..

' .

•

rcea

••

, .

e

uni:versenc.iclopedic:

Redactor: MARIA STA CIU Tehnoredactor: LILIANA KIPPER

ISBN 973-9436-88-9

•

21£L/

..

MIRCEA ELIADE

TEHNICI YOGA

Traducere de MIHAELA COSMA

univers enciclopedic Bucurcsti, 2000

Nascut in 1907 la Bucuresti (Romania), Mircea Eliade a trait, intre 192R-1932, in India, a pregatit o tcza de doctorat despre Yoga, a predat filosofia Ia Universitatea din Bucuresti, intre 1933-1940. Atasat cultural la Londra, apoi la Lisabona, va fi, din 1945, profesor la Ecole des Hautes Etudes, la Paris, ~i va incepe. in aceasta perioada, sa scrie direct in limba franceza. Apoi, a predat la Sorbona.In diferite universitati europenc si, din 1957 pan a in anul mortii ,

~c..&4 ~,va fi titularul catedrei de Istoria religiilor de la Univcrsitatea din Chicago. Yn acest domeniu, lucrarile sale sc impun ca tot atatea modele: Noaptea de Stinriene (desi asa apare in text, ar fi mai bine sa se citezc printre romane - nota trad.), Sacru si profan. Nostalgia originilor . Dar Mircea Eliade este si romancier ~i nuvelist: Noaptea bengaleza, Batranul si ofiterul, Nunta in cer. De asemenea, a publicat fragmente din jurnalul intim si Memorii tLes promesses de I' equinoxe, us moissons du solstice).

•

CUPRINS

CUV ANT iNAINTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Capitolul I DOCTRINELE

l. Yoga ~i Samkhya 17

2. Omul in Cosmos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 23

3. Ecuatia durere-existenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28

4. Sinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 32

5. Substanta 35

6. Relatia "Spirit"- .. Substanta" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 38

7. In ee fel este posibila eliberarea? 42

•

Capitolul II TEHNICILE

I . Punet de pleeare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 48

2. Strueura vietii psihice norma Ie 49

3. Subconstientul 53

4. Tehnica Yoga. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 58

5. Pozitiile ~i disciplina respiratiei 63

6. "Concentrarea" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 68

7. Rolul lui .Durnnezeu" 74

8. Samadhi ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 78

9. Consideratii sumare 89

Capitolul III YOGA SI HINDUISMUL

I. Interiorizarea rituala .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 97

2. Tehnica Yoga in Upanishade 103

3. Yoga ~i hinduismul I J]

7

Capitolul IV TE~NICA YOGA iN BUDDHISM

SI IN TANTJRISM

I. Meditatie ~i "puteri miraculoase" In buddhismul' ..

2. TehnicajM.na pnrrunv 124

3. "Cunoa~tere" ~i' ".~~~·r;en·!j,: . : : : : : : " 132

4. Ta.ntrismul '" 1 37

5. Tantrism ~i Ha!h~~~~~ . : : : : : : : : : : 146

6. Erotica mistica . " 158

............................ J67

CUV ANT INAlNTE

I I

Capitolul V CONCLUZIJ I. Originile tehnicilor Yoga 2. Considerarn finale .....

....................

178 186

............... .

NOTE

NOT A A Editi] Si traduceri ale textelor SiilTlkhya si Yoga

NOT A B Despre asuna . 196

NOTA C PriJ~ltiyama In a~~~~e'l~ ~~;r~:i'ndi~,;e' '. 199

NOT A D "Sunelele mistice" 200

NOT A E Despre literatura ta~tri~~' 205

NOTA F Despre literatura hathayogi~; 206

...... ·········· 207

VOCABULAR SUMAR DE TERMENI TEHNICI

............. 209

Filosofie, gnoze, .Jehnici rnistice", gandirea orientala incita curiozitatea Occidentului de indeajuns de multi! vremc, pentru ca sa rnai putem spera sa vedem, intr-o buna zi, asternuta in scris istoria acestei reusite. Cartea ar merita acest efort. in asteptarea acestui eveniment, nu este catusi de putin un act de terneritate sa prezicem ca, in ansamblul ei, Yoga va detine un loe privilegiat. Irnportanta intrinseca a subicctului ar fi suficienta pentru a-i garanta acest loc. fie si in absenta aurei de mister care a insotit intotdeauua difuzarea ei in afara granitelor Indiei. "Mister" real, de altfel. Poate eli nici 0 alta tehnica oriental a nu presupune 0 initiere atat de dura si de indclungata. Chiar si din randurile elitei care se retrage in ashram-urile Hirnalayei, numai un numar restrans reuseste sa patrunda sccretele Yoga. Acest ezotcrism funciar ~i natural s-a vazut, in plus, complicat ~i printr-o prea putin scrupuloasa supralicitare. Pentru trebuintele Occidentului, Yoga a fost incarcata de mistere de un soi suspect, care nu i-au dat un plus de scnzational decat alterandu-i sernnificatia si valoarea. Yn accasta privinta, abundcnta de exernple mai degraba ne pune in incurcatura. pana-ntr-atat am vazut inmultindu-se, in cele doua I urni, tratatele de "Yoga pe intclesul tuturor". Aproape de fiecare data. autorii prornit sa .revelczc" celui intercsat .secretele" milenare ale intelepciunii hinduse. N-am dori sa punem la indoiala buna lor credinta, dar. din

I'

I

, I

9

_. . _ . ._TE_H_NIC:~_~O_G_A

CUVANT tNAINTE

.--_. --- .------ --------------

II

n.e~er~cire, t~atc revelatiite anuntatc In materie de tehnici Yoga ridica tot atatea nOI problerne, eel mai adcsea, insolubile.

Astfcl, In cele din urrna, ne vcdern In impasul de a revcni la intrebarea initiala: ce se poate spunc, cu adcvarat util, desprc Yoga, Hirii a corrutc un abuz Ia adrcsa vreunci curiozitati dcscurnpanitc si fara a dcceptiona acele spirite avide de 0 inforrnatie pcrtincnta? Sa lasam dcopartc studiile care se adrcscaza exclusiv indianistului. Numai doua tipuri de carte mi se par a fi justificatc de 0 reala utilitate:

I. Un tratat practic al tchnieilor Yoga.

2.0 expunere de ansamblu, care sa includa, pc de () parte, doctrinele si practicile Yoga, iar pe de alta, istoria acestora, ca si istoria influcntelor exercitate In domeniul atat de vast al spiritualiHl!ii indiene.

Dupa pare rea noastra, tratatul praetic intarnpina dificultati consi~erabile si, In multe privinte, prezinta numeroase primejdii pentru crutor. fntr-adevar, elementele esentiale ale pracucilor yogine sunt departe de a putea fi intotdeauna transmise prin texte scrise, ca si, de altfel, pc cale orala. Transmiterea lor nu poate fi conceputa rfu-a o dernonstratie - sa zicem - de gimnastica ori de fiziologie, directa ~i concrete .. Yn aceste practici intra ncnumarate gesturi _ atitud~ni corporalc, de exemplu - care n-ar putea f lnvatate dccat dupa nJ~~e modele; intra, dcopotriva, ncnumarate .cxperiente Iiziologicc" (printrc allele, crestcrea voluntara a temperaturii eorpului) care nccesita supraveghere si indrumare din parte a unui maestru. Sortit, asadar , dintru Inccput la a rarnanc incornplet, un asemenea tratat ar fi, In plus, ~i periculos. Chiar si avcrtizati cum se cuvinc, s-ar mai gasi totusi cititori care sa se Ineapa!aneze sa execute far-a control uncle sau allele dintre cxcrcitii, cu riscul de a sufcri grave accidentc. Practica nesupravcgheara a ritrnicii respiratorii (pranayarna) s-a soldat In mod frecvent cu afcctiuni pulmonare tipice. Mai este care eazu~ sa rnentionarn tulburarile ncrvoase la can; se cxpune arnatorul Imprudent care practicii anurnitc tehnici tantricc, si ne

gandirn indecsebi la celc ale "erolicii rnisticc"? .

In detaliile ei, practica Yoga ii poate ramane inchisa unui occidental. Dar, din acest motiv, nu insearnna ca fenomenul tnceteaza sa prezinte un interes extrem. Trebuie nurnai ca el sa fie tratat la justa sa valoarc, adica, totodata, ea doctrina soteriologica, tchnica rnistica si ca autentica istorie a spiritualitatii Indiei. lntr-aoevar, istoria f~nomenului Yoga coincide aproape cu cea a spiritualitatii indiene. Departe de a constitui apanajul vreunei scoli filosofice sau al vreunei secte magico-religioasc, tehnicile Yoga au fost adoptatc si folosite de catrc toate gnozele si soteriologiile. Am avut ocazia de a insista asupra caractcrului pan-indian pe care II prezinta Yoga in lucrarea mea Yo/?a. Essai sur les origines de la mystique indienne (Paris-Bucuresti, 1936)1, a carei documentatie ~i ale carei concluzii sunt, desigur, dezvoltate in prezentul studiu. Pe de alta parte, anumite particularitati pun in evidenta un aspect adeseori neglijat aI misticii indiene, respectiv , vointa de cucerire a realului. Profesorul Masson-Oursel a subliniat, cu mult limp in urma, ideea ea India nu cunoaste numai 0 eliberare ncgativa, idee care a eonstituit vreme indeiungata 0 adevarata dogma, ci ~i 0 libertate de ordin pozitiv. Yom vedea cum 0 asemenea Yoga pune in practica ace asta libertate pentru a se instilpani in mod absolut asupra vietii si pentru a accede la 0 victorie absoluta asupra realului.

In aceasta privinta, problemele pe care Ie ridica Yoga prczinra cateva analogii cu anumite probleme ale filosofiei occidentale modcme. Nenurnarate scrupule ne-au determinat sa ne abtinern de la a risca in expunerea noastra fie si eea mai mica apropiere Intre aceste diferitc traditii filosofice. Discrctia in cauza nu implica 0 respingere, din partea noastra, a fundamentului sau a posibilitatii existcntci unor astfel de apropieri. Ne gandirn, de exemplu, la ceca ce soar 'putea numi preliminariilc existentialiste ale atator gnoze si tehnici indiene. Trcbuie totusi sa rnentionarn ca. pentru India, . existcntialisrnul" - si alaruri de cI numeroase alte solutii filosoIicc occidcntale - nu ar putea constitui dedit preliminarii ale unor doctrine ori ale unei tchnici. Un indian nu va acccpta niciodata sa reduca omul la condiua umaria. Pcntru el, 0 asernenea conditic.

10

II

TEHNICI YOGA

CUVANT tNAINTE

---- ---- --- ... -- ---'

, I

I

oricat de plina de disperare am presupune-o noi, nu este In nici un caz, definitiva. Ea poate fi depasita, oricand, si de catre oricine , chiar daca accasta depasire n-ar consta dccat in pura neantizare a conditici insesi.

Yoga nu-I intercseaza numai pc indianist ori numai pe istoricul gandirii orientale. Ea asteapta deopotriva un raspuns din partea etnologului, a medicului, a psihologului si a filosofului. Scriind acest studiu, am avut in vedere, inaintc de oriee altccva , aceste ultime categorii de cititori. De aceea, n-am evitat carusi de putin parantezele sau glosele care sa Ie atraga atentia ~i sa-i incurajezc sa abordeze frontal necunoscutele pc care Ie presupune Yoga. in conformitate cu propria lor metoda si cu exigentele impuse de obiectul studiat. Prin faptul eli ne adresam unui cititor non-indianist, nu ne-am considerat niciodata in drcpt sa escarnotarn dificultatile sau sa simplificarn expunerea prin vreo idee preconceputa."evitand zone Ie prea aride ori neretinand dedit textul .mobil" si cdificator.

Cititorul va aproxima cu usurinta aplicatiile practice pe care tehnicile Yoga Ie pot sugera ori promite psihologiei ~i rnedicinei. Nu ne-am oprit mai indelung asupra lor. din cauza eli nu ne recunoastern cornpetenta necesara unci dezbateri profitabile in aceste domenii.

Punctele de vedere exprimate aici referitoare la teoriile si la tehnicile Yoga sunt rezultatul celor trei ani de studii urmate la Universitatea din Calcutta. sub indrurnarca profesorului Surendranath Dasgupta, si unei sederi de sase luni in ashram-us din Rishikesh, din rnuntii Himalaya.

Un curs tinut la Universitatea din Bucuresti in 1934-1lJ35 ne-a pcrmis sa punem bazelc unui studiu comparat al tehnicilor contemplative asiatice.

Yn anul imediat urrnator, am rcluat problema. de data aceasta in cadrul istoriei generale a religiilor. La invitatia dornnilor P. Masson-Oursel ~i L. Renou, am expus 0 parte din concluziile acestei carti in doua cornunicari sustinutc la Institutul de civil izatie indiana de la Sorbona. Discutiile generate de accsrc comunicari au Iost, pentru noi , dintre cele mai prctioase Domnisoara

Adrienne Coffard a revazut 0 prima redactare In lirnba tranceza a acestei carti, iar prietenul nostru Mihail Sora a tradus din Iimba rornana irnportantelenotc care ii confera prezentului text fizio-

nomia sa proprie.

tn fine. savantul , prieten ~i coleg, domnul Georges Dumczil,

a avut bunavoinla de a rcvedea, cu 0 dcosebita atentie, intrcaga lucrarc. Suntem bucurosi sa Ie exprimam. cu accasta ocazie, Intreaga noastra recunostinta.

Paris. octombrie 1946

Aceasta noua editie ne-a dat prilejul sa corectlim si sa amplificarn textul.

I

I' I[

I II

Paris. octornbrie 1974

NOTE

I

I 0 noua editie , revazuta si considerabil adaugita, a fost publicata cu titlul Le Yoga Immortalite et Liberte (1956. ultima editie 1972).

12

TRANSCRIERI

Caracterele italice folosite intr-un cuvant scris eu caractere romane ~i invers transcriu foneme specifice: r = r + un i foarte scurt; n = n din germ. Anker; m = fro n (m) nazalizat; ii = n muiat (gn) din franceza; I, Ih = engl. t; d, db = engl. d; h (visarga) 0 oprire brusca a emisiei vocalei precedente.

NOTA TRADUCATOAREI

Pentru unificarea transcrierilor am adoptat solutiile propuse de Sergiu AI. George in lucrarile sale.

Capitolul I DOCTRINELE

I. YOGA ~I SAMKHY A

"Yoga" cstc un tcrmen echivoc. Foarte frecvent In literatura si In traditia orala indiana, semnificaiia lui a variat de la un secol la altul. de la 0 traditio la alta. Nu putem vorbi cu folos des pre Yoga inaintc de a preciza despre care "Yoga" este Yorba. fntr-dcvar, dupa cum vom vedea In ccle ce urmeaza, exista si 0 Yoga "cJasidl", sistematica, dar exista, deopotriva, ~i Yoga populara, "barocU", cxista si Yoga ascetica, dar si 0 alta, erotica, pandant aJ celei dintai. Daca In anumitc traditii orale sau In anumite secte Yoga este In primul rand un sistcrn de practici "magice" (accentul cazand pc vointa si pe autodisciplina praticantului), In alte traditii, dirnpotriva, Yoga este indcoscbi un mijloc prin care sc obtine aeea unio mystica, uniune a sufletului omcncsc si a sufletului divino Yom inccrca sa demonstrarn in aeest eseu eli divcrsitatca extrema a sernnificatiilor si a vaJorilor estc rcvclatoare toemai prirrfunctia pe care Yoga 0 detine In i tori a spiritualitatii indiene. Da.r, inainte de a eereeta corespondentele existente intrc toate aceste semnificatii atat de variate, ba chiar eontradictorii, se cuvine sa Ie analizam pc Iiccarc In parte.

Yoga, a carui radkina este yuj ("a lega [Iaolaltii I" , "a tine strans [legat]", "a inhama". "a pune in jug") este un termen carc.Tn genera] , e folosit pentru a dcscrnna 0 tehnica de asce:a, o metoda de contemplare. Oricc alta dcfinitie n-ar faee dccat sa trirnita la una sau la alta din categoriile particulare de Yoga. Tntr-adevar,

17

!~I

I ,

I

,

, I

TEH:'-JICI YOC,i\

DOCTRt ·EI.I::

uaca am spunc: 0 tchnica de asceza ~i 0 metoda de contemplate avaml drept scop elibcrarea Sinclui al carui prizonier cstc ornul am dcfini ustfcl Yoga .. clasica". prin excclcnta. .Jilosofia" Yoga, cxpusa de Pataiijali , in celcbrul sau tr.uat Y(/M(/-SI~I/"{/, lar daca am preciza scopul urrnarit de accasta asccza ~i de aeeasla metoda de contcmplarc , spunand , de pi ilia. en cl consta in obtincrca uniunii rnisticc a .sutlctului" orncncsc ~i a .. sullctului" divin, am da () delinitie cure nu soar potrivi dccat ace lei Yoga din Blwg(/\,w/-Girli, sau din aile traditii rnisticc. De Iapt , acclasi tcrrncn YIlMO a pcrrnis marca divcrsitatc de scrnnificatii: intr-adevar. Jaca etimologic Yl~i inscarnna ,.a lcga", cstc evident totusi ca .Jcgatura" la care trebuic sa ajunga rcspectiva actiunc de a lcga prcsupunc , ca 0 conditic prealabila, rupcrea lcgaturilor care unesc spirirul cu lumea. Cu altc cuvinte: unio mystica nu poate avca loc dad, In prcalabil , nu ne-am .rupt" de lume, dad n-am inccput prin a ne su: tragc circuitului cosmic, pcntru cii altfcl nu am ajunge nicicand sa ne rcgasirn, si nici sa ne "autostapanirn"; chiar ~i In acceptiu mistica" a tcrmcnului , repcctiv accca care scrnnifica uniunea . Yoga irnplica .xletasarca" prcalabila de materic, cmanciparea III raport Cll .Jurnca". Tn acest caz , accentul cadc pe cfortul omului ("a punc In jug"), pc autodisciplina, datorita carcia el poatc obtinc '"concenlrarea" spiritului, inainte chiar de a cere - asa cum se Intampla In variantcle mistice de Yoga - ajutorul diviniW!ii.,.A lega [laolalta] ..• a line strans [legat [", "a punc III jug", toate accstea all drcpt scop unificarea spiritului, abolirca risipirii ~i a autornatismclor care caractcrizeaza constiinta profana. Yn cazul scolilor de Yoga .rlevotionala" (rnistica). aceasta .. unificarc" precede adcvarata uniune. respcctiv cca a sufletului orncnesc cu Dumnezcu.

