor de la Universitatea de Stat Michigan, am abservat ci oascle Craniene trebute si fie int-0 permanenta migeare pentra 4 acomoxds schimbarea contin a presiuniifluidulai cin interioral membrane! sistemului hidraulic semi-inchis, ‘in momentum care oasele cranione isi pierd abiltatea dea se mica, ca réspuns la schimbazea presiunit lichic! lui eenebeospinal, funcfionazea sisterl este compro- mist spot aparea diverse simptome, Ca terapeusi, noi cunoastem legatuca dintre mem bana dura mater gi oasole eraniene, legstura cu verte- brele din zona gitulul si cu vertebrele din zona lombar’ precum si cleschiderle care permit nesvilo tecerea etre 28 toate pivtle coxpului. Noi gt cum si gsi zonele eu esti de migcare care compromit funcfionawa siste smului craniosacral si stim cuon si restabilimn normalit. fea in toate aceste zone. Procecand In flu acesta,adesea funetionarea sistemelor nerves si endocrin se inobunat- fesle, datoritselibersri i cresri nei mel favorabil cate acese ssteme funcfioneaz,6. Primele experiente cu terapia CranioSacrala Primele tratamente eu te ypia CranioSacrall au 18s puns foarte bine la pacienf cu dure de eap. Unul dintre cavuri mea intrigal. A fost prime] pacient eu durere se- verd de cap, pe care am ineereat aceastl tehnies. Pa ful fasese in Marina Statclor Unite in timpul celui deal dloilen rizhoi mondial. Ela statin epropieres une tan mitraliers th timp oe 86 rdgen. A neglijat purtarea dope rilor sas aparatorilor de wee. Durerea le cap era inso- fies de 2gomot pusternie i rechi. Durerea si 7eomots| crow severe. El freeuse prin toate tratamentele pasibs le dae nuit adusesers calmare, in cele din usm a Fost Pensionat din Marina pe motiv medical, cu pensie de Invalid. Saferise de aceasti dutere timp de 25 an Nu stin cam sa intimplat si vind la ebinets! mew, Am evaluat sistemul craniosacrol si atm constatat c& ‘oasele craniene din pattea stanga erau injepenite spre interior si blocate. Nu exista miseare in aceste onse. Ari fost foarte norocos si am reusit 8 clbercr acest blo Perea stanga a capului s-selaxalimecta. in moment in care expansiunea si deblocarea au survenit, el a deve- nit exuberant, darerea de cap 6 disparat exact In mo mental in care am lucrat pe el. Zgomotul din urechi 2 0 iyparal dup citeva siptimini. Lam vizul dogs de tei foci, Durecea core a persistat limp de aproape 25 ani, a ispSrul dupa primal ralament Tot ce sive ch durerea nu a mai aparut. Sunt sigur ‘eh dah or fi reapinut, cl mar fi contacat din now aya ‘cum ssa recomandat, Bupa experienta eu acest veteran din Marina, am Snewput 8 ucrez cu mils paciengi cw chur’ de cap. Mi joritates suferiseri de aceste dureri de multi ani sii cereaserd Uratamente variate. Am inet multe despre ficacitatea tratamentulul craniosactal pentru pacienti cu slureri severe, eronice si chiar eu invaliditate datorsta urerilr. Chir de I incept, un procent de 80 pas la 85% dlintre paciengii eu dures de cap Indelungate, resis fente, a raspuns fovorabil Ia terapia Craniasnerals. Par ton bund este ef in majoritaten aeestnr cazuri, 0 data ee au fost rezaivate prablemele, acestea nu a mai revert Pacientul nu este dependent pe vias de sedintele peri dice de tecapie CranioScralS. Tralamental in sine te face te simfi bine in general, asa ch mulfi au revenit, chiar dups ce durerilede cap au disparst Parca pentru a infge cAdligu! $i mai addnc in mine, un alt paciant a apart, Un bat retardat de 16 ani, Max ‘ha bijiatulu a insisat,inte-un fel blind, s3 tneere acest rratament nou, craniosseral, pe fil su, Baiatul se nu ‘mea Russell si avusese meningita In perioada copie Meningita fusese motivul pentea care devenise retardat. Era prima experienja de utilizare a teropia Cranto- Sacrale penta aceasta problema. Nu aveam nici o idee ‘daca putea imbunstafsituafi, dar la insistenjele blande slireristibile ale mami lui Russell, am decis si ince ‘Uncial lui Russell era un chicurg cunoscst Burma rive tate tatamentele neconvenfionale pe care Russell le primise Ge-a lungul anor din momenul ta care avusese atrmeningild. Am fost cam nehotirit, dar Lain trimis pe Russell pentnu o electrooncefalogeaind (EEC), doar € 8 Vedem ce putea gsi, Jim, neuroxhirungul care a fost prezent la introducerea mea tn cercetatea sistemul cr hiessers, interpreta ekectroencefalograma penteu mine, Figura 2 Blociro os occipital sa prime’ vetebre cerciale scum se ponte idapla asta 2 up interpretare FEC am rims in inte cu gi dl et partes istatd a fesutulu cranian a fest provocalt de reducerea fax sanguin de la artere Ia parte inte roar creerulu, Acsasta ar 6 putut expe in ee fel meningila a deyenerat lucid la tetardare: Membrancle implicate in meningita anterioard putea ft inca infl- mate si/sau sf aibé aderene, care dbstrucfionau pail artrele ce alimentau cu singe creicrl li Ruseell. Daca ‘vnele era obstrucyonate,arune puta produce o pre sane everssenre pea determina 0 sngnare a sing in veer 51a face difcila cireulafia Singelst proaspat acolo unde este necesar ‘Am decis #8 foclizes in teatament pe fmbuciti- firea cieulatiei venoase, adicd drenarea ceierului de ‘Sgle stageat, lipsit de oxigen i totodata pe imbunati- Grea circu arteriale, ade alimetaes ceierulu ca inge bogat i oxigen. Petra schimbareatensiun anor male din cuia craniana ei canal spinal, aveam aceste saminere osonso” (ooicle cutie! crane) pent a m Pula sistema membranos. Dac a5 f reusit 3 rede ten- Siunea anormala,aveam janse ai alabese once aderen}s Inte redtuceres ensiuni 3 slabirea aderenjelo, team crea tin drenaj 0 eicolafe sangstind ma buns cite cocina Ruel efi am float medicamente pnt imbunstiive eizculatei sanguine, dar mam focalizat pe terapia CranieSaerals. Am improvizat metode de fo- Iosinea oaselor ecaniene, a itu si acoloane, fn idea dea ajunge la dura mater gia mobiliza membrana me- ringeala. Lam wiaut pe Russell de dows ort pe sapta- mana. in interval de 3s3ptamani mama hi Russell a r4- portato el x mai dormen dap armiza 9h ms mai ora asa de ohosit i somnoros ea de obi. In aproximativ ‘atm hin, profesoral medittor af luk Russell sgerst (2 servile i si fe state, del ind fap cel se dew 3‘curea foarte bine si fard ele, Russell a eontinuat studi, ineind in clasa 0 2000 ‘Am continuat 52 tratez pe Russell cu terapia Cranio- Sacral timp de un an de ile cu © frecventa de un trata ment pe saptimdna. Ha continvat studile, a terminat Ticeul fara dificultate, a absolvitfacultatea, iar acum, 20 de ani mai Hrziu, este managerul serviciului de receptie/ livraze al unui mare laborator medical, Are fn subordine 20 de soferi, este proprietarul unor eltdiri de locuinge Inchiviate $i taeste independent, in propria cas, ntr-un alt orag, departe de familia sa, Russell a fost evaluat de citre un psihelog inainte de a incepe tratamentul gla tan an dupa aceea. Nivelul 1Q (de inteligent) a crescut cc 20 de: procente. Acest tip de succes fn tratament fe prinde gi te motiveaza. Terapia CranioSacralé ma ay Jase” si eu nici micar nut o numisem aga, ine ‘Am Iuerat la cazal Iai Russell insinte de 9 accepla postu la Universitatea Michigan. Aceasté experien|a na ficut s& fnfoleg cum terapia CranioSecrala poate inluenja functionarea creierulul, Luerand tn particular, dupa Ruszell, am avut succes in terapii pent copii hiperactivi si cu dificult de invafare. Qa instalat ea cereetitor clinic Ia Universiaten Statului Michigan, am inceput lneral cw eapiii care avents probleme Icon, “Majeritatea lor erau copii hiperactiv Suecesul clinic in cazl Jor a fost Incurajator. Ki col mai adesea adormeaut pe masa de tratamtent dupa. obfi- rerea corectii Sater eraniosaersl, De abicei aceste probleme le giseam la baza cutis craniene, sn spate, acolo unde capul se aticuleaza cu gatul Cel mai adesea eapul era impins in fafa in aceasta articuagic ‘ar machi gatului er extrem do tensionati menfinand o povifieincoreets ‘Odata ce eliberam acele case .tnfeperite”,sistemul rmombranei dura mater era eliberat si copilul hiperactiv 3 ulevenea noemai in comportament. Frcevent restric tteice putea &ridiate react alergice limentare rat semniticotv diinate In acel timp dieta Feingold era foarte recomandalt tn controll comportamentului hiperactiv. Acco dict limi sah, colorant alisnentar ete sera df de mat, Terapia CranicSaral asta sempificliyacese Situati diel. Dact no glseam aceasta paiie deficit: "8, a osulu occipital ort anterior fn asticulafin gel, Ceostatem c& aituineshiperativs wenen din alte cae Duck ns era vine sistem eranioseral, atin el ma frecvent