Pe perioada utilizirii, problemele de durabilitate trebu considerate tinind seama de! modul de utilizare a. constructici {incarcari, media) de efectuarea activititilor de inspectare gi mentenan{’ (intretinere, reparafii minore) si a lucrarilor de reparafii i consolidaa 1.4, Inspectarea (cu! GHID PENTRU INSPECTARE $1 DIAGNOSTICARE PRIVIND DURABILITATEA. CONSTRUCTIILOR. DIN BETON ARMAT $1 BETON PRECOMPRIMAT A gi extinsl) se efectueaz’ la toate c de constructii din clasele I, II, III de important lor din P 100-tab 4.1. avind in component ‘ton precomprimat, 1. DATE GENERALE stabilirea cond gnosticarii construc- inclusiv al zonelor 2. DEFINIREA NOJIUNILOR Inspectarea structurilor existente este o activitate,( a) va e deterioare in ict este observat’ tiectuate pent ind cole aprecierea sti format} intervenfii in timp. 1.2. Cerinta de baz pentru eton arm Se deosebese e pr te gi u cutent si inspec extinsa bi sisi menting sigur NCERC 3) fi tm aspect accepiabil pe pet 22. Inspectarea curenti se efeetue t Pridieate de ie ti ‘personal de spe ccesita costuri ridicate de mentenan{& si intervenfii nepre- varute re vizwali ow cA se va obfine care si necesite reparatii poate fi efectuat tu freevente curente previn in exploa 2.3. Inspectarea extinsd const infrilor structurii la intervale stal 1.3, Evitarea pr de serviciu proiectati a structurii necesiti eforturi coordonate melor de durabilitate pe toaté durata ale t fiei si uti tuturor clementelor § in funetie de in severitatea actiunilor, ‘oF partilor implicate in toate fazele proiectarii, exect~ Aprobat ecunoaste, sclecta si aprecia det Elaborat ma domenin pentru a putea recunoaste, selecta si apr . MINISTERUL LUCRARILOR teas tales NSTITUTUL DE CERCETAL WOSEGE SU ASNAJARIT Torrie gi a stabili ea f fof aeicohs su econ RI inspectarea extinsi necesiti acces la toate elementele gi CONSTRUCTIILOR™ INCERC Feuer Inspect 20,N/ 12.05.93 speciale de examinare firile structurii si tel 96 st24. Diagnosticarea este o actvit ‘tere) a stiri, nivelului de dstetoearalg a cauzelor fenor de durabilitate si se efectueazi de personal cu experien{a in oe cetarea experimentala avind cunostinte asupta mecanismelor te eteriorare, a tipurilor si efectelor deterioririlor a de precizare (recunoas. 3. INSPECTAREA CURENTA Inspec obiective = obfinerea d vind proiectarea, anterioare vese mediul, instalat lajele, protec te inspectarea curenti i severe inspectarea cure poate efec 3.3. Inspectarea curent personal de speci 3.4. Inspectarea curenti se cfectueaza crue, Imsectarea fectueaz’ cu utilizarea de ins- {rumente si unelte obignuite (cap. 5), folosind urmAtoarele me- = examinarea vizuali, cu necesitatea crearii unor condi de acces corespunzitoare; éxaminarca viauall poate fi facut ct Cchiul Tiber san cu instrumente optice precum si prin folosirea nor unelte aditionale simple prezentate la punctul 5 tor surgietuarea de fotografi (recomandabil a tuturorelemente- structurale, nu numai a celor degradate pentru a se urmiri evolufia intregii structuri); 58 imple, dup caz, pentru determinarea rezistentei indicelui de recul folosind sclerometru) sau prin stropire in spartura = testi vetonulai (metod Geterminatea.alcatinitati_betom proaspita cu solujie’ de fenolftaleina 3.5. Inspectarea se finalizeaz’ prin consemnarea rezultatelor intra raport seris ot spec rmasurilor de intrefinere. $i feparatit durente. Raportel se pistreaza Ia cartea eonstrucfic! Tn cazul in care apar det uilizatoral va solicita efectuarea inspect Titate Observatie 4, INSPECTAREA EXTINSA tioass si mult mai