Vous êtes sur la page 1sur 40

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT - ADMINISTRAŢIE


PUBLICĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Bran Florina
Absolvent:
Cosmescu Anda Alexandra

Bucureşti
2010
1
Riscuri economice, riscuri ecologice generate de
presiunea umană asupra mediului urban

în Râmnicu Vâlcea

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Bran Florina
Absolvent:
Cosmescu Anda Alexandra

Bucureşti
2010

2
Cuprins:
Cuprins:......................................................................................................................3
INTRODUCERE............................................................................................................4
Capitolul 1 - Caracteristicile spaţiului urban...............................................................6
Mediul urban naţional..............................................................................................6
1.2 Mediul urban din Râmnicu Vâlcea...................................................................11
Se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor
existente şi extinderea suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele
au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari......................................15
Capitolul 2 - Strategia de dezvoltare durabilă..........................................................16
2.1 Aspecte economice şi ecologice în Râmnicu Vâlcea........................................17
2.2 Strategia de dezvoltare durabilă a mediului urban din Râmnicu Vâlcea.........26
Capitolul 3 - Presiunea asupra mediului urban. Dezechilibre, riscuri şi cerinţe
ecologice.................................................................................................................. 31
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.........................................................................................38
Bibliografie:.............................................................................................................. 39

3
INTRODUCERE

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune


strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la
o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă
iraţional resurse preţioase.
Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi
calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări
climatice sunt considerabile, Râmnicu Vâlcea, promovează conceptul de decuplare a
impactului şi degradării mediului de creşterea economică, prin promovarea ecoeficienţei
şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre
inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.

Râmnicu Vâlcea dispune, pe lângă capitalul economic şi de un capital natural şi


cultural deosebit de valoros în context naţional şi european, care este relativ bine
conservat, neexistând intervenţii umane majore. Ecoturismul, turismul în natura şi
turismul rural sunt alternative de dezvoltare a turismului de masă sau a turismului de tip
case de vacanţă, aducând pe langa conservarea capitalului natural şi cultural şi resurse
financiare mai mari şi pe teremen mai lung.

Prezenta lucrare îşi propune să prezinte şi să analizeze aspectele economice şi


ecologice ce caracterizează oraşul Rm. Vâlcea, precum şi riscurile la care este supus
acesta din cauza presiunii umane. Necesitatea unei asemenea abordări este primordială,
deoarece trebuie indentificate corect problemele înainte de a cauta soluţii eficiente. Astfel
în continuare vor fi prezentate strategiile şi planurile locale de acţiune, precum şi

4
obiectivele pe termen mediu şi lung elaborate pentru dezvoltarea urbană durabilă a
oraşului.

Se va avea în vedere în primul rând prevenirea posibilelor ameninţări, şi apoi


tratarea problemelor existente. Se aplică conceptul “este mai important să previi decât să
tratezi”. Astfel, aceasta lucrare îşi propune sa devina suportul necesar pentru
identificarea unor soluţii viabile şi eficiente în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană
durabilă a oraşului Rm. Vâlcea.

5
Capitolul 1 - Caracteristicile spaţiului urban

Mediul urban naţional

Pentru a înţelege caracteristicile mediului urban , este necesar să definim spaţiul urban ca
entitate componentă a spaţiului geografic.

“Spaţiul urban este conceput ca o entitate care, împreuna cu spaţiul rural, compune
spaţiul geografic naţional, caracterizându-se printr-o mare densitate a populaţiei şi a
construcţiilor, o poziţie aparte în procesul schimburilor de valori, cu funcţii de concentrare,
trransformare şi redistribuire a bunurilor spirituale şi materiale, cu un mediu ambiental
puternic antropizat”.1

Cele mai multe oraşe se confruntă cu un set comun de probleme de bază, precum cele
legate de calitatea aerului, trafic intens, nivelul crescut de zgomot, construcţii de calitate scăzută,
terenuri abandonate, emisii de gaze cu efect de seră, zone nesistematizate, generarea de deşeuri şi
ape uzate, asigurarea serviciilor publice către populaţie.

Printre cauzele acestor probleme sunt creşterea utilizării resurselor pe locuitor, creşterea
numărului de gospodării individuale, modificările demografice, creşterea numărului de maşini
proprietate personală. Soluţiile trebuie să fie orientate spre viitor, să ia în calcul aspecte legate de
prevenirea riscurilor, anticiparea schimbărilor climatice sau reducerea progresivă a dependenţei
de combustibilii fosili.2

1
“Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic” – Florina Bran,
Melinda Cândea, Irina Cimpoieru, Ed. Universitara, Bucuresti, 2006, pag 285
2
ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. 10. Mediul Urban National, pag. 223

6
Amenajarea teritorială

Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu, de
aceea, acestea trebuie controlate şi dirijate, astfel încât să se reducă la minim impactul asupra
mediului.
În concordanţă cu cerinţele evoluţiei fireşti ale dezvoltării, cu conceptele de participare
ale societăţii civile la dezvoltarea durabilă şi echilibrată a propriilor aşezări, cu conceptul de
organizare din ţările Uniunii Europene, apare, s-a definit ideea de amenajarea teritoriului. Scopul
de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea, la nivelul întregului teritoriu, a
politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru
asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării.
Până în anul 1990, construcţiile de locuinţe se executau cu preponderenţă pe verticală,
având drept scop menţinerea cu orice preţ a suprafeţelor delimitate prin planurile de
sistematizare aprobate. Perioada cuprinsă între anii 1990 - 2007 se caracterizează printr-o
expansiune accelerată asupra extravilanului şi zonelor limitrofe ale oraşelor prin construcţia de
noi cartiere cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.
S-au impus construcţii de locuinţe cu unul sau două etaje pentru a se îmbunătăţi
indicatorii de confort ai populaţiei, de creştere a suprafeţei zonelor verzi şi luciului de apă pe
locuitor, s-au extins liniile de transport în comun concomitent cu racordările la apă, gaze,
electricitate, precum şi creşterea gradului de siguranţă a clădirilor şi locuitorilor acestora.
Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale,
administrative, ştiinţifice,de învăţământ, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externe
complexe.

Procesul de urbanizare

“Urbanizarea este o luptă care se dă nu numai între medii sociale diferite, ci înăuntrul

fiecărui mediu şi chiar înlâuntrul fiecărui om”.3

Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale,


administrative, ştiinţifice,de învăţământ, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externe
complex
3
M. Constantinescu, H. Stahl, I. Dragan, 1974

7
La nivelul anului 2008, extinderea ecosistemelor urbane produce impact asupra mediului,
datorită faptului că cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în zone care nu au asigurate serviciile
de bază (apa potabilă, sisteme de canalizare, colectarea şi tratarea deşeurilor, locuinţe adecvate,
asistenţa sanitară, hrana, transportul şi energia).
În România, s-au înregistrat fluctuaţii ale numărului populaţiei urbane în raport numărul
populaţiei din mediul rural astfel:
• la nivelul anului 1985, cele două procente au fost egale (50% în mediul urban şi 50% în
mediul rural,11.370.092 populaţie rurală şi 11.354.744 populaţie urbană);
• evoluţie ascendentă în perioada 1986 (11.540.494) - 2001(12.243.748);
• evoluţie descendentă, ajungând, de la 12.608.844 locuitori (la 1 iulie 1990), la 11.913.938
locuitori (la 1 iulie 2006) şi la 11.877.659 (la 1 iulie 2007).
Aceste aspecte au fost deduse din „Gruparea judeţelor şi localităţilor după numărul
locuitorilor, la 1 iulie 2007” care se regaseste in anexa nr. 1 a prezentei lucrari.
Creşte continuu procentul populaţiei urbane în raport cu populaţia din mediul rural
creştere relevată de tabelul 10.1.1. Analiza numărului de locuitori din municipiile şi oraşele ţării,
arată că 6,2% au o populaţie între 5.000 - 9.999 locuitori, 11,3% dintre acestea au între 10.000 -
19.999 locuitori, urmate de cele cu o populaţie cuprinsă între 20.000 - 49.999 locuitori, care au o
pondere de 14,4%.
În ceea ce priveşte migraţia populaţiei, prezentata din punct de vedere statistic in
“Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului”( Anexa nr. 2), în anul 2007, ea este
foarte dinamică, astfel populaţia sosită în mediul urban a fost de 175.666 persoane, faţă de anul
2006, când s-au înregistrat 176.100 persoane; numărul celor plecaţi din mediul urban în anul
2007 este de 213.668 persoane, cu aproape 18.919 mai mult decât în anul 2006, situaţii
prezentate în tabelele 10.1.2 şi 10.1.3. În mediul rural, situaţia nu s-a schimbat foarte mult faţă de
anul precedent: 198.490 persoane sosite în anul 2007 şi 157.925 persoane în anul 2006.

Concentrările urbane

Zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitate economică (politicile


economice, pot atrage în mod eficient fonduri şi investitori, îşi pot dinamiza sectoarele
construcţiilor, serviciilor şi turismului), iar dezvoltarea lor viitoare este una durabilă (politicile
economice, culturale, sociale, ecologice sunt armonizate).