Dintre toatc scrnnificatiilc pc care Ie are cuvantul YOMa In literatura indiana, cea mai bine precizata se raporteaza la . .Iilosofia" Yoga (Yoga-dlln;ww), indeoscbi asa cum estc ca expusa In tratarul lui Patafijali, Yoga-Sutra, ca si In cornentarii. Evident, un dan-ana' nu cstc un sistcrn filosofic, In sens occidental. EI estc iotusi un sistern de afirmatii coerentc, coextcnsiv expcricntei umane , pc care

Isi propunc sa 0 intcrprctezc In ansamblul ei , ~i care arc drept scop "cliberarca omului de ignoran\a" (oricat de difcritc ar Ii, pc alocun, acccptiilc al carer vehicul cstc susccplibil a Ii cuvantul .,ignoranta"). Yoga estc unul dintrc cclc sase .,sisteme ale filosofici" indicnc ortodoxe (ortodoxe Inseamnii, In aceasta situatic , tolerate de brahmanism, spre deoscbirc de .,sislcmelc" creticc , cum ar fi. de cxernplu, buddhisrnul sau jainismul ). lar accasta Yoga "clasica". asa cum a Iost ca Iormulata de Patanjali ~i intcrprctaljl de coment~tori, estc ~i cca mai cunoscuta in Occident. Probabil pcntru ca face parte dintre cc1c sasc darcunu ortodo~e si pcntru ca, astfcl, este foate bogata In documcntc sense etc. lnsa. dupa cum Yom vedca In prczentul eseu, privilegiul de care s-a bucurat Yogu-Satra a lui Patanjali cstc. eel purin partial, exagerat. Alaturi, de Yoga

clasica" au existat si continua sa cxiste ncnumaratc alte forme de Yoga, nu mai putin intcresante dedit cea dintai. atat din punel

de vcdcre tcoretic, cat si tchnic.

Ne vorn inccpc studiul printr-o trecere In revista a teoriilor ~i

a practicilur Yoga. asa cum au Iost ele formulate de Patafijali. Avern mai multc motive de a proccda astfcl: in prirnul rand, pcntru ca cxpunerea lui Patafijali este un .,sistem de Iilosofie" (Yoga-darrcJnCl); In al doilca rand, pcntru ca un numar considerabil de indicatii practice rcferitoare la tehnica ascctica ~i la metoda conternplativa sunt concenlrate In accst sistcm, indicatii pe ear~ alte variante de Yoga (cclc asisterniee) Ie "deformeaza", sau mal degraba Ie coloreaza In conformitate eu propriile lor puncte de vederc; In fine. pentru ca Yoga-Sutra estc rezultatul unui urias efort , nu numai de a aduna ~i de a clasifica 0 seric de practici ascetiee si de rctete contemplative, pc care India Ie cunostca din tirnpuri imemoriaJc, ci si de a Ie pune in valoarc, dintr-un punct de vedere teoretic. ~i pentru a Ie fundamenta,justificftndu-Ie si inicgrandu-lc

intr-o filosofie.

Patafijali nu cstc insa crcatoml .Jilosofici" Yoga. dupa cum nu

este - si nici nu putea fi - inventatomllehnicilor Yoga. EI insusi marturiseste (Yoga-Sulra, 1.2) ca. in rcalitate , nu face decat sa

I

II I,

I I

III

18

19

TEHNICI YOGA

DOCTRINELE

---

II

corcctezc ylllw yoganushtisanamv traditiilc doctrinarc xi tehnice a1c Yoga. Intr-adevar. mcdiile inchisc de asceti ~i de misli'ci indicni cunosteau practicilc yoginc cu mull inaintca lui. Refcritor la cadrele.t~oretice si la temciul mctaf~zic pe care PataiijaJi II da accstor pra~tlcl, aportul sau cste minim. In linii mari , el rcia, de Iapt, dialcctica Sa':P~hya. pe care 0 duce la un tcisrn destul de superficial. de altf~l. ~I III care cxalta valoarca practica a rncditatici. Sistcrnelc filosollce Yoga si Sarnkhya seamana intr-atat.Jncat cca mai marc p~rte a afirma!iiJor Iacutc de unul sunt valabilc ~i pentru celalalt. Dlfc~en!e1c escntialc ~intrc elc sunt putin numeroase: I. Yn tirnp ce Samkhya cste un sistern ateist, Yoga estc unul tcist. dat fiind ca p?st~lca/.a exi~ten!a unui Dumnezeu suprem (Irvara); 2. Daca, dupa Sarnkhya, smgura cale de salvare , de mantuirc este aceea a c~~?a~terii rnetafizicc, Yoga acorda 0 mai mare irnportanra teh-

nlCII concentrari i. .

.Pataiijali s-a lirnitat, asadar, sa redactcze un manual sumar, sau, mal degraba, un "aide-memuire", insernnari penrru uzul ascetilor care incepeau sa practice meditaua Yoga; manual care, de alifcJ, este aproape de neintcles In absenta explicatiitor comentatorilor. Dintre toate reretcle tchnice pastratc de traditia ascctica, Patafijali I~-a al~s ~ acclea care Iusescra indeajuns verificatc de 0 expc~Ien!a similara, F~rmlllandu-Ie si sisternatizandu.Ie el le-a integral mtr-un =r: intr-o .Jilosofic"; el explicii vaJoarea pragrnatica a acestora ~I .mcearca sa justifiee rolul lor in obtinerea elibcrarii. Efortul propnu-zis aJ lui Patafijali s-a orientat in special catrc coordonarea matcrialului filosofic - luat din Sarnkhya - in jurul retetelor tchnicc ale conccntrarii , ale meditatiei si aJe extazului Datorita lui Patarijali, Yoga a devcnit, dinlr-~ traditie .rnistica", asa cum era, un darcana, adica un .sistcrn de Iilosofie".

Traditia indiana considers Sarnkhya drcpt eel rnai vechi darcana. Numele samkhya a fost imcrpretar in diferitc feluri ; cel mal p~obabJl Fare sensu I de "discriminare", scopul principal al aces tel filosofii Iiind disocierea dintrc spirit (purusha) si mate ric (prakr1i). Ccl mai vechi tratat este SCIIr!khya-Kiirikli a ;ui Icvara

Krishna; data acestuia nu estc inca in mod ccrt Iixata, dar In nici un caz ea nu poate fi ulterioara secolului aJ V -lea dupa Iisus Hristos (vezi nota A de la srar~itul volumului). Dintre comentariile la Samkhya-Karika, ccl mai util este Samkhyu-tuttva-Kaumudi de Vachaspati Micra (sccolul al IX-lea). Printre principalele textc de Iilosofic din Samkhya, trebuic sa citam ~i Samkhya-pravucana-sutru (care dateaza. probabil, din sccolul al XIV-lea), insolit de comentariile lui Anirudha (sccolul al XV-lea) si ale lui Vijiiabhikshu (sccolul al XVI-lea).

Desigur, importanta cronologiei textclor Sarnkhya nu trebuie cxagerata. In general, orice tratat Iilosofic indian cuprinde conceptii anterioare datei rcdactarii lui, conceptii adeseori foarte vechi. Daca intr-un text filosofic intaJnim 0 interpretarc .moua". nu trebuie sa crcdcrn ca ca nu a Iost conceputa inainte. Ceea ce pare .nou" In Samkhya-Sutra poate avea , adcsca, 0 vechime incontestabila. S-a acordat 0 prea mare importanta aluziilor si polemicilor care pot fi eventual idcntificate In aceste texte Iilosofice. Nu este deloc excJus ca aceste rcferintc sa aiba ca obiect opinii rnult mai vechi dedit acelea la care par sa faca aluzie. tn India - ~i cu atat rnai greu in alta parte -, dad sc poate fixa data redactarii difcritelor tcxte, cstc cu mult rnai dificil de fixat cronologia ideilor filosolice.

o indclungata controversa, care nu a luat inca sfarsit. II arc drept obiect pe Patanjali, autorul unor Yoga-Sutra. Cativa corncntatori indieni (regele Bhoja, Cakrapanidatta , comentatorul lui Caraka, In sccolul aJ XI-lea, si alti doi din secolul aJ XVII-lea) I-au identificat pe PataiijaJi drept autorul lucrarii Muhdbhashya, marele corncntariu al grarnaticii lui Panini. Jdenlificarea a fost accept at a de Liebich, Garbe ~i Dasgupta, dar contestata de Woods, Jacobi si A.B. Keith. Dasgupla crcde ca primcle trei capitole din Yoga-Stare au Iost compusc de gramaticianul Patafijali, in secolul al II-lea inainte de Iisus Hristos, eel de-al patrulea capitol fiind 0 adaugire tarzic. rnsa aceasta ipoteza nu a fost acccptata si, dat fiind ca In acest ultim capitol Jacobi si Keith au descoperit urrne evidente de

20

21

TEIlNICI YOGA

DOCTRI;-';ELE

polcmica antibuddhisra (Y0f.:a-Sfttra. I V. 16 SL: refera la scoala Vijnanavadaj.Iucrarea lui Patafijali nu ur putca Ii antcrioara sccolului al V-lea. Jvala Prasad incearca sa dcrnonstrczc ca Yogu-Sutru, IV. 16 nu apartinc textului lui Patafijali. ca ncfacand decal sa reia o parte din comcntariul lui Vyasa (sccolcle VII-VIII), in care acosta polcmiza eu adcptii scolii Vijiianavada. Cu mult inuintc. Raja Bhoja obscrvase deja ca accasta sutru era (\ intcrpolarc a lui Vyasa, ceca cc I-a dctcrrninat sa nu 0 mai corncntezc. De altlcl, Dasgupta ~i Jvala Prasad arata ca, dcsi autorii la care sc rclcra Yoga-Stara, IV. 10 sunt adcptii scolii Vijfianavuda. nu avcrn nici un rnotiv sa crcdern ca este Yorba dcsprc Vasubandhu sau dcsprc Asanga. dupa cum afirrna Keith ~i Hauer. Tcxtul s-ar putca rcfcri dcopotriva la 0 scoala .idealista mult mai vcchc. dcspre care ne inforrneaza prirncle Upanishade.

Oricarc ar fi adcvarul in accasta privinra - iar in ceca ee ne privcstc impartasim parerca lui Dasgupta ~i a lui Jvala Prasad -, acesic controvcrse in jurul datarii Yogu-Sutrei sunt de 0 rclcvania destul de slaba, caci este sigur eii tehnieile prezcntatc de Patanjali au 0 vcchirnc eonsidcrabilii. Nu putem contesta niei vcchimea speculatiilor asupra lui Brahman sau asupra .constiintci universale". care au dat nastcrc doctrinelor Sarnkhya. Tchnicile de asceza ~i de meditatio rezumate de Patufijali nu sunt dcscopcririlc lui. si nici ale epocii sale; ele Iuscscra cxpcrirncntatc cu multe seeole inaintca lui. De altfcl , autorii indieni prezinta rarcori un sistem personal; de ecle mai multe ori , ei sc muliurnesc sa reformuleze doctrinclc traditionalc in tcrmcni ai prczcntului. Estc ceca cc putern veritica rnult mai evident In cazul lui Patufijali , al carui scop unic cste de a cornpila un manual practic al unor tchnici foarte vcchi.

Vyasa (sccolclc VII-VIlI) nc-a olcrit deja un comentariu al accstora , Yoga-bluishya, iar Vachaspatirnicra (sccolul al IX-lea) o glosa, Tauvavaicaradi, care sc numara printrc cclc rnai irnportante contributii de natura a asigura intelcgcrca Yoga-Sutrei . Rcgelc Bhoja cstc (lit ineeputul secolului al XI-lea) autorul comcntariului Rojamartandu . iar Rarnananda Sarasvati (In sccolul

al XVI-lea. al comcntariului MalJiprablui. in fine, Vijnal)abhikshu a adnotat Yogll-h/uishya de Vyasa. in tratatul sau YogClwirtTika, rernarcabil din toatc punctclc de vcdcre '.

2. OMUL IN COSMOS

II \

Pcntru gandirea indiana, ignoran!a estc "creatoarc". Folosindu-ne de tcrrniuologia cclor douf principale scoli Ved~l~ta. a1~ putca spunc d\ lumea estc () crcalie subicctiva a incon~lle~ltu~ul uman. a .ncstiintei" (c!jiiLina, ef. Cwu/a!?ac!iya. Il, 12; VedtmfllSldlwl1- tamukuivaii , 9, 10). sau proicctia eosmologidi a lui Brahman.

marea iluzic" (nuiyli), carcia numai ignoranta no~stra Ii confcra ~ealitate ontologica si validitate logicii (cf. Sankarach<irya,

C;Lirirakahhcishya, 1.2, 22). ~

Chiar dad Iormulele nu sunt lntotdeauna atat de cxactc ca cclc

pe carcIe-au mentionat , putem totusi afirrna dl i,,!:ulTlm(a sau iluria sunt considerate de gandirea indiana drcpt sursa pcrm~nenta a formclor cosmice ~i a devenirii univcrsalc. Lumca.In special asa cum sc lnfatiscaza ea in experien\a umaria. cste 0 multiplicitate in neineetat'a' dcvcnire; ea cste creatoare de forme infinit de numeroase. Accasta turnc.tmrcgul Cosmos adica, nu poate II, lnsa, pcntru metafizica Vedanta, dedit 0 .Iluzie", dad nu c~i~r proieqia unci .magii" divine; caci singura rcalitate susceptibila de a fi gandita cste fiinta (sat); unul, egal cu sine insusi, imobil , autonorn.

fara "experienla", fara devenire. _..'

Dupa ce au criticat-o , Sarnkhya si Yoga. ea Iilosofii rcalisie,

resping dialcctica idcalismului. oricare ar fi acosta: vedantl.n s,~u buddhist. Pentru accste scoli , lumea cste rcala. Dar - ~I pnn accasta rcgasirn 0 unitate de vedcri pc care am putca-o nurru pan-indiana -, desi rcala , lurneu rarnane In continuarc 0 crea~~e a ..ignuran!ei" omencsti. eu altc cuvintc: daca lumca , cu ncnurnaratclc sale forme, i~i afla un tcrnci ~i daca ea durcaza, accasta se datoreaza "ignoranlei" spirituiui. Pcntru Samkhya si pentru Yoga.

22

23

I I

[1"

I

TEH IICI YOGA

DOCTRINELE

ncnurnaratelc .Jonnc' ale Cosmosului , ca si procesul de manifestare si de dczvoltare nu cxista dccat In rnasura In earc spiritul, SincJc tpurushuv se ignora pe sine, si , prin chiar accasta .Jgnoranta", ordinca mctafizica "sufcra" si cste "aservita"3. Atunci , In acel moment in care toate .xpiritclc'' tpurushai I~i vor fi rcgasit libcrtatca, pcrlccta lor autonomic, Iormele co 'mice, croatia, in ansarnblul ci, sc vor rcsorbi in subsranta prirnordial.i (rn·a·krti).

1nclinam sa vcdcrn In accasta alirmatic fundarncntala (mai mull sau mai putin explicit Iormulata). conform carcia ignorania cstc crcatoarc, motivul dcprecicrii Victii si a Cosmosului, dcprecicre pe care nici una dintrc rnarile constructii ale gandirii indicne nu a incercat sa 0 disimuleze. Nici un gal1ditor indian important si nici un sistem Iilosolic nu au recunoscut vrco valoare oarecarc victii, si nici nu au manifcstat prca mult intcres pcntru Cosmos in toata marctia lui - mai mult chiar. niciodata ei nu au vazut In idcea de .crcatic" atributul exclusiv al divinitarii. In India, oricc zeu si orice demon sunt .xrcatori" - datorita .magiei" lor si datorita .Jgnorantei" celor care Ie suporta croatia. "A crca' nu este un privilegiu cxclusiv al divinitatii (acolo unde, intr-adcvar, am putea vorbi de divinitate). Si un yogin poate fi "ercator'", tocmai datorita .rnagici' lui; creator, in toate sensurile termcnului, inclusiv in sens cosmologie.

Textele indiene repeta pana la satietate aceasta teza, conform carcia cauza .robiei" sufletului si, in consecinta, sursa nesfarsitclor suferinte care tran forma conditia umaria intr-o permanenta drama rczida In solidurizarea omului ell Cosmosul, in participarea lui, activa sau pasiva, directa sau indirccta, la Creatic, la Natura. Neti! Neti! - cxclama intcleptul din Upanishade: .Tu nu esti usa! Nu csti niei asa'" Cu altc cuvintc: tu nu apartii Cosrnosului, nu esti in mod necesar implicat In Crcatic: in mod nccesar, adica In virtutea legii proprii a Iiintei tale. Pcntru gandirca indiana, prezenta omului ill Cosmos estc fie 0 ncfericita intarnplarc. fie 0 iluzic. Aceasia pozitie negativa, aproape .. polcmica", a spiritualitatii indicne faFi de Cosmos estc eel mai b'ine Iorrnulata In sistcmelc in

care accentul cade asupra ontologiei. Inlr-adevar, dad afirmam realitatea absoluta a Spiritului - In mice Iel, de altfel. in care I-am concepe: fie un singur spirit, ca in monismul vedantin, fie impra!3tiindu-se intr-o rnultitudinc de spiritc , lipsitc de orice posibilitate de a comunica intrc elc, ea in pluralismul Samkhya- Yoga _ suntcm obliga\i sa devalorizam Creatia si sa dcnuntarn orice legatura a "suDelului" cu Cosmosul. Fiinta nu poate intretinc nici o rclatie Cll nejiinta; or, Natura nu dctine () rcalitatc ontologies veritabila; ca cste, intr-adevM, uevenire univer ala. Dcoarecc dupa cum vom vcdca in ccle cc urmcaza - iar in aceasta privin\a, chiar si sisternelc Samkhya si Yoga, desi rcaliste , sunt de acccasi parerc cu filosofiile idealiste - Iormelc cosmicc nu au realitate absoluta: in cele din urrna, elc se resorb, in urrna unci "mari disolutii" tmahapraiayo) in materia primordiala (prakrti).

