Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Morfopat LP - Carte Sem1

    Transféré par

    Teodor Buse
    26 vues40 pages
    Carte morfopatologie umfcd

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    Carte morfopatologie umfcd

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    26 vues40 pages

    Morfopat LP - Carte Sem1

    Transféré par

    Teodor Buse
    Carte morfopatologie umfcd

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 40
    _ Capitolul 4. Patologie LP 1. Tulburari circulatorii Introducere ‘Tulburarile patologice ale circulatiei sangvine: 1. Modificari ale volumului sangvin circulant (hemoragie, hiperemie, soc), 2. Obstructii vasculare (tromboza, embolie, ischemie si infarct) / Hiperemia Hiperemia reprezinta cresterea volumului sangvin in vasele unui organ sau fesut. Poate fi: 1. Activa = cresterea volumului sangvin in teritoriul arterial si capilar, 2. Pasiva = Staza = cresterea volumului sangvin in teritoriul capilar si venos. Poate fi acuta sau croni | Cauzele staz 1 Obstacole: | a. Intravasculare: tromboza, embolie, b. Compresiuni asupra venelor (tumori, cicatrici, aparate gipsate etc). | 2. Alterari ale peretelui venos (flebite etc), 3. Insuficiena cardiaca: a. Ventricular stangi ~ stazd pulmonara, b. Ventriculara dreapta > stazd ficat, splini, rinichi. Consecintele stazei: Ne 1. Leziuni degenerative ale peretilor vaselor si fesuturilor din jur, 2. Infectii. / Tromboza Tromboza este o coagulare intravasculara gi intravital. Poate fi: 1 Arterial’, 2. Venoasi, - 3. Capilara. i (triada Virchow): (staza), a i bozei: embolle, 4 ecitle OG ta ecuth = infarct embolie, core rombort see *Sechemie acuta infal a " ‘i pe armjiacd + emboie- ‘ Eyolutia trombilor: 1. obstructs 2. Fibrinoliza, ie ‘nderea embolilOr ' i Deere ~ recanalizarea trombului. eee and imare 4 irigatiei arteriale intr-un i cerea pana Ja supril i -rimare brsed completda circulatie arteriale, : 2 ala, in ti enul Be 2. Cronica = ob! iterarea partiala, timp, 2 lum 3 ischemiel: . , Re cea Jumenului prin ingrosarea peretelui arterial (atero etal), E aay vascular arterial printr-un tromb sauembol, — 3. Compresiunea arterial (procese tumorale, pansamente aplicate i ’ stemul venos prin deschic 4 guntarea circulate’ arteriale spre si Consecintele ischemiei: 1, Ischemia acuta duce la necroaza care poate fi: ’. uscati (de coagulare) - se produce condensarea si degrad b. umedi (de lichefactie sau colicvatie) - are loc autoliza fesuturi 2. Ischemia cronica duce la atrofie tisulara. Infarctul Este o zona de necroza circumscrisa arteriale. Poate fi: 1. Infarct alb (anemic) - in organe cu circulatie de tip terminal circulatiei colaterala insuficienta (infarct miocardic 2. Infarct rogu (hemoragic) - in yesuturi een, a ea ae Se i cu circulatie colateral: : Cauzele infarctului: j 1, Embolie, itr-un anumit teritoriu, urmar | 2. Tromboza, ; 3. Alte cauze. i Consecinjele infarctului depind de localiz: ns el Pe i | ; a ssa cerebral -> ieee ini Ben c pulmonar + hemoptizie; ce orc + infarct renal + hematuri Staza renala Definitie: hiperemie Pasiva, E aa obstructia venei Prin cresterea volumutuj r ; z ae sangvin la nivel venos renale (tumori, , compresii); insuficien Fig. 2. Staza renala, regiunea medulara: capilare si venule peritubulare dilatate, line cu hematit E, ob. 10x. . Staza renala, regiunea corticala: ines gomerulare dilate, pline cu hematii. HE, ob. 10x. Fig 5, Stazi pulmonard cronicé: septuri alveolare ingots Sin cauza caplaelo Etiol piveolariave sa fibrozer: spat alveotare Be eta cartlace (macrolage cu pigment) = hemosiderinic). acut HE, ob. 10x. Mac Mi Fig 6 Ficat de aspect normal: venule centrolobulare *spagu port cu canalicul ilar: pe fundal se vid A TBne dehepatocte despargite de sinusoide. HE, 0b. 10x. ‘ J Fig. 7. taza hepatic’ (congestie hepatica): ve" centfolobulard() ipsresaca cu Rema Gplrelesnusoidale peri-cencolobia te, cu hematii in lumen. HE 4X. In chen=" acelasi camp cu obiectiv 10x. acroscopi a ~ Grestere in volum, + Gapsul destinsi (usor de decapsut saseevonare Se scurge singe v at 1 g la nivelul corticalel se vad pgee ect Picheteuri rogii (din cauza stazei din capilare ci jarele fomerulare), ia la nivel re hal mi : eenele peritubulare edularei se vad striuri ros i jiatice determinate de ate de staza din aaa + Glomeruli cu capilare pline de Beier, Pline de hematii, mai mult de + Yenele intertubulare 2 hem nati pe sectiune transversala ilatate, pline de hematii staza pulmonara cronica Definite: stazi pulmonari (hiperemie pasiva ‘vel venos si capilar pul iperemie pasiva) cronica