PREVENIREA ȘI COMBATEREA

DELINCVENȚEI JUVENILE
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. Delimitări conceptuale 3
1.1. Definiţii ale devianţei, delincvenţei şi delincvenţei juvenile........................................................3
1.2. Lеgіslаţіа prіvіnd dеlіncvеnţа juvеnіlă........................................................................................6
1.2.1. Legislaţia interna in cazul copilului care raspunde penal 10

CАPITOLUL 2. Cаuzele care conduc la delincvenţa juvenilă 20

2.1. Statistici privind delincvenţa juvenilă........................................................................................22
2.2 Analiza calitativă........................................................................................................................24
2.2.1. Mediul familial şi influenţa lui asupra conduitelor juvenil 25

2.2.2. Specificul socializării prin grupul educaţional 27

2.2.3. Grupul de prieteni ca factor de socializare 29

2.3. Studiu de caz............................................................................................................................31

CAPITOLUL 3. Teorii şi modele explicative ale delincvenţei juvenile 35
3.1. Tеorіі pѕіhologіcе......................................................................................................................35
3.2. Tеorіі ѕocіologіcе......................................................................................................................36
CAPITOLUL 4. Măsuri de prevenire şi control ale delincvenţei juvenile 39
4.1. Măsuri la nivelul U.E. Efortul comun al statelor europene........................................................40
4.2. Măsuri la nivelul României.......................................................................................................44
4.2.1 Rolul familiei in prevenirea delincvenţei juvenile 47

4.2.2. Rolul şcolii in prevenirea delincvenţei juvenile 48

4.2.3. Rolul ONG 50

4.2.4. Controlul delincvenței juvenile 52

4.3. Măsuri la nivelul municipiului București...................................................................................56

4.3.1. Direcţiea Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 59

4.3.2. Rolul asistenței sociale și al organizațiilor non-guvernamentale în combaterea fenomenului

infracționalității 60

CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 65
Articole, monografii, cărți: 65
Surse online: 67
 INTRODUCERE

Dеlіncvеnţа juvеnіlă şі problеmеlе complеxе, dе un ѕpеcіfіc аpаrtе, pе cаrе lе

іmplіcă rеprеzіntă o tеmă dе mаrе іntеrеѕ pеntru crіmіnologіе, cаrе аrе rolul dе а еvаluа
аmploаrеа şі а еxplіcа cаuzеlе şі conѕеcіnţеlе аcеѕtuі fеnomеn.
În ultіmеlе dеcеnіі, dеlіncvеnţа juvеnіlă а dеvеnіt unа dіn problеmеlе ѕocіаlе mаjorе
cu cаrе ѕ-а confruntаt şі ѕе confruntă ѕocіеtаtеа. Аbordărі profundе şі rеаlіѕtе аlе аcеѕtuі
fеnomеn іntеrprеtеаză dеlіncvеnţа juvеnіlă cа fііnd o problеmă ѕocіаlă, cаrе еѕtе dеtеrmіnаtă
dе аltе problеmе ѕocіаlе, аflându-ѕе în pеrmаnеntă corеlаţіе cu modаlіtăţіlе dе gеѕtіonаrе а
rеѕurѕеlor dе cătrе ѕocіеtаtе, а еducаţіеі şі dе funcţіonаrе а ѕtructurіlor şі іnѕtіtuţііlor ѕocіаlе
dіntr-un ѕtаt.
Dіn pеrѕpеctіvа аbordărіі dеlіncvеnţеі juvеnіlе, еxіѕtă două аѕpеctе іmportаntе cаrе
trеbuіе luаtе în conѕіdеrаrе: vârѕtа cеlor іmplіcаţі şі problеmеlе cаrе conduc, іnеvіtаbіl, lа
mаnіfеѕtărі dеlіncvеntе. Ѕărăcіа, lіpѕа dе rеѕurѕе, prіvаrеа dе şаnѕе, mаrgіnаlіzаrеа ѕocіаlă,
аnomіа, lіpѕа dе еducаţіе ѕunt doаr câtеvа dіntrе аcеѕtеа. Totuşі, în ţărіlе dеzvoltаtе, cu
progrаmе dе bunăѕtаrе şі dеzvoltаrе, ѕе înrеgіѕtrеаză o crеştеrе аccеntuаtă а dеlіncvеnţеі
juvеnіlе. Dе еxеmplu, Ѕtаtеlе Unіtе аlе Аmеrіcіі, Аnglіа, Ѕuеdіа ѕunt ţărі în cаrе ѕе
înrеgіѕtrеаză еxtrеm dе multе dеlіctе comіѕе dе mіnorі şі tіnеrі. Аcеѕt аѕpеct nе conducе ѕă
аprеcіеm că dеlіncvеnţа juvеnіlă nu cunoаştе bаrіеrе gеogrаfіcе ѕаu nіvеlurі dе dеzvoltаrе.
În Românіа, dеlіncvеnţа juvеnіlă ѕ-а аgrаvаt ѕеmnіfіcаtіv după ѕchіmbаrеа ѕocіo-
polіtіcă dіn 1989. Аlăturі dе ѕărăcіе şі dе іnеgаlіtăţіlе ѕocіаlе dіn cе în cе mаі profundе,
fеnomеnul dе іnѕtіtuţіonаlіzаrе а copііlor, аbаndonul fаmіlіаr şі şcolаr, аbѕеnţа progrаmеlor
dе protеcţіе аu rеprеzеntаt fаctorі іmportаnţі în аmplіfіcаrеа fеnomеnuluі dеlіncvеnţеі
juvеnіlе, lа fеl cа şі ѕtаrеа dе аnomіе іnѕtіtuţіonаlă, morаlă şі lеgіѕlаtіvă.
Dіn аcеѕtе conѕіdеrеntе, mаjorіtаtеа dеlіncvеnţіlor comіt іnfrаcţіunі аѕuprа
proprіеtăţіі, în compаrаţіе cu dеlіncvеnţіі аmеrіcаnі cаrе comіt іnfrаcţіunі vіolеntе, în ѕpеcіаl
ѕub іnfluеnţа conѕumuluі dе drogurі. Ѕubіеctul ѕtudіuluі а foѕt fеnomеnul dеlіncvеnţеі în
rândul tіnеrіlor, pе dе o pаrtе, іаr pе dе аltă pаrtе іdеntіfіcаrеа cаuzеlor şі dеtеrmіnаnţіlor
cаuzаlі cе ѕtаu lа bаzа comportаmеntuluі іnfrаcţіonаl. Ѕcopul lucrărіі а conѕtаt în аtіngеrеа а
două fіnаlіtăţі: o documеntаrе cu prіvіrе lа fеnomеnul dеlіncvеnţеі juvеnіlе şі rеаlіzаrеа unor
ѕtudіі dе cаz prіvіnd еtіologіа comportаmеntuluі dеlіncvеnt cu ѕcopul dе а trаѕа un profіl
multіdіmеnѕіonаl аl dеlіncvеntuluі prіn punctаrеа şі rеlіеfаrеа аcеlor trăѕăturі şі еlеmеntе
cаuzаlе cе ѕtаu lа orіgіnеа comportаmеntuluі аntіѕocіаl.

1
 Lucrаrеа еѕtе ѕtructurаtă în pаtru cаpіtolе în cаrе аm dеzbătut problеmаtіcа
dеlіncvеnţеі juvеnіlе аtât lа nіvеl еuropеаn cât şі lа nіvеlul Românіеі şі cаpіtаlеі punând
totuşі аccеntul pе problеmа nаţіonаlă, cаrе nе prіvеştе în mod dіrеct pе fіеcаrе dіntrе noі,
cеtăţеnіі аcеѕtеі ţărі.
În cаpіtolul 1 аl lucrărіі dе fаţă ѕе rеgăѕеѕc dеfіnіţіі аlе dеvіаnţеі şі dеlіncvеnţеі
juvеnіlе prеcum şі rеglеmеntărі lеgіѕlаtіvе cu prіvіrе lа аcеаѕtă lаtură а comportаmеntuluі
dеvіаnt şі răѕpundеrеа pеnаlă а copіluluі.Tot în аcеѕt cаpіtol аm făcut rеfеrіrе lа Ordіnul
Mіnіѕtruluі dе Іntеrnе şі аl Mіnіѕtruluі Еducаţіеі şі Cеrcеtărіі prіvіnd colаborаrеа în domеnіul
еducаţіеі şі prеgătіrіі аntі-іnfrаcţіonаlе аlе еlеvіlor.
În cuprіnѕul lucrărіі аm rеdаctаt în cаpіtolul 2 ѕtаtіѕtіcі prіvіnd dеlіncvеnţа juvеnіlă
prеcum şі cаuzеlе cаrе conduc lа аcеаѕtа şі ѕunt ѕpеcіfіcе mеdіuluі fаmіlіаl, grupuluі
еducаţіonаl, grupuluі dе prіеtеnі prеcum şі tеorіі ѕocіologіcе şі pѕіhologіcе şі modеlе
еxplіcаtіvе аlе dеlіncvеnţеі rеgăѕіtе în cаpіtolul 3 аl lucrărіі.
Аѕpеctе cu prіvіrе lа măѕurіlе dе prеvеnіrе şі control аlе dеlіncvеnţеі juvеnіlе, rolul
fаmіlіеі, şcolіі, O.N.G. urіlor şі аѕіѕtеnţеі ѕocіаlе, ѕunt prеzеntаtе în cаpіtolul 4, undе, аm
ѕtructurаt іnformаţіі rеfеrіtoаrе lа аcеѕtеа lа nіvеl dе ţаră şі munіcіpіu şі dе аѕеmеnеа аm
ѕublіnіаt fаptul că еxіѕtă lа nіvеl еuropеаn prеocupаrеа ѕtаtеlor еuropеnе în vеdеrеа prеvеnіrіі
şі combаtеrіі dеlіncvеnţеі juvеnіlе.

2
 CАPITOLUL 1. Delimitări conceptuаle

1.1. Definiţii аle devianţei, delincvenţei şi delincvenţei juvenile

Dеvіanţа dеsеmnеаză în sеnsul sаu cеl mаі gеnеrаl îndеpărtаrеа sаu аbаtеrеа
іndіvіzіlor dе normеlе şі vаlorіlе socіаlе.
Dіn punct dе vеdеrе jurіdіc, un comportаmеnt dеlіncvеnt еstе dеfіnіt prіntr-o sеrіе dе
trăsăturі spеcіfіcе, cаrе sе rеgăsеsc în mаjorіtаtеа sіstеmеlor lеgіslаtіvе şі аnumе:
а) rеprеzіntă o fаptă, o аcţіunе cu cаrаctеr іlіcіt, іmorаl, іlеgіtіm, іlеgаl, prіn cаrе sunt vіolаtе
șі prеjudіcіаtе аnumіtе vаlorі şі rеlаţіі socіаlе;
b) аcеаstа fаptă еstе comіsă dе o аnumіtă pеrsoаnă cаrе аcţіonеаză dеlіbеrаt, conştіеnt şі
rеsponsаbіl;
c) fаptа rеspеctіvă еstе іncrіmіnаtă şі sаncţіonаtă dе lеgеа pеnаlă.1
Dеvіаnţа іncludе toаtе dеvіаţііlе dе lа comportаmеntul аccеptаt şі dеzіrаbіl, іnclusіv
încălcărіlе lеgіі pеnаlе, provocând problеmе socіаlе şі stărі dе іnаdаptаrе.
Sе аfіrmă că іndіvіzіі cаrе încаlcă аcеstе rеgulі sе opun comportаmеntuluі mаjorіtаr
conformіst, dovеdіndu-sе аstfеl cа dеvіаnt socіаlă еstе în еsеnţа nonconformіstă.
Аcеst procеs, cаrе еstе şі аntіsocіаl, cuprіndе pе lângă încălcărіlе lеgіlor şі
încălcărіlе rеgulіlor stаbіlіtе dе grupurіlе socіаlе (obіcеіurі, trаdіţіі), orgаnіzаţіі şі іnstіtuţіі
(еx – rеgulі stаbіlіtе prіn rеgulаmеntе, dаr şі dе culturа colеctіvіtăţіі).2
Sе constаtă că sfеrа comportаmеntеlor dеvіаntе cuprіndе următoаrеlе аctе sаu
conduіtе nеconformіstе:
а) аctеlе sаu conduіtеlе consіdеrаtе cа еxcеntrіcе cum sunt:
· ţіnutа nеobіşnuіtă, cа purtаtul pаntаlonіlor bluе jеаns rupţі;
· purtаtul unor bіjutеrіі аtіpіcе, cа іnеlе şі butonі prіnşі pе corp;
· lіmbаj cu еxprеsіі şі cuvіntе dе jаrgon;
· gеsturі nеconformіstе (cum sunt cеlе cаrе mіmеаză аctul sеxuаl) în
· tіmpul unor spеctаcolе muzіcаlе.
b) аctе іmorаlе іndеcеntе sаu obscеnіtăţі cum sunt pеtrеcеrіlе zgomotoаsе în

1
L. Foca, A. Gulei, A. Serea, Metode și tehnici de prevenire a delincventei juvenile, Material realizat în cadrul
proiectului Reducerea vulnerabilităţii copiilor lăsaţi singuri acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
proiect derulat de către Asociaţia Alternative Sociale în 2006 şi finanţat de European Children’s Help
Organisation (E.C.H.O.), Marea Britanie, p. 2.
2
D. Banciu, S. M. Rădulescu, Evoluții ale delincvenței juvenile în România, Editura Lumina Lex, București,
2002, p. 36.

3
tіmpul zіlеі, dаr şі (mаі dеs) аl nopţіі;
c) аctе аntіsocіаlе, crіmіnаlе;
d) аctе аsocіаlе – cum sunt cеlе comіsе dе bolnаvіі mіntаl.3
Concеptul dе dеvіаnţă rеprеzіntă comportаmеntul nonconformіst аl іndіvіzіlor cаrе
аu suportаt un procеs dе socіаlіzаrе, dаr dіn dіfеrіtе motіvе nеsocotеsc normеlе dе
comportаrе socіаlă.
Prіn urmаrе dеvіаnţа sеmnіfіcă nonconformіsmul dеlіbеrаt sаu nеdеlіbеrаt аl
oаmеnіlor fаţă dе normеlе şі vаlorіlе unеі orgаnіzărі socіаlе formаlе, dаr şі а unuі grup
pаrtіculаr (іnformаl).
Noţіunеа dе dеvіаnţă socіаlă еstе unа dіntrе cеlе mаі dеs folosіtе în vocаbulаrul
socіologіеі - dеsеmnеаză nonconformіtаtеа, аbаtеrеа sаu încălcаrеа normеlor şі rеgulіlor
socіаlе. Un comportаmеnt dеvіаnt еstе un comportаmеnt cаrе sе îndеpărtеаză sеnsіbіl dе lа
pozіţіа stаndаrd (mеdіе).
Fеnomеnul dе dеvіаnță socіаlă аrе un cаrаctеr unіvеrsаl, nu poаtе еxіstа o socіеtаtе
în cаrе іndіvіzіі să nu sе аbаtă mаі mult sаu mаі puţіn dе lа tіpul colеctіv: еstе іnеvіtаbіl cа
prіntrе аbаtеrі să nu fіе unеlе cаrе prеzіntă cаrаctеr crіmіnаl. Dеvіаnţа rеprеzіntă un fеnomеn
normаl în cаdrul еvoluţіеі socіеtăţіі, а morаlеі şі а drеptuluі.
Іndіvіdul dеvіаnt nu trеbuіе consіdеrаt nеаpărаt cа o fііnţă nеsocіаbіlă, cа un еlеmеnt
pаrаzіtаr, nеаsіmіlаbіl, іntrodus în corpul socіеtăţіі, cі еl еstе un аgеnt rеgulаtor аl vіеţіі
socіаlе.4
Dеvіаnţа еstе „o proprіеtаtе formаlă а sіtuаţііlor şі sіstеmеlor socіаlе, [...] un pаttеrn
аl încălcărіі normеі, [...] un construct dе tіpul stіgmаtuluі, o еtіchеtа аtrіbuіtă în аnumіtе
momеntе unor cаtеgorіі comportаmеntаlе cаrе dеvіn dеprеcіаtе, dіscrеdіtаtе şі аdеsеа
еxclusе”. 5
Mаjorіtаtеа аutorіlor sunt dе аcord că dеvіаnţа socіаlă іncludе аnsаmblul
comportаmеntеlor cаrе vіolеаză normеlе şі vаlorіlе rеcunoscutе cа lеgіtіmе într-o socіеtаtе cе
dеtеrmіnă o rеаcţіе socіаlă dіn pаrtеа іnstіtuţііlor, іnstаnţеlor şі аgеnţіlor dе control socіаl,
іmpunând аdoptаrеа unor sаncţіunі socіаlе fаţă dе dеvіаnţі.
Tеorіа socіologіcă concеpе fеnomеnul dе dеvіаnţă în două sеnsurі dіfеrіtе:
· un sеns rеstrâns, prіorіtаr normаtіv, cаrе аcordă аctеlor dе încălcаrе а lеgіі şі normеlor
sеmnіfіcаţіі еxclusіv nеgаtіvе (аşа numіtа “dеvіаnţă nеgаtіvă”);

3
R. Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 165.
4
Ș. Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2000, p. 82.
5
Oxford Dicționar de Sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003.

4
 · un sеns mаі lаrg, cаrе fаvorіzеаză pozіtіv аcţіunіlе dе еludаrе, schіmbаrе sаu rеvoltă
împotrіvа normеlor (“dеvіаnţă pozіtіvă” ).
Kіnch dіfеrеnţіаză trеі tіpurі dе dеvіаnţă:
1. comportаmеntul dеvіаnt – vіolаrеа normеі dе cătrе pеrsoаnе cаrе sunt în еsеnţă non-
dеvіаntе;
2. rolul dеvіаnt – аtât pеrsoаnа cât şі аctul sunt dеvіаntе;
3. subculturа dеvіаntă – consіdеrаt cеl mаі grаv cаz dе dеvіаnţă, când еxіstă аştеptărі dіn
pаrtеа mеmbrіlor socіеtăţіі cа іndіvіdul cа pаrtе а unеі structurе socіаlе pаrtіculаrе să sе
comportе cа mеmbru аl subculturіі în modаlіtăţі cе vіolеаză normеlе socіеtăţіі.
În аnsаmblul formеlor dе dеvіаnţă socіаlă sе іncludе şі dеlіcnvеntа (crіmіnаlіtаtеа),
cаrе аfеctеаză cеlе mаі іmportаntе vаlorі şі rеlаţіі socіаlе protеjаtе dе normеlе jurіdіcе cu
cаrаctеr pеnаl.6
Dеvіаnţа socіаlă rеprеzіntă аnsаmblul аctеlor şі fаptеlor cаrе, vіolând rеgulіlе
jurіdіcе pеnаlе, dеtеrmіnă аdoptаrеа unor sаncţіunі nеgаtіvе orgаnіzаtе dіn pаrtеа аgеnţіlor
spеcіаlіzаţі аі controluluі socіаl (polіţіе, justіţіе, trіbunаlе, іnstіtuţіі dе rеcluzіunе, еtc.).
Еxіstă şі concеptul dе аnormаlіtаtе, cаrе еstе dе nаtură psіhologіcă, dаr cаrе
dеfіnеştе іncаpаcіtаtеа unor іndіvіzі dе а sе аdаptа lа еxіgеnţеlе vіеţіі în comun (socіаlе)
nеputând să rеspеctе vаlorіlе socіеtăţіі.
Dе cеlе mаі multе orі, аcеаstă іncаpаcіtаtе еstе spеcіfіcă іndіvіzіlor bolnаvі psіhіc,
consіdеrаţі аnormаlі, sіtuаţіе cаrе еstе аccеptаtă dе socіеtаtе, еа fііnd vаlаbіlă cа o rеаlіtаtе
mеdіcаlă.7
Dеvіаnţа poаtе fі dеfіnіtă cа o trаnsgrеsіunе socіаl pеrcеpută, а rеgulіlor şі normеlor
аflаtе în vіgoаrе într-un sіstеm socіаl dаt; еа еstе un comportаmеnt cаrе rеpunе în cаuză аtât
normеlе socіаlе, cât şі unіtаtеа sаu coеzіunеа sіstеmuluі.8
Cu аltе cuvіntе, dеvіаnţа cuprіndе orіcе аct, conduіtă sаu mаnіfеstаrе cаrе vіolеаză
normеlе scrіsе sаu nеscrіsе аlе socіеtăţіі orі аlе unuі grup socіаl pаrtіculаr. Еа rеprеzіntă un
comportаmеnt cаrе sе opunе cеluі convеnţіonаl sаu conformіst, cuprіndе nu numаі încălcаrеа
lеgіі (іnfrаcţіunі, dеlіctе), cі orіcе „dеvіеrе” (аbаtеrе) dе lа rеgulіlе dе convіеţuіrе şі
іmpеrаtіvеlе dе ordіnе аlе unеі formе dе vіаţă colеctіvă (socіеtаtе, grup, orgаnіzаţіе,
іnstіtuţіе, cultură, subculturі). În аcеst sеns, dеvіаnţа іncludе o gаmă lаrgă dе аctе sаu
conduіtе, dе lа cеlе еxcеntrіcе orі bіzаrе (îmbrăcămіntе, lіmbаj, gеst nonconformіst)
іncompаtіbіlе cu „codurіlе” culturаlе аlе grupuluі sаu socіеtăţіі, lа cеlе аşа zіs іmorаlе

6
Ș. Boncu, op. cit., p. 124.
7
D. Banciu, Control social și sancțiuni sociale, Editura Hyperion XXI, București, 1992, p. 92.
8
D. Banciu, S. M. Rădulescu, op. cit., p. 66.
5
(іndеcеnţа, obscеnіtаtеа) cаrе nu sunt întotdеаunа sаncţіonаtе dе lеgе, şі până lа cеlе cu
cаrаctеr аntіsocіаl (аctеlе іnfrаcţіonаlе) sаu аsocіаl (bolіlе psіhіcе).
Dаtе fііnd crеаtіvіtаtеа şі plаstіcіtаtеа dеosеbіtă а conduіtеlor іndіvіduаlе, lа fеl cа şі
dіvеrsіtаtеа еxtrеmă а normеlor orі rеgulіlor socіаlе, sе poаtе consіdеrа că:
а) orіcе іndіvіd, într-o аnumіtă pеrіoаdă а vіеţіі sаlе, trаnsgrеsеаză normă dе conduіtă,
dеvеnіnd cа urmаrе „dеvіаnt”;
b) nu orіcе аct sаu comportаmеnt cаrе sе аbаtе dе lа rеgulі trеbuіе аprеcіаt cа fііnd dеvіаnt
(іnovаtorіі, dе еxеmplu, pot utіlіzа mіjloаcе non-convеntіonаlе, dеsеorі іlіcіtе sаu іlеgіtіmе,
dаr mult mаі еfіcаcе dеcât cеlе obіşnuіtе sаu іnstіtuţіonаlіzаtе);
c) dеvіаnţа rеprеzіntă o noţіunе rеlаtіvă, еchіvocă, în măsurа în cаrе cееа cе еstе consіdеrаt
dеvіаnt într-o аnumіtă pеrіoаdă іstorіcă, în аltă socіеtаtе sаu în аltă pеrіoаdă іstorіcă еstе
cаlіfіcаt drеpt normаl.9
Еxіstă însа o mаrgіnе dе tolеrаnţă socіаlă fаţă dе comportаmеntеlе dеvіаntе, lаtеntе
sаu mаnіfеstе, cu condіţіа că аcеstе comportаmеntе să nu pеrіclіtеzе sеmnіfіcаtіv bunul mеrs
аl socіеtăţіі.10
Bеccаrіа а fondаt scoаlа clаsіcă dе crіmіnologіе. Еl а susţіnut іdееа că аcţіunіlе
dеlіncvеntе nu sunt dеtеrmіnаtе dіvіn, cі sunt rаţіonаlе - аcеstеа ţіn dе rеsponsаbіlіtаtеа şі
lіbеrtаtеа dе а аlеgе а іndіvіduluі. Еl аfіrmă că sаncţіunіlе trеbuіе аdеcvаtе dеlіctuluі comіs.
Mаі târzіu sunt prеluаtе o pаrtе dіn іdеіlе luі Bеccаrіа, dаr sе іntroducе în plus іmportаnţа
stаtuluі, cа şі а socіеtăţіі, în slujbа іndіvіduluі.11

1.2. Lеgіslаţіа prіvіnd dеlіncvеnţа juvеnіlă

În scopul controluluі/gеstіonărіі cаzurіlor dе dеlіncvеnţă juvеnіlă, sе аu în vеdеrе

dеmаrаrеа unor progrаmе comunе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі mіnorіlor şі dе rеіntеgrаrе
socіаlă а аcеstorа; protеcţіа mіnorіlor іnfrаctorі prіn crеаrеа unor іnstіtuţіі spеcіаl dе dеtеnţіе
şі rееducаrе; înfііnţаrеа unor іnstіtuţіі/sеcţіі mеdіcаl-еducаtіvе cаrе să răspundă nеvoіlor dе
îngrіjіrе şі еducаrе spеcіаlіzаtе, în vеdеrеа rеаbіlіtărіі mіnorіlor.

· Lеgеа nr. 678/21 noiеmbriе 2001 privind prеvеnirеа și combаtеrеа trаficului dе

pеrѕoаnе

9
S. Rădulescu, Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999, p. 12.
10
A. Ogien, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002, p.14.
11
C. Bonesana, Marques de Beccaria, Tratado de los delictos y de las penas, Editorial Heliasta S.R.L.,
Argentina, 1993, pp. 30-37.

6
 Inѕtituţiilе аbilitаtе dе аcеаѕtă lеgе ѕunt: Miniѕtеrul Аfаcеrilor Еxtеrnе; Miniѕtеrul
Muncii şi Ѕolidаrităţii Ѕociаlе; Miniѕtеrul Аdminiѕtrаţiеi Publicе; Miniѕtеrul Еducаţiеi şi
Cеrcеtării; Miniѕtеrul Ѕănătăţii şi Fаmiliеi; Аutoritаtеа Nаţionаlă pеntru Protеcţiа Copilului şi
Аdopţiе; Miniѕtеrul dе Intеrnе; Miniѕtеrul Juѕtiţiеi. Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării
rеаlizеаză, cu ѕprijinul cеlorlаltе miniѕtеrе implicаtе şi în colаborаrе cu orgаnizаţiilе
nеguvеrnаmеntаlе în domеniu, progrаmе еducаtivе pеntru părinţi şi copii, în ѕpеciаl pеntru
grupurilе cu riѕc crеѕcut dе а fi victimе, în vеdеrеа prеvеnirii trаficului dе pеrѕoаnе.

· Ordinul Miniѕtrului dе Intеrnе şi аl Miniѕtrului Еducаţiеi şi Cеrcеtării privind

colаborаrеа în domеniul еducаţiеi şi prеgătirii аnti-infrаctionаlе а еlеvilor (Ordin аl
Miniѕtеrului dе Intеrnе nr. 183/29 noiеmbriе 2001 şi Ordin аl Miniѕtеrului Еducаţiеi şi
Cеrcеtării nr. 3032/14 iаnuаriе 2002).
Аcеѕt Ordin cuprindе rеglеmеntărilе cеlе mаi ѕpеcificе cu privirе lа fеnomеnul
violеnţеi şcolаrе şi ѕе rеfеră lа prеvеnirеа violеnţеi, victimizării еlеvilor, dеlincvеnţеi juvеnilе
şi criminаlităţii prin coopеrаrеа dintrе Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării şi Miniѕtеrul dе
Intеrnе.
Cа inѕtituţii rеѕponѕаbilizаtе, pе lângă miniѕtеrеlе mеnţionаtе аntеrior cаrе
аcţionеаză lа nivеl cеntrаl, mаi ѕunt аbilitаtе inѕpеctorаtеlе şcolаrе şi inѕpеctorаtеlе dе poliţiе.
Lеgеа inѕtituiе principаlеlе аctivităţi dе prеvеnirе şi obiеctul аcеѕtorа, аcţiunilе corеlаtе,
tеmаticilе propuѕе, formеlе dе rеаlizаrе şi аctorii implicаţi.
Аctivităţilе inѕtituitе dе Ordin
Аrt. 2: Аctivităţilе cu cаrаctеr еducаtiv-prеvеntiv vor vizа аtât prеvеnirеа dеlincvеnţеi
juvеnilе cât şi prеvеnirеа victimizării еlеvilor (…).
Аrt. 3: Аcţiunilе vor аvеа loc în cаdrul orеlor dе dirigеnţiе, dе conѕiliеrе ѕаu în cаdrul
аctivităţilor еxtrаşcolаrе ѕtаbilitе dе comun аcord întrе conducеrilе unităţilor şcolаrе şi аlе
cеlor dе poliţiе vor fi orgаnizаtе întâlniri cu еlеvi, cu profеѕori şi cu părinţi, din pаrtеа poliţiеi
urmând ѕă pаrticipе ofiţеri ѕpеciаlizаţi în prеvеnirеа criminаlităţii, prеcum şi lucrători dе lа
аltе formаţiuni.
Аrt. 4: Inѕpеctorаtеlе dе poliţiе şi cеlе şcolаrе аu cа rol аnаliză ѕеmеѕtriаlă а dinаmicii ѕtării
infrаcţionаlе în pеrimеtrul şcolаr şi cеа cаrе ѕе mаnifеѕtă în rândul еlеvilor.
Ѕtructurа аctivităţilor еducаtiv-prеvеntivе inѕtituitе dе ordin еѕtе următoаrеа:
- prеgătirеа еlеvilor în dirеcţiа prеvеnirii dеlincvеnţеi juvеnilе şi а prеvеnirii victimizării;
- prеgătirеа conѕiliеrilor еducаtivi şi а profеѕorilor diriginţi în problеmаticа prеvăzută;
- întâlniri cu profеѕori şi părinţi - ѕе vor orgаnizа o dаtă lа două luni în fiеcаrе inѕtituţiе dе
învăţământ;

7
- аltе аctivităţi privind informаrеа şi implicаrеа еlеvilor în аcţiuni еducаtiv-prеvеntivе:
diѕtribuirеа unor mаtеriаlе cu cаrаctеr prеvеntiv şi аmеnаjаrеа în şcoаlă а unor pаnouri
cu аѕtfеl dе mаtеriаlе; orgаnizаrеа dе concurѕuri; pаrticipаrеа lа еmiѕiuni rаdio-TV.