Trebuie sa prccizarn, inca de la inccput. eli dcprecierea Cosmosului ~i a Vietii, detasarca de "forme", si chiar dispretul fa\a de elc rcprezinta 0 atitudine specifid.ft/osojiei si, in buna parte, misticii indiene din perioada imediat urmatoarc Upanishadclor; ea nu este catusi de putin atitudinea celor mai vechi tcxte vedice. Ba chiar, si acest aspect ni sc pare rnai interesant, nu este catusi de putin atitudinca ,,lndiei", in general. Autorii imnurilor vedice eredeau, In primul rand, in viata lor si in cea a copiilor lor, ei credeau in Iorta. in prosperitate ~i ill fccunditate.lntr-adeviir, lndra, arhetipul eroului, al elementului maseulin prin excelenta, al fecundatoruJui la numeroasc niveluri (caci el este eel ce. despioiind norii, fertiliza pamiintul, si asigura fecunditatea anirnalelor si a femeilor) era eel rnai popular dintre zeii vedici: numai in Rig Veda ii sunt inchinate 250 de irnnuri , in Limp ce doar zece ii sunt inchinate lui Varuna si 35 lui Mithra, Varuna ~i Adityas laolalta. Econornia acestei sumarc carti nu ne ingaduie sa ccrcctam multiplcle cauzc (presupunand, desigur, eli elc ar putea Ii cunoscule) care s-au aflat la originea aeestei miscari de idei care, de la viziunea rnitologica a Vedelor a ajuns la Iilosofia ,.pesimisla" post-upanishadica. De altfel , este grcsit - si vom justilica indara aceasta afirrnatie -

24

25

TEH !fel YOGA

oocrRI:-JELE

26

[ost ~i ell: .Jntcrpretatc" ca Iiind un moment din devcnirca univcrsala, Ull rniraj al .Jluzici" cosmicc. 0 marc parte din istoria spcculatici filosoficc indicne cstc alcatuita din ascrnenca .. intcrprctari" ~i .rc-valorizari" ale traditiilor vedicc sau cxtra-vcdicc. Yom rcgasi acest proces de .asirrularc" si de "re-interpretare", daca vom studia istoria tehnieilor yogine . Dar, pc Iundalul tuturor acestor interprctiiri si rc-valorizari , rarnanc totusi laptul , de 0 importania capitala pentru prezcntul cseu, ca. In paralcl cu filosofia si eu () buna parte din mistica indiana. posterioare pcrioadci Upanishadclor - in care atitudinea ncgativa rala de Cosmos si de Viala reprczinta caracteristica cca mai evidcnta - India a cunoscut , inca din cclc mai vcchi timpuri. ~i 0 atirudinc contrara, care consta in a valoriza .Jormclc", Viaia , Cosrnosul , si in a adera total la elc. Accstc distincui , ca ~i complctarile sau rectificarile la care vorn ajungc - sperarn - in discutarea tehnicilor Yoga i~i vor revcla adevarata importanta in ultirnele capitole ale aeestei carti.

Pcntru moment. vom sernnala nurnai ca, in unele dintre sistcmele filosofiei indiene, Cosmosul, Creatia - a caror sursa este .Jgnorarua' omencasca - au totusi 0 Iunctic arnbivalenta. Pe de o parte, ele 11 rae pc om sa parcurga, datorita ncsfarsitclcr joeuri de iluzii , ncnurnarate cicluri de cxisicnta: pc de alta parte, in mod indirect, ele il ajuta sa-si cautc si sa-~i aile .rnantuirca" suflctului, autonomia, Jibcrtatea absoluta (moksha, mukti).lntr-adcvar, Cll cat ornul sufcra rnai mult, asadar, eu cal cstc mai solidar cu Cosrnosul, eu alat crcste in el mai puternic dorinta de elibcrare ~i eu arat rnai mult II framanta sctca de .rnantuirc'. Pc accasta calc - ~i accasta nu III polida. ci in virtutea propriei lor magii si datorita suferintci nccontenit alirncntate de ncobosita lor devenire - .Jluzilc" ~i .Jormclc' se pun in slujba ornului, al carui tel suprcm cste: clibcrarca. mantuirca: .Dc la Brahman ~i pana la firul de iarba. Croatia (srsh!i) estc sprc binelc sufletului , pana cand el va ajunge la cunoastcrca suprema" (Samkhva.pravacava-stara . [[ 1. 47). Cunoastcrca suprema inscamna nu nurnai cliberarca de .Jgnoranta". ci si, ba chiar in prirnul rand, clibcrarca de "durcre" de .. sufcrinta".

sa aplicarn ansamblului accstci Iilosofii calificativul de .. pcsirnista". Nu trcbuie sa ncgarn totusi ca filosofia. ca ~i 0 bun a parte din mistica indiana - de altfcl - manilcsta. aproapc intotdcaunu. o atitudinc dcprcciativa. dad! nu chiar hotarat negativil fata de .Crcatic". rala de . .Iormclc" .. Vietii". De aici provinc slabul intercs pc care .1 manifesta Iilosofia indiana rata de .Jcgilc" COS1I1iCL·. Cosmosul, in totalitatca lui. fiind un produs al ..ignoran\ci". ceca ce contcaza in prirnul rand cstc cunoustcrea cxacta a modalitatilor acestei . .ignoranic". Chiar si rarcle ~i modcstclc inccrcari de dcsci.Irarc a legilor evolutici cosmicc i~i ana justificarca - dupa cum vom vcdea 111 cclc cc urmcaza - in acceasi dialectics a .,ignoran\ci·· .

Dc altlcl , nu nurnai Vcdclc valorizcaza Cosrnosul si Viata: dupa cum notarn rnai sus, cxernplul unci atitudini pozitivc in ceca cc privcstc creatia ne cste ofcrit ~i de alte sectoarc ale spiritualitalii indienc, in special de ceca cc am putca numi .,spiritualitatca populara" indiana. In accst sen~, este suficicnt sa arninrirn. de cxcrnplu, nurnarul marc de simboluri ale Icrtiliratii. dcoscbit de abundente in arta si in iconografia indiana. De Iapt , orig.inile (leesrei spiritualitati .. populate" arhaicc sunt extra-arlene: clc put l'i aflate si in cosrnologiilc acvaiicc sud-asiaticc, ca si in cultclc prcixtorice ale difcritclor Mari Zcitc ale fccunditatii. Dar. ceca CL' Ill' intcrcscaza in mod dcoscbit pcntru moment cstc ca in India preariana. ca ~i in India arhaica, mcdicvala sau rnodcrn.l a cxist.u si continua sa cxiste - alaturi de 0 .Jilosofic" ~i de () mistica ncintcresate de .Jorrne", de Creatie , sau care, rnai degrabii. sc str;tduiesc in mod activ sa sc detascze de aeestea - 0 spiritunlitut« "populariY'. pentru care valoarca victii consta in capacirarca de ;1 crca .Jormc": spiritualitatca in care divinitatca este adoralii tocrnai pcntru ca estc .creatoare" (si .xlistrugatoarc") de ncnumaratc I Jill' vcrsuri. Dcsigur, accasta conccptie .. populara", care i~i anJ cxprcsia in simboluri , mituri ~i iconografic , a fost .Jnterprctat.t" 1I11L'ori printr-una din ncnumaratclc glose si mistici care abunda in ixtori.: lndici; apologia victii si a plcnitudinii de a Ii , ornagiul cxt.uic adux crcatiei ncsffirsite. adrniratia lrcnctica a multiplicitatii [ormclur all

27

TEHNICI YOGA

oocrm ELE

3. ECUATfA DURERE-EXISTENTA

28

deosebire de zei ~i de aile fiinte vii, omul arc posibilitatea sa-~i depaseasca cfcctiv conditia si sa abolcasca. astfel, suferinta. Ccrtitudinca ca exists un mijloe de a pune capat durerii - ccrtitudine cornuna tuturor, pe care 0 impartasesc In cgala masura filosofiile si misticiJe indiene - nu poate conduce la .xlispcrarc" ~i nici la :,pesimism". E adcvarat eli suferinta estc univcrsala , dar daca stim cum sa proccdarn pcntru a ne elibcra, ea se dovcdeste a nu fi dcfinitiva. fntr-adevar, desi conditia umana este pe veci sortita durerii _ dcterrninata Iiind, ca orice conditio. de catre karmunr -, fiecare individ care imparta~e~te accasta conditio 0 poate dcpasi , PllHind anula fortele karmice care 0 guverneaziL

Scopul tuturor filosofiilor si al tuturor misticilor indiene este tocmai .eliberarca" de sufcrinta. Fie di aceasta eliberare se obtine in mod direct, prin cunoastere , asa cum afirrna, de exemplu , Vedanta ~i Samkhya , fie ea se obtine prin intermcdiul tehnicilor contemplative, cum crede, alaturi de Yoga, cea mai mare parte a scolilor buddhiste , adevarul este ca nici 0 ~tiin!a nu are valoare daca nu urmarestc "mantuirea" omului . .,Yn afara de aceasta, nimic altccva nu menta sa fie cunoscut", spune rveturvatara Upanishad (I. 12). far Bhoja, cornentand un text din Yoga-Sistru (IV, 22), afirrna ca stiinta care nu are drept obiect eliberarea este lipsita de orice valo~re. tn India, cunoasterea mctafizica are intotdeauna un scop soteriologic. De aceea, este apreciata ~i cautata nurnai cunoasterea metafizica tvidya, jiiana, prajiiii), adica ace a cunoastere a rcalitatilor ultime; intrucat nurnai prin ea se poate obtine eliberarea. Yntr-adevar, omul se .rrezeste" numai prin .cunoastere". eliberandu-se de iluziilc lurnii fenomenelor. Prin .cunoasiere''. inseamna: prin practica retragcrii - ceca ce-I va face sa-si regascasca propriul centru, sa coincida cu adevaratul sau spirit (purusha, atmani. Astfel, cunoasterea se transforms in rncditatie mistica si mctafizica devine soteriologic. Chiar si .Jogica'' indiana a avut, la inceputurile ci , 0 functie soteriologica. Manu Ioloseste termenul anvikshirl ( .. ~tiin!a a controversei". a dezbatcrilor) ea pc un echivalent pcntru atmavidya ( .. ~liinla a sufletului", a lui atman), pcntru

.Pcntru intclcpt , totul cstc sufcrinta: (duflk{ll11ev{l surva vivekinahy, scrie Patafijali tYoga-Sutra, 11, 15). Patarijali nu cstc insa nici primul si nici ultimul care constata accasta sufcrinia 1I1livcrsala. Cu mull Inaintc de cl , Buddha spusese: .Totul estc durcrc, totul cste trecator" tsarvam duhkhum, sarvum anityam+. Accsta estc un laitmotiv al intregii spcculatii indicne post-upanishadicc. Tehnicilc soteriologiec, ca si doctrinelc mctafizice I~i gi1scsc ratiunca de a fi in aceasta sulcrinta universals. dcoarcce clc nu au valoare decat In rnasura in care II elibcreaza pe om de .xlurcrc". De orice natura ar II ea. expcricnia umana da nasterc la suferinra. "Trupul csic durere , pentru ca el cste lacasul durerii; sirnturile, obicctele , percepiiilc sunt suferinta, pcntru ca cle conduc la suferinta; placerea insa~i cste suferinta, pentru di estc urrnata de suferinW' (Arnruddha, comentand Samkhya-Sutra, II, 1). lar lcvara Krishna, autorul celui mai vechi tratat Samkhya afirrna eli la baza acestei filosofii se ana dorinta omului de a se elibera de tortura celor trei sufcrinte: a ncfcricirii. a mizeriei cercsti (provocate de catrc zei), a rnizeriei pamantcsti (provocate de natura) si a mizcriei interioare sau organice (Samkhya-Kurika, I).

Aceasta durere universals nu conduce totusi la 0 .Jilosofic pesirnista". Nici 0 1110 ofie si niei 0 gnoza indiana nu sfarsesc In dispcrare. Dirnpotriva, revelatia .xlurerii" ca lege a existentei ponte sa fie considerata drcpt conditio sine qua non a elibcrarii: accast.i univcrsala suferinta are, intrinsec, 0 valoare pozitiva, stirnulatoarc. Ea Ie rcarninteste neincetat intclcptului si ascetului eli singura 1110- dalitate care Ie rarnanc pentru a ajunge la libcrtate ~i la bcatitudine estc aceea a retragerii din lume , a rcnuntarii la bun uri si 1:1 arnbitii , a izolarii totalc. De altlel , omul nu estc singurul care sufera, durerea este 0 nccesitatc cosrnica, 0 rnodalitatc ontologicl. modalitatc careia ii cstc sortita orice .Jorma" care se manilcsta Cit atarc. Fie eli esu un zcu, sau () insecta rninuscula, sirnplul rap! de a exista in tirnp, de a avea 0 durata , implies durcrca. Sprc

29

TEH 'lei YOGA

DOCTRI ELE

--------

mctafizica i Manusmrti, VII, 41). Argurnentatia corcct.i ~ ;Idic;t una conlorrna normclor - elibcrcaza suflctul: acest« csll' punctul Lie pornirc In scoala Nyaya. De altfcl , primelc controvcrsc 10- gice , din care, ulterior, s-a nascut darcuna Ny.iya. au aV1I1 drcpt obiect tocmai textclc sacre. difcritcle intcrprcuiri de carl' era SIISccptibila 0 anumita trirnitcre a Vcdclor: toate accstc coutrovcrsc avcau drept scop sa faea posibila savar~irca cxactf a 1I1l1li ritual. III conformitate ell traditia. Or. aceasta traditio sacra. a dn:i expresie 0 constituic Vcdclc, este revelata. Tn accstc conditii. <I cauti scnsul cuvintclor insearrma sa ramai In contact permanent cu Logosul, eu realitatca spirituala absoluta, supraurnana ~i supraisioricii. Dupa cum rostirca exacts a textclor vcdicc arc drcpt elect U cficienta maxima a ritualului, tot asa, intclegerea exacta ;1 1I11L'i sentcntc vcdice arc drcpt erect purificarea intcligcntci ~i coutribuic astfcl la elibcrarca spiritului. Oriel' .. ignoranta:' partiala aholi!ii II apropic pe om cu un pas de libertate si de beatitudine.

Irnportanta considcrabila pc care 0 acorda "cunoa~teri j" [mil' mctafizicile indicnc ~i chiar tchnica de asccza si metoda de COIIternpl arc care este Yoga se expl idl Ioartc lesne dad ti nem scarna de cauzclc suferintci urnane. Sufcrinta din viata omului nu xc d.uorcaza unci pcdcpsc divine, ~i nici vreunui pacat originar. LI iglloruntei . Dar nu oricarei ignorantc, ci nurnai ignorantci privind adcvarata natura a spiritului, acclei ignorantc care DC face <I CllllIundarn "spiritul" (;U Icnomenelc psiho-rnentale, accca care Ill' Lice sa atribuim "caJitati" ~i predicate principiului etem ~i autom 1111 c.uc estc spiritul; pe scurt, unei ignorantc de ordin rnetalizic. Estc fire-c. prin urmarc, ca 0 cunoastcrc metafizica sa suprirnc aceast: • ..i~nl)ranta". Acesta cunoastere de ordin rnetafizic 11 conduce pc dlscipul pana In pragul ilurninarii, adica pana la adcvaratul .. sine". Si toe mai aceasia .. cunoastcrc de sine" - nu In sensu I proluu. ci ill scnsul ascetic si spiritual al exprcsiei - estc scopul urrn.iru de () marc parte din speculatiilc indicne, chiar dad Iiecarc dintrc dcc:--ll';1 indica 0 calc diferita pentru atingerca lui.