prin c nivel venos si capilar pulmonar. prin cresterea volumului sangyin la Btiologie: insuficienté cardiac’ stangi, stenoza mitra mitral staza pulmonara acutd = edem pulmc acuta, cel mai frecvent cons: monar acut, € cauzata de insuficienta ang’ ecinfi a unui infarct miocardic acu. ae Macroscopie - staza pulmon. nic’: + Pléman crescut in volur: + Consistenta crescut’, + Culoare bruna (plaman de i atie bruna), «La sectionare se scurge o cantitate mica de sange venos. Microscopie: = Septuri interalveolare - ingrosate (fibroza), - cu pigmentare hemosiderinica, ~ capilare alveolare pline de hematii + Spatii alveolare cu - macrofage incarcate - lichid de edem. cu hemosiderina (celule cardiace), Staza hepatica Definitie: hiperemie capilar hepatic. itogenie: insufici pe venele hepatice. as Macroscopie: de ficat pestrit centrolobulare rosu-" le de aspect normal pasiva cronica prin cresterea vo jenta cardiacd dreapta, obstructie pe (congestie sinusoi violacee (galbene). (brune) sau grasos centrolobulara si capilarele sinusoide invecinate sunt di jumului sangyin la nivel venos si vena cava inferioara, obstructie liver), (qquscad, 2H ald) alternind cu zone lestinse si pline cu 2B —— ll 1 in zona 3+ P , a gy special in 204 7 - zonei centrale, apo rocitar in SPECT atocitelor s atrofie hepato pecrozd @ P: “fn volte APH roa cardiac tn erate duce 1a cirord a sil tala. coagulare intravascular $! intravi fe triada Virchow- tabelul 15. bilor te macroscopice ale FO™ Tabelul 15. Caracterel as osu (toate elementele figurate)alb Row (cruoric) sau 8 ipacheta imixt (cap alb, corp alb-roft Finile Zahn, coada rose) Neted Uscat Althea Friabil Elastic ae Neaderent Microscopie, trombul aderent: ~ Trombul confine fibrina si elemente fi + Sectiune transversal prin vas de singe + Lipseste endoteliul in zona de aderenta. igurate, Infarctul renal (alb) i fibroza ce, Moloby, ni agonic) ilbui (plasmatic) Ja nivelul capului trombului - adera de vas, Definitie: necroza i ic i i nit a ischemica a parenchimului renal provocata de obstructia unui vas arterial, Etiologie: + Embolia este cauza ces i Aa i ‘a mai frecventa a infarctului renal deoarece aprox. 25% dit debitul i iac ajt : et is me cardiac ajunge la rinichi. Macroscopie: Dupa aprox. 24h is i a de la instalarea is ichemiei acute apar semnele macroscopice ‘* bili ll ji vend. Artera musculara (A) ay q geet insojtoare (mai multe sence RSS a FOS “nerede in medie), endoteliul neted si adventicea mai groasa. HE, ob. 4x. Fig. 9. Tromb venos: cheag intraluminal, format din hematii, plachete si alte elemente figurate intr-o retea de fibrina, aderent de peretele venos. HE, ob. 4x. In chenar se observa zona de aderenta a coagulului la pertetele vascular cu dispar endotelu, ‘ob. 10x. Fig 10 Infarct rena: necrozi de coagulare cu re cellae’ in partea din deapta a agin Tn partea stangi se obse infiltrat inflamator granulocitar. HE, ob. 10x. inf pe Bai 1 Mi ‘N Fig. 12. Infarct miocardic: necroza de ccoagulare - umbre celulare ale miocardiocitelor, lipsite de nucleu si intens eorinofile (zona marcat8). In restul imagini- miocard cu aspect normal. HE, ob. 10x. j Fig. 13. Infarct pulmonar: in jumatatea de almaginiinecrora de coagueare -unbe fas pera de hematii integre si lizat® smoragic). Peg za: cauza cea mai fr a 8 eeventa, apare pe o placa de aterom ulcerata, zibil macroscopic in pri nee Bete iene 6- 2 ore. Este totusi posibila vizualizarea TTC (clorat de safer nstalate prin imersia fragmentului de tesut into Port de tenis razol), zona de necrozi aparind palida in contrast ets est Tosu-cardmiziu (datorita pastrarii _activitatii ‘ore se observa zona de infarct palida, ta de 0 zona hiperemica. Intre cele doua po alb-galbuie, in forma de harta, ate si apari un lizereu cenusiu. necroza de coagulare structurati (siluete de miocardiocite fara nuclei, intens ile), ischemic’ acuta hemoragica a parenchimului pulmonar ca urmare a aunei ramuri de calibru mediu a arterei pulmonare yze - mai rar. ri care produc obstructia arterei pulmonare sau a ramurilor majore duc la td prin dilatarea acuta a inimii drepte (cord pulmonar acut). Embolii mai mici -obstructia arterelor de calibru mediu, duc la aparitia infarctului pulmonar mul in care circulatia pulmonara bronsica este neadecvata din cauza unor boli ulmonare preexistente. Din acest motiv infarctele pulmonare sunt foarte rare jolacee de forma triunghiulara cu baza la periferie in infarctul recent, fibrinos. lare structurata, dificil de vizualizat din cauza hematiilor integre si eri aceasta regiune. juni tisulare di i pistrofille (lezi ismetabolicy re eau local al unor substane ce) sunt determinate de tulburari ale metabotismului sau siruri minerale). Se careers SUP Ge substange (proteine, lipide: poeta - racelulard a ee p substante care are drept urmar i es "© modificarea morfologiei celulelor sau tesuturil urilor. Agent etiologici: i biologici (bacterii, virusuri olo cterii, virusuri etc), “Agenti fizici (mecanici, termici, radiayi ee . radiati), Reactiile imunologice, + Defecte genetice, Agentii etiologici actioneazi asupra_urmit i sete foarelor procese si caracteristici celulare * Respiratia celular, + Integritatea membrane celulare, + Sinteza proteinelor, + Integritatea genomului. Modificarile celulare devin vizibile la mi i A sit Meese racehar la microscopul optic dupa ce a fost depasit un anumit Reacfia celulelor depinde de: + Agentul etiologic, + Durata de actiune a factorului lezional, + Tipul celulei afectate. Clasificarea distrofiilor in functic de metabolismul afectat in principal: ii proteice, “D ii prot matricei extracelulare, (celule si matrice). roteice se clasifica in: : me 7 e celulelor: distrofii hidroprotidice. Sunt primele leziuni microscopice care 1 in special jn cele metabolic active, ca urmare a actiuni unor factori Se insotesc de modificari ultrastructurale ale mitocondriilor si de afectarea 4 ; distrofia nulo-vacuolara. pot. al aaa oe distrofia hialind, fibrinoida 51 amiloida. cei extracelulare: a . dice: ‘ hepatica), pistrofi lipidice: tre - trigliceride (steatoza rin grr neue emann-Pick). roscleroz4) gi ‘ i se eal Gaucher, poal Ni istrofii ale Pi yentilor celulart bist et pilirubinel (staza piliara)- ara renala auzate de modificiri ale : Jar (hiperhidratare) Permeability anulo-vacuol srturbari osmotice intracelulare c soldate cu crestere# ‘yolumului cel factori toxicl. pistrofia gr Definitie: Pe! membranare, Btiologie: hipoxie, Macroscopie: rit in volum si greutate, + Rinichi m + Capsuld destinsd, sub tensiune, «pe peeriune aspect palid, umed: de care fiart’’, Peitentd seizut,fiabltate crescuta. Microscopie: croscoPit at celulelor tubo renali se observa cu: ob- 40x vacuole citoplasmatice fice stab delimitate, de marime -variabila si granulafii citoplasmatice eozinofile. sti de cele mai multe ori; distrofia vacuolara este granular este ireversibila. Cele dowd tipuri de distrofie coexi reversibili daca dispare rapid factorul cauzal, iar cea Distrofia hialina Definitie: termenul ,hiali ' 3 shialin” (din gr, hic * sticlos, omogen, transluci gr. hialos = sticla) este utili: aor h luci ‘ ‘ tilizat Resmi oi arirp rete eae eters aoe biain pac are te eee emer eaenee predominant d ee te ‘Tipurl de hislinizares celular. le natura proteica si s¢ + Fiziologica: nee : procese de involuti galben) sau & eee rol (formarea corpului albi + Patologicé: cicatrici vechi, hhialinizarea arterelor Miers pans prin involutia corpult! arterioscleroza, depunere cicatrici cheloide, rn ee menopauza); splenic. Post-inflamatorie de hiali ime uterine, peretele vascular in Masrecopie: in in pleura, peritonev, caps!* + Structurd albicio: as, translucida sj ; slucida si dura, Microscopie: acelulara gi avascular lard, colorata in roz palid in col. HE: Fig. 14, Disrofe renall: tabi conery caste (oneal sec Eade epciaies vacuoles granu yar fe HE ob fee Preeti 15, Corticala ovarului normal cu albicans (C)-hialin fiziologic. HE, ob. 10x. 16. Leiomiom hialinizat: sut Co nofia aeltarh dept ae fibrele musculare n¢ HE, ob. 4x.. Sf Porn oragi¢ rosu de acelul vel glomerular, #20 nal, colorag bstany Fig. 17. Amiloic Congo: amiloid in Fou) depus ‘Ob. 10x. Glomerul cu amiloid. Coloratie osu Fig. 18 de le colorate rot tic’, criosecriune ft: arlach lara de lpi ntrolobi fg cd ‘Stacojit Ones . 19. Steatoza h lorata Sch. fia amiloida amiloidul este © substanta ce contine maior PUM forwi de fibrile. Aceste con Kine majoritar diferite proteine pliate anormal, al, iloidul de mec: le Hine frecvent gi 7 cet a este Rretesite pe Weer cree o -zentei componentei anil ; mi , ponentei Agog de Congo care i coloreaz in roma croscopic de amiloid se stablleste cu exo de COMBO prezinta o bireftingenta verde datorata sun Polarizati, amiloidul colorat Je sunt procese patologi ructurii fibrilare. de amiloidoz Primark: amiloid de tip AL (amiloid cu lanquri , . . lant ei lui imun (miclomul multiplu), Kee ais cu unele patologii ale testinal, nervii periferic,piclea, limba, Principal cordul, tractul gastro- esecundari: amiloid de tip AA (amiloid asociat), ce apare ca urmare a unui proces famator cronic sau neoplazic. Intdlnita in special in rinichi eas pecial in rinichi, ficat, splina, ganglioni