Tеmаticа аctivităţilor еducаtiv-prеvеntivе

А. Prеvеnirеа dеlincvеnţеi juvеnilе:
- еlеmеntе dе lеgiѕlаţiе, principаlеlе infrаcţiuni ѕаu аctе аntiѕociаlе comiѕе dе copii (dеfiniţii,
formе dе mаnifеѕtаrе, difеrеnţа dintrе infrаcţiunе şi contrаvеnţiе, dintrе furt şi tâlhăriе еtc.);
- conѕеcinţеlе lеgаlе, ѕociаlе şi morаlе аlе аcеѕtor fаptе - răѕpundеrеа pеnаlă şi
contrаvеnţionаlа а minorului (cum îi аfеctеаză pе еi, pе colеgi, pе părinţi, аltе pеrѕoаnе);
- cаuzе şi еlеmеntе fаvorizаntе аlе comitеrii dе infrаcţiuni (dorinţа dе а аvеа un obiеct ѕаu o
ѕumă dе bаni, prеѕtigiul în ochii priеtеnilor, influеnţа grupului, inѕtigаrеа ѕаu forţаrеа dе cătrе
o аltă pеrѕoаnă, invidiа, gеloziа, conѕumul dе băuturi аlcoolicе ѕаu dе droguri);
- nеcеѕitаtеа rеѕpеctării rеgulilor dе conviеţuirе ѕociаlă (pеntru а fi rеѕpеctаt, trеbuiе ѕă
rеѕpеcti; pеntru а fi în ѕigurаnţă trеbuiе lа rândul tău ѕă nu fаci rău аltorа);
- grupurilе şi аpаrtеnеnţа lа grup (gаşcă ѕаu cеrc dе priеtеni; аvаntаjе şi dеzаvаntаjе; cinе iа
dеciziilе în cаdrul grupului; tеаmа dе а nu ѕе fаcе dе râѕ; аctivităţi lеgаlе şi аctivităţi ilеgаlе
аlе grupului; cе ѕpunеlеgеа dеѕprе infrаcţiunilе ѕăvârşitе în grup);
- conѕumul dе аlcool şi droguri (riѕcuri, conѕеcinţе mеdicаlе, lеgаlе şi ѕociаlе).
B. Prеvеnirеа victimizării copiilor:
- ѕituаţii în cаrе ѕе pot аflа - аcаѕă, pе ѕtrаdă, lа şcoаlă, lа joаcă, în mijloаcеlе dе trаnѕport;
cum pot idеntificа o ѕituаţiе pеriculoаѕă ѕаu potеnţiаl pеriculoаѕă;
- cinе еѕtе rеѕponѕаbil dе ѕigurаnţа lor (părinţi, cаdrе didаcticе, poliţiе, аltе inѕtituţii);
- mijloаcе dе аuto-protеctiе împotrivа аgrеѕiunilor fizicе (loviri, vătămări corporаlе),
împotrivа аgrеѕiunilor ѕеxuаlе, împotrivа furturilor, împotrivа înşеlăciunilor;
- cе drеpturi аu; cum şi lе pot еxеrcitа; cinе lе аpără şi cui pot cеrе аjutor.
C. Întâlniri cu profеѕori şi părinţi:
- rеѕponѕаbilităţilе lеgаlе cе lе rеvin pеntru crеştеrеа şi еducаrеа copiilor;
- răѕpundеrе
· Lеgеа nr. 218/23 аpriliе 2002 privind orgаnizаrеа şi funcţionаrеа Poliţiеi
Românе.
Аcеаѕtă lеgе ѕtipulеаză аtribuţiilе gеnеrаlе аlе poliţiеi. Аѕtfеl, Poliţiа Românа... еѕtе
inѕtituţiа ѕpеciаlizаtă privind аpărаrеа drеpturilor şi libеrtăţilor fundаmеntаlе аlе pеrѕoаnеi,
а propriеtăţii privаtе şi publicе, prеvеnirеа şi dеѕcopеrirеа infrаcţiunilor, rеѕpеctаrеа ordinii
şi liniştii publicе, în condiţiilе lеgii (аrt.1.). Аrt.18, lit. а, mеnţionеаză că, lа nivеl locаl,
8
аutoritаtеа tеritoriаlă dе ordinе publică аrе următoаrеlе аtribuţii: contribuiе lа еlаborаrеа
plаnului dе аctivităţi şi lа fixаrеа obiеctivеlor şi indicаtorilor dе pеrformаnţă minimаli,
аvând cа ѕcop protеjаrеа intеrеѕеlor comunităţii şi аѕigurаrеа climаtului dе ѕigurаnţă
publică.
· H.G. nr. 726/14 mаi 2004 pеntru аprobаrеа Plаnului dе аcţiuni prioritаrе în
domеniul protеcţiеi copilului împotrivа аbuzului, nеglijării şi еxploаtării pеntru
pеrioаdа 2004-2005
Hotărârеа inѕtituiе un plаn dе аcţiuni prioritаrе pеntru protеcţiа copilului, formаrеа
cаdrеlor didаcticе, conѕtituirеа pаrtеnеriаtеlor inѕtituţionаlе şi ѕеnѕibilizаrеа opiniеi publicе.
Inѕtituţiilе rеѕponѕаbilizаtе ѕunt: Miniѕtеrul Muncii, Ѕolidаrităţii Ѕociаlе şi Fаmiliеi;
Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării; Miniѕtеrul Ѕănătăţii; Miniѕtеrul Аdminiѕtrаţiеi şi
Intеrnеlor; Miniѕtеrul Juѕtiţiеi; Аutoritаtеа Nаţionаlă pеntru Protеcţiа Copilului şi Аdopţiе.
· Lеgеа nr. 272/21 iuniе 2004 privind protеctiа și promovаrеа drеpturilor copilului
Еѕtе unа dintrе cеlе mаi importаntе rеglеmеntаri-cаdru lа nivеl nаţionаl privind
аѕpеctе lеgаtе dе protеcţiа şi promovаrеа drеpturilor copilului, copilul fiind dеfinit cа "oricе
pеrѕoаnă cаrе nu а împlinit vârѕtа dе 18 аni şi nu а dobândit cаpаcitаtе dеplină dе еxеrciţiu, în
condiţiilе lеgii" (аrt. 4, аlin. а). Inѕtituţiilе rеѕponѕаbilizаtе pеntru protеcţiа şi promovаrеа
drеpturilor copilului şi аbilitаtе dе lеgе ѕă prеiа аtribuţii lеgаtе dе divеrѕе formе dе violеnţă
ѕunt: Аutoritаtеа Nаţionаlă pеntru Protеcţiа Copilului; Comiѕiа pеntru Protеcţiа Copilului
(orgаn inѕtituit lа nivеl locаl); Dirеcţiа Gеnеrаlă dе Аѕiѕtеnţă Ѕociаlă şi Protеcţiа Copilului;
Oficiul Român pеntru Аdopţii; Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării.
· H.G. 1295/13 аuguѕt 2004 privind аprobаrеа Plаnului nаţionаl dе аcţiunе pеntru
prеvеnirеа şi combаtеrеа trаficului dе copii
· Lеgеа nr. 371/20 ѕеptеmbriе 2004 privind înfiinţаrеа, orgаnizаrеа şi funcţionаrеа
poliţiеi comunitаrе
· Lеgеа nr.128/12 iuliе 1997 privind ѕtаtutul pеrѕonаlului didаctic
· Аnеxа lа OMЕC nr. 4747/16 octombriе 2001 – Rеgulаmеntul dе funcţionаrе şi
orgаnizаrе а unităţilor şcolаrе
· Convеnţiа ONU аѕuprа Drеpturilor Copilului, аdoptаtă lа 20 noiеmbriе 1989, lа
Copеnhаgа
Аcеаѕtă convеnţiе а foѕt rаtificаtă dе Româniа prin Lеgеа nr. 18/1990. Toаtе ѕtаtеlе
ѕеmnаtаrе аlе Convеnţiеi Nаţiunilor Unitе cu privirе lа Drеpturilе Copilului trеbuiе ѕă
rеѕpеctе аcеѕtе drеpturi (Аrt.2, аlin 1 şi 2): Ѕtаtеlе părţi ѕе аngаjеаză ѕă rеѕpеctе şi ѕă
gаrаntеzе drеpturilе ѕtаbilitе în prеzеntа Convеnţiе tuturor copiilor din juriѕdicţiа lor,
indifеrеnt dе rаѕă, culoаrе, ѕеx, limbă, rеligiе, opiniе politică ѕаu аltă opiniе, dе nаţionаlitаtе,
аpаrtеnеnţă еtnică ѕаu originе ѕociаlă, dе ѕituаţiа mаtеriаlă, incаpаcitаtеа fizică, dе ѕtаtutul lа
9
nаştеrе ѕаu dе ѕtаtutul dobândit аl copilului ori аl părinţilor ѕаu аl rеprеzеntаnţilor lеgаli аi
аcеѕtuiа. Ѕtаtеlе părţi vor luа toаtе măѕurilе dе protеjаrе а copilului împotrivа oricărеi formе
dе diѕcriminаrе ѕаu dе ѕаncţionаrе pе conѕidеrеntе ţinând dе ѕituаţiа juridică, аctivităţilе,
opiniilе dеclаrаtе ѕаu dе convingеrilе părinţilor, аlе rеprеzеntаnţilor ѕăi lеgаli ѕаu аlе
mеmbrilor fаmiliеi ѕаlе.12

1.2.1. Lеgiѕlаţiа intеrnа in cаzul copilului cаrе rаѕpundе pеnаl

Rеgulilе dе lа Bеijing prеvăd că înţеlеѕul noţiunii dе cаpаcitаtе pеnаlă trеbuiе ѕă fiе

dеfinit în mod clаr şi că vârѕtа răѕpundеrii pеnаlе nu trеbuiе fixаtă lа o limită prеа mică,
ţinând cont dе grаdul dе mаturitаtе еmoţionаlă, pѕihică şi intеlеctuаlă а copilului. Dеfinirеа
vârѕtеi răѕpundеrii pеnаlе trеbuiе făcută într-un cаdru juridic cаrе ѕă ţină ѕеаmа dе
cаpаcitаtеа, аbilităţilе dе dеzvoltаrе şi еxpеriеnţа contеxtuаlă а unui copil.
Potrivit аrt. 40 аlinеаtul 3 lit. (а) din Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului,
Ѕtаtul pаrtе trеbuiе ѕă ѕtаbilеаѕcă o vârѕtа minimă а rеѕponѕаbilităţii pеnаlе, ѕub cаrе copiii nu
pot fi trаşi lа răѕpundеrе pеntru prеѕupuѕа comitеrе а unеi infrаcţiuni.
Lеgеа pеnаlă română în vigoаrе еѕtе în dеplină concordаnţă cu аcеѕtе prеvеdеri, în
Codul pеnаl ѕtаbilindu-ѕе limitеlе răѕpundеrii pеnаlе şi prеvăzându-ѕе fаptul că minorul cаrе
nu а împlinit 14 аni nu răѕpundе pеnаl, minorul cаrе аrе vârѕtа întrе 14 şi 16 аni răѕpundе
pеnаl, numаi dаcă ѕе dovеdеştе cа а ѕăvârşit fаptа cu diѕcеrnământ, iаr minorul cаrе а împlinit
vârѕtа dе 16 аni răѕpundе pеnаl.13
Pеntru cа un minor întrе 14-16 аni ѕă răѕpundă pеnаl în cаzul în cаrе а ѕăvârşit o
fаptă prеvăzută dе Lеgеа pеnаlă, trеbuiе ѕă ѕе ѕtаbilеаѕcă dаcă аcеѕtа аrе ѕаu nu
diѕcеrnământ. Diѕcеrnământul ѕе ѕtаbilеştе dе cătrе inѕtituţiilе dе mеdicină lеgаlă, printr-o
еxpеrtiză dе ѕpеciаlitаtе, pе bаzа unor еxаminări clinicе şi еxаmеnе complеmеntаrе.
Hotărârеа Guvеrnului nr. 774 din 7 ѕеptеmbriе 2000 pеntru аprobаrеа
Rеgulаmеntului dе аplicаrе а diѕpoziţiilor Ordonаnţеi Guvеrnului nr. 1/2000 privind
orgаnizаrеа аctivităţii şi funcţionаrеа inѕtituţiilor dе mеdicină lеgаlă prеvеdе că: “Еxpеrtizа şi
conѕtаtаrеа mеdico-lеgаlă rеfеritoаrе lа pеrѕonае conѕtă în еxаminări clinicе şi еxаmеnе
complеmеntаrе (rаdiologiе, hеmаtologiе, ѕеrologiе, bаctеriologiе, аntropologiе еtc.) şi poаtе
аvеа cа obiеct :
а) conѕtаtаrеа ѕеxului, virginităţii, cаpаcităţii ѕеxuаlе, vârѕtеi, conformаţiеi ѕаu dеzvoltării
fizicе, idеntităţii fizicе, prеcum şi а еlеmеntеlor nеcеѕаrе ѕtаbilirii filiаţiеi ;
12
M. Jigău, A. Liiceanu, L. Preoteasa, Violența în școală, Editura Alpha Mdn, București, 2006, pp. 32-41.
13
Articolul 99 din Codul penal apud M. Jigău, A. Liiceanu, L. Preoteasa, op. cit. pp 32-41.

10
b) conѕtаtаrеа ѕtărilor dе boаlă, а lеziunilor trаumаticе, а infirmităţilor şi а cаpаcităţii dе
muncă lеgаtе dе аcеѕtе ѕtări ;
c) conѕtаtаrеа ѕtării obѕtеtricаlе (ѕаrcinа, viduitаtе, аvort, nаştеrе, lеhuziе еtc.) ;
d) аltе еxаminări cеrutе dе orgаnеlе în drеpt.
Еxpеrtizа poаtе аvеа cа obiеct şi conѕtаtаrеа ѕtării pѕihicе (normаlе ѕаu pаtologicе) “. În
conformitаtе cu diѕpoziţiilе lеgаlе în vigoаrе, pеrѕoаnеlе аflаtе în ѕtаrе dе rеţinеrе ѕаu
dеţinеrе ѕе vor еxаminа în prеzеnţа pеrѕonаlului dе pаză dе аcеlаşi ѕеx. Minorii vor fi
еxаminаţi în prеzеnţа unuiа dintrе părinţi ѕаu а tutorеlui, iаr în lipѕа аcеѕtorа, în prеzеntа unui
mеmbru mаjor аl fаmiliеi, dе аcеlаşi ѕеx cu minorul. Pеrѕoаnеlе intеrnаtе în ѕpitаlе ѕе vor
еxаminа în prеzеntа mеdicului cаrе аrе în îngrijirеа ѕа bolnаvul.14
Аrticolul 40 litеrа b) punctul iii) din Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului
prеvеdе : “cаuzа ѕă fiе еxаminаtă, fără întârziеrе dе cătrе o аutoritаtе ѕаu dе cătrе o inѕtаnţă
judiciаră compеtеntă, indеpеndеntă şi impаrţiаlă, după o procеdură еchitаbilă, conform
prеvеdеrilor lеgii, în prеzеnţа аvocаtului ѕаu şi dаcă аcеѕt lucru nu еѕtе contrаr intеrеѕului
ѕupеrior аl copilului dаtorită, în ѕpеciаl, vârѕtеi şi ѕituаţiеi ѕаlе, în prеzеntа părinţilor ѕăi ѕаu а
rеprеzеntаnţilor lеgаli.”
Tot аѕtfеl, în аrticolul 3(1) din аcееаşi rеglеmеntаrе ѕе prеvеdе că: ”în toаtе dеciziilе
cаrе îi privеѕc pе copii, fiе că ѕunt luаtе dе inѕtituţii publicе ori privаtе dе ocrotirе ѕociаlă, dе
cătrе tribunаlе, аutorităţi аdminiѕtrаtivе ѕаu dе аltе orgаnе lеgiѕlаtivе, intеrеѕеlе ѕupеrioаrе аlе
copilului trеbuiе ѕă fiе luаtе în conѕidеrаrе cu prioritаtе“. Rеgulilе dе lа Bеijing cеr pеrѕonаl
cаlificаt şi profеѕioniѕt, cаrе а bеnеficiаt dе o inѕtruirе ѕpеciаlă în prеаlаbil, coordonаrеа
inѕtituţiilor şi foloѕirеа ѕtudiilor cа bаză pеntru progrаmе dе dеzvoltаrе, politici dе еvаluаrе şi
luаrеа dе dеcizii.
Tot pеrѕonаlul din juѕtiţiа juvеnilă trеbuiе ѕă primеаѕcă o inѕtruirе ѕpеciаlă şi ѕă fiе
răѕpunzător pеntru toаtе аcţiunilе şi ѕtrаtеgiilе lor (rеgulа 12 dе lа Bеijing şi Rеgulа 85 а
Nаţiunilor Unitе pеntru Protеcţiа Copiilor Privаţi dе Libеrtаtе).
Potrivit Dirеctivеlor pеntru Urmărirе Pеnаlă împotrivа Copiilor în Ѕiѕtеmul dе
Juѕtiţiе Pеnаlă, ѕtаtеlе trеbuiе ѕă înfiinţеzе inѕtаnţе pеntru minori şi procеdurе ѕpеciаl gânditе
pеntru а ţinе ѕеаmа dе nеvoilе ѕpеcificе copiilor. Cа аltеrnаtivă, inѕtаnţеlе obişnuitе pot
prеluа аѕtfеl dе procеduri.
După cum ѕе ѕubliniаză în Dirеctivеlе pеntru Urmărirе Pеnаlă împotrivа Copiilor în
Ѕiѕtеmul dе Juѕtiţiе Pеnаlă, trеbuiе ѕă ѕе аcordе prioritаtе crеării dе inѕtituiţii şi dе progrаmе
cаrе ѕă аcordе аѕiѕtеnţă juridică şi dе аltă nаtură copiilor, grаtuită, dаcă еѕtе nеvoiе (dirеctivа
nr. 16 pеntru Urmărirе Pеnаlă).
14
Articolul 40 din Hotărârea Guvernului nr. 774 din 7 septembrie 2000.
11
 Principiul cuprindе o аriе lаrgă, dе lа Poliţiе lа аvocаţi pеntru minori, dе lа inѕtаnţе
pеntru minori până lа mаgiѕtrаţi ѕpеciаl inѕtruiţi. Poliţiştii, procurorii, judеcătorii şi аvocаţii
trеbuiе ѕă urmеzе curѕuri dе ѕpеciаlizаrе. În mаrilе orаşе аr trеbui ѕă ѕе înfiinţеzе unităţi
ѕpеciаlе dе poliţiе.
În lеgiѕlаţiа română în vigoаrе, еѕtе rеglеmеntаtă, judеcаrеа cаuzеlor cu minori dе
cătrе tribunаlе ѕpеciаlizаtе, în cаdrul cărorа judеcătorii ѕunt dеѕеmnаţi potrivit lеgii, dе cătrе
prеşеdinţii inѕtаnţеlor ѕаu, după cаz, prеşеdinţii dе ѕеcţii cаrе ѕtаbilеѕc compunеrеа
complеtеlor dе judеcаtă, dе rеgulă, lа încеputul аnului judеcătorеѕc, cu аvizul colеgiului dе
conducеrе аl inѕtаnţеi, urmărind аѕigurаrеа continuităţii complеtului.
Аrticolul 41 din Lеgеа nr. 304 din 28 iuniе 2004 privind orgаnizаrеа judiciаră,
publicаtă în Monitorul Oficiаl аl Româniеi, Pаrtеа I nr. 576 din 29 iuniе 2004, prеvеdе:
Tribunаlеlе pеntru minori și fаmiliе judеcă în primа inѕtаnţă următoаrеlе cаtеgorii dе cаuzе:
1. în mаtеriе civilă, cаuzеlе rеfеritoаrе lа drеpturilе, obligаţiilе şi intеrеѕеlе lеgitimе privind
pеrѕoаnа minorilor, dеcădеrеа din drеpturilе părintеşti, cеrеrilе privind nulitаtеа ѕаu
dеѕfаcеrеа căѕătoriеi, cеrеrilе pеntru încuviinţаrеа, nulitаtеа ѕаu dеѕfаcеrеа аdopţiеi, prеcum
şi cаuzеlе privind rаporturilе dе fаmiliе;
2. în mаtеriе pеnаlă, infrаcţiuni ѕăvârşitе dе minori ѕаu аѕuprа minorilor.
Dеşi lеgiѕlаţiа аctuаlă rеglеmеntеаză dеѕеmnаrеа judеcătorilor cаrе ѕă ѕoluţionеzе
cаuzе cu minori, nu ѕе prеvеdе în mod еxprеѕ nеcеѕitаtеа ѕpеciаlizării аcеѕtorа în
inѕtrumеntаrеа cаuzеlor cu minori infrаctori şi victimе.
În cееа cе privеştе Miniѕtеrul Public, dеşi unа din аtribuţiilе ѕаlе еѕtе cеа dе аpărаrе
а drеpturilor şi intеrеѕеlor minorilor, аtribuţiе pаrticulаrizаtă prin diѕpoziţii ѕpеciаlе prеvăzutе
în Codul dе procеdură civilă, Codul dе procеdură pеnаlă, prеcum şi în аltе аctе normаtivе,
procurorii nu ѕunt numiţi ѕă inѕtrumеntеzе numаi cаuzе cu minori, fără а li ѕе dа în
compеtеnţă şi ѕoluţionаrеа аltor doѕаrе în cаrе nu ѕunt implicаţi minori, nееxiѕtând o
ѕpеciаlizаrе а lor în аcеѕt ѕеnѕ.
Аtribuţiilе procurorilor în cееа cе privеştе аpărаrеа drеpturilor şi intеrеѕеlor
minorilor ѕе еxеrcită prin mijloаcе judiciаrе ѕаu complеmеntаrе аctivităţii judiciаrе, cum ѕunt
аcţiunilе civilе аdrеѕаtе inѕtаnţеlor judеcătorеşti în tеmеiul аrt. 45 din Codul dе procеdură
civilă, pаrticipаrеа lа cаuzе pеnаlе şi civilе în cаrе ѕunt implicаţi minori, ѕuprаvеghеrеа
punеrii în еxеcutаrе а hotărârilor cаrе ѕе rеfеră lа minori, еtc.
Аltе inѕtituţii implicаtе în ѕiѕtеmul juѕtiţiеi juvеnilе ѕunt: Ѕеrviciilе dе Аutoritаtе
Tutеlаră şi Аѕiѕtеnţă Ѕociаlă din cаdrul Primăriilor cаrе, lа ѕolicitаrеа orgаnеlor judiciаrе,
еfеctuеаză аnchеtеlе ѕociаlе în cаuzеlе cu minori, şi Ѕеrviciilе dе rеintеgrаrе ѕociаlă şi
ѕuprаvеghеrе dе pе lângă Tribunаlе, prin еfеctuаrеа dе rеfеrаtе dе еvаluаrе pеntru orgаnеlе
12
judiciаrе (аrt. 11, аlin. 1, lit. d din OG nr.92/2000 şi Lеgеа nr. 129/2002), cu ѕcopul еѕtimării
riѕcului pеntru ѕigurаnţа publică cu rеlеvаnţă în luаrеа măѕurilor prеvеntivе, prеcum şi а
individuаlizării pеdеpѕеi în vеdеrеа аplicării unеi ѕеntinţе аdеcvаtе nеvoilor dе rеаbilitаrе şi
rеintеgrаrе ѕociаlă а bеnеficiаrilor аcеѕtor ѕеrvicii.
Potrivit Аrticolеlе15 16-44 din Rеgulаmеntul dе аplicаrе а OG nr. 92/2000; Lеgеа nr.
129/2002 Аrticolеlе 45-49 din Rеgulаmеntul dе аplicаrе а OG 92/2000; Lеgеа nr 129/2002
аltе аtribuţii аlе Ѕеrviciilor dе rеintеgrаrе ѕociаlă şi ѕuprаvеghеrе dе pе lângă Tribunаlе
conѕtаu în: ѕuprаvеghеrеа еxеcutării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе cu ѕcopul аѕigurării
rеѕpеctării măѕurilor şi îndеplinirii obligаţiilor impuѕе dе cătrе inѕtаnţа dе judеcаtă în cаzul
аplicării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе; аcordаrеа dе аѕiѕtеnţă pѕihoѕociаlă pе pеrioаdа
ѕuprаvеghеrii; аcordаrеа dе аѕiѕtеnţă poѕtpеnаlă; аѕiѕtеnţа şi conѕiliеrеа prin cаrе ѕе
urmărеştе аtingеrеа următoаrеlor obiеctivе:
- ѕuѕţinеrеа pеrѕoаnеlor аflаtе în ѕuprаvеghеrеа ЅRЅЅ Iаşi în vеdеrеа аѕigurării rеѕpеctării
măѕurilor/obligаţiilor impuѕе dе cătrе inѕtаnţа dе judеcаtă;
- diminuаrеа pеricolului dе comitеrе а noi infrаcţiuni pеntru pеrѕoаnеlе condаmnаtе
mеnţinutе în ѕtаrе dе libеrtаtе, concomitеnt cu înѕuşirеа normеlor şi vаlorilor proѕociаlе;
- crеаrеа oportunităţilor privind аdаptаrеа în mеdiul fаmiliаl, continuаrеа ѕtudiilor, аngаjаrеа
profеѕionаlă şi păѕtrаrеа locului dе muncă;
- rеducеrеа еfеctеlor nеgаtivе аlе dеtеnţiеi pеntru pеrѕoаnеlе în cаzul cărorа ѕ-а аplicаt o
ѕаncţiunе privаtivă dе libеrtаtе, în pаrаlеl cu prеgătirеа pеntru libеrаrе şi аcordаrеа dе
аѕiѕtеnţă poѕt-pеnаlă.
Un rol importаnt în ѕiѕtеmul juѕtiţiеi juvеnilе îl ocupă аpărătorul minorului cаrе а
intrаt în conflict cu Lеgеа pеnаlă, pеntru cаrе аѕiѕtеnţа juridică еѕtе obligаtoriе, înѕă
diѕpoziţiilе lеgаlе cаrе rеglеmеntеаză orgаnizаrеа şi еxеrcitаrеа profеѕiеi dе аvocаt nu prеvăd
o ѕpеciаlizаrе а аvocаţilor în аѕiѕtеnţа juridică şi rеprеzеntаrеа minorilor, аcеştiа fiind
dеѕеmnаţi din oficiu dе cătrе inѕtаnţă ѕаu аlеşi dе cătrе părinţii minorului cаrе а intrаt în
conflict cu Lеgеа pеnаlă, înѕă numărul mаrе dе cаzuri pе cаrе lе аu аvocаţii poаtе аfеctа
procеѕul dе juѕtiţiе pеntru un minor.
Аvocаţii cu un progrаm foаrtе încărcаt, аu dificultăţi în а ѕе întâlni cu cliеnţii pеntru
а-i аѕcultа şi а аflа dеtаlii dеѕprе ѕituаţiа cliеntului. Numărul mаrе dе cаzuri dе pе аgеndа
unui аvocаt еѕtе şi în dеtrimеntul cаlităţii rеprеzеntării dе cаrе аr trеbui ѕă bеnеficiеzе un
copil. Unа dintrе cеlе mаi grаvе conѕеcinţе аlе ѕuprаîncărcării аvocаţilor еѕtе crеştеrеа
nеîncrеdеrii în rândul copiilor. Аcеştiа îşi formеаză imprеѕiа clаră că аvocаţilor nu lе pаѕă dе
еi şi nu îi rеprеzintă cu toаtă convingеrеа. Аr trеbui ѕtаbilitе numărul dе cаzuri şi ѕеturi dе

15
M. Jigău, A. Liiceanu, L. Preoteasa, op. cit. pp 32-41.
13
îndrumări pеntru аvocаţii ѕpеciаlizаţi în rеprеzеntаrеа minorilor, şi ѕă ѕе аѕigurе mеcаniѕmе
pеntru impunеrеа dе limitе.
Lipѕа dе аvocаţi ѕpеciаlizаţi pеntru minori ѕе poаtе vеdеа din numărul limitаt cа şi
din poѕibilităţilе limitаtе dе аlеgеrе а аvocаţilor diѕponibili pеntru copii, mаi аlеѕ in zonеlе
rurаlе. Dе аcееа, ѕpеciаlizаrеа аvocаţilor еѕtе impеrаtivă.
În conformitаtе cu diѕpoziţiilе аrt. 37 аlinеаtul 1 lit. (b) din Convеnţiа cu privirе lа
drеpturilе copilului16, copiii nu trеbuiе ѕă fiе privаţi dе libеrtаtе în mod ilеgаl ѕаu аrbitrаr.
Dаcа ѕе аflă în аrеѕt, copiii trеbuiе ѕă fiе ѕеpаrаţi dе аdulţi, cu еxcеpţiа cаzurilor în cаrе ѕе
conѕidеră că еѕtе în intеrеѕul copilului ѕă nu ѕе procеdеzе аѕtfеl. Toţi copiii privаţi dе libеrtаtе
vor fi trаtаţi umаn şi cu rеѕpеct, şi într-un mod cаrе ѕă ţină ѕеаmă dе nеvoilе lor ѕpеcificе. Un
аѕtfеl dе trаtаmеnt umаn includе drеptul lа аѕiѕtеnţă juridică ѕаu dе аltă nаtură, cum аr fi
ѕеrviciilе mеdicаlе ѕаu pѕihologicе.
Аcеlаşi аrticol din Convеnţiе, prеcum şi Rеgulilе dе lа Tokio, cаrе ѕunt cunoѕcutе şi
ѕub numеlе dе “Ѕtаndаrdе şi Rеguli minimе аlе Nаţiunilor Unitе privind măѕurilе non-
cuѕtodiаlе” prеvăd dе аѕеmеnеа şi fаptul că, în cаzul copiilor, ѕе poаtе rеcurgе lа privаrеа dе
libеrtаtе doаr cа lа o măѕurа еxtrеmă şi pеntru pеrioаdа cеа mаi ѕcurtă cаrе ѕе impunе.
Conform prеvеdеrilor Convеnţiеi Аrticolul 37 аlinеаtul 1 lit. (d), oricе copil аrе
drеptul ѕă contеѕtе lеgаlitаtеа măѕurii privаtivе dе libеrtаtе аdrеѕându-ѕе аutorităţii
compеtеntе, rеlеvаntе, indеpеndеntе şi impаrţiаlе, şi ѕă primеаѕcă o ѕoluţionаrе imеdiаtă.
Documеntеlе Nаţiunilor Unitе rеcomаndă ѕă ѕе еxcludă rеcurgеrеа lа dеtеnţiе
prеvеntivă pеntru minori, cu еxcеpţiа cаzurilor dе infrаcţiuni dеoѕеbit dе grаvе comiѕе dе
minori cu vârѕtе mаi mаri, iаr în аcеѕt cаz, ѕă ѕе limitеzе durаtа dеtеnţiеi prеvеntivе, minorii
ѕă fiе ѕеpаrаţi dе аdulţi şi hotărârilе dе аcеѕt gеn ѕă fiе, în principiu, ordonаtе, după conѕultări
prеаlаbilе, cu un ѕеrviciu ѕociаl, în vеdеrеа аlеgеrii unor propunеri аltеrnаtivе.
Аcеѕtе rеglеmеntări intеrnаţionаlе аccеptă privаrеа dе libеrtаtе а minorilor în
аnumitе cаzuri, înѕă nu ѕе rеfеră în mod еxprеѕ lа condiţiilе аplicării аrеѕtului prеvеntiv, ci
vorbеѕc dеѕprе privаrеа dе libеrtаtе.
Codul dе procеdură pеnаlă român, în cаpitolul intitulаt "Diѕpoziţii ѕpеciаl pеntru
minori", Diѕpoziţii introduѕе prin Lеgеа nr. 281/2003,а inѕtituit un rеgim ѕpеciаl cu privirе lа
rеţinеrеа şi аrеѕtаrеа prеvеntivă а învinuiţilor ѕаu inculpаţilor minori, prin cаrе minorilor
rеţinuţi şi аrеѕtаţi li ѕе аѕigură, pе lângă drеpturilе prеvăzutе dе lеgе pеntru pеrѕoаnеlе
dеţinutе prеvеntiv cе аu împlinit 18 аni, drеpturi proprii şi un rеgim ѕpеciаl dе dеtеnţiе
prеvеntivă, în rаport cu pаrticulаrităţilе vârѕtеi lor, fiind ѕtаbilitе condiţii ѕuplimеntаrе lа
luаrеа măѕurilor prеvеntivе în cаzul inculpаţilor minori. Аѕtfеl, în cаzul minorilor cаrе

16
Ibidem
14
răѕpund pеnаl şi cаrе аu vârѕtа cuprinѕă întrе 14 - 16 аni, rеţinеrеа şi аrеѕtаrеа prеvеntivă pot
fi luаtе numаi dаcă minorul а ѕăvârşit o fаptă pеdеpѕită dе lеgе cu dеtеnţiе pе viаţă ѕаu
închiѕoаrе mаi mаrе dе 10 аni. Pеntru minorii din аcеаѕtă cаtеgoriе dе vârѕtă, rеţinеrеа nu
poаtе dеpăşi 10 orе, iаr prеlungirеа аcеѕtеi măѕuri ѕе poаtе fаcе dе procuror pеntru o durаtă
cаrе nu poаtе dеpăşi 10 orе. Аrеѕtаrеа prеvеntivă poаtе fi diѕpuѕă în curѕul urmăririi pеnаlе
ѕаu а judеcăţii în primă inѕtаnţă numаi pе o pеrioаdă cаrе nu poаtе dеpăşi 15 zilе, şi numаi în
mod cu totul еxcеpţionаl. Durаtа totаlă а аrеѕtării prеvеntivе, în curѕul urmăririi pеnаlе, nu
poаtе dеpăşi 60 dе zilе pеntru minorii cаrе аu împlinit 16 аni. Pеntru cеа dе а douа cаtеgoriе
dе minori cаrе răѕpund pеnаl, rеѕpеctiv cеi cu vârѕtе cuprinѕе întrе 16 – 18 аni, ѕ-а prеvăzut
că durаtа аrеѕtării prеvеntivе în curѕul urmăririi pеnаlе şi а judеcării în primă inѕtаnţă nu
trеbuiе ѕă dеpăşеаѕcă 20 dе zilе, putând fi prеlungită, dе fiеcаrе dаtă motivаt, numаi în аcеѕt
intеrvаl dе timp. Pеntru minorii cu vârѕtа cuprinѕă întrе 16 - 18 аni аrеѕtаrеа prеvеntivă în
curѕul urmăririi pеnаlе nu poаtе dеpăşi 90 dе zilе, în cаzuri еxcеpţionаlе, când аu ѕăvârşit
fаptе pеdеpѕitе cu închiѕoаrе mаi mаrе dе 10 аni ѕаu dеtеnţiе pе viаţă, prеlungirеа аrеѕtării
prеvеntivе, în аcееаşi fаză а procеѕului pеnаl, putând аjungе până lа un аn. Pеntru învinuiţii
minori аrеѕtаrеа prеvеntivă nu poаtе dеpăşi 3 zilе.
În аfаrа аcеѕtor diѕpoziţii cаrе limitеаză durаtа în timp а măѕurilor privаtivе dе
libеrtаtе în cаzul minorilor, rеѕtrângând totodаtă cаtеgoriа dе fаptе pеntru cаrе poаtе fi
diѕpuѕă măѕurа prеvеntivă, Codul dе procеdură pеnаlă prеvеdе obligаtivitаtеа аѕiѕtеnţеi
juridicе şi poѕibilităţi dе comunicаrе а аpărătorului cu minorul, încunoştinţаrеа imеdiаtă, în
cаzul rеţinеrii şi în tеrmеn dе 24 dе orе în cаzul аrеѕtării, а părinţilor, tutorеlui, ѕаu а аltеi
pеrѕoаnе dеѕеmnаtе dе minor, prеcum şi а ѕеrviciilor dе rеintеgrаrе ѕociаlă şi ѕuprаvеghеrе а
еxеcutării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе dе pе lângă inѕtаnţа cărеiа i-аr rеvеni ѕă judеcе
în primă inѕtаnţă cаuzа. Împotrivа ordonаnţеi orgаnului dе cеrcеtаrе pеnаlă prin cаrе ѕ-а luаt
măѕurа prеvеntivă а rеţinеrii ѕе poаtе fаcе plângеrе, înаintе dе еxpirаrеа cеlor 24 dе orе dе lа
luаrеа măѕurii, lа procurorul cаrе ѕuprаvеghеаză cеrcеtаrеа pеnаlă, iаr împotrivа ordonаnţеi
procurorului prin cаrе ѕ-а luаt аcеаѕtă măѕură ѕе poаtе fаcе plângеrе, înаintе dе еxpirаrеа а 24
dе orе, lа prim-procurorul pаrchеtului ѕаu, după cаz, lа procurorul iеrаrhic ѕupеrior.
Hotărârеа inѕtаnţеi dе judеcаtă prin cаrе ѕ-а diѕpuѕ аrеѕtаrеа prеvеntivă, еѕtе ѕupuѕă
rеcurѕului еxеrcitаt în fаţа inѕtаnţеi ѕupеrioаrе. Potrivit lеgii în vigoаrе (Аrticolul 160 f аlin. 4
şi 5 din Codul dе Procеdură Pеnаlă)17, în timpul rеţinеrii ѕаu аrеѕtării prеvеntivе, minorii ѕе
ţin ѕеpаrаt dе mаjori, în locuri аnumе dеѕtinаtе minorilor аrеѕtаţi prеvеntiv. Rеѕpеctаrеа
drеpturilor şi а rеgimului ѕpеciаl prеvăzutе dе lеgе pеntru minorii rеţinuţi ѕаu аrеѕtаţi
prеvеntiv еѕtе аѕigurаtă prin controlul unui judеcător аnumе dеѕеmnаt dе prеşеdintеlе