structurii, inclu Sith. posibilitati sp: la distanfa. Suplimentar fafi de pectarea curenti se iau in consider cabile structurii examinate (exemplu Anexa 2), stabilite de sp cialistul care efectueaz insp in functie de tipurile sntru si efectele deteriorarilor (Anexa 3) bibl, FIP [2[, RILEM [4] 4.2. Inspectarea extinsi se efectueazi Ja intervale stabilite i, consecingele avariei, seve- in funcfie de importanta construc! ritatea actiuinilor conf. tabelului — 1, sau in cazuri de circum- stanfe neuzuale ca — deterioriri semnificative reliefate de inspectarea curent; — dup evenimente exceptionale cu repercusiuni negative asupra constructiilor (cutremur, foc, inundafii, impact) ; — la schimbarea destinatiei cladirii 595.2. Instrumente si unelte curente microscop de fisuri; f) cufit, perie de g) surubelnita, ret’, repere, clame; ruleti de misuri, metru pliant, gubler, sonda, spion, calibra cu vopsea; dreptar, nivela, fir eu plumb, raportor; termometru; oglind’ de inspectare, binoclu, Iup’, foto, blitz, irm&, rizuitoare, tim&cop, lopati; cheie de torsiune tent, 5.3. Metode avansate de incercare nedistructiva gi partial ntru inspectare trebuie si fie spectare, de tipurile si de de aplicare’ al instru- si metodelor trebuie S% fie a ut verificarea duritifii_(sclerometra) © aprecierea rezistentei betonului ultrasunete @ aprecierea omogeni @ localizarea defectelor posibile (inclusiv fisuri) @ determinarea modulului de elasticitate dinamic’ ; @ aprecierea rezistentei betomului ii_ betonului ; barelor tehnici magnetic sau de penetrare a substanfelor colorante @ detectarea gi definirea fisurilor radiografii (raze X © definire fisuri © determinarea omogenitatii betor {ei fisurilor @ verificarea po: tensionate gi deformatii "nenorn aderentei) ; verificarea caliti © determinarea densitai fa prezen- jei_ gi stiri armaturilor_pre- jepretensionate (erori , Fuperi, corozit \proximative a betonul62 misuritori de potential electric @ existen{a coroziunii pe arma&turd suratori_magnetice inductive © detectarea ruperilor in arm&tura, verificarea coroziunii si a deteriorarii arm&turilor tehnic& de ciutare (spionare) acusticg, in care sune- tele sint inregistrate. tuperilor in fascicule, cabluri, sirme pretensionate. inspectie endoscopici @ examinarea unor cavititi inaccesibile (teci ne- injectate) instrumente si chnici @ examinarea struct deten prin lor sub api ea rezistenfei 1a intindere a betonului icercarea de smulgere la suprafafa. umente $i aparaturd pentru misurat deplasiri traductori si _instrumente mecanice si mecano- optice pentru misurarea deformatiilor tehnici de masurare electrick pentru aprecierea proprietitilor dinamice ° doze si dispoztive pentru misurarea forflor gi siunilor 7 y G ncerchri pe carote © revstenfa.betonalul incerciti adifionale pe beton @ porzitate © omogenitate; @ continut de aer; © rezistenta la inghe-dezghet : evidentierea posibili a atacului chimic; prezenfa clorurilor si concentratici lor; prezenta sulfatilor gi concentrafiei lor: poluarea organici in agregate si apa; @ valori pH 6. DIAGNOSTICARE 6.1, Diagnosticarea propriv-zist, respectiv precizarea stiri si nivelului de deteriorare i a cauzelor deterioratilor constatate, Se bazar pe cunoasterea teorctick si experimental’. a mecanis- melor de deteriorare gi a tipurilor si consecintelor deteriorarilor (Anexa 3) 6:2. Diagnosticarea se efectueazk de specialigtii care au exeeutat inspect insé, in functie de stadiul de deteriorare constatat $i efectele asupra rezistenfei, durabilitatii, duratei de 6.3, Etapele procesului de di — prelucrarea ‘datelor de inspectare (inspectari) ; reaultatelor si aprecieri asupra ni dere si extinderii domeniului de vala- al datelor experimentale; — interpretarea rezultatelor — ident nivelului de deteriorare rea tipului $i 1 aprecierea. modulni_ in local) si misuri care este din care se exemplific — nu este afectati rezistenta, tatea, durabili- tatea; misuri: ii minore, de aspect binare} protectie, a prot al sau general a straturilor de , eventual reducerea incarcirilor 6364 utile sifsau permanente, misuri de eliminare tare a cauzelor deterioritilor, eventual. su special. — este afectati rezistenfa sifsau stabilitatea clement, structurii sau a unor parti din masuri: sp zorii (dup caz) expertizare si eve avegherea 7. PREVEDERI SPECIALE 7.1. Prevederi speciale la proiectare — prevederea posibilititilor de acces pentru inspectare 31 intrefinere, la elementele si imbinarile structurii — adoptarea unor forme structurale si sectiuni care si asigure 0 comportare buni la durabilitate, in sp pentru clementele sau zonele greu accesibile ale structurii — utilizarea’ experienfei bazate pe inspectiti ante are privind tipul si calitatea materialelor di rezolvarea detaliilor, sensibilitatea la durab 2 concepfici structurale — incadrarea constructici in clase de importanti corespunzitoare; — stabilirea unor prevederi speciale pentru inspectarea specifice date; te executie de acces pentru telor privind calitatea mate- t folosite gi luerarile ascunse, care vor fi i necesare pe perioada —"realizarea de citre uilizator a curente si a mentenanfei si solicitarea de citre aceasta a unui institut “de “specialitate pentru inspectarea extinsi la intervalele previzute in prezentul indru- mitor sau specificate de proiectant BIBLIOGRAFIE 4. RILEM — Clasitica = 3 moet DCC iunie 1989 ~ Reykjavite cd, 1040ANEXA 1 ccalizarca clement 5.3.2. Deschiderea si p 5.3.3. Fisuri normale S34. Alte tipuri de fisust LISTA ORIENTATIVA D E EXAMINARE A ELEMENTELOR $I STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT $I BETON PRECOMPRIMAT IN CADRUL INSPECTARIT (CURENTE, 2 2.3. Structure de resistenta. specitice de fumcticnare a instala 2.6. Protecfii propuse 27. specificafii asupra intervalelor inspectirilor 3. Date de executie a structurl 3.3. Starea de fisuraze 66ANEXA 3 Clase VIE: Deterioriri causate de procese fice. Subelasa VII-A procesul de pitrundere a unor solufii de struti fa beton ‘care se concentreazt #1 se evapori la suprafata betonului ca efloresceafe sian ‘umpla porit betonului, dezvoltind presiuni interne mari, care canveaya fisuri CLASIFICAREA DETERIORARILOR FUNCTIE DE MECANISMELE DE PRODUCERE Subelata VII-B deterioriri produse de inghef-deaghet: penetrarea apei Ingheafaprovoncd suprapresiune 9i astlel fisurarea betoncltt Clasa VIM: Deteriordri de maturi mecanioh; subelasa VILI-A deteriorari prin abraziune determinate (de ex. de valu) Subclasa VII-B deteriorisi datorate contract, efectelor termice, supra~ ockrcish, obooeal (bibliografic RILEM [4], FIP 2) Clasa 1: Deterioriri produse prin dizolvarea hideo ‘prin hideatares cimentulot Portland Dizolvarea este produsi do apele contintnd acid carbonic. Doteriorisile din aceasts clasi nu ating propor mari a te foarte ridiata, iar Beton! ai deal farbonagi se reat apel, iar te. ale betonu ‘asa IV de cal sintcescom pasta do ciment ne Clasa V: Deterior&rt: dato beton este protejat tatea betonnlgiy valeatea p Cororiunes. amit depasivizarit betonulai — subelasa V-A sub ac ate). Re i de reacfie erese ta volum provocind fsu fectele eocoriun Suprafaia inghet. 70