| Henry Mintzberg Hen Mint ste profesor de management Universiatea Mil din Monten Absilven al i loon Scho! of Mantgmon in cer preigiosul Macaca se sine of Tenotoy, Minter aos de-a engl anor consultant nang tet profes asia mai mule uve, pine ear 9 Unies in Aivenrovens (Fran), El stuot ere fa ceeds manger Spied Zamneunpscunie aera tins Mintbere wo lexi cient substan tw coma oe ke manager sci cna oran spy paca fs Pe bah fay apelage eet dite crnondtalel ememrmagyriarsnonactsuaniven ee ant inreuper, cape cute arate rpmetre sehr 9 pints peer Pen cnt erate Managea i poe o nar pass inpus el Pogtanste npr ejinand, pe deal areola decent nafs Crt imental muni maragesele ne cones I iden of manager ‘ndepinete ome vacate de lu, Miner stl nee flr manages eh ml nen rman dc Roll trpersonale clea ails pe care manage le taseie cu cx Cele oie in ests corse de re eat, Manigei one elu de rpreactent dori aera ale Ioana a roel Simbel, epetnnd ennai Cader nanager ind vel pena sisi poms iede pwr eerie dk eg eee lle pe xian, Tei pe cre Stile pear con. ir feu att ca Gnd Emr porte peniaainnden seoreeioe Medical Urebuie si-gi mentind o intreagi rejew de selaii $i contact in exteriorul organiza Activitiile managerial refpun srigens, dihacen ni Gunamilga de tl mai i, corespunzitoracesiora, margeral Maplinejte wel olur informational: de “monitor, de difuzor side purator de euvant. Managerbl este persoana anne [riveste manl{grzarea a tot coea co xe falimpla in organiza, peinind tnforma Cpr neinenaliiae al pcampieciien eae ‘aracterzeact olul de difizar de informa, presupinind transmiteres de informait faplice si valorce. Destori, managerul rebuie 5 dea informaitprivind oganizatia. tor persoune din external ae pentru cia, asumandu-si astfl rolul de puntdtor de cudnt. ppublic, eft si pent persounele eu rol decizional Howry Mintzherg Co majoritatea teoreticinilor in management, Mintzbens consider eu de ue adetziler dept opane cena idomeraihdaaaa Mintzberg include patra oli, bazate pe diferieletpua de ot, eI I tor.de solutionare a pecturbirilor. factor de alocun iar ‘ihieepcinadtor, manageral ia decizii privind schim| Stinijezeschimbinle gi we un oloutic in adeoa manger ecjoneaza dn propia Dinscea puma nee ak de solulonarea perubarilor esa fer. desuese rreet eas renee “Bde care decd ereinenelopec es aan anagt shae Abilitea dea reaciona I eseiment, si puniicwer season ea managerial inporan, dupa pees is Nine Rell de ator de aocorearesurelo pars Sete dima amajsitey apaizelr orginzafonle Evie, tninaiper wcute ri dae ee sus saci, uane, deeshpumente inp saa ma deters Wino subline op, prin scx di, manager planiichionel presen Siouoriees coil Roll dgnegocauarste ca de Mite te desizieals, deve epreiid°o explosion inne Up egosize ei iin eal proce sie capabh ca a decane db repaizarn reurselroronisjoat Peniru Minder, aceste zee rol da cea mui adevots deere u manager a de fap odesrere mat excl des esl oes carnisinmunagement Insc rau, formance ear Prioritajile informationale, Cu ajutor interpersonale, mi (muti prin yolule Uecionale loutiiaecs Proporfiile ditente ‘care Hecare manager imbind ace ite roluri ne demonstreazi! Stmanogerent nu pete restate de oul sinners Mi rents o art iui x nage ester od ec ae priors. Aue-cnoatere exc esenfla aoe none ee Sst pets cape ere mangement, Dupe psoas Is Nl “ealiledemanogement a resi coat a mul whneeok ee ee probleme structure, dest manager cape sl snes oo eben