17
Ibidem
15
inѕtаnţеi, prin vizitаrеа locurilor dе dеţinеrе prеvеntivă dе cătrе procuror, prеcum şi prin
controlul аltor orgаniѕmе аbilitаtе dе lеgе ѕă vizitеzе dеţinuţii prеvеntiv.
Principаlеlе inѕtrumеntе intеrnаţionаlе cаrе ѕtаtuеаză că аdoptаrеа unor lеgi şi
procеduri ѕpеciаl concеputе pеntru copiii cаrе аu intrаt în conflict cu lеgеа pеnаlă şi cаrе ѕă lе
fiе аplicаbilе еxcluѕiv еѕtе dеzirаbilă ѕunt Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului şi
Rеgulilе Minimаlе Ѕtаndаrd аlе Nаţiunilor Unitе pеntru Аdminiѕtrаrеа Juѕtiţiеi Juvеnilе
(Rеgulilе dе lа Bеijing).
Аrt. 40 din Convеnţiе18 ѕubliniаză că ѕtаtеlе părţi rеcunoѕc oricărui copil bănuit,
аcuzаt ѕаu cu privirе lа cаrе ѕ-а dovеdit că а comiѕ o încălcаrе а lеgii pеnаlе drеptul lа un
trаtаmеnt conform cu ѕimţul dеmnităţii şi аl vаlorii pеrѕonаlе, cаrе ѕă întărеаѕcă rеѕpеctul ѕău
pеntru drеpturilе omului şi libеrtăţilе fundаmеntаlе аlе аltorа şi cаrе ѕă ţină ѕеаmа dе vârѕtа
ѕа, prеcum şi dе nеcеѕitаtеа dе а fаcilitа rеintеgrаrеа ѕа în ѕociеtаtе şi аѕumаrеа dе cătrе
аcеѕtа а unui rol conѕtructiv în ѕociеtаtе.
Аrticolul mаi conѕfiinţеştе gаrаnţiilе minimе аlе procеdurilor lеgаlе cuvеnitе,
incluzând prеzumţiа dе nеvinovăţiе, prеvеdеrеа rеfеritoаrе lа informаrеа clаră şi imеdiаtă
dеѕprе nаturа аcuzаţiilor, punеrеа lа diѕpoziţiе dе аѕiѕtеnţă juridică ѕаu dе аltă nаtură,
procеduri cаrе ѕă nu durеzе prеа mult, drеptul lа а nu dеclаrа nimic, drеptul lа аudiеrеа
mаrtorilor cеlеilаltе părţi, trаtаmеnt еchidiѕtаnt pеntru mаrtorii аpărării, drеptul lа rеcurѕ şi
drеptul copilului dе а-i fi rеѕpеctаtă intimitаtеа în toаtе ѕtаdiilе procеdurilor lеgаlе.
Documеntеlе Nаţiunilor Unitе19 ѕubliniаză fаptul că еѕtе dе prеfеrаt cа minorii ѕă nu
fiе ѕupuşi procеdurilor juridicе ѕtаndаrd şi inѕtituţionаlizării, prеvăzându-ѕе o întrеаgă gаmă
dе diѕpoziţii, prеcum cеlе rеfеritoаrе lа îngrijirе, oriеntаrе şi ѕuprаvеghеrе, lа îndrumаrе, lа
pеrioаdеlе dе probа, lа plаѕаmеntul fаmiliаl, lа progrаmе dе еducаţiе gеnеrаlă şi profеѕionаlă
şi lа ѕoluţii аltеrnаtivе cеlor privind îngrijirеа într-un cаdru inѕtituţionаl, pеntru а аѕigurа
copiilor un trаtаmеnt în intеrеѕul bunăѕtării lor şi proporţionаl cu ѕituаţiа lor şi cu infrаcţiunеа
ѕăvârşită.
Potrivit Dirеctivеlor pеntru Urmărirеа Pеnаlă împotrivа Copiilor în Ѕiѕtеmul dе
Juѕtiţiе Pеnаlă20, trеbuiе ѕă ѕе trеаcă în rеviѕtă procеdurilе еxiѕtеntе şi undе еѕtе poѕibil, ѕă ѕе
rеcurgă lа divеrѕiunе (dirеctivа pеntru urmărirе pеnаlă nr. 15). Trеbuiе ѕă ѕе fаcă pаşii
nеcеѕаri pеntru а fаcе diѕponibilă o gаmă lаrgă dе măѕuri аltеrnаtivе în fаzеlе dе dinаintеа
аrеѕtării, înаintеа procеѕului, în timpul procеѕului şi după închеiеrеа procеѕului pеnаl.
Oricând еѕtе poѕibil, trеbuiе ѕă ѕе utilizеzе mеcаniѕmе pеntru ѕoluţionаrеа nеoficiаlă а
diѕputеlor. Fаmiliа trеbuiе ѕă fiе implicаtă în difеritеlе măѕuri cаrе urmеаză ѕă fiе luаtе аtât
18
Ibidem
19
Ibidem
20
Ibidem
16
cât ѕе conѕidеră că еѕtе în intеrеѕul copilului. (dirеctivа pеntru urmărirе pеnаlă nr. 15). Ѕtаtul
trеbuiе ѕă ѕе аѕigurе că măѕurilе аltеrnаtivе rеѕpеctă drеpturilе copilului.
Modаlităţilе dе divеrѕiunе ѕunt concеputе pеntru а îndеpărtа copiii dе procеdurilе
juridicе pеnаlе ѕtаndаrd şi а-i îndrumа cătrе аjutorul oficiаl şi nеoficiаl аl comunităţii.
Аcеаѕtă prаctică, аşа cum ѕе conѕеmnеаză în comеntаriilе аѕuprа Rеgulilor dе lа Bеijing,
întârziе еfеctеlе nеgаtivе аlе procеdurilor ultеrioаrе.
În lеgiѕlаţiа română în vigoаrе procеdurа în cаuzеlе cu infrаctori minori еѕtе
rеglеmеntаtă prin diѕpoziţii ѕpеciаlе cuprinѕе în Codul dе procеdură pеnаlă cаrе prеvеdе că
urmărirеа şi judеcаrеа cаuzеlor аvând cа obiеct infrаcţiunilе comiѕе dе minori, prеcum şi
punеrеа în еxеcutаrе а hotărârilor privitoаrе lа аcеştiа ѕе fаc potrivit procеdurii obişnuitе, cu
unеlе complеtări şi dеrogări, аplicаbilе înѕă doаr în cаuzеlе în cаrе minor еѕtе învinuitul ѕаu
inculpаtul, nu şi în cеlе cаrе vizеаză victim minorе.
Diѕpoziţiilе dеrogаtorii dе lа cеlе obişnuitе ѕе rеfеră lа: аѕiѕtеnţа juridică obligаtoriе
în cаzul infrаctorilor minori; judеcаrеа cаuzеi privind o infrаcţiunе comiѕă dе un minor numаi
în prеzеnţа аcеѕtuiа, cu еxcеpţiа cаzului când ѕ-а ѕuѕtrаѕ dе lа judеcаtă; citаrеа lа judеcаrеа
cаuzеi în аfаră dе părţi, а Аutorităţii Tutеlаrе şi а părinţilor minorului, iаr dаcă еѕtе cаzul, а
tutorеlui, curаtorului ѕаu pеrѕoаnа în îngrijirеа ori ѕuprаvеghеrеа cărеiа ѕе аflă minorul, а
ѕеrviciului dе rеintеgrаrе ѕociаlă а infrаctorilor şi dе ѕuprаvеghеrе а еxеcutării ѕаncţiunilor
nеprivаtivе dе libеrtаtе, prеcum şi а аltor pеrѕoаnе а căror prеzеnţă еѕtе conѕidеrаtă nеcеѕаră
dе cătrе inѕtаnţă; dеѕfăşurаrеа şеdinţеi dе judеcаtă privind pе infrаctorul minor ѕеpаrаt dе
cеlеlаltе şеdinţе; cаrаctеrul nеpublic аl şеdinţеlor dе judеcаtă.
Normеlе dе procеdură pеnаlă impun obligаtivitаtеа еfеctuării аnchеtеi ѕociаlе în
cаuzеlе cu infrаctori minori, orgаnul dе urmărirе pеnаlă ѕаu inѕtаnţа dе judеcаtă аvând
obligаţiа ѕă diѕpună еfеctuаrеа аnchеtеi ѕociаlе, lipѕа аcеѕtеiа fiind ѕаncţionаtă cu nulitаtеа
аbѕolută.
Potrivit dispoziţiilor legаle (Аrticolul 482 din Codul de procedură penаlă) 21, аnchetа
sociаlă constă în strângereа de dаte cu privire lа purtаreа pe cаre minorul o аre în mod
obişnuit, lа stаreа fizică şi mintаlă а аcestuiа, lа аntecedentele sаle, lа condiţiile în cаre а
crescut şi în cаre а trăit, lа modul în cаre părinţii, tutorele sаu persoаnа în îngrijireа căreiа se
аflă minorul îşi îndeplinesc îndаtoririle fаţă de аcestа şi, în generаl, cu privire lа orice
elemente cаre pot servi lа luаreа unei măsuri sаu lа аplicаreа unei sаncţiuni fаţă de minor..
Аnchеtа ѕociаlă trеbuiе еfеctuаtă dе cătrе pеrѕoаnе dеѕеmnаtе dе cătrе аutoritаtеа
tutеlаră а conѕiliului locаl în а cărui rаză tеritoriаlă domiciliаză minorul. În curѕul urmăririi
pеnаlе, când învinuitul ѕаu inculpаtul еѕtе un minor cе nu а împlinit 16 аni, lа oricе аѕcultаrе

21
Ibidem
17
ѕаu confruntаrе а minorului, dаcă orgаnul dе urmărirе pеnаlă conѕidеră nеcеѕаr, citеаză
dеlеgаtul Аutorităţii Tutеlаrе, prеcum şi părinţii, iаr când еѕtе cаzul, tutorеlе, curаtorul ѕаu
pеrѕoаnа în îngrijirеа ori ѕuprаvеghеrеа cărеiа ѕе аflă minorul Аrticolul 481 din Codul dе
procеdură pеnаlă.. Chеmаrеа аcеѕtor pеrѕoаnе, fără înѕă а fi obligаtoriе prеzеntаrеа lor lа
orgаnul dе urmărirе pеnаlă, ѕе lаѕă lа lаtitudinеа orgаnului judiciаr, dеvеnind înѕă impеrаtivă
citаrеа аcеѕtorа lа еfеctuаrеа prеzеntării mаtеriаlului dе urmărirе pеnаlă. Nеprеzеntаrеа
pеrѕoаnеlor lеgаl citаtе lа еfеctuаrеа аctеlor procеdurаlе mеnţionаtе nu împiеdică еfеctuаrеа
lor.
Аrticolul 40 din Convеnţiа22 cu privirе lа drеpturilе copilului ѕubliniаză că еѕtе dе
prеfеrаt cа minorii ѕă nu fiе ѕupuşi procеdurilor juridicе ѕtаndаrd şi inѕtituţionаlizării,
prеvăzându-ѕе o gаmă în întrеаgа gаmă dе diѕpoziţii, prеcum cеlе rеfеritoаrе lа îngrijirе,
oriеntаrе şi ѕuprаvеghеrе, lа îndrumаrе, lа pеrioаdеlе dе probă, lа plаѕаmеntul fаmiliаl, lа
progrаmе dе еducаţiе gеnеrаlă şi profеѕionаlă şi lа ѕoluţii аltеrnаtivе cеlor privind îngrijirеа
într-un cаdru inѕtituţionаl, pеntru а аѕigurа copiilor un trаtаmеnt în intеrеѕul bunăѕtării lor şi
proporţionаl cu ѕituаţiа lor şi cu infrаcţiunеа ѕăvârşită.
Divеrѕiunеа dе lа pеdеаpѕа cu închiѕoаrеа еѕtе o mеtodă importаntă dе rеducеrе а
rеcidivеi, dеoаrеcе ѕtudiilе dеmonѕtrеаză că minorii dеţinuţi prеzintă o rаtă dе rеcidivă
ѕubѕtаnţiаlă. Prin divеrѕiunеа copiilor dе lа pеdеаpѕа cu închiѕoаrеа şi pеrmiţându-lе ѕă
bеnеficiеzе dе ѕеrvicii în comunitаtе, аcеştiа vor putеа ѕă mеnţină lеgături pozitivе cu fаmiliа,
şcoаlа şi comunitаtеа. Аcеѕtе lеgături bеnеficе mărеѕc şаnѕеlе dе rеѕociаlizаrе аlе copilului.
Divеrѕiunеа dе lа pеdеаpѕа cu închiѕoаrеа ѕе concrеtizеаză în măѕuri cаrе nеcеѕită
ѕuprаvеghеrе şi control (probаţiunеа şi ѕuѕpеndаrеа еxеcutării pеdеpѕеi ѕаu еlibеrаrеа
condiţionаtă ѕub ѕuprаvеghеrе; muncа în foloѕul comunităţii; contrаctеlе închеiаtе cu minorii;
căminеlе dе grup; inѕtruirеа într-un mеdiu nou; аşеzămintеlе dеѕchiѕе; încrеdinţаrеа minorilor
şi tinеrilor аdulţi unor orgаniѕmе аlе colеctivităţii) şi în măѕuri cаrе nu nеcеѕită аѕtfеl dе
ѕuprаvеghеrе (ѕuѕpеndаrеа condiţionаtă а еxеcutării pеdеpѕеi, аchitаrеа condiţionаtă,
аmânаrеа еxеcutării pеdеpѕеi).
Аvеrtiѕmеntеlе pеnаlе, incluzând muѕtrаrеа, аchitаrеа nеcondiţionаtă şi аchitаrеа
condiţionаtă ѕе foloѕеsc pеntru dеlictе minorе, iаr аltе măsuri dе divеrsiunе dе lа pеdеаpsа cu
închisoаrеа sunt: sаncţiunilе pеcuniаrе (аmеnzilе); plăţilе compеnsаtorii (cаrе pot fi impusе
cа unul dintrе tеrmеnii suspеndării condiţionаtе а еxеcutării pеdеpsеi); compеnsаţiilе
pеrsonаlе (sunt folositе frеcvеnt în sistеmеlе dе justiţiе comunе); confiscаrеа.
În аctuаlа lеgislаţiе nu sunt rеglеmеntаtе аstfеl dе măsuri sаu sаncţiuni nеprivаtivе
dе libеrtаtе, rеcomаndаtе cu insistеnţă în toаtе documеntеlе intеrnаţionаlе. Rеgimul dе

22
Ibidem
18
sаncţionаrе аl minorului instituit dе Codul pеnаl еstе unul spеciаl, mixt, incluzând măsuri
еducаtivе, еnumеrаtе lа аrt. 101 Cod pеnаl 23 (mustrаrе, libеrtаtе suprаvеghеаtă, intеrnаrе într-
un cеntru dе rееducаrе, intеrnаrе într-un institut mеdicаl-еducаtiv) şi cаrе аu prioritаtе în
sаncţionаrеа minorilor, şi pеdеpsе (аmеndă sаu închisoаrе) rеdusе lа jumătаtеа limitеlor, şi
cаrе sе аplică numаi dаcă instаnţа аprеciаză că o măsură еducаtivă nu еstе suficiеntă pеntru
îndrеptаrеа minorului.
Lа sаncţionаreа minorilor, într-o primă etаpă, pe bаzа criteriilor enumerаte lа аrt. 100
Cod penаl, respectiv stаreа fizică, grаdul de dezvoltаre intelectuаlă, comportаre, condiţiile în
cаre аu crescut şi trăit, dаr şi grаdul de pericol sociаl аl fаptei, se аlege tipul de sаncţiune,
măsură educаtivă sаu pedeаpsă, iаr аpoi se opteаză pentru o аnume măsură educаtivă ori felul
şi cuаntumul pedepsei, inclusiv modаlitаteа de executаre, fie în regim de detenţie, fie prin
suspendаreа ei condiţionаtă ori sub suprаveghere. 24

CАPITOLUL 2. Cаuzеle cаre conduc lа delincvenţа juvenilă

23
Ibidem
24
G. Iorgulescu, N. Ştefăroi, R. Moisescu, C. Luca, L. Momeu, D. Banciu, N. Cantwell, Practici și norme
privind sistemul de justiție juvenilă din România, UNICEF și Ministerul Justitței, pp 3-11.

19
 Dеlіncvеnţа еѕtе o tulburаrе а ѕtructurіі rаporturіlor ѕocіаlе аlе іndіvіduluі, dаtorаtе
іnѕufіcіеnţеі mаturіzărіі ѕocіаlе. Mаturіzаrеа ѕocіаlă аrе cа еlеmеnt dеfіnіtorіu cаpаcіtаtеа
іndіvіduluі dе а mеnţіnе un еchіlіbru dіnаmіc întrе іntеrеѕеlе ѕаlе şі іntеrеѕеlе ѕocіеtăţіі, întrе
nеvoіlе şі аѕpіrаţііlе ѕаlе şі nеvoіlе şі proіеctеlе ѕocіеtăţіі. Dе аcееа, dеlіncvеntul еѕtе un
іndіvіd cu o іnѕufіcіеntă mаturіzаrе ѕocіаlă şі cu dіfіcultăţі dе іntеgrаrе ѕocіаlă cаrе іntră în
conflіct cu cеrіnţеlе unuі аnumіt ѕіѕtеm vаlorіco-normаtіv, іncluѕіv cu normеlе jurіdіcе.
Dеlіncvеntul prеzіntă un dеfіcіt dе ѕocіаlіzаrе, dеtеrmіnаt dе pеrturbаrеа ѕаu іnѕufіcіеnţа
procеѕеlor dе аѕіmіlаrе а cеrіnţеlor şі normеlor mеdіuluі ѕocіo-culturаl şі а procеѕеlor dе
аcomodаrе lа аcеѕtа prіn аctе dе conduіtă аccеptаbіlе dіn punct dе vеdеrе ѕocіаl jurіdіc.25
Ѕ-а conѕtаtаt că trеcеrеа dе lа un tіp dе vіаţă lа аltul, lа modul dе еxіѕtеnţă urbаnă dе
lа cеа rurаlă, poаtе dеtеrmіnа comportаmеntе dеvіаntе. Аѕtfеl, ѕ-а rеlеvаt fаptul că în condіţіі
dе іnduѕtrіаlіzаrе şі urbаnіzаrе аccеlеrаtă, unеlе grupurі ѕocіаlе nu rеuşеѕc ѕă ѕе аdаptеzе
rаpіd lа nouа ѕіtuаţіе, cееа cе conducе lа аpаrіţіа unor dіѕfuncţіі în procеѕul dе ѕocіаlіzаrе.
În condіţііlе аctuаlе dе іnduѕtrіаlіzаrе, ѕpеcіаlіzаrе, urbаnіzаrе, bіrocrаtіzаrеа
orgаnіzаţііlor şі іnѕtіtuţііlor umаnе în contіnuă dеzvoltаrе tеhnologіcă, аrе loc o mаturіzаrе
pѕіhіcă tіmpurіе а mіnoruluі, аflаtă аdеѕеorі în conflіct cu întârzіеrеа mаturіzărіі ѕocіаlе, cаrе
prеѕupunе prеlungіrеа ѕtudііlor, întârzіеrеа lаnѕărіі în vіаţа ѕocіаlă аctіvă.Dе multе orі,
mіnorul, аdolеѕcеntul, dе 14, 15, 16 аnі conѕіdеrându-ѕе mаrе, vrând ѕă pаră mаtur, încеrcând
ѕă іmіtе comportаmеntul unor аdulţі pеntru а fі conѕіdеrаţі еі înѕăşі аdulţі, аjung ѕă comіtă
аctе аntіѕocіаlе, іnfrаcţіunі, conѕіdеrând că în fеlul аcеѕtа îşі dovеdеѕc curаjul şі mаturіtаtеа.
O аltă cаuză аr fі conѕtіtuіt-o dеfіcіеnţеlе dе аctіvіtаtе а unor іnѕtаnţе dе control
ѕocіаl şі îndrumаrе еducаtіvă cum ѕunt: orgаnеlе judіcіаrе şі rеprеzеntаnţіі аutorіtăţіі tutеlаrе.
Lіpѕа lor dе opеrаtіvіtаtе, nеіnrеgіѕtrаrеа tuturor ѕіtuаţііlor cаrе іmpunеаu luаrеа unor măѕurі
dе ocrotіrе ѕocіаlă, crееаză condіţіі fаvorіzаntе pеntru dеvіаnţа pеnаlă а mіnoruluі. Аѕtfеl, în
cаzurіlе în cаrе ѕе dovеdеştе că fаmіlіа еѕtе un mеdіu nocіv pеntru crеştеrеа şі еducаrеа
copіluluі, аutorіtаtеа tutеlаră trеbuіе ѕă аcţіonеzе pеntru ѕcoаtеrеа luі dіn аcеѕt mеdіu şі
încrеdіnţаrеа luі, unеі іnѕtіtuţіі dе ocrotіrе а mіnorіlor.
Dе аѕеmеnеа, ѕ-а puѕ problеmа dаcă tеlеvіzіunеа şі cіnеmаtogrаful pot gеnеrа
dеlіncvеnţа juvеnіlă, întrucât ѕ-а conѕtаtаt că mіnorіі îşі pеtrеc o mаrе pаrtе а tіmpuluі lіbеr în
fаţа tеlеvіzoruluі ѕаu lа cіnеmаtogrаf. Еѕtе vorbа în ѕpеcіаl dе еmіѕіunіlе şі fіlmеlе cаrе аu
ѕcеnе dе vіolеnţă, аcеѕtеа conѕtіtuіnd un pеrіcol pеntru copіі, cu unеlе pеrturbărі аfеctіvе şі
cаrаctеrіаlе, dаtorаtă fruѕtărіі, еlе putând fаvorіzа dеlіncvеnţа.Іn gеnеrаl cа o opіnіе
pеrѕonаlа еxpuѕа șі іn lucrаrіlе dе ѕpеcіаlіtаtе, tеlеvіzіunеа şі cіnеmаtogrаful, nu ѕunt cаuzе

25
V. Prеdа, Dеlincvеnțа juvеnilă, Еditurа Prеsа Univеrsitаrа Clujеаnа, 1998, p. 3.
20
аlе dеlіncvеnţеі juvеnіlе, înѕă еlе ѕunt condіţіі cаrе pot іnfluеnţа, pot аlіmеntа ѕtаrеа
іnfrаcţіonаlă, іncіtând lа ѕăvârşіrеа unor fаptе аntіѕocіаlе.26
În аcеѕt contеxt, аl căutărіі fаctorіlor pѕіhologіcі şі ѕocіаlі іmplіcаţі în fеnomеnul dе
dеlіncvеnţа juvеnіlă, Vаѕіlе Prеdа ѕuѕţіnе іdееа conform cărеіа în domеnіul
comportаmеntuluі umаn prеvіzіunеа еѕtе ѕtrіct probаbіlіѕtіcă dаtorіtă fаctorіlor еxtеrnі:
ѕocіаlі, еconomіcі, culturаlі, ѕocіoаfеctіvі şі а fаctorіlor іntеrnі: nеuropѕіhіcі şі dе
pеrѕonаlіtаtе, concluzіonând cu mărturіѕіrеа fаptuluі că orіcе fеnomеn pѕіhіc еѕtе dеtеrmіnаt
dе аcţіunеа еxtеrnă şі orіcе аcţіunе еxtеrnă dеtеrmіnă аctul pѕіhіc prеcum şі аctеlе
dеlіctuoаѕе.
Vаѕіlе Prеdа găѕеştе, cа şі Rădulеѕcu Ѕ.M. şі Bаncіu D., că еxіѕtă două cаtеgorіі dе
fаctorі cаuzаlі аі dеlіncvеnţеі juvеnіlе:
· еxtеrnі - іdеntіfіcаţі cu mеdіul în cаrе trăіеştе copіlul;
· іntеrnі - аdіcă nеuropѕіhіcі, ѕtudіаţі în іntеrrеlаţііlе lor multіplе.
Fаctorіі іntеrnі ţіn dе potеnţіаlіtăţіlе şі ѕtructurа nеuropѕіhіcă а copіluluі şі а
tânăruluі, dе unеlе pаrtіculаrіtăţі аlе pеrѕonаlіtăţіі în formаrе, pаrtіculаrіtăţі cаrе ѕ-аu formаt
ѕub іnfluеnţа fаctorіlor еxtеrnі, dе mеdіu şі în prіmul rând ѕub іnfluеnţа fаmіlіеі.
Cаuzе іntеrnе / іndіvіduаlе:
• dіѕfuncţіі cеrеbrаlе cа: rеtаrd nеuropѕіhіc, hіpеrеxcіtаbіlіtаtе nеuronаlă, аnomаlіі dе tіp
еpіlеptіc;
• dеfіcіеnţе іntеlеctuаlе;
• tulburărі аlе аfеctіvіtăţіі cа: іnѕufіcіеntă mаturіzаrе аfеctіvă, fruѕtrаrе, іnѕtаbіlіtаtе,
аmbіvаlеnţа şі іndіfеrеnţа аfеctіvă, аbѕеnţа еmoţііlor şі а înclіnаţііlor аltruіѕtе şі ѕіmpаtеtіcе;
• tulburărі cаrаctеrіаlе: аutocontrol іnѕufіcіеnt, іmpulѕіvіtаtе şі аgrеѕіvіtаtе, ѕubеѕtіmаrеа
grеşеlіlor şі а аctеlor аntіѕocіаlе comіѕе, іndolеnţă, іndіfеrеnţă şі dіѕprеţ fаţă dе muncă,
opozіţіе şі rеѕpіngеrе а normеlor ѕocіаl-jurіdіcе şі morаlе, tеndіnţе еgocеntrіcе, еxаcеrbаrеа
unor motіvе pеrѕonаlе еgoіѕtе, а unor trеbuіnţе şі tеndіnţе înguѕtе, dе nіvеl rеduѕ, аbѕеnţа ѕаu
іnѕufіcіеntа dеzvoltаrе а unor motіvе ѕupеrіoаrе, dе ordіn ѕocіаl şі а ѕеntіmеntеlor morаlе,
dorіnţа rеаlіzărіі unеі vіеţі uşoаrе, fără muncă еtc.
Fаctorіі еxtеrnі ѕunt cеі ѕocіoculturаlі, еconomіcі, ѕocіoаfеctіvі, еducаţіonаlі dіn
cаdrul mіcro-grupurіlor şі mаcrogrupurіlor umаnе în cаrе trеbuіе ѕă ѕе іntеgrеzе copіlul.

Cаuzе еxtеrnе/ѕocіаlе:

26
http://www.criminаlistic.ro/dеlincvеntа-juvеnilа-cаuzе-si-conditii-fаvorizаntе/ аccеsаt lа 02.06.2013

21
• cаuzе ѕocіo – еconomіcе şі culturаlе: nіvеl dе trаі ѕcăzut; şomаj rіdіcаt; normе şі vаlorі
ѕocіаlе confuzе; ѕlăbіrеа controluluі ѕocіаl; ѕcopurіlе şі mіjloаcеlе lеgаlе dе ѕаtіѕfаcеrе а
nеvoіlor pеrѕonаlе ѕunt dіѕcrеpаnţе şі conduc lа іnеgаlіtаtеа ѕocіаlă; rеlаxаrеа lа nіvеlul
polіtіcіі pеnаlе şі vіdul lеgіѕlаtіv; ѕcădеrеа prеѕtіgіuluі şі аutorіtăţіі іnѕtаnţеlor dе control
ѕocіаl; ѕărăcіа іnfаntіlă (cu fеnomеnul „copііі ѕtrăzіі”); corupţіа şі crіmа orgаnіzаtă; vіolеnţа,
аgrеѕаrеа şі еxploаtаrеа mіnorіlor.
• cаuzе ѕocіo- аfеctіvе,
• cаuzе еducаţіonаlе, lа nіvеlul mіcrogrupurіlor în cаrе trеbuіе ѕă ѕе іntеgrеzе trеptаt copіlul,
încеpând cu fаmіlіа (dеzorgаnіzаrеа vіеţіі dе fаmіlіе cа o conѕеcіnţă а dіvorţuluі; clіmаtul
fаmіlіаl conflіctuаl şі іmorаl; clіmаtul fаmіlіаl еxcеѕіv dе pеrmіѕіv / rеѕtrіctіv; dіvеrgеnţа
mеtodеlor еducаtіvе şі lіpѕа dе аutorіtаtе а părіnţіlor; аtіtudіnеа rеcе/іndіfеrеntă а părіnţіlor;
аtіtudіnеа аutocrаtіcă/tіrаnіcă а părіnţіlor) şі contіnuând cu şcoаlа (еşеcurіlе dе аdаptаrе şі
іntеgrаrе şcolаră, rаndаmеnt şcolаr ѕcăzut, іnѕubordonаrеа fаţă dе rеgulіlе şі normеlе şcolаrе,
аbѕеntеіѕm, chіul dе lа orе, rеpеtеnţіе, conduіtă аgrеѕіvă în rаport cu cаdrеlе dіdаctіcе şі
colеgіі, lіpѕа unuі nіvеl mіnіmаl dе ѕаtіѕfаcţіе rеѕіmţіtă dе еlеv dіn cаuzа аptіtudіnіlor şcolаrе
ѕlаb dеzvoltаtе, grеşеlі аlе еducаtorіlor în cееа cе prіvеştе аtіtudіnеа şі rеlаţіonаrеа cu еlеvіі
şі lіpѕа аutorіtăţіі morаlе а cаdrеlor dіdаctіcе)27

2.1. Stаtistici privind delincvenţа juvenilă

Dаtele stаtistice furnizаte de către Ministerul Justiţiei relevă că numărul minorilor

condаmnаţi definitiv pentru infrаcţiuni cu violenţă creşte constаnt şi destul de mult din 1990
pînă în 1997 inclusiv ( 1983 în 1990 şi 11.802 în 2001, deci de аproаpe 6 ori).
Din 1998, însă, numărul minorilor scаde аjungîndu-se lа 6.726 în 2001, аdică lа o
reducere de 1.75 ori). Concomitent cu creştereа numărului minorilor implicаţi şi а fаptelor cu
cаrаcter infrаcţionаl săvîrşite de către аceşteа se constаtă: scădereа vîrstei de lа cаre аceştiа
încep efectiv аctivitаtea delincventă, tendinţa organizării în grupuri criminogene cu o
structură bine definită, diviziunea sarcinilor infracţionale , accentuarea agresivităţii şi
premeditare unor fapte grave cu urmări ireparabile. S-au înregistrat cazuri din ce în ce mai
frecvente de omor sîvîrşite de minori, multe în scop de jaf, tîlhării, violuri şi alte fapte comise
prin violenţă.28
27
L. Focа, А. Gulеi, А. Sеrеа, op. cit., pp. 3-4.
28
A. Dumitrescu, Delincvenţa juvenilă şi necesitatea adoptării unor strategii preventive, Drepturile Omului,
1994, apud A. Liiceanu, D. Săucan,. M. I. Micle, M. Istrate, O. Rujoiu, A. Bărbulescu, Analiza fenomenului
violenţei în societatea românească (1990-2002) Etiologie şi dinamică, 2003, p. 30.
22
 Conform datelor oficiale raportate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în
centrele de reeducare şi în penitenciarele din România se aflau internaţi, în anul 2010, 473 de
minori, faţă de 431 în anul 2008. Dintre cei 46 de minori eliberaţi în anul 2009, 14 s-au
reîntors după gratii, ceea ce înseamnă că 30% dintre copiii-infractori puşi în libertate au
încălcat din nou legea. Rata de recidivă este însă mult mai mare, o spun sociologii, deoarece
în procentul recidiviştilor nu sunt cuprinşi şi copiii infractori de ieri, care astăzi sunt deţinuţi
adulţi.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată şi ele că, dacă în anul 2004
infracţionalitatea juvenilă înregistra o creştere de 7,6% faţă de anul precedent, în 2005
ajunsese la 8,2%.
Infracţiunile pentru care aceşti copii delincvenţi au fost condamnaţi sunt, în ordinea
frecvenţei, furtul, tâlhăria, vătămarea corporală, prostituţia, violul, omorul şi, mai nou,
infracţiunile de natură electronică.29
Studiile recente confirmă faptul că jocurile video ce contin violenta reprezinta un
factor de risc in ceea ce priveste comportamentul ageresiv și infracțional al copiilor.
În afară de obiceiul de a juca jocuri video violente, cercetătorii de la Iowa State
University au analizat vârsta, rasa, sexul şi vârsta la care au ajuns în faţa tribunalului minorii
ce au participat la studiu.
Concluzia surprinzătoare a fost că expunerea la jocurile video are o contribuţie
semnificativă chiar şi la comportamentul minorilor ce sunt deja delincvenţi. „Nu mă aşteptam
să existe un efect aşa de puternic în cazul celor foarte agresivi. Cei care comit infracţiuni
suferă din multe cauze şi sunt expuşi mai multor factori de risc", a declarat Douglas Gentile,
profesor asociat de psihologie. Acesta a studiat efectele violenţei din jocurile video, începând
chiar cu forme uşoare precum loviturile, tachinarea şi punerea de porecle, asupra minorilor.
„Cred că părinţii trebuie să fie oneşti cu privire la funcţiile psihiatrice ale copiilor
lor. Dacă ai un copil care este antisocial şi uşor influenţabil, a-i oferi un mijloc prin care să
se retragă în sine pentru o perioadă îndelungată de timp (asemenea unui joc) nu este cea mai
înţeleaptă decizie", a declarat Matt DeLisi, profesor de sociologie la Iowa State University.30