8
Un astfel de proiect urmăreşte decongestionarea marilor oraşe, dezvoltarea arhitecturală
unitară, accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale şi, prin aceasta, crearea
unor condiţii civilizate de viaţă pentru toţi locuitorii zonelor metropolitane.
Principalele oraşe, în raport cu numărul de locuitori sunt: Bucureşti (1.931.838), Iaşi
(315.214), Cluj-Napoca (310.243), Timişoara (307.347), Constanţa (304.279), Craiova
(299.429), Galaţi (293.523), Braşov (277.945), Ploieşti (230.240); 4 oraşe au peste 300.000
locuitori, iar 15 oraşe au peste 100.000 locuitori: Arad (167.238), Piteşti (168.958), Bacău
(178.203), Oradea (205.077), Botoşani (115.739), Brăila (215.316), Buzău (134.619), Baia Mare
(139.870), Drobeta-Turnu Severin (107.882), Târgu Mureş (145.943), Piatra Neamţ (108.085),
Satu Mare (113.688), Sibiu (154.458), Suceava (106.397), Râmnicu Vâlcea (111.342).4
Densitatea medie a populaţiei pe ţară este de 90,3 locuitori/km2 conform tabelului
“Densitatea locuitorilor pe macroregiuni în municipii şi judeţe pentru anul 2007” prezentat in
anexele prezentei lucrari. Cea mai mare densitate se înregistrează în municipiul Bucureşti, 8.117
locuitori/km2. Urmează judeţele: Ilfov, Prahova, Iaşi, Galaţi, Dâmboviţa, Braşov, Bacău, Cluj,
Constanţa cu densitatea cuprinsă între 101,6 şi 185,8 locuitori/km2, iar cea mai mică densitate
(cuprinsă între 29,5 locuitori/km2 şi 60,3 locuitori/km2) se înregistrează în judeţele Tulcea,
Caraş - Severin, Harghita, Bistriţa Năsăud, Arad, Mehedinţi, Covasna, Alba.
Bucureşti, capitala ţării este cel mai mare oraş şi principalul centru politic, administrativ,
economic, financiar, bancar, educaţional, ştiinţific şi cultural din România. Capitala are o
suprafaţă de 238 km2, o populaţie de 1.931.838 locuitori, ceea ce reprezintă 8,96% din totalul
populaţiei şi 16,26% din populaţia urbană.

Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Element esenţial al habitatului uman, spaţiul verde intraurbanvalorifică potenţialul

biologic şi estetic al vegetaţiei, armonizează ansambluri arhitecturale urbanistice, igienizează şi

înfrumuseţează mediul urban, reducându-i astfel agresiunea asupra locuitorii oraşului.5

Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă


acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetaţie şi în al doilea rând de

4
http://www.anpm.ro/Files/MEDIUL%20URBAN_200910165543968.pdf
5
Muja S., 1994, pag. 56

9
cadrul construit, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative, sportive sau
recreative a populaţiei.
Importanţa spaţiilor verzi în ansamblul localităţilor este determinată şi de ponderea mare
a acestora în totalul suprafeţei cuprinse în perimetrele construibile. Aceste suprafeţe sunt
determinate folosind indicele suprafaţă spaţii verzi pe locuitor, care variază între 9 - 13 m² pentru
oraşele mici (până la 20.000 locuitori), între 12 - 20 m² (pentru oraşele mijlocii cu 20.000 -
100.000 locuitori) şi între 17 - 26 m² pentru oraşele mari (peste 100.000 locuitori). Aceşti indici
cuprind, atât suprafeţe normabile (parcuri şi grădini orăşeneşti, grădini de cartier, grădini în
complexe de locuit), cât şi suprafeţe nenormabile (spaţii plantate aferente dotărilor, fâşii plantate
etc.).6
Se poate considera că în ultimii ani nu este asigurat necesarul de spaţii verzi, s-a
accentuat fenomenul de degradare a spaţiilor verzi (în special raportul normelor globale, al
dotării şi echipării în cartierele de locuinţe), iar suprafaţa acestora a scăzut, situându-se sub
nivelul necesarului şi al prevederilor din normative. Evoluţia suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi
nu a fost tot timpul ascendentă, între anii 1990 - 2006 constatându-se o fluctuaţie continuă
(tabelul “Evoluţia suprafeţelor spaţiilor verzi în România în perioada 1999 - 2007 (ha)” –
Anexa nr. 4).

Se observă că, în perioada 1980 -1990, suprafaţa spaţiilor verzi a crescut de la 169,6 km2
la 220,8 km2. Începând cu anul 2000, creşterea suprafeţei spaţiilor verzi este fluctuantă,
ajungând, în anul 2007 la 207,24 km2. Acest aspect a fost determinat pe de o parte, de
neimplicarea autorităţilor administrative locale, de intensificarea activităţii în domeniul
construcţiilor, iar pe de altă parte, de atitudinea populaţiei. Situaţia existentǎ a spaţiilor verzi şi a
zonelor de agrement, la nivel naţional, este nesatisfăcătoare.7
La nivel de macroregiune , situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement se prezintă în
tabelul ” Evoluţia suprafeţelor spaţiilor verzi pe macroregiuni pentru anul 2007”( Anexa nr. 5).
Situaţia spaţiilor verzi la nivel de judeţ este prezentată în tabelul “Situaţia comparativă a
spaţiilor verzi pe macroregiuni, în municipii şi judeţe pentru anii 2006 şi 2007” din Anexa nr. 6
a prezentei lucrări, de unde rezultă că, în majoritatea oraşelor, suprafeţele cu spaţii verzi se

6
ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. 10. Mediul Urban National, pag. 231
7
ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. 10. Mediul Urban National, pag.232

10
situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative şi mult sub norma europeană
care prevede o suprafaţă echivalentă de 30 - 40 m²/ locuitor.

1.2 Mediul urban din Râmnicu Vâlcea

Judeţul Vâlcea are o suprafaţă de 5765 km2. Populaţia judeţului este de 413.570 locuitori,
din care în mediu urban 171.091 loc. şi in mediu rural 242 479 loc;densitatea:71,7
loc./km2.Impărţirea administrativă a judeţului:

• Număr municipii : 2

• Număr oraşe: 9

• Număr comune: 78

• Număr sate: 564

Structura şi dinamica populaţiei este reprezentata in urmatorul grafic:

Numărul populaţiei
129497
122000
119434
120000
116914
118000
116000
114000 Numarul populatiei
111701 111342
112000
110000
108000
106000
1992 1996 2000 2005 2007

Populaţia Municipiului Rm. Vâlcea a crescut uşor până în anul 2002 când a fost de
121.401 locuitori, dupa care apare un trend de descreştere lentă dar constantă; în 2007 a fost

11
112.148 locuitori din care bărbaţi 53.899 reprezentând 48,06% şi femei 58.249 reprezentând
51,94 %.

Evoluţiapopulaţiei
122000 129497
120000 119434
118000 116914
116000
114000
112000
110000 111701 Numarul populatiei
111342
108000
106000

1992
1996
2000
2005
2007

Posibil ca scăderea populaţiei să fie pe seama fenomenului de migraţie a populaţiei şi


puţin pe seama fenomenelor naturale (natalitate şi mortalitate generală). Sporul natural al
populaţiei este pozitiv în ultimii ani: + 4,5 %o în anul 2007 contrastând cu restul judeţului unde
înregistrează valori negative : – 2,75%o în 2007 .

Oraşele şi municipiile sunt amplasate în luncile unor cursuri de apă şi situate în marea lor
majoritate în jumatatea de nord a judeţului. Din punct de vedere al suprafeţei, indicele de
urbanizare este de 13,7%, iar din punct de vedere al locuitorilor, indicele de urbanizare este de
8
39,11%.

După Mediu Vâlcea

Total 413.570

Urban 171 091

Rural 242 479

8
“Mediul Urban in Rm. Valcea”, Vali Butanescu, 2008

12
Amenajarea teritorială

Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a


infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman şi deci
a vieţii umane. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată în
primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiental.

În general, condiţiile de viaţă în mediul urban sunt mult mai bune faţă de mediul rural,
datorită în primul rând sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.

Totodată, creşterea nivelului de educaţie, a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă


căi necostisitoare, dar extrem de eficiente, de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător, de
utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii
publice.

În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la


nivelul orasului Rm. Valcea, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în
principal domenii ca:

 reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;

13
 extinderea reţelelor de gaze naturale;

 întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;

 executarea de locuinţe sociale.

În ceea ce priveşte modificările efectuate la sistemele de alimentare cu apă, la traseele de


canalizare , asfaltări sau reparare şosele , drumuri sau poduri acestea s-au evidenţiat în tabelul
“Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi publice ( km)- in anul 2007,
conform raportarilor Primariilor din judet” prezentat în Anexa nr. 7.

Procesul de urbanizare

Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, mai accentuată în ţările


dezvoltate, fiind un fenomen care se manifestă în ultimul timp şi în România. Aceasta deoarece
urbanizarea aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii .

Dezvoltarea urbană este determinată şi de redefinirea design-ului, a arhitecturii urbane,


conform tradiţiilor culturale urbane specifice, care să ia în considerare valorile arhitecturale
clasice, specifice zonei, sau cele de referinţă de tip occidental.

A fost finalizat marele mall River Plaza care a adus o cu totul altă imagine arhitecturală
oraşului, devenind un loc atât practic pentru efectuarea de cumpărătuturi cât şi un loc pentru
desfaşurarea unor evenimente culturale iar deasupra clădirii a fost amenajat un patinoar care
conferă un loc plăcut de relaxare celor care practică acest sport.

Execuţia lucrării de anvergura a obiectivului de investiţie şi anume extinderea şi


modernizarea clădirii cinematografului Modern pentru realizarea spaţiului în care să poată fi
cuprins şi Teatrul Anton Pann a continuat până în 2009 în Rm.Vâlcea, când au fost finalizate.

De asemenea s-a demarat realizarea obiectivului de investiţii “ Parc Industrial Baraj


Sud“, ce a fost finalizat în anul 2008. Parcările auto reamanajate în anul 2007 totalizeaza o
suprafaţă de 62146 mp.

14
Fondurile alocate de Guvernul României, s-au distribuit prin Consiliile locale şi
Inspectoratele şcolare pentru cele 215 unitati de învăţământ din judeţ, asfel s-au putut efectua
renovări, consolidări, construcţii noi la : săli de clasa , laboratoare , grădiniţe , cămine culturale ,
biblioteci, de asemenea s-au efectuat schimbări de utilităţi, în funcţie de solicitările efectuate de
fiecare Consiliu local.9

O aspect important ar fi că habitatul modern poate fi considerat ca fiind caracterizat şi


prin deteriorarea continuă a mediului sonor. Principalele surse de poluare fonică în municipiul
şi judeţul Vâlcea care afectează viaţa oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaţia rutieră,
feroviară, zgomotul şi vibraţiile provocate de construcţii, de instalaţii de ventilare, de
condiţionarea aerului, centrale termice, discoteci, baruri şi unele zone de agrement.

Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Spaţiile verzi au fost o veşnica problemă a primăriilor, aceste zone fiind primele
sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbana sau investiţiilor, aşa încât
suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani, mai ales în intravilanul localităţilor. In prezent, se
incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea
suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea
terenurilor către proprietari. Date statistice referitoare la Situatia spatiilor verzi si a zonelor de
agrement in Rm.Valcea se regasesc in anexa nr. 8.

Se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi
extinderea suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin
retrocedarea terenurilor către proprietari.

Pentru optimizarea condiţiilor de mediu în centrele populate, spaţiile verzi îndeplinesc un


rol de primǎ importanţǎ în crearea unui microclimat corespunzător în municipiul Rm.Vâlcea.

Spatiile verzi s-au reamenajat continuu, pentru a păstra imaginea placută a oraşului.
Asftel au fost efectuate amenajările la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Bătrân şi al
Colegiului Lahovari , centrului de recreere şi agrement Zăvoi , care au fost finalizate în 2008.
De asemenea, lucrările finalizate au fost efectuate la reabilitarea infrastructurii
9
“Mediul Urban in Rm. Valcea”, Vali Butanescu, 2008

15
stadionului municipal Zăvoi, la amenajarea spaţiilor administrative şi de cazare al stadionului
municipal, la amenajarea ştrandului din Ostroveni ,la realizarea utilităţilor şi a sitematizării
verticale a Sălii de sport al Scolii nr.9 , amenajarea a două terenuri de joacă în B-dul Pandurilor
şi Grădiniţa din Sud.

În partea de sud a oraşului se aflǎ zona de agrement Ştrand Ostroveni, care an de an este
reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ. În afară de acestea mai există 10 locuri de agrement unde
populaţia oraşului se poate distra.

Oraşul Cǎlimǎneşti: s-au semnalat modificări de suprafeţe verzi, efectuându-se lucrări


de întreţinere şi reamenajare a suprafeţelor existente , de asemenea s-au plantat 110 arbori
(frasin,stejar,paltin ) .

În ceea ce priveşte restul localitǎţilor ubane, suprafaţa de spaţiu verde ce revine unui
locuitor diferǎ mult, funcţie şi de constrângerilor de relief.

Bazinele de înot şi piscinele funcţioneazǎ atât sezonier -10 bazine,cât şi permanent -2


piscine, utilizând apa potabilǎ din reţeaua publicǎ (Rm -Vâlcea - 2 bazine, Govora -1 bazin), dar
şi ape geotermale sulfurate din: Olǎneşti -1 bazin, Cǎlimǎneşti -4 bazine, ape iodate din Govora
-1 bazin şi clorurate - Ocnele Mari-1 bazin, Ocniţa -1 bazin, Rm.Vâlcea -1 bazin, Râureni -1
bazin. Toate bazinele sunt autorizate sanitar îndeplinind condiţiile de amenajare, dotare şi
exploatare conform Ordinului MSF 536/97.10

În municipiul Rm. Vâlcea sunt douǎ parcuri mari:

- Parcul Zǎvoi care dispune de dotǎri de alimentaţie publicǎ, locuri de joacǎ pentru copii şi alei
betonate, a avut loc un amplu proces de reamenajare, prin punerea in valoare a acestei zone şi
cresterea posibilităţilor de petrecere a timpului liber şi recreere.

- Parcul Mircea cel Bǎtrân din zona centralǎ a oraşului completeazǎ centrul civic al oraşului.,
fiind la randul sau reamenajat.

Capitolul 2 - Strategia de dezvoltare durabilă


10
“Mediul Urban in Rm. Valcea”, Vali Butanescu, 2008

16
2.1 Aspecte economice şi ecologice în Râmnicu Vâlcea

Economia judeţului Vâlcea are un profil industrial - agrar. Repartizarea activităţilor


economice pe teritoriul judeţului scoate în evidenţă dezvoltarea industriei în municipiul Râmnicu
Vâlcea, cultura cerealelor şi a viţei de vie în sud, pomicultura şi silvicultura în zona nordică. In
Rm Valcea se afla specializari remarcate in regiunea Sud Vest Oltenia a industriei textile si a
produselor chimice.
Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea în regiune este de 19,9 %; în producţia
majorităţii întreprinderilor de top din judeţ şi majoritatea din Rm Vâlcea: fabricarea produselor
chimice de baza (SC OLTCHIM SA), transportul şi distribuţia aburului şi apei calde( SC CET
Govora SA), fabricarea produselor de morărit SC Boromir Ind SRL), energie electrică (Filiala
pentru reparaţii şi Servicii Hidroserv Rm Valcea). Investiţii străine sunt la parteneri de top SC
VILMAR (Franţa), Magneto Wheels Romania SA.11

Agricultura
Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru asigurarea
securităţii alimentare a cetăţenilor oricărei localităţi. Prin fondul funciar de care dispune,
11
Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Valcea 2008-2013, pag.19

17
Municipiul Râmnicu Vâlcea poate să-şi asigure independenţa alimentară la o serie de produse,
inclusiv anumite cantităţi pentru export.

Suprafață arabilă 2008

Arabil
Livezi și pepiniere pomicole
Pășuni
Fânețe
Viță de vie

Important este ca pe aceste suprafeţe să fie structurată o producţie agricolă care să


satisfacă prioritar nevoile populaţiei oraşului cu legume şi fructe proaspete sau conservate, şi să
permit dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne, lapte şi
ouă. Impactul produs de apariţia şi dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat firesc în creşterea
producţiilor şi aceasta datorită, în primul rând, unor cauze de natură financiară şi funciară.

Industria

Sectorul industrial din Râmnicu Vâlcea este vast şi include:


· Produse chimice şi similare;
· Alimente şi băuturi;
· Cherestea şi produse forestiere;
· Textile;
· Produse petrochimice;
· Întreţinere şi reparaţii transport;

18
· Materiale de construcţie;
· Galvanizare şi fabricarea metalului;
· Fabricarea produselor metalice;
· Producţia de energie electrică şi termică.