Deasemenca, toile managementls eed mouse ee de iflegerea strstr orunizailor Ninwhar incenehse detec ee model. Dip pres exnt cic snutrice baaalseaer ree ‘najerte stile pute Ellenumeste Stuctssinpla recente ioc profesional, Forma divisional Adhenra Tedtium de bazd eae le ditinge pe Hezore de scestea ete ci nada feiss, reomind ui clecn pr debussteompaneaio esac amin ba out pe Mincborg we ilcar ee eee acetic ‘nine part Instructs simpli, pra heise redo eee car, nt-ofabrict, a putea Comittee Proce ce na 4isthipalorpersonla In Bioraa meeaniia eat snestnar ee sonal dn domenitplaieu, nunca nse eee ree soli $i38 Struetura orgenizanitor de muned si programares producjei. In Biroerajia profesionald, partea cheie este nucleul operator”, ei din buza productiva w organizafiei. Ducd int-o fabried, acestia ar putea fi lucratoni din aprovizionare, evi de la vanziri, de Ia desfacere, operator ‘masinilor, in Birocratia profesionala sunt doetorii gi asistentele Gun spital) sats ‘corpul didactic (Intro unitate de invijimn), In Forms divizional,cheia este “linia de mijloc”, adied personalul care fi conduce pe manugeri,iecarhi intermediari intre il strategie yi nucleul operator Into fabrid, acestia ar include gefli de producfie 3 selii de vinaii, yi manageri gi geffi de colectiv imediatinferiori [arin Adhocratie, partea cheie este reprezemtata de “personalul de suport”. fntr-o fabried tipicd, acestia pot cuprinde relajile eu publicul, relatile conducere-mmuncitor (sindieatul, serviciul Prelun, salurzare, chiar i bufetul seu canting; de asemeni, cercetarea si dezvoltaren In Adhocratieaecentul se pune pe acest din urm eompartiment al cercetiri gi dezvoltti Fiecare din ele cine piri exereitio presiune asupra organiza “i ‘in misurain recone fwvorizeaza un anumit domeniu, organiza se va atostractara int-una din formele amintite", in funotie de directa din eae se exereitd presiunea respectivi. Prim forma, Structura simpli, in cae vrful strategic exereitd presiunea cea mai putemicd in directa centralizii, este foarte simpls, dupa cum o araté gi denumirea sa, Are pufini sau chiar deloc tshnostructurd, personal de suport in numér redus, diferenjiere minimi intre departamente gio ierarhizare eu pufine teptz, Coordonaren se face prin control direct, de sus in jos, de la vieful strategic, in care puterea este ‘iinile diectorului general azadar, Structur simpli nu necesita planificare formalé, sa instrure, sau procedurisimilare, gi poate fi lexibila si “organicd” (vai si Bums) Conditile care favorizeazi Structura simpli sunt condifileclasice ale firmei eondusi de propretar,O organizatie mici este un mediu simplu, der dinamic, care poate fi infeles ‘decatre un individ conduedtor. “Cele mai multe erganizai tree prin forma de Structur simpli in anit lor de formare”, si multe dinte ele rimin suficient de mici pentru a 0 ‘eontinua, Ele pot fi foarte variate, de la un magazin de automobile, la un magazin eu ‘amdnuntul, dela un departament guvernamental now format, lao mid Fabrica. ‘Sunt persoane cdror Te place si luereze int-o asemenca oxganizajie, datorta sentimental datorie pe care eeea4 gi datontfleibilitai sale. Ali resimt domina- tia dela vit. Bio wid ea patemalist si autocrat gin contadioje eu impure moderne. De asemenes, organizatia este precari: “un alae de cord poate si lichideze literalmente mecunismul coordonator al eganizatiei Birocropia mecanieisté este ca mult mai sigurd (vezi