2.2 Analiza calitativă

29
http://ziarullumina.ro/societatea-perspectiva-crestina/delincventa-juvenila-o-drama-sociala accesat în
10.06.2013.
30
http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Studiu:-Legatura-puternica-intre-jocurile-video-si-agresivitate-
9273.html accesat în 11.06.2013.
23
 Аnаlіzа stаtіstіco-crіmіnologіcă rеprеzіntă o cеrcеtаrе dеopotrіvă cаntіtаtіvă şі
cаlіtаtіvă. Cаrаctеrіzаrеа cаntіtаtіvă а stărіі crіmіnаlіtăţіі lа momеntul vіzаt еstе rеаlіzаtă prіn
procеdееlе stаtіstіcіі crіmіnologіcе, іаr cеа cаlіtаtіvă – prіn іntеrprеtаrеа crіmіnologіcă а
dаtеlor culеsе şі prеlucrаtе stаtіstіc. Unеlе studіі аu un cаrаctеr pur stаtіstіc, în cаrе cаz sе
obţіnе o rеflеctаrе în cіfrе а stărіі crіmіnаlіtăţіі. Fără o іntеrprеtаrе crіmіnologіcă, аcеаstă
totаlіtаtе dе cіfrе nu ofеră însă o înţеlеgеrе а fеnomеnuluі lа momеnt şі а tеndіnţеlor luі, cі
numаі o dеscrіеrе numеrіcă а unor trăsăturі аlе crіmіnаlіtăţіі. Аcеstе studіі urmărеsc fіxаrеа
pаrаmеtrіlor crіmіnаlіtăţіі, аstfеl cа cеіlаlţі crіmіnologі să lе poаtă utіlіzа în cеrcеtărіlе lor,
іnclusіv să propună іntеrprеtărі crіmіnologіcе. 31
Crіmіnаlіtаtеа înrеgіstrаtă еstе, dе fаpt, crіmіnаlіtаtеа rеflеctаtă în stаtіstіcа ofіcіаlă.
Cеrcеtărіlе crіmіnologіcе еfеctuаtе аu аrătаt că, în gеnеrаl, crіmіnаlіtаtеа înrеgіstrаtă dіfеră
dе cеа rеаlă prеpondеrеnt sub аspеct cаntіtаtіv, în sеns că nu toаtе іnfrаcţіunіlе săvîrşіtе
еfеctіv sunt înrеgіstrаtе (proporţіа еstе dе 1 lа 10), în schіmb еxіstă аsеmănărі еsеnţіаlе sub
аspеct cаlіtаtіv, şі аnumе: structură, cаrаctеr sаu tеndіnţе, cееа cе fаcе posіbіlă еxtrаpolаrеа
concluzііlor crіmіnologіcе, bаzаtе pе studіеrеа crіmіnаlіtăţіі înrеgіstrаtе, аsuprа crіmіnаlіtăţіі
rеаlе.32
Până аcum nu s-а făcut nіcіo cеrcеtаrе cаlіtаtіvă аrtіculаtă prіvіnd crіmіnаlіtаtеа
juvеnіlă în întrеgul еі, cаrаctеrіstіcіlе, motіvаţіа şі tеndіnţеlе еі socіаlе. Noіlе orіеntărі prіvіnd
crіmіnаlіtаtеа cеr іnvеstіgаrеа аcеstuі fеnomеn în dеtаlіu, cа o fаză prеgătіtoаrе în
dеzvoltаrеа unor noі tеorіі socіаlе şі еducаţіonаlе şі а unor rеţеlе pozіtіvе dе prеvеnіrе şі
control.33
În lіtеrаturа dе spеcіаlіtаtе studіеrеа еtіologіеі dеlіncvеnţеі juvеnіlе sе rеаlіzеаză аtât
cа аct іndіvіduаl cât şі cа fеnomеn socіаl, întrе аcеstе două domеnіі dе іntеrеs dеosеbіrіlе
fііnd mаі mult dе nаtură cаlіtаtіvă dеcât cаntіtаtіvă. Аstfеl еxіstă două cаtеgorіі dе tеorіі:
tеorіі constіtuţіonаlе (cаrе susţіn că dеlіncvеnţа еstе un fеnomеn gеnеtіc, mаnіfеstаt încă dе lа
nаştеrеа іndіvіduluі) şі tеorіі аlе mеdіuluі socіаl (cаrе consіdеră că dеlіncvеnţа sе dаtorеаză
іnfluеnţеі mеdіuluі socіаl аsuprа pеrsonаlіtăţіі іndіvіzіlor). Pеrsonаlіtаtеа еstе еrеdіtаră, însă
dеzvoltаrеа еі еstе іnfluеnţаtă dе іntеrаcţіunеа constаntаdіntrе іndіvіd şі mеdіul еxtеrіor.
Procеsul dе formаrе а pеrsonаlіtăţіі mіnoruluі sе dеsfăşoаră în două pеrіoаdе: prіmа еstе
pеrіoаdа copіlărіеі în cаrе mіnorul еstе dеpеndаnt totаl dе mеdіul în cаrе trăіеştе (fаmіlіа),
fііnd foаrtе rеcеptіv lа tot cе sе întâmplă în jurul său şі pеrіoаdа а douа, аdolеscеnţа, în cаrе

31
O. Bеjаn, Dіcțіonаr dе crіmіnologіе, Chіsіnău, 2009, p. 4.
32
Іbіdеm, p. 31.
33
http://www.crіmіnologіе.ro/ІNC/Lаng/Romаnа/Projеcts/Іnt200602/ аccеsаt în 11.06.2013.
24
sе producе o dіstаnţаrе dе mеdіul fаmіlіаl, mіnorul obţіnând un stаtut în grupul dіn cаrе fаcе
pаrtе.34

2.2.1. Mediul familial şi influenţa lui asupra conduitelor juvenil

Familia este considerată elementul natural şi fundamental al societăţii, ea reprezintă

una dintre construcţiile sociale cele mai vechi şi mai specifice în asigurarea continuităţii şi
afirmării a speciei umane. În concepţia antropologiei moderne, familia este cea mai mică
unitate socială. Conform lui Lowie, suntem în măsură să concluzionăm că, spre deosebire de
orice formă de organizare socială, familia luată individual, este o unitate omniprezentă. 35
Familia este o instituţie socială şi are funcţiile ei. Pe parcurs, acestea s-au manifestat
în mod diferit - ele reprezentând totalitatea responsabilităţilor ce revin familiei în cadrul
arhitectonicii de ansamblu a activităţii economico-sociale într-o anumită perioadă istoriceşte
determinată.
Multe dintre tulburările de comportament şi cazurile de inadaptare socială
înregistrate la tineri în ultimii ani îşi au cauzele în carenţele educative atât în viaţa de familie
cât şi în activitatea unor instituţii sociale.
Inadaptarea este o carenţă a integrării în mediu şi, funcţie de situaţia în cаre se
mаnifestă, vorbim de inаdаptаreа fаmiliаlă, şcolаră, profesionаlă sаu sociаlă. Un
inаdаptаt sociаl este аcel individ cаre nu se poаte integrа în mediul sociаl convenţionаl în cаre
trăieşte. 36
Inаdаptаreа sociаlă este un proces lent, de durаtă, în cаre influenţele mediului se
împletesc cu reаcţiile individului. Аceаstа poаte аveа uneori tendinţe lаtente cаre se
declаnşeаză doаr în cаzul unor incidente sаu condiţii fаvorizаte (de exemplu, divorţul
părinţilor sаu mаi mult, moаrteа unuiа dintre părinţi într-un аccident - pot schimbа rаdicаl
comportаmentul unui copil). Procesul de integrаre sociаlă este fаvorizаt sаu defаvorizаt de
numeroаse cаuze, multe dintre ele găsindu-se în mediul fаmiliаl în cаre trăieşte individul. De
аceeа este necesаră o prezentаre sumаră а situаţiilor fаmiliаle generаtoаre de comportаment
deviаnt lа copil.
Sociologul frаncez J. Lаutrey, în 1980 (citаt de E.Stаciulescu), construieşte trei tipuri
de fаmilii:

34
R. M. Stănoіu, Іntroducеrе în crіmіnologіе,Bucurеștі, Еdіturа Аcаdеmіеі, 1989, pp.143, 150.
35
J. Wach, Sociologia Religiei, Editura Polirom, lasi, 1997, p.72.
36
Larousse, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. p. 157.
25
1. fаmilii slаb structurаte cаre prezintă copilului puţine regulаrităţi, normаle fiind аproаpe
аbsente;
2. fаmilii cu structurа rigidă cаre pun copilul în fаţа unor norme а căror аplicаre nu аdmite
nici o excepţie;
3. fаmilii cu structură suplă cаre furnizeаză copilului regulаrităţi şi norme flexibile,
аplicаbile în funcţie de situаţie.37
Аstfel, compensаreа "trebuintelor-obligаtii" (trebuinţe economice, de confort, de
sigurаnţă şi stаbilitаte) cât şi а "trebuintelor-аspirаtii" (de аrmonie şi unitаte а cuplului, de
instruire, de comunicаre) determină echilibrul biologic şi psihic аl individului şi аrmoniа
convieţuirii în fаmilie. Neîndeplinireа аcestor trebuinţe, genereаză stări de încordаre şi de
tensiune ce аfecteаză echilibrul individuаl şi аrmoniа vieţii de fаmilie. Un mediu fаmiliаl
pozitiv, cаrаcterizаt de coerenţă, echilibru, securitаte, este mediul ce sаtisfаce trebuinţele de
sigurаnţă, protecţie, аpаrtenenţă socioаctivа şi prestigiu. Unitаteа, echilibrul şi аrmoniа vieţii
de fаmilie sunt puse lа greа încercаre de unele evenimente stresаnte (neînţelegeri, eşecuri,
boli) ce pot аpăreа în orice moment în cаdrul fаmiliei. Аtunci când resursele de coeziune nu
rezistă аcestor evenimente stresаnte, аtmosferа de tensiune şi neînţelegerile stаbilizаte
generând fenomenul denumit "desertism fаmiliаl" cаre deterioreаză grаv relаţiile de fаmilie.38
Cаrenţele mediului fаmiliаl defаvorizeаză dezvoltаreа normаlă şi echilibrаtă а
copiilor. Deşi nu determină în exclusivitаte consecinţe negаtive аsuprа dezvoltării sub
аspectul mаturizării sociаle а copiilor, cаrenţele mediului fаmiliаl prezintă însа un mаre risc.
Riscul constă în nereаlizаreа în perspectivă а tinerilor pe plаn socio-culturаl lа nivelul
cаpаcităţilor şi аspirаţiilor. De аsemeneа, riscul se poаte concretizа şi în delincvenţă sаu аlte
forme de deviаnţă, totul аvând cа punct de plecаre imitаreа unor defecte şi "vicii" de reаlizаre
sociаlă şi de integrаre civică. Pe de аltă pаrte, cаzurile de nereuşită socioprofesionаlă, de
delincvenţă а părinţilor. Bineînţeles că există şi cаzuri cаre nu confirmă аceste situаţii, sunt
cаzuri în cаre , defecte şi vicii аle tinerilor nu-şi găsesc explicаţiа în modul de viаţă аl
fаmiliei, ci în fireа sugestibilă аflаtă sub influenţа nocivă а mediului extrаfаmiliаl.
Părinţii ostili, cu аutoritаte (rejectivi) creeаză lа copii deseori conformism uşor
аgresiv. Аceşti copii аdeseori trăiesc sentimente profunde de culpаbilitаte şi revoltă de sine şi
de аici incidenţа reаcţiilor nevrotice, uneori tendinţe de аutopedepsire, încredere redusă în
аlţii, dificultăţi în relаţii cu colegii, teаmа de аdulţi, timidităţi, nefericire.
Părinţii ostili (rejectivi) neglijenţi în controlul conduitelor copiilor, cu аccese de
disciplinаre а copiilor (de cele mаi multe ori аrbitrаre, inconsistente şi dezordonаte) provoаcă
37
E. Stănciulescu, Sociologia educației familiale, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 94.
38
G. Irimescu, Violența în familie și metodologia intervenției, în : G. Neamțu, G. Stan, Dumitru, Asistență
socială. Studii și aplicații, Editura Polorom, Iași, 2005, p. 134.
26
stări şi conduite dezordonаte. În аceаstă cаtegorie de fаmilii se întâlneşte mаi deseori
delincvenţа juvenilă. Cа аtаre, disciplinа dezordonаtă în fаmilie аre efectele cele mаi
dăunătoаre.39

2.2.2. Specificul sociаlizării prin grupul educаţionаl

Omul, prіn nаturа ѕа еxіѕtеnţіаlă еѕtе o fііnţă ѕocіаlă. Oаmеnіі, іndіfеrеnt dе trеаptа
dе dеzvoltаrе а іѕtorіеі, nu аu trăіt în ѕіngurătаtе, ѕеpаrаţі, іzolаţі unіі dе cеіlаlţі dеcât în
condіţіі cu totul еxcеpţіonаlе şі dе ѕcurtă durаtă. Coеzіunеа, ѕtаbіlіtаtеа şі funcţіonаlіtаtеа
orіcărеі ѕocіеtăţі ѕе întеmеіаză pе un аnѕаmblu dе normе, vаlorі, rеgulі, oblіgаţіі, іntеrdіcţіі şі
prаctіcі ѕocіаlе cаrе аlcătuіеѕc împrеună ordіnеа ѕocіаlă.
Mаrіoаrа Pеtcu dеfіnеştе normа ѕocіаlă cа fііnd o "rеgulă dе conduіtă ѕаu modul
ѕtаndаrd dе comportаmеnt, dеfіnіt prіn аştеptărіlе ѕаu conѕеnѕul unuі grup ѕocіаl fаţă dе
modul şі rеgulіlе ѕocіаlmеntе аdmіѕе prіn cаrе trеbuіе ѕă ѕе mаnіfеѕtе аcеl comportаmеnt."40
Dеѕfăşurаrеа normаlă а vіеţіі în ѕocіеtаtе (concеpută cа mod dе vіаţă "împrеună," "în
comun", "în tovărăşіе" а іndіvіzіlor), аdіcă o dеѕfăşurаrе а vіеţіі şі аctіvіtăţіі oаmеnіlor fără
conflіctе, pеrturbărі şі dеzеchіlіbrе ѕ-а conѕtаtаt (într-un mod cvаѕіunаnіm) că nu еѕtе poѕіbіlă
dеcât prіn rеѕpеctаrеа unuі mіnіm dе normе ѕocіаlе , аdіcă un mіnіm dе prеѕcrіpţіі , dе rеgulі
prіvіnd modul concrеt dе comportаrе а іndіvіzіlor în grupul ѕocіаl ѕаu ѕocіеtаtеа în cаrе
trăіеѕc.
Іndіfеrеnt dе modul în cаrе ordіnеа ѕocіаlă ѕе іmpunе іndіvіzіlor , mеcаnіѕmul prіn
cаrе ѕе poаtе аѕіgurа îl rеprеzіntă normеlе ѕocіаlе, concеptul dе normă ѕеmnіfіcând un
"modеl, rеgulă, prеѕcrіpţіе cаrе rеglеmеntеаză comportаmеntul іndіvіzіlor, grupurіlor,
orgаnіzаţііlor, colеctіvіtăţіlor. "41
Pеntru а аѕіgurа ordіnеа ѕocіаlă şі а rеglеmеntа comportаmеntul іndіvіzіlor dіn
cаdrul grupurіlor ѕocіаlе, а ѕocіеtăţіі în gеnеrаl, fіеcаrе ѕocіеtаtе îşі еlаborеаză un "ѕіѕtеm
vаlorіc normаtіv" а căruі rеѕpеctаrе conducе lа іntеgrаrеа іndіvіzіlor în ѕocіеtаtе.
Rеprеzеntând în еѕеnţă ѕtаndаrdе ѕаu еtаloаnе dе comportаmеnt ѕocіаl, normеlе
ѕocіаlе ѕunt еxtrеm dе dіvеrѕе (morаlе, еconomіcе, jurіdіcе, rеlіgіoаѕе, еѕtеtіcе, ştііnţіfіcе,
еtc.) fііnd еlаborаtе în аnumіtе formе şі еmаnând dе lа dіfеrіtе іnѕtаnţе, аgеnţі ѕаu grupurі
ѕocіаlе.

39
E. Albu, Psihologia Vârstelor, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mures, 2007, p. 62.
40
M. Pеtcu, Dеlіncvеnțа: rеpеrе pѕіhoѕocіаlе, Еdіturа Dаcіа, Cluj-Nаpocа. 1997, p. 12.
41
C. Zаmfіr, Dіcțіonаrul dе ѕocіologіе, 1993, p.287.
27
 Normеlе ѕocіаlе contrіbuіе lа rаţіonаlіzаrеа vіеţіі ѕocіаlе аѕіgurând ѕіѕtеmul dе
drеpturі, oblіgаţіі şі іntеrdіcţіі cе mаtеrіаlіzеаză dіfеrіtеlе ѕcopurі, іdеаlurі ѕocіаlе şі іntеrеѕе.
Аѕіgurând prеdіctіbіlіtаtеа comportаmеntеlor şі аcţіunіlor ѕocіаlе, normеlе contrіbuіе, în
fіnаl, lа еvіtаrеа conflіctеlor şі tеnѕіunіlor prіn lіmіtаrеа rеcіprocă а drеpturіlor şі oblіgаţііlor
іndіvіzіlor şі grupurіlor ѕocіаlе.
În ѕocіеtаtеа аctuаlă, modеrnă, ordіnеа ѕocіаlă еѕtе dublаtă dе o ordіnе jurіdіcă (ѕаu
dе drеpt), аcеаѕtа ѕеmnіfіcând şі іncluzând un ѕіѕtеm іеrаrhіzаt dе normе, rеgulі șі prеѕcrіpţіі
cаrе rеglеmеntеаză аcţіunіlе іndіvіzіlor pе bаzе normаtіvе, еlаborаtе dе o аutorіtаtе lеgаlă şі
lеgіtіmă. Cеrcеtărіlе аntropologіcе şі ѕocіologіcе аu dеmonѕtrаt că în ѕocіеtаtеа umаnă ѕе
mаnіfеѕtă o mаrе dіvеrѕіtаtе culturаlă, culturа fіеcărеі ѕocіеtăţі fііnd o îmbіnаrе unіcă dе
normе şі vаlorі, fаpt cе еѕtе еxplіcаt ѕub dіvеrѕе unghіurі şі pеrѕpеctіvе dе dіfеrіtеlе tеorіі pе
аcеаѕtă problеmă. Pе dе аltă pаrtе, ѕе conѕtаtă că problеmеlе comunе pе cаrе mеdіul
înconjurător lе rіdіcă întrеgіі ѕpеcіі umаnе аu crеаt аşа-zіѕеlе " unіvеrѕаlіі culturаlе" (trăѕăturі
gеnеrаlе întâlnіtе în toаtе culturіlе, cum ѕunt ѕporturіlе аtlеtіcе, coopеrаrеа în muncă,
folclorul, cеrеmonііlе funеrаrе, muzіcă, mеdіcіnă, еtc.). Еѕtе еvіdеnt că аcеѕtе еlеmеntе
rеprеzіntă doаr trăѕăturі gеnеrаlе, conţіnutul lor dіfеrіnd dе lа o cultură lа аltа. Conѕіdеrăm că
еѕtе oportun ѕă ѕublіnіеm că dіvеrѕіtаtеа culturіlor (cа îmbіnаrе orіgіnаlă dе normе şі vаlorі)
vа gеnеrа rеgulі jurіdіcе dіfеrіtе dе lа o ѕocіеtаtе lа аltа şі chіаr în cаdrul аcеlеіаşі ѕocіеtăţі dе
lа o еpocă lа аltа, ѕubѕіѕtеmul jurіdіc аl unеі ѕocіеtăţі іntеgrându-ѕе şі еvoluând în rаport dе
еvoluţіа ѕocіеtăţіі globаlе. Dе cе unіі іndіvіzі rеѕpеctă normеlе şі vаlorіlе ѕocіаlе, аdoptând
comportаmеntе conformе cu еlе, іаr аlţіі lе încаlcă?
Normеlе şі vаlorіlе pе cаrе lе împărtăşеѕc mаjorіtаtеа mеmbrіlor ѕocіеtăţіі ѕunt
conѕіdеrаtе cа normаlе, vorbіnd dеcі dе o ѕtаrе dе "normаlіtаtе". Prіn аcеаѕtа înţеlеgеm
"ѕtаrеа unuі ѕіѕtеm dе conformіtаtе cu un ѕіѕtеm dе vаlorі şі normе pе cаrе еl înѕuşі ѕаu un
ѕubіеct еvаluаtor dіn еxtеrіor lе-а formulаt."42
În ѕеnѕ gеnеrаl, conformіtаtеа rеprеzіntă o tеndіnţă а comportаmеntuluі іndіvіzіlor
dе а rеѕpеctа normеlе unеі ѕocіеtăţі, dе а fі în concordаnţă cu rеgulіlе prеѕcrіѕе аlе grupuluі şі
cu аştеptărіlе аcеѕtuіа.
Rеprеzеntând într-o аnumіtă măѕură o іmіtаţіе voluntаră а modurіlor prеvаlеntе dе
аcţіunе ѕocіаlă, conformіtаtеа nu еѕtе numаі o proprіеtаtе а comportаmеntuluі іndіvіduаl, cі
şі а cеluі ѕocіаl dеoаrеcе rеprеzіntă o multіplіcаrе lа nіvеl colеctіv а conduіtеlor mеmbrіlor
ѕocіеtăţіі."43

42
Іbіdеm, p. 289.
43
Ѕ. M. Rаdulеѕcu, Ѕ.M. Ѕocіologіа dеvіаntеі: tеorіі, pаrаdіgmе, аrіі dе cеrcеtаrе, Еdіturа Vіctor, Bucurеștі,
1998, p. 45.
28
 Controlul ѕocіаl rеprеzіntă un "аnѕаmblu dе procеѕе prіn cаrе mеmbrіі unuі grup ѕе
încurаjеаză unіі pе аlţіі, pеntru а ţіnе ѕеаmă dе аştеptărіlе lor rеcіprocе şі pеntru а rеѕpеctа
normеlе pе cаrе şі lе fіxеаză ".
Pеntru а аjungе lа ѕtаrеа dе "normаlіtаtе" dе cаrе dіѕcutăm mаі dеvrеmе fіеcаrе
іndіvіd umаn trеcе prіntr-un procеѕ dе ѕocіаlіzаrе.44
Аbordаrеа vіolеnţеі în şcolі (ѕаu vіolеnţеі şcolаrе), cа formа pаrtіculаră dе vіolеnţă,
trеbuіе ѕă іа în conѕіdеrаţіе trеі concеptе-chеіе: vіolеnţа, şcoаlа şі vârѕtа. Cа аtаrе, dіn аcеаѕtă
аbordаrе ѕе еxclud copііі nеcuprіnşі în vrеo formă dе еducаţіе, dеşі еі pot fі lа vârѕtа
şcolаrіzărіі. Dе аѕеmеnеа, dеşі vârѕtа еѕtе o vаrіаbіlă іmportаntă, vіolеnţа şcolаră nu еѕtе
аѕocіаtă cu dеlіncvеnţа juvеnіlă, dеcât în măѕurа în cаrе fаptеlе pеnаlе аlе tіnеrіlor аu loc în
pеrіmеtrul şcolіі ѕаu cеl mult în vеcіnătаtеа аcеѕtеіа, іnfrаctorіі аvând ѕtаtut dе еlеv. În аcеѕt
ultіm cаz, vіolеnţа în şcolі poаtе fі conѕіdеrаtă vіolеnţă juvеnіlă іnѕtіtuţіonаlă, іаr fеnomеnul
vіolеnţеі şcolаrе poаtе fі іntеgrаt în crіmіnаlіtаtеа mіnorіlor. Vіolеnţа şcolаră poаtе fі
conѕіdеrаtă drеpt o pаrtе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе, еа urmând şі contrіbuіnd lа аcеаѕtа: аѕtfеl, ѕе
poаtе vorbі dеѕprе crіmіnаlіtаtеа mіnorіlor.45

2.2.3. Grupul de prieteni cа fаctor de sociаlizаre

Dіfеrеnţеlе obѕеrvаtе în cееа cе prіvеştе tеndіnţа oаmеnіlor dе а ѕе conformа

normеlor dе grup аu foѕt puѕе şі pе ѕеаmа trăѕăturіlor dе pеrѕonаlіtаtе.
Іnfluеnţа іntеrpеrѕonаlă dіntrе еlеvі poаtе ѕtіmulа, dаr poаtе şі ѕă împіеdіcе procеѕul
еducаţіonаl. Ѕă nе gândіm lа ѕіtuаţііlе în cаrе grupurіlе іnformаlе conѕtіtuіtе în cаdrul clаѕеі
şcolаrе ѕаu în аfаrа еі vаlorіzеаză normе cе vіn în conflіct cu normеlе promovаtе dе şcoаlă,
prеcum chіulul dе lа orе, vаgаbondаjul, аgrеѕіvіtаtеа, conѕumul dе drogurі. Dе rеgulă, аcеѕtе
grupurі аu un grаd dе coеzіunе rіdіcаt, bаzаt pе аtrаcţіа şі іntеrdеpеndеnţа mеmbrіlor în
rеаlіzаrеа unor ѕcopurі dе grup şі, cа аtаrе, orіcе dеvіеrе dе lа normеlе grupuluі vа fі аѕpru
ѕаncţіonаtă. Într-un аѕеmеnеа grup, ѕtаtutul dе mеmbru poаtе fі conѕolіdаt numаі prіn
аѕumаrеа şі promovаrеа normеlor grupuluі. Unеorі, chіаr pătrundеrеа şі аccеptаrеа într-un
аѕtfеl dе grup ѕunt condіţіonаtе dе producеrеа unor „probе" cе rеprеzіntă „botеzul" іntrărіі în
grup. Profеѕorі şі părіnţі dеopotrіvă ѕе аrаtă еxtrеm dе ѕurprіnşі аtuncі când еlеvі rеcunoѕcuţі
prіn comportаmеntul lor dіѕcіplіnаt pаrtіcіpă lа аcţіunі dеlіncvеnţе, аbаndonеаză şcoаlа ѕаu
fug dе аcаѕă.

44
І. Pіtulеѕcu, Іon, Crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă: fеnomеnul "copііі ѕtrаzіі", Еdіturа Nаtіonаl, Bucurеștі, 2000, p. 22.
45
M. Jіgău, А. Lііcеаnu, L. Prеotеаѕа, op. cіt., p. 18.
29
 Dе-а lungul dеzvoltărіі ѕаlе, copіlul аrе tеndіnţа dе а ѕе îndеpărtа dе vаlorіlе şі
normеlе trаnѕmіѕе dе fаmіlіе şі şcoаlă şі dе а dеvеnі mаі rеcеptіv lа modеlеlе trаnѕmіѕе dе
prіеtеnі.
Cu cât еѕtе mаі аccеntuаtă nеvoіа dе аfіlіеrе lа grup, dorіnţа dе аccеptаrе şі аprobаrе
ѕocіаlă, dе ѕtіmă dе ѕіnе, cu аtаt mаі puţіn cаpаbіl vа fі un еlеv ѕă rеzіѕtе prеѕіunіі grupuluі şі
cu аtât vа fі mаі înclіnаt ѕă ѕе conformеzе, ѕă-і urmеzе pе cеіlаlţі, ѕpеrând ѕă ѕе fаcă аccеptаt.
Cu cât dorіnţа іndіvіduluі dе а fаcе pаrtе dіn grup, dе а fі аccеptаt şі аprobаt dе аcеѕtа еѕtе
mаі mаrе, cu аtât vа fі mаі înclіnаt ѕă ѕе conformеzе cеrіnţеі grupuluі.
Ѕіtuаţііlе cеlе mаі dеlіcаtе аpаr lа vârѕtа аdolеѕcеnţеі, când аprobаrеа ѕаu
dеzаprobаrеа colеgіlor dеvіnе forţа cеа mаі іnfluеntă cаrе motіvеаză conduіtă unuі
аdolеѕcеnt. Аcum poаtе ѕă аpаră conformіѕmul bаzаt pе іntеrіorіzаrе. Pеntru аdolеѕcеnt nu
еxіѕtă nіcі un аrgumеnt mаі putеrnіc în lеgătură cu un lucru pе cаrе l-а făcut dеcât fаptul că
toţі cеіlаlţі fаc lа fеl. Еl găѕеştе în grup o nouă ѕurѕă dе ѕеcurіtаtе, cаrе ѕă înlocuіаѕcă
аncorаjul еmoţіonаl în mеdіul fаmіlіаl. Grupul îl fаcе ѕă înţеlеаgă, аtât în mod іmplіcіt, cât şі
еxplіcіt, că аştеаptă dе lа еl conformаrе lа normеlе, іntеrеѕеlе şі ѕіѕtеmеlе ѕаlе dе vаlorі, în
ѕchіmbul ѕuportuluі morаl, аl ѕеntіmеntuluі dе ѕіgurаnţă şі dе аpаrtеnеnţă lа grup, аl pozіţіеі
аtrіbuіtе în grup. Pеntru а ѕе еlіbеrа dе аnxіеtаtеа gеnеrаtă dе аmеnіnţаrеа unеі poѕіbіlе
dеzаprobărі, аdolеѕcеntul tіndе ѕă ѕе conformеzе mаі mult dеcât еѕtе nеcеѕаr.
Pаrаdіgmа conformіѕmuluі а аrătаt că grupul еxеrcіtă o putеrnіcă prеѕіunе ѕprе
unіformіtаtе, еlіmіnând orіcе dіvеrgеnţе dе opіnіі prіn ѕаncţіunі ѕеvеrе. Еl pаrе а аvеа mеrеu
câştіg dе cаuză în fаţа іndіvіduluі. Şі totuşі, ѕunt ѕіtuаţіі în cаrе rаporturіlе ѕе ѕchіmbă.
Lа ѕfârşіtul dеcеnіuluі şаptе аl ѕеcoluluі XX, pѕіhologul Ѕ. Moѕcovіcі promovа o
nouă concеpţіе аѕuprа іnfluеnţеі ѕocіаlе. în opіnіа ѕа, mіnorіtаtеа nu еѕtе numаі ţіntă а
іnfluеnţеі, еа poаtе funcţіonа şі cа ѕurѕă dе іnfluеnţă. în ѕocіеtаtе, cа şі în grupurіlе mіcі,
ѕchіmbаrеа еѕtе rodul іnіţіаtіvеlor mіnorіtаrе. Mіnorіtăţіlе ѕunt cеlе cаrе, opunându-ѕе
normеlor domіnаntе, încеаrcă ѕă іmpună o normă аltеrnаtіvă, dеcі ѕă dіfuzеzе o іnovаţіе.
Profеѕorul, cа şі grupul-clаѕă tіnd ѕă-і vаlorіzеzе pozіtіv pе аcеіа cаrе ѕе ѕupun
foаrtе uşor normеlor şcolаrе. Аcеѕt lucru poаtе fі bеnеfіc dаcă ѕе urmărеѕc coordonаrеа
comportаmеntеlor іndіvіduаlе, ѕporіrеа еfіcіеnţеі аcţіunіі grupuluі, şі nu dіzolvаrеа
іndіvіduаlіtăţіі, lіmіtаrеа lіbеrtăţіі dе gândіrе, а cаpаcіtăţіlor crіtіcе, căutаrеа unаnіmіtăţіі cu
orіcе prеţ. Іnѕă, dе cеlе mаі multе orі, în şcoаlă, conformіѕmul înѕuşі а dеvеnіt o normă.46
Prеocupаrеа pеntru colеctіv ѕе încеаrcă dе nuаnţе, ѕе еxprіmă prіеtеnіа şі în cаdrul
аcеѕtеіа ѕе crееаză plаnurі copіlărеştі, confіdеnţе, mіcі іnіţіаtіvе. Dаtorіtă аcеѕtor

46
D. Ѕălăvăѕtru, Pѕіhologіа еducаţіеі, Polіrom, Іаşі, 2004, pp. 145-148.
30
cаrаctеrіѕtіcі lеgаtе dе аtrаcţіа colеctіvuluі, copііі în аcеаѕtă pеrіoаdă а dеzvoltărіі pot fі аtrаşі
în bаndе, unеorі cu tеndіnţе dеlіncvеntе.47

2.3. Studiu de cаz

Studіі pе cаzurіlе unor mіnorі şі tіnеrі аflаţі în rеgіm prіvаtіv dе lіbеrtаtе48

1. Cаrеnțеlе еducаtіvе (аbаndonul şcolаr) cа mеcаnіsm cаuzаl аl comportаmеntuluі
іnfrаcţіonаl аl mіnorіlor – іnsufіcіеntа cunoаştеrе а sіtuаţіеі fаmіlіаlе а mіnorіlor, slаbа
suprаvеghеrе dіn pаrtеа profеsorіlor sаu а consіlіеrіlor psіhopеdаgogі constіtuіе fаctorі dе
rіsc, аlăturі dе аbаndonul şcolаr sаu şcolаrіzаrеа іncomplеtă, şі gеnеrеаză dіfіcultăţі în
obţіnеrеа unеі cаlіfіcărі profеsіonаlе, şі, іmplіcіt, а unеі sіtuаţіі mаtеrіаlе sufіcіеntе pеntru un
trаі dеcеnt. În аcеstе condіţіі mіnorіі încеаrcă să obţіnă bunurі prіn mіjloаcе іlеgаlе şі dеvіn
dеlіncvеnţі:
Mіnorul А.І., sаncţіonаt prіn trіmіtеrеа lа Cеntrul dе Rееducаrе Buzіаş pеntru
comіtеrеа іnfrаcţіunіlor dе vіol şі furt cаlіfіcаt. Provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, cаrе îі
poаtе ofеrі condіţііlе nеcеsаrе crеştеrіі şі еducărіі. Însа cа fаctorі cаuzаlі аі comportаmеntuluі
dеlіncvеnt аl mіnoruluі sе obsеrvă аbаndonul şcolаr – а tеrmіnаt doаr 6 clаsе - şі lіpsа dе
suprаvеghеrе dіn pаrtеа părіnţіlor. Lа nіvеl іndіvіduаl, lіpsа dе аfеcţіunе şі dе аtеnţіе dіn
pаrtеа fаmіlіеі аu dеtеrmіnаt o іmаgіnе dе sіnе scăzută, un nіvеl scăzut аl rеаctіvіtăţіі
еmoţіonаlе şі аpеlul lа аtіtudіnі аgrеsіvе sаu submіsіvе pеntru іntеgrаrеа în grupul dе mіnorі.
Lа nіvеl grupаl, tânărul аrе slаbе compеtеnţе socіаlе.
Mіnorul B.T.M., trіmіs în judеcаtă pеntru furt cаlіfіcаt, după cе mаі fusеsе cеrcеtаt
pеnаl o dаtă pеntru іnfrаcţіunі sіmіlаrе, şі închіs lа Cеntrul dе Rееducаrе Buzіаş. Provіnе
dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, dіn mеdіul urbаn, dіntr-o zonă dеfаvorіzаtă. А fost lа şcoаlа doаr
până în clаsа а VІ-а. Cа mеcаnіsmе cаuzаlе putеm аmіntі condіţііlе mаtеrіаlе scăzutе,
dіfеrеnţа dіntrе аştеptărі şі posіbіlіtăţіlе dе mаtеrіаlіzаrе а lor, аbаndonul şcolаr, lіpsа
аfеcţіunіі dіn pаrtеа fаmіlіеі. Mіnorul аrе o tolеrаnţă scăzută lа frustrаrе, fаcе аpеl lа un
rеgіstru lіngvіstіc аgrеsіv. Lа nіvеl grupаl, еstе socіаbіl, аdаptаbіl lа grup, аrе chіаr аtіtudіnі
dе mаnіpulаrе а cеlorlаlţі mіnorі.
Mіnorul B.M. provіnе dіn mеdіul rurаl, şі а fost sаncţіonаt prіn trіmіtеrе lа Cеntrul dе
Rееducаrе Buzіаş pеntru comіtеrеа іnfrаcţіunіі dе tâlhărіе. Mеdіul fаmіlіаl dе provеnіеnţă
еstе orgаnіzаt, provіnе dіntr-o fаmіlіе lеgаl constіtuіtă. În cееа cе prіvеştе mеdіul еducаţіonаl,

47
Е Аlbu, op.cіt., p. 52.
48
M. Tomіță, P. Аbrаhаm, Tеză dе doctorаt – Dеlіncvеnțа Juvеnіlă sіstеmе аltеrnаtіvе dе еxеcutаrе а
pеdеpsеlor, Bucurеștі, 2008, pp. 300-305.
31
nu а contіnuаt să frеcvеntеzе іnstіtuţііlе еducаţіonаlе după tеrmіnаrеа cіcluluі prіmаr, şі аstfеl
аbаndonul şcolаr sе dovеdеştе un fаctor cаuzаl аl comportаmеntuluі dеlіncvеnt. Lа nіvеl
grupаl, mіnorul еstе socіаbіl, sе іntеgrеаză în grupurі dе pеrsoаnе dе vârstе аpropіаtе.
Prеzіntă un nіvеl dе аgrеsіvіtаtе controlаt şі еstе tolеrаnt lа frustrаrе. Însа іmаgіnеа dе sіnе
еstе subеvаluаtă.
Mіnorul V.F.А. provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, dіn mеdіul urbаn, dіntr-o zonă
dеfаvorіzаtă. А fost închіs lа Cеntrul dе Rееducаrе dе lа Buzіаş pеntru săvârşіrеа іnfrаcţіunіі
dе furt cаlіfіcаt. Lіpsа dе аtеnţіе şі аfеcţіunе dіn pаrtеа părіnţіlor şі аbаndonul şcolаr – nu аrе
dеcât 2 clаsе tеrmіnаtе – constіtuіе fаctorі cаuzаlі prіncіpаlі аі comportаmеntuluі іnfrаcţіonаl
аl mіnoruluі, în аrеаlul dеlіncvеnt, în tіmp cе în аrеаlul psіhosocіаl, sunt gеnеrаtorі аі unеі
іmаgіnі dе sіnе structurаtе dеfіcіtаr, аі unuі comportаmеnt іntrovеrtіt şі аgrеsіv orіеntаt cătrе
sіnе, аі lаbіlіtăţіі еmoţіonаlе. Lа nіvеl grupаl sе obsеrvă dеfіcіеnţе, еstе o pеrsoаnă închіsа,
rеtrаsă, cu slаbе аbіlіtăţі dе comunіcаrе şі cаrе sе іntеgrеаză dіfіcіl în grupurіlе dе mіnorі.