Freditara (familial): polineuropatii amiloide familiale. amiloidoza renala terizate de ate de depunerea extracelulard de amiloid. gsociata inflamatiilor cronice, infectioase si neinfectioase (tuberculoza, osteomielita, ‘aia lcerativ etc). + Rinichi de dimensiuni normale sau usor marit, cu consistenta crescutd, aspect ceros, _ sAspect neregulat pe suprafata din cauza fibrozei consecutive ischemiei. Microscopie: Goloratie rosu de Congo» depozite rosiatice la nivelul glomerulului, peritubular si in peretii arterelor si arteriolelor. ‘acumularea de trigliceride in hepatocite, sub forma de picaturi lipidice multiple factori toxici (alcool), malnutritie, hipo- observa in hepatocite vacuole multiple si mici, sau 0 yacuola mare ce cleul la periferie; Scharlach rot pe sectiuni la gheata: picdturi lipidice de culoare rosu- 35 Boala Gaucher reaultata din deficitul de ball autorone de gucocere Bie fe Ia nivelul Tuoromfor ec ‘tar mononucleat sau in cele ale SNC- le iste, int Macroscopic: 4 pel + Splenomegalic gigantd, unt Hepatomegali, pti - Adenopatii. ‘Microscopie: + Celule le Gaucher: macrol fage de dimensiuni mart (pana la 80 micr omogen’, fibrilari, ¢o ginofilé si nucle excentric. roni) CU citoplas my odessa ae hd ich jinconjurat ree i io Fi abe Gaucher: plaje de celule chop cnet de tale mare a al : ee p3-Inflamatii nespecifice . reactie complex locala de apg pefiil en a Maetor lezionali. Se poate asocia cu merit; ea Si cia cu modifica sen cea Ha actiunea nociva a ice. priologie: » Agenti exogeni: ® pacterii, virusuri, parazii, ~Agenti chimici anorganici sau organici _Factori fizici, i -Reactii de hipersensibilitate. -Agenti endogeni * produsi de metabolism anormal (c. ano ol “Leriuni tisulare (necroz (Colesterol, acid uric), - Boli autoimune, - Neoplazii. jocul de desfasurare a raspunsului inflamator este i ue a fesutul conjuctiy, fiind impli dementele acestuia: celule migrate, celule propri cements de takai ers c ei extracelulare, i de inflamatie: + Acuta (inflamatie exudativa) - inflamatii nespecifice si + Cronica (inflamatie productiv-proliferativa ~ Inflamat i cronice nespecifice - difuza si granulomatoasa + Inflamatii cronice specifice - granuloame infectioase specifice al ciror agent etiologic poate fi identificat pe baza modifificarilor morfologice si a testelor de laborator Varietal morfologice ale inflamatiei: + Inflamatii acute exudative: - Seroasa, - Fibrinoasa (pleurezia fibrinoasa), - Purulent (meningita purulenti, apendicita acut: - Hemoragica. + Inflamatii acute alterative: Catarala (parotidita epidemica) = Uleero-necrotice (enterita ulcero-necrotica) 4 flegmonoasi, abcesul hepatic), atia cronica difuza cronica granul le morfologice fundamentale f ‘ fe ae ‘ arteriolelor, capilarelor $ venulelor acumularea unt lichid bogat in permeabil jJarelor $i la i é Seo, globuline) la nivelul focarului inflamator = exudat; ' 7 lomatoasa (fesut de granulatie / granulom de corp strain) atiei sangvine = staza; realizeaza procesul de mar, citelor, limfocitelor; arti numele de infitra, i inirea circul i terminale, cv o ao che eae in figicurt iat pene Bere yolimot Tt eed : a apes calach de leucocite $! histiocite P* + Acumulal a «cai de evolutie: fo . are cu restitulio ad integrum Sau goare Co ria agentului cauzal, cu proliferare; Bina, mara de acter -> fesut de granulatie, 7 Neoformatie de vase si fibre conjunctive, “Fesutul de granulatie va inloo™ jesutul dis pufine celule gi vase = cleatrice- jenta strus cu unul bogat in fibre de cola eg Meningita purul inflamatie acuta exudati Btiologie: meningococ la tineri, streptococ sau pneu nou-nascut, Haemophilus influenzae la sugari ¢! copii. Patogenie: meningele poate fi interesat direct (de Ja un traumatism cranian sau un prog infectios de vecindtate) sau indirect, pe cale aeriana- 3 iva fibrino-purulent’ a leptomenngelui, mocoe Ia copii si batrini, B, coi Macroscopie: + Diagnosticul necroptic: dura mater destinsa, dupa incizie se scurge un lichid purulen, t, congestionat, ‘at, + Leptomeningele opac, ingrosa + Depozite purulente localizate pe suprafata creierului, langa sinusul say , i, ‘ital peumococid ‘sau la baza creierului (meningita cu H. influenzae), oe « Puroiul este galben-verzui, gros, cremos in cazul infectiei f Bs mai fluid in meningita cu streptococ, <= o + Creierul si maduva cu edem si hiperemie. Microscopie: : Lea ingrosat si hiperemic, + Fibrind cu infiltrare masiva, adi te geal rabarahaeee Seaeeecia joidian se gas Pa purulent), gaseste exudat cu fibrina si granulocite | piocite (exudat + Substanta cerebral prezinta hij zi eel Prezinti hiperemie si un grad moderat de edem. Apendicita acuta flegmonoasa Definitie: inflamatie exudati if latin speodicalar (aspect flegmonos). Etiologie: bacteriana - colibacili, stafilococi, Patogenie: obstructie (data ; ie (data d a Ae ete intraluminal ected paraziti) + secretia mucoasi continué ” a +i invazie bacteriana + reactie ees drenajului venos gi limfatic ischemia ‘acroscopie: lamatorie, Apendicele urulenté, Purulenta, cu afectarea difuzi a intregului per® stteptococi, germeni anaerobi. este tumefiat, cd, acoperita cu uy : i depozit de fibrina, prezinta hiperemie, Fig. 22, Mening : WBitA purulened: i wer po thperemie Heotata vel lepromeningelut ‘Apendice normal: segment de cub fect cumucoasa cu glande, dar fara < i, gesut limfoid nodular si difuz in submucoasa si mucoas’, i perete muscular subtire. y HE ob 4x. Fig. 24. Apendicita acuta: exudat fibrino granulocitar si detritus necrotic in lumen; mucoasé ulcerata infiltrat inflamator granulocitar in perete. HE, ob. 10x. Fig. 25. Abces hepatic BEBE oui nn, microbiene (*), bine delimitat de ° membrané piogens. HE, ob. 10x jormala: segment de tub fndeyesutimfoid Fig. 26. lleon cu morfol bees iar in submucoasa. HE, ob. 4x. logie ne ‘i rmucoasd cu Cree ‘ifuz sno Fig. 27. Enteritd ulcero-necrotica: ulceratie a mucoase (Pierdere de substan) sifierac inflamator granuloctar lus. HE, ob. 4x. Fig. 28 - fnterita ulcero-necrotica: zond de necrozi ée wn a mucous! (partea reap a ee cu infra ‘nflamator SeMtioateeinssmucosst. sele este congestionat, friabil, coming ; “fp lamen se giseste Puro, Contine infiltrat purulent, pie: Fe, worrfumen: PMN, piocite, detritus n + ytucoasa prezinta ulceratii, ile peretelui prezinta inti (oate straturile peretelui prezinta infiltrat inflay ‘ Mesoul prezinta infiltrat cu leucocite si hiperem een” a hi 7 ‘~Seroasa este acoperita cu un depozit fib; iperemie, rinos. abcesul hepatic ite: inflamatie exudativ’, purulenta, jficare in functie de poarta de intrare a agentului etiologic: Abces ploemic pe cale arterial in septicemii, me »Abces pileflebitic pe cale si (1 (vena ombilicala sau vena porta bit a po *Aboes colangitic pe cale biliard in colangita supurata anahe Ee ecrotic, hematii, Gi a ete itcumscrisa localizati la nivelul ficatului. Macroscop ; «Abcesul pioemit ~Focare multiple de dimensiuni mici (3 - 4 mm), - Ficatul este congestionat, de un chenar hemoragic. -Abcesul pileflebiti «Infectia nu este inca generalizata, -Focare multiple, cu diametru de 50-60 mm, - Contur bine delimitat de o mambrana piogena. +*Abcesul colangi =Puroiul are un aspect verzui si ~ Giile biliare sunt dilatate. ie: *In centru se afla tesut necrozat, PMN normale si alterate (piocite), mase de germeni, "toate cuprinse intr-o retea de fibrind si delimitate la periferie de tesut de granulatie cu "vase de neoformatie si tendinya la fibrozare (membrana piogena); *Tesut hepatic complet distrus. iabil, presarat cu noduli galbeni de 3-4 mm, inconjurati Enterita ulcero-necrotica Deftijie: inlamatie alterativa a intestinului subjire, caracterizati de necrozi, ulceratit si infectii cu bacterii invazive (Salmonella, Shigella), toxigene (C. botulinum, aureu) sau cu propria flora intestinali la nou-nascuti prematuri gi subtire si colon, si edematiata, cu 2 reu rosiatic, pe intestinul one necrotice gilbui, cu contur a YS 70asa Pi i iabila. ii ancime varial a prezinti ulceratit cu ada + Mucoai Microscopie gone de necrozi de + Muco% ibstanta, x . infitrat cues Sas Renotigic. + Hiperemie, edem Pleurezia fibrinoasa le coagulare structurata alternand cy Pierg i Mid rezintd i terizal n prezenta in ie acuta tului pleural, caract erent aa inflate ed de chid sero-eitrin si prin depuncrea de fibring pe pleural a unei cam pleurei viscerale. Cavite Suprafay a pulmonare - TBC, pneumonie, Infarct pulmonar, abvese pulmongy * Bol bronsiectazii; + Boli sistemice: artril Macroscopie: ie « Pleura isi pierde luciul caracteristic, * Culoare rosu-inchis, : a + Depuneri de membrane alb-rosietice, rugoase, cu margini neregulate. Microscopie: Ss + Mezoteliul de suprafata partial disparut, + Exudat fibrinos (- rejea plexiforma eozinofila cu putine celule inflamatorii) despini de parenchim printr-o zona de hiperemie care va forma un tesut de granulatie td reumatoida, lupus eritematos, uremic, infectii sistemice, Tesutul de granulatie Definitie: inflamatie proliferativa, care poate exista ca fazA intermediaré in proces! de vindecare al pligilor,flind ulterior inlocuit de un fesut conjunctiv fibros. Macroscopie: + Masa granulard cirnoasi, * Culoare rosie, + Friabila,singereaza usor. Microscopie: + Vase de neoformatie nume i . nuclei celulelor endoteliale mar, create subtie lipsit de membrana bazlé «Find la bogat in Abroblaste," *P"° lumen, + Infiltratinflamator mononuclear ci 3 ir si In cazul granulomului de comp stiin, oe multinucleate ( pula cele de i ssi te cain macrofage cu numero; Mai sus se adaugi si celule sis" | nuclei dispusi dezordonat) si, eventual °°? lerder gg a 29. catapult de rind cu aspect eornohi catia. cele ao ene esut de granan 3 IE, ob. a ake CAVitateg “UPrafiayy Imonare, Arteriole gle Normala arson Eetetire ie colagen te oe aad -° HE, ob. 10x. lespartit de neoformatie de due flea nlaracor _ fibroblaste. ald, cu ain:yesurde or aimucete( gant Fig 32 soeveclepe pals mul a acrotage cu nucle citoplasma. HE, ob. 10x. a 4; inflamatii specifice jile specifice grupeaza infectii bacterie ne, m unei reactii granuloma, 3 nel Saree nicotice sj jer etiologic poate fi precizat pe om ea Specifictates woot ne Ht i consta in fay a ptul ca diflcarilor mor} fol i ee logice sia altor teste de yiocaraita reumatismal3 jie: inflamatie specifica, cronica, i pefiaities eismalal , Proliferativa reumatismala), 0 complicatie tardiva a infectiei¢ Care apare in boala reumatismal ismala exo mecanisme imune: reactie incr Cu streptococ de grup A. B ucigatd cu anti - temolitic- Sata cu antigene ale streptococului bet weroscopie pancardita reumatismala: 4 v pilatare cardiacd (ventricular), ~Endocardita reumatismala (verucoasa, cu afectarea valve + Pericardita reumatismali, fibrinoasa sau sero-fibrinoasa, jcroscopie: ‘os ‘Localizare: interstitiul miocardului, in apropi at a - propierea va 4 Bvolutie in 3 stadii: Perea vaselor de singe; insuficienta aortic + Poate fi prezenta hipertrofia cardiac masiva (cord bovin). Microscopic: + Infiltrat gomos - Porneste dinspre adventice, cu vasa vasorum ce prezinti endotelita oblitera infilrat plasmocitar perivascular, - Ajunge la nivelul mediei — infiltrat inflamator limfoplasmocitar cu microfocate ¢ necroza si dezorganizarea lamelelor elastice si fibrelor musculare 7 S Boala cu incluzii citomegalice inflamatie specifici produsi de virusul citomegalic, cu localizare la nivel! Macroscopic: + Mirire de volum a parotidei, hiperemie. Microscopic: + Celule cpitcliale din aci i ae ea take Slandulari si ductele excretoare sunt modificate prin fnchis| arate eee eee nuclei mari, cu incluzie virali colorati roz hee r, dand aspectul de ,ochi de bufinita”. + Infiltrat inflamator mononuclear, Pielonefrita micotica Definitie: inflamatie specifica a interstitiului oan aaa specifica a interstitiului si sistemului pielo-caliceal renal produsi de Macroscopic: + Microabcese in parenchim 7 ul renal si caile uri ; Microscopic: Scaile urinare (bazinet), filamentoase, dis A i » dispuse plexiform, colorate i in it * rate Seaissios!de2-4 micron! —Blariggya, Perm $1 2 unor seve ri, Zong Si ty normal: numerosi acini serosi, a ucteintercalare, icte snserots ; ccelule adipoase albe, He ob ibe si > de Fig. 42. Parotiditd cu CMy: incluai intranucleare eazinofile de CMV, inconjurate de halou clar. HE, ob. 10x. In chenar- 3 celule cu incluzi virale, ob. 40x. elul rin Oz ae ene ig. 43, Pielonerité micotick blatospor( Fi 2 Pont eigen acd siBeans,colorateinropu Cu HE, ob. 40x. a v 5. qumori benigne “ roducere je umorile (neoplazie, neoplasm) sunt my were autonom, progresiva si exagerata € tisulare 8 celulelor organi cul si diferentierea tumorilor se bazeara pgnostin ai importante sunt pave Pe ia (Structura macto- si microscopica) ofer formatii pri i we scopic’) ofera informatii privind . ‘ind prognosticul si, anormale ismului. care re apar printr-o difetite cy iferite criterii de clastic Histogeneza: videntierea jesutului din care are provine tumora. 46.Caracterele tumorilor . Tumori benigne ie ‘Tumori maligne ile Cresc te gene eek Cresc rapid La rim dar nu invadeaza fesuturi pian n Sesuturile Nu invadeaz’ fesuturile lu recidiveaza dupa extirpare ‘ par Recidiveaza dupa extipare Nu metastazeaza Metastazeazd Se pot opri in evolutie Evolutie continu pind la dec Incapsulate Neincapsulate & Consistenga fermi CConsistenta scazuti Gancreremicroscopice Aspect histologic asemnator cual Aspect histologic frit deal psutuli de sesutului de origine origine Formate din celule diferengiate, mature Formate din celule cu grade de dliferengiere variate (peomorfism celular) Mitoze tipice (simetrice. bipolare) __Mitoze atipice (asimetrice, multipolare) de Hipercromazie nucleari, cromatina Nucleu cu aspect similar cu celulele grunjoasi, nucleoli proeminent provenienta Nomenclatura tumorilor se face pe baza histogenezei si a citogenezei, tabelul 17 prezentind denumiri ale unor tumori. oe ae Bee oi arete ‘Tminohistochimia este frecvent utilizata pentru 4 stabili cidars ut neoplazii p Spresiei de markeri specifici pentru diferitele yesuturi | tipuri cel re. = “Penna stadializarea tumorilor maligne se utilizeaza sister TAM ell 18 s cer Teguli fi fntr-un anumit st2 . : i ntru incadrarea intr: un af ; pe el ae z ea gading se stabileste in functie de ae mics et igi i este, In 5 ‘de asemanare cu tesutul de origine) si este, (tabelul 19). 1 enclacura tumorlor Tabelul 17. Nom esut / organ / tip celular Tumori benign Tumora maligna de origine Carcinom Jesut epitelial de acoperire ate 6S Pho jrelial glandular A‘ Tesut epi Fibrom Fibrosarcom Tesut conjuncti fibros es, [Tesut adipos BRS Condrosarcom Tesut cartilaginos Condrom ; Tesut sos Seem mani Jesut muscular need Leiomiom iosarcom esis stoe Rhabdomiom Rhabdomiosarcom Sistem nervos vegetativ Ganglioneurinom Neuroblastom Meninge Meningiom Meningiom malign Tecile nervilor schwanom /neurofibrom —_Neurofibrosarcom ‘Melanocite Nevi Melanom malign Placenta ‘Mola hidatiforma Coriocarcinom Tabelul 18. Stadializarea TNM Stadializare Semnificayie Tumora (T) Tis Tumord epiteliala in situ (nu depaseste membrana bazal’) 11-14 Stadializare in funcgie de caracterele morfologice ae tumori Ganglion limfatici (N) No Absenta metastazelor ganglionare NI-N3 Afectarea unui numar variabil de ganglion Metastaze (M) MO Absenta metastazelor in organe M1 Prezenta metastazelor Mx Date insuficiente Tabelul 19. Gradele de diferentiere tumorala Grad _ Semnificasie a Bine diferengiat G2 Moderat diferentiat G3 Slab diferengiat G4 Nediferengiat (anaplazic) a apilom : pel tumor benigni a epitelius jul suite ar ant ; NOS strat . imentos / 5 we at Papilari de 1~ 1,5 om, + Forme: _Sesil - baz de implantare | impla larga, SPediculat-bazd de implatare insta “paie sau multiplu; z _Neted sau TUgos. copie: Mer roll Acant polip ie: + Dimensiuni de aprox. 1 cm; + Forme: -pediculat, ~ sesil; Pennie: tumora benignd a epiteliului cilindric sau cubic al mucoaselor, (oe Just WA lf ‘Macroscop! +Culoarea fesutului de origine. Microscopie: *Proliferare a epiteliului cilindric dispus pe un ax conjunctivo-vascular; *Daci se insoteste de proliferari glandulare este denumit polip adenomatos: = Glande de diferite forme si dimensiuni, unele dilatate chistic (canal de excretie insuficient dezvoltat), = Glande tapetate de epiteliu cilindric sau pseudostratificat, -Glande diferentiate cu secretie pastrata. Fibroadenom mamar Definifie: tumor benigna cu proliferare mixti a epiteliului glandular mamar $a stromei, Macroscopie: *Nodul de 2 - 4 cm, Bine delimitat, incapsulat, *Culoare albicioasa omogend, uneori rosiatica, Consistent ferma, aderentelor la planurile invecinate- le epiteliu cubic adenomatoasa alcatuita din structuri tubulare tapetate de epi no! la periferie celule mioepiteliale; 3 ———— Papilom: acantozi (A), rkerators (1). (A) Paplomatcs py IE. ob. 4x. Fig. 46. Colon: segment de tub digestiv cu mucoasa fara vilozitay si cu glande continand numeroase celule calicforme; tunica musculara are un strat longitudinal extern discontinuu. HE, ob 4x. Fig. 47. Polip: structuri glandulare cu diferi forine iditpenstunt ae derordonatin'® njunctiva. HE, ob. 10x. ere (P) Og. Za 8 49. Fibroadenom: prolferare a ductelor si sia stromei ir Ree fA Patemina (spencer ei . na A a Fig. 50. Hemangiom: stucturi vasculare rnumeroase localizate in derm. HE, ob. 4x. 55 depuneri de fibre ce pot fi ° j intralobular pedi de fi - arjumenului canalicular - aspect de Came de, 1u pot fi 1 Piar rotund (pattern pericanaliculay) utanat ea capilarelor sangvine din derm, mora benign eu proliferar Macroscop! ee Papuld ropu-albastrules « Dimensiuni variabile: mm pana cm, ‘ Epiteliul supraiacent intact- Microscopie: i . dermal neincapsulat, - ‘endoteliu unistratificat ce contin singe, = Leziune + ici cavitdfi cu perete tapetat de endo » Gavitatile inconjurate de fesut conjunchy redus. Tumora mixta de parotida (adenom pleo: Definitie: tumora benigna rezultata prin proliferarea mixta a celulelor mioepiteliale, cu prezenta diferitelor tipuri de | condroid, osos. Macroscopic: + Nodul de pani la 6 cm ferm, elastic; + Net delimitat de o capsuli conjunctiva; + Pe sectiune aspect albicios, omogen; + Prezenta de zone albastru-translucide in cazul diferentierii condroide + Excizia tumorii poate fi dificila di ina ificila din cauza vecinatatii Ea | tumor i | caulza cinatatii cu nervul facial si discon ale eapsulei care permit mici proiectii tumorale in afara = _ezstmai eile sn evened oboe cu aspect lio a in procent mic din recidive se pot transforma malign. 3 rf) lelor epiteliale duce uri mzenchimale: nig mini Microscopie: + Prezenta de ducte pea ante cela; tapetate de celule cuboidale sau cilindrice, cu secrete , ajurate de plaje de celule micepiteliale mici, intunecte fusiforme. * Alterneazd in rtii variabile ci sonra proportii variabil le pi u zone de fesut mixoid, insule de matrice conéroidt si, mai rar, matrice osoasa. Teratom ovarian Definitie: tumora benigna enigna dis i sax Se caracterizeaza prin oa €u originea in celulele germinale pluripa™ ‘erentierii in derivate ale celor trei foite embriona"*- Macroscopie: + Tumora frecve oa ent chisticd cu dimensiuni : aaa este unilocular eu ae de ordinul centimetrilor, uni sav bilateral istul contine o masa cu aspect zn 9 opac, gri-albicios din care ies fire de pit, ebum amestecat cu fi a fire de par. Dette. J —- Corby gp fotnormals numeral cin seroy fi iducte intercalare, ducte striace 3° Celule adipoase albe, = Ob. 10x. nef fg 5: Ovarcu morfologie normala: corticala cu Din corpi galbeni si corpi albicans intr-o ‘stroma dens celulara. HE, ob. dx fie Fig 52. Tumora mixta de diverse forme si dimensi e0zinofila in lumen, ine Celule mioepiteiale: ob. 4x. Parotidé: ducte de luni cu secretie urate de lj de ice condroids (*) HE, : jan: peretele chistului Fig, $4 Teratom Ove zuamos(") cu giande de ‘perme folicul plot famele osoase(U) HE ob. 4x. Microscopie: aie + Peretele chistului este tapetat de epiteliu de or glande sebacee $i confine structurl de origine a epiteliu cubic etc) si de origine mezenchimala: (cartilaj, Leiomiom uterin: Definitie: tumora benignd rezultata din proliferarea miometrului. Macroscopie: Rodel unic sau multiptu cu dimensiuni de mm pand lac + Bine delimitafi, rotunzi; + Consistenta fermi, albiciosi «+ Pe sectiune tumora are aspect in vartejuri; + Localizarea poate fi: ~ intramurala sau sul = subseroasa, cu. simptomatologie di vecinatate (plexuri nervoase, rect, vezi bmucoasi, insotit frecvent de versa, prod cd urinar’). Microscopie: oe ~ Proliferare de fibre musculare netede hiperplas virtejuri. Fig. 55 Miometru norma: fibre musculare netede cu dispozifie ordonata, in fascicule cu diferite orientari. HE, ob. 10x. Fig. 56. Leiomiom: fibre hiberplanise hp 0 cin vartejur’. HE, ob. 4x. 1p6. Tumori maligne carcinomul bazocelular itie: tumor maligna cu proliferarea celulelor de tip bazal ale epiteliilor Prine jentoase srratificate keratinizate si, mai rar, nekeratinizate i td tumora mal ie] lizata %y ste cea mai frecventa tur Pielii, localizata in special in soare, mu apare pe palme $i plante. De obicei apare pe piele in seca mn zonele expuse la ‘Macroscopie: + Initial are aspectul unei papule, +Byolueazd cu formarea unui nodul care se ulcereari enti - De esitucie din jc wdcus nee se ulcereazi si are tendinta de a infiltra + Metastazele sunr exceptionale. Microscopie: *Bpiderm ulcerat cu ruperea membranei bazale si invazia dermului sub forma de insule de celule bazaloide, La periferia insulelor celulele bazaloide au aranjament in palisada, similar stratului bazal al epidermului, * Nuclei hipercromi, monomorfi si mitoze atipice prezente, + Stroma inconjuratoare cu infiltrat inflamator in proportie variabila. Carcinomul scuamos cutanat Definitie: tumora maligna rezultati prin proliferarea celulelor bazale si diferentierea acestora in toate straturile malpighiene. Apare in zonele expuse ale pielii, frecvent pc leziuni cutanate preexistente (cicatrici, ulecre ‘ronice, alte leziuni precursoare). Macroscopie: : es * Initial apare ca o placa solzoasa rosiatica (stadiu preinvaziv, de carcinom in situ) * Devine apoi nodular, cu sau fara ulceratii asociate, cu margini infiltrative “aa a rupta de insul *Epiderm continuu sau ulcerat, cu membrana bazali rupta si prezenta de tumorale in derm, ie ae “Insulele sunt alcatuite din celule scuamoide, poligonale, asemanatoare stratului spinos la periferie un strat similar stratului bazal al epidermului, inta pleomorfism, mitoze atipice, nuclei hipercromi, fe aceneee it prezente mase de keratina fara nuclei (,,perle o1 clei picnotici (,perle parakeratozice”), {trat inflamator. 59 Fe Soa Fig. 57. Carcinom baz de celule bazaloide can ingle diy lisadi (2 periferie, preaenicPse | is rezenein geet M A c Fig. 68 Carcinom scuamos:nse de : elute scuamoide cu ati s presents de perle de keratina intratumorale. HE, ob. 4x. i tal invaziv: raoerceete, atipice, dispuse intro stroma dens colgen Heo ‘ob. 4x. In chenar atip!

    Vous aimerez peut-être aussi