Unităţile industriale din Râmnicu Vâlcea sunt grupate în esenţă în trei zone:
· Platforma Nordică;
· Platforma nord-centrală;
· Platforma sudică, care include marele complex de industrie chimică ce include Oltchim.
Industria oraşului a cunoscut în ultimii ani un proces de restructurare . Totodată s-au
constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative
generate de inconsecvenţele din acest interval de tranziţie la economia de piaţă.
Din datele bilanţurilor pentru anul 2007 depuse de cele 5641 societăţi comerciale ce
functioneaza in municipiu (93% din totalul societăţilor existente la nivel judet), se pot face
aprecieri cu privire la structura şi starea lor economică (Anexa Nr. 9).12

Construcţiile
Modificarea structurală a surselor de finanţare şi reducerea potenţialului investiţional in
zona industriala, la care se adăugă cadrul legislativ instabil şi incoerent care nu a stimulat
investiţiile străine şi autohtone, a făcut ca activităţile de construcţii să înregistreze o scădere
continuă într-o perioadă lungă de timp. Activitatea de constructii, prin prisma datelor de bilanţ de
la finele anului 2007, este prezentata in Anexa nr. 10.
O pondere importantă şi cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au
prezentat-o lucrările de construcţii finanţate din fondurile Primăriei Municipiului Râmnicu
Vâlcea, care au vizat rezolvarea unor priorităţi, precum: locuinţe sociale, cămin de bătrâni,
modernizări de clădiri, zona de agrement Nord, infrastructuri edilitare (extindere reţele
distribuţie apă potabilă şi canalizare, reabilitare reţele termice, extindere reţea gaze naturale etc).
Cele mai mari probleme legate de construcţii, sunt de natură financiară, în general
fondurile alocate investiţiilor având un parcurs greoi de la finanţator la constructor. Activitatea
de construcţii, investiţiile în general, trebuie să reprezinte în viitor o principal modalitate de
12
Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Valcea 2008-2013, pag. 20

19
aplicare a atribuţiilor suplimentare ce revin administraţiei locale în urma procesului de
descentralizare.
Lucrarile finantate de municipalitate sunt cele pentru modernizarea si reabilitarea
scolilor, construirea graninitelor noi (ex: Gradinita Ostroveni 6) si modernizarea celor vechi,
lucrarile de modernizare a salilor de sport de la scoli (ex. sala de sport de la Scoala generala nr
9).
Turismul
Situat la intersecţia paralelei 45°07’ latitudine nordică cu meridianul 24°22’21’’
longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, în plină zonă temperată, cu
cele mai favorabile condiţii de dezvoltare a vieţii omeneşti, Municipiul Râmnicu Vâlcea este
aşezat pe una din principalele rute internaţionale ce leagă Europa Centrală de Peninsula
Balcanică (E 81; DN 7).
La numai 180 km de Bucureşti, capitala României, 105 km faţă de Sibiu şi 40 km faţă de
Curtea de Argeş, oraşe cu un bogat trecut istoric, Râmnicu Vâlcea deţine importante vestigii
istorice care au fost puse în valoare doar parţial.
Cadrul natural, condiţiile noi create prin amenajările hidroenergetice de pe râul Olt care
au „înzestrat” oraşul cu două mari lacuri de acumulare cât şi apropierea, la numai 18-20 km, de
staţiunile balneoclimaterice Olăneşti, Govora, Călimăneşti – Căciulata - Cozia, avantaje la care
se adaugă accesul deosebit de comod către zona Voineasa – Vidra, staţiuni montane în plin
proces de afirmare, fac din municipiul Râmnicu Vâlcea una din localităţile României în care
turismul poate să devină, în perspectivă, principala activitate economică.
În acest context al judeţului şi municipiului Vâlcea pentru care acesta se situează pe locul
3 din punct de vedere al capacităţii de cazare şi pe locul 3 al numărului de înoptări din regiune,
înregistrându-se o discrepanţă între potentialul turistic şi capacitatea de exploatare, iar Vâlcea
contrabalanseaza acest deficit prin practicarea „turismului social” care reprezintă numărul de
turişti ce tranziteraza zona cu subvenţii de la bugetul de stat, fiind caracterizat de cheltuieli
reduse.
Astfel trebuie regândită şi redefinită oferta turistică a oraşului, care trebuie sa permită
dezvoltarea dotării materiale, a serviciilor complexe şi atractive pentru turiştii din ţară şi din
afara ei, şi nu în ultimul rând atragerea investitorilor străini.

20
Comerţul
Activitatea de comerţ, deşi este reprezentată de 2212 agenţi economici (peste 39% din
numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 13,64% din numărul mediu de salariaţi din
oraş şi participă cu aproximativ 23% la cifra de afaceri. Dezvoltând analiza de comert prezentata
in cadrul Anexei nr. 11, observăm că grupa societăţilor comerciale cu rata ridicata (ce este
reprezentată de 740 agenţi economici, adică 33,45%), deşi concentrează 33,91% din numărul
angajaţilor realizează 56,37% din cifra de afaceri , în timp ce la cei 1472 agenţi economici din
comerţul cu amănuntul (66,56% din total) cu 66,09% din numărul angajaţilor se înregistrează
numai 43,63% din cifra de afaceri.13
Din totalul agenţilor economici existenţi, 39,2% desfăşoară activităţi de comerţ (inclusiv
alimentaţia publică), aproape 31,6% sunt prestatori de servicii, 10,7% au activitate industrială,
8,6% lucrează în construcţii, 9,0% au ca profil activitatea de transporturi şi 0,9% se ocupă de
agricultură şi silvicultură.

Evaluarea activităţilor din Râmnicu


Vâlcea

Comerț

Prestatori de servicii

Construcții

Industrie

Transport

Agricultura si
Silviculrură

În ceea ce priveşte activitatea ecologică la nivelul oraşului Râmnicu Vâlcea putem spune că
măsurile în acest domeniu sunt numeroase şi constituie o prioritate pentru edilii municipiului. În
ultima perioadă au avut loc diferite iniţiative în ceea ce priveste transformarea oraşului într-unul
cât mai ecologic.

13
Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Valcea 2008-2013, pag. 25

21
Astfel, măsurile implementate pana la ora actuală în ceea ce priveşte aspectul ecologic, sunt:

a) Reciclarea deşeurilor

În cursul anului 2006 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea s-a implementat sistemul
de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, având 4 componente : sticla (alba şi colorata),
hârtie, PET-uri şi deşeuri organice biodegradabile. Au fost amplasaţi pe teritoriul municipiului
recipienţi pentru fiecare tip de deşeu şi au fost distribuite la populaţie 33.000 minipubele pentru
deşeurile biodegradabile rezultate din activităţi casnice.

O parte din materialele refolosibile (hârtie, carton, sticlă, fier) se recuperează direct de la
producătorii de deşeuri sau indirect prin intermediul întreprinzătorilor particulari, printr-o unitate
specializată, REMAT. Această unitate are pe teritoriul oraşului mai multe puncte de precolectare,
unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra cost. In anul 1999,
cantităţile de materiale refolosibile colectate de REMAT Vâlcea au fost de 3356 tone, din care
2600 de tone oţel. Având în vedere că în 1999 au fost depozitate 114850 tone deşeuri, rezultă un
procent de doar 3% de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri solide, ceea ce situează
Municipiul Râmnicu Vâlcea sub media pe ţară.

Ri - reciclabile intrate
Rv - reciclabile valorificate (Rv / Ri x 100)
Ip - indicator de performanţa

b) Depozite ecologice pentru deşeuri

22
Un depozit ecologic construit cu fonduri europene a fost inaugurat la Râmnicu Vâlcea în
octombrie 2009: depozitul ecologic Feţeni şi Staţia de Compostare, destinate deşeurilor solide
nepericuloase din municipiul Râmnicu Vâlcea şi construite cu fonduri europene.
Depozitul este amplasat la cinci kilometri de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, ocupă
o suprafaţă activă de circa 73.000 m.p, şi are o capacitate de depozitare de aproximativ
1.130.000 m.c, cu un timp de funcţionare de 25 de ani.14
Valoarea proiectului este de aproximativ 16 milioane de euro. Din aceasta sumă, 11.04
milioane reprezintă fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene, prin Masura ISPA, 2.5
milioane de euro au fost asiguraţi de la bugetul de stat, 1.1 milioane de euro au fost contribuţia
bugetului local, iar 1.36 milioane de euro au fost asiguraţi conform OUG 135/2007 privind
alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea masurilor ex-
ISPA.
Conform declaraţiei primarului municipiului, Primăria Râmnicu Vâlcea va continua să
atragă fonduri externe. Oraşul a fost primul municipiu din ţară căruia i s-a aprobat, în anul 2009,
Planul Integral de Dezvoltare, cu o valoare de aproximativ 80 de milioane euro, pe noua proiecte,
care vor fi integral duse la finalizare.
Studiul de fezabilitate pentru construirea unei noi gropi de gunoi a fost aprobat în
unanimitate la sfârşitul lunii ianuarie 2010, în şedinţă ordinară, organizată în cadrul Consiliului
Judeţean Vâlcea.
Locaţia optimă aleasă a fost în localitatea Roeşti, unde se vor construi şi două staţii: una
de compost şi una de sortare. Valoarea totală a investiţiei este de 42 milioane de euro, iar
proiectul urmează a fi finanţat de Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

c) Iluminat stradal cu becuri ecologice

Grija edililor pentru natura seacă bugetul local, dar autorităţile spun că investiţia se
recuperează. Primul bec ecologic experimental "pâlpâie" în faţa primăriei. Dacă va fi rentabil,
Râmnicul va fi iluminat de la soare. 15

14
http://www.ecomagazin.ro/ramnicu-valcea-inca-un-depozit-ecologic-pentru-deseuri-va-fi-
deschis-in-comuna-roesti/
15
www.primariavl.ro

23
Energie curată şi becuri pe tehnologie LED pe toată Calea lui Traian, promit edilii
oraşului pentru anul 2010. Având în vedere faptul ca tehnologia de ultima generaţie nu se vinde
ieftin, costul investitiei se ridica la 1,1 milioane de euro, pe care oficialităţile îl vor plăti din
bugetul local.

Până la instalarea efectiva nu mai e decât un pas, intrucât studiul de fezabilitate a fost
deja aprobat de Consiliul Local în şedinţa din luna martie a anului 2010. În momentul de faţă pe
Calea lui Traian sistemul de iluminat public este format din echipamente vechi şi noi reabilitate
sau modernizate - o instalaţie uzată care nu mai corespunde standardelor. Noua şi costisitoarea
instalaţie de iluminat public se va intinde de la un capăt la altul al Bulevardului Calea lui Traian,
iar toate lampile vor beneficia de tehnologie LED. Experţii care au intocmit studiul de
fezabilitate susţin că lampile LED au o durată de viaţă de aproximativ 20 de ani, iar energia
electrică pe care acestea o consumă este extrem de redusă. Pe acest lucru au mizat edilii, care
afirma ca investiţia se va recupera prin cheltuielile mici cu energia electrică, de-a lungul anilor
următori.

Ca să fie eco până la capăt primăria a instalat şi primul bec alimentat de energie solară
chiar in sensul giratoriu din faţa instituţiei. Deşi nu este oficial, surse din primărie spun că este
vorba de un experiment pentru a se observa dacă iluminatul public alimentat gratuit de la soare ar
putea fi fezabil. În cazul în care experimentul dă rezultate, o parte din iluminatul stradal ar putea
trece pe energie solară.

Un nou proiect in acest sens desfăşurat in Râmnicu Vâlcea este iluminarea străzilor,
şcolilor şi grădiniţelor cu energie solară. Astfel, consilierii locali au aprobat achiziţionarea unei
suprafeţe de 18.400 metri pătraţi situată in zona industrială a oraşului, pe strada Stolniceni, unde
va incepe amenajarea pentru construirea unei centrale fotovoltaice. Proiectul este in valoare de
10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată 98% de către Ministerul Economiei, iar 2% de
Primăria Râmnicului. Administraţia locală din Râmnicu Vâlcea va beneficia in viitorul apropiat
de propria centrală de producere a energiei electrice pe baza de celule fotovoltaice. În acest mod
vor fi iluminate mai multe instituţii din oraş: producţia de energie electrică a centralei va fi

24
folosită pentru iluminatul primăriei, iluminatul stradal, dar şi pentru creşe, şcoli, grădiniţe şi alte
obiective ale administraţiei locale. 16

d) Energie verde – energie eoliană

Conform studiilor efectuate de reprezentanţii prefecturii, judeţul Vâlcea are potenţial


eolian – există 12 amplasamente unde se poate produce energie verde. Acestea sunt la Voineasa,
în zona Vidra şi Obârşia Lotrului, la Malaia, Brezoi şi Horezu. Pentru astfel de proiecte există
finanţare europeană, astfel incât Vâlcea s-ar putea transforma intr-o zonă a energiei verzi.

Înălţimea eoliană optimă este de 1.500 de metri. Pentru a produce energie verde,
autorităţile locale din zonele cu potenţial trebuie să facă proiecte şi să atragă fonduri europene pe
Axa 4.2, putând obţine finanţare de 98% din valoarea investiţiei. Proiectele au inceput să se
depună de la 1 august 2009. Administraţia publică locală are 2% cofinanţare şi acest procent este
plătit de stat. Autorităţile trebuie să găsească o firmă de consultanţă pe energie verde ca să facă
proiectul. Când va fi avizat, va fi platită şi firma de consultanţă din cei 2%, pentru elaborarea lui.
Vâlcea e specializată în energie verde şi se găsesc specialişti, numai că trebuie să existe şi voinţa.
Au baza, bani sunt, rămâne ca autorităţile locale să facă proiecte, în acest fel fiind asigurate şi
locuri de muncă. De asemenea, proprietarii de terenuri vor beneficia de subvenţii de la UE dacă
vor fi amplasate pe proprietăţile lor câmpurile eoliene.

e) Transport ecologic

Operatorul de transport public din Râmnicu Vâlcea, SC ETA SA, a primit pentru o
perioadă de 2 săptamâni, in mod gratuit pentru probe şi teste, un nou model de autobuz urban
marca “Isuzu Citimark”, in luna noiembrie a anului 2009.17

Toate cheltuielile ocazionate de exploatarea autobuzului, mai puţin cele cu combustibilul,


vor fi suportate de firma importatoare, SC Anadolu Automobil Rom SRL. Autobuzul, numit in
limbaj curent “midibuz”, datorită capacităţii şi dimensiunilor sale (23 locuri pe scaune - 9 m), va
fi utilizat pe traseul de microbuze A, Complex Hermes - Muzeul Satului Bujoreni, străbătând

16
http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-
valcea/Orasul_iluminat_cu_becuri_ecologice_de_un_milion_de_euro_0_205179524.html
17
www.primariavl.ro

25
astfel cea mai aglomerată arteră a municipiului, Calea lui Traian. La sfârşitul perioadei,
rezultatele testelor vor fi publicate in două reviste de specialitate, Tranzit şi Cargo. Acest model
de autobuz urban reduce semnificativ costurile operaţionale datorită noului tip de motor amplasat
in spate şi care funcţionează cu un consum redus de combustibil.

Acesta este rezultatul investiţiilor şi angajamentelor administraţiei locale a Râmnicului de a


promova un transport la standarde europene, cu reducerea semnificativă a poluării.

Citimark oferă un confort sporit pasagerilor, având interiorul foarte spaţios, uşi mari şi
fiind prevăzut cu podea joasă in dreptul celei de-a doua uşi pentru a facilita accesul persoanelor
cu dizabilităţi. Motorul, cu niveluri de zgomot şi de emisii de dioxid de carbon foarte reduse, este
produs de cel mai mare constructor de motoare Diesel, Isuzu Motors Ltd şi dezvoltă 210 CP.
Autobuzul poate transporta până la 72 de pasageri in funcţie de modul de dispunere a scaunelor.

2.2 Strategia de dezvoltare durabilă a mediului urban din


Râmnicu Vâlcea

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune


strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o
activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional
resurse preţioase.
Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează
cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel
strategic. Procesul de planificare strategică a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a
comunităţii pe o perioadă de 5 ani.
Etapele metodologice principale ale procesului de planificare strategică au fost
următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a
comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului
strategic.
Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategică au fost asigurarea
validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea
demersului.

26
Evaluarea prealabilă a sistemului socio-economic reprezentat de municipiul Râmnicu
Vâlcea a scos în evidenţă toate vulnerabilităţile ce se manifestă la nivelul capitalului natural,
economic şi social, ce creează multiple disfuncţionalităţi şi presiuni atât în planul calităţii vieţii
individuale şi comunitare, cât şi in mediul economic şi ambiental.
Analiza SWOT (Anexa nr. 12), realizată cu ocazia evaluării stării sistemului mai sus
amintit, subliniază punctele tari şi pe cele slabe, cât şi oportunităţile de care dispune
administraţia, pentru a combate ameninţările potenţiale.
Concluzia ce se desprinde din această analiză este că obiectivele generale ale strategiei de
dezvoltare durabilă şi să fie definite ca repere fundamentale ale Planului Local de Acţiune
reactualizat sunt:
· crearea de noi locuri de muncă având in vedere scaderea numărului de lucrători in agricultura şi
alte câteva sectoare industriale,
· dezvoltarea durabilă a regiunii prin imbunătăţirea infrastructurii , valorificarea zonelor urbane şi
a potenţialului turistic creşterea atractivităţii locale,
· creşterea competitivităţii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii şi
calificarea resurselor umane.
Câteva priorităţi stabilite sunt: modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea
turismului şi a patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice, dezvoltarea resurselor
umane in sprijinul ocupării durabile şi imbunatăţirea serviciilor sociale, protecţia şi imbunătăţirea
calităţii mediului.
Pornind de la diagnoza prezentului, au fost identificate căteva probleme cu care se
confruntă comunitatea locală legate de condiţiile minime de viaţă (pentru domeniul apei: reţea,
canalizare, epurare, salubrizare, drumurilor publice, transportului local, iluminatul public şi altele
necesare bunei funcţionari a serviciilor de sănătate, invăţământ, cultură etc).
Un veritabil instrument in acest sens ar putea fi cooperarea descentralizată ca urmare a
evaluării importanţei crescânde privind cooperarea descentralizată ca un veritabil instrument de
muncă şi de dezvoltare a politicilor locale intr-un context european. O data cu descentralizarea şi
deconcentrarea serviciilor publice sporeşte influenţa administraţiei publice locale.
Influenţa administraţiei centrale asupra administraţiei publice locale este slabă. Acest
lucru se va indrepta atunci când administraţia centrală va dezvolta acele politici care să conducă

27
la asigurarea stabilităţii macroeconomice la reglementarea cadrului legal naţional şi la
distribuirea veniturilor.
Acest lucru a dus la încetineală în acesarea fondurilor din finanţările deschise (elaborarea
ghidurilor), de înţelegere a noilor principii, reguli, dificultatea pentru asigurarea cofinanţării şi a
intcmirii documentaţiei necesare.
Astfel o primă soluţie, un prim pas pentru dezvoltarea locală este realizarea de
parteneriate împreuna cu partenerii săi europeni. Sistemul de realizare a unor obiective în
sistemul parteneriatelor public-privat este soluţia practică, concretă în crearea veniturilor proprii
ale autorităţilor publice locale.
Situaţia actuală este ca autoritatea publică locală este mai bogată in active, imobiliare şi
mai sărace in lichidităţi pentru a fi in măsură să se finanţeze alte proiecte. Un alt aspect sunt
proiectele de sute de milioane de euro pe care le avem active.
Aici există câteva aspecte practice pentru instrumentul Parteneriat Public Privat (PPP).
Realizarea unui proiect ce nu poate fi finanţat integral poate fi combinat cu un alt proiect, ceea ce
face ca ambele proiecte să poată fi finanţate mai usor. Într-o astfel de situaţie de acest gen
ambele părti sunt câştigatoare. Cele părţi trebuie să fie intr-o poziţie de echilibru. Se pot aplica
diferite tipuri de scheme. Atunci cînd se face un proiect intotdeauna există un partener privat. În
schema PPP cei doi parteneri trebuie să lucreze impreună pentru realizarea unui obiectiv, iar
finalul este realizarea şi finalizarea unui serviciu.
În acest cadru ameninţările, riscurile în realizarea unui PPP sunt: avizele, autorizaţiile;
calitatea – (de ex a lucrărilor, când după un timp se defectează); marketingul (credem că avem
cui să vindem produsul); veniturile; costurile de exploatare; riscurile instituţionale, seriozitatea
sectorului privat.
Există unele sectoare care sunt foarte sensibile, iar oamenii se indreaptă către sectorul
privat. De asemenea există activităţi care nu pot fi private (de exemplu, poliţia nu poate fi
privată).
Un motiv important pentru autorităţile publice este să aibă la dispoziţie mai mulţi bani şi
un altul să asigure o bună valoare a banilor investiţi. Este un criteriu foarte bun de apreciere şi în
UE, însă trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acesta trebuie să fie în
legătură cu reglementările europene.

28
În orice proiect trebuie să găsim o metodă de a găsi bani lichizi. Pentru unele proiecte
publice există costuri care depăşesc timpul planificat. De exemplu - se poate incheia un PPP cu
un investitor pentru un proiect ce nu aduce bani (bază sportivă), insă se pot combina cu altele
(magazine, restaurante), ce pot genera profit.
PPP este un mod simplu şi comercial de a gândi lucrurile, este un mod simplu de a
transpune ideile in practică.
Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Rm. Vâlcea stabileşte, urmăreşte anumite
priorităţi, iar realizarea acestora necesită stabilirea unor măsuri concrete de acţiune.
La nivelul oraşului Râmnicu Vâlcea au fost stabilite următoarele priorităţi şi măsuri:18
 Sprijin pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat:
• Sprijin pentru dezvoltarea (inclusiv in cadrul administraţiei publice locale)
capacităţii de cercetare/inovare/dezvoltare;
• Sprijin pentru dezvoltarea capitalului privat.
 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii:
• Imbunătăţirea unui transport modern;
• Realizarea unor situri industriale, comerciale, tehnologice, meşteşugăreşti;
• Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, educaţionale;
• Reabilitarea unor zone urbane (zone verzi, moşteniri culturale, sport, activităţi
recreative, parcări, zone pietonale, control trafic, parcuri);
• Crearea infrastructurii energetice şi valorificarea energiilor regenerabile;
• Crearea infrastructurii pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică pentru sectorul
privat şi autoritatea publică locală.
 Dezvoltarea şi promovarea turismului, culturii şi istoricului zonei:
• Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii în turism; dezvoltarea marketing-ului
municipal.
 Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi imbunatăţirea
serviciilor sociale:
• Dezvoltarea sistemului educaţiei, formare profesională, facilitarea tranzacţiei de
la şcoală la piaţa muncii;

18
Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Valcea 2008-2013, pag. 107

29
• Dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă ; creşterea accesului şi
participarea la formare profesională continuă pe tot parcursul vieţii;
• Măsuri de instruire pentru şomeri, grupuri dezavantajate;
• Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale şi de voluntariat, în sprijinul cetăţenilor.

 Protecţia şi imbunătăţirea calităţii mediului:


• Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă,
canalizare, gaze naturale şi termoficare);
• Sisteme de tratare a apelor uzate;
• Modernizarea sistemelor de gestionarea deşeurilor;
• Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului şi intervenţie rapidă;
• Reabilitarea siturilor industriale poluante;
• Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie
electrică;
• Măsuri pentru reducerea zgomotului ambiental.

Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Rm. Vâlcea nu conţine doar priorităţile


mai sus menţionate, ci şi Planul local de acţiune şi Planul de acţiune 2008-2013 prezentate în
Anexa nr. 13 şi respectiv Anexa nr. 14.

În vederea prognozării financiare a autorităţii locale, a fost utilizată următoarea structură a


bugetului:
 Evoluția nivelului veniturilor persoanelor juridice pentru perioada 2005-2007 în
Municipiul Rîmnicu Vîlcea – Anexa Nr. 15;
 Nivelul taxelor/impozitelor încasate pentru perioada 2005-2007 în Județul Vâlcea –
Anexa Nr. 16;
 Nivelul veniturilor persoanelor fizice pentru perioada 2005-2007 la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea – Anexa Nr. 17;
 Nivelul veniturilor persoanelor juridice pentru intervalul 2002-2007 la nivelul
municipiului Râmnicu Vîlcea – Anexa Nr. 18.

30
Pe baza acestor informaţii au fost determinaţi următorii indicatori, prezentaţi în Anexa nr.
19, ce reflectă, într-o manieră sintetică, solvabilitatea financiară şi bugetară şi eficienţa
managementului financiar: indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera
venituri, indicatori ai cheltuielilor şi indicatori care reflectă capacitatea de investire.

Capitolul 3 - Presiunea asupra mediului urban. Dezechilibre,


riscuri şi cerinţe ecologice.

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care îi sporesc
continuu forţa şi raza de acţiune, el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a se adapta
şi transforma obiectele şi forţele naturii, de a produce în natură modifcări mai mult sau mai
puţin profunde. Însă, atâta timp cât mijloacele de care a dispus omul au fost modeste ,
schimbările declanşate de el în mediul natural au fost lente şi ele îi permiteau acestuia să se
readapteze, modificările produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită.
Odată cu perfecţionarea acestor mijloace, proporţiile schimbărilor au evoluat şi ele. În
condiţiile contemporane, când acestea îi conferă omului o uriaşă forţă de transformare, el
generează, la rându-i, modificări de o amploare, profunzime şi rapiditate excepţionale.19

Cel care a folosit pentru prima oară sintagma de “dezvoltare durabilă” a fost premierul
Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, în anul 1987[…]. El a prezentat raportul “Viitorul nostru
comun”, în care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ”dezvoltarea care corespunde
necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a şi satisface
propriile necesităţi”.20

Motivul pentru care am definit dezvoltarea durabilă mai sus este că în esenţă aceasta
determină presiunea antropică asupra mediului urban. Practic, prin dorinţa dezvoltării durabile a
mediului urban, acţionăm asupra acestuia, fără să ne dăm seama ca unele consecinţe sunt
19
“Elemente de economia si managementul mediului”- Florina Bran, Vladimir Rojanschi,
Florian Grigore, Ed. Economica, Bucuresti, 2004, pag. 37
20
Elemente de economia si managementul mediului”- Florina Bran, Vladimir Rojanschi,
Florian Grigore, Ed. Economica, Bucuresti, 2004, pag 63

31
ireversibile. Deci, prin acţionarea asupra mediului urban ajungem la riscuri si dezechilibre greu
de rezolvat.
 Vâlcea se află printre judeţele fruntaşe din regiunea Sud- Vest Oltenia care are o
populaţie cu pondere mare în mediul rural, de aprox 55%. Aflat în centrul unei zone de staţiuni
balneo-climaterice renumite – Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora – Râmnicu Vâlcea
numără, la această dată, aproximativ 111.980 de locuitori, în majoritate de etnie română.
Prognoza populaţiei pentru oraşul Râmnicu Vâlcea a luat în calcul că tendinţa negativă a
creşterii populaţiei din Râmnicu Vâlcea va continua până în 2010 când minimul de 105,000 de
locuitori va fi atins; în perioada 2010 - 2025 o creştere a populaţiei este scontă ca urmare a unei
rate medii de cca 6.5 % per an.
Discuţiile cu Municipalitatea indică faptul că populaţia din oraş este acum stabilă;
economia s-a îmbunătăţit în ultimii câţiva ani, iar declinul populaţiei s-a stopat – de ex. mărimea
familiei va tinde să crească; aderarea României la UE în 2007 va tinde să încetinească migraţia
către alte ţări UE pe măsură ce oportunităţile de angajare vor creşte; există planuri de dezvoltare
a noi zone, în limitele oraşului. Drept urmare, numărul de utilizatori de servicii de apă şi apă
uzată va creşte în viitor cu o tendinţă modestă dar permanentă.
 Resursele municipiului, necesare funcţionării şi îndeplinirii cerinţelor minimale de
vieţuire şi muncă a locuitorilor săi, sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât şi
de capitalul antropic, construit şi realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui
centru urban.
Dintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului,
de existenţa lor, în cantitatea şi calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării. Solul este
cel care a avut de suferit cel mai mult la nivelul oraşului. Multă vreme pământul a fost tratat ca o
resursă nelimitată la dispoziţia tuturor, dar abordarea ecosistemică impune reconsiderarea solului
şi subsolului ca pe o resursă naturală ce trebuie gestionată în manieră durabilă.
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un P.O.T
(procent de ocupare a terenului) de 21%. În afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare, solul
municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor, atît
antropică cât şi naturală, care îşi manifestă efectele prin imposibilitatea utilizării terenurilor la
categoria de folosinţă iniţială.

32
 Din punct de vedere energetic, municipiul îşi asigură producerea energiei necesare
desfăşurării tuturor activităţilor umane, pe plan local, prin două societăţi (cu capital majoritar de
stat) şi anume:
• S.C. CET Govora S.A – care asigură producerea şi furnizarea agentului termic pentru
industrie şi încălzirea locuinţelor, precum şi a energiei electrice (generată prin arderea
combustibililor convenţionali); este primul producător independent de energie din ţară.
• Electrocentrale Râmnicu Vâlcea S.A – care produc şi furnizează energie electrică, prin
uzinele hidroelectrice Râmnicu Vâlcea, Râureni şi Govora, în reţeaua naţională.
Dispeceratul energetic naţional asigură, la cerere necesarul de consum pentru municipiul
Râmnicu Vâlcea.

Toate tipurile de energie au un potenţial impact asupra mediului, în toate stadiile


ciclurilor de producţie si consum. Impactul energiei asupra mediului a atras atenţia in ultimii ani
datoritã efectelor negative ce se manifestã la nivel mondial, aşa cum sunt ploile acide sau
incãlzirea globalã, ambele datorate arderii pe scarã largã a combustibililor fosili.

Variaţia impactului depinde atât de tipul de energie, cât şi de tehnologiile utilizate pentru
producerea ei sau eficienţa controlului poluãrii. Oricum, cel mai mare impact sesizat pânã acum
aparţine producerii de energie prin utilizarea combustibililor fosili, pe întreg lanţul ciclului:
extracţie minereuri, procesare, transport, combustie şi depozitare steril (deşeuri).

Producerea de energie în judeţul Vâlcea utilizeazã două tipuri majore de resurse naturale :
apã şi zãcãmintele neregenerabile (cãrbune, gaz, ţiţei). Alternativa folosirii resurselor
regenerabile (energie solarã, eolianã, biogaz, biomasã si energie geotermalã) este puţin utilizatã.
Un prim pas în acest sens este sistemului de încãlzire centralizat în oraşul Cãlimãneşti, prin
utilizarea zãcãmântului geotermal existent în zonã. În anul 2007 s-a forat pentru incălzirea
oraşului Calimăneşti o cantitate de 214.673 mc apă geotermală la o temperatură medie de 196
grade Celsius şi presiune 0,5 barr.

Celelalte tipuri de energie, implicã pentru producerea lor costuri foarte mari (determinate
de exemplu de construirea panourilor solare sau a generatoarelor de « vânt ». Se preconizează că
şi o parte a oraşului Olăneşti să fie incălzită în următorii ani folosindu-se ca sursă de energie apă
geotermală.

33
Energia este esenţialã pentru bunãstarea economicã şi socialã. Energia oferã confort şi
mobilitate şi este esenţialã pentru bunul mers al majoritãţii activitãţilor industriale şi comerciale.

Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercitã presiuni considerabile asupra


mediului, care includ contribuţii la schimbãrile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale,
deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sãnãtãţii umane.

Tendinţa clarã în ultimii ani este de creştere a consumului de energie electricã şi termicã,
în condiţiile în care majoritatea termocentralelor din ţarã folosesc drept combustibili cãrbunele,
gazul si pãcurã. De aceea, impactul consumului de energie asupra mediului derivã în mod direct
din impactul producerii de energie, iar atâta timp cãt producerea energiei termice, un segment
extrem de important al energeticii, va avea la bazã arderea cãrbunelui, datorita pretului in
continua crestere la gazul natural si la pacura, emisiile în aer de NOx, SO2 şi pulberi precum şi
depozitele de cenuşã şi zgurã ce rezultã în urma activitãţii vor avea deci un impact semnificativ
asupra mediului.

 Din punct de vedere alimentar, municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat prin producţia
de carne, lapte şi ouă, majoritatea societăţilor cu profil alimentar având centrele de tăiere
(abatoare) şi prelucrare pe teritoriul oraşului, iar pe cele de achiziţie în imediata vecinătate a
acestuia, respectiv la cel mult 20-30 km distanţă.
De asemenea, producerea făinii şi a pâinii se face prin unităţi specializate care fiinţează
pe raza municipiului, materia prima, grâul fiind cultivată şi produsă in cantităţi suficiente în
zonele limitrofe. În ceea ce priveşte restul vegetalelor (legume şi fructe), suprafeţele cultivate în
acest scop nu asigură o producţie suficientă întregii populaţii a oraşului, pieţele fiind
aprovizionate din alte surse decât cele locale.

Agricultura a devenit un generator de agenţi poluanţi pentru mediu contribuind la


degradarea şi chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. Practicarea în anii trecuţi a
unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului şi a apei prin utilizarea in exces a
ingrăşamintelor şi pesticidelor.

Folosirea neraţională a îngrăşămintelor cu azot şi fosfor a provocat eutrofizarea apelor de


suprafaţă şi poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă. Depozitarea necorespunzatoare a
dejecţiilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitraţi.

34
În judeţul Vâlcea, agricultura este practicată în cea mai mare parte în ferme mici,
particulare, ce s-au dezvoltat după retrocedarea terenurilor la începutul anilor 90.

Lipsa unei strategii viabile de susţinere a micilor producători agricoli a plasat sectorul
agricol în categoria « agriculturii de subzistenţă ».

Apare ca necesitate creşterea contribuţiei pozitive a agriculturii faţă de mediul


încojurător, nevoia de reducere a poluării provocate de agricultura şi adoptarea unei politici
agricole astfel încât aceasta să ţină cont de mediu.

 Poluarea industrială, datorată în principal de instalaţiile tehnologice cu profil chimic sau


de producere a energiei termice şi electrice, precum şi poluarea urbană, datorată instalaţiilor de
încălzire centralizată şi mijloacelor de transport, s-a făcut simţită în decursul timpului, prin
creşterea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai aerului în zone protejate, generarea de
disconfort locuitorilor, deteriorarea elementelor de urbanism (faţade clădiri) sau prin favorizarea
creşterii sensibilităţii la diferite boli ale aparatului respirator. În ultimul deceniu, reculul resimţit
în economie a avut ca efect diminuarea presiunii impactului antropic asupra mediului. Prin
urmare, au scăzut cantitativ emisiile de noxe şi s-a imbunătăţit calitatea aerului în zonele
protejate.
 Spaţiile verzi au fost o veşnică problemă a primăriilor, aceste zone fiind primele
sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbană sau investiţiilor, aşa în cât
suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani, mai ales în intravilanul localităţilor. În prezent, se
incearcă găsirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea
suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea
terenurilor către proprietari.
Spaţiile verzi s-au reamenajat continuu, pentru a păstra imaginea plăcută a oraşului.
Astfel au fost incepute amenajările la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Bătrân şi al
Colegiului Lahovari, centrului de recreere şi agrement Zăvoi, care s-au finalizat în 2008 , s-au
efectuat lucrări de reabilitare a infrastructurii stadionului municipal Zăvoi, amenajându-se
spaţiile administrative şi de cazare ale stadionului municipal etc. În partea de sud a oraşului se
aflǎ zona de agrement Ştrand Ostroveni, care an de an este reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ.

35
Cu toate acestea, suprafaţa de spaţiu verde/cap de locuitor nu atinge valoarea minimă
necesară conform cerinţelor Uniunii Europene (de 26 mp/cap locuitor), drept pentru care sunt
necesare eforturi susţinute pentru conformarea cu aceste cerinţe până la 1.01.2012.
 În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul
municipiului Râmnicu Vâlcea prin sistemul de canalizare, (exploatat şi întreţinut de această
societate), se remarcă faptul că, pe de-o parte nu toate apele uzate generate din activităţile
productive şi menajere sunt deversate in canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul
natural (în special în râul Olăneşti), iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în
întregime suprafaţa municipiului.
 Poluarea solului şi vegetaţiei, din cauze antropice locale, este mai puţin evidentă, cu
excepţia zonelor unde sunt amplasate depozitele de deşeuri urbane şi industriale ( batalele de
slam ale USG şi batalul de rezidii organice al Oltchim S.A.). Aceste suprafeţe, pe care sunt
amenajate depozitele (construite fără respectarea criteriilor ecologice), trebuie să suporte o
reconstrucţie ecologică îndelungată, înainte de a fi redate circuitului natural. Deşi, pe teritoriul
localităţilor din municipiu sunt zone unde s-au constatat uscări în diferite stadii ale vegetaţiei
(îndeosebi forestiere), nu se poate afirma cu certitudine că fenomenul respectiv se datorează
exclusiv poluării locale. Există mulţi alţi factori de stres, care pot condiţiona dezvoltarea
vegetaţiei.
 Nu se poate vorbi de o protecţie responsabilă a mediului şi de dezvoltare durabilă, fără a
lua în calcul problemele economice. Presiunile concurenţiale ce se manifestă la scară mondială
au constrâns comunităţile locale la restructurări economice profunde, fără precedent. Industriile
manufacturiere, infloritoare în secolul XIX, au suferit un declin rapid odată cu progresul
tehnologiilor moderne şi robotizarea dezvoltate cu precădere în a doua jumătate a secolului XX,
iar investiţiile şi activităţile productive s-au orientat către zone în care există mână de lucru şi
resurse ieftine. În zonele rămase, dezvoltarea s-a axat pe servicii şi consum sau pe sisteme de
producţie avansate din punct de vedere tehnic şi puţin poluante, nu fără destule convulsii sociale
generate de şomaj. Pe ansamblu, forţa de muncă tinde să devină înalt calificată şi să se orienteze
către întreprinderi de prestări servicii, mai puţin către exploatări de resurse naturale şi activităţi
de producţie primară.
Între activitatea economică şi durabilitatea fizică a mediului există o legatură intrinsecă,
nemijlocită, degradarea mediului antrenând implicit evoluţia economică a unui areal. Al V-lea

36
Program « MEDIU » al Uniunii Europene recunoaşte necesitatea schimbării de atitudine şi de
comportament economic, subliniind că există 5 domenii – ţintă in care trebuie să se producă
această schimbare : industrie, transport, energie, agricultură şi turism.
Acest program fundamentează principiile conform cărora este absolut necesar să se
reducă consumul de materii prime (obţinute din resurse naturale), şi « producţia » de deşeuri, să
se adopte modalităţi de exploatare şi producţie curate şi să se respecte nivelul de sustenabilitate
al planetei.
În consecinţă, politicile economice au început să se concentreze pe menţinerea creşterii
economice în acord cu aceste principii şi să găsească soluţii menite a aplatiza diferenţele dintre
categoriile sociale. Modelele economice clasice nu oferă suficiente elemente pentru a
fundamenta o echitate socială reală şi nu conduc la diminuarea polarizării societăţii în săraci şi
bogaţi. Trebuie să se găsească un model economic în care să fie armonizate toate aspectele ce
vizează funcţionarea şi dezvoltarea unei societăţi : creştere venituri, mediu curat, locuri de
muncă, echitate sociala, bunăstare materială şi spirituală. Cu alte cuvinte, să se gasească un
model de economie durabilă.
 Municipiul Râmnicu Vâlcea este expus atât riscurilor naturale, categorie din care fac
parte cutremurele, alunecările de teren şi secetă, cât şi riscurilor antropice, cel mai important
fiind riscul chimic. Într-un studiu realizat de PRODOMUS S.A Bucureşti în anul 1996, au fost
analizate zonele supuse "hazardului seismic şi al alunecărilor de teren", întocmindu-se totodată şi
un "Plan de protecţie – intervenţie împotriva seismelor, alunecărilor de teren şi accidentelor
complementare". Conform acestui studiu, teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se află situat
din punct de vedere al zonării seismice în zona cu gradul VII de seismicitate (seisme ce încep să
dea fisuri la colţurile deschiderilor – uşi, ferestre – sau clădirilor).

37
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Rm. Vâlcea este un pol de dezvoltare urbană , iar municipalitatea se află intr-o luptă
continuă pentru cresterea nivelului de dezvoltare a orasului. Dezvoltarea durabilă presupune
elaborarea de strategii şi planuri de acţiune adecvate caracteristicului oraşului, ca astfel
rezultatele să fie eficiente.

Conştientizarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, atât de către factorii de


decizie, cât şi de către cetăţeni va accelera găsirea soluţiilor optime necesare atingerii
obiectivelor dezvoltării durabile. Orice proces de elaborare a strategiilor şi planurilor de acţiune
trebuie să fie supus consultării tuturor categoriilor sociale, pentru a avea siguranţa ca odată
adoptate ele vor fi puse în practică, pentru că reprezintă expresia voinţei majorităţii membrilor
comunităţii. Acest lucru se poate realiza prin : sensibilizarea şi educarea oamenilor, prin
consultarea şi atragerea participării lor la realizarea măsurilor, prin crearea de parteneriate şi prin
măsurarea, supravegherea, evaluarea şi declararea progreselor înregistrate pe calea dezvoltării
durabile.
Râmnicu Vâlcea a înregistrat succese în domeniul protecţiei mediului, al protecţiei
sociale şi al dezvoltării economice prin implementarea eficientă a unor programe locale, cu
implicarea autorităţilor locale, a societăţii civile, şi a sectorului privat. Municipalitatea a învăţat
că este imposibil să separi protecţia mediului, protecţia socială şi dezvoltarea economică atunci
când este vorba de a asigura un viitor durabil, dezvoltarea unui program intr-un domeniu având
influenţe pozitive şi în alte domenii.

Eforturile primăriei nu se axează doar pe asigurarea protecţiei mediului, a protecţiei


sociale, sau dezvoltării economice, ci pe realizarea unor schimbări eficiente în fiecare sector în
acelaşi timp. Aceste eforturi implică nu doar un sector al societăţii, ci pe toate: civil, politic,
administraţia locală şi sectorul privat. Ţelul autorităţilor locale nu se realizează intr-o zi ci este
un proces care va continua neincetat pentru a asigura generaţiilor următoare o calitate mai bună a
vieţii.

38
Bibliografie:

 Androniceanu, A. - Noutăţi în managementul public, Ed. Universitara,


Bucureşti, 2004;
 Barret S. – Economic Development and Environmental Policy, FAO, 1996;
 Bran F. - Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economicî :
studiu de caz (silvicultura şi turism), Ed. ASE, Bucureşti, 2002;
 Bran F. – Probleme ecologice şi riscuri economice, Ed. ASE, Bucureşti,
2000;
 Bran F., Rojanschi V., Grigore F. - Elemente de economia şi managementul
mediului, Ed. Economica, Bucureşti, 2004;
 Bran, F.; Cândea, M.; Cimpoieru, I. - Organizarea, amenajarea şi
dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic, Ed. Universitară, Bucureşti,
2006;
 Constantinescu, M., Stahl, H., Dragan, I. - Urban Growth Processes in
Romania, Ed. Meridiana, Bucureşti, 1974;
 Daduianu, V. I. – Mediul şi Economia, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997;
 Galbraith, J. K. – Ştiinta economică şi interesul public, Ed. Politică,
Bucureşti, 1982;
 Goodland, R.; Ledec, G. – Environmental management in Sustainable
Economic Development, International Association of Impact Assesment,
1987;
 Iancu, A. – Creşterea Economică şi mediul înconjurător, Ed. Politică,
Bucureşti, 1984;

39
 Munaginghe, M. – Environmental Economics and Sustainable Development,
World Bank Environment Paper 3, The World Bank Washington DC, 1993;
 Muja, S. – Dezvoltarea spaţiilor verzi, în sprijinul conservării mediului
înconjurător în România, Ed. Ceres, Bucureşti, 1994;
 Plumb, I. ; Androniceanu, A. - Managementul serviciilor publice ,
Bucureşti, Ed. ASE, 2003;
 Profiroiu, A. ; Profiroiu, M. - Îmbunataţirea calităţii - condiţie a
modernizării serviciilor publice, Economie şi administraţie locală v. 11, nr.
4, p. 11-13, Bucureşti, 2006;
 Profiroiu, M. ; Barbulescu, C. - Contribuţii la elaborarea strategiei de
dezvoltare la nivelul colectivităţilor teritoriale, Ed. ASE, Bucureşti, 1999;
 Profiroiu, M. ; Popescu, I. - Politici europene , Bucureşti, Editura
Economică, 2003;
 Rojanschi, V.; Bran, F. – Politici şi Strategii de Mediu, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002;
 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. 10. Mediul Urban Naţional;
 “Mediul Urban în Rm. Vâlcea”, Vali Butanescu, 2008;
 România în Mediul European - Judeţul Vâlcea;
 Raport privind starea mediului în Judeţul Vâlcea pe 2009;
 Raport ANMP privind starea mediului la nivel naţional pe 2008;
 Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municiupiului Rm. Vâlcea 2008-2013;
 www.anmp.ro;
 www.adevarul.ro.
 www.primariavl.ro;
 www.ecomoagazin.ro.

40