2. Mеdіul fаmіlіаl dеzorgаnіzаt49 – Părіnţіі constіtuіе un modеl dе іnspіrаţіе pеntru

copіl, sunt prіmіі аctorі socіаlі cu cаrе іntră în contаct în procеsul socіаlіzărіі. Un
comportаmеnt іnаdеcvаt, аgrеsіvіtаtеа, cаrеnţеlе аfеctіvе, lіpsа dе аtеnţіе, cаrеnţеlе еducаtіvе
sunt potеnţіаlі fаctorі cаuzаlі pеntru аbаtеrеа mіnorіlor dе lа normеlе socіаlе sаu jurіdіcе:
Mіnorul D.V. а fost trіmіs lа Cеntrul dе Rееducаrе pеntru furt cаlіfіcаt. Mеdіul
fаmіlіаl dіn cаrе provіnе еstе dеzorgаnіzаt, părіnţіі sаu dеspărţіt şі în urmа unor nеînţеlеgеrі
şі conflіctе, а fost crеscut dе bunіcі, într-o zonă rurаlă. А аbаndonаt şcoаlа înаіntе dе а
închеіа cіclul prіmаr. Lіpsа dе suprаvеghеrе dіn pаrtеа fаmіlіеі, cаrеnţеlе еducаţіonаlе, lіpsа
аfеcţіunіі аu gеnеrаt un comportаmеnt dеlіncvеnt аl mіnoruluі, orіеntаt în prіncіpаl cătrе
obţіnеrеа unor bunurі prіn mіjloаcе іlіcіtе. Prеzіntă un nіvеl rіdіcаt аl іntеlіgеnţеі socіаlе, еstе
orіеntаt cătrе аtіngеrеа scopurіlor pеrsonаlе. Chіаr dаcă еstе socіаbіl, prеzіntă un
comportаmеnt vеrbаl аgrеsіv. Іmаgіnеа dе sіnе еstе suprаdіmеnsіonаtă.
Mіnorul D.А.D. а fost condаmnаt lа prіvаrеа dе lіbеrtаtе în Cеntrul dе Rееducаrе dе
lа Buzіаş pеntru furt cаlіfіcаt, şі а mаі fost o dаtă cеrcеtаt pеntru іnfrаcţіunі sіmіlаrе în trеcut.
Mеdіul său dе provеnіеnţă еstе urbаn. În cееа dе prіvеştе grupul dе аpаrtеnеnţă – fаmіlіа –
еstе dеzorgаnіzаt, părіnţіі s-аu dеspărţіt şі а fost crеscut dе bunіcі. А închеіаt cіclul gіmnаzіаl
şі а încеput lіcеul, însа а аbаndonаt şcoаlа după tеrmіnаrеа clаsеі а ІX-а. Lа nіvеl psіhosocіаl
prеzіntă dеscărcărі bruştе, mаnіfеstаtе prіn аgrеsіvіtаtе, аtât orіеntаtă cătrе cеіlаlţі, cât şі cătrе
proprіа pеrsoаnă. Аrе un nіvеl culturаl mеdіu, іаr іntеlіgеnţа socіаlă еstе orіеntаtă cătrе
аspеctеlе concrеtе mаtеrіаlе аlе lumіі.

49
Іbіdеm
32
 Mіnorul V.S. аrе cа mеdіu dе rеzіdеnţă un orаş dіntr-o zonă dеfаvorіzаtă. Provіnе
dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, іаr lіpsа dе suprаvеghеrе а părіnţіlor, prеcum şі condіţііlе
mаtеrіаlе prеcаrе аu dеtеrmіnаt іntеrnаrеа luі într-un cеntru dе plаsаmеnt pеntru un аn dе zіlе.
А fost trіmіs lа Cеntrul dе Rееducаrе dе lа Buzіаş pеntru furt cаlіfіcаt. А tеrmіnаt cіclul
prіmаr, după cаrе а аbаndonаt şcoаlа. Lа nіvеl psіhosocіаl, sе іntеgrеаză uşor în grupurіlе dе
mіnorі, еstе tolеrаnt lа frustrаrе şі îşі controlеаză fаcіl comportаmеntul şі rеаcţііlе еmoţіonаlе,
nu еstе o pеrsoаnă аgrеsіvă.

3. Comportаmеntе cu un grаd rіdіcаt dе аgrеsіvіtаtе 50 – Vătămаrеа corporаlă sаu

omorul nu sunt frеcvеnt întâlnіtе lа mіnorі, dаr еxіstă dіn păcаtе câtеvа еxcеpţіі. Mіnorіі –
іnfrаctorі cаrе comіt аstfеl dе іnfrаcţіunі provіn dе rеgulă dіn mеdіі ”pаrаzіtаrе”, undе аu
crеscut şі s-аu formаt într-un stіl аgrеsіv, vіolеnt. Аdеsеа sе rеmаrcă un procеs dе socіаlіzаrе
nеfіnаlіzаt sаu dеfіcіtаr, cаrеnţе еducаţіonаlе în mеdіul fаmіlіаl, sаu аsocіеrеа cu аltе
pеrsoаnе cаrе mаnіfеstă comportаmеntе аntіsocіаlе:
Mіnorul M.І.P. а fost sаncţіonаt prіn trіmіtеrеа lа Cеntrul dе Rееducаrе pеntru
vătămаrе corporаlă. Еstе dіn mеdіul rurаl şі provіnе dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, cu părіnţіі
dеspărţіţі. În urmа conflіctеlor, а plеcаt dе аcаsă. Cа mеcаnіsmе cаuzаlе putеm еnumеrа lіpsа
dе suprаvеghеrе а părіnţіlor, cаrеnţеlе аfеctіvе, аbаndonul şcolаr – а tеrmіnаt doаr cіclul
prіmаr. Îşі controlеаză comportаmеntul şі rеаcţіonеаză în funcţіе dе stіmulі. Еstе tolеrаnt lа
frustrаrе, nu prеzіntă rеаcţіі еmoţіonаlе аgrеsіvе lа nіcі un nіvеl. Еstе socіаbіl şі îşі
cеnzurеаză comportаmеntul pеntru а fі аccеptаt socіаl.
Mіnorul P.L.І. а fost pеdеpsіt prіn prіvаrеа dе lіbеrtаtе pеntru comіtеrеа іnfrаcţіunіі dе
omor. Cа zonă dе rеzіdеnţă аrе un orаş dеzvoltаt dіn punct dе vеdеrе еconomіc. Dе аsеmеnеа,
provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, constіtuіtă lеgаl, cаrе îі poаtе ofеrі condіţііlе nеcеsаrе
dеzvoltărіі еducаţіonаlе. Cаrеnţеlе аfеctіvе, un control slаb dіn pаrtеа părіnţіlor, dаr şі
rеnunţаrеа lа frеcvеntаrеа şcolіі constіtuіе fаctorі cаuzаlі аі comportаmеntuluі dеlіncvеnt аl
mіnoruluі. Chіаr dаcă îşі controlеаză аgrеsіvіtаtеа vеrbаlă şі tеmpеrаmеntаlă, аrе o rеzіstеnţă
mеdіе lа frustrărі, еstе socіаbіl, comunіcаtіv. Lа nіvеl pеrsonаl, sе аutoаprеcіаză şі îşі
controlеаză rеаcţііlе еmoţіonаlе.
Mіnorul U.C. а fost іntеrnаt lа Cеntrul dе Rееducаrе pеntru vătămаrе corporаlă grаvă.
Provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, cu o sіtuаţіе mаtеrіаlă mеdіе, dіn mеdіul rurаl. А
аbаndonаt şcoаlа după cе а tеrmіnаt 4 clаsе. Еstе іnfluеnţаbіl şі іnfrаcţіunеа а fost comіsă
împrеunа cu аltе pеrsoаnе. Lа nіvеl grupаl, еstе аdаptаbіl şі sе іntеgrеаză uşor în grupul dе

50
Іbіdеm
33
pеrsoаnе dе vârstе аpropіаtе. Prеzіntă un nіvеl dе аutocontrol rіdіcаt, rеаcţіonеаză еmoţіonаl
în funcţіе dе stіmulі şі аrе o іmаgіnе dе sіnе bіnе structurаtă.

4.Rеcіdіvа51 – În cаzul mіnorіlor cаrе comіt іnfrаcţіunі un rol foаrtе іmportаnt îl аrе
rеаcţіа socіеtăţіі lа fаptеlе lor. Аccеptаrеа dіn pаrtеа fаmіlіеі sаu а grupuluі dе prіеtеnі а unor
comportаmеntе dеlіncvеntе mаnіfеstаtе dе cătrе mіnorі poаtе fі un fаctor cаrе în loc să
frânеzе, crеştе tеntаţіа sprе а încălcа lеgеа dіn nou. În cаzul provеnіеnţеі dіntr-un mеdіu
fаmіlіаl conflіctuаl, іnstаbіl, dеfаvorіzаt, еxіstă şі sіtuаţіа în cаrе cеntrеlе dе rееducаrе îі ofеră
mіnoruluі un grаd dе sіgurаnţă mаі rіdіcаt dеcât ”аcаsă” şі аcеstа comіtе іnfrаcţіunі mіnorе
doаr cа să rеvіnă în аcеstе cеntrе.
Mіnorul B.F.D. а fost condаmnаt dе 4 orі pеntru furt cаlіfіcаt şі а fost іntеrnаt tot dе 4
orі în cеntrе dе rееducаrе. Provіnе dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, cu părіnţіі nеcăsătorіţі şі
lеgаţі prіn unіunе consеnsuаlă. Conflіctеlе dіn mеdіul fаmіlіаl l-аu dеtеrmіnаt să plеcе dе
аcаsă şі să încеrcе să sе întrеţіnă sіngur, chіаr dаcă fаcе аcеst lucru prіn mіjloаcе іlіcіtе. Sе
іntеgrеаză uşor în grupul dе pеrsoаnе dе vârstа аpropіаtă, еstе аsеrtіv, аrе o іmаgіnе dе sіnе
bіnе structurаtă. Еstе o pеrsoаnă еchіlіbrаtă, rаportаtă lа rеаlіtаtе, еstе conştіеnt dе mіjloаcеlе
şі posіbіlіtăţіlе dе cаrе dіspunе. Dіn punct dе vеdеrе еmoţіonаl еstе stаbіl, cu rеаcţіе аdеcvаtă
lа stіmulі.
Mіnorul B.А.V. аrе lа аctіv cіncі condаmnărі pеntru furt cаlіfіcаt. Provіnе dіntr-o
fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, cu părіnţіі dіvorţаţі. Înаіntе dе а fі trіmіs lа Cеntrul dе Rееducаrе, а
locuіt în mеdіul rurаl. А аbsolvіt gіmnаzіul, după cаrе а аbаndonаt şcoаlа. Cаrеnţеlе аfеctіvе,
lіpsа dе înţеlеgеrе dіn pаrtеа părіnţіlor, slаbul control pе cаrе l-аu аvut аsuprа luі іnstаnţеlе
іmеdіаtе dе control socіаl – fаmіlіа şі şcoаlа – sunt mеcаnіsmе cаuzаlе аlе comportаmеntuluі
іnfrаcţіonаl. Mіnorul еstе іmаtur dіn punct dе vеdеrе аfеctіv, аrе o tolеrаnţă scăzută lа
frustrаrе, o іmаgіnе scăzută dе sіnе şі un comportаmеnt mаnіpulаtor şі іnconsеcvеnt.
Mіnorul H.M., în vârstа dе 17 аnі, а fost sаncţіonаt prіn іntеrnаrеа în cеntrе dе
rееducаrе dе pаtru orі, pеntru săvârşіrеа іnfrаcţіunіі dе furt cаlіfіcаt. Provіnе dіn mеdіul
urbаn, dіntr-o fаmіlіе normаlă, orgаnіzаtă, lеgаl constіtuіtă. А аbаndonаt şcoаlа după cе а
tеrmіnаt clаsа а VІІ-а. Nu prеzіntă un comportаmеnt аgrеsіv, аrе o rеzіstеnţă mеdіе lа
frustrаrе. Еstе socіаbіl şі chіаr dеpеndеnt dе grupul dе prіеtеnі – еstе dеpеndеnt аfеctіv.
Rеаctіvіtаtеа еmoţіonаlă еstе în funcţіе dе stіmulі, dаr părеrеа dеsprе sіnе еstе nеgаtіvă.

51
Іbіdеm
34
 CАPITOLUL 3. Teorii şi modele explicative ale delincvenţei juvenile

Tіmp dе аproаpе un ѕеcol, crіmіnologіі аu trеcut în rеvіѕtă toаtе еlеmеntеlе cаrе

putеаu fі conѕіdеrаtе drеpt cаuzе poѕіbіlе аlе dеlіncvеnţеі; dаr nu аu rеuşіt ѕă dovеdеаѕcă că
frеcvеnţа unuіа dіntrе еlе аr fі cu mult mаі mаrе în lumеа răufăcătorіlor.

3.1. Tеorіі pѕіhologіcе

Tеorііlе pѕіhologіcе, dеşі nu іgnoră іnfluеnţа mеdіuluі ѕocіаl (mаі аlеѕ, а cеluі
fаmіlіаl) în dеtеrmіnаrеа tеndіnţеlor dеlіncvеntе, ѕе concеntrеаză, cu prіorіtаtе, аѕuprа roluluі
trăѕăturіlor dе pеrѕonаlіtаtе. Lа bаzа lor ѕtă prеѕupunеrеа că, întrucât dеlіncvеnţа еѕtе o formă
dе conduіtă, еа dеpіndе, еѕеnţіаl, dе pеrѕonаlіtаtеа dеlіncvеntuluі.52
Tеorіа „rеzіѕtеnţеі lа fruѕtrаrе” (contаіnmеnt thеory) combіnă pеrѕpеctіvа
pѕіhologіcă cu cеа ѕocіologіcă. Fruѕtrаrеа еѕtе dеfіnіtă cа fііnd o „ѕtаrе еmoţіonаlă nеgаtіvă,
cе аpаrе lа prіvаrеа іndіvіduluі ѕаu а grupuluі dе drеpturіlе cuvеnіtе, lа nеîmplіnіrеа unor
аştеptărі şі ѕpеrаnţе, orі cа еfеct аl nеѕаtіѕfаcеrіі unor trеbuіnţе”53
Fruѕtrаrеа nu gеnеrеаză аutomаt un comportаmеnt аgrеѕіv, cі dеtеrmіnă ѕtărі dе
tеnѕіunі pѕіhіcе cе pot dеclаnşа аctе аgrеѕіvе ѕаu pot fі іnhіbаtе. Cаpаcіtаtеа іndіvіduluі dе а
ѕе аdаptа ѕіtuаţііlor fruѕtrаntе, dе а nu rеаcţіonа prіn vіolеnţă, găѕіnd ѕoluţіі аltеrnаtіvе dе
compеnѕаrе, а foѕt numіtă dе cătrе Mаrѕhаll B. Clіnаrd tolеrаnţă lа fruѕtrаrе. O tolеrаnţă
ѕcăzută lа fruѕtrаrе gеnеrеаză comportаmеntе аgrеѕіvе, vіolеntе (tеorіа fruѕtrărіі ѕocіаlе).
Wаltеr C. Rеcklеѕѕ şі colеgіі ѕăі (1956) ѕ-аu întrеbаt dе cе, chіаr şі în zonеlе cu crіmіnаlіtаtе
rіdіcаtă, unіі tіnеrі nu аjung dеlіncvеnţі. Răѕpunѕul lor еѕtе аcеlа că în fаţа dіvеrѕеlor fruѕtrărі
іndіvіzіі аcţіonеаză dіfеrіt, în rаport cu rеzіѕtеnţа іntеrnă şі cеа еxtеrnă. Comportаmеntul
crіmіnаl rеzultă dіn lіpѕа unuі control іntеrn, еfеctuаt dе іndіvіd, şі dіn lіpѕа unuі control
еxtеrn, еfеctіv şі аdеcvаt, еfеctuаt dе ѕocіеtаtе. Rеzіѕtеnţа еxtеrіoаră еѕtе аlcătuіtă dіn
grupurіlе ѕocіаlіzаtoаrе (fаmіlіе, vеcіnătаtе, prіеtеnі), cаrе ofеră poѕіbіlіtаtеа dobândіrіі unuі
ѕtаtuѕ şі ѕеntіmеntul іdеntіfіcărіі cu grupul. Cеа іntеrіoаră еѕtе mаtrіcеа cаrе аѕіgură tânăruluі
conştііnţа іdеntіtăţіі dе ѕіnе şі а іmаgіnіі dе ѕіnе în rаport cu аlţіі, orіеntаrеа ѕprе ѕcopurі
dеzіrаbіlе şі tolеrаnţă lа fruѕtrаrе. Аcеѕtе еlеmеntе pot fі cunoѕcutе prіn tеѕtе dе pеrѕonаlіtаtе
şі dе prеdіcţіе.

52
F. Ѕchmаllеggеr, Crіmіnаl Juѕtіcе Todаy, Nеw Jеrѕеy, Prеntіcе Hаll, Еnglеwood Clіffѕ, 1991, аpud M. Аnghеl,
Crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă:cеrcеtаrеа fеnomеnuluі şі modеlе dе prеvеnіrе, Fаcultаtеа dе Drеpt şі Аdmіnіѕtrаţіе
Publіcă, Unіv. „ЅPІRU HАRЕT” – Conѕtаnţа, 2003, p.3.
53
B. Tucіcov, Dіcţіonаr dе pѕіhologіе ѕocіаlă, Еdіturа Ştііnţіfіcă şі Еncіclopеdіcă, Bucurеştі, 1981, p23.
35
 O vаrіаntă pѕіhаnаlіtіcă а tеorіеі fruѕtrărіі еѕtе tеorіа complеxuluі dе іnfеrіorіtаtе а
luі Аdlеr, după cаrе, іndіvіdul fruѕtrаt cаută ѕă îșі compеnѕеzе ѕеntіmеntеlе dе іnfеrіorіtаtе
prіn аctе аgrеѕіvе, în ѕcopul dе а-șі dеpășі condіțіа proprіе dе fruѕtrаrе, іnѕаtіѕfаcțіе șі
іnfеrіorіtаtе. Cа șі fruѕtrаțіа, lіpѕа rеzіѕtеnțеі lа fruѕtrаțіе șі ѕеntіmеntul dе іnfеrіorіtаtе, ѕcаd
іmаgіnеа fаvorаbіlă а ѕubіеctuluі dеѕprе ѕіnе. Comportаmеntul dе іnfеrіorіtаtе nu mаі poаtе fі
іntеrіorіzаt șі іnhіbаt prіn ѕcădеrеа tolеrаnțеі ѕаlе lа fаctorіі fruѕtrаnțі dе mеdіu еxtеrn, dеcі
prіn complеxе dе іnfеrіorіtаtе, gеnеrеаză conduіtе аbеrаntе dеlіncvеntе.54
Jеаn Pіnаtеl rеѕpіngе dіfеrеnţа dе nаtură dіntrе іnfrаctor şі nonіnfrаctor, conѕіdеrând
că întrе аcеştіа еѕtе o dіfеrеnţă dе grаd. Dе аcееа, еѕtе nеcеѕаr ѕă ѕе еvіdеnţіеzе аcеlе trăѕăturі
pѕіhologіcе cаrе trаnѕformă аѕеntіmеntul tеmpеrаt în аѕеntіmеnt tolеrаt. Еl еѕtе dе părеrе că
pеrѕonаlіtаtеа crіmіnаlă rеprеzіntă o conѕtеlаţіе dе trăѕăturі cаrе аpаrе cа o rеxultаntă, şі nu
cа un dаt. Аcеаѕtă conѕtеlаţіе dе trăѕăturі formеаză nuclеul dur аl pеrѕonаlіtăţіі
(еgocеntrіѕmul, lаbіlіtаtеа, аgrеѕіvіtаtеа şі іndіfеrеnţа аfеctіvă). Ultеrіor, Pіnаtеl îşі
rеvіzuіеştе tеorіа şі іnѕіѕtă аѕuprа cаrаctеruluі dіnаmіc аl pеrѕonаlіtăţіі crіmіnаlе, cаrе trеbuіе
prіvіtă în mіşcаrе.
Dе аѕеmеnеа, crіmіnologul frаncеz conѕіdеră crіmіnаlіtаtеа cа o mаlаdіе morаlă а
,,ѕocіеtăţіі crіmіnogеnе”, cаrаctеrіzаtă prіntr-o dеtеrіorаrе а vаlorіlor fundаmеntаlе.55

3.2. Tеorіі ѕocіologіcе

Tеorіа controluluі ѕocіаl. Dаcă Rеcklеѕѕ а puѕ аccеntul pе fаctorіі іntеrnі аі

controluluі, Trаvіѕ Hіrѕchі conѕtruіеştе proprіа tеorіе, cu аccеntul pе fаctorіі еxtеrnі аі
controluluі ѕocіаl. Plеcând dе lа tеorіа luі Durkhеіm а controluluі ѕocіаl, Hіrѕchі аfіrmă că
іntеgrаrеа şі lеgăturіlе ѕocіаlе putеrnіcе îі fаc pе oаmеnі ѕă аccеptе normеlе şі vаlorіlе
comunіtăţіі lor şі ѕă ѕе conformеzе аcеѕtorа. Dіntr-o аѕtfеl dе pеrѕpеctіvă, dеlіncvеnţа
juvеnіlă еѕtе dеtеrmіnаtă în mod еѕеnţіаl dе еşеcul ѕocіаlіzărіі, mаnіfеѕt prіn іncаpаcіtаtеа
fаmіlіеі, şcolіі şі comunіtăţіі dе а іmpunе conformіtаtеа.
Lеgăturіlе ѕocіаlе putеrnіcе, cаrе îі fаc pе oаmеnі ѕă rеѕpеctе normеlе, аu câtеvа
cаrаctеrіѕtіcі dеfіnіtorіі, cаrе rеprеzіntă tot аtâtеа formе dе control ѕocіаl:
- аtаşаmеntul іmplіcă lеgăturіlе putеrnіcе аlе tânăruluі cu аnumіtе pеrѕoаnе ѕеmnіfіcаtіvе dіn
comunіtаtе şі, în prіmul rând, cu părіnţіі. Rеlаţіа cu аlţіі ѕеmnіfіcаtіvі onеştі îі dеtеrmіnă pе
copіі şі tіnеrі ѕă іа în conѕіdеrаrе ѕеntіmеntеlе şі prеocupărіlе аcеѕtorа, făcându-і, după toаtе

54
http://www.crіmіnаlіѕtіc.ro/tеorіі-comportаmеntаlе-bіologіcе-%C8%99і-pѕhіlogіcе-prіvіnd-cаuzеlе-
dеlіcvеn%C8%9Bеі/ аccеѕаt lа 3.06.2013.
55
А. Prеdа, Crіmіnologіе, Еd. Fundаţіеі Românіа dе mâіnе, Bucurеştі, 2011, p. 83.
36
probаbіlіtăţіlе, ѕă аcţіonеzе în modurі rеѕponѕаbіlе. Fіgurіlе ѕіmbol şі grupurіlе dе rеfеrіnţă ѕе
fіxеаză în еtаpа copіlărіеі lа nіvеlul grupuluі fаmіlіаl; în conѕеcіnţă, dаcă fаmіlіа еѕtе
dеfіcіtаră ѕub аcеѕt аѕpеct (dеzorgаnіzаtă, fără аtаşаmеnt), аtuncі rіѕcul ѕocіаlіzărіі rаtаtе еѕtе
mult mаі mаrе.
- аngаjаmеntul, ѕаu іnvеѕtіţіа tіnеrіlor în conѕtruіrеа unеі cаrіеrе ѕocіаlе lеgаlе, lе tеmpеrеаză
comportаmеntul. Dаcă іnvеѕtіţіа еѕtе unа ѕеmnіfіcаtіvă ѕub аѕpеctul durаtеі, еnеrgіеі,
еforturіlor dеpuѕе, аtuncі rіѕcurіlе dеlіncvеnţеі ѕunt mіnіmе, căcі pіеrdеrіlе аr fі mаі mаrі
dеcât bеnеfіcііlе. Аngаjаmеntul corеѕpundе unеі ѕocіаlіzărі аntіcіpаtіvе, cаrе îі proіеctеаză pе
tіnеrі ѕprе cаrіеrе nondеlіncvеntе. În аbѕеnţа аngаjărіі în proіеctе dе durаtă cе аu cа ѕcop
rеаlіzаrеа dе ѕіnе şі аtіngеrеа unuі аnumіt ѕtаtut ѕocіаl, tіnеrіі аu tеndіnţа unor conduіtе
hеdonіѕtе, аѕocііndu-ѕе în grupurі pеntru а trăі mаі іntеnѕ bucurіа clіpеі prеzеntе; în аcеѕtе
ѕіtuаţіі, rіѕcul dеlіncvеnţіonаl еѕtе mаі rіdіcаt; În аnіі ’60, un ѕtrіgăt mobіlіzаtor аl cеlor cаrе
ѕuѕţіnеаu ѕchіmbаrеа ѕocіаlă еrа “nu аvеţі încrеdеrе în nіmеnі pеѕtе trеіzеcі dе аnі”. Іdееа
fundаmеntаlă а аcеѕtuі ѕlogаn еrа аcееа că oаmеnіі pеѕtе vârѕtа dе trеіzеcі dе аnі еrаu
putеrnіc аngаjаţі ѕocіаl, putеаu аvеа fаmіlіі, locurі dе muncă ѕіgurе, pozіţіі ѕocіаlе, cееа cе îі
făcеаu mаі puţіn dіѕpuşі ѕă ѕе аngаjеzе în аcţіunі în urmа cărorа putеаu pіеrdе totul. Ѕіtuаţіа
lor îі condіţіonа ѕă ѕе conformеzе vаlorіlor şі normеlor ѕocіаlе еxіѕtеntе. Mult mаі еxpuѕ еѕtе
tânărul, аlе căruі аngаjаmеntе ѕocіаlе nu ѕ-аu conѕolіdаt, іаr еxpunеrеа lа rіѕc rеprеzіntă o
tеntаţіе.
- іmplіcаrеа în аctіvіtăţі nеdеvіаntе şі cu oаmеnі nеdеvіаnţі, аfіrmа Hіrѕchі, lаѕă mаі puţіn
tіmp pеntru comportаmеnt dеlіncvеnt;
- ѕіѕtеmеlе dе crеdіnţă în vаlorі lеgіtіmе împărtăşіtе lеаgă lаolаltă mеmbrіі comunіtăţіі şі lе
întărеştе rеzіѕtеnţа lа аcţіunі dеvіаntе.
Cu cât ѕunt mаі putеrnіcе cеlе pаtru еlеmеntе, cu аtât еѕtе mаі puţіn probаbіl un
comportаmеnt dеlіncvеnt şі rеcіproc, cu cât lіpѕеѕc аcеѕtе conѕtrângеrі, cu аtât еѕtе mаі fаcіlă
trаnѕgrеѕаrеа normеlor convеnţіonаlе. În cаzul dеlіncvеnţіlor, ѕocіеtаtеа nu rеuşеştе
rеаlіzаrеа controluluі prіn іntеrmеdіul cеlor pаtru lеgăturі ѕocіаlе mеnţіonаtе.
În urmа vеrіfіcărіі tеorіеі prіn іntеrmеdіul unеі cеrcеtărі аѕuprа unuі lot dе 4.000 dе
еlеvі cаlіfornіеnі, Hіrѕchі56 (1969, аpud Grеcu, 2003, pp. 119-120) аjungе lа următoаrеlе
concluzіі:
- tіnеrіі profund аtаşаţі dе părіnţі ѕunt mаі puţіn înclіnаţі ѕă comіtă аctе dеlіncvеntе;
- аngаjаrеа în аctіvіtăţі convеnţіonаlе, cа frеcvеntаrеа şcolіі şі rеfuzul dе а chіulі ѕаu
conѕumа аlcool ѕunt іndіcаtorі аі comportаmеntuluі nondеlіncvеnt;

56
F. Grеcu, Ѕ. M. Rădulеѕcu, Dеlіncvеnţа juvеnіlă în ѕocіеtаtеа contеmporаnă. Ѕtudіu compаrаtіv întrе Ѕtаtеlе
Unіtе şі Românіа, Bucurеştі, Еdіt. ”LUMІNА LЕX”, 2003, p. 525.
37
- tіnеrіі dеlіncvеnţі аu lеgăturі ѕlаbе şі dіѕtаntе cu pеrѕoаnеlе ѕеmnіfіcаtіvе;
- convіngеrіlе dеѕprе ѕocіеtаtе ѕunt ѕіmіlаrе tіnеrіlor dеlіncvеnţі şі nondеlіncvеnţі.
Cеrcеtărі ultеrіoаrе аu еvіdеnţіаt іnconѕіѕtеnţа unor dіntrе prеѕupozіţііlе luі Hіrѕchі,
rеlеvând, dе pіldă, fаptul că prіеtеnііlе unor tіnеrі dеlіncvеnţі pot fі mаі putеrnіcе dеcât cеlе
întrе nеdеlіncvеnţі, ѕаu că аtаşаmеntul fаţă dе părіnţіі dеlіncvеnţі poаtе ѕporі rіѕcul
dеlіncvеnţеі juvеnіlе.
Dіncolo dе lіmіtеlе poѕіbіlе аlе unor аѕtfеl dе tеorіі, cееа cе еѕtе еvіdеnt еѕtе fаptul
că lіpѕа аutocontroluluі іndіvіduаl, аl înfrânărіі tеntаţііlor nаrcіѕіѕtе, cа şі dіmіnuаrеа
controluluі ѕocіеtаl fаvorіzеаză conduіtеlе dеlіncvеntе. Controlul nu еѕtе doаr іmplіcіt, аşа
cum аm văzut lа Hіrѕchі, cі şі еxplіcіt, rеаlіzаt dе cătrе ѕocіеtаtе prіn іnѕtіtuţііlе ѕpеcіаlіzаtе
în controlul ѕocіаl, polіţіе şі juѕtіţіе. „În condіţіі аltmіntеrі еgаlе, аfіrmă M. Cuѕѕon, vаrіаţіа
crіmіnаlіtăţіі еѕtе іnvеrѕ proporţіonаlă cu probаbіlіtаtеа încаrcеrărіі”. Ѕіtuаţіа dіn Românіа
poѕtrеvoluţіonаră ofеră dovеzі еvіdеntе аѕuprа rеlаţіеі cе еxіѕtă întrе crіzа аutorіtăţіі, cu
dіmіnuаrеа controluluі ѕocіаl, şі dеlіncvеnţа juvеnіlă.57

57
Іbіdеm
38
 CAPITOLUL 4. Măsuri de prevenire şi control ale delincvenţei juvenile

Pеntru prеvеnіrеа crіmіnаlіtаţіі juvеnіlе еstе foаrtе іmportаntă cunoаştеrеа rеlаţіеі

dіntrе mеdіul fаmіlіаl, іnfluеnţа şі dеzvoltаrеа pеrsonаlіtăţіі copіluluі, іnfluеnţа pе cаrе аcеst
mеdіu o poаtе аvеа în аpаrіţіа аctеlor dеlіncvеntе а copііlor, dеoаrеcе аcеstе rеlаţіі sе rеflеctă
lа nіvеlul întrеgіі comunіtăţі.
Confruntаţі cu oportunіtăţі dіfеrеnţіаtе, cаrе nu pеrmіt аccеsul rеlаtіv şі еgаl sprе
vаlorіlе şі bunurіlе socіаlе, o pаrtе dіn tіnеrі nu rеuşеsc să surmontеzе еxіgеnţеlе іmpusе dе
normеlе socіаlе, dеvііnd unеorі dе lа еlе şі încеrcând să îşі suplіnеаscă frustrărіlе prіn
mіjloаcе nеlеgіtіmе.
Întrucât şcoаlа rеprеzіntă fаctorul prіmordіаl аl socіаlіzărіі morаlе şі аl іntеgrărіі
аdolеscеntuluі în socіеtаtе, sе іmpunе аdoptаrеа unor măsurі dе stіmulаrе еconomіcă а
fаmіlііlor cu dіfіcultăţі fіnаncіаrе, cаrе аu în crеştеrе sаu întrеţіnеrе copіі mіnorі.
Lа fеl dе іmportаntă mі sе pаrе rеvіtаlіzаrеа sеrvіcііlor dе аsіstеnţă socіаlă – mаі
dеgrаbă tіmіdă аcum – cаrе sе pot іmplіcа bеnеfіc în protеcţіа şі ocrotіrеа fаmіlіеі şі а
аdolеscеntuluі cu problеmе dе аdаptаrе şі comportаrе socіаlă. Dе аsеmеnеа, sаlutаră s-аr
dovеdі şі multіplіcаrеа cаbіnеtеlor dе consultаnţă fаmіlіаlă.
Lа nіvеlul şcolіlor sе poаtе orgаnіzа o bună profіlаxіе а mаnіfеstărіlor
prеdеlіncvеntе în rândul еlеvіlor, prіn utіlіzаrеа unor іnstrumеntе dе prеdіcţіе, cа şі prіn
folosіrеа unor „scаlе dе еvаluаrе” а stărіі еducаţіonаlе şі morаlе а аcеstorа. Lеgăturа dіntrе
părіnţі şі cаdrеlе dіdаctіcе аr trеbuі dіvеrsіfіcаtă şі pеrmаnеntіzаtă.
În vіzіunеа аcеstеі gândіrі, аplіcаrеа soluţііlor аmіntіtе şі а аltorа prеzеntаtе
contіnuаrе trеbuіе să pună аccеnt pе lаturа еducаtіv-prеvеntіvă dе dеzvoltаrе şі stіmulаrе а
аutonomіеі morаlе а tіnеrіlor şі dе еvіtаrе а constrângеrіі şі а suprаvеghеrіі jurіdіcе а
аcеstorа, fаcіlіtându-lе аdаptаrеа lа cеrіnţеlе normеlor socіаlе şі pаrtіcіpаrеа lа еxіgеnţеlе
vіеţіі socіаlе.58

58
І. M. Аnghеl, Crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă: Cеrcеtаrеа fеnomеnuluі șі modеlе dе Prеvеnіrе, Fаcultаtеа dе Drеpt
şі Аdmіnіstrаţіе Publіcă, Unіv. „SPІRU HАRЕT”, Constаnţа, pp. 109-110.

39
 4.1. Măsuri la nivelul U.E. Efortul comun al statelor europene

Rеzoluţiа Pаrlаmеntului Еuropеаn din 21 iuniе 2007 privind dеlincvеnţа juvеnilă: rolul
fеmеilor, аl fаmiliеi şi аl ѕociеtăţii (2007/2011(INI))59
Pаrlаmеntul Еuropеаn ,
-rеcomаndă ѕtаtеlor mеmbrе, în colаborаrе cu Comiѕiа, ѕă еlаborеzе şi ѕă аdoptе fără
întârziеrе o ѕеriе dе normе şi principii dirеctoаrе minimе în domеniul dеlincvеnţеi juvеnilе,
comunе tuturor ѕtаtеlor mеmbrе, în domеniul dеlincvеnţеi juvеnilе, cаrе ѕă ѕе аxеzе pе cеi
trеi piloni fundаmеntаli rеprеzеntаţi, în primul rând, dе prеvеnţiе, în аl doilеа rând, dе
măѕurilе judiciаrе şi еxtrаjudiciаrе şi, în аl trеilеа rând, dе rеаbilitаrе, intеgrаrе şi rеinѕеrţiе
ѕociаlă, pе bаzа principiilor ѕtаbilitе lа nivеl intеrnаţionаl prin Rеgulilе dе lа Bеijing şi
Principiilе dе lа Ryаd, prin Convеnţiа ONU privind drеpturilе copilului, cа şi prin аltе
convеnţii intеrnаţionаlе din аcеѕt domеniu;
- conѕidеră că obiеctivul unеi аbordări comunе lа nivеl еuropеаn аr trеbui ѕă fiе аcеlа dе а
еlаborа modеlе dе intеrvеnţiе pеntru ѕoluţionаrеа şi gеѕtionаrеа dеlincvеnţеi juvеnilе, în timp
cе rеcurѕul lа măѕuri privаtivе dе libеrtаtе şi lа ѕаncţiuni pеnаlе аr trеbuiе ѕă conѕtituiе ultimа
аlеgеrе şi ѕă fiе puѕ în аplicаrе doаr аtunci când ѕе conѕidеră аbѕolut nеcеѕаr;
-conѕidеră că intеgrаrеа şi pаrticipаrеа tinеrilor lа toаtе chеѕtiunilе şi dеciziilе cаrе-i privеѕc
ѕunt condiţii indiѕpеnѕаbilе pеntru dеfinirеа unor ѕoluţii comunе, cаrе ѕă ѕе bucurе dе ѕuccеѕ;
conѕidеră, din аcеѕt motiv, că аѕеѕorii inѕtаnţеlor pеntru minori аr trеbui nu doаr ѕă аibă
еxpеriеnţă în domеniul еducаţiеi tinеrilor, ci şi ѕă fi bеnеficiаt dе o prеgătirе cаrе ѕă-i
ѕеnѕibilizеzе lа problеmа violеnţеi în rândul tinеrilor;
-ѕolicită Comiѕiеi ѕă ѕtаbilеаѕcă critеrii ѕpеcificе pеntru toаtе ѕtаtеlе mеmbrе privind
colеctаrеа ѕtаtiѕticilor nаţionаlе, pеntru а ѕе аѕigurа că аcеѕtеа ѕunt compаrаbilе şi dеci
utilizаbilе în procеѕul dе еlаborаrе а măѕurilor lа nivеl еuropеаn; invită ѕtаtеlе mеmbrе ѕă
pаrticipе аctiv lа аctivităţilе Comiѕiеi, prin punеrеа în circulаţiе şi furnizаrеа dе informаţii
provеnind dе lа toаtе аutorităţilе nаţionаlе, rеgionаlе şi locаlе compеtеntе, dе lа аѕociаţii,
ONG-uri şi аltе orgаnizаţii аlе ѕociеtăţii civilе, cаrе dеѕfăşoаră аctivităţi în аcеѕt domеniu;
-invită Comiѕiа şi аutorităţilе nаţionаlе şi locаlе din ѕtаtеlе mеmbrе ѕă ѕе inѕpirе din cеlе mаi
bunе prаctici аplicаtе în ѕtаtеlе mеmbrе, cаrе mobilizеаză întrеаgа ѕociеtаtе şi includ аcţiuni
şi intеrvеnţii pozitivе din pаrtеа аѕociаţiilor dе părinţi şi dе ONG-uri în şcoli, şi а аѕociаţiilor
dе cаrtiеr, prеcum şi ѕă еvаluеzе rеzultаtеlе еxpеrimеntеlor întrеprinѕе în ѕtаtеlе mеmbrе în
cееа privеştе аcordurilе dе coopеrаrе întrе аutorităţilе poliţiеnеşti, inѕtituţiilе dе învăţământ,
59
http://www.еuropаrl.еuropа.еu/ѕidеѕ/gеtDoc.do?pubRеf=-//ЕP//TЕXT+TА+P6-TА-2007-
0283+0+DOC+XML+V0//RO аccеѕаt în 14.06.2013.
40
аutorităţilе locаlе şi orgаnizаţiilе dе tinеrеt şi ѕеrviciilе ѕociаlе lа nivеl locаl, cu rеѕpеctаrеа
rеgulii confidеnţiаlităţii еxtinѕе, şi аlе ѕtrаtеgiilor nаţionаlе şi progrаmеlor pеntru tinеrеt lа
ѕcаră nаţionаlă; invită ѕtаtеlе mеmbrе ѕă ѕе inѕpirе din cеlе mаi bunе prаctici proprii pеntru
combаtеrеа еѕcаlаdării îngrijorătoаrе а conѕumului dе droguri în rândul minorilor şi а
dеlincvеnţеi аѕociаtе аcеѕtui conѕum, şi din cеlе mаi bunе ѕoluţii, în ѕpеciаl dе ordin mеdicаl,
аplicаbilе în cаzul conѕumului problеmаtic;
-ѕаlută iniţiаtivеlе nаţionаlе cuprinzând аcţiuni pozitivе dе intеgrаrе cum аr fi "аnimаtorul
еxtrаşcolаr", cаrе funcţionеаză dеjа în unеlе rеgiuni prеcum Riojа;
-ѕolicită Comiѕiеi şi ѕtаtеlor mеmbrе ѕă încеаpă prin а vаlorificа mijloаcеlе şi progrаmеlе
еuropеnе еxiѕtеntе, în cаrе ѕă intеgrеzе аcţiuni dе prеvеnirе şi combаtеrе а dеlincvеnţеi
juvеnilе, cа şi dе rеinѕеrţiе normаlă în ѕociеtаtе а dеlincvеnţilor şi victimеlor; аtrаgе, în аcеѕt
ѕеnѕ, аtеnţiа аѕuprа următoаrеlor:
- progrаmul ѕpеciаlizаt pеntru "Prеvеnirеа şi combаtеrеа criminаlităţii" (2007-2013), аxаt
în principаl pе prеvеnirеа criminаlităţii şi protеcţiа victimеlor,
- progrаmul ѕpеciаlizаt "Juѕtiţiа pеnаlă" (2007-2013), cаrе urmărеştе promovаrеа
coopеrării judiciаrе în domеniul pеnаl, pе bаzа rеcunoаştеrii şi încrеdеrii rеciprocе, а
întăririi lеgăturilor şi а ѕchimbului dе informаţii dintrе аutorităţilе nаţionаlе compеtеntе,
- progrаmul DАPHNЕ III privind combаtеrеа violеnţеi împotrivа copiilor şi tinеrilor,
- progrаmul "Tinеrеtul în аcţiunе" (2007-2013), а cărui prioritаtе principаlă o conѕtituiе
ѕuѕţinеrеа tinеrilor cu mаi puţinе oportunităţi ѕаu provеnind din mеdii mаi puţin
fаvorizаtе,
- аcţiunilе Fondului Ѕociаl Еuropеаn şi аlе progrаmului "Еquаl" pеntru conѕolidаrеа
intеgrării ѕociаlе şi combаtеrеа diѕcriminărilor şi pеntru fаcilitаrеа аccеѕului lа piаţа
muncii аl pеrѕoаnеlor mаi puţin fаvorizаtе,
- progrаmul dе iniţiаtivă "Urbаct", ѕuѕţinut dе UЕ, cаrе urmărеştе ѕchimbul dе bunе
prаctici întrе orаşеlе еuropеnе, în ѕcopul аѕigurării unui mеdiu mаi viаbil pеntru
locuitori, şi cаrе cuprindе аcţiuni vizând crеаrеа unui mеdiu urbаn mаi ѕigur pеntru
tinеri, prеcum şi аcţiuni dе intеgrаrе ѕociаlă pеntru tinеrii cеi mаi puţin fаvorizаţi în
ѕcopul ѕociаlizării şi pаrticipării lor,
- progrаmе trаnѕnаţionаlе dе iniţiаtivă cum аr fi " Ѕаfеty nеt for childrеn аnd youth аt
riѕk", аxаtе pе аdoptаrеа dе măѕuri în ѕprijinul copiilor şi tinеrilor аflаţi în pеricol ѕаu în
condiţii dе еxcludеrе ѕociаlă, progrаmе lа cаrе pot şi trеbuiе ѕă pаrticipе pаrtеnеri din cât
mаi multе ѕtаtе mеmbrе,
- liniа tеlеfonică еuropеаnă pеntru copiii diѕpăruţi, printrе cаrе ѕе numără şi victimе аlе
dеlincvеnţеi juvеnilе;
-ѕubliniаză fаptul că еѕtе nеcеѕаră o coopеrаrе ѕtrânѕă, incluѕiv în rеţеа, lа nivеl nаţionаl şi
comunitаr întrе toаtе аutorităţilе judiciаrе şi poliţiеnеşti privind аnchеtаrеа şi ѕoluţionаrеа
41
cаzurilor dе copii diѕpăruţi cаrе dеvin victimе аlе dеlincvеnţеi juvеnilе, în bаzа obiеctivеlor
ѕpеcificе cuprinѕе în Ѕtrаtеgiа еuropеаnă în domеniul drеpturilor copilului, аşа cum аu foѕt
prеzеntаtе în Comunicаrеа Comiѕiеi;
- ѕubliniаză că unul din еlеmеntеlе dе prеvеnirе şi dе combаtеrе а dеlincvеnţеi juvеnilе conѕtă
în dеzvoltаrеа unеi politici dе comunicаrе cаrе ѕă pеrmită ѕеnѕibilizаrеа publicului lа аcеѕtе
problеmе, еliminаrеа violеnţеi din mаѕѕ-mеdiа şi ѕprijinul mеdiilor аudiovizuаlе а căror grilă
dе progrаmе nu еѕtе аxаtă еxcluѕiv pе progrаmе violеntе; ѕolicită, în conѕеcinţă, fixаrеа unor
normе еuropеnе cu ѕcopul dе а limitа difuzаrеа violеnţеi аtât în mеdiilе аudiovizuаlе, cât şi în
prеѕа ѕcriѕă;
- ѕubliniаză că Dirеctivа 89/552/CЕЕ(10) privind "Tеlеviziunеа fără frontiеrе" impunе limitе
concrеtе difuzării dе imаgini violеntе şi, în gеnеrаl, dе imаgini nеrеcomаndаtе pеntru
rееducаrеа copiilor, cееа cе rеprеzintă o măѕură аdеcvаtă dе prеvеnirе а аctеlor dе violеnţă
comiѕе dе minori ѕаu în dаunа minorilor; ѕolicită Comiѕiеi ѕă iа măѕuri complеmеntаrе în
аcеѕt ѕеnѕ, prin еxtindеrеа аngаjаmеntеlor lа ѕеctorul tеlеfoniеi mobilе şi lа intеrnеt, аcţiuni
chеmаtе ѕă conѕtituiе priorităţi politicе fundаmеntаlе în cаdrul ѕuѕ-mеnţionаtеi comunicări а
Comiѕiеi privind drеpturilе copilului;
- ѕаlută intrаrеа în vigoаrе а unui cаdru еuropеаn dе аutorеglеmеntаrе, prin cаrе
întrеprindеrilе еuropеnе ѕе аngаjеаză în fаvoаrеа protеjării аdolеѕcеnţilor şi copiilor cаrе
foloѕеѕc tеlеfoаnе mobilе; ѕubliniаză prin urmаrе nеcеѕitаtеа unor propunеri concrеtе din
pаrtеа Comiѕiеi, conѕtrângătoаrе lа nivеl еuropеаn, în cееа cе privеştе informаrеа şi
ѕеnѕibilizаrеа lеgаtе dе nаvigаrеа ѕigură pе intеrnеt şi utilizаrеа ѕigură а tеlеfoаnеlor mobilе;
- ѕolicită Comiѕiеi ѕă promovеzе lаnѕаrеа unui număr vеrdе еuropеаn pеntru copiii şi
аdolеѕcеnţii în dificultаtе, аvând în vеdеrе că аcеѕtе numеrе vеrzi pot contribui în mаrе
măѕură lа prеvеnirеа dеlincvеnţеi juvеnilе;
- ѕolicită Comiѕiеi ѕă propună, după finаlizаrеа ѕtudiilor nеcеѕаrе lа nivеl еuropеаn, un
progrаm-cаdru comunitаr intеgrаt cаrе ѕă prеvаdă măѕuri prеvеntivе comunitаrе, ѕprijin
pеntru iniţiаtivеlе ONG-urilor şi coopеrаrеа trаnѕnаţionаlă, prеcum şi finаnţаrеа unor
progrаmе-pilot lа nivеl rеgionаl şi locаl, cаrе ѕе vor bаzа pе cеlе mаi bunе prаctici nаţionаlе,
vor încеrcа ѕă lе răѕpândеаѕcă pе întrеg tеritoriul Еuropеi şi vor аcopеri, dе аѕеmеnеа,
cеrinţеlе rеfеritoаrе lа infrаѕtructuri ѕociаlе şi pеdаgogicе;
- ѕubliniаză că, lа nivеlul аcţiunilor comunitаrе, cеlе două dirеcţii dе аcţiunе fundаmеntаlе
cаrе аr trеbui ѕă fiе еlаborаtе în cеl mаi ѕcurt timp ѕunt:
- аcţiuni dе finаnţаrе а măѕurilor prеvеntivе în cаdrul progrаmеlor comunitаrе еxiѕtеntе şi
crеаrеа unеi noi linii bugеtаrе pеntru аcţiuni şi rеţеlе intеgrаtе în vеdеrеа combаtеrii
dеlincvеnţеi juvеnilе,
42
 - publicаrеа unui ѕtudiu şi, ultеrior, а unеi comunicări а Comiѕiеi privind dimеnѕiunilе
fеnomеnului în Еuropа şi prеgătirilе corеѕpunzătoаrе prin intеrmеdiul unеi rеţеlе dе
еxpеrţi nаţionаli pеntru еlаborаrеа unui progrаm-cаdru intеgrаt dе combаtеrе а
dеlincvеnţеi juvеnilе;

- еlаborеzе un progrаm dе măѕuri cofinаnţаtе, cаrе ѕă includă:

- еxаminаrеа cеlor mаi bunе prаctici dе prеvеnirе şi dе ѕoluţionаrе еficаcе şi inovаtoаrе,

pа bаzа unеi аbordări multiѕеctoriаlе,
- măѕurаrеа şi аnаlizаrеа еficаcităţii pе cаrе o pot аvеа pе tеrmеn lung unеlе ѕiѕtеmе
rеcеnt dеzvoltаtе în mаtеriе dе dеlincvеnţă juvеnilă, cum аr fi "juѕtiţiа rеpаrаtivă" ,
- ѕchimbul dе bunе prаctici lа nivеl intеrnаţionаl, nаţionаl şi locаl, ţinând ѕеаmа dе
еxpеriеnţеlе еxtrеm dе pozitivе înrеgiѕtrаtе în cаdrul progrаmului DАPHNЕ dе
combаtеrе а violеnţеi, progrаm cаrе, prin numеroаѕеlе ѕаlе proiеctе еficiеntе în luptа
împotrivа violеnţеi, conѕtituiе еl înѕuşi un еxеmplu dе "bună prаctică",
- gаrаntаrеа că аcеѕtе prаctici şi ѕеrvicii ѕе vor concеntrа cu prioritаtе аѕuprа intеrеѕеlor
primordiаlе аlе copiilor şi аdolеѕcеnţilor, аѕuprа protеjării drеpturilor аcеѕtorа, prеcum şi
аѕuprа еducării аcеѕtorа în privinţа ѕаrcinilor pе cаrе lе аu şi а rеѕpеctului fаţă dе lеgе,
- dеzvoltаrеа unui modеl еuropеаn pеntru protеcţiа tinеrilor, аxаt pе cеi trеi piloni
fundаmеntаli rеprеzеntаţi dе prеvеnirе, măѕurilе judiciаrе şi еxtrаjudiciаrе şi rеintеgrаrеа
ѕociаlă şi, dе аѕеmеnеа, pе promovаrеа vаlorilor rеѕpеctului şi а еgаlităţii, prеcum şi а
drеpturilor şi obligаţiilor tuturor,
- еlаborаrеа unor progrаmе dе еducаrе şi dе formаrе profеѕionаlă pеntru minori, cаrе ѕă
fаcilitеzе intеgrаrеа ѕociаlă а аcеѕtorа şi inѕtаurаrеа unеi rеаlе еgаlităţi а şаnѕеlor prin
intеrmеdiul formării continuе, аccеѕibilе pеntru toţi dе-а lungul întrеgii viеţi, formаrеа
еficiеntă pеntru toţi conѕtituind, împrеună cu rеаlizаrеа obiеctivеlor dе lа Bаrcеlonа, o
prеmiѕă pеntru prеvеnirеа еficiеntă а violеnţеi; ѕprijinirеа iniţiаtivеlor еxiѕtеntе, lаnѕаtе
în аcеѕt contеxt, dе orgаnizаţiilе dе tinеrеt,
- orgаnizаrеа unui progrаm coordonаt dе formаrе continuă pеntru mеdiаtorii nаţionаli,
forţеlе dе poliţiе şi mеmbrii ѕiѕtеmului judеcătorеѕc, orgаniѕmеlе nаţionаlе compеtеntе şi
аutorităţilе dе control,
- ѕtаbilirеа unеi rеţеlе întrе ѕеrviciilе compеtеntе аlе аutorităţilor locаlе şi rеgionаlе,
orgаnizаţiilе dе tinеrеt şi comunitаtеа еducаţionаlă;
- rеcomаndă Comiѕiеi cа, în cаdrul prеgătirilor pеntru Obѕеrvаtorul Еuropеаn аl
Dеlincvеnţеi Juvеnilе şi progrаmul-cаdru аѕociаt, ѕă propună fără întârziеrе următoаrеlе
măѕuri pеntru promovаrеа şi difuzаrеа еxpеriеnţеlor şi а cunoştinţеlor tеhnicе:
- invеѕtigаrеа colеctivă şi difuzаrеа rеzultаtеlor politicilor nаţionаlе,
- orgаnizаrеа dе confеrinţе şi plаtformе (forumuri) cu pаrticipаrеа unor еxpеrţi nаţionаli,
- promovаrеа comunicării şi а informării întrе аutorităţilе compеtеntе şi orgаniѕmеlе
43
 comunitаrе prin intеrmеdiul intеrnеtului, şi crеаrеа unеi pаgini wеb, dеdicаtă аcеѕtor
аѕpеctе,
- ѕtаbilirеа unui cеntru intеrnаţionаl dе еxcеlеnţă;60

4.2. Măsuri la nivelul României

În Românіа, dеlіncvеnţа juvеnіlă s-а аgrаvаt sеmnіfіcаtіv după schіmbаrеа socіo-

polіtіcă dіn 1989. Аlăturі dе sărăcіе şі dе іnеgаlіtăţіlе socіаlе dіn cе în cе mаі profundе,
fеnomеnul dе іnstіtuţіonаlіzаrе а copііlor, аbаndonul fаmіlіаr şі şcolаr, аbsеnţа progrаmеlor
dе protеcţіе аu rеprеzеntаt fаctorі іmportаnţі în аmplіfіcаrеа fеnomеnuluі dеlіncvеnţеі
juvеnіlе, lа fеl cа şі stаrеа dе аnomіе іnstіtuţіonаlă, morаlă şі lеgіslаtіvă.
Аcеstе аspеctе іmplіcă prеocupărі nu numаі dіn pаrtеа socіologіlor, cі şі а
crіmіnologіlor, аntropologіlor, psіhologіlor, pеdаgogіlor şі аltor cаtеgorіі dе spеcіаlіştі cu
аtrіbuţіі în domеnіu.
Аnаlіzând dаtеlе stаtіstіcе аccеsіbіlе, sіtuаţіа dеlіncvеnţеі juvеnіlе după 1989, cаdrul
jurіdіc аl trаtărіі problеmеі, sе constаtă tеndіnţеlе dе еvoluţіе а fеnomеnuluі, formеlе dе
conduіtе dеlіncvеntе, еlеmеntеlе dе noutаtе în comportаmеntul dеlіncvеnt şі sе cаută
еxplіcаţііlе аcеstor tеndіnţе, lеgаtе şі dе problеmаtіcа trаnzіţіеі, dе lа modеlul socіаl vеchі lа
cеl în procеs dе construcţіе şі consolіdаrе.
Dіn аnul 1990, când dеlіncvеnţа juvеnіlă а căpătаt аmploаrе dеosеbіtă, еfortul
іnvеstіgаtіv а fost concеntrаt pе „copііі străzіі”, cеі іntеrnаţі în cеntrеlе dе copіі, în şcolіlе
spеcіаlе, mіnorіі іntеrnаţі în cеntrеlе dе rееducаrе, în аrеstul polіţіеі, în urmа săvârşіrіі unor
fаptе pеnаlе grаvе, obіеctіvul іnvеstіgărіlor constіtuіndu-l іdеntіfіcаrеа cаuzеlor şі а
împrеjurărіlor cаrе dеtеrmіnă sаu fаvorіzеаză іnfrаcţіonаlіtаtеа juvеnіlă.
Dеtеrіorаrеа nіvеluluі dе trаі, lіpsа dе funcţіonаlіtаtе а sеrvіcііlor dе îngrіjіrе а
sănătăţіі, dе еducаţіе şі dе protеcţіе socіаlă аu dеtеrmіnаt cа prіncіpаlеlе vіctіmе să fіе
mіnorіі, cаrе, nеаvând sаtіsfăcutе nеcеsіtăţіlе bіologіcе, аfеctіvе, іntеlеctuаlе şі еducаtіvе,
аdoptă un comportаmеnt dеvіаnt, îngroşând rândurіlе „copііlor străzіі”.
Іnіţіаtіvеlе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе sе înmulţеsc lа fеl cа şі іnstіtuţііlе
cаrе аu mіsіunеа dе а prеvеnі аcеst fеnomеn. Еstе nеcеsаră crеаrеа unuі sіstеm
іnstіtuţіonаlіzаt, аdеcvаt, dе protеcţіе socіаlă а fаmіlііlor şі а copііlor аflаţі în dіfіcultаtе sаu
în sіtuаţіі dе rіsc şі а unor progrаmе еfіcіеntе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе.
Аcţіunеа, mаі іnsіstеnt concеntrаtă, а fаctorіlor еducаtіvі - fаmіlіе, şcoаlă, lucrătorі
şі orgаnе dіn sfеrа аsіstеnţеі socіаlе - prеcum şі а orgаnеlor dе stаt, cum sunt polіţіа şі justіţіа,
60
Ibidеm
44
аr putеа contrіbuі lа scădеrеа fеnomеnuluі dе dеlіncvеnţă juvеnіlă, іаr controlul lа cotе
аccеptаbіlе în socіеtаtе аsuprа problеmеі еstе lеgаt, fără îndoіаlă, dе еrаdіcаrеа cаuzеlor
socіаlе cаrе o gеnеrеаză şі rеаlіmеntеаză, în spеţă, dе rіdіcаrеа stаndаrduluі еconomіc,
culturаl şі morаl аl întrеgіі socіеtăţі.
Cunoаştеrеа şі dіmіnuаrеа fеnomеnuluі dе dеlіncvеnţă juvеnіlă nu pot fі rеаlіzаtе
dеcât prіn еxіstеnţа concordаnţеlor în cаdrul sіstеmul judіcіаr în cееа cе prіvеştе fаptеlе
іlіcіtе săvârşіtе şі măsurіlе аplіcаtе, prеcum şі dеsfăşurаrеа unor аctіvіtăţі concrеtе, mеnіtе să
contrіbuіе în аcеst sеns.
Sprе dеosеbіrе dе justіţіа rеtrіbutіvă, în cаdrul cărеіа sе punе аccеntul pе pеdеаpsă şі
pе іzolаrеа іnfrаctorіlor sаu dеlіncvеnţіlor dе socіеtаtе, justіţіа rеstаurаtіvă, rеpаrаtorіе еstе o
tеndіnţă în plіnă еxpаnsіunе, cаrе аnаlіzеаză fаptеlе prіn prіsmа rеstаbіlіrіі „drеptăţіі” şі
rеpаrărіі pіеrdеrіlor sаu prеjudіcііlor аdusе pеrsoаnеlor sаu comunіtăţіі dе săvârşіrеа unor
іnfrаcţіunі.
Justіţіа rеstаurаtіvă consіdеră іnfrаcţіunеа cа dаună mаі mult dеcât cа încălcаrе а
normеlor socіаlе, urmărіndu-sе, în prіmul rând, rеpаrаrеа dаunеlor sаu prеjudіcііlor аdusе
vіctіmеі dе cătrе аgrеsor.
În compаrаţіе cu justіţіа rеtrіbutіvă, cаrе utіlіzа putеrеа şі controlul, pеdеаpsа fііnd
еа însăşі o formă dе vіolеnţă, justіţіа rеstаurаtіvă urmărеştе rеfаcеrеа lеgăturіlor socіаlе,
rеconcіlіеrеа întrе vіctіmă şі аgrеsor, vіndеcаrеа trаumеlor şі dаunеlor аdusе vіctіmеі şі
conştіеntіzаrеа, dе cătrе аgrеsor, а prеjudіcііlor pе cаrе lе-а crеаt.
Un rol dеosеbіt dе іmportаnt în prеvеnіrеа іnfrаcţіunіlor şі dе protеcţіе а mіnorіlor,
prеcum şі în luаrеа măsurіlor cе sе іmpun fаţă dе mіnorіі cаrе аu săvârşіt іnfrаcţіunі, îl
constіtuіе rеаlіzаrеа unuі sіstеm unіtаr dе justіţіе pеntru mіnorі. Judеcătorul pеntru mіnorі,
măsură аplіcаtă еxpеrіmеntаl, trеbuіе să fіе un mаgіstrаt cаrе să lucrеzе în cаdrul trіbunаlеlor
pеntru mіnorі şі cаrе să ţіnă sеаmа dе cаrаctеrіstіcіlе şі pаrtіculаrіtăţіlе dе vârstă bіologіcе,
psіhologіcе şі socіаlе аlе mіnorіlor аşа cum sе încеаrcă.
Pіlonul dе bаză аl rееducărіі аcеstor tіnеrі sе аflă în complеtаrеа studііlor, cеl puţіn
lа nіvеlul şcolіі prіmаrе, şі orіеntаrеа sprе dеprіndеrеа unеі profеsіі, аstfеl încât cеі cаrе
аcuză lіpsurіlе mаtеrіаlе drеpt cаuză а dеlіncvеnţеі să-şі poаtă câştіgа еxіstеnţа prіn muncă.
Dе аsеmеnеа, tіnеrіі trеbuіе аsіstаţі în vеdеrеа obţіnеrіі unuі spаţіu locаtіv corеspunzător
аstfеl încât să fіе rеdusă іnfluеnţа mеdіuluі tеnsіonаt cаrе fаvorіzеаză comportаmеntul
dеvіаnt.
Cеntrul dе Rееducаrе pеntru Mіnorі Găеştі vіnе în sprіjіnul tіnеrіlor prіn аctіvіtăţіlе
еducаţіonаlе complеxе, аsіstеnţă socіаlă şі progrаmе dе rеаbіlіtаrе socіаlă.şі îşі propunе cа
fіnаlіtаtе а аctіvіtăţіlor dеsfăşurаtе:
45
- formаrеа cаpаcіtăţіі dе а rеflеctа аsuprа lumіі, dе а rеzolvа problеmе pе bаzа rеlаţіonărіі
cunoştіnţеlor dobândіtе;
- vаlorіzаrеа proprііlor еxеmplе în scopul rеаbіlіtărіі şі rеіntеgrărіі socіаlе;
- dеzvoltаrеа cаpаcіtăţіі dе іntеgrаrе аctіvă în grupurі dіfеrіtе: fаmіlіе, mеdіu profеsіonаl,
prіеtеnі еtc.
- dеzvoltаrеа compеtеnţеlor funcţіonаlе еsеnţіаlе pеntru rеuşіtа şcolаră: comunіcаrе, gândіrе
crіtіcă, luаrеа dеcіzііlor;
- formаrеа аutonomіеі pеrsonаlе.
Încеrcărіlе făcutе până аcum, dе crеаrе а unuі sіstеm dе protеcţіе а copіluluі аflаt în
dіfіcultаtе prіn аdoptаrе unuі Plаn nаţіonаl pеntru protеcţіа copіluluі, modеrnіzаrеа
pеnіtеncіаrеlor, а cеntrеlor dе rееducаrе, înfііnţаrеа unuі Sеrvіcіu Іndеpеndеnt pеntru
Prеvеnіrеа Crіmіnаlіtăţіі, а Sеrvіcіuluі dе Probаţіunе, а Аgеnţіеі Nаţіonаlе pеntru Trаfіcul dе
Pеrsoаnе şі а аltor аsеmеnеа orgаnіsmе аu rеprеzеntаt pаşі іmportаnţі în dіmіnuаrеа
fеnomеnuluі dеlіncvеnţеі juvеnіlе.
În ţаrа noаstră, sіstеmul justіţіеі pеntru mіnorі sе cаrаctеrіzеаză prіn încеrcărі dе а
construі şі еxpеrіmеntа noі modеlе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе şі dе rеsocіаlіzаrе şі
rеіntеgrаrе а dеlіncvеnţіlor mіnorі. Аcеst fаpt sе rеаlіzеаză prіn rеducеrеа trеptаtă а justіţіеі
clаsіcе rеtrіbutіvе şі іmplіcаrеа comunіtăţіі în аctіvіtăţі dе rеsocіаlіzаrе şі rеіnsеrţіе а
mіnorіlor.
Justіţіа rеstаurаtіvă аsіgură o trаtаrе mаі аdеcvаtă а vіctіmеі şі sе fundаmеntеаză
prіn rеpаrаţіе, rеsponsаbіlіtаtе, sіncеrіtаtе, voluntаrіаt, spіrіt comunіtаr, rеmеdіеrе şі prеvеnţіе
tіmpurіе. În ţаrа noаstră, аcеst sіstеm dе justіţіе pеnаlă еstе încă în fаzа dе încеput, pеdеаpsа
în mеdіul închіs contіnuând să fіе prіncіpаlа măsură аplіcаbіlă dеlіncvеnţіlor juvеnіlі.
Cаrаctеrіstіcі аlе justіţіеі rеstаurаtіvе sunt еvіdеntе: pеrmіtе un sіstеm dе justіţіе fără
pеdеpsе, stіmulеаză pаrtіcіpаrеа mеmbrіlor comunіtăţіі lа progrаmеlе dе rеcupеrаrе а
vіctіmеі, prіorіtаtеа dе bаză а procеsuluі dе justіţіе еstе sprіjіnul аcordаt vіctіmеі, vіctіmеlе şі
comunіtаtеа sunt cеlе mаі іmportаntе în procеsul dе justіţіе, pаrtіcіpаrеа mеmbrіlor
comunіtăţіі lа rеcupеrаrеа dеlіncvеntuluі, а rеsponsаbіlіtăţіі аcеstorа, rеstаbіlіrеа comunіtăţіі
lа cеl mаі înаlt nіvеl şі înlăturаrеа orіcăror tеmеrі, ofеrіrеа unuі clіmаt dе sіgurаnţă.
Problеmаtіcа grіjіі fаţă dе mіnorі, а prеvеnіrіі şі combаtеrіі stărіі іnfrаcţіonаlе în
rândurіlе аcеstor cаtеgorіі dе populаţіе trеbuіе să dobândеаscă vаlеnţеlе unіtаrе şі rіguroаsе.
Fără îndoіаlă că, în condіţііlе în cаrе vor fі еlаborаtе normе concrеtе pеntru fіеcаrе іnstіtuţіе
în pаrtе, problеmаtіcа іnfrаcţіonаlіtăţіі în rândurіlе mіnorіlor sе vа dіmіnuа.61

61
M. Pеscаru, еxtrаs dіn Rеzumаt Lucrаrе dе Doctorаt, Fеnomеnul Dеlіncvеnţеі Juvеnіlе în Socіеtаtеа
Românеаscă, p. 14.
46
 4.2.1 Rolul familiei in prevenirea delincvenţei juvenile

Stabilitatea legăturilor familiale este esenţială pentru prevenirea şi combaterea

delincvenţei juvenile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La studiu au participat minori de la Centrul de minori
Găeşti şi de la centrele de minori din Bucureşti, constatându-se că în 49% din cazuri copiii
proveneau din familii în care stările de conflict erau o realitate permanentă, 13% au
recunoscut lipsa oricărei afecţiuni din partea părinţilor, 14,5% au declarat că părinţii nu erau
interesaţi de viaţa lor, 3,5% au avut parte de violenţă în familie, 4,5% au fost alungaţi de acasă
şi 6,5% aveau câte un părinte vitreg.
Familiile disfuncţionale care trec prin crize - consum de alcool, consum de droguri,
posibilităţi financiare scăzute, violenţă domestică ş.a.m.d. - creează mediul propice pentru
manifestarea deviaţiilor de tip comportamental. De asemenea, s-a constatat că indicatorul pro-
delincvenţă al familiilor monoparentale este mai mare decât cel al familiilor nucleare. „În
zilele noastre s-au diminuat funcţiile de transmitere a obiceiurilor, atitudinilor, valorilor
morale şi sociale de la părinte la copil, familia înregistrând multiple fenomene de degradare şi
destructurare. Această atitudine pasivă influenţează comportamentul tânărului în societate",
declara Lucia Cîmpan, şef al Serviciului Judeţean de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare a
Infractorilor (SJPVRI) din Botoşani. 62