Pentru Samkhya si pcntru Yoga, problema este clara. Oat Iiind ea suferinta arc drept sursil ignoranta .xpiritului" - adica aeea confuzic dintrc spirit ~i starile psiho-rncntale -. eliberarca nu sc poatc dobandi dccat dad accasta .x onfuzic'' estc suprirnata. Difcrcntclc cxistcntc In accasta privinia intrc Samkhya ~i Yoga sunt ncscmnificutivc. Numai metoda cstc dilcrita: Samkhya cauta sa obtina eliberarea cxclusiv prin glln::.c1, 111 limp de Yoga afirrna cii sunt indispcnsabilc. pcntru accasta, 0 asceza ~i 0 tehnica de rncditatie. Pentru arnbelc darcana, sulerinta umana i~i arc radc1cinilc intr-o iluzic: intr-adcvar, omul erede ca viata sa psiho-rncntala - aetivitatea sirnturilor, scntirncntclc, gandurilc si proccsclc volitivc - estc idcntica cu spiruul , cu Sinclc. Astfcl , el confunda doua realitati perfect autonome si opuse. intre care nu exista nici 0 conexiune rcala, ci numai rclatii iluzorii, eaci~f!, ttta;;.,psiflo:,roentaUi 11l,) 9:pa,rtiD&-:,spintu'hiif;, ea 'elpa.t1inc "naturii'''' (/jrakrti); starile de con~tiinp sunt produsii rafinati ai acclciasi substante care crceaza lumea psihica si biologica. Illtre sarilc psihice si obiectele neinsuflctitc sau fapturilc vii nu cxista dccat difcrcntc de grad. intre starilc psihice ~i Spirit cxista Insa 0 difcrcnta de ordin ontologie: c1e apartin la doua mod uri distincte ale fiintci. Obtinem eliberarca at unci cand am intclcs acest adcvar ~i cand "spiritu)" i~i recapata libcrtatea initiala. Astfel, Samkhya crede ca eel care vrea sa obtina elibcrarea trebuie sa inceapa prin a cunoaste tremcinic cscnta si fonncle Naturii tprakrti), precum si Icgilc cc ii dctcrmina evolutia. Pe de alta parte, Yoga acccpta si ea accasta analiza a Naturii , dar nu confcra valoarc dedit practicii contemplative, singura In stare sa dovcdcasca In mod experimental autonomia si atotputcrnicia spiritului. Prin urrnare, inainte de a expune rnetodclc si tchnicilc Yoga, se cuvine sa vdem care estc conceptia despre Natura si Spirit, conceptia despre cauza Ialsci lor solidaritati in darcana Samkhya; in fine, trcbuie s11 vedem In ee consta de fapt calea gnostica pe care 0 preconizcaza accasta .Jilosofic", Este ncccsar, de asernenca. sa verificarn in ce rnasura coincid doctrinele sistcrnelor Sarnkhya si Yoga, si care sunt afirrnatiilc teorctiec ale

30

31

TEHNICI YOGA

--------- ---------

DOC'TRINELE

Spiritul ("sufletul") - ca principiu transcendent si autonorn - este accept at de catrc toate filosofiile indicne , cu excepua buddhistilor si a rnatcrialistilor (/ok£lyata). Ceea ce difera insa sunt caile prin care aceste variate darcana incearca sa ii dovcdeasca existents ~i sa ii explice esenta. Pentru scoala Nyaya, suflctul-spirit este 0 cntitate fara calitati, absoluta, inconsticnta. Dimpotriva. Vedanta dcfineste atman-ul ca fiind saccidananda tsat = fiinl.a; cit = constiinta: ananda = beatitudine) si consideri1 spiritul drept o realitat~ unica, univcrsala si eterna, angajata dramatic in iluzia ternporala a Crcatiei (may£l). Samkhya ~i Yoga refuza spiritului tpurusha) orice atribut si orice rclatic; conform celor doua .Jilosofii". dcspre purusha putem afirma nurnai ca este si cunoaste (este Yorba, desigur, despre acea cunoastere mctafizica ce rezulta din contemplarea propriului mod de a fi).

Ca ~i atman, din Upanishade , purusha estc incxprimabil (exprcsia neti, neti: "Nu asa! Nu asa!" din Brhadaranyaka Upanishad. III, 9, 26. se rcgaseste in Samkhya-Sutra, Ill, 75). .Atributelc" sale sunt negative. .Spiritul cstc eel ce vede tsakshin = "martor"), el estc izolat (kaivulvums, indiferent, sirnplu spectator inactiv". xeric lcvara Krishna tSamkhya-Karika, 19), iar Gaudapada , in corncntariul sau, insista asupra pasivitatii eterne a lui purusha. Fiind ireductibil, lipsit de calitati inirgunatvat), purusha nu poscda .Jntcligenta tciddharma; Samkhya-Sutra, I, 146), caci el nu arc dorintc. Dorintele nu sunt eterne. prin urrnare ele nu apartin spiritului. Spirit~1 cste vesnic liber (Samkhva-Sutru, I, 1()2), iar .. sti1rilc de constiinta", fluxul victii psiho-rnentale ii sun I strainc. Daca acum purushu ne apare totusi ca "agent" (kartri), accasta sc daturc..:a/.a atat iluzici omenesti , cal si unei apropicri sui-generis care sc

nurneste yogyata, ~i care deserneneaza un fcl de arrnonie prestabilita intrc cele doua realitati, in mod cscntial distinctc, care sunt Sinele tpurushai ~i inteligenta tbuddhi; aceasta din urrna nefiind decat un "prod us rnai rafinat" al rnatcriei sau al substantei primordialc, asa cum Yom vedca In ccle ce urmcaza).

Acecasi pozitic () gasim la Patafijali: in YOl:(I,SI1tra, Il. 5, el ne amintcstc ci1 ignorania cunsti1 in a considera ceea cc estc eferner , impur, durcros si non-spirit ca Iiind ctem, pur, bcatitudinc si spirit. Yyasa iYoga-Sutra, II, 18) precizcaza 0 data III plus ca perceptia memoria, rationamentul (gandirca) etc. apartin, de Iapt, inieligentei tbuddhi) ~i ca aceste Iacultati Ii sunt atribuite lui purusha numai prin efectulunci iluzii.

Or.o ascrncnea conceptie dcsprc purusha ne pune , inca de la inceput, In Iata catorva dificultati. Daca, intr-adevar, Spiritul este vesnic pur, irnpasibil, autonom ~i ireductibil, atunei cum poate el accepta sa fie insotit de "experienta psiho-rnentala"? Si cum este posibila 0 asemenca rclaiic? Yom examina cu rnai rnult folos solutia pc care Samkhya si Yoga 0 prop un ace tei problcme, cand vorn cunoaste mill bine raporturilc dintre Sine si Natura. Vom vedea atunci 'di efortul celor doua darcana cste orientat indcosebi asupra probJemei adcvaratei naturi a straniului .raport'' care-I lcaga pc purusha de prakrti. rnsa nici originea ~i nici cauza acestei situatii paradoxalc nu au Iacut obiectul unei adevaratc dezbateri In Sdmkhya- YOJ..:a. De Iapt de ce a acceptat Sinele sa fie antrenat pe o orbita straina, in speta cea a Victii, si sa dea astfcl nastcrc omului ca atarc, omului concret, istoric, surtit tuturor drarnclor, sra~iat de toate suferintele? Ctind si cu ce ocazie a inceput cxistenta omului (aceasta tragedie), daea'este adevarat ei1 modalitatea ontologies a spiritului cste, asa cum am vazut deja, exact la antipodul conditici urnane , Sincle Iiind ctern , liber si pasiv?

Cau:a !?i origineu acestci asocieri dintre Spirit ~i expericnta sunt doua aspectc ale unci problcrnc pc care Sarnkhya si Yoga 0 considers insolubila, dat Iiind di ca dcpaseste capacitatea actuala a intelcgcrii orncncsti .lntr-adevar, omul "cunoa~te" ~i .Jntclcgc:

accstui ultim darcunu, care i~i au punctul de pornirc in cxpcricntcle .misticc", absente din Samkhya.

4. SINELE

32

:u

TEHNICI YOGA

DOCTRINELE

prin mijJocirea a ceea ce Samkhya- Yoga nurnestc ..i ntclcct" (buddhi). insa acest .jntclcct" nu cstc nici cl altccva dec.it lin produs - extrem de rafinat, este adevarat - al matcrici, al substantci primordiale tprukrtii. Fiind un produs al Naturii. un .. Icnomen". buddhi nu poate intrctinc rclatii de cunoastere dccat ell altc

• .Icnornene" (care. ca si el , Iac parte din seria infinitii de crcatii ale substantci prirnordialc); In nici un caz el n-ar putca cunoastc Sinelc: pcntru ca nu ar putea intrctinc nici un fel de rclatii ell () realitate transccndentala Numai un alt instrument de cunoastcrc decat buddhi, si care nu irnplica dcloc materia. ar putea accede la intelegerea cauzei, precum si a originii acestei paradoxale asoeieri dintrc Sine si Viala (dcci , cu "materia"). Or. 0 asemcnea cunoastere este imposibila In actual a conditie umana. Ea nu se .xlezvaluie" de cat aceiuia care. rupandu-si lanturile , a depasit conditia .jrrnana"; .Jntelectul" nu participa in nici un fel la aceasta revelaue, care estc mai dcgraba cunoastcrc de sine, a Sinelui insusi.

Samkhya stie care este cauza "robirii, a servitudinii' - adica a conditici umane, a sufcrintci -, ignoranta rnctafizica, cea care. prin intennediullegii karmice, se transmite de la 0 generatie la alta; insa momentul istoric in care aceasta ignoranta ~i-a Iacut aparitia nu poate fi stabilit, dupa cum este imposibil sa se fixczc data crcatici. Lcgatura dintrc Sine ~i viata, precum si "robirea. ascrvirca", care decurg din aceasta (pentru Sine) nu au istorie , elc sunt dincolo de timp, sunt vesnicc. Sa vrei sa ani 0 solutio accstor probleme este nu numai zadarnic, ci cste ~i 0 copilaric. Sunt probJeme prost puse, si, dupa un vcchi obicei brahman (Cankaru, Yedanta-Stara, III, 2. 17), respectat de Buddha insusi, In rcpctatc randuri, unei probleme prost puse nu i se raspunde decal. prin taccre. Singura ccrtitudinc pc care 0 putcm avca In aCC;tsta priviutii este ca omul se ana in conditia nurnita Inca din timpuriic cclc mai indepartate si eli scopul cunoasterii nu este dcsarta cautarc a c.iuzci prime si a originilor istorice ale acestei condirii, ci clibcrurca

5. SUBSTANTA

Patafijali nu sc rcfcra dccat In trecere la prakrti (Yoga-Sutra, IV, 2, 3) ~i la modalitatile ei, guna (Yoga-Sutra, I. 16; II, 15. 19; IV, 13.32. 34). ~i numai pentru a preciza raporturile acestora cu viata psiho-rneruala si cu tehnicilc cliberarii. EI presupune cunoscuta analiza substantci, urrnarita Indeaproape de autorii Samkhya.

Prakrti cstc tot at at de rcala si de etcrna precum purusha. Desi perfect omogena si inerta, aceasta substanta prirnordiala arc. ca sa spuncm asa, trei "aspecte". trci "moduri de a Ii", care Ii permit sa se manifesto In trei modalitati diferite , care se numesc guna:

I. sa/tva (rnodalitate a Jurninozitatii si a inteligentei); 2. rajas (moda1itate a energici rnotrice ~i a activitatii mentalc); 3. tamas (rnodalitate a interventici statice ~i a opacitatii psihice). Totusi, aceste guna nu lrebuie sli fie considerate ca fiind diferite de prakrti, caci ele nu sunt niciodata independente una de cealalta; in orice fenomen fizic, biologic sau p iho-rnental , ele exista toate trei, laolalta; desi in proportii inega1e (tocmai aceasta inegalitate permitc aparitia unui .Jcnomen", de oriee natura ar fi el; altfel, echilibrul si omogenitatea prirnordiala datorita carora guna ar fi intr-un echilibru perfect ar persista vesnic. Observarn eli guna au un caracter dublu: pe de 0 parte obiectiv , pcntru ca ele constituie fenomene ale lumii exterioare, pc de alta subicctiv, penlru ci1 ele intemciaza. alirncnteaza si conditioneaza viata psiho-rnentala.

De indata ce iese din starea initiala de cchilibru perfect talinga. aryaktai ~i prirneste specificatii conditionate de .Jnstinctul sau teleologic" (asupra caruia vorn rcveni), prakrti se infatiseasca sub forma unei mase energetice nurnite mahat ("cel mare"). Antrenata de impulsul evolutiei (parinama, "dezvoltare"), prakrti trece de la stadiul de mahat la cel de ahamkara, care inseamna: mas a unitara aperceptiva, lipsita inca de expcrienta "personal a" , dar avand constiinta obscura de a fi un ego (de aici provine expresia ahamkara; aham = ego). De la aceasta rnasa aperceptiva, procesul "evolu\iei" se desparte III doua directii opuse, dintre care una

34

35

TEH ICI YOGA

DOCTRINELE

conduce catrc lumea fenornenelor obicctivc. ccalalta c.itrc lumc.i Icnorncnelor subiective (scnsibilc si psiho-mentale). Ahamkaru arc proprietatea de a se transforma calitativ in Iunctic de prcdornin.mia uneia sau aJtcia dintre ceJe trei guna . Atunci cand in intcriorul ahamkiira predornina sattva (modalitatea lurninozitiitii , a purirarii si a intelcgcrii), i~i Iac aparitia ccle cinci sirnturi cognitive Ufilinendrya) si monas, sirntul intern; acesta din urma scrvcstc drcpt centru de legatura intre activitatea perceptiva ~i cca bio-rnotrice (Aniruddha, comcntarii la Siimkhya-Sutra, 11,40); bU/a si rcccptacul al tuturor impresiilor (ibid., ll, 42), el coordoneazii activitatile biologice si psihicc. In special activitaiilc subconsticntului. Atunei cand , dirnpotriva, echilibrul este dorninat de rajas (encrgia motrice care face posibila orice experienta fi/.ica sau cognitiva) apar cclc einci simturi conative tkarmendrya). In sfarsit, atunci cand domina tamas (inertia rnatcriei, intuncricul constiintci, ziigazul pasiunilor) I~i Iac aparitia cele cinci sirnturi tanmatra, ccle cinci elemente .. subtile" (potcntiale), nucleelc gcncticc ale lumii fizice. Dar accste taruruitra iau nastcrc printr-un proces de condensare care tindc sa producli. structuri din ce In ce mai vulgare, atornii tparumanu) si moleculcle (sthulabhutaniy, adica, literal: .. particula rnatcriala dcnsa") care, la randul lor, dau nasterc organismelor vcgctale tvriksha) si ani male (rllrira). Tn accst Icl , corpul ornului. prccum si ,.starile de constiinta", ~i chiar "inteligen!a" lui sunt. toatc, creatii ale uneia si acclciasi substante.

Yom observa ca. In conformitate cu Sumkhya si ~ga, Universul - obicctiv sau subiectiv - nu cste dccat dczoltarea unci etapc initialc a naturii, ahumkara, aceea In care, pentru prima dala. din masa ornogena si energetics s-a ivit constiinta individualiraiii. printr-o aperceptic iluminata de ego. Ca aproape toatc sistcmclc indienc. Sarnkhya- Yoga acorda 0 irnportanta capitals principiului individuatiei prin ., constiinta de sine". Observarn di gcncza lumi i este un act posibil , si ca din accasta "con~tiin~a de sine' (care CSIC, dcsigur, cu totul dilcrita de .jrczirea'' lui purushai dccurgc cvolutia lumii Iizicc. Fcnomcnclc obicctivc si psiho-fiziologicc au ()

matricc cornuna, singura difcrenta care lc scpara este formula acelor gunu, intrucat sattva predornina In fcnornenelc psiho-mentalc, rajas in fcnomenele psiho-Iiziologicc, In limp ce structurilc .jnatcriei" sunt alcatuitc din produsi din cc in ce mai inerti ~i mai dcnsi ai lui tumus.

Datorita lui parinama, materia a produs formc infinite tvikura) din ce in ce mai cornplexc, din ce In ce mai variate. Samkhya crcdc ca 0 crcatie atat de vasta. un ediliciu de forme si de organisme atat de complicat nccesita 0 justificarc si 0 semnificatic in afara ei. 0 prakrti prirnordiala, inforrna ~i vcsnica poatc avea un scns; Insa lurnca, asa cum o vcdern noi , nu cstc 0 subsranta omogcna: dimpotriva, ca prezinta un nurnar Ioartc mare de structuri si de forme distincte , Complexitatea Cosmosului , numarul infinit al .Jormelor" sale sunt ridicate de Samkhya la rang de argumente rnetafizice . .,Crealia" estc [ara indoiala produsul ignorantei noastre rnetafizice, cxistcnia Universului ~i polimorfismul Vietii se datoreaza falsei pareri pe care omul 0 are dcspre sine, in sonsul ca eI confunda adevaratul Sine cu starile psiho-mentale. Dar, asa cum observarn mai inainte, nu putem ~ti care estc originea ~i nici care este cauza acestor false pareri. Ceca ce stirn, ceca ce vedem este cli prakrti are una dintre cele mai complicate .evolutii", ~i ca ea nu cste simpla, ci .compusa". Or, bunul-simt ne spune ca orice compus ex iSla pentru un altul. Astfcl, de exernplu, patul este un ansarnblu alcaruit din mai multe parti , dar aceasta colaborare provizorie intre pli.r!i nu exista pcntru ea Insasi, ci pentru om. In folosul lui (Karika, 17. cu comcntari Ie ale ctc.). Samkhya scoate astfel la iveala caractcrul teleologic al Crcatiei; daca, intr-adcvar. Croatia nu ar avca misiunea de a scrvi Spiritul, atunci ea ar fi absurda. lipsita de sens. fn Natura, totul c te compus, asadar totul trebuic sa aiba un .,adlrunsitrator"(adhyaksllllh), cineva care sa se poata servi de acesti cornpusi .. .Arninistratorul' in cauza nu ar putea fi activitatea mcntala. si nici starilc de constiinta (e1c insclc produsi cxtrcrn de cornplccsi ai unei prakrti). Trebuie sa existc. asadar, 0 entitate care sa depascasca reate categoriile substantei

36

17

TEHNICI YOGA

DOCTRINEI.E

6. RELATIA "SPIRIT"-"SUBSTANTA"

adcvaratul sens al cuvantului, asa cum exista, de exemplu, 0 relatie intre obiectcle exterioare ~i pcrceptii. Intr-adevar, relatiile reale implica schimbarea si pluralitatea, or, acestea sunt rnodalitati fundamental opuse naturii spiritului.