existau motive pologice "Am inceput si vortese la pial pentru ofa acest Sinsp am inceput sn in mod constant usmecost sh ln ace Hac cine. Eau fal fate ugor trap Ceaniacrala. Ena incursjalon si vce por putea 6b peda acest ten ‘Am ajuns la conclizia 8 hiperacivitates provocats Ue distunefile sisterion czanineacral rao Uemace a prblemelor survenite im proces de nastere 9 <0 in mod Frevent, in tiypl master, cu intenpia de ur xemta nazterea copdul,imeiot dups ieiren parila “is canal de astre, capalcoplulu este aplecat excesiy spre spate (hipereniensic). Sunt convins ci dacs acasts Sore ar fi diagnostcats scored in prmele zle de ‘iar fi pstbia oreducere semnfietivs(probsbil dle 50%) a problemelor de hiperactivitats. Rata noasta dle sucees intraarea copilor hiperactivi care Sau pre- Zonta caaceasts problema a capuli mpi aneroe in ‘racula tulsa fost aproape de 100% st aproximatiy 5% din cop hiperac’t pe care tam vazut la clini, sean aceasta conde drept cours ainperactivitait. Cea data parte de 90% ero hiperactivi inate cauze Clinica Universita cde Stat Michigan 3 atras de ase- smenca on rum mace de copii rtardai. Am constatat 3A mulfi dintro ci aveau probleme cu sistomul cranio- sacral loalizate in partea dreapta a capului, implicind uurechca $ regiunea mastoida, Figura 3 Localzareaosull temporal al eraiulut Cheia problemei s-2 dovedit a f osul temporal dreapta gk membrana dura mater atagati de el. Oats ce acesstl condi a fost corectats gi sitemul eaniosaerl a fost adus Is functonarea normal, problemele de cit ale acestor copii au dispar inte-un procent foarte mare {aprenpe 70%. Timi amintesc, de pare ae fost Ser, de un baat de 16 an adus de profesora sau meditator dela ceca 100 mile deparere Profesorul a spus ci bitatul (Mike) avea nivelul mann de casa a 4a, Ela fost pus intro last special 36 Mike meepuse sf arate o attudine de autosistrugere dlatortdlipsel de inredere fa sine. Avea aproape 200 livre (1 hg) 6 picioare (1,80 my) inline Nua avut cial sil supa Yn timpul primuluk tatament ac. gist gi eorectat 2proape BP din problemele late de osul tempore) dep! si wembrana dura mater aferent&. Datorit stan tet mari de unde verea, am decis ea Mike si se floated in 2 afpamnsni Rating obignuith era tealfm copa o Ale pe siptiménd, La a cova intilie am competat ‘onectia sistemul cranioacral a parft drepte a cap Mike nu spus prea multe, inst peofesral lu a consto- Late ast fost progres act sn eomportament Ela revert dupa inca 2 sptamae Am sift sis: toon craniosacral sexe complet corectat up ines dous siptamini Mike a tevenit si de scensts dats el $i peofesorul shu erau: foarte wes i ‘mbeas, Mike reugise ak citesc manunle de cass 10a fra ificltate. Lam itrebat pe Mike ceva Sain plot Ela spus putes 3 vada dots sa tre ctv Scelagi timp. fnsinte ef trebuia st memoreze ordinea iteseoe pe cate le vesea individual im cuvant gi apot st incerce sk giseasch acel cuvant care avea aceeagiovdine a iterelo. Fra fost frit La fel st bunul lu profesor Trecusers patra siptimani de Is prim! tratsment em: iosacral al hi Mike. in tei sesiuni de cca 20 nite fecare, 0048 de tratantent in total, ela progresat de a « fautedisieuctiv, ncapabil 52 fave, cu nivel de casa ‘ba a feria ev de clasa a 10-a. At fost apAat! “Teataea copiilor a continua si varietaten proble- melor 6a ligt Am inept i alam eX problemele de constipafie la acest cop afitudinea i model de come fodtament, se amelioasesl. Apoi am inceput s8 auzim se a paring ch alncurle de apoplexie mu au mat rape ‘ot la copit care anterior suleriera de aceste probleme 7‘Maven intrubare a fost: puteam 3 raducom medicomen: tele pentru atacuri de apoplenie? Am incercattreptat 51 prudent sa funetionat la jumatate din cazuii, Ctiva co pil ou fost capabil si intrerup& total medicamentete fi 1 aves alacuri de apopiesie. Orieum majoritates acosior copii nu au mai avut atacuri chiar dact luau doar jum tate, sau chiar mai pufin, in cantitatea de medicarente anticonvulsive luate anterior. 7 Ldrgirea oricontubui Daca nu fusesem inca agajat de terapia CranioSa ‘ali, ature urmatoasea experien{a a ficuto, Am plecat {in 1978 si predau in Franga si Anglia, Osteopafi de acolo sloreau si invote terapia CranioSacral gi au aranjat pen- tru mine 5 sin citeva seminarii de 5 zile despre terapie i ulizarea In timp ce ma pregiteam pentra un seminar in Nis un orag dn sul Franjei, un participant din Bruxelles, Belgia, mea intcebat daca ap vtea sa tratez un baietel de 2 ani gi jumdtate, folosindwl ca model pentru demon- Straile din timpul color 8 zile de seminar. Asta tnsemna cx sfargitul fecarvizle de predatteorie, arf trebuit 18 tehnicile terapiei CranioSacrale,favatate tn ziva ees- pestivs, pe acest baiefel, Numele ui era Oliver si fusese victima unor probleme survenite in timpul, sau imediat stupa nasteres sa. Ela fost diagnosticat cu paralize cere- bal, Pueta ochelari cu lentile geoase (diopteii mati (Ochi lui priveau in crucis, Partea sa dreaptd era parali- ati si cu mugehilcontractayi Mana si piioeal drept erau complet inutilzabile. Nu putea sf mestece eficlent gi avon dificult de inghitire, ra hrdnit de ettre un adult ‘cu mancare pasatf, trecuté prin mixer. Nu mai tratasem tan copil ca acesta anterior 3 nu aveam mari sperante cil pot uta ”Jn coa dew treia zi de seminat, whniea pe care am predato era foralizata pe corectia (ensiunit membrane! ‘dura mater in zona feunfi si aproximatv trl sfertun tn Interiorul caputui. Pentru acessta a trubuit st eliberez ‘sul frontal si apoi folosese ca un miner pentru a Intinde membrana dura mater in iteviocul capul ie Ca pacientul intins pe spate confortabil am ridicat ‘sul frontal, foarte usor,ehtre tavan, Am Inceput aceast tragtiune cu intenfia de a elibera ese frontal de oasele patietale. Onsele parietale se afl agezate latecal mediat in spatete osului frontal (Fg, 4). Arm simgit o adnciturd Jn partea stinga a caput hui Oliver, acolo unde osul frontal se suprapune peste osu! parietal, fn decuasul ex- pperienjel mele, insinisem foacte cae cxzusi semanitoa Te, Aceasta se intimpla des la copi, dar prin crestere, de ‘objcel in peimul an de via}, aceasta stare se increapts in ‘mod natural in timp © am continust ‘ rile poblece, tt 8 Nbera.Atitudinesterapeutulu (ie ol chincng doce dent irctecapeu, Ral, acupuncture terepout biosara sau orice alte) are uh deface oe cee sul pacientuli tn proces de vindecae Avid see te mint, terapeutultebule st ib intldcnuts watccnns Sio intense port’ tn ata Ac ule depres subiect mai tarziu, ie os 120 19. Terapia prin Imagini $i Dialog Pe ednd eram la ycoala medicals osteopatic’, am tuemat eSteva carsini in afara programei. Unol dintie acestea a fost un curs de hipaozs terapeutics predat de tun psihiatru Fea an bp eam fient, dar a finut un curs de 10 saptimani foarte bun, La acest seminar participat cam & studenfi, Cand am snceput = practic in Clear- water, Florida, am folosit hipnoza, dar curand am de venit prea octipat cu practica medicinit generale 61 a chiturgil, gi nd am mai avut imp pentes a folost des acest proceden, Apoi a intervenit eazul ,Reta”. Avea 38 ani, patra copii care erau Ta scoali gi un sof inginer care uncort wera, alteori nu. Else pura cu ea foarte abuziv verbal si uneori 0 agresa fizic. Reta era persoara de nidejde fn familie; eo ra cea care 0 finea units. Era secretarul ‘executiv al unui presedinte de bares loca, find foarte priceputi dar prost platita. Conducea cu succes biroul precedintelui sl sta asta, dar itera gre sa o recunoas- ck In parte datorits mandric, sau pentru ef sta et daca (© lisa sis} cunoased adevarata et valoare, putea St fle dificil <4. contoleze, bachige ar fi ptt i ceard mari- ex salaciuui, Reta fost timish la mine pentru ch aves dureri de cap, nat, meri, mins gi pale, Fc8 un motiv amare § mmrocontolate. Mai putin fcevente, dar overs, era dure ‘ile lobar si seiatie tn partes dreapt Ea a fst wimisa Ja mine de cite un chirurg ortoped care ma a ma past Ja ea nimic de ait O operase de 3 od far) succes. Eu Gobsindisem 0 oacecare reputati in contol dureri, ea tunul ce puteamn contecla dureres prin hipnord, jet manipilare manualys orice alteva ea landers. De asemnea se Zvonse c& practicam modicina generale gi ‘Haecarn i operat chicurgicae mick, Reta era de acum sat de oropedist ide fptul ea eguase Hsia ct vei accepta ture peste program pentru ck eram tana, entue ‘ist mai degeaba lua de va Rets fsse aproape tose viata pedepsits de soar Avusese o operafe de eliminare a varcelor,hibtereto- infe dupa para nastere. Tofice 4 copi fusesers mascut ocnal, dar Gu mari eupturi de perineu. Fomela avusese ‘operate do teparare a perineulal sla suspensic vere trina amble find ficute naintea histeretomie. Apo Faeaconese fetes, Chirurg ortoped operase dicul cine trea Sa gia dea verter procum gi discul dintwe aa 3 a5-a vertebra lombaca. Operaile fuser Ect in dou tape, Dupt ata a fncerca fr8 succes decompress de a clicina nervulul din regen cervical In plus a toate antes, copii sit consumas. timp si evergia olerindini foarte putin cespect. Am ascultat Povesten eam examina corp srafind mull compa Suusesine-im luatangajamental ch vom ajunge ln Sli Gina acestei probleme, Hu si Rela ain fut un pact cd ‘om lucra tmpreund la aceasté problems pang cand vo sisi osolayie. ‘Au tnugput eu , tiger injection"! apa cum fv sem din metoda Dr. janet Travel cae fustse medical "Injen pnctele chee, aga eum sunt ee cu ort ‘zon pont ates durerlorcroiee. 4 2 John F. Kenedy pentns durerea de spate, Am aval eva Succes cu oceastd metoda atunct cine azn combine rmanipularea ostegpatica fn cazul Rete mam aus Ia et un ezatat, i lucrurile eu tnvbulit Disperat, am tneeput #8 programas callin pacien® din i, pentra a tea timp sf utilizes hipnoza. Intenfia mea a fost st 0 tnvay auto-hipnaza pentru a putea 8 se relaseze 9i doarm in primele seine, ea reuse relaxeze pnd la manu grad. Pe nesgteptte i timpul one gene, a Inceput sv Intourck spostan la perionda copia. Am realzat faptul ch era pregatts acd ceva, dar stom Ge anu. Mia verit idees 88 folosese aceasta oencie entra afta daca nu ea ma degrabs un moti emosio fal doctt una fizie pentra toate problemele ei. Asia inedinpla tn 1966, nant de a ceva despre acupunctu- Fa terape CranioSacrala, eliberare Somorofmofional Frm allele. Sub hiproeh nen cent 58 se noord in timp tn cal unde se fla motu pentru care a fost im- plantaté durere. A fost un proces mig 3 fc pen thu in regrnia la weld foarte mich ea Ma mai puta Hi vorbwasel ineligible mine. A tebuit a sre tot Pe atunci ou stiam ci ar fi rebuit sii cer 38 deserie sce ca un all care e mario [a egea ce se inti ca opal bam sugert in schimb <3) pastezeabilitatea adultului de a scr Dupt multe intrehie io gramada de rispunsutt serge in aceasta ircumslangS oomeni sri foarte in- Get), Relay tnors pn la vrala de 2 rile. fost ntsca- th acast Bra fh lagi, iar mama aa gbuniea din partea mami era acolo. Buinica o admonesta pe mama pentru {apt ck avea un al cops lvéesta aston. (Mama Rete aver 42 de ani). Reta era cea mai mich dintre cei opt opi Burs a spus:,Reta ar fh tebull st se nase 2 fost prea eu ponte mam. A mai spus sed Reta ni 13va Finiciadats stnstoass, Mesajul de vinovifie si lipsa de speran{a din aceasta conversafie a avut an impact feno= renal asupra now-nascutul, Noam s8 it niciodata cea fens, atunel ind am intrebato cum sa simt in scena ddeseriss inainte: ,Daed a trobuait i ma nase, dach e £8 teliese, am st fu bolnava gi rita coat via” Cind gia revenit din starca de regresie hipnotics, 1am intrcdat-o blind daca e in stare s citeasca ce a seris pe foaiv. A rispuns ci nu si ma intrebat pe mine daci pt sa o fac, dar am protins cA nu ingeleg scrisul. A ac- ceptat aceasta explicate fr alte inizebai, A vrut ot ma creada. Dupa tei zile am repetat aceeasi rogresie pana la ‘momentul in care era tn leagin oi asculta din now cum ‘unica vorbea cu mama ci $i a sers la fol despre felul cum s-a simjt. De data asta am fost mai injelept. Lam spas cd aceasta sarcind nu a fost insigarea ci Fan spas tora] a mers bine in tmp sarcini sca mama et a avut dificult in thmoul master am spus eB bunica fi dyrua bincle, dar ef observatia ef mu a fost corvett. Nu fam fost sigur dact m-am facut inyles pentru ct Rota era la momentul de nou-nascut de doug zile In momentul in care a seven in prezeat, acum gi aii, bam spus din. now nu trebuie 3 caute sa tafeleaga ceva ce nu este inet regatta si alle. Am fost extrem de precaut in momen ful in care iam spus asta si era legat de faptul cf us} Inteleges serisul Patru zle mai tru, cand Reta a revenit,ansa hip- rnoticd a fost indusd rapid. Lam cerut 3 ve thtoared la cexperiensa gl in moment eare era convins ck nu putea tral fra durere. Ea s-aintors exact la suena leaginalul gi 4 auzit pentru a ela oard vorbele bunici citze mama ‘Am tneeput din nou satmi fin prelegeres, zcdnduci ck ‘nu ca era responsabila de faptul ca mama cl ea pravida. Intuitiy am adus-o tnapo! a stadial de adult, find tr continuare in transi, gi am discutat aceasta situ 104 coun adult, Reta a fost de acord ef nu era normal sii petreaca viata ta duceze pentru vorbele bunicli adresate fmamei sale. De asemenea ar stabilit cl €3 va reugi = fac fot situafied dps ce va roveni din tcansS. Am re clus [a stadiul ei normal de congtients. De aceasta da- ta fost capabils 88-3 cteasca notiele. A intrest simply daca e posibil 8-5 FSeut singurd fot ru, -am cSspuns ‘ck mise pare 0 explicafe rezonabili. ‘Asa cindat cum pare, acesta a fst sfarsitul urerilor Reel, A divarjat, sia dat demisia de La slut si sia des- chis propria companie de intermedieri imobiliare is parteneriat eu un bSrbat care mai tarziu a devent soyul ‘Su. Reta a fost un profesor excelont pentru mine. f sunt Sill voi f penta tobieauna recunosestor, ‘Cavs Rete planta’ in mintea mea concept despre poten{alal pe care are induunga ming asupra corpus. ‘Mai tirzin, in cariera mea conventionalé de medic/ hirurg (daca $6 poate spune despre mine e& em fost ‘readlats convenfional © alta experienfs mira deschis$t mas emul ochitastupra legatuet inte mite yi comp. Ase sw ntervenit cdnd am spitalizat o inet de 20 de ani cu probleme acute in portea dieapta a abeomenvlui. War~ Entele de diagnostic erau: apendicita seuta, rupturd: de hist ovarian dreapta, sou inilamatia nodalilorlimatict ‘Gin apropietea apendixulul sau/si a ovarului. Chirurgal pe care Fam consultat a fost in favourea diagnosticuliat Ue apendicité acuta, Existau toate semnele pentrt acest Uliagnostic, mat pufin unal singur, care este favoritul meu si care a fast unanlim accepfat ca valid. Acest sem tate dureren fh partea dreapta la nivelul coastei a 12-3 ‘Am observat ci act aceast# durere rut era prevent [9 palpare, tune! problema nu venea de la apendice, Chi furgul era absolut sigue ci e apendicita, dar ex nu am fost destul de sigur pe mine ca si-l contsarie eu argu- ‘mental barat pe duretea la palpare a coasiei numarul 12 125Pacienta a fort programa penteu operas tn nesta urmatoane. Am cerutchirirgului st fia primase tent la opersfe. Eleva cel mai de inerdere $1 favorit mea dinte lof chiar Cova ma obsedat in noapton de cinainien opera cam dus 88 wd pacinta 1 am decis st ncecc 380 ip notizez. A fost usoe pentru 8 deje luase medicamente entra relaxare gt intase foarte rep in rane acanc. ‘Am intrebato dict exista in doer in integrals re sta cee 184, Fara ac oeatare a rispansc8 dita. ‘Am intrehat daca 09 putea avea privilegil dea Vorb 3t ama consulta cu acest doctor interior” Eo a accept Yocea i s-2schimbat ev un tom mai es a sus Sal en sunt Medici interior” C-am intebst pe. Meticu Interior” daca 9a ce era ea Intuntnt. (Suna ea 0 voce feminind ehiar daca avea sn ton tai jos deat Yocea norali a pacionte) . Medicu iteroe” a ragpuns fra ceztare <8 problema era o ruptura de chist ovarian. Am accepiat aspuncul, mauljumind- Medicus interior” [entra autor stan dat instrac}iun packet i i ntre Jineun soma noumal mai adkinc, fie <8 se Wezensc, tn fungic de preluringe Bas tczit Am stat pusin de wor 1b gi apod mam dus acs Inclimineata uematoare, pe eind eu ot citurgul ne pregiteam 4 intro th sala de opera, Fam fnirebat dlacd In continuare e convins ch vor gis @ apendicts acutt Bla rispuns ef sigur de asta. L-am dezaprobat Diand sl seepettuos gi am pariat pe 5 dolar. Eu am ales iagnosticul de chistovasian iar ol pe cel de apendica, ‘Am operat sam sist ruptura de cist ovarian. Operafia a-decurs £818 complica si dupa ce am termiaat, ef a DIM paul de'S dolar pe care mi dator. Dip acest caz am folesit metod hipnoze n diver se cca iar chicungl nua mat pat ica cu mine "Medici interior” at acestor pacen}i mia dat Sate 135 PNG, Am descopert ri tara ck ace Medic rea ath experien(s perconald mia ajutat si extine Sie emits del pa oe se ens afoarte defini. Acest cuvanta fost FURIE. Apoi mia venit deca ch aceasta forie era ca un bumerang: cind est furs se Intoarce la tne. Cand exam furios, ma durca spatele ‘Aceasti durore a Inceput la pusina vreme dupa moartca ‘atilui meu. Am fost foarte furios pe Duranezcu pentru ce mis oat tata de lang mine. eam Invajat este nici un tip de tratament fizie sau de manipulare manual, indiferent de nusmdrul loc, ‘nu pot s4 bmi ia durerea de spate atunci cind o arm. Dat pot sf staw inten loc lint gi si analizez daca sunt Surios sau nu, si dacd da, 8 caut motivl CAnel constien- 'izez fura gio rezely, durerea de spate dispare automat Acesta a fost cazul meu de aproape 10 ani, de cind am ‘cunoscut ,bumerangul’. Este uimitor ct de des obignu- Jam st lu frios gi na-mi dau seama de asta. Dups ce am fnvjat cf durerea de spate inseamna ci sunt furios, fie ch stiam asta ori na, am favijat sf com sult ma ngor. role Furia Aci duerea mea de spate © mai micS decatinain- te. Cand incepe, su ca e Limpul s8 sta jos, departe de orice gi 88 desenpar de ce sunt furios. Aewm realize” ci daca sunt constient cA sunt futios nu ma dare spatele MB doare doar cind sunt furios $i mu constientizez ast. Fhina poate ste omoare. Durerea maa de spate imi spane find sunt furios $1 afune’ pots fac ceva pentna a rezol va asta, lubese dutecea mea de spate. Ea mira prelungit probabil vioja, Poste chiar a prevent un atac de inima. Cred ef durerea de spate este un mesa) de In ,Medical |Acum haide}i st cercetim conceptul de mesic in terioe”, terapia prin Imagini si Dialog si ce pot face ele in avantajul bu ‘Aga cum afi ghicit, am ineepist 58 ered ed fecare dlinere not aver o intelgenfaimterioara care ste absolut tot ceca ce se nedmpls in viaja noastrs. Acensta inch 18 de simptomele gi semnificaia lor, bolle, conflictele in- tecioares allele. Experienja mea gustine foarte puternice aceastt convingere, De fapt ea vine din rezultatul ex- pevienfelor mele. Unit pots explice asta ca o consti Tiniversal la care stuntem cu toil conectafi. Alt ered Fiecare dintre nol are 0 infelepeiune indlividuald care ccunoaste corpul si persoana in care triste, dar au ate prea multe despre nimeni alleineva. Mulfi oameni cred £2 att indrumatori spiritual) care sliu totul despre et. Frisia multe idei diferite despre aceste lucruri. Ceea ce ‘cecei, sau cum ajungef la aceasta convingere, depinde soar de voi. ‘Convingerea mea este ci undeva in interiorul tut este rtspunstl la fiecare tnrebare ce poate fi pusi despre tine, Prescuparea mca, In calitate de eadru medical, este ‘ci noi focom o legiturk cu acea parte eare cunoaste rs- ‘pursutile, si aceste rispunsur care ne sunt impartisite trebuie folosite aumai spre binele pacientult ‘Atta timp cit aver de a face cu probleme de sans tate, dack pacientul nu areo alta preferingl, putem nu ‘aceastlentitate ,Medicul interior” In terapia CranioSs- ‘rald am observat c& marea majoritate a paciengilor inti fntco stare de relaxate profunda in timpul tratamentu- Ii. Acesta © momentul in care puter invita ,Medicul interior” 98 vind gi si vorbenscd cu no}. Imi place sii ‘eunose, Fiat infotdeauna raspunsuti foarte injelepte la {ntrebarile despre sinitate si vial. data ce am facut acest contact cu ,Medicul interior”, not dezvoltim wn port prietenese. Eu incurajez pacientul si giseasca mental imagine a acestuia, precum gi un nume pe care sil folosim pentru a ne adresa lui. Dup pusin mp, dupa ce ne-am facut eunoscutaintengia onorabila gi sine etd, pulem sh incepem si punem inirebati pertinente legate de subicetal probleme. Daci ,Medicul interior” uvace raspunst|, putem sugera ea el a consulte prt 129din nonconstient. fn cele din we ste elgpunsul ‘Cand adevaratul .Medicul interior” apare, ritmul craniosacral se opreste” Suntem pe un drum bun. Deci folosir.ritmal craniosacral ea pe un detector seminifi tiv. Card se opreste, ova important este fm mintoa pact enlului, Cateodatt partea noncongtienta sau ,Medicul Interior 1! deruteaza pe terapeut, pot sa dea raspunstsr ‘are te due pe un drum grest sau incorect. Cand subice: tl aflat in discutie nu e semmificatv, activitata sitmului craniosacral nu se opreste ssi cl esti Ja vanatoare de piste sbatice” Daf voie s4 «3 spun eum Iuereazs. © doamn’ de 42 de ani vine 3 mi vad, Fusese trims de niste pric: teni, Era unul din cazurile pullita gansi”. Saferea de slaucom acut la ambii echt, care a aparut brase si n-a Putut fi confrolat cu succes prin medicate, Ba pierduse inea 20% din vedere st viterul ma prea prea bun per: thu ed deg incerease cu diferite medicamente, presiunea (lensiunes) din ochi nu seddea. Mergea la consult oftal mologic ls fiecare dou siptimani. Dack total a fi cont nnuat in acelagi vit, a ar fi devon oarbs inte an. A venit pentru teeapie CranioSacralé pentru ch atzise 8 acest tip de tratament pustea sh ajutela'o mace vatietae fede probleme. Am ficut citeva gedinfe orientinducm’ mai ales pe aasele orbitelor lntenlia rien fost si imine ‘natajese drenajul fuidula din ocks gi din fesutul afevent (Glaucomul este 0 boals caracterizalé prin macizea pre Siu fil in interiorul globulai oculas), In primele ‘edinfe am directionat energie ip fecare glob ocular, dar tratamentel pe care le-am Ficut mis au avutefect beneic ‘pentru ochi sai pentra presitnea ocular armitoarea sedinjl de tratament, am folosittel- nici craniostceale petri a.o advice Intrun stad foaeie rolaxat. Cand ea 9 panut este adanc elaxats, as ieee 130 9 parte a pacientulu bate incet daca existe vtewn medic unceva in inteiorul iu, care cumaslee caura glaucomului. Activitaten siste mutivi craninsacral S@ oprit gi ea a raspuns: .Da, este” ‘Am intrebat-a daca acest doctor ar putea veni ca s3 ne ‘cunoagtem. Ritmul - peut care a studiat terapla CranioSacralt sia ajuns la un trad somnifieaiv de experiensa practics Anxigtatea nu are un tipar specific. Tehnica stil. point” (CV-4) est foarte bund pentru a indupatta anxiee {atea temporard, dar cauzele of ade! trebuie clutate si rezolvate, Tehnica CV-4 este comparabila fn acest caz, cu Inarea nei pastle. Creeazd o amellorare temporari, dar nu rezolv3 problema. Cel mai adusea eliberarea Somato- Emojionala va sunge la sursa ansieti, Scolioza Scolioza are cauze diverse. Unele se pot trata cu te- apie CranicSacral, allele ou. Inaiate de ada e2spunsul, Irebuie descopent3 caura. Tehniile utlzate in terapia CeanioSicralt gt sbordarile terapeutice aferente ei fer indlici excelente pentru dlescoperires cauzelor ce ost dus la curbares coloanei vertebrate. Odati ce este cunoscuts ‘cau7a, se ponte stabil tratamentul adecvat Probleme ale utechilor Infecfiile cronice ale urechilor rispund extrem de bine In terapin CransoSierala, innit (iil tn urechi) ispunce maderat. Erni dificil de preconizat ezsiatul penta Finaitus deeat pentru alte probleme ale urechi [Accidente vasculare miei ‘Aceicentele vaseulare mich spund foarte bine Ja tratamentul saptimanal cu terapie CranioSacrala, Am. vvazut imbundtajin la pacionfi cu pierdere de memoric, lesin gi parethesins (amorpoli sam alte senzatii cudate in diverse parti ale corpulu. 165Deregliri virwate Citeva din problemele de vedere gi se control al ‘mises ochiulul rispund extraondinar ce bine la terapia CranioSserala, atele nu; depinde de cauza problemei Nystagmus este condifia tn eare ochiul mu st nernseat ‘Am avut sueces in aproximativ 25% din cazuri. Stabs ‘este rumele pentru ,ochierucis”. Dact aceast problem’ provine datorts conteolului nervalui asapra muschiulut ‘cinta, atone peocentul de imbunatayire a sari e mai mare de 50%, Glaucomul se datoreaza unor cauze multiple (amintii-vt de eazul femeli care nis a vrut 83 vvadiéinfidelitatea mame, a soful etc) care trebue ana lizate individual. Noi am avut ceaultate bune gi in Im bbunstitirea acuitayi vizuale. Uneori sunt imbunatafits remarcabile,alteor} nw avem absolut nici un rezultat Depinde de motivul pentru care problema persist 25. Iti mulfumese CST -~ SER _Acest capitol, geri in februari 1997, este adaugat la texsil original al cj, caze a fost seis) in 1990, Muna ‘mea ca sistem craniosacral a inceput in 1970. Pe mast 8 ce am continua sa fiu implicat si sa aprofunder cu- roastorea acestal sistem, mi-am pasrat mintea deschisa si gindirea deschisa noiloridei. in acest capitol am des- ‘us citeva din directile pe care le consider partial, dact nu totale in care am fost implicat cu sistemul craniosa- cal, evaluarea gf tratarnentut lu Provocarea majori este adaptares La ceringele nel mune! ta multe aril concurente. Este o letie deosobits ‘expre cum si fil desc sicu un spect larg de interes. area resporsabilitsilor, care, in schimb, cere abilitates dea avea incredere, Prin procesul care a intrat {in viafa mea de la prima experien{i cu sistem! cranio- sicral, mis-a arate¥ increderea este rSspunsul a multe din guile s ansietiile viebi. Acestea sunt motivele pen teu care nu pofi 8 dormi noaplea ind se petrec prea multe lucruridinte- data si care, fird incredere, pot si creeze usor insomanle si ingejorare ‘Facind terapie CranioSacrala invefis8 ai incredere, “Te invata sa incredere in siseml craniosacrl, In inte- ligenia inferioars a pacientulu sou a client, ibe in vali si ai incredere fa fine ca facilitator terapeutic. De 157asemenea munca cu CST-SER®, cere recunoasterea mo- ‘mentulul cind proprial ego umnbreste judecata gi uebuie 8 fle pus In poaitie adecvath,Insoyijima tn descriecea lunor observalit si evenimente care sau intAmplat de la prima relataze cea fost publica Maini maltiple/ Tratament cama mali terapeufi fn munca ows no} Murim aceasta procedural tehnicn niin multiple” Asta Tnseamna e3 cel pin dos tecapeuli Iucreazs in acelag imp pe un singur pacient/ client Cel mat adesea sint se 3 Patra ferapeuf care creas sirllon in chips A fst momente rear a Ira scx 10 terapea pe 0 singurd percoand. Col mai axdesea mini multiple iasearan 3 304 4 ferapeui, cen esetraduce cr 6 pa a8 main erapoutic ‘Am fost cond Ja tatamentul rant multiple" tn nr ufaarit metodelor pe cate le predau, Cntr te- ‘apa CraninSacrals este o modaltate de atingere,gisese 2 cea mai bund meted’ de predat este a studentul si Sua maiule pe corpul pacientulu in tmp ee eu hucrez, in aga fl nest os Inve, 5 sie ss experimenteze Schimbsile care so prod in corp ca espuns I aplicaea {ehniilr de terapie CanioSoctala. Situatia s-vinversat cand a fost tempus evaluesnivelal de pestormant al studentulu, Bu vo! cere studenrul i apie this de ferapie eraniosacrala in timp ce eu monitorizezschim- banilein corp ca rispuns a efortuilor hi ‘Curing scat luc a evoluat la un nivel fa eare am tnceput st cer studenylor $8 fac 0 serie detec, care ar completa mca mes ct! pacientl, in acelasi imp. ‘Ant Inceput o8 reales c2 nunca mea era mult mai eh 1 CST — tuple cranlonacralty SER ~ eliberare somato ermofonal’. nt 168 ‘ace gin sour fimp am corut studengilors& contrbuie la lratament, decit doar sf monitorizeze. Asti (nceputul ui 1997), lucra ex mini mulbple ‘a evohuat fa un nivel rezonabil, unde terapeufi avansefi Tocreaza impreuna pe pacient/elient aproape in. mod telepatic. Foarte pune cuvinte sunt rostite, dar fecare membu al echipes simte aeelagt Iver si munca Fleeinsi rerapeut In parte este aproape intotdestina complemen: tard efortulul general al echipei. De obicei, un terapeut are pazitia de ose de cchipa’. Asta inseam c8 dct apar Introbaesefertoare la protocol de tratament, lider! are decizia finala, Sunt foarte rare cazurile de neinfele- Beri inte termpeuft in acest tip de tratamente ex ,main’ rmulliple”. Cand apar diferenje de abordare sau jucecata 1 situaie, orgolial propriu este definitiv subordonat. De ‘bicei un singur euvant este sufieent pontra rezolvarea ost ‘A dovenit de asemenea dar ca nue necesar ca tera peufi sa se # cunoseut inainte de ineeperea sesiunit de tratament. Spun asta din propria mea experienta, pentru i am condus multe seminasi de tip ,tutorial” (ora de practici) pentru grupari de cing sau Zece participangi ‘Acestia pot fi de la distante mari, din toate paryile fei, ‘Uneori grupuri miei pot chiar internajionale. Pot exista bariere de limb, dar se pare c nu contes2’ prea mv Adesea, in catova minute, teapeuti din cele mai variate parti sau cultus, vor lucra ca unl singur. Ast2 mi-aduce Aaminte de zlele x care lucram ca pianist de muzica de Jaze, Adesea tre stu patra dintre noi ne Entalneam pea tru prima data, i luburi sau diseatel, in timp ce ne lespachetam instrumentele pentru a fi gata st ne ,2c0: lam”, Uema sa canta impreura timp de patru-sate ore. La sfrgtul serine simgeam ca gi cnc ne-am fi cunoscut dle ani de zile. De obice, ce la jumatatea pies de tnce- pul, eram cu tof Inu-un ton. Daca cineva din grup au 19cain etm pina la rst elu deal doiea sau ate Jea carte, sanscle 4 devina in sccasi ton erau minim, Jar talentul sau gustu sau muical na era accoptate do restul grupulu Pentru eestul sec, dact acest lueeu se {ntimpia,geupal i acoperea pe cl care nu se inra. ‘0 legakurs similar se petrce gi In cazl seunilor «e terapt craniosacrae cu tan nuipl. In oce ca, cred cf in grupurile de terapie Craniosacral, legatura fete mai poternics, se dezvoltd mai rapid, sunt foarte Putin terapeut care nu se ,acordearA” cy restul grupur Joi ie comunicarea,telepatica” sk ,energeticd din ne teriorl grapuli emul ai paterica deci in grupurile smuzicale De ce facem tratamente tn geup — mini multiple? Prinipalal motiv este c3pacientul/elientul beneticiaz’ dle un tratament mat rapid yma ficient, ap spun ‘leni nifial am eee eh pot Face singe absolut ttl pentru pacientul/elientol ey, asemeni unui grup de ferapeuf hicrind cx mini multiple”, Mics schimbat spinia. Am vit relate la pscienl pe are arom sunt Spur ok nu leas Raut de unl singut nclerent ct de Jung arf fost entament Sunt cAteva motive pentru care un tatament smiink multiple" /terapeufi maltipi ese cu molt ma efence Ul inti ee ete fapt es experienta Recs texapeut se pare ch difureara cle ineepul grup. Ficare dinte nod este mai constint sis scone in evienjaptitudin= le lacrand mat ine in grup decst singur. Este ca on eum de cnestinje comune” crest de gropl de tera- Pau gi fincane dinie of eate In poesia aces coma enostiny= Inaceste condi nivelul final al apinainilor exe, dar pur simpli pan eumlaren apidinioe fice terapest in porte, ct crete eel pun in med geometric, lack logaritmic. Aceag uct pare e@ se stampa i 170 cou energia gi inienfia grupulul, cand uncori ca efectul toni eu -méin multiple” sa par3 aprospe miraculos Sunt sigur ef daca un pacient arf trata separat de fircae te leropeut care face parte din gcupul ,sndini onuliple”, tec terapentic ar i mult mal aie dit efectul seshunts 9 smaini multiple” ate evident cA sesianile de tratament main ru tiple” sunt mai scumpe, ins nu febuie ne uitém doar Ja pres, is? analizima ‘aportul pre}-rezultate pe duratt Inga” Acest tip de fratamert este indicat pentru pro- bleme dificil, cronice, care nu au putut fi rezolvate prin metnde uzuale de tratament. (CST-SER si PTSD “Terapia CranioSacrala, Fliberarea SomatoEmo- ional si Tulbustrile de stres post-traumatic!» ‘Apeoape de la inceputul relict mele cu CST si SER am observat rezultate pozitive, remareabile, a pocientt are aveaw cosmaruri, amintiri,inablitate de concentra- fe snd intrzive repetitive, pierderi de cunostins 53 ltee. Aproape invarabil pe drata sosiunié de tratament CCST-SER, acesti pacienf au eliberat cantitai enorme de ‘energi string gi restrictive din corpurile lor. ‘Adesea au setrit meidente dure, traumatizante, C3 teodaté sirau reamintt trauma maf tirziu (dupa termi- racea teatamentulv). Amintizea poate apirea tn vis tn roaptea urmatoare tratamentulul sau poate apires in ‘secvenje mici ups o 230 siptimana, o Tuna sau chiar un fan ai tarzio. Cel ma des #nsa, amintirile apa constient fn mintea pacientului pe durata sestunii de tratament sau dupi o 2 sau dous “Este un [uct normal ea aceste amintii si apard inst cutun impact emofional moderat. Se pare ci prin eiberax ‘Post Trauutle Suess Disorder; proseurtl: PTSD =m 17hrea energii corpului se elimind o cantitate sernificativa dle memorie trtmatics Tin conchizie se paste spune e8 memoria incklentuat ‘roumatizant a fost in totalitate stearsa de cate 0 parte @ -minji, al ciel scop a fort e3 separe paciental de insupor- tabila amintize a incidentului In orice ea2 costal supri- ‘sila fost mare iar suprimarea nu a fost eficaee dupa cum se observa din cogmarut, et Dupa aceste sesiuni de eliberare de energie si de reamintie constientaa incidentolor taumatizante, simp: tomele dispar iar imbunaesirea calitgi viet gf abilita twa de a lucra sunt remarcabile. Din experienta pot si va spun ci pacienfil care aut trecut prin tratamentul CST-SER au fost eliberati de problemole ea care erau ‘nedreayi, Tecbuie 2 recunose CX-nu am sugerat ci ev hhimentele traumatizante pot fl caves problemelor la fiecare dintre pacienti. Aceste amintiri gi eliberari au vet din partea lor fii ca eu si forjex. Cand imagiaile au inceput st se deruleze, eu doar am incurajat procesul Jn mod verbal spunind mergi inainte, continus, sunt lang tine ete-Am finut ca paciengi st ste ef sunt log i sick se descurct bine up ce m-am convins ef tratamental CST-SER este ficient, am inceput s+ inva} pe cei mai avansali stu den{i in CST. Existé rapoarte despre tratarea cu succes a vietimelor violutilor sl cultelor satanice, a eapilor abu ali, 4 supravieuitorlcr fenomenelor eatastofice etc In ‘vremea aceea 2 fost pus la punet conceptul de tulburari dle stres post-traumatic (PTSD) sia fost aceeptat ca'0 bo- na fide psthoemofionals sau fulburare de funcfionare a creierulsi. Se prea c& noi (ratam acest pacienfi cu PTSD cu un grad serficativ de succes (O scurta pitnandere fn statistic arate 2,5 milicane de soldafi americani au fost trimigi fn Vietnam dintre ‘Te SON a ost implica tr ela et. La moonen- 1m tul respectiv, probabiltatea era ca aproximativ 250.000 dintreacestia 8 alba simptome de PTSD. Aceste simp- tome includ cogmaruri fccvente a repetitive, amir retrospective generate de o larg varitate de stim {nablliatea de srg emoi inabiitatea dea forma le gaturlemosionale, ossitate, super paren (aneod ‘econtroat}, ate de violeng2, depres, dlstuneisexoa- te alien sociale abuzuti de substan i dependen!s ‘ou toate ates, evident este un procent mare de abuzs elsnicesdivortar Date recent de la Administatia Veteraniloy, aati 4 opronimativ 26000 de pacer suat i terapie wee Rezulstele teapilor practice in spitalle Addministrax tel Veteranilor sunt slabe dacd ne reevim la eliberarea sSmptomeor, reabltaea sau reintegrate in secietate in aceste condi eliza cf ete nevoie de un te tament adecvat cre di ezultate bune, Asa e& am decis Ah tebuie a testi tratamentul CSTSER Am eunoscut tn veteran cae stferencurmplit de pe uema problemelor fale PISD. in schisibul tatamenteioeofectaate, la on int alg 5 veterand cu probleme PTSD s& aceepte 33 Se aplic tratamentul CST-SER.Patru dintre ei fusesera igi anh prograrl de tatament cin spittle vete- tans. Al inion m acceplae watamentle din sptlcle trailor ine suferea ingrozitr. “Am pus la pnct un pregrat intensiv de tratament de 2 siptamant in marti 1988. Am flo 18 terapeayi penira 6 pacien. Incepenm tatamental CST-SER Ia ora 40 an. gt aplicam facta veteran att At pea pote vit De abet teminarm mune thie 53 6 pom. Taj cei fase veturanl era cazaf ntcun mic hotel cu vedere la ‘ean, inpreund ct gave lerapei care veniserh de la mare distant ca si partcipe Ia expesiment. Nu vo intra Inndetalil ratamentul pontr car tre 88 seriu inca o carte, Este suficient 8 spun ca lofi cei sase velerani 13sau simi etrem de bine. Sa HSeut inner vdeo de etre im patra neutral inceputal la srl program (ee 2 spt snc facce veteran in parte ain urmasit evoluia timp de una gin ma ign Jeg ete inte, Pau dinte oi sunt agai cu rowmna tnieaga, url a mvt in acident erasing, ‘ind se intorces scan dup ce partilpase aan semina (CST. Bl a doit levina terapeutcrarcntral a8 poe {a tata vera eu probleme: rf deveni foots ban th acest tip de une Algscen 9 event aloolc isd ou 4 ma folosit drogri pict nus a mat vat tending de Sinucidere dps acest program. Anterior program de tram, el avneve le tentative seriou Ge snc dere 5 floes eegulat cocina, uncon heroin, Desi CST-SER on metod Ge tstament penta unl cline cele mai genve ipa ee PTSD tral lst cs bron acest morsent car sponsor pentru mai mult programe de atament, arin curing wo aven programe fe stad pent teropeuf interes. Manca eu cmd slp mn CST-SER este esenialn Toate acess acco intrgultatament sa ie sump ins, po ce at parte, ce conte’ cot uni tatament ecm in compuraie ca esta uncr tatemente de reabiitare cre no a min fect poetv? Sc cont mul dani efect ma ‘Aver netote de prin ca 2 fmplementa #8 cont fusm aces program. tor Plutirea in rezervor Cam prin vara anului 1984 un peiten ra invita 23 finem o sestune CST tnte-un rezorvor de izolare pe care 1M moatase in sufrageria apartamentului siu cu vedere a ocean, Citiser cu cafiva ani in urma un articol seris dle Dr Joln Lilly, despre aceste rezervoare de izolave. ‘Am acceptat iwitia si dup ce inal ua pus 9 stau cu capal in jos timp de 20 de minute trun aparst special, 174 am flcut un dug ca sa elimin teanspiragia gf weiutile de pe corp, Ma vrit apo} Intrun reservor care semana, ‘mai degraba cu un sicriu spatios, Noam 4 uit iciodat ce seratie ciudata am avut in momentul in cate am pa St iedantru, A trbuit par § simple sf imping picioral pied la fundul rezervorului. Lichidal avea 9 adancime de 18 inc [aproximaliy 50 cin). rao solufie de sulfat de ‘muagneriw cu o concentrafie de apmoape 5%, cae te finea la supratas Prietenal mea mi-a spas s8 m8 intind pur i simple pe spate (sa fac pluta) sd ma relaxez, dar sa fin atent 58 Pus inte apa in eehi pentru ef usturd. Mean conwins singurcA apa cu sulfa: de magneziu (Epson sat) aves tn gost onibil, Era fantastic, Mam list si plutese pe spate Sl aproape imediat am simyitelberarea intregules coxp. cca rezuitat al nestralizind virtuale a forjlor de gravita fie, st de asemenea ibertatea de orice friciune pe care piclea o are in momental in care te intra in diferite po- Zit po pat, pe eanapea sau pe podea. Am simfit cum ‘musehif incep #4 se relaxeze. Muli dintre acest: mugchi Iucreaza constant [a balansarea foryelor de gravitayie atunei cand stam in picioare, pe scaun, inting, cind smergem, dansim et. ‘Apoi prietenul meu 2 inchs capacul rezervorulul si Intuneriul a cuprins tncaperea. Nu mai era nel un 2go: mot, cu exceptia calor pe care probabil le ean eu. Am. realizat ef fn acel medi £7 gravitate” stomseul mew scotea sunete din tractul gastrointestinal, Mi-am ascultat respiraia si mai arziu am ascultat bate imi Aceasta constientizarea mea” ga parlor corpulal mou ma Fieut 63 cad Intro stare de profunda celaxare. Timpul nv mai Given parte din acuagia mea, am inceput simpli si exist La un moment dat, coxpal meu a ineeput sve misteca un peste, picioaree si pevisul erau ea par tes infecionrA a une cori de peste care se migcd dintr-o a5parte im alta. Accasta mijcare era simpli si usoard New rologul din mine a comparat aceasts miscare cu expresia sinereare ceciproca”. Principiul este utmatorul, fv mor ‘ental tn care te aplect intro parte cepisind anumite limite, maychit din partea opusa se contracts. Facdnd asia, impulsurile nervoase sunt deviate de la partea aplecnté i corpul se apleaca pina la limita, jae muse se relaxea74. Acum corpul se va inelina in direcia opus pina lao limité. Impulsurile necvoaso sunt deviate ar ire partea opust si ceeeaza contracfia musehilor care ‘duc la aplecarea lateral, ah Migcatea dintr-o parte ty alla a continuat intrun ‘mod lenes 51 relaxat. Fiecare indinare paren ct adunt ‘mai mulls relaxare in mugehii trunchiulu. De citeva ori vertebrele au pocnit moi mult dacit atund cand faci ‘exert pentru coloana. A fost o experien{i extraording- 4. Mult prea devreme prietenul meu a deschis capacul fezervorulul si am revenit la lomea gravitaionall sha imaginilor si sunetelor care te invader ‘Am ctat izolat in rezervor 1 08 si 20 de minute, CCorpul meu se simfea ugor $1 exibil Am mers la dus, ‘seam fmbrcat etc. 51am simjitcum unele dintre vecile fensiuni if ficeau simpta prezenja din nou, Indatd ce lupta cu gravitaia se terminase (Ce logatura are asta ca CST? fn primal nl un rata iment profund CST erveaza in corpal tha senza similare cu cele relatato, De asemenen produce adeses pacientur ui/clientuluio stare de semi-constien}a care este foarte ‘laxanta si care, cred eu est propice vindeciri De mull timp ma chinuia o intrebare, dar abia in 1990 am uate fn considerate, cic am avust timpul $ resursele neceso- re Ce scar intdmpla daet sar combina CST cu platites inten rezervor? Dupa ceva cdutati am gacit © companie care putea stem fack un cezervor cu specifcaile mele, Doream un 76 ezervor cu spetiv Ge Iucru in intetior, astfe inet post fentul/clientul sa poata plat itins pe apa, gi loc pentru 56 terapeuri care wa Iuereze cw pacientul, Am eorstruit, un rezervor care aven 6 picioare (aproximativ 2m) hime 51 10 picioare (aproxiwativ 35 i) lungime. Adancimea Apel era de 30 ind (aproximativ 75 em), Reservorul era ‘alt astfel inet $8 nu patrundld Lumina sau 2gomotele Sn interior. Solujia de sulfa de magreziu (Epsom sal) a fost menfinuti la o concentrafie de 50%, la temperatura ‘constanté de 96°F (°C), apa era filtaldzilniceu ozo. ‘Am luerat cu effiva pacienfi care sulerisers prein farct,lovituti ls cap Sou riniri la colosna vertebral, tof final fn diferte stacii de paralizie. Am sertimentul c& smug perscarelor parlizate din caviza ynor probleme cerebrale sau la coloan au tolusi @ contribute In starea PParaitca, avind in vedere c8 muschii persoanei respec: five au fos! spastici, nif, hipertonici saw neullizal Intenjia noasi era s8 crim eo sistem craniomacral in rezervorul de plutre ‘Asta ne-a permis sa lucram cu muschi,incheietun Je, ligamenta, fascia, ntrun mei virtua) ae pra fie sau frecare. Rezultatole au fst incurajatoare. Se pare 8 este aevarat 2 cineva care este paralizat se ait to- perpetueazi cu ajutorul sistemului muscular perife ric, 9i chiar apar imbundtipii in starea cerebrald sau a coloanei Vortebrale. Am fost capabil sa descoperims une Te ari de .dedlansare” foarte subtle, cu pacientul plutind fn rezervor, hucra care arf fast imposibil sub influenja gravitafie, CAnd am gisit aceste arti si am eliberat spastctatea(paraliza) din cle am observat o imbun ata fice semnificativ’ in funchlle si confortl pacientals. ‘Am tratat de asemenea pacien cu probleme post operatorit la abdomen, piept, dupa operate bypass co ropavian, fn picioare dupa ce au fost luate porfiuni din vvene pentna af tilizate la bypass, in toate aeeste eas vr_am fost capabil si lacalizim problema gis o eliminam, folosind forta ascensionalé a apei ca metoda terapeutic, Pentru probleme de acerenfi intraabdominale, am finut forfat pacientul cu pelvisul pe fundul rezervoruii. Da toritd fore ascensionale « epei, se pare c& organele in terme inovarci 6 plutessc$ la supralaba apei cu toate cd sunt in interiorul cozpului- Noi am folosit aceasta tendin 48 de plutize ca un fel de tractiune inter’. Printro port jionare coreeta a corpula an vakzut rezaltate clinice care indicau e& problema de aderenya a fos eliminata. Pe misurd ce am avansat In eercetarea noaste’, am ‘constalal oh am folosit irolarea la lumina si zgomet din te fn ce mai pan pana cand am renungat de tut. CST a produ o stare de relaxare mult mai eficients decit cea produsé de izolatea la lamina si zgomot. Renunfarea la Jzolare lea perinsterapeuiloe 8 fe mai ficient. Rezeryorul nostza sa deteriorat in timp gine ipseste foarte mult, dar aver in proiect un alt rezervor. Va fin pie mai mare pentru c& vom folosi 546 terapeui la un Dacient, pentru a objine rezultate maxime. Am descope Tit ca este foorte important si oferi lbertate de miscare Paciengit care ai fost paralizati spastic pentru o buns pe- rioada de timp beneficaza de un fel de proces de tree unwinding” (destasurareIipera) in timpul (alanentulu, [Nur ne sinchisim de aspectul de izolare in rezervor. Cees. ce ajut fn realitate este o buna echipa -maini multiple” In solufia cal ce sullat de mogneriu, care nu va lisa sravitaja sf ee manifest. De asemenea banuiese ch abun. dlenga ionilor de maggozia in solutie are efeet pozitiv Ca gin cazul ,minilor multiple”, eostul tratamen- tului folosind rezervorul cu plutie este rosi mare, dar rezultatele sunt mai rapide gi mai bune. Drept wrmare pecienful are chelewioli mai mick cu intrfinesea sani Iimpamantarea (,Grounding"> simpamantarea” are multe infelesuri. in munca ‘ca corpul uman ,impamantares” inseamnna ai timpezi rintea de aandule exteme neesenpinle, neon, 8 9 prelua energi concentrate si sineronizate, ca alte cuvinte 4 te concentra asupra a ceea ce e de facut cu pacientul fareestein fata 5 In clocticitate 6 fie, .Jmpamaintarea” inseamna cova dliferit dar poate intr-un anumit fel termenit une fanalogi. Inscamns folosirea unui conductor prin care ‘encrgia electric de la 0 anumité sursd de cnergie elee tricd sf treacd in pamant, Acesta este prineipiul pare trasnetului. Eo vot fotos! ambele tipari de .impaman tore” pentew anuimijipacieni inotdenuna ednd intr: camera de trotament stay céteva seeunde pentru a face primul ip de .impamantare” (oealizare eancentrat) ‘Nu mi-am imaginat 8 am = ajung vrcodats st folosese acest cuvnt sf metoda fn termeni lect. Uitai care istovia: Acum S ani, un judecstor a ve nit si'ma vada Sufezca de migeene. Lam facut o evalua re complet a corpului din timp fn timp, st totdeauna el ‘venga eu'un exces de energie in coloana vertebral’ sau in vertebre. Nu pteam face olocaizare mai buna de ait si ruse simea ca un mod tipi de restric Ia miseare. Bra sdezorganizat si hiperaetiv, Singura data cind mai si sem o astel de energie a fost la un tina care se elect cutase ln 20 ¥. fost income pentru citeva zie si spita lizat timp de o siptimana sau eova de genul asta. Lam ‘ut pe cind Faccam munes de cercetae la Universita tea de Stat din Michigan. Energia lui era de asemenea slezorganizata si hiperactivl, Nu am localizat proble -ma aga de bine ea in cxzul udecatorului, Din cite imi aduc aminte am mai avut unl sau dot pacienyiclectrocutaf intre tind si jucecator. Mam des Curcatdestal de bine incercand 58 desearc surplusul de 179«nergie prin inteemedtal propria eu corp. In amble cazur imbunatairca sireptomelor, In majoritato durere de up arti, a fost de 50.75%. Dae ineuy eu am sii laceastd meted detustament a fst fate neiient de seemenen exten si aveam o mulfime de intepae tur der citeva ore dupa Watament judecdtorl nu fost electroculal nd energia era pe ‘tine stats inte milacl i viel caput. Referitor [a ucerea de cap, nan rezolvat nimi, dat imediat pack teniula spas cuvinte magic. .Se site x un gc elect, (a 3 cuam mar tes) cae merge de ln cocis pa Ia cap, ature cel 1a lovegte duretes de cap. $i iciodatt ti sli cd urmeaed 3 settee asta” Micam urmatintitia gf am fetal 9 mad electof se. Aga ch-am conectal deta mare la fens de achive ‘els prin intermedi uni Bir de cape. Durerea de cap Care focal apcate eu pin imp inane a eet ak celeze $i energin dezorganiaata i hiperaciva pe care ser anterior Sistema Sa ctaniosacral cate 2 Ost fre de evahist, @ weepat si se nocmalizeze. Aces Uyuraree durat door 36 de or 3 apot a revit. Am fol "St din now fru de cape 3. funefonat. Noi nig ce aceast tui. Judeestorl stten departe aga e8 sa deci st rezelve singutstuapia » curyparat o feava de cup lunga de 4 plone (eproximanty 19 m) tungime so jumstate de Incl (3 cm) grosime s10 fotasea ca baston pe pamant, ru pe teotus.Sase Tun mai tz am aft incl era bine. ‘Dupa judecitor am mai tratat in acclagi mod ined incurapt 38 flosesc mumcle S11 prezintscrisoarea exact aga cum a serio, Cea de-a 196, dou scrisoare a fost adilats de cStre mine, iar nummeke ssleare mu va fidezvuit, pentru ac prota intimitatea, “Ambele srisor sunt elacvente. Stinate Dr, Upledger, Vat seriu pent map porto musica de onset priviagr fi terpia CriioSacal. Aceasta a conus a ectns ‘air! extraordinare tn viata men, aba din punct de sere per sou, esi profesional. As dor i ol Impirtagess experenta nee personal {is incepta anilo 90, an dri ii emer fa lie, alatur de spul meu. Cx tate ca fusesem opera la asta ‘de 12 ani pont tepairtaren wn lt paraooarin ue) trompe were, doctoral mu g considera! ct vo asa problerie ‘n conceporea una cop. ‘up eaten ani de tere si analize medical cu rezul- fate negotce, am decs si Tucne lerapiacromian, Pe durata eliberritdifragmet pefoiene, a descopert st eliommat 1 bocaj dea lung noe de incite, Lr aves tram, rampele menstrace au decenit misime $f am mat aout reco de presrier de medicamentepentne durer AM conce- ut eo na wr mature, fc aterm de ren fl. In tmpul saci am avd gre}uri matinee care dure 26 ore pe =. Din frie pentru mie, prticipan lawn cars ramieacral a pris mise api atecsialarnte (Gropurile matinale au disput incdit. Din peat, dup trminarn curculu, greturie au reve it, dar Bans cm cau care fl cont cu trata ‘mentee, le rf gpirut complet simu arma fi resend Sunt Inc uit de ct de bine means sri dup tratament gi de ade iu mam srl faite de esta! Sunt rensnoscitoare pent fatal groper mu a veri cid a cea de ‘inainiostratamentu, Pe mature avansiri sarc, am nceput sd deol 0d ewe ap constant po yateadreapt, dar so durere abo- secre scintcS drenpla. Cu toate ef Iueram cw norm 197‘Intron trapent fs, acastea se agravan dine nce mai mult. De data acest am mers ka nshitul entra af api cate fe fratamete in cara lnicé dummenosr La fr ll acestor ses eran o feoiic noua! Sunt incaata 3a nt spun ot duverca de cap, duveren lumbosacral si sciatica ax digptratcomplet¢i ma au revenitnicodat, Pe densupri, pur ‘eam simgi uteralrelaxat, ex gf cum ar fi revenit la pot alecoatd Sinteza pubic a fest deschis, pentru a permite 0 haslere usoard. Dup-42 siplamani, am miscut un capil de 2 Inve st 5 uneti pe cale vaginal, fra utlzavea aspirate oreo ete Sst abslut cvoins ch acesten ta” ffs poste fr’ terapa eran, Arultrecut am vimas din ro ncrcinat, de pra cart nd aim incercat, Ami ndcut Je 40 de spun! gemeni st tutto! sf de dimensiun bume. Ar obseroat ape msurd ce “fiul me crest, wl dint chi ui nicl urmea pe cla ‘Duplo luni, am secu 0 eoalcarecraniana 13a descope- riko leciune temporal dreapta, de dimes! mari, afectind nai multe struct adiacente,fulustrad nari aculet so niew!. Cu pun tratament, zona sa libeat si, im decursul tunel prion scurte de tn, avi olseroutcorectira situate, Amb oc functoneaat ac I wnison. Bis, cul In ear aeastd problema na arf fost corectal3 in prin ai de atten ar fi condus la 0 problemi mult mai grav, puldnd hecesila opera. ‘Acrsex sunt doar pujine dintre acantaicle de care amt beneficat ew si familia mea tx wrma tenpiet CranioSacrale Lista ar contin rault sf bine dact le-ag cuprinde pe tate Reforma sat find un subloct extrem, eamsier cl tapia CranioSacralt poate aja fs revoutionarsstomalul mostra saiter ‘Sper, aon In vedere cil socetile de asigurare se str ies feline eosturile sis reducd chellielileexcesive, ea tenapie Craniosacral st fe iat clar esderre co 0 te taoment icin pentru feet pr drat obstetric. Cu sigur «a flcut ca aceasttperond viet males fee mul mz con- 198 fortis mai pldcut, reluctnd cantitaten intervention me~ ‘icale traditional i, atl, suring i celtic ‘Cu malfunniri sincere, Pemcla D, Marker, PT (Terapet fie) Coa de-a dua serisoare deserie 0 problema diferits, care a fost eval conform descricri. Autoarea practic de asemenaa terapia CranicSacrala. Am obyinut autoriza fia de publicare, in vederea protejeiintimitatil autoarel, Stinate Dr. Jo, ‘A tito experent minunest carl studilor coon sate de teraple CraniaSacral, Pe durata ult iscuté cur suluide o spt, trai amintose cf eram pln de energie, fx fate ct nu dormisem prea molt or amintes eam sit ‘durere si crampe fx aaowsen moment cid tucream si tnd st 51s cull ateneexpereyele elorlalf, ‘Astopians sree informa cu privie la SER (Elierare SomatoEmofionalt) aferenté wnt sarcin sin faculae, tem hat prinsr-un evort, Dus ce toate discutile privitare tz SER Sau ache, moan falors tr cxmera men pent a mi luce la bu. Imi cerise ich de cnet zile si ea pe calle x se fsrmine. Cd nvars ds lee, om oisina wn eeag de Lnrte mare, dar ear ri pen wn ceag de singe norm. Ii ‘col moment, ma Hrocul prim cay gandul ot ora fal” care ‘a fi trebut aoorat In ur cu 22 ce ai. Biretatlos cf tn ‘cist 22 de ani am acut gi trelnasteri, urmate de o perder de sacind side dilatore i chiurta. Aca sentiment -c8 avorta- sem sft ace ft -, mba svat im mint Ac ru met rai dor spel si pcoarale pe data cictului menstrual, dx fori terapet SER. Resbul durerlr ferente menstruafich ris probabil ur nagleri rus bebelug de 17 lore, ge fale rginald, Poote cl tol rezoloa alenuares aster durer, fate toa, Mb se pore uluitr s@ pot exporimanta greats: ea" tnchetori corel tro maniera rola fi Ve multuamese! 199,Inainte de atacheia acest subject, ag doris introduc © descriere a unora dintre experienfele pe care un ‘pou nscut le poate tri pe durata nasteril. Pe masura ce citifi acest text, incercaji svi punofi in locu) ‘ou-niscutulsi, Luati apoi in considerare majorite, act nu fotalitaes, efecielor reziduale ale experientelor de nasteri traumatice, care pot fi neutalizate prin jn- termediul aplicaeii terapiet CranioSacrale gi eliberarit SomatoEmofionale. Bste momentul si le acordam copil- Jor nostri droptul la aceste modalitifi terapeutice, cbt ‘mai de timpurtiu posibil Lucrul cu now-naseutul i solicits mai mult pe tera- ‘peatul fizic decit lueral cu acultul. Necesits mai mule’ putee de decizie din portea tempenta fire, dae 91 un {fad mini reat de incredere in sine, Mesajele lsansonise de nou-naseufi terapeniilor sunt, de obieei, mult mai ssubtile pin se atinge simbioza adeevats. Aste, tera- peutul fizic ar trebui st fgi ascull simjusile i ealitigile perceptive, dar, mai presus de toate, tebuie sk jung Ja potrivire si ncreere. CCanditiova la evenimentele traumatizante prin care poate rece noveniscutul pe urate travail, nagtert 3 Ullesor nasleri. Uterul se comprims pe dusata travaliu- Ju, Capul Gulu poate ff utlizat ca un ,berbece” tn ve- derea dilatiriicanalului de nastore. Aceasta experiensa 2 berbecului” poate ff atenuata de eitre membrane sf de Tichidul dintre ele. Acest model lichid membrana, atunci ‘ind preceds capulfatului prin canalul de nastere jut Ja amortizarca, intro anumita macurd, a forfelor care acfionenzi asupen capulii fStulsi pe diratn procesules edilatare. Dar ce se Sntampls cind apa ,se nine” spon {an sau cind membranele sunt rapte intenfional de eee perscana care asisti naslezea? Vail ~ dispare .perna”, ‘capul fitului eimanand sh ducd greul 20) apo In socal Sncarat nut doar de corp fink, dar se costing Atul, tune cand se apes capulut un forceps tre, rigid, de obit canal de asters, dar ocszional n wet, i cazul unc aster es tun forceps hung. O dats aphiat, forcepoul se plaseaza Simetric pe eapul coplulit su pe diagonals? In cazul ‘lim variate, aceste forcepssr putea mai mult ea sigur conduce leo deformare laterals grava a rani (Gphenobasilar synchondross). kate La Local lo, fie corect saw incorect, exist? intotdeauna o tracjiune a Capall organ restul corpus as din ute, Deseo pore of 0 riscire, Gita este in majortatea cuzsllor ‘Puncl canal al forelor de traune gi/sau de risuce, Impotriva renstege copula indus f canal de rake tere -prea mic". Ampliuidinea foster asupra gto s capulaiestedeterminatd ee forjaaplicatt de cite opera- oral foreepsului asupra dimensiunis corpulut ftului, relat [a dmersisinea canal de naslew. Punet-va in Toca fata Cu se site? Nu esteca 9 cum ceva sa ceva var risus chiar bere gata? Este Sniconte toe? Va aparcteva chiatar eenetice ete? Situajin se complick yi mat tae. La in consierare senlimentele pe care leave, eft neinformal, atone, cand cineva vA plseaz’ o one” deasupra corosne cranicne- Apo, poresteaspraia gt incepe sf VA scoath din ter mame’ voastre Nu sities scum cneva ‘ar scoate creer prin Zonele moi ale caput vost? No simi single, lint, lchidul cerebrospinal, neuro- si, Jessie conjunctive moi 3¢ chiar oasele Hexibie isso Jn partes superioaed a crank dumneavoast8? Ge seoraiel Nu o8 simi ca gicum ar arma sh muri? ste oare corpal energetic ospiat 9 conus in extractor? Ce efecte somatoemofionale, fizologce, structurale si energetice are acest fapt asipra uns ft ,inere7Stor, core trove dp prinina tanzsie dest de infiosatnane 201de la uterul cle, umed si destul de sigur, unde aproape totul era pus la pune, Ia karsea exterionss rece, scat urd gi luminoass? Ce spuinef de operntia cuzarians? Capi fituli ar pita fi blocat in pelvis pentru o drat mai lungs, cana Il de nagtere fncerednd sa se dilate in mod nercusit, Soi fundul fatului poate fi blocat la deschiderea interioard a

Vous aimerez peut-être aussi

• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20391)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3279)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (24727)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12948)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2568)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6522)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9756)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3044)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7849)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  D'Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5718)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9054)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2475)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20030)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5795)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13189)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• Life of Pi: A Novel

  

  D'Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13455)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2556)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (19653)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9486)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  D'Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7770)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2507)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  D'Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (10242)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  D'Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9929)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  D'Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5646)