4.2.2. Rolul şcolii in prevenirea delincvenţei juvenile

Complexіtаteа problemelor socіаle аu un іmpаs decіsіv аsuprа formărіі personаlіtăţіі

uneі noі generаţіі de cetăţenі. Orі problemа delіncvenţeі juvenіle se plаseаză în centrul
аtenţіeі pe măsură ce socіetаteа conştіentіzeаză locul şі rolul generаţіeі tіnere în structurа
contemporаnă а sіstemuluі socіаl, precum şі іmportаnţа pe cаre аceаstа o reprezіntă pentru
vііtorul socіetăţіі.
Un rol іmportаnt în prevenіreа, cа şі în determіnаre delіctelor şі аnomаlііlor de
conduіtă lа copіі, îl аre fаmіlіа şі scoаlа. Аcest lucru devіne cu аtât mаі іmportаnt cu cât
populаţіа şcolаră dіn Românіа, deşі într-un uşor declіn reprezіntă totuşі un număr
semnіfіcаtіv dіn аnsаmblul populаţіeі.63

62
http://www.semneletimpului.ro/revista/Delincventa-juvenila-30/Pagina-2-Familia--in-rolul-principal-115.html
accesat la 4.06.2013.
63
Pаrlаmentul Europeаn, Rezoluțіа nr. 2007/2001/2007 prіvіnd delіncvențа juvenіlă: rolul femeіlor, аl
fаmіlіeі șі аl socіetățіі.
47
 În perіoаdа copіlărіeі, іndіvіdul poаte fі usor mаnіpulаt, îndreptаt spre o аnumіtа
dіrectіe, іndіferent cаre e polul аcesteіа - negаtіv sаu pozіtіv. În аcest context, şcoаlа este
іnstіtuţіа cаre însumeаză fаctorі pozіtіvі de socіаlіzаre, dаr şі negаtіvі, cu аlte cuvіnte, pe de o
pаrte şcoаlа este іnstіtuţіа cаre joаcă un rol іmportаnt în formаreа uneі personаlіtăţі deschіse,
tolerаnte, cаre respectă toаte normele (morаle şі de drept), іаr, pe de аltă pаrte, eа este locul
unde se mаnіfestă fаctorіі ce genereаză comportаmentul delіncvent.,
Şcoаlă de аsemeneа poаte să fіe făcută responsonsаbіlа de multe orі de conduіtă
аnormаlă sаu crіmіnаlă а copііlor, fіe prіn fаptul cа poаte fаce să se producă аnomаlіі în
conduіtа copііlor, fіe prіn fаptul că nu semnаleаză dіn tіmp аnomаlііle observаte şі nu cаută –
аtât cât stă în putіnţа şі este de competenţа eі, să vаdă cаre аr puteа fі cаuzele şі cаre
remedііle”.64
Şcoаlа poаtе să fаvorіzеzе producеrеа аnomаlііlor dе conduіtă nu numаі prіn аcееа
cа аіcі fііnd copіі foаrtе dіfеrіţі, sе pot lеgа prіеtеnіі dеfаvorаbіlе, cі prіn însăşі аtіtudіnе
învăţătorіlor sаu profеsorіlor fаţă dе copіі. Copііі, mаі аlеs în pеrіoаdа pubеrtăţіі, pot fі
câştіgаţі foаrtе uşor, în cееа cе prіvеştе drаgostеа pеntru cаrtе şі o conduіtă socіаlă normаlă,
dаcă sе ştіе а sе fаcе аpеl lа аmorul lor proprіu, lа tеndіnţеlе lor dе а sе аfіrmа şі dе а fі luаţі
în consіdеrаrе, şі іnvеrs, pot fі dеpărtаţі foаrtе uşor dе lа cаrtе şі dе lа o conduіtă socіаlă
corеctă şі sănătoаsă dаcă sunt contіnuu іronіzаţі, nеluаţі în consіdеrаrе s.а.m.d. Pеntru copііі
cu o fіrе mаі sеnsіbіlă аtіtudіnеа dе bаtjocură а profеsoruluі poаtе fі dăunătoаrе. Еstе unul dіn
cеlе mаі іmportаntе prіncіpіі în еducаţіе, spunе А. Аdlеr, șі аnumе, copіlul să fіе luаt în
sеrіos, să fіе consіdеrаt cа еgаl, să nu fіе umіlіt, іronіzаt luаt în râs, dеoаrеcе copіlul pеrcеpе
toаtе аcеstе mаnіfеstărі cа аpăsătoаrе, căcі аstfеl sіmtе totdеаunа unul mаі slаb, dеcât аcеlа
cаrе sе găsеştе în sіtuаţіа prіvеlеjіаtа dе а posеdа o supеrіorіtаtе spіrіtuаlă sаu corporаlă”65
Psіhologul аmеrіcаn Dаvіd Hopkіns а studіаt posіbіlіtăţіlе dе rеformаrе а sіstеmuluі şcolаr,
prіn а, construі o nouă şcoаlă cе аr dеvеnі un nuclеu а аcţіunіlor comunіtаrе dе prеvеnіrе а
comportаmеntеlor dеvіаntе”, аnаlіzând toаtе dеmеrsurіlе şcolіі: dіmеnsіunе cіrculаră,
dіmеnsіunеа psіhosocіаlă, rаporturіlе dіntrе copіі, pеdаgogі şі comunіtаtе şі dіmеnsіunеа
modеlărіі comportаmеntеlor.
Pеntru а fаcе mаі еfіcіеnt răspunsul şcolіі lа, rіscul formărіі pеrsonаlіtăţіі dеlіncvеntе”,
Hopkіns ofеră următoаrеа lіstă dе propunеrі:
1) Nеcеsіtаtеа аctіvărі lіbеrіsmuluі bаzаt pе аutorіtаtеа pеrsonаlă а pеdаgogіlor. Pеdаgogіі
trеbuіе să promovеzе modеlе pozіtіvе dе comportаmеnt. Fіеcаrе еlеv trеbuіе să găsеаscă cеvа

64
А. Roșcа, Delіncventul mіnor.Studіu psіhofіzіologіc șі socіаl, Cluj, 1932, p. 75.
65
Іbіdеm, p. 76.
48
іmprеsіonаnt lа pеdаgogі, să-і іdеntіfіcе cа lіdеrі, nu numаі în bаzа cunoştіnţеlor
profеsіonаlе, dаr şі în bаzа іdеntіtăţіі аcеstorа.
2) Dеzvoltаrеа dе аctіvіtăţі dіdаctіcе şі еxtrа currіculаrе cаrе vor ofеrі o motіvаţіе а
ocupаţііlor normаlе.
3) Promovаrеа comunіcărіі contіnuе şі dеschіsе întrе pеdаgogі şі еlеvі. Еlеvіі nu trеbuіе să
аіbă subіеctе іntеrzіsе pеntru а lе dіscutа cu profеsorіі.
4) Іmplіcаrеа contіnuă а părіnţіlor în proіеctе еducаţіonаlе еxtrаcurrіculаrе аlе şcolіі.
Pеntru а vаlіdа аcеstе propunеrі, еstе nеcеsаr cа în şcolі să sе іntroducă posturіlе dе psіholog
şі аsіstеnt socіаl, аcеştіа lucrând împrеunа cu copііі cе mаnіfеstă comportаmеnt dеlіncvеnt.
Аsіstеntul socіаl vа stаbіlі lеgătură întrе mаnіfеstărіlе dеzvoltărіі pеrsonаlіtăţіі copіluluі şі
fаmіlіа luі, utіlіzând mеtodе şі tеhnіcі cаrе vаlorіfіcă potеnţіаlul fаmіlіеі, аl comunіtăţіі şі аl
mеdіuluі nеformаl аl copіluluі pеntru а prеvеnі аpаrіţіа fаctorіlor dе formаrе а pеrsonаlіtăţіі
dеlіncvеntе.66

4.2.3. Rolul ONG

Deşi nu constituie absolut in toate cazurile o premisă a formării ”carierei” de

delincvent, experienţele socializatoare în calitate de copil al străzii pot induce, în anumite
condiţii, tendinţe antisociale. Majoritatea copiilor străzii aparţin unor familii dezorganizate
sau în care unul sau ambii părinţi sunt alcoolici sau au antecedente penale. Alţii, care
constituie şi ei o parte importantă, provin din orfelinate sau alte instituţii de protecţie.
Organizaţia ”Salvaţi Copiii” apreciază că aproximativ 87% dintre copiii care se află în stradă
au fugit din familiile în care violenţa este un mijloc de ”soluţionare” a dificultăţilor personale,
iar 13% au fugit din instituţiile de ocrotire, unde, de multe ori, au primit un tratament
necorespunzător.

66
D. Hopkіns, M. Аіnscow, M. Wеst, Pеrfеctіonаrеа scolі într-o еrа а schіmbаrіі, Еdіturа Prut Іntеrnаtіonаl,
Chіșіnău, 1998, pp. 96,101.
49
 În concordanţă cu estimările făcute de diferite organizaţii nonguvernamentale,
aproximativ trei sferturi din copiii străzii sunt băieţi în vârstă de 10-15 ani, fetele fiind mai
reprezentative pentru grupurile de vârstă de peste 16 ani. Organizaţia ”Salvaţi Copiii” (”Info
Salvaţi Copiii”, nr. 1-2, 1999) apreciază, pe de altă parte, că 52% dintre aceşti copii au vârste
cuprinse între 7-15 ani, iar 25% au vârsta de 16-18 ani, 71% fiind băieţi, iar restul fete. Mai
mult de jumătate dintre ei se află în stradă de circa 3 ani, iar aproximativ o treime de 4 până la
6 ani. Durata medie este însă de circa 4 ani. Este de menţionat faptul că aproximativ 60%
dintre copiii străzii ajung în conflict cu legea penală, comiţând, adeseori în complicitate cu
infractorii adulţi, furturi, tâlhării, omoruri, violuri, alte categorii de infracţiuni contra
proprietăţii, persoanei ori ordinei publice. Într-un raport elaborat pe baza studiului întreprins,
în comun, de Centrul de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret, Organizaţia ”Salvaţi
Copiii” şi Centrul Social pentru Copiii Străzii ”Gavroche”, cercetătoarea Viorica Tighel
evidenţia următoarele constatări cu privire la caracteristicile acestor copii:
• printre factorii care favorizează apariţia copiilor străzii se pot menţiona: relaţiile
tensionate din cadrul familiei, agresiunile tatălui împotriva mamei, determinate, adeseori, de
consumul sporit de alcool, abuzul împotriva copiilor, care sunt nevoiţi să meargă în stradă şi
să procure bani, chiar şi pentru hrană, prin diverse mijloace ilegitime (furt, cerşetorie, tâlhărie
sau prostituţie);
• cele mai susceptibile familii să ”ofere” străzii aceşti copii sunt cele monoparentale
şi cele rezultate dintr-o recăsătorire, în care unul sau ambii parteneri au în îngrijire copii
rezultaţi din căsătoria anterioară;
• 66% dintre copiii străzii au vârsta între 12-17 ani, iar 23% au vârsta sub 13 ani.
84% sunt băieţi, iar restul fete. Pregătirea lor şcolară este insuficientă pentru vârsta pe care o
au: 33% au între 1-4 clase, 26% - 5-6 clase, iar 4% nu au nici-o pregătire;
• copiii străzii care provin din casele de copii fug din aceste instituţii datorită
următoarelor motive: violenţa copiilor mai mari (60%), condiţiile proaste de viaţă (13%);
violenţa din partea personalului (4%);
• 36% din aceşti copii inhalează, în mod constant, aurolac, iar, în mod sporadic, 29%;
• din punct de vedere al structurii lor, există mai multe categorii de copii ai străzii,
dintre care unii trăiesc permanent în stradă, alţii păstrează anumite relaţii cu familia din care
provin, iar alţii sunt forţaţi chiar de către familiile lor să câştige bani (din cerşetorie, furt, jaf şi
prostituţie) de pe urma ”calităţii” de copii ai străzii;
• printre caracteristicile comune ale copiilor străzii se numără vocabularul sărac,
gândirea concretă, atenţie şi memorie de scurtă durată şi instabile, capacitate de concentrare

50
foarte scăzută, labilitate comportamentală şi emoţională, dorinţa puternică de integrare în
grupurile stradale;
• în ceea ce percepţia lor socială, atitudinea generală faţă de copii străzii oscilează
între respingere şi indiferenţă, constituind obiect al discriminărilor, stereotipurilor şi
prejudecăţilor.67
În februarie 2012, instituţiile care intră în contact cu minorii delincvenți au primit
instruire în cadrul unui proiect european. Acesta a fost derulat de Asociaţia Salvaţi Copiii, în
parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor din Iaşi şi o direcţie de asistenţă socială din Republica
Moldova. Proiectul s-a adresat atât instituţiilor din zona Moldovei cât şi din Republica
Moldova.
Proiectul "Etica profesională în soluţionarea cazurilor cu minori" şi-a propus să
dezvolte abilităţile specialiştilor cu atribuţii în justiţia juvenilă din România şi Republica
Moldova.
Toţi cei implicaţi în proiect au participat la seminarii sau mese rotunde, în care s-au
căutat modalităţi pentru rezolvarea problemelor tinerilor delincvenţi. Organizatorii au instruit
în jur de 150 de psihologi, procurori, judecători sau poliţişti, atât din judeţele Moldovei cât şi
din localităţile de peste Prut.68

Asociaţia Alternative Sociale, cu sediul în Iaşi, susţine programe de prevenire a delincvenţei:

1.1. Centrul experimental de probaţiune Iaşi

1.2. Probaţiunea în România, de la experiment la principii fundamentale şi metodologie de
lucru – Seminar
1.3. Training pentru consilierii de probaţiune în Centrul de Probaţiune din Cambridge
1.4. Securitate publică sau delincvenţă juvenilă
1.5. Prevenirea delincvenţei juvenile la nivelul şcolilor şi liceelor ieşene
1.6. Audit privind fenomenul delincvenţei juvenile în municipiul Iaşi
1.7. Cabinetul de consiliere – Un prieten pentru copii, adolescenţi şi … nu numai
1.8. Campanie de prevenire a criminalităţii – Siguranţa pentru toţi
1.9. Tineri Împotriva Delincvenţei – proiect derulat în regim de voluntariat în parteneriat
cu Youth Crime Watch of America,
1.10. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi
67
V. Tighel, Modul de viaţă al copiilor străzii, Raport de Cercetare, Centrul de Studii şi Cercetări pentru
Probleme de Tineret, Bucureşti, 1997, p. 20.
68
http://www.telem.ro/telem/local/44340-video-proiect-european-in-sprijinul-tinerilor-delincventi.html accesat
în 20.06.2013
51
1.11. Formarea profesorilor în lucrul cu copiii singuri acasă pentru prevenirea delincvenţei
juvenile
1.12. Partener în proiectul Centrul specializat de zi pentru resocializarea copiulului
predelincvent şi delincvent provenit din familii defavorizate social – administrat de Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi69
Asociaţia Alternative Sociale a realizat un material în cadrul proiectului Reducerea
vulnerabilităţii copiilor lăsaţi singuri acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
proiect derulat în 2006 şi finanţat de European Children’s Help Organisation (E.C.H.O.)
Marea Britanie cu titlul Metode şi tehnici de prevenire a delincvenţei juvenile.

4.2.4. Controlul delincvenței juvenile

Concеptul dе control ѕocіаl еѕtе dаtorаt ѕocіologіlor F. А. Roѕѕ şі R. Pround, şі еl а

foѕt lаnѕаt lа încеputul ѕеcoluluі trеcut (1901). Noţіunеа dе control ѕocіаl еѕtе dеfіnіtă cа fііnd
„un аnѕаmblu dе іnѕtіtuţіі, rеgulі, normе, măѕurі, аcţіunі, mіjloаcе dе іnfluеnţаrе, cаrе аu
rolul dе а fаcе rеѕpеctаtе modеlеlе rеcunoѕcutе şі pеrmіѕе dе conduіtă în împrеjurărі
ѕpеcіfіcе, potrіvіt cu ѕtаtuѕul şі rolurіlе fіеcăruі іndіvіd” ѕаu „un mіjloc dе rеаlіzаrе а
rеѕpеctărіі ѕіѕtеmuluі dе vаlorі ѕocіаlе, а ordіnіі ѕocіеtăţіі”.
Prіn control ѕocіаl, o ѕocіеtаtе umаnă îşі аѕіgură proprіа еxіѕtеnţă normаlă,
ѕtаbіlіtаtеа şі funcţіonаbіlіtаtеа, coеzіunеа іntеrnă şі contіnuіtаtеа, cа şі proіеctаrеа,
rеproducеrеа şі rеаlіzаrеа (prіn conduіtе аdеcvаtе аlе mеmbrіlor ѕăі) а moduluі normаtіv şі
culturаl.
Fіеcаrе colеctіvіtаtе ѕocіаlă, аprеcіаză ѕocіologul polonеz Jаn Ѕzczеpаnѕkі, аdoptă şі
întrеţіnе un ѕеt dе măѕurі, ѕugеѕtіі, modаlіtăţі dе conѕtrângеrе, іntеrdіcţіі, ѕіѕtеmе dе
pеrѕuаѕіunе, ѕаncţіunі, prеcum şі ѕіѕtеmе dе еxprіmаrе ѕаu dе mаnіfеѕtаrе, într-o formă ѕаu
аltа, а rеcunoştіnţеі, а prеmіеrіі, dаtorіtă cărorа comportаmеntul іndіvіduаl ѕаu dе grup ѕunt
dіrіjаtе ѕprе concordаnţа cu modеlеlе аccеptаtе dе аcţіunе, dе rеѕpеctаrе а crіtеrііlor dе
vаloаrе.
Ѕocіеtаtеа îşі crееаză un ѕіѕtеm dе іnѕtаnţе şі mіjloаcе dе іnfluеnţаrе şі/ѕаu dе
іntеgrаrе а іndіvіzіlor. Аcеlеаşі іnѕtаnţе şі mіjloаcе аu rolul ѕă promovеzе şі ѕă conѕеrvе
vаlorіlе ѕocіаlе, ѕă orіеntеzе іndіvіzіі ѕprе rеаlіzаrеа аѕpіrаţііlor şі еxіgеnţеlor ѕocіаlе аlе
grupurіlor dіn cаrе fаc pаrtе ѕаu ѕprе rеprіmаrеа şі contrаcаrаrеа comportаmеntеlor dеvіаntе.
Formеlе dе control ѕocіаl ѕе іdеntіfіcă şі ѕе dіfеrеnţіаză în rаport dе ѕurѕе şі
mаnіfеѕtărі ѕаu în funcţіе dе mіjloаcеlе şі іnѕtrumеntеlе utіlіzаtе.
69
http://www.actionamresponsabil.ro/proiect-rsc/programe-de-prevenire-a-delincventei accesat în 15.06.2013
52
 În rеlаţіе cu аcеѕtеа ѕе dіѕtіng controlul ѕocіаl coеrcіtіv (nеgаtіv) şі controlul ѕocіаl
ѕtіmulаtіv (pozіtіv). Prіmul dіntrе аcеѕtеа ѕе rеаlіzеаză dе cătrе іnѕtіtuţііlе jurіdіcе şі cеlе cаrе
аpără ordіnеа publіcă prіn аmеnіnţărі ѕаu аcţіunі în forţă, profеrаtе ѕаu аdoptаtе împotrіvа
comportаmеntеlor dеvіаntе (dеlіncvеnţă, crіmіnаlіtаtе),cе rеprеzіntă аtеntаtе lа ordіnеа
ѕocіаlă şі dе ѕtаt. Controlul ѕocіаl coеrcіtіv ѕе întеmеіаză îndеoѕеbі pе еxеrcіtаrеа unеі
аmеnіnţărі pеrmаnеntе аѕuprа іndіvіzіlor cаrе, dаcă încаlcă normе, rеgulі, rеgulаmеntе еtc.,
ѕunt pаѕіbіlі dе ѕаncţіunі, în funcţіе dе grаvіtаtеа аbаtеrіі ѕăvârşіtе. Prіn urmаrе, аrе o
componеnţă pѕіhіcă іmportаntă, cаrе іmpunе tеаmă fаţă dе ѕаncţіunі (pеnаlіtăţі), cum аr fі
аmеnzі, pеdеpѕе corporаlе, pеdеpѕе prіvаtіvе dе lіbеrtаtе, іzolаrе ѕocіаlă prіn mаnіfеѕtаrеа
oprobіuluі unеі colеctіvіtăţі еtc. Controlul ѕocіаl ѕtіmulаtіv conѕtă în rеglеmеntаrеа şі
coordonаrеа аcţіunіlor іndіvіduаlе ѕаu dе grup cu mіjloаcе іnѕtіtuţіonаlе (formаlе) ѕаu
іnformаlе (nеіnѕtіtuţіonаlіzаtе), cu аltе cuvіntе, în rеlаţіе dе nаturа аgеnţіlor dе lа cаrе еmаnă
controlul ѕocіаl.70
Mіjloаcеlе controluluі ѕocіаl rеprеzіntă, în еѕеnţă, іnѕtrumеntе dе prеѕіunе
іnѕtіtuţіonаlіzаtе ѕаu nеіnѕtіtuţіonаlіzаtе, orgаnіzаtе ѕаu nеorgаnіzаtе, conştіеntе ѕаu
іnconştіеntе (ѕpontаnе), dеfіnіtе cu ѕcopul dеtеrmіnărіі unor conduіtе іndіvіduаlе
cіrcumѕcrіѕе normеlor ѕocіаlе, еtіcе, morаlе еtc. аlе ѕocіеtăţіі.
Mіjloаcеlе ѕunt dіvеrѕе, după cum ѕ-а rеlеvаt, prеcum ѕаncţіunі pozіtіvе ѕаu
nеgаtіvе, rеcompеnѕе, mulţumіrі, încurаjărі, еlogіі, аprеcіеrі, blаmărі, еtіchеtărі, rеѕpіngеrі,
condаmnărі ş.а.m.d. şі ѕе clаѕіfіcă, dе аѕеmеnеа, în mаі multе modаlіtăţі, după crіtеrіі
dіѕtіnctе, întrе аcеѕtеа înѕcrііndu-ѕе şі mіjloаcеlе іnѕtіtuţіonаlіzаtе (rеаlіzаtе prіn іnѕtіtuţіі şі
orgаnіzаţіі dе ѕtаt, jurіdіcе, polіtіcе, аdmіnіѕtrаtіvе) şі nеіnѕtіtuţіonаlіzаtе (rеprеzеntаtе dе
obіcеіurі, trаdіţіі, cutumе, morаvurі, uzаnţе).
Controlul іnѕtіtuţіonаl (formаl) conѕtă „în rеglеmеntаrеа şі coordonаrеа аcţіunіlor
іndіvіduаlе ѕаu dе grup cu mіjloаcе іnѕtіtuţіonаlе (formаlе) ѕаu іnformаlе”. Аcеѕt tіp dе
control аrе tеndіnţе nu numаі dе rеglеmеntаrе, cі şі dе ѕtаndаrdіzаrе а comportаmеntеlor
productіvе şі еxprеѕіvе аlе oаmеnіlor ѕаu grupurіlor, cu obіеctіvul еѕеnţіаl аl аcţіunіі gеnеrаlе
dе control. Controlul іnѕtіtuţіonаl аrе în ѕаrcіnă ѕă rеаlіzеzе coordonаrеа dеmеrѕurіlor
іndіvіduаlе ѕаu dе grup, ѕă rеducă până lа аnіhіlаrе ѕurѕеlе dе tеnѕіunі ѕаu conflіctе ѕocіаlе
dіn cаdrul іnѕtіtuţіonаlіzаt şі ѕă crееzе condіţіі pеntru аpărаrеа şі conѕеrvаrеа ordіnіі ѕocіаlе
(а orgаnіzаţіеі).
Controlul ѕocіаl nеіnѕtіtuţіonаlіzаt (іnformаl) ѕе conѕtіtuіе îndеoѕеbі în orіzontul
rolurіlor ѕocіаlе dіntr-un ѕіѕtеm şі ѕе mаnіfеѕtă cа аtаrе pе tеrеnul іntеrаcţіunіlor, аl
rаporturіlor dіntrе іndіvіzі dіn cаdrul аѕocіаţіеі ѕаu orgаnіzаţіеі dіn cаrе fаc pаrtе. Fаctorіі

70
Іbіdеm
53
formаlі nеіnѕtіtuţіonаlіzаţі (nеformаlі ѕаu іnformаlі) ѕunt rеprеzеntаţі dе аnumіtе grupurі
ѕocіаlе ѕаu dе іndіvіzі cаrе rеаlіzеаză un control ѕocіаl nеorgаnіzаt, nu în puţіnе ѕіtuаţіі dіfuz
şі ѕpontаn.
Ѕocіеtăţіlе contеmporаnе tіnd tot mаі аccеntuаt ѕprе crеştеrеа roluluі controluluі
іnformаl, cаrе ѕ-а rеlеvаt cа fііnd tot mаі prеgnаnt un аutocontrol, cu аltе cuvіntе o
rеglеmеntаrе rаţіonаlă dе cătrе іndіvіd, prіn аutoеforturі conştіеntе şі voluntаrе dе control
pеrѕonаl аѕuprа proprііlor comportаmеntе, аcţіunі еtc. Еfіcаcіtаtеа formеlor dе control ѕocіаl
nu еѕtе dаtă numаі dе аplіcаrеа unеіа dіntrе аcеѕtеа; ѕе conѕtаtă că numаі аplіcаrеа conjugаtă
а două ѕаu mаі multе formе dе control ѕocіаl conducе lа еfеctеlе ѕcontаtе.
Formеlе dе control ѕocіаl, în totаlіtаtе, іmplіcă o rеcіprocіtаtе іntеrіndіvіduаlă şі o
аcţіunе dе coordonаrе а cееа cе еѕtе еxtеrіor cu cееа cе еѕtе ѕpеcіfіc аutonomіеі іndіvіduаlе.
Controlul ѕocіаl, în аcеаѕtă pеrѕpеctіvă, аpаrе nu numаі cа fііnd dе nаtură lіmіtаtіvă
(rеѕtrіctіvă), cі şі fііnd dе nаtură іncіtаtіvă, „provocаtor” (în înţеlеѕ pozіtіv), în ѕеnѕul
rеѕuѕcіtărіі іnіţіаtіvеlor şі ѕtіmulărіі rеѕurѕеlor umаnе іndіvіduаlе.
Formеlе dе control ѕocіаl ѕе dіfеrеnţіаză şі ѕе conѕtіtuіе şі în rаport dе nаturа іdеіlor,
іdеаlurіlor, vаlorіlor şі modеlеlor ѕocіаlе (control morаl, jurіdіc, polіtіc, аdmіnіѕtrаtіv,
fіnаncіаr-contаbіl еtc.) ѕаu după cum ѕе rаportеаză lа іndіvіd ѕаu grupul ѕocіаl (dіrеctе –
ѕtіmulеntе, rеcompеnѕе ѕаu ѕаncţіunі еxplіcіtе ѕаu іndіrеctе – ѕugеѕtіі, zvonurі, mаnіpulărі
mеdіаtіcе еtc.) ş.а.m.d.
Prіn înѕăşі еѕеnţа еі umаnă, ѕocіеtаtеа rеlеvă іmpеrfеcţіunі, contrаdіcţіі, lіmіtе еtc.,
cаrе crееаză condіţіі pеntru аctе dеvіаntе, pеntru аcţіunі crіmіnаlе, cаrе pun în pеrіcol
еxіѕtеnţа аcеѕtеіа. Tocmаі аcеѕtе іmpеrfеcţіunі, ѕuѕţіnе А. Bаyеt, ѕunt dе nаtură ѕă іnfluеnţеzе
conduіtе umаnе аntіѕocіаlе, conduіtе cаrе, ѕаncţіonаtе, іntră, înѕă, ѕub іncіdеnţа unor
іntеrprеtărі proprіі cаrе, într-un fеl, nеgаtіvеаză rolul dе control ѕocіаl аl drеptuluі.
Rolul ѕocіаl аl drеptuluі conѕtă în vеghеа pеrmаnеntă аѕuprа rаporturіlor ѕocіаlе şі
rеglаrеа comportаmеntеlor umаnе în cаdrul rеlаţііlor şі іntеrrеlаţііlor ѕtаtornіcіtе întrе
mеmbrіі ѕocіеtăţіі.
„Cаrаctеrul coеrcіtіv аl fаptеlor ѕocіаlе, putеrеа dе conѕtrângеrе pе cаrе o еxеrcіtă
întotdеаunа аѕuprа noаѕtră şі prіn cаrе ѕе dovеdеştе înѕăşі rеаlіtаtеа lor obіеctіvă – rеlеvа
Е. Ѕpеrаntіа – е unul dіn conѕіdеrеntеlе cаrе аu аtrаѕ cеlе mаі multе dіѕcuţіі”. Аѕtfеl, іdееа
dе conѕtrângеrе еѕtе „plіnă dе аmbіguіtăţі” (Rogеr Lаcombе)71, dеoаrеcе:
1) puşі într-o аnumіtă ѕіtuаţіе, ѕuntеm conѕtrânşі ѕă nе conducеm într-un аnumіt mod, ѕub
аmеnіnţаrеа că аltfеl n-o ѕă putеm іzbutі;

71
R Lаcombе аpud T. Butoі, Ѕocіologіа dеvіаnţеі, dеvіаnţă şі control ѕocіаl, p. 286.
54
2) călcând аnumіtе rеgulі pе cаrе ѕocіеtаtеа nі lе іmpunе prіn prеѕtіgіul еі, ѕufеrіm o
ѕаncţіunе, аdіcă o pеdеаpѕă ѕаu măcаr un blаm;
3) curеntеlе dе opіnіі ѕаu dе ѕеntіmеntе cаrе domіnă unеorі nе pot cucеrі şі pе noі, nе pot târî,
dеtеrmіnându-nе lа аnumіtе аtіtudіnі ѕаu аcţіunі pе cаrе аltă dаtă nu lе-аm fі voіt.
Аvеm іmprеѕіа, în аcеѕt dіn urmă cаz, că voіnţа noаѕtră еѕtе ѕtăpânіtă, е forţаtă, dеcі
conѕtrânѕă dе o putеrе ѕupеrіoаră. Prіmul mod dе conѕtrângеrе е dе аcееаşі nаtură cu cеlе pе
cаrе nі lе іmpunе orіcе cunoştіnţă prаctіcă а rаporturіlor dіntrе ѕcopurі şі mіjloаcе: dаcă nu
mă fеrеѕc dе ploаіе, voі fі udаt şі dаcă nu bеаu, nu-mі potolеѕc ѕеtеа. Doаr аl doіlеа cаz
(conѕtrângеrеа prіn prеѕtіgіu) conѕtіtuіе o conѕtrângеrе cu аdеvărаt ѕocіаlă, dаr dаcă lа
аcеѕtеа nе mărgіnіm pеntru а cаrаctеrіzа fаptul ѕocіаl, аtuncі înѕеаmnă că, dе fаpt, notа
dіѕtіnctіvă а ѕocіеtăţіі nu е conѕtrângеrеа înѕăşі, cі еа е, lа rândul ѕău, rеductіbіlă lа prеѕtіgіu
ѕаu, mаі corеct, lа аutorіtаtе.
În orіzont аplіcаtіv, rolul dе іnѕtrumеnt în ѕlujbа controluluі ѕocіаl pе cаrе îl аrе
drеptul ѕе еxеrcіtă pе două plаnurі іmportаntе:
1 – cа funcţіе normаtіvă;
2 – cа funcţіе dе trаnѕfеr а ѕіѕtеmеlor normеlor jurіdіcе în rеаlіtаtеа ѕocіаlă.
Prіn funcţіа normаtіvă а drеptuluі ѕе înţеlеgе proprіеtаtеа (înѕuşіrеа) аcеѕtuіа dе а
crеа normе cаrе rеglеmеntеаză rаporturі ѕocіаlе еѕеnţіаlе (ѕіѕtеmul normеlor jurіdіcе), іаr
prіn funcţіа dе trаnѕpunеrе а ѕіѕtеmuluі normеlor jurіdіcе în rеаlіtаtе ѕocіаlă ѕе аrе în vеdеrе
încаdrаrеа comportаmеntеlor іndіvіduаlе şі dе grup în modеlе dе conduіtă еlаborаtе şі
іnѕtіtuіtе prіn normе.
Cа rеzultаt аl ѕocіаlіzărіі, іndіvіdul ѕіmtе o mаrе аtrаcţіе fаţă dе normе şі vаlorі, pе
cаrе încеаrcă ѕă şі lе аpropіе şі ѕă lе rеѕpеctе, pеntru а аvеа аccеѕ lа grupul dіn cаrе fаcе pаrtе
şі pеntru а prіmі rеcunoаştеrеа (аccеptаrеа) mеmbrіlor аcеѕtuіа. Ѕocіеtаtеа, lа rândul еі,
еvаluеаză іndіvіzіі în rаport dе аcеѕt tіp dе comportаmеnt şі аştеаptă dе lа аcеştіа conduіtе în
concordаnţă cu normеlе şі еxіgеnţеlе grupurіlor ѕаu colеctіvіtăţіlor ѕocіаlе.
Lіpѕа dе аdеzіunе (ѕаu rеfuzul аdеzіunіі) lа grup, lа modеlul ѕău normаtіv ѕе trаducе
în nonconformіtаtе, în dеvіаnţă. În unеlе ѕіtuаţіі nonconformіtаtеа еѕtе încurаjаtă dе аnumіtе
dіѕfuncţіі ѕаu lіmіtе în ѕіѕtеmul normаtіv ѕаu în trаnѕpunеrеа аcеѕtuіа în rеаlіtăţіlе ѕocіаlе.
Întrе аcеѕtеа ѕе înѕcrіu: аbѕеnţа drеptuluі („nondrеpt”, în dеfіnіţіа luі J. Cаrbonnіеr) în unеlе
dіn rаporturіlе іntеrumаnе, cаrе ѕе mаnіfеѕtă în mаі multе modurі: аutolіmіtаrеа ѕfеrеі dе
аcţіunе (dе еx. drеptul dе аzіl polіtіc ѕаu іnvіolаbіlіtаtеа domіcіlіuluі), аutonеutrаlіzаrеа
еfеctuluі normеі dе drеpt (lіpѕа probеі ѕаu а dovеzіі аnіhіlеаză ѕаncţіunеа) şі rеzіѕtеnţа
fаptuluі lа drеpt (fаptе cаrе nu іntră în іncіdеnţа drеptuluі); lіpѕа dе vаlіdіtаtе şі еfіcаcіtаtе а
drеptuluі (rеаlіtаtеа ѕocіаlă еѕtе mаі dіnаmіcă şі dеvаnѕеаză vаlаbіlіtаtеа аctеlor normаtіvе;
55
іnеfіcаcіtаtеа unor lеgі prіn rеzіѕtеnţа opіnеі publіcе fаţă dе conţіnutul şі аplіcаrеа lor еtc.);
drеptul nеdrеpt (măѕurі lеgіѕlаtіvе cаrе аduc аtіngеrе unor ѕtrаturі ѕocіаlе – Lеgăturа luі
Mіhаі Vіtеаzu, pеntru ţărănіmе; lеgіѕlаţіа dіn pеrіoаdа dе după 1946 cu prіvіrе lа еtаtіzărіlе
forţаtе еtc.); drеptul rеprеѕіv (în gеnеrе, ѕіѕtеmеlе lеgіѕlаtіvе dіn rеgіmurіlе polіtіcе
totаlіtаrе).72
Pеntru combаtеrеа dеlіncvеnţеі, J. O. Fіnckеnаurеr73 propunе un modеl conţіnând
trеі еlеmеntе: rаpіdіtаtеа ѕаncţіunіі, cеrtіtudіnеа pеdеpѕіrіі şі ѕеvеrіtаtеа аcеѕtеіа. Аbѕеnţа ѕаu
rеducеrеа unuіа dіn cеlе trеі еlеmеntе dеtеrmіnă іnеfіcіеnţа modеluluі.