"Starile de constiinta" nu sunt decal produsi ai lui prakrti si nu pOI intretine nici un fel de raporturi cu spiritul sau cu Sinele , acesta aflandu-sc prin chiar cscnta lui deasupra oricarei expericnic. insa -~i aici se afla, pentru Samkhya, cheia accstei situatii paradoxale - partca cea mai subtila, mai fluida, cea mai purificata a vietii mentale, adica inteligcnta, alcatuita din .Juminozitatc" isattva), are 0 calitate spccifica; respectiv, ea se poate reflecta In spirit. lntclegcrca lumii exterioare nu este posibila decat datorita reflcctarii inteligentci in purushu. Dar Sinele nu este alterat de accasta reflcctarc a inteligentei In el si nu-si picrdc, din accasta cauza, modalitatile ontologice (impasibilitatea, etemitatea etc.). La fel cum 0 floare ijapa, trandafirul de China, exemplul c1asic al Iilosofiei indiene) se reflecta intr-un cristal, tot asa inteligenta se rcflecta in purusha (Yoga-Siuru, I, 41). Ynsa numai un ignorant ii poate atribui cristalului calitatilc Ilorii (forma, dimensiuni, culoare). Atunci cand obiectul (floarca) se rnisca. imaginea lui se rnisca in cristal, desi acesta rarnane neclintit. Este 0 iluzie sa eredem ca spiritul este dinamic numai pentru ci1 experienta rnentala este astfcl.In realitate, nu cste yorba decat despre 0 relatie iluzorie (upadhii, datorata unei .corespondente simpatetice" (Y01?yatli) intrc Sine si inteligenta.

Spiritul este prins de 0 vesnicic in aceasta relatic iluzorie cu viata psiho-mentala (deci cu "materia"). lar at at timp ciit ignoranta (avidyli) persista - accasta iluzie care consta In a atribui spiritului calitati ce nu-i apartin de fel - existents continua, in virtutea karmei . si , 0 data cu ea, continua sa existe durerea. Sa insistarn asupra acestui aspect. Iluzia sau ignoranta consta in confuzia pc care 0 Iacern intre vcsnicul si imobilul purushu ~i Iluxul victii psiho-rnentale (Samkh ya-Sutra, II L 41). Sa spui "eu sufar" .. ,eu vreau", "eu urasc", "ell cunosc", si sa crezi ca acest .cu" se refers

(gurW) ~i care sa fie de sine statatoarc (Vachaspati Micra. 12'2. in Karika . 17).

Prima dovada a existentei spiritului pc care () dcscopcra Sarnkhya cste: sumhatupararthatvat purushasva . ceca ce inscamna .cunoastcrca existentei spiritului prin combinate in Iolosul altuia", maxima din abudcnta repetata in literatura indiana tSamkhyo-Sutra, I, 66; Vachaspati, in Karika, 17: Yogu-Sutra, I V . 24; Brhadarunyaka, 11,4,5). Vachaspati adauga: daca cincva obiccteaza ca evolutia ~i etcrogenitatca substantci au drcpt seep de a scrvi a1tor .compusi'' (asa cum este cazul , de excmplu, cu seaunul, acest "compus" fiind creat in vederea acelui alt "complIs". care este corpul omensc), ii putem raspundc ca acesti cornpusi trebuie sa existc si ei la randul lor , pentru ca alti "compu~i" sa sc Ioloscsca de ei; seria de interdependente ne-ar conduce in mud fatal la un regressus ad infinitum. )~i pentru ca noi putem evita acest regressus, continua Vachaspati postuland existenta unui Principiu rational, evident ca nu arc nici un sens sa multiplicarn inutil seria de rclatii dintrc cornpusi iTauwa Kaumundi, 121). In conformitate cu accst postulat, spiritul, Siuele , este un principiu simplu si ireductibil, autonom, static, neproductiv, neimplicat in activitatea rnentala sau senzoriala etc. Dcsi Sinele tpurusha] estc invaluit de iluziile si de confuziile Crcatici cosrrUce,prakrti estc dinarnizata de acest "instinct teleologic" oricntat in intrcgime catre clibcrarca lui purushu. Sa ne amintirn ca "de la Brahman si pana la ultimul fir de iarba Crcatia cxista In folosul spirirului, pana cfind el va atinge cunoastcrca suprema" (S(llt1khya-SiHr(l, lIJ, 47).

Daca filosofia Sarnkhya nu cxplica nici cauza, nici originca srraniei asocieri care s-a stabilit intre spirit si expericnts. ca 111- cearca totusi sa explice natura acestei asocieri , sa defincascii tipul relatiilor lor rnutualc. Nu este yorba aici despre 0 relaric reu!a . in

3R

TEHNICI YOGA

DOCTRINELE

la spirit insearnna sa traiesti in iluzic si sa () prclungcsii: pcntru ca toate actclc sau intcntiile noastre, prin sirnplul Iapt cJ suru jusiiIicabile prin prakrti , "materia", sunt conditionate si conduxc de karma. Accasta lnsearnna ca orice Iapta care I~i arc punctclc de pomire In iluzie (adica are la baza ignoranta, confuzia intrc Spirit si non-spirit) este fie saviir~irea efcctiva a unci virtualitiiti create printr-un act anterior, fie proiectia unei alte potcntialitiiti curc.Ja randul ei , I~i reclarna actualizarca In existents prczcnta sau intr-o existents viitoare. Atunci cand stabilim urmaioarca cchi valcrua: .Eu vreau" = "spiritlll vrca", prin chiar acest act se declanscaza o anurnita Iorta. sau 0 alta a fest insamftntata, deoarece confuzia a carci cxprcsie cste aceasta echivalenta este un "moment" din circuitul vesnic al energiilor cosmice.

Aceasta este lcgea existentei; ca orice lege, ea estc trans-xubiectiva, dar validitatea ~i univcrsalitatea ei sunt (la) originea durerii de care este afectata existents. Dupa Samkhya, nu cxista decat o singura calc de a obtine mantuirea: sa cunoastcrn in mod adecvat spiritul (vom vedea indata ca este si "calea" propusa de Yoga). Iar prima etapa a cuceririi acestei .cunoasteri'' consta In a neg a cil spiritul are atribute; ceea ce inseamna a nega suferinta In ceea ce ne priveste , In a 0 considera ca pe un Iapt obiectiv, exterior spiritului , adica lipsit de valoare , de sens (pentru ca toate "valorile", toate "sensurilc" sunt create de intcligenta, In rnasura in care ea se reflecta in purushai. .Durerca' exista numai In rnasura in care experienta se raporteaza la personaJitatea umaria considcrata identica lui purusha, Sinclui. Dat fiind Insa ca aceasta relatic cstc iluzorie , ea poate fi cu usurinta suprirnata. Atunci cand purusha este cunoscut, valorile sunt anulatc; atunci durcrca nu mai este nici durere , nici non-durcrc, ci un simplu [apt; .Japt" care, dcsi i~i pastrcaza strucura senzoriala, I~i pierdc valoarca, sensul. Trebuic sa intelcgern bine acest aspect deosebit de important pcntru doctrinele Sarnkhya si Yoga. si asupra caruia , dupa parerea noaxtr.i. nu s-a insistat sulicicnt. Pentru a ne elibera de durere , Sarnkhya ~i Yoga neaga durereu ca atare, suprimand astlcl oriel: rclaiic intrc

sufcrinta ~i Sine. Din momentul In care intelegem di Sinclc este liber, vesnic si inactiv, nimic din cc ni se intampla, dureri. sentimente. dorinte , acte volitivc, ganduri, 1111 ne mui apartine. Toate acestea constituie un ansamblu de Iaptc cosrnice , conditionate de legi care sunt rcalc, desigur, dar de 0 realitatc care nu are nimic In cornun cu ceea ce noi numirn purushu . Durerea este un fapt cosmic, iar omul indura acest Iapt sau contribuie la perpetuarea lui numai In rnasura III care accept a sa se lase arras de 0 iluzic.

Cunoasterea cste 0 sirnpla .jrezire" care dezvaluie escnta Sinelui , a "spiritului". Cunoasterea nu "produce" nirnic, ea dezvaluie irnediat realitatea. Aceasta cunoastere adcvarata ~i absoluta - care nu trebuie sa ftc confundata cu activitatea intelectuala, de esenta psihologica - nu este obtinuta prin experienia, ci printr-o revelatie. Nimic divin nu intervine aici, intrucat Samkhya neaga existenta lui Dumnezeu (Yoga 0 accepta, dar vom vedea ca Patafijali nu-i acorda 0 prea mare irnportanta). Revelatia arc la baza cunoasterca rcalitatii ultirnc, adica aceasta "trezire", In care obiectul si subicctul se identifica perfect (Sinelc se "con temp Iii" pe sine; el nu se "gandc~te", pentru cii gandirea este ea insasi 0 cxpcrienta, si ca atare line de prakrti .

Pentru Samkhya, aceasta este singura calc. nu exista 0 alta.

Speranta prelungeste si chiar agraveaza mizeria, nefericirea umaria; este fericit numai eel ce a pierdut orice spcranta (Samkhya-Sutra, IV, II), "ciki speranta este eel mai mare chin din care exista, iar disperarea este cea mai mare fericire" (text din Mahabharata. citat de comentatorul Mabadeva Vedantin, In Samkhya-Sutru, IV, I I). Riturile si practicile religioase nu au nici 0 valoare (Samkhya-Siara, III, 26), dat Iiind eli au la baza dorinte si cruzirnc. Morala insasi nu conduce la nimic decisiv. lndiferenta (vairiigya = renuntare), ortodoxia (rruti) si meditatia nu sunt decat instrumentc indirecte pentru mantuire. Pentru Samkhya, singurul mijloc perfect si definitiv cstc cunoasterca rnetafizica (Samkhya-Sutra, lJ I, 23).

Procesul cognitiv este realizat In mod Iiresc de intelect: Insa acesta este 0 forma extrern de cvoluata a "materiei". Atunci cum

40

41

DOcTRINELE

TEIINICI YOGA

7. IN CE FEL ESTE POSIBILA ELIBERAREA')

o luare la cunostinta, constientizarea libcrtatii sale vesnice. Ell crcd ca sufar, eu cred cii sunt robit , eu doresc eliherarea. In clipa in care - .Jrezindu-rna" - intclcg ca acest .cu" (asmi(u) este un produs al materiei iprukrti), inteleg dcindata ca intrcaga existenia nu a fest decat lin Ian! tic morncntc dureroase , si ell adcvaratul spirit .contempla irnpasibil" drama "pcrsonalita!ii". Astfel, personalitatca urnana nu exists ca clement ultim, nu estc decat 0 sintcza a cxpcrientelor psiho-mcntale, ~i ea sc distruge. cu alte cuvinte incetcaza sa actionczc , deindata ce revclatia este un Iapt irnplinit. Ascmanatoarc prin aceasta cu toate crcatiilc matcrici iprukrti), personalitatca umana (asmitu) actioncaza si ca in vederca unci .Jrcziri"; din acest rnotiv, cliberarea 0 tlata dobandita, devine inutila.

Asa cum 0 concep Samkhya si Yoga, situatia spiritului (purushai este oareeum paradoxala; dcsi pur, ctern si intangibil, spiritul se poate totusi asocia, fie si numai In mod iluzoriu, eu materia; fie ~i numai pentru a lua cunostinta tic rnodalitatea sa de a fi si tic a se .elibera". cI este In continuare obligat sa se Ioloseasca de un instrument creat de prakrti (In acest caz, intcligenta), Desigur, daca privim lucrurile astfcl, cxistcnta umana nc apare dramatid si chiar lipsita de sens. Daca spiritul este libcr. atunci de cc oamcnii stint condamnati sa suferc In ignoranta sau sa luptc pcntru o libcrtatc pc care deja 0 dctin? Daca purusha este perfect pur si static, atunci de ce lngaduie el irnpuritatca, devenirea, experienta, durerca si istoria? Nurnarul intrebarilor ar putea spori. Filosofia indiana ne amintcste Insli cli nu trebuic sa judecarn Sinele din punct de vedere logic sau istoric, adica incercand sa aflam cauzclc care au dcterminat starea de lucruri actuala. Realitatca trebuie acceptara asa cum este ca.

Nu cste mai putin adcvarat ca. In accasta privinta , pozitia pc care () arc Samkhya este grcu de sustinut. De accca , pentru a evita paradoxul unui Sine absolut lipsit de contact cu Natura, ~i totusi autor, In pofida lui insusi , al dramei orncncsti , buddhisrnul a suprimat In iotalitatc "sunetul-spirit", intclcs ca unitate spirituala ircductibila, si l-a inlocuit prin "starile de constiinta". Dirnpotriva,

I'

mai este posibil ca clibcrarca tmukti) sa fie rcalizata prin cuLtoorarea lui prakrti'! Samkhya raspundc prin argurncutul tclcolop ic: materia tprakni) actioneaza instinctiv In scopul eliber.irii .xpiriiului" tpurushu) Intelectul (buddhii, Iiind manifcstarcu ccu mai desavarsiia a lui prakrti, Iacilitcaza, datoriia posibilitiiulor sale dinamice , procesul de clibcrare , servind drcpt trcapta prcliminara revclatiei.Jntcligcnta il conduce pe om p~tna in pragul ,.In:lirii". Dcindata ce accasta autorevelatic s-a irnplinit , intelcctul , prccurn si toatc cclelaJte elemente psiho-rncnalc (~i dcci matcrialc) pc care i Ie atribuim In mod grcsit lui purushu se retrag, se dcta~c;lI.a de spirit pentru a se rcsorbi In prakrti . Iiind prin accasta ascrnanatoarc unci .xlunsatoarc care plead dupa cc a sari Iacut dorinta stapanului" (accasta cornparatic cstc foarte Irccventa at at 111 Muhubharata, dt ~i In tratatele Samkhya; cr. Karika, 59). Patanjali adopta exact aceeasi pozitic (cf. Yoga-Sutra, II, 18 etc .): prukrti face cu putinta expericrua si, prin chiar aceasta, continua eliberarea Sinelui.

De Iapt, Samkhya- Yoga a intcles ca .spiritul" tpurushu) .nu se poate naste si nici nu poate fi distrus, ca el nu este nici ascrvit , nici activ (cautand in mod activ clibcrarca): ca el nu este nici Insetal de libertate si nici cliberat" (Gaudapada, MiifJdl~khv(l-Klirit{i, II, 32). .Prin modalitatca sa, el exclude ambcle posibiliniti" (Sumkhya-Sutra, L 1(0). Sincle este pur, etem -. i libcr: el 1111 ar putca II aservit , pentru ca nu ar putea intrerinc rclatii cu nimic altceva decat cu el insusi. Insa omul crede ca purusha estc ascrvit si crede ca el poatc f elibcrat Ace tea sunt iluzii ale vietii noastrc psiho-mentalc. Dcoarece, de Iapt, spiritul "TOhit" este libcr dintru ctcrnitatc. Eliberarea lui ne aparc ca 0 drama, pentru ca noi adoptam un punct de vedcre specific ornului: spiritul nu csic lIn';'11 .xpcctator" (sakshini, dupa cum .clibcrarca" (1IlIlkri) Illl csle dedll

42

TEIINICI YOGA

DOCfRINEI.E

II

'I'

pcntru a cvita dilicultatca privind relatiile dirurc sutler ~i Univ .rs. Vedanta neaga rcalitatca Univcrsului , considcrandu-I () iluzic, m(lyd. Samkhya ~i Yoga nu au vrut sa nege realitatca ()ntolog.id, nici pe cea a Spiritului, nici pc cea a Substantci. De accca , Sarnkhya a Iost criticata, mai ales din cauza acestei doctrine. at[it de catre Vedanta, cal ~i de dire buddhism.

Vedanta critica, de ascrncnea, conceptia despre pluralitatca Sinelui (purl/silo), asa cum a fost ca Iormulata de catre Samkhya ~i Yoga. Intr-adevar, afirma aceste dona darcana, exista tot atatca purusha di\i oameni sunt. Si ficcarc purusha cstc 0 monada, complet izolat; caci Sinc1c nu poatc avea nici un contact, nici cu lumea inconjuraroarc (provenind din prukrtiv, si nici cu celelalte spirite. Cosmosul este populat de accsti purusha, eterni, liberi , irnobili; monade lntre care nu este posibila nici 0 comunicarc. Dupa Vedanta, aceasta conceptie este ncintcrnciata, iar pluraJitatea Sinelui - a mai multor "sine" - este 0 iluzie. Aceasta este, in oricc caz, 0 conceptie tragica ~i paradoxala despre spirit, care cstc astfel izolat nu numai de lumea Icnomcnclor, ci si de alti "sine" cliberati. Totusi, Sarnkhya ~i Yoga erau obligate sa postuleze multiplicitatca unor purusha, caci , daca n-ar fi cxistat dccat un singur Spirit, mantuirea ar fi fost 0 problema infinit mai simpla, primul om elibcrat ar Ii determinat cliberarca intregului neam orncncsc. Daca n-ar Ii Iost dccat un singur Spirit universal, existenta concornitenta a "spiritelor eli berate" si a "spiritelor robitc" n-ar fi Iost posibila Mai m.ult chiar , in accst caz , n-ar Ii putut coexista niei rnoartca , nici viata, nici diversitatea sexelor si a Iaptelor tKarika, I X). Paradoxul este evident: aceasta doctrina reduce varictatca inJinila a Ienorncnclor la un principiu unie, materia iprukrtii; ea fan; sa xc nasca dintr-o singura rnatrice Universul Iizic, Viata si Consriinta - si eu toatc acestca afirma pluralitatea spiritelor, desi prin natura lor acestea sunt in mod esential identice. unestc asucl CCC~1 CI..' pare atat de diferit - fizicul, vitalul si mentalul - ~i iwlca/a CCCii cr , indeoscbi in India. pare cu desavarsirc unic ~i universal: ~Pll itul .