gi Weber, despre birocrafc). Ea nu depinde de o singurd persoand. Presiunea cea mai puternics vine de la ‘telmosiructurd, de la cei din domeniile; planificae, finoneiar programarea produsici, 51 lf din aseedsi categorie. Presiunea se exereith in diretiastandardizdcii, Odatd ce ‘munca a fost defini si imparftl in sarcini standard, de rutin, ea poate fi controlaté prin reguli formale si reglementiri, Controlul devine aproape 0 obsesie. Birocrajia ‘mccunieista urmeaza imediat Sructuri simple, din punctul de vedere al centraizini, dar puterea este impart inte virful stategie gi tehnostructurd. Un ofieiu postal, o fabricd de ofeluri, 0 fnehisoare, © companie aeriend, 0 linie de asumblare penira aulovehienle toate sunt de acestip. Ele indeplinesc condiile cares favorizeze acess > general, in toate economiile socialist, in cure ministerele guvemamentale tontroleazt - Henry huonzberg 39 struct, mai ales doc sunt organiza mati, vehi, presupundind © mune epi inu-un mediu stabil aceste organiza sunt adesea ladda lon contolae sleet central al wreune corporat mai indeparate sau de un organism guvernrentel ‘Acoust organizalieste ecient a munca epeutivs, dar ose supustconficielor tne vit bat, nce department. Pent cima mull dine ana muna pe are fa mare nei un sens. Manager wcestei organiza i chllsie © pros mane parte dn energie incercind si coordoneze toate componentele strut A fost rte Potivits in petioadsrevoluit industrte, dar ea 9 truss smpld. nu neat oe adeovataperioade! actual Cea devatrein configuraie, irocrata profesional, se eiacerizexc’ pr presiunea micleului operator in deli une autonomii prolesionaizate, In ascot organzafiedomin specialistieuo ina ealicueprolesonal, Ase cbuicangapat eoarece munca este prea complexd pentru a ff eoordonata gf controll Inte alt mod, Agadar, total conduce spe specialize, si sunt utlizaiaei amen! ewe do abiltiprofsionalestandaréizale. Aseastainseamna prolesionit dee inst specilizai, pe acdror competent oti bizu. Aceasa este stusia fe unveraea spit, soli, Gime de eontabltat, ofiit de asigurti sociale uncle Tine core Jntrebuinjeaz4 personal cu inaltécalifiare (de exemplu, tm design vestimentar) Deoarece aces caren au pregliea necesari nu pot intarven, specials emtacloey independent, Antonomia lr in muned este de obiei ilar de exterea mae peng servile lor In tirap ee Birocrfia mecanicits este candust ou ajorul steed irathce,Brccraja profesional pte aocentl pe ptere experilon, Buwcutisinecay ist creezd popnile standards, pecnd cada biroctatiendminisieatival Bross profesional accep standard din ales, imapusede compu prosionale urs al meticilor saa contabiier Aces structud este extem de democrats, dar sul dn cauzaproblemelor de coordonaresjurisdijie- Cine ar webu st predescursul de stutstcd intro else ‘demanagement, cated de matematc saucatedra de business? Si cine ponte si donk ‘ei un profesor este incompetent, si ce poate fi laut in scent xe? Forma divizionata (stractura pe divi) ese lp raspindila fn corporate indutinle particule, dar poate fi ntnta i in universitifleumricane cu mai te canipusuri, su in adminstogia medial, eae ontoleaes mes multe spec te unnnumirmare defnteprinder Acasa structs se all “deasupra” Broach necsae cite deoaree exist un cater general ar contceazd mal mille asemence Bree mecaniciste”. In aceasta, acfioneazi o foarte putemicé linie de mijloc. dupa terminologia lui Mintzberg, element chee in jurul esa funconcsed organizata, Accuses sort ce spre "bleanizare”,deoarecefisare dviie ese rela independata, ca pcre seni de marking provisions gi produc (us eielend naniad eens esa pe propria paid de desfacere. Intr-adovs, Forma divisions sate in gov seul une Bireratiimecaniiste diversi pe mai mle pce infeleeied eee aceasta prodse diferte sau ani geogratiee difrte40 Siruetura organizatilor Catone ct izarediviziese boc de omar autonome cartienal general dese cit capital va aves fecare,ermareyte indicator numeric a perforate profit, ‘vinziri si rata de revenire a investitiei. De aici, apar problemele. Cartierul general intrinepreamultn dei dvr stenia ere ocerdindctror nue dace la neti lor consderent,cutn a alte prodaseler aa seapectren aediulu inconjrator Mincbers binuieste ci, desi aceasta Formal dvizional ee ea mai modem, evar, dnt cele cine struct, ees mat wlnerblli la schimbae leslie i soca Pe de alt pare, 0 agente spatial, o compan de filme de avangard,ouzina care face procipri complex, sat 0 corapuntepetohimit, pot desernste ca find sdhocrai. Sunt orgaizalit nee, baate pe ceretare, care uebule fe inovaoae, in condi care se shimb apd. Elemental ches ito Adore ete personal de suport in cerestare-dezvolae, dar (telement chee pote fii miclen! {perro experi de caredepinde novia. Spe deossbte de Bosra pofesion Adhocrai nu eat folsiea repli a abltilorprofesionae standardize fa los de acest, igi srupeaed special fal calc in echipe de prec, sperind ef asifel vor apirea noi dei. Accnsia fom de orgnnizare duce la coordanare ina: 5 inter-ehipe, prin “justare mutual” (vezi Thompson), aes prin cooperare deca Conta! ircrtc unit poste imped erat oloborare, Dit toate soln Spur de organiza, “Achoorsa respects cel mei putin principle else ale mane sge-mentuli” aga cum au Fost pemulgate deFayol, de exempla). Adhocraia ste ani i desentaizata Exist doud variante de Adhocrajie. © Adhocratie operanta, care lucreaza direct. cuclienfi, cum ar fio upentie de publica; go Brocateadministtive care esr ‘vesie pe ea insdgi, cum ar fi NASA, in domeniul explorarii spatiale americane. Inet, Adoeraia xeead dfs, nu numa nevi, amend vorbese uu, i asta inseam consum de timp. Exist gi eonfuzi, eofestr le sine ce fous Exe sirutura cea mai poiizat, dnd nagtere In competi si confee interne, Cu ‘oateacestea, dal “Stuctura simp j Btoeraia mecaieist’ sunt stun ale ect. |i, Birocrjinprofesionalt gi Forma dviionall sunt strut ale preental, ned clue Adhoerfi este ira witol™ Sarpules smu sings, Mintberg se gindeye ila ol structure vitonl, una tn eae ideologia este important. Aceasta poste f probabil inna fn kibbutz uri eesti in aii japoneze Ho numeste Stratue misionart Inteadevis, ongnizaieajungaprosimatw la una din ele cine forme prezentate de Mint tune’ ind presiunes uns pi este mai putemicd. Cand dou sat mai multe presi se echilibreaza se ajunge ao strstr hibrid, $i inde organiza cata mere Sst cares fein amoni lt inter eu exteror, est posi a par nol verti de strstr Henry Mintberg 41 BIBLIOGRAFIE: Mintaberg, H., The Nature of Managerial Work, Harper & Row, 1973; Prentise Hal, 1980, Minteberg,H., “The Manager's Job: Folklore and Fact”, Harvarel Business Review (1975), 49.61; republicatd in DS. Pugh (editor), Organizauion Theory, Penguin, 1990. Mintzberg, H., The Structuring of Organizations, Prentice-Hall, 1979 Minberg, H. Structures in Fives: Designing Efeetive Organizations, Prentice-Hall, 1983.