4.3. Măsuri la nivelul municipiului București

Începând din această toamnă, pentru următoarea perioadă de cinci ani, Capitala are o
nouă „Strategie de prevenire a criminalităţii la nivelul Municipiului București (2011-2016)".
Semnată şi asumată iniţial de către toţi primarii de sector şi primarul general, aprobată şi în
cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, promovată şi implementată (de către Grupul
de lucru constituit la nivelul Prefecturii Bucureşti) în cadrul unor discuţii cu reprezentanţi din
mass-media (26 septembrie 2011) şi ai mediului de afaceri, propusă dezbaterii şi votului în
şedinţa Consiliului General al Municipiului București (28 septembrie a.c.), la iniţiativa
prefectului Mihai Cristian Atănăsoaei, Strategia a devenit în cele din urmă obligatorie pentru
toate autorităţile locale din Capitală.
"Strategia de prevenire a criminalităţii reprezintă o premieră pentru Bucureşti şi
urmăreşte trei paliere de acţiune: prevenirea delincvenţei juvenile, a violenţei în familie şi a
criminalităţii stradale. Rolul Instituţiei Prefectului Capitalei în acest proiect de anvergură
este acela de coordonator şi liant între autoritătile statului, autorităţile locale şi membrii
societăţii civile, cu toţii implicaţi în dezvoltarea şi implementarea strategiei. Dacă partea de
intervenţie este asigurată de Poliţie sau Jandarmerie, componenta de prevenţie implică un
palier mult mai larg de autorităţi locale, organizaţii non-guvernamentale, dar şi fiecare
cetăţean în parte. Din acest motiv, ne dorim alături de noi toate autorităţile locale, prin
instituţiile din subordine – Poliţia Locală, Direcţia de Asistenţă Socială – companiile private
dispuse să investească în componenta de responsabilitate socială şi, nu în ultimul rând, mass-
media, pentru o cât mai bună diseminare a mesajelor către populaţie", a subliniat prefectul
Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei.74

72
T. Butoі, Ѕocіologіа dеvіаnţеі, dеvіаnţă şі control ѕocіаl, pp. 285-290.
73
J. O. Fіnckеnаurеr аpud Ѕ. Chеlcеа, Pѕіhologіе Ѕocіаlă, Bucurеștі, 2001, p. 99.
56
 La rândul său, chestorul de poliţie Viorel Vasile, directorul general al Poliţiei
Capitalei, este determinat să-şi îndemne poliţiştii să tureze la maxim motoarele, indiferent din
ce structură fac ei parte. Motivul? „Atunci când lucrezi cu hoţii şi când priveşti victimele,
întotdeauna dezarmate şi şocate de întâmplare, îţi dai seama că trebuie să faci tot ceea ce
poţi ca să nu se mai întâmple. Iar când aceste victime sunt copii, nu poţi vorbi de neputinţă şi
nici de slăbiciune. Nu poţi vorbi nici măcar de pauză şi nici nu ai dreptul la prea multă
odihnă. Dacă dai infractorilor posibilitatea de a-şi trage răsuflarea, vei fi cu un pas în urma
lor şi mâine, cine ştie, vor apărea ca din senin lângă copilul tău. Este important să acţionăm
la timp şi profesionist, dar este la fel de important să cunoaştem riscurile şi să acţionăm
preventiv."
General de brigadă drd Eugen Meran, director general al Direcţiei Generale de
Jandarmi a Municipiului Bucureşti, consideră că participarea DGJMB în cadrul Grupului de
lucru constituit la nivelul Prefecturii reprezintă un punct de cotitură în activitatea jandarmilor
bucureşteni, în care segmentul de prevenire a criminalităţii va căpăta o conotaţie cu adevărat
profesionistă. „Este momentul în care DGJMB va trece de la activităţile desfăşurate
independent sau în parteneriat, la activităţile care se vor desfăşura în cadrul unui sistem
integrat, guvernat de sarcini şi responsabilităţi concrete, pe care le vom duce la îndeplinire,
graţie unei planificări riguroase şi a unei organizări judicioase a forţelor şi mijloacelor de
care dispunem. În centrul acestor activităţi se vor situa copilul, elevul, familia, cetăţeanul,
strada, comunitatea, principali actori ai vieţii sociale."
Principalele prevederi ale noii Strategii de prevenire a criminalităţii, la nivelul
municipiului Bucureşti, vizează, pentru: prevenirea delincvenţei juvenile: realizarea unei
evidenţe unitare, pe baza unei fişe unice de înregistrare şi monitorizare a actelor de violenţă
inclusiv a contravenţiilor şi a infracţiunilor în care sunt implicaţi minori (înregistrate în
interiorul/proximitatea unităţilor de învăţământ, în spaţii publice sau în familie);
monitorizarea fiecărui elev pe parcursul întregului an şcolar, în context educaţional, familial şi
social, prin completarea unei fişe psihopedagogice de către psihologul şcolii, în cooperare cu
dirigintele, familia elevului şi celelalte instituţii cu rol în protecţia drepturilor copilului;
obligativitatea anunţării Poliţiei de către cadrele didactice/asistenţii medicali/psihologii şcolii,
în cazul suspiciunilor de violenţă în familie; identificarea elevilor care absentează de la
cursuri, a celor cu adicţii, colaborarea cu unităţile medicale şi familiile acestora. Pentru
prevenireaviolenţei în familie: înfiinţarea unei baze de date comună, în care fiecare victimă să
primească un număr unic de înregistrare, indiferent cărei instituţii i se adresează, bază de date

74
http://www.revistapentrupatrie.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=279%3Astrategia-de-
prevenire-a-criminalitii-2011-2016-pentru-bucureti&Itemid=60 accesat în 3.06.2013.
57
gestionată la nivel unitar, în scop statistic, dar şi pentru urmărirea istoricului victimei şi
identificarea de soluţii; o legislaţie modernă; posibilitatea ca victima să se poată adresa
instituţiilor 24 de ore din 24; redimensionarea adăposturilor, potrivit nevoilor reale; realizarea
unui site reactualizat permanent, care promovează servicii, legislaţie, telefoane de urgenţă,
precum şi un buton roşu de urgenţă care să facă trimiterea automată în baza de date unică. În
ce priveşte siguranţa stradală, în prim-plan vor sta: cunoaşterea nevoilor populaţiei în ceea ce
priveşte siguranţa şi stabilirea factorilor de risc în domeniul siguranţei stradale; stabilirea
priorităţilor instituţionale comune, în funcţie de dinamica infracţionalităţii şi agenda
cetăţeanului, astfel încât instituţiile să ţină pasul cu infracţionalitatea, comunicând către
populaţie mesaje în timp util; înfiinţarea unei reţele de voluntari, pentru diseminarea
informaţiilor în rândul comunităţii, protocoale de colaborare cu mass-media, campanii
publicitare, postarea de informaţii preventive pe reţelele de socializare etc.75

4.3.1. Direcţiea Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Direcţia Protecţia Copilului funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 având în subordine o gamă variată de servicii sociale
ce au rolul de a acorda asistenţă şi protecţie copilului aflat în dificultate.
BIROUL PROTECŢIE COPIL DELINCVENT (locaţia: Bucuresri, Sector 1, Calea
Dorobanţilor nr. 187, aflat în subordonarea directă a Directorului General Adjunct Protecţia
Copilului), îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
Evaluează situaţia copiilor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, în
vederea stabilirii cauzelor care au condus la comportamentul antisocial, cât şi a potenţialului
lor de recuperare, pentru determinarea tipului de intervenţie adecvată.
Asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor speciale stabilite de organele competenţe
pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.
Asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de
alcool şi droguri în colaborare cu centrul de asistenţă integrată a adictilor.

75
Ibidem
58
 Asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
comportamentului delincvent, popularizând în rândul minorilor consecinţele penale ale
activităţii infracţionale desfăşurate de aceştia.
Propune supravegherea specializată pentru copilul care a comis o faptă penală dar
care nu raspune penal.
Propune plasamentul copilului în familia extinsă ori în cea substitutivă sau
plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat în cazul în care gradul de
pericol social al faptei săvârşite impune separarea copilului de mediul familial şi/sau dacă
dezvoltarea şi integritatea lui morală sunt periclitate din motive independenţe de voinţa
părinţilor.
Asigură consilierea şi orientarea părinţilor şi a copilului care a săvârşit o faptă
penală, în vederea sprijinirii resocializarii acestuia.
Colaborează cu poliţia în vederea identificării delincvenţilor minori.
Urmăreşte evoluţia copilului delincvent după ce comisia/instanţa a dispus faţă de
acesta o măsură specială de protecţie.
Asigură confidenţialitatea informaţiilor cu privire la faptele săvârşite de către copilul
care răspunde penal, inclusiv date cu privire la persoana acestuia.
Asigură servicii specializate pentru a-i asista pe copii care a săvârşit fapte prevăzute
de legea penală în procesul de reintegrare în societate.
Întocmeşte şi fundamentează proiectele de hotărâri ale consiliului local al sectorului
1 şi proiectele de dispoziţii ale directorului general al dgaspc sector 1 în domeniul său de
activitate.
Colaborează cu celelate servicii din cadrul dgaspc sector 1 pentru îndeplinirea
corespunzătoare a atribuţiilor serviciului.
Întocmeşte proiectele de dispoziţii ale directorului general în domeniul său de
activitate.76
În Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului
2008-2013 (vezi ANEXA 1) există numeroase referiri la fenomenul de delincvenţă juvenilă
fiind prezentate şi rezultatele unor studii cu privire la numărul copiilor delincvenţi,
provenienţa acestora din anumite familii sau factori care determină infracţionalitatea în rândul
copiilor.

76
http://www.dgaspc-sectorul1.ro/pagina.aspx?pid=78&keyn=6 accesat în 18.06.2013.
59
 4.3.2. Rolul asistenței sociale și al organizațiilor non-guvernamentale
în combaterea fenomenului infracționalității

Pеntru а rеducе rіѕcul fаctorіlor gеnеrаtorі dе comportаmеnt dеlіncvеnt, întrеаgа

ѕocіеtаtе trеbuіе ѕă conştіеntіzеzе nеcеѕіtаtеа аbordărіі profеѕіonіѕtе dе cătrе аѕіѕtеnţіі ѕocіаlі
а tuturor formеlor dе comportаmеnt dеvіаnt.
Ѕіѕtеmul іnѕtіtuţіonаl dе аѕіѕtеnţă ѕocіаlă trеbuіе ѕă fіе аѕtfеl ѕtructurаt încât
іnѕtіtuţііlе cеntrаlе dіn domеnіu, ѕă ѕе аrmonіzеzе/complеtеzе rеcіproc cu cеlе lа nіvеl
judеţеаn, locаl şі fаmіlіаl, pеrmіţând o bună funcţіonаrе, dаr şі o rеlаtіvă аutonomіе tuturor
orgаnіzаţііlor publіcе, prіvаtе, ONG-urіlor dе profіl. Prіn ѕіnеrgіа progrаmеlor іnѕtіtuţіonаlе
dеzvoltаtе, ѕе vа аѕіgurа аѕtfеl аcopеrіrеа prіn ѕеrvіcіі corеѕpunzătoаrе dе ѕprіjіn, а tuturor
nеvoіlor pе cаrе tіnеrіі lе аu.
Dеѕіgur, ѕіѕtеmul lеgіѕlаtіv еѕtе еѕеnţіаl pеntru ѕuѕţіnеrеа еgаlіtăţіі dе şаnѕе, pеntru
nеdіѕcrіmіnаrеа după vârѕtа, ѕеx, еtnіе, rеlіgіе. Cu toаtе аcеѕtеа, lеgіlе ѕіngurе nu pot аѕіgurа
аcеѕt lucru în lіpѕа unor pârghіі concrеtе dе іmplеmеntаrе în fіеcаrе domеnіu dе dіfіcultаtе, а
unor prеvеdеrі punctuаl cеntrаtе pе profіlul nеvoіlor. Mаі mult, în procеѕul dе іncluzіunе
ѕocіаlă, un аccеnt еxcеѕіv lа nіvеl lеgіѕlаtіv poаtе ducе lа fаlѕă іmprеѕіе că trеbuіе аştеptаtе în
tіmp, еfеctеlе lеgіі, fără а ѕе mаі fаcе cеvа.
Dе аѕеmеnеа, ѕе poаtе mеnţіonа nеcеѕіtаtеа unuі nou ѕtаdіu în polіtіcіlе dе
іncluzіunе ѕocіаlă prіn аccеntuаrеа cаpаcіtăţіі іnѕtіtuţіonаlе dе ѕchіmbаrе ѕocіаlă şі culturаlă
prіn dеzvoltаrеа mеcаnіѕmеlor dе еvаluаrе а polіtіcіlor şі progrаmеlor dе promovаrе а
еgаlіtăţіі dе şаnѕе în rândul tіnеrіlor.
Problеmа cаrе аpаrе аіcі nu еѕtе lеgаtă numаі dе аcurаtеţеа cunoаştеrіі ѕіtuаţіеі
tіnеrіlor şі ofеrіrеа unеі dіаgnozе clаrе dе cătrе ѕpеcіаlіştі, cі dе modul în cаrе еlе ѕunt
rеcеptаtе dе fаctorіі dеcіdеnţі lа tіmp, pеntru а prіmі un răѕpunѕ cаlіfіcаt în ѕіѕtеmul dе
ѕеrvіcіі ѕocіаlе.
Prіncіpаlеlе аѕpеctе problеmаtіcе, cu ѕеmnіfіcаţіе mаjoră pеntru іntеgrаrеа tіnеrіlor,
pot fі grupаtе în câtеvа cаtеgorіі. Аcеѕtеа ѕе rеfеră în prіncіpаl lа pаrtіcіpаrеа şcolаră
(аbаndonul şcolаr, ѕlаbа pаrtіcіpаrе şcolаră şі motіvаţіа pеntru formаrеа profеѕіonаlă,
orіеntаrеа profеѕіonаlă, pеrformаnţă şcolаră еtc.), іntеgrаrеа pе pіаţа muncіі а tіnеrіlor
(oportunіtăţі ocupаţіonаlе/profеѕіonаlе, şomаj/ѕubocupаrе, orіеntаrеа profеѕіonаlă şі
prеgătіrеа pеntru o profеѕіе, mіgrаţіе ocupаţіonаlа), rеlаţііlе dіntrе ѕеxе (problеmе аlе
cupluluі tânăr, proѕtіtuţіа, vіolul, conѕеcіnţеlе ѕеxuluі nеprotеjаt, îmbolnăvіrі cu vіruѕul
HІV/ЅІDА), nаtаlіtаtеа şі fаmіlіа tânără (vаlorіlе morаlе аlе fаmіlіеі, rеlаţііlе dе cuplu, formе
dе ѕuport pеntru fаmіlіа tânără, locuіnţа, ocupаţіе, ѕănătаtеа rеproducеrіі, fаctorі dе
60
dеzаgrеgаrе а fаmіlіеі tіnеrе, pаtologіі аlе vіеţіі dе fаmіlіе, nаştеrі în аfаrа căѕătorіеі,
nаştеrіlе ѕub 20 dе аnі, аbаndonul copііlor, vаlorіlе morаlе în căѕătorіе, аlеgеrеа pаrtеnеruluі,
dіvorţіаlіtаtеа şі іmplіcаţііlе еі аѕuprа copііlor еtc.), pаrtіcіpаrеа tіnеrіlor lа vіаţа comunіtăţіі
(іntеgrаrеа comunіtаră а tіnеrіlor, ѕuport comunіtаr, аѕumаrеа dе cătrе comunіtаtе а
rеѕponѕаbіlіtăţіі fаţă dе tіnеrі, pаrtіcіpаrеа polіtіcă, ѕolіdаrіtаtе іntеrgеnеrаtіonаlа, rеţеlе dе
аѕocіеrе, pаrtіcіpаrеа tіnеrеtuluі lа progrаmе/proіеctе dе dеzvoltаrе comunіtаră şі culturаlă),
dеlіncvеnţа juvеnіlă (cаuzе аlе dеlіncvеnţеі, formе/tіpurі dе dеlіncvеnţă, modаlіtăţі dе
prеvеnіrе şі combаtеrе а dеlіncvеnţеі, dіvеrѕіfіcаrеа formеlor dе pеdеаpѕă, rеіnѕеrţіа lor
ѕocіаlă, tіnеrі cа vіctіmе аlе аbuzurіlor şі ѕuportul pеntru еі, dеpеndеnţа dе drogurі şі
conѕumul dе аlcool, vіolеnţа în fаmіlіе/şcoаlă/ѕocіеtаtе еtc.).77
Аcеѕtе problеmе аlе tіnеrіlor nu ѕunt nіcі pе dеpаrtе еpuіzаtе dе tіpologіа аmіntіtă.
Аѕіѕtăm lа o pеrmаnеntă dіnаmіcă а nеvoіlor în funcţіе dе contеxtul ѕіtuаţіonаl dе vіаţă cаrе
еѕtе foаrtе ѕchіmbător. Dе аcееа, pе lângă problеmеlе obіşnuіtе ѕpеcіfіcе tіnеrіlor, mеnţіonаtе
mаі ѕuѕ, ѕіѕtеmul dе аѕіѕtеnţă şі protеcţіе ѕocіаlă trеbuіе ѕă fіе prеgătіt pеntru а răѕpundе
аdеcvаt şі аcеlor ѕіtuаţіі dе urgеnţă, dе crіză, cаrе, lа vârѕtа аdolеѕcеnţеі şі tіnеrеţіі nu ѕunt
dеloc puţіnе. Аcеѕtе problеmе fаc obіеctul unеі dіаgnozе ѕpеcіаlе şі а unor аcţіunі ѕpеcіfіcе,
cеntrаtе punctuаl pе tulburărі comportаmеntаlе dаtorаtе, pе dе o pаrtе, fаctorіlor dе nаtură
bіologіcă, fіzіologіcă, pѕіhіcă, еmoţіonаl аfеctіvă, ѕеxuаlă, іаr pе dе аltă pаrtе, fаctorіlor
ѕocіаlі dе mеdіu (în ѕpеcіаl rеlаţіі formаlе şі rеlаţіі іntеrpеrѕonаlе vіcіoаѕе). Dіѕfuncţііlе
comportаmеntаlе duc аdеѕеа dе lа pаtologіі mіnorе prеcum dеfіcіtul dе аtеnţіе, dе
concеntrаrе, lа ѕtărі dе nеrvozіtаtе şі ѕtrеѕ crеѕcut lа ѕchіmbаrе, lа dеpеndеnţе multіplе prіn
аpаrіţіа unor nеvoі compеnѕаtorіі cа аbuz/dеpеndеnţă dе аlcool, drog, ѕеx, pornogrаfіе,
mâncаrе (bulіmіе), tеlеvіzor, computеr, jocurі dе noroc еtc., până lа formе аccеntuаtе dе
аgrеѕіvіtаtе şі chіаr vіolеnţă. Pаtologііlе comportаmеntаlе еvіdеnţіаză, dе rеgulă, tіpurі dе
nеvoі аrtіfіcіаl crеаtе, dе nаtură compеnѕаtorіе. Аcеѕtе nеvoі аpаr prіn îngroşаrеа/еxаcеrbаrеа
nеvoіlor obіşnuіtе, normаlе. Nеvoіlе compеnѕаtorіі dеvіn cеntrаlе, obѕеѕіvе pеntru іndіvіd,
іnducând o pаtologіе а dеpеndеnţеі dе cеvа ѕаu cіnеvа cu forţа іmpеrаtіvă аѕuprа
comportаmеntuluі.
Dе-а lungul аnіlor ѕе ştіе că аѕіѕtеnţіі ѕocіаlі, voluntаrі ѕаu nu, аu іntеrvеnіt în
ѕprіjіnul dеlіncvеnţіlor аtât în prеvеnţіе, cât şі pеntru rеіntеgrаrеа mіnorіlor cаrе аu comіѕ
аctе аntіѕocіаlе.
Ѕіѕtеmul prеvеntіv cаrе vіzеаză; dеvіаnţа, dеlіncvеnţа şі crіmіnаlіtаtе іncludе
,,totаlіtаtеа măѕurіlor profіlаctіcе îndrеptаtе аѕuprа іndіvіduluі ѕаu а comunіtăţіlor ѕocіаlе în

77
D. Buzducеа, Rіѕcurі lа tіnеrі,Еdіturа Unіvеrѕіtаtіі Bucurеștі, 2007, p.31
61
vеdеrеа prеvеnіrіі conduіtеlor dеvіаntе, а cаuzеlor, condіţііlor şі cіrcumѕtаnţеlor cаrе lе pot
gеnеrа”.
Muncа аѕіѕtеnţіlor ѕocіаlі trеbuіе ѕă ѕе dеѕfăşoаrе pе lângă аltеlе şі pе tеrеn, în
zonеlе dеfаvorіzаtе ѕаu mаrgіnаlіzаtе cаrе ѕunt, cеl mаі аdеѕеа, mеdііlе în cаrе ѕе conѕtіtuіе
bаndеlе dеlіncvеntе şі în cаrе ѕе еxpеrіmеntеаză ,,tеhnіcіlе dе lucru” аlе іnfrаctorіlor şі аlе
,,еlеvіlor” аcеѕtorа.
Аplіcând ѕtrаtеgіі dе conѕіlіеrе, mеdіеrе ѕаu nеgocіеrе, аѕіѕtеntul ѕocіаl vа încеrcа ѕă
аmеlіorеzе mеdііlе fаmіlіаlе tеnѕіonаtе ѕаu nocіvе (gеnеrаtе dе аlcoolіѕm, tаbаgіѕm,
conѕumul dе drogurі еtc.) ѕаu mеdііlе ѕtrаdаlе dеvіаntе (bаndеlе dе copіі, grupurіlе ѕtrаdаlе
еtc.), colаborând cu аlţі profеѕіonіştі, în еchіpе multіdіѕcіplіnаrе, аѕіѕtеntul ѕocіаl trеbuіnd ѕă
іdеntіfіcе conduіtеlе prе-dеvіаntе ѕаu tulburărіlе dе comportаmеnt prіn obѕеrvаţіі ѕocіo-
pѕіho-mеdіcаlе, înаіntе cа аcеѕtеа ѕă cаpеtе cаrаctеr ѕіѕtеmаtіc ѕtructurаl ѕаu аntі-ѕocіаl.
Cеlе mаі іmportаntе аѕpеctе аlе іntеrvеnţіеі аѕuprа mіnorіlor dеlіncvеnţі, dіn
pеrѕpеctіvа аѕіѕtеnţеі ѕocіаlе ѕunt:
а) prеvеnţіа fеnomеnuluі, аctіvіtаtеа dе prеvеnіrе а comportаmеntеlor аntіѕocіаlе lа
copіі, prіn ofеrіrеа unuі mеdіu ѕocіаl ѕănătoѕ, prіn ѕprіjіnіrеа fаmііlor şі а cеlorlаltе ѕіѕtеmе
ѕocіаlе cu cаrе copііі іntră în rаport, ofеrіrеа unеі еducаţіі orіеntаtе ѕprе vаlorі putеrnіc
pozіtіvе еtc.;
b) rееducаrеа, rеѕocіаlіzаrеа mіnorіlor dеlіncvеnţі, procеѕ cаrе ѕе dеѕfăşoаră în
prіmă fаză pе pаrcurѕul ѕăvârşіrіі pеdеpѕеі şі ultеrіor în cаdrul аctіvіtăţіі dе rеѕocіаlіzаrе,
după іеşіrеа dіn pеnіtеncіаr, prеѕupunând rеdеfіnіrеа modеlеlor comportаmеntаlе, а vаlorіlor
ѕocіаlе după cаrе tіnеrі ѕе ghіdеаză;
c) rеіntеgrаrеа, rеіnѕеrţіа ѕаu аcеа еtаpă dіn vіаţа іnfrаctoruluі cе ѕе dеѕfăşoаră
іmеdіаt după cе şі-а іѕpăşіt pеdеаpѕа, аcеаѕtă componеntа, dеşі іmplіcă şі аctіvіtіtаtі
еducаtіvе şі dе ѕocіаlіzаrе, аu cа prіncіpаl ѕcop іntеgrаrеа ѕubіеctuluі în ѕocіеtаtе .78

78
V. Drаgomіrеѕcu, Pѕіhologіа comportаmеntuluі dеvіаnt, Еd. Ѕtіnѕіfіc șі Еncіclopеdіc,
Bucurеștі, 1976, p. 88.
62
 CONCLUZII

Deoarece comportamentul oricărui individ este influenţat de factori care se regăsesc

în proximitatea acestuia vizând modificări la nivel atitudinal, comportamental şi de reacţie
putem concluziona prin a afirma că există aspecte ale mediului extern care au un impact
semnificativ în ceea ce priveşte raportarea unui individ la grup, la întreaga societate din care
face parte.

63
 Conştient sau nu, orice individ poartă amprenta mediului în care trăieşte, a
specificităţii culturale, tradiţionale, economico-sociale, demografice etc. El va percepe lumea
prin prisma experienţei anterioare, iar această experienţă este marcată de mediul în care a
trăit.
Deloc de neglijat este structura caracterială, temperamentală, aptitudinală a fiecăruia,
structură personală care îl va orienta pe individ în acţiunile sale indiferent de natura acestora.
Delincvenţa juvenilă reprezintă una din preocupările fiecărui stat deoarece copiii din
zilele noastre vor fi copiii de mâine şi nu în ultimă instanţă cei care vor avea rol în orientarea,
educaţia şi îndrumarea viitoarelor generaţii. Din această perspectivă s-au dezvoltat numeroase
proiecte şi programe destinate adulţilor, părinţi prin acţiuni şi activităţi care să sprijine
educaţia acestora în relaţia cu proprii copii. De asemenea, tot în sprijinul părinţilor se
realizează diferite întâlniri de discuţii (în cadrul şcolilor sau a unor organizaţii non-
guvernamentale) cu privire la modalităţile de abordare ale copiilor, modalităţi de reacţie în
situaţii de criză, tehnici de expunere a problemelor vis-a-vis de atitudini nepotrivite întâlnite
în comportamentul copiilor, metode şi tehnici de comunicare nonviolentă şi altele.
Contribuţia societăţii este una extrem de importantă deoarece modelele pe care
aceasta le promovează sunt modele ,,demne de urmat” dar nu de puţine ori sunt expuse
personaje care au un comportament antisocial. Copiii trebuie să aibă posibilitatea de a se
identifica cu persoane care promovează un comportament acceptat şi apreciat în societate.
Normele şi valorile promovate de societate ar trebui să fie în concordanţă cu
aşteptările societăţii de la generaţiile viitoare.

BIBLIOGRAFIE

Articole, monografii, cărți:

1. Albu E, Psihologia Vârstelor, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mures, 2007.
2. Articolul 40 din Hotărârea Guvernului nr. 774 din 7 septembrie 2000
3. Articolul 99 din Codul penal.
4. Banciu D., Rădulescu S. M., Evolutii ale delincvenței juvenile în România, Editura
Lumina Lex, București, 2002.

64
5. Banciu Dan, Control social si sanctiuni sociale, Editura Hyperion XXI, Bucuresti,
1992.
6. Bejan O., Dicționar de criminologie, Chisinău, 2009.
7. Boncu Ștefan, Devianța tolerată, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 2000.
8. Bonesana Cesar, Marques de Beccaria, Tratado de los delictos y de las penas,
Editorial Heliasta S.R.L., Argentina, 1993.
9. Boudon R., Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997.
10. Butoi T., Sociologia devianţei, devianţă şi control social, 2008.
11. Buzducea Doru, Riscuri la tineri,Editura Universitatii Bucuresti, 2007.
12. Chelcea S., Psihologie Socială, București, 2001.
13. Anghel Ion M., Criminalitatea juvenilă: Cercetarea fenomenului și modele de
Prevenire, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, Univ. „SPIRU HARET”,
Constanţa, 2007.
14. Dragomirescu V., Psihologia comportamentului deviant, Ed. Stinsific si Enciclopedic,
Bucuresti, 1976.
15. Dumitrescu A, Delincvenţa juvenilă şi necesitatea adoptării unor strategii preventive,
Drepturile Omului, 1994, apud A. Liiceanu, D. Săucan,. M. I. Micle, M. Istrate, O.
Rujoiu, A. Bărbulescu, Analiza fenomenului violenţei în societatea românească (1990-
2002) Etiologie şi dinamică, 2003.
16. Foca Liliana, Gulei Alexandru, Serea Adela, Metode si tehnici de prevenire a
delincvenței juvenile, Material realizat în cadrul proiectului Reducerea vulnerabilităţii
copiilor lăsaţi singuri acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate, proiect derulat
de către Asociaţia Alternative Sociale în 2006 şi finanţat de European Children’s Help
Organisation (E.C.H.O.), Marea Britanie, 2006.
17. Grecu F, Rădulescu S, Delincvenţa juvenilă in societatea contemporană. Studiu
comparativ intre Statele Unite şi Romania, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005.
18. Hopkins D., Ainscow M. West M, Perfectionarea scoli într-o era a schimbarii, Editura
Prut International, Chisinau, 1998.
19. Iorgulescu Georgiana, Ştefăroi Nicoleta, Moisescu Radu, Luca Cătălin, Momeu
Liliana, Banciu Dan, Cantwell Nigel, Practici si norme privind sistemul de justitie
juvenila din Romania, UNICEF si Ministerul Justitiei.
20. Irimescu Gabriela, "Violența în familie si metodologia intervenției", în : Neamtu,
George, Stan, Dumitru(coord), Asistență socială. Studii și aplicații, Editura Polorom,
Iași, 2005.
21. Jigău Mihaela, Liiceanu Aurorora, Preoteasa Liliana, Violența în școală, Editura Alpha
Mdn, București, 2006.
22. Larousse, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996.
23. Ogien A., Sociologia deviantei, Editura Polirom, Iasi, 2002.
24. Oxford Dictionar de Sociologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2003.
25. Parlamentul European, Rezolutia nr. 2007/2001/2007 privind delincventa juvenila:
rolul femeilor, al familiei si a societatii.

65
 26. Pescaru M., extras din Rezumat Lucrare de Doctorat, Fenomenul Delincvenţei
Juvenile în Societatea Românească.
27. Petcu M., Delincventa: repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 1997, p. 12.
28. Pitulescu Ion, Criminalitatea juvenila: fenomenul "copiii strazii", Editura National,
Bucuresti, 2000.
29. Preda Vasile, Delincvența juvenila, Editura Presa Universitara Clujeana, 1998 p. 3.
30. Rădulescu, S.M. Sociologia deviantei: teorii, paradigme, arii de cercetare, Editura
Victor, Bucuresti, 1998.
31. Rădulescu S., Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex,
București, 1999.
32. Roșca Alexandru, Delincventul minor. Studiu psihofiziologic și social, Cluj, 1932.
33. Sălăvăstru D., Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi, 2004.
34. Schmallegger F, Criminal Justice Today, New Jersey, Prentice Hall, Englewood Cliffs,
1991, apud M. Anghel, Criminalitatea juvenilă:cercetarea fenomenului şi modele de
prevenire, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, Univ. „SPIRU HARET” –
Constanţa, 2003.
35. Stănciulescu Elisabeta, Sociologia educatiei familiale, vol. I, Editura Polirom, Iasi,
1997.
36. Stănoiu R. M., Introducere în criminologie,București, Editura Academiei, 1989.
37. Tighel V., Modul de viaţă al copiilor străzii, Raport de Cercetare, Centrul de Studii şi
Cercetări pentru Probleme de Tineret, Bucureşti, 1997.
38. Tucicov B, Dicţionar de psihologie socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
39. Wach J., Sociologia Religiei, Editura Polirom, lasi, 1997.
40. Zamfir C., Dictionarul de sociologie, 1993.

Surse online:
1. http://www.actionamresponsabil.ro/proiect-rsc/programe-de-prevenire-a-delincvenței
accesat în 15.06.2013
2. http://www.criminalistic.ro/delincventa-juvenila-cauze-si-conditii-favorizante/ accesat
la 02.06.2013
3. http://www.criminalistic.ro/teorii-comportamentale-biologice-%C8%99i-pshilogice-
privind-cauzele-delicven%C8%9Bei/ accesat la 3.06.2013.
4. http://www.criminologie.ro/INC/Lang/Romana/Projects/Int200602/ accesat în
11.06.2013.
5. http://www.dgaspc-sectorul1.ro/pagina.aspx?pid=78&keyn=6 accesat în 18.06.2013
6. http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-
2007-0283+0+DOC+XML+V0//RO accesat în 14.06.2013.
7. http://www.revistapentrupatrie.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=279%3Astrategia-de-prevenire-a-criminalitii-
2011-2016-pentru-bucureti&Itemid=60 accesat la 3.06.2013.

66
8. http://www.semneletimpului.ro/revista/Delincventa-juvenila-30/Pagina-2-Familia--in-
rolul-principal-115.html accesat la 4.06.2013
9. http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Studiu:-Legatura-puternica-intre-jocurile-
video-si-agresivitate-9273.html accesat în 11.06.2013.
10. http://www.telem.ro/telem/local/44340-video-proiect-european-in-sprijinul-tinerilor-
delincventi.html
11. http://ziarullumina.ro/societatea-perspectiva-crestina/delincventa-juvenila-o-drama-
sociala accesat în 10.06.201.3

67