Sa exammarn mai indeaproapc conceptia despre eliberare

. (moksha) in doetrinele Sarnkhya si Yoga. La fel ea pentru majoritatea scolilor filosofice indiene - eu exccptia , Iircstc, a cclor influentate de devotiunca mistica (bhakti) - rnantuirca estc, de Iapt;o clibcrarc dc ideea de rau si de durere . Ea nu inseamna dccat consticntizarea unei situatii existente anterior, dar asupra carcia ignoranta J~i aruncasc valurilc. Suferinta dispare de la sine. de indata ee Intclcgcm ca cste exterioara spiritului, ea ca nu se rcfcra dccat la "personalitatea" urnana (asmitai. Intr-adcvar, sa ne irnaginam viata unui "eliberat". Acesta va continua sa actioncze, pcntru ca potcntialelc existentelor anterioare , precum ~i cele ale propriei sale existente anterioarc .jrczirii' eer sa fie actualizatc ~i consumate, conform Iegii karmicc. Ynsa accasta activitate nu mai cstc a sa; ea este obiectiva, mecanica, dezintcrcsata, pc scurt, ca nu mai urmarcste obtinerca .Jructului, a rodului" sau. Atunci cand .cc) cliberat" actioneaza, el nu are constiinta lui "eu actioncz", ci pe accca a unui "se acuoncaza"; eu alte cuvintc, cI nu antrcncaza SineJc intr-un proces psiho-Iizic. Prin urrnarc, cxistcnta cclui eliberat dureaza atat timp cat este neccsar pcntru ea potentialclc deja germinate sa fie actualizatc si consumate. Oat fiind ca Iorta ignorantci nu mai actioncaza, nu mai sunt create noi nuclce karmiee. Atunei cand .potcntialclc" rnentionate sunt distrusc, elibcrarea cste absoluta, definitiva. Am putea chiar afirma ca eel c1ibcrat nu arc .cxperienta" elibcrarii. Dupa .frczirc". actioncaza cu indifercnta, dar cand ultima rnolecula psihica se detaseaza de el, at unci ajunge la un mod de a fi nccunoscut muritorilor. toemai pcntru ca este absolut; un fel de nirvana buddhista.

.Libertatea" pe care 0 dobandcstc indianul , prin intermediul cunoasterii rnctafizicc sau prin Yoga. cstc totusi rcala, concreta. Paul Masson-Oursel a rernarcat. si pc buna drcptatc. di nu estc adevarat ca Jnd'ia ar fi cautat clibcrarca nurnai pe calc ncgativa, dcoarccc ea vrea sa reaJizcze eliberarea in mod pozitiv. Intr-adeVal', .clibcratul in viata" lsi poatc extincle oricat de departc dorestc sfcra actiunii; el nu are a sc teme de nimic, pcntru ca. in ceca ce-I

44

45

TEI-INlCI YOGA

DOCTRINEL.E

I

I

'I

priveste, actele sale nu mai au consecinte si, prin urrnarc. ruci limite. Oat fiind ca nirnic nu 11 mai poate robi , .cltbcratul I~i poate perrnite totul , in oricc domcniu de activitate. caci eel cure actioncza nu mai este el, in ealitatc de "sinc", ei un simplu instrurnentirnpersonal.

Cit dcspre concepti a sotcriologica a Samkhya, ca ni sc pare indrazneata. Pomind de la un dat initial al oricarei filosolii indicnc. durerea, ~i fllgaduind eliberarea omului de durcre , Sarnkhya ~i Yoga sunt obligate ca , la capatul itinerarului lor, sa nege durerca ca atarc, durerea omeneasca. Privita din perspcctiva mantuirii. aceasta calc nu conduce la nimie si nicaieri. intrucat ea porncstc de la axioma ca Spiritul este absolut liber - adica neintinat de durere - si ajungc la acceasi axiorna, anume ca Sinclc nu este angajat decat In mod iluzoriu In drama existentei. Singurul terrncn care ne intcreseaza in accasta ecuatic, durerea, este lasat la 0 parte; Samkhya nu suprima sufcrinta omeneasca, ei 0 neaga ca realitate, neaga posibiJitatea ei de a stabili un raport real eu Sinele. Sufcrinta ramane. dat fiind eli este un Iapt cosmic, LIar i~i picrdc sernnificatia. Ignorata, suferinta este suprirnata .. Desigur aceasta suprimare nu este ernpirica (stupefiante, sinucidcrc), caci , din punctul LIe vedcrc a1 indianului , orice solutie empirica cstc iluzoric, Iiind ea Insa..5i 0 [or!i1 karrnica. Solutia ofcrita de Samkhya il scoatc Insa pe om In afara urnanitatii, pentru ca ea nu este realizabila decat prin distrugerea personalitatii umane. Practicilc Yoga propuse de Patafijali urrnarcsc acclasi scop.

Aecste solutii soteriologice pot parea "pcsimiste" unci consiiintc occidentale, pentru care pcrsonaJitatca ramanc. in polidu a tot, axul oricarei morale si al oricarei misitici. Dar ceca cc coritcaza In primul rand pentru India nu estc atat sa1vareaper.I()Il(/litc1{ii. cat dobandirea libertatii absolute. Din moment ce aceasta libcrtatc nu poate fi dobandita in aetuaIa conditio umaria, si din moment cc personalitatea poarta eu sine suferinta si drama, cstc evident d cdc care trcbuic sacrificate sunt conditia umaria ~i "pcrsonalitatea". De

altfel, accst sacrificiu cste pe deplin cornpensat prin cucerirea - devenita astfel posibila - a libcrtatii absolute.

S-ar putea replica, dcsigur, la toate acestea, ca sacrificiul cerut este prea marc pcntru ca roadele lui sa mai poata prezcnta vrcun interes, oricat de mic. Conditia umaria, a carei disparitic estc ccruta, nu este oarc, de Iapt, si in pofida a tot, singurul titlu LIe noblete al ornului? Samkhya ~i Yoga ii raspund anticipat acestci eventuale observatii a unui occidental atunci cand afirrna ca atat timp cat nivelul victii psiho-rncntale nu va Ii dcpasit omul nu va putea dccat sa speculeze asupra "starilor transcendcntale care vor fi prctul disparitiei constiintci normalc; ca orice judecata de valoare care se refera la acestc "slari" cstc automat invalidata. prin simplul [apt ca eel care 0 ernite se dcfineste prin propria sa conditie , care este de un ordin eu totul diferit decal acela la care se presupune ca se rcfera judecata de valoare.

NOTE

I'

I

I Darcana = vedere , viziune, intelegere. punet de vedere , doctrine etc. (din radicalul drc = a vedea, a conternpla, a intelege , a euprinde etc.).

2 Referitor la editiile ~i la traducerile acestor texte , vezi, la sf~it, nota A, unde se gaseste ~i 0 bibliografie a lucrarilor eritice europene eele mai importante.

3 Cu riseul de a abuza de ele , ne vedem obligati sa folosim ghilimelele atunei cand transcriern expresiile de mai sus, asa incat sa nu tradarn, prin traducere , dincolo de 0 limitl1 adrnisa, doctrinele indiene pe care ne-arn propus sa Ie expunem. Yom vedea, de nenumarate ori, in ee sens se poate afirrna des pre Sine. despre .xuflet", eli "sufera" sau cil sunt .aservite".

4 Sa arnintim sernnificatiile acestui tennen: lucrare, actiune ~i destin (consecinta ineluctabila a unor aete sl1var~ite intr-o existerua anterioara); produs, efect etc.

46

47

TEHNICILE

Capttolul II TEHNICILE

normale (tat ceea ce simte. pcrcepc sau gandcstc un pro fan , cineva care nu practica Yoga); 3. expcrientele para-psihologice pe care Ie dcclanscaza tehnica Yoga, accesibile , desigur. numai intiatilor.

Pentru Patafijali, Iiecareia dintre aceste .clasc'' (sau catcgorii) de .cxpcriente" ii corespunde 0 ~tiin\a sau un grup de stiintc pc care experienta Ie ia drcpt model ~i care 0 readuc intre limitele ei fircsti atunci cand ea Ie depaseste. De excmplu, teoria cunoasterii, ca si logica, au sarcina de a evita crorilc sirnturilor si confuziilc conceptuale. .Psihologia", dreptul , rnorala au ca obiect totalitatea "starilor de constiinta" ale unui om "normal", stari pe care ele Ie cvalucaza ~i Ie clasifica In acelasi tirnp. Dat fiind ca pentru Yoga ~i pcntru Sarnkhya orice expericnta psihologica este produsa prin ignorarea adevaratci naturi a Sinelui (purushai, rczulta ca faptelc psihice .normalc". desi reale din punct de vedere strict psihologic, si validate din punct de vedere logic (de nefiind iluzori , asa cum sunt vi sui sau halucinatia) sunt totusi false din punct de vedcre rnetafizic. Yntr-adevar, rnetafizica nu recunoaste drept valida dedit o a trcia categoric de "stari", respcctiv acele "stari" care preceda en-staza tsamadhit si care pregatesc elibcrarea.

Asadar, scopul urrnarit de Yoga lui Patanjali cste abolirea primel or doua categorii de cxpcriente (nascute , respcctiv, din eroarea logica si din eroarea rnctafizica) si inlocuirca Jor printr-o .cxperienta' enstatica, suprasenzoriala si extra-rationala. Datorita lui samadhi estc definitiv dep~iHi conditia umaria - care este drarnatica, nascuta din sufcrinta si consurnata in sufcrinta - si se obtine in sfarsit ace a libertate totala la care aspira cu atata ardoare sufletul indian.

II 1'1

I. PUNCT DE PLECARE

Yoga clasica incepe acolo unde ia srar~it Samkhya Put.uijali isi insuseste aproape integral filosofia Samkhya, dar cl nu credo cl1 0 cunoastere metafizica ar putca. ea singura. sa-l conduca pe om la cliberarca suprema. Intr-adevar. gnoza nu face dedit sa pregateasca terenul in vedcrea dobandirii libertatii tmuktii. Eliberarca trebuie cuccrita, ca sa spunem asa, prin lupta acerba, in special prin intcrmediul unei tehnici ascetice si al unei metode de contcrnplarc. care nu sunt altceva decat Yogadarcana. Tclul urrnarit de Yoga. ca si eel urmarit de Samkhya, este suprimarea constiintci norrnalc In Iavoarea unei constiinte calitativ deferite, care sa Iic capabila de 0 intelegcre exhaust iva a adevarului rnctafizic. Or. suprimarca constiintei normale nu este chiar at at de usor de obtinut pcntru Yoga. Pe langa gnoza, darcana, Yoga prcsupunc si 0 practica (abhyasa),o asceza (tapas), pe scurt, 0 tchnica fiziologica. falil de care tehnica strict psihologica ramane subsidiara.

Patafijali defincste Yoga astfel: "suprirnarea starilor de constiinta" tYoguh ciuavrttinirodhuh, YOl{CI-SLitra, 1,2). Prin urmarc, tchnica Yoga prcsupune cunoasterea experirnentala a tuturor .. slarilor" care tulbura 0 "con~tiin!i1" norrnala. profaua , neilumin.ua '. Acestc "stari de constiinta" sunt In nurnar nelimitat InS:i toatc alcatuicsc trei categorii care corespund, Iiccarc , cclor trci poxihilitali de "cxperien!c": I. erorile ~i iluziile (vizc, halucinuiii . crmi de perccptic , conluzii ctc.): 2. totalitatea cxpericntclor psihol()gicl"

2. STRUCTURA VIETH PSIHICE NORMALE

I,

Vyasa (Yogu-Sutra, I, 1) clasifica rnodalitatilc constiintci (sau "planurile mcnrale", citra bhumii dupa cum urrneaza: 1. instabila (kshipta); 2. confuza, obscura (mudhav; 3. stabila si instabila

4S

49

TEIINICI YOC;t\

TEHNICILE

tvikshiptav; 4. fixata intr-un singur punct (ekdgru): ). 101;11 illlr;'I1I~ tniruddha). Primele doua modalitati sunt cornunc tuturor oamcnilor, caci, din punctul de vcdcrc al indicnilor. viata psi ho-mcntula si dinamica cstc, de obicei, confuza. A treia modalitatc ;1 constiinlei, vikshipta, se dobandcstc fixand .. ocazional si provizoriu" spiritul , prin interrncdiul cxcrcitiului atentiei (de cxcmplu , intr-un efort de rncmoric, sau cu OC31.ia rczolvarii unci problcmc de matcrnatica ctc.); dar ca cstc trccatoarc si nu este de nici un Iolos pentru eliberarc (mukti), dat fiind ca nu a fost obtinuta prin Yoga. Nurnai ultimele doua rnodalitati rneniionatc rnai sus sun I "slari" yogine , adica provocatc prin asccza ~i meditatie .

Acelasi Vyasa tYogu-Stara, 1,2) arata di mice constiinta normala este susceptibila sa se manifeste in trei modalitati difcritc , In functic de una dintre cele trei gUlJlJ, eare e dorninanta. Cici ornul , viata si constiinta sa - ea si Cosmosul in totalitatea lui - sunt crnanatii aJe uneia ~i aceleiasi prakrti, cmanatii care nu se deosebesc in ceca cc privestc natura lor decat prin prcdorninanta uncia dintre cele trei modalitati constitutive ale substantei, rcspcctiv ccle trei f:UIJO. Yntr-devar: I. atunei cand In constiinta domina sattva (puritate, iluminare prin intclcgcrc). aeeasta se rnanifesta ea prakhya (vivacitatc, ilurninare; In orice caz, stare de lirnpczimc mcntala si de seninatate); 2. atunei cand predomina rajas (encrgia), constiinta este pravrtti, cstc activa si plina de energic. incordata ~i voluntara; 3. atunci cand domina tamas (opacitatc , greutate). constiinta este sthiti . este inerta. intr-o stare de rapaus si de sornnolenra. Dupa catc obscrvarn, Patafijala- Yoga pastrcaza intacta irnernoriala traditie indiana conform carcia omul (rnicrocosmosul) este omolog rnacrocosmosului. Singura modificarc csrc ca ca transpune aceasta ornologarc In vocabularul propriei sale .. Ii/ici". conform carcia , ecle trei guna se regascsc in mod identic. at:IITn Natura si In Viata, cat ~i in "starile de constiinta".

Evident. accasta clasificare a modaliraiilor ~i a "dispu/i\iilm" constiintci nu este fkuta numai in vederea sirnplei cunoastcri. Pc de 0 parte. ea reintegreaza .psihologia" Yoga in traditia ccumcnica

indiana. in care clasificarile si omologarile sunt Iircsti. Pc de alta parte - si acest aspect ne intercscaza in mod prioritar - ierarhizarca "starilor de constiinra" este prin ea Insa~i un mijloc de a Ie domina ~i de a dispune de ele dupa dorinta. Caci, spre deosebire de Samkhya , Yoga i~i propune sa .xlistruga" una dupa aJta diferitele grupc , specii ~i varietati de .. stari de constiinta' (cittavrtti). Or, accasta .riistrugerc" nu poate fi rcalizata dad nu incepern prin a cunoastc , experimental. ca sa spunern asa. structure. originea si intensitatea a ceca ce este sortit .riistrugerii".

Aici, cunoastcrc .cxpcrimcntala'' insearnna: metoda, tchnica, practica. Nu putern obtinc nirnic fara sa actionarn (kriya) si fara sa practicarn asceza (tapas): aeesta este un leitmotiv al literaturii yoginc. Cartilc II si III din Yoga-Sutra sunt consaerate in mod special acestei activitati yogine (purificari, pozitii ale trupului, tehnici respiratorii etc.)". lata de ee practica Yoga estc indispcnsabila. Intr-adcvar. increderea (vaddluj) in cficienta acestei met ode se poate obtinc numai dupa ce primele rczultaltc ale acestei tehnici au fost vcrificatc prin experienta (Vyasa, Yoga-Satru, 1,34). Desigur, practica Yoga presupune 0 lunga serie de cxcrcitii care trebuie sa fie rcaliz.ate succesiv. pe indelctc. tara nerabdarc, fara sa fim tulburati de .rlorinta individuals" de a obtinc cat mai repede "conjunctia" tsamddhi). Vyasa iYoga-Sutra, 1Il. 6) ne arnintcste, in aceasta privinta, ca numai dupa ce am cucerit deja un anurnit "plan" ibhumiv, adica dupa ce am experimentat deja mental toate rnodalitatilc unui anumit exercitiu Yoga (rneditatie, contemplare) putem trece la un .. plan' superior (cu cxccptia, dcsigur , a rarelor eazuri in care, disprctuind anumite excrcitii inferioare - de excrnplu, accla de a citi gandurile unei persoane strainc etc. -. yoginul I~i conccntreaza gandul asupra lui Dumnezeu, lcvarat; In ceea ce priveste natura planuJui irnediat urrnator (superior). continua Vyasa, ea nu poate fi rcvclata decat de practica Yoga. De ce'? Pentru ca sUi scris (in scricrile sfintc): .. Yoga trebuie cunoscuta prin Yoga; Yoga se rnanifcsta prin Yoga etc."

I

so

II

TEHNICI YOGA

TEHNICILE

Negarca rcalitatii experientei yogine sau critica anumitor aspecte ale acesteia sunt neavenite din partea unei pcrsoanc carcia ii este straina cunoasterea nemijlocita a practicii: dcoarccc accste stan yogine depasesc conditia care ne circumscrie. atunci c.ind Ie criticarn.

Jnccrcarea de a stabili superioritatea unui adcvar prin argumente discursive line de indclctnicirea femeilor, dar atributia barbatului este cucerirea lumii prin propria lui putcre", spune un text tTantrauvay care, dcsi tarziu, exprirna totusi 0 atitudine caractcristica scolilor yogine ~i tantrice. Termenul abhyasa ( .. practica, exercitiu, aplicatie") este foarte des folosit in tratatcle de Hathayoga. .. Prin abhyasa obtinern succesul , prin practica, eliberarea. Constiinta perlecta se dobandestc prin Iapta, prin act. Yoga se dobandcstc prin actiune (abhyasa). Prin abhyasa putem pacali moartea. Prin practica dobandirn Iorta de a profctiza (vtik) si facultatea de a ne deplasa oriunde dorim, printr-un simplu cxercitiu de vointa" «:iva Samhita, IV, 9-11). Am puta cita la ncsfarsit textc de acest gen; toate sc bazcaza pe necesitatea experientei directe , a .. savarsirii", a .rcalizarii" practicii. Patafijali si dupa el nenurnarati maestri Yoga si Tantra, stiu di cittavrui, .vartcjurile de constiinta", nu pot f controlate si , in eelc din urma, abolite, daca, in preaJabil, nu sunt "experimentate". Cu alte cuvinte, nu ne putem elibera de existcnta (sQJ?1sara) daca nu cunoastern concret viata. De fapt, conditia urnana, desi drarnatica, nu cste disperata, pentru ca experientele insele lind sa elibereze spiritul (in special, generand dezgustul pentru samsara ~i nostalgia renuntarii). Mill mull chiar, numai prin experiente dobandirn libertatea. De aceea zeii tvidehu, .xlezintrupati") - care nu traicsc .cxpcriente". dat fiind ca ei nu au un trup - au 0 conditie de cxistenta inferioara conditici umanc ~i nu pot atinge elibcrarea cornpleta.

Functia ambivalenta a "experien!e1or" - care il "aservesc" pc om, dar totodata il provoaca sa se .elibercze" - este spccifica spiritului indian. Ea lsi va dezvalui si mill profund implicatiile metafizice atunci cand vorn trece la exarninarea varictatilor .. harocc"

de Yoga (tantrismul, erotica mistica etc.). Putem insa de pc acum sa descifram in Yoga 0 tcndinra care ii este specifics si pc care llU am intalnit-o ca atarc in darcana Samkhya. Este yorba despre 0 tendinla catre concret, catre act, catrc Iapta , catrc proba cxpcrimcntala. Intr-adcvar. chiar si Yoga "clasidi" a lui Patafijali (si cu atflt mai mull eelclalte spccii de Yoga) acorda 0 importanta deosebita experientei, rcspectiv cunoastcrii diferitelor "stari de constiinta". Nu e nimic de rnirare aici, dat Iiind ca telul pe care il urrnarestc , in general, Yoga este de a rarefia, de a disloca si, in cele din urma, de a aboli aceste "sti'iri de constiinta". Aceasta tendinta de a cunoaste concret, "experimental", pentru a putea "stapani", in cclc din urma, ceca ce am reusit intrucatva sa poscdam prin cunoastere, va fi impinsa pana la limitele ei extreme de tantrisrn.

I

I

3. SUBCON~TIENTUL

II

Asadar , yoginul trebuie "sa rnanevreze", "sa opereze" asupra acestor "vartejuri" (vrtti) care alcatuiesc fluviul psiho-mental al omului. Cauza lor ontologica este, dcsigur, ignorania tYoga-Sutra, 1,8). Dar, spre deosebire de Samkhya, Yoga afirma ca pcntru a obtine clistrugerea total a a "starilor de constiinta" (cittavrttiv nu cste suficienta numai abolirea ignorantci metafizice. Deoarece, chiar daca "vmcjurile" actuale ar f nirnicite, allele le-ar lua locul nira intarzierc, rnereu altele care ar iesi din uriasele rezerve de latcnte ingropate in subconsticnt. Conceptul de vasarui, care desemneaza aceste laterite. este de 0 importania capitala in psihologia Yoga; in textul lui Patafijali, el are sensul de "senzalii subconstiente specifice". Obstacolele pe care accste forte sublirninale Ie ridica pe calea care duce la elibcrarc sunt de doua feluri: pc de 0 parte, vasanti alimenteaza neincetat fluviul psiho-mental, seria infinita de cittavrtti, pe de alta parte, prin chiar modalitatile lor specifice (sublirninala , .. germinala"), v£iswui sa se rnanifeste , sa se "actualizczc" sub forma actelor de constiinia. Astfel - chiar

S3

\

TEHNICI YOGA

TEHNICILE

--------

dad detine 0 practica indelungata si chiar dad a parclirs mai multe etape din intincrarul sau ascetic - yoginul risd sa fie deturnat prin invazia unui puternic fluviu de "vartejuri" psiho-rncntale generate de vd.mnu.

"VusllIui I~i au originea in mernoric", scrie Vyasa ( Y(lga-SIUra, IV, 9), subliniind astfcl caracterullor subliminal. Viata estc () continua descarcarc de vdsana, care se manifesta prin vrtti.ln tcrmcni de psihologie, existents umaria cstc 0 necontcnita acrualizarc a subconstientului. prin .cxpcrientc''. Yasana condiiioncaza caracterui specific al fiecarui individ, iar accasta conditionarc cstc conlorma atat cu ereditatea, cat si cu situatia karmica a individului. 1ntr-adevar, tot ceca ce defineste specificitatea nctransrnisibila a individului, precurn si structura instinctelor umane este prod us cie vasana, de subconsticnt. EI se transrnite fie intr-un mod "impersonal", de la 0 generatie la alta (prin Iimbaj, moravuri, civilizatie: transrnisiune ctnica si istorica), fie direct (prin transmigratie karmica; rcferitor la aceasta, trebuie sa arnintim ca potentialelc karmice se transmit prin interrnediul unui "corp anirnic", lingo; literal, "corp subtil"). 0 buna parte din experienta umaria sc datoreaza accstei mosteniri rasiale si intelectuale, aces tor forme de actiune ~i de gandire create prin jocul unor vdsami. Aceste forte subconstiente determina viata majoritatii oamenilor. Numai prin Yoga ele pot [j cunoscute, control ate si "arse".

Toate "stMile de constiinta" sunt .xlurcroase" tkleca), Modalitatea .xlureroasa'' a starilor de constiinta explica. de altfel, dinamismul lor frenetic; c ca ~i cum, prin aparitia lor Iulguranta , polimorfa, vibratila, "starile de constiinta" ar incerca sa-si cornpenseze .Jmpuruatea' tklicta se poate traduce si prin .. conditio pacatoasa, de pacat", "pangarire"), lipsa de .rcalitatc" Ilnlologica (dcoarccc, dupa cum am vazut. ele nu sunt decat manilcstarca provizorie a materiei cosmice), Viteza cu care "vflrtcjurilc"l~i iau locul unul altuia in "con~tiinla" unui profan este consol.uoarc. Soarta rnateriei estc continua transformare; iar dad accasta trunsIorrnarc fiha ragaz si fara odihna cstc .xlurcroasa" (/.;./('1'11). cu

perrnitc (ba chiar. exacerband durcrea, ea invita la accasta) icsirca din circuitul cosmic.

Caci ccea ce carctcrizcaza constinta urnana - precum si Cosmosul, in totalitatea lui - este tocmai circuitul ncintrcrupt care sc stabilestc intre difcritcle nivcluri bio-rncntalc. Faptele omului (karma), provocate de starile psiho-mcntalc (cittavrui) dau , intr-adevar, nastere , la randul lor, altor cittavrtti . Dar "starile de constiinta" sunt clc inselc rezultatc ale actualizarii latcntelor subliminale , ale acelor vdsami. Astfel, circuitul latentc-constiintaacte-Iatente etc. tvasana-vrtti-kurma-vasana etc.) este neintrerupt. Oat fiind ca ele sunt manifestari ale materiei cosmice tprakrtis, toatc aceste rnodalitati ale .substantci psihice" sunt reale, si, ca atare , nu ar putea fi nimicite in virtutea unui simplu act de cunoastere (asa cum, in exemplul clasic al filosofiei indiene, este .rlistrusa" iluzia de a te afla in Iata unui sarpe, atunci cand , privind mai indeaproape, iii dai seama ca ,,~arpele" nu era in realitate decat un bat). Combustia starilor sublirninale despre care vorbeste Yoga insearnna. de fapt , ca Sinele (purushai se desprinde de fluxul vietii psihice. in acest caz, energia rnentala care, fiind deterrninata de Jegea karmica si proiectata prin ignoranta. ocupa pana acum orizontul constiintei, intunecand-l. iese (si ea!) de pe orbita .Jndividuala" in intcriorul carcia se rnisca (asmita, personalitatc) si, lasara in voia ei, sc reintegreaza in cele din urrna In prakrti, In matricea prirnordiala. Eliberarca omului .elibereaza" In acelasi timp un fragment de rnatcric, pcrmitandu-i acesteia sa se reintoarca in unitatea prirnodiala din care a provcnit. Datorita tehnicii Yoga, .circuitul materiei psihice" ia sfar~it. Yn acest sens, putern afirma d1 yoginul contribuie direct si personal la starea de repaus a materiei, la abolirea eel putin a unui fragment din Cosmos. Vom vedea sensuI profund indian pe care II are aceasta colaborarc a yoginului la starea de repaus a materiei ~i la restaurarea unitatii primordiale.

Sa prccizarn ca. dupa Patafijali. intr-o constiinta plina de stari .xlureroase" (klir{a, "impure") nu pot exista ~i alte stari, fara sa fie "pure" taklicta). De altfel , chiar daca ar exista, ele nll s-ar putea

S4

S5

~"

TEHNICI YOGA

TEHNICJLE

manifesta, fiind blocatc de stari Ie kliita. lata cum cxpl ic: autori i tratatclor Yoga solidaritatea umanitatii In rau, In durcrc , ~i rczistenta pe care conditia umaria Insa~i 0 opune rncsajului rcnuniarii. Durcrea este un dat universal, dar sunt putini accia care au curajul renuniarii si puterea de a strabate pan a la capat itincrarul clibcrarii. deoarecc atat timp cat viata este dorninata de klicta, oricc virtute care Ie dcpascstc este imediat blocata, sortita csccului. Din acesta nostalgic pcntru starilc pure. izolate (aklicta, .purc:' nu In scns moral, ci rnetafizic) ia nastcrc dorinta de cunoastere , ~i prin cunoastcrc se rcvclcaza natura cxpericntei, iar klicta pot fi indcpiirtatc In unna unui proces cognitiv superior (viveka, discrirninarc metaIizica). Dupa cum vorn vedca in continuarc, rolul subconstientului (vlisami) este considerabil in psihologia ~i tehnica Yoga. intrucat el condiiioncaza nu numai exprienta acruala a omului, ci si prcdispozitiilc sale native, prccum si deciziile voluntare ce vor urma. Din accst moment, devine inutila incercarea de a modifica starilc de constiinta (cittavrtti), atat timp cat latentclc psiho-rnentale (vasami) nu au fest. la randul lor, control ate si stapanite. Daca vrcrn ca .xiistrugerea". .abolirca" acelor cittavrtti sa reuseasca, e absolut ncccsar ca circuitul subconstient-constiima sa fie intrerupt Este exact ceca ce incearca sa obtina Yoga prin folosirea unui ansamblu de tehnici care, toate, i~i propun sa anihileze fluxul psiho-mcntal si sa favorizeze "oprirea" acestuia.

Inaintc de a examina diferitele tehnici, sa mcntionarn, In trecere, profunzimea analizelor psihologice ale lui Patafijali ~i ale comentatorilor. Cu mult inaintca psihanaJizci, Yoga a ararat importanta rolului pe care il joaca subconsticntul. [ntr-adevar, ea vcdc obstacolul ceI mai serios pe care il arc de dcpasit yoginul in dinamismul propriu aJ inconsticntului. Si aceasta. din cauza ca latcntclc - ca si cum un straniu impuls le-ar Impinge catrc auto-cxtincric

- vor sa iasa la lumina, sa devina , actualizandu-sc. slari de CllJ1-

~tiinta. Rczisterua pe care subconsticntul () opunc oriciirui act de renuntare si de asccza, oricarui act care ar putea avca ca elect eliberarea Sinelui pare un scmn al fricii rcsimtite de subconsucut ,

Iie ~i numai la idcea ca rnasa de laterite ncmanilcstate Inca si-ar putea rata menirca, ar putea fi nimicita inainte de a fi avut timp sa se manileste si sa se actualizeze. Setea de actualizare manilestara de vlisami estc totusi strabatuta, de la un capat la altul, de setca de extinctie. de .repaus". pe care 0 constatam la toate nivelurile Cosmosului. Cu toate ca extinctia Iatentelor psiho-rnentale care dccurgc din actualizarea lor nu marchcaza dccat 0 schirnbare In rnodul de a Ii al Narurii, IlU e rnai puiin adevarat ca fiecare vasana . manifestata scparat ca "stare de constiinta", piere ca atare; dcsigur, aIte viisanu ii vor lua locul; insa. In ceca ce 0 privcstc pe ca, actualizandu-se, a incetat pur si sirnplu sa mai fie. lntensitatea circuitului bio-rnental provine tocmai din faptul ca .Jatentelc" si .Jorrnelc" tind mereu sa se anuleze ele inselc. Orice .aparitic" si orice .. disparirie" in orizontul vital, ca si in orizontul psiho-mental tradeaza, totusi, refuzul de sine insusi, setea de a inceta sa .fii ceca ce csti". Privite din aceasta perspectiva, orice "forma", orice .,apari!ie" si orice "stare" (oricare ar fi elc) care populeaza Universul sunt action ate de acelasi instinct de cliberarc care 11 anima pc om. Yntrcg Cosmosul rnanifesta acccasi tcndinta ca ~i omul de a se reintegra in Unitatea prirnordiala. Atunci cand anurnite forme ale buddhismului Mahayana vorbesc dcspre salvarea intrcgului Cosmos, ele se refera tocmai la aceasta reintegrare si la acest repaus final aJ .Jucrurilor", al .Jiintelor" si al .Jormclor".

Vorbeam ceva rnai inaintc despre ascmanarea care exista intre Yoga si psihanaliza. Intr-acevar, comparatia se poate sustine, desi cu cateva rezerve, toate, de altfel , in favoarea tehnicii Yoga. Spre dcosebire de psihanaliza, Yoga nu vcdc In inconsticnt numai libido-us, Ea seoate eu adcvarat la iveala circuitul care leaga constiinta ~i subconsticntul, ceca ce 0 deterrnina sa considcrc subconstientul ca rnatrice si, totodata. ca receptacul al tuturor faptelor , gesturilor si intcntiilor egotiste, adica dominate de "setca de rod" tphalatrshnav, de dorinta de auto-satisfactie , de saturare, de multiplicarc. Tot ceca ce vrea sa se rnanifeste, adica sa capctc .Jorma", sa-si arate "pllterea", sa-~i precizczc .Jndividualuatea'' vine din

56

57

TEHNICI YOGA

TEHNICILE

subconsticnt ~i se reintoarce In subconstient (datorita .,Insum£m!arilor" karrnice). Chiar daca aceasta tcndinta catrc .Jorrna" estc echivalenta, in fond, cu tcndinta de auto-cxtinciic pc care () au latentele (caci, asa cum afirrnam inainte , actualizarea latcntclor cstc, in acclasi tirnp, .xinuciderea' lor), nu e rnai puiin adcvarat ca, din punctul de vedere al spiritului pur tpurushai, accasta tendinta catre forma cste una egotista. Scopul vizat de ea cstc .rodul", aJtJel spus: un castig.

TOI spre deosebire de psihanaliza, Yoga considcra ca subconstientul poatc fi dominat, stapanit prin asccza, ~i chiar .xniccrit", prin intermediul tehnicilor de unificarc al starilor de constiinta, dcspre care vom cliscuta indata. Experienta psihologica si para-psihologica a Oricntului, In general, ~i cea oferita de Yoga, in special, Iiind incontestabil mai extinsa si mai organizata decat cxpcrienta pe care 0 au la baza tcoriile occidentale ale spiritului, probabil ca, si In aceasta privinta Yoga are drcptatc, oricat de paradoxal ar parea, subconstientul poate fi cunoscut , dorninat si cucerit.

4. TEHNICA YOGA

insele produsc de senzatii ~i de vLisand), profanul isi petrece ziua lasandu-se invadat de 0 infinitate de momente disparate si intr-un Icl exterioarc lui insusi. Sirnturile sau subconsticntul aduc ncincctat in constiinta obiecte care 0 domina ~i care 0 rnodifica, in Iunctie de forma si de intensitatca lor. AsocieriJe disperseaza constiinta , patirnilc 0 violenteza, .xctca de via\ii" 0 tradeaza. proicctand-o In a/arc]. Chiar si in cforturile sale intelectuale, omul cste pasiv; deoarece destinul gandirii profane (Iranate nu de ekagrata, ci numai de concentrarile ocazionale, kshiptavikshiptai consta in a fi gam/it de catrc obiectc. Sub aparcnta "ganuirij" sc ascunde, in rcalitate, un nux nedefinit si dezordonat, alirnentat de scnzatii, de cuvinte si de memorie. Cca dintai datorie a yoginului este sa gandeasca, adica sa nu se lase gandit. Din acest motiv, practica Yoga in cepe prin ekagrata, care blochcaza fluviul mental si constituie In acest fel un "bloc psihic", un continuum ferm si unitar. Exercitiul acestei ekagrata tinde sa le controleze pe ceJe doua generatoare ale Iluiditatii mentale: activitatea senzoriala (indriya) si cea a subconstientului isamskara). Controlul consta in capacitatea vointei de a interveni. si incii imcdiat, in Iunctionarea aces tor doua surse de "vartejuri" rncntale tcittavrtti). Un yogin poatc dobandi dupa voie, oricand doreste , discontinuitatea constiintei , cu ale cuvintc, el poate sa provoace oricand ~i oriunde concentrarea atcntiei sale intr-un "singur punct" ~i poate deveni insensibiI la orice alt stirnul senzorial ori mnemonic. Prin ekagrata se dobandcstc o vointa adevarata, adica puterea de a face sa reactionczc nestanjenit un important sector din activitatea bio-rncntala.

Este de la sine inteles ell. ekiigraui nu se poate dobandi decat prin practica a numcroase cxercitii si tehnici, in care fiziologia deline un rol fundamental. Ar fi cu ncputinta sa se ajunga la ekagrata daca, de exemplu, corpul s-ar ana intr-o pozitie obositoare, salt pur si simplu incornoda, sau daca respiratia ar fi dezordonata, aritmica. Din acest motiv , tehnica Yoga irnplica rnai multe categorii de practici fiziologice si de exercitii spiritualc (nurnitc anga, .rnernbrc") pc care trebuie sa Ie fi deprins dad vrem sa obtincrn

Punctul de pornire In meditatia Yoga este concentrarea asupra unui singur obiect, de orice natura, care poate fi un obicct Iizic (punctul dintre sprancene, varful nasului , un obiect luminos etc .), un gand [un adevar metafizic sau Dumnezeu (Ir va ru ) J. Accasta concentrare decisa si continua se nurnestc ekagrata ("Intr-un singur punct") si sc dobandeste prin dezintegrarea Iluxului psiho-rncntal tsarvarthata, atentie multi laterala, discontin ua ~i d i fU/a, Yoga-Sutra, III, II). Accasta cstc chiar definitia tehn iei i Yoga: yO~(l~l cittuvrttinirodhah tYogu-Sutra, 1,2).

Ekagrata, concentrarea Intr-un singur punct. arc ca rczultat imediat cenzura prornpta si lucida a tutu tor distragcrilor si H tuturor autornatismelor mentaJe care domina, ~i care, la drcpt vorhind , constituie constiinta profana. Abandonat In voia asoci.n irlor (clc

S8

S9

TEH leI YOGA

------- ------

TEHI [CILE

Ii

ekagran; si, In cclc di n urrna. conccntrarea suprema, sunuidhi. Aceste .mcmbre" ale Yoga pol fi considerate un g.rup de tchnici dar totodata si ctapc ale itinerarului ascetic ~i spiritual lu capatul caruia se ana elibcrarca dcfinitiva. Elc sunt: 1.i'nfranJrilc (yulI/a); 2. disciplinelc tniyamu): 3. atitudinile si pozitiile corpului (ci.IWW); 4. ritrnul rcspiratici ipranavamav; 5. c1ibcrarea activitatii scnzoriale de sub influcnia obiectelor cxtcrioare (prafylilllira): (). conccntrarca (dhlirwl£i); 7. mcditatia Yoga (dhytina); 8. samadhi (Yogll-Slifra. II. 29; cu accasta siura i'~i inccpe Patafijali cxpunerea dcsprc tehnica Yoga. care sc continua in cartea a HI-a).

Primele doua categorii de practici, yama ~i niyama, constituie, desigur. preliminariile inevitabilc ale oricarci asceze: prin urmarc, ele nu prezinta nici 0 particularitate specific yogina . ..1nfranarile" (yama) purifid.i de cateva plicate sanctionate de orice rnorala, dar pe care viata sociala Ie tolereaza. Or, aici, comandamentele morale nu mai pot fi incalcate - asa cum se intampla dupa toate aparcntclc, in viata civila - farl1 ca eel care se ana in cautarca cliberarii sa intampine un rise irnediut , ce decurge chiar din actiunca sa. Yn Yoga, orice grcscala i~i face irnedit vizibilc consccintele. Vyasa iYaga-Sutra, Il, 30) ne of era cateva cxplicatii , care nu sunt lipsite de interes, rcfcritoare la cele cinci .Jnfranari" tuhimsa . "sa nu ucizi", satya, "sa nu minti", asteya, "sa nu Iuri", brahrnacliarya, "abstinenla scxuala", apurigraha, .. sa nu fii avar") .. Ahimsa inscarnna sa nu provoci durerc nici unci crcaturi, in nici un lei si niciodata. Infranarile (yama) si disciplincle (niyama) care urmcaza i~i au radacina in ahimsa si lind sa 0 pcrlcctioneze ... Sinccritatca (satya) consta in acordul dintre yorba si gandul nostru cu lupta noastra. Yorba si gandul curespund celor vazutc, auzite ori dcdusc de noi. Rostim 0 yorba pentru a cornunica 0 cunoastcrc. PutCIl1 afirrna ca ne-arn folosit de ea pentru binele altuia si IlU pcnrru a-l prejudicia, numai dad yorba a Iost Inselatoarc, conluza uri stcrilii. Dad totusi se dovcdcstc ca ea a adus prejudicii creaturilor. lit: ~i nurnai pronuntata, rostita ca atarc (adica fara insclatoric. conluzic ori in mod steril). at unci ea nu cste adevarul: nu cstc til-I.':il till

pacat. .. Astfel. fiecarc trebuie sa gandea~ca Ioarte atent ~i numai apoi sa rosteasca adcvarul, peruru binelc tuturor fiintelor ... Sa furi (steya) lnscarnna sa-Ii lnsuscsti ilcgallucruri apartinand altcuiva. Abtincrea de la furl tasteya) consta in anihilarca dorintei de a Iura. Brahmacharya inseamna infranarca fortelor secrete (adica a fortei generatoare: brahmacharyum guptendriyasyopasthasya .IW?ly(lma~I)3. Abscnta avaritici taparigruhar inscarnna sa nu-u apropriezi lucruri straine . i estc 0 consecinia a intclcgcrii pe care 0 ai dcsprc pacarul de a tc atasa de lucruri. ~i dcsprc prejudiciul provocat prin acurnularca, conservarca sau distrugerea bunuri lor."

In paralel cu aceste infranari , yoginul trebuie sa practice si niyama, adica 0 serie de. "discipline" corporalc ~i psihice. "Curalenia, seninatatea (samtoshai, asceza (tapas), studiul mctafizicii Yoga si efortul de a face din Dumnezeu (/{:vara) ratiunca tuturor actiunilor tale, toate aces tea alcaruiesc disciplinele" tYoga-Sutra, II, 32). Curatenia (rauca) inseamna purificarea interioara a organelor; astfel, resturile alimentare si toxincle sunt imcdiat eliminate (ceca ce se obtine printr-o serie de "purgalii" artificialc , asupra carora insista indeosebi Hathayoga; Yoga se ocupa aproape exclusiv de fiziologic ~i de fiziologia subtila), Vyasa prccizcaza dl aceasta rauca implies si indepartarea irnpuritatilor spiritului. Definitia scninala~ii tsamtosha) ar fi "abscnla dorintei de a amplifica nccesiHilile existentei" ... Asccza (tapas) consta in a indura contrariile, cum ar fi, de exernplu, dorinta de a rnanca si dorinta de a bea; cald ~i frig; dorinta de a ramftne in picioare si cea de a e aseza; absenta cuvintelor tkasthu mauna) ~i abscnta rnirnicii care ar putea descoperi vedcrii sentirncntul sau giindurile (£ikara mauna); Vachaspati Micra subliniaza dl .absenta indiciilor faciaJe prin care sc tradeaza secretul intirn al spiritului constituic controJul de sine. asa incat giindul nu rnai este transrnis la intamplarc si oricui"). Studiul insearnna cunoasterea stiintelor referitoarc a eliberarea de existenra (mohha) sau repetarea silabci OM4 ctc." (Vyasa, Yoga-Slitra.ll. 32).

Evident. chiar si pe durata cxcrcitiilor (care sunt mai dcgraba de ordin moral si , in ansarnblu, fadi 0 structura yogina) apar

60

61

TEHNICI YOGA

TEIINICII.E

dificultati , produse In eea mai marc parte de subconsticnt. Dintre to ale obstacolele intalnitc pc durata concentarii , tulburarca provocata de indoiala cstc cea mai periculoasa. Pentru a 0 dcpasi, Patafijali recornanda inducerea gandului contrar: .. pcnrru (a evita sau pentru a Indeparta) tulburarca provocata de Indoiala. instaurarea contrariilor" (II. 33: vitarkubadhana pratipakshubhavanam . Unii traducatori intclcg prin vitarka "ganduri vinovate" si traduc "pentru a evita tulburarca provocata de gfmdurilc vinovatc". De Iapt , vitarka insearnna .Jndoiala, inccrtitudinc", iar Pataiijali se rcfcra, desigur, la .Jspitirca prin indoiala" pe care 0 cunosc ~i 0 combat toate tratatcle de asccza). fn comentariul sau, Vyasa sugcrcaza cateva ganduri care trebuie aetuaJizate ~i fructificate in clipa incertitudinii. Yn surra urmatoare (II, 34), Patafijali explica natura acestor .Jndoieli" sau .. vicii". Este interesant sa obscrvam ca din acest moment lupta yoginului impotriva oricaruia dintre .. obstacole" capata un caraeter magic. Oricc ispita pe care cl 0 invinge echivaleaza cu 0 forta pe care si-o insuseste in accst mod. Desigur, asemenea forte nu sunt morale; sunt forte magice. "Sa renunii la 0 ispita nu inscamna numai sa te puri fici, In sensul ncgativ al acestui cuvant. ci sa obtii lin castig real. pozitiv: prin aeeasta, yoginul i~i extinde puterea asupra a ceca ce la inccput faeuse obiectul unci rcnuntari. Mai muIt ehiar, el reusestc sa stapaneasca nu numai obiectelc la care renuntasc, ei ~i 0 fOl\a magica infinit mai pretioasa dccat toate obiectclc ca atare . De cxcmplu, eel care practica infranarea asteya (sa nu furi) .vcdc apropiindu-se de el toate giuvacrurilc" iYoga-Siara, II, 37). Yom avca ocazia 'a rcvcnim asupra acestei .Jortc rnagice" tsiddhi) pc cure \) obiinc yoginul prin disciplina sa. EI cstc , desigur, indcmnat sa rcnuntc chiar ~i la accasta .putcrc rnagica", tot asa cum a renuntat la pasiunile orncncsti , in schimbul carora i-a Iost acordata accastfi putcrc. Estc rcrnarcabila conccptia despre acest echilibru , aproapc tizic. intrc rcnuntare ~i roadclc magice ale renuntarii

5. POZITllLE ~l DISCIPLINA RESPIRATIEI

~I

Tchnica Yoga propriu-zisa nu incepc dedit de la eel de-al treilea .rnernbru din Yoga" (yag(inga). Accst aJ treilca .rncrnbru" cste asana, cuvant care desernneaza postura yogina bine cunoscuta, ~i pc care Yoga-Sutra (II, 46) 0 defineste dupa cum urrncaza: sthirasukham, "slabil ~i placut". Dcserierea acestci asanu figureaza in numcroasc tratate de Hathayoga; in tratatul lui Patafijali, aceasta deserierc este numai schitata, pcntru ca asuna sc i'nva!a de la un guru (si nu prin mijlocirea unei descrieri). Important e tc faptul ea asana confcra eorpului 0 stabilitate rigida si, In acelasi timp, reduce la minimum cfortul fizic. 1n aeest fcl cste evitata iritanta senzatie de oboseala, de -enervare a anurnitor parti ale corpului, sunt reglate procese Iiziologice ~i i se permitc atcntiei sa se ocupe cxclusiv de partea fluida a constiintei. La inccput, asana este incomoda ~i chiar insuportabila. Dar, dupa un oarecare antrenament, cfortul de a rncntine corpul in aceeasi pozitie devine minim. Or, acest fapt are 0 deosebita irnportanta, efortul trcbuie sa dispara, pozitia meditativa trebuie sa devina fireasca; nurnai astfcl ea Iaciliteaza concentrarea. .Postura devine desavar~ita atunci cand efortul de a 0 reaJiza dispare, asa incat sa nu mai cxiste rniscari in corp. Desavarsirea este atinsa, de asemenea, atunci cand spiritul se transforma in infinit (anantasamapauibhyami, adica atunci cand i~i face din ideea de infinit propriul sau continut" (Vyasa, Yoga-Sutra, II, 47). lar Vachaspati, comentand intcrpretarca data de Vyasa, noteaza: "Cel ee practica asana va trebui sa dcpuna un elort care consta in suprimarea eforturilor corpora le Iiresti. AltfcJ, postura ascetica despre care este yorba nu va putea fi realizata". 1n ceea ce priveste "spiritul transformat In infinit", aeeasta insearnna 0 suspcndarc totala a atentici fata de prczcnta propriului trup.

Asana este una dintre tehnicile caracteristicc ale ascezei indiene.O regasirn In Upanishade si chiar in literatura vcdica, dar aJuzii.le referitoarc la ca sunt mai numeroasc in Epoee si In Purane. Evident.In literatura Hathayoga, aceste asana joaca un rol din ce

62

63

TEHNICI YOC,A

TEIINICILE

In ce mai important; tratatul Gheranda-Sumhita dcxcric trcizcci si doua de tipuri de asarui, lata cum sc obune , de cxcrnplu , una dintre eele mai usoare ~i mai comune pozitii meditative, padmasana: .Asezati pieiorul drcpt peste pulpa pieiorului stang ~i invcrs, piciorul stang peste pulpa piciorului drept; incrucisati-va mainile la spate si apucati eu ele calcaiclc pieioarelor (mana drcapta pe calcaiul drept ~i mana stanga pe calcaiul stang). Apasat] barbia in piept si fixaii-va privirea pe varful nasului" (Gneronda-Sumhita, II, 8). Gasim ascmenea listc si descrieri despre asunu in majoritatea tratatelor tantriec si hathayogiee (vezi nota B, de la sfarsitul volumului). Scopul aeestor pozitii de rneditatie este mercu acclasi: .Jncctarca totala, anularca tulburarii provocate de contrarii" (Yoga-Sutra, II, 48).ln aecst Icl, se obtine 0 anurnita .rieutralitate" a simt uri lor: constiinta nu mai estc tulburata de "prezenla trupului". Se ajunge la prima etapa a caii ee duee la izolarea constiintei; puntilc care ar perrnite comunicarea cu activitatea senzoriala incep sa dispara.

A.mna marcheaza in mod clar transcenderca conditiei umane.

Dad aceasta "oprire", accasta invulnerabilitate in raport cu eontrariile , cu lumea exterioara, rcprezinta 0 rcgresie catre conditia vegetal a sau 0 transccndere catrc arhetipul divin, iata, Iorrnulara ideografic, 0 problema pe care 0 vom analiza rnai tar7.iu, daca vrem sa 0 facem in mod profitabil. Pentru moment, sa nc rnultumim a observa ca ti.wna este primul pas eoncret Iacut in vedcrea abolirii modalitatilor de existenta specific umane. Este sigur ca pozitia trupului - imobil , hieratic - imita, in oricc caz , () alta conditio decal pe aeeea a conditici umane: yoginul in starca asanu poatc f omologat unei plante sau unei statui divine: In nici lin caz el nu ar putea fi ornologat ornului, pur .i sirnplu. care, prin dcfinitic, cste mobil, agitat, aritrnic. La nivclul "corpului", asuna cstc o ekagruui, 0 concentrare intr-un singur punct: corpul cstc .Jncordar', "concentrat" intr-o singura pozitic. Dupa cum ekagrat« pune capat flucruatici si dispersiei "stari lor de constiirua", tot asa «sana punc capat mobilitatii si disponibilitatii trupului. rcducand

infinitatea de pozitii posibilc ale omului la una singura , 0 postura arhetipala, iconografica. Yom vedea indata ca tcndinta catre "unifiearc" si catrc .Jotalizare" este specifica tuturor tehnicilor Yoga. Sensu I profund aJ acestor "unificari" ni se va dezvalui ceva mai tarziu. Dar scopullor imediat este inca de pe acum mai mult dedit evident, ~i acest scop este abolirea (sau dcpasirea) conditici umane, care rezulta din rcfuzul de a te conforma celor rnai elementare inclinatii omcnesti. Refuzul de a tc misca (asana), de a te lasa prada fluviului irnpetuos al starilor de constiinta (ekagrata) va continua printr-o serie lmrcaga de "refuzuri", foarte variate.

eel mai important, si, in orice caz, eel mai specific yogin dintre aceste diferite refuzuri este disciplina respiratici tpranayama), altfel spus, .refuzul" de a respira ca majoritatea oamenilor, adica intr-un fel aritrnic. lata cum defineste Patafijali acest refuz: .Pranayama cste oprirea miscarilor inspiratorii ~i expiratorii si se obtine dupa ce a fost realizata asano" (Yoga-Sutra, II, 49). Patafijali vorbeste despre "oprire", despre suspendarea rcspiratiei; cu to ate acestea, praruiyama inccpc prin ritmarea dit mai lent Cll putinta a respiratiei; acesta este scopul sau initial. Exista un numar foarte mare de texte pc tema acestei tehnici ascetice indienc: dar rnajoritatea nu fac decat sa rcpctc formulele traditionale. Desi pranayama cste un cxcrcitiu Yoga specific si de marc importanta, Patafijali nu-i consacra dedit trei sutra. EI este preocupat in primul rand de practicile ascetice; gasim detalii tehnice in comentariilc lui Vyasa, Bhoja si ale lui Vachaspati Micra, dar indcosebi in tratatelc hathayogice.

o aluzie Iacuta de Bhoja (Yoga-Siara, I, 34) ne dezvaluic sensu I profund al acestci pranuyama: .Toatc functiile organelor fiind precedate de eea a respiratiei - cxista intotdeauna 0 legatura intrc respiratie si constiinta In funciiile lor - atunci cand toatc functiile organelor sunt suspendatc , rcspiratia realizeaza concentrarea constiintei asupra unui singur obiect". Mi sc pare irnportanta aceasta afirrnatie conform careia "exisla intotdeauna 0 legatura intre respirutic si starilc rncntalc". Este Yorba, in acest caz, despre

64

65

no

fJ7

TEHl 1('1 YOGA

TEH ICILE

" till I I v.uic care dcpaseste simpla inrcgistrarc a Iaptului brut. cum II II. Ill' cxcrnplu. accla di respiratia unui om Iurios cstc agitata, 1IIIIIIIp T rcspiratia celui care sc conccntrca/a (chiar dad () Iacc '" 111'111 provizoriu ~i fara nici un scop spcclic yogin) cste ritrnata

11111 1IIIllta de la sine etc. Rclatia care uncste ritrnul rcspiratici cu I III II !I\' constiinta la care se rclcra Bhoja ~i care a Iost fara indoI d,l III!, 'I vatu ~i cxpcrirncntata de catrc yogini Inca din cclc mai \11111 ruupuri, a servit drcpt instrument tic .unificarc" a constiintci. 1111111\ .ircu" dcsprc care cste vorba aici t rcbuic sa ric intclcasa In

I !I',lIll .'1, ritrnandu-si rcspiraiia ~i incctin ind-o progrcsiv, yoginul 1'",11i .. p;itruntle", adica poatc cxpcrimc nta , ba chiar In dcplina 1111 nlu.n " anumitc stan de constiinta care, In stare de veghc. ii sunt ,11.1111 vrbilc , ~i indcoscbi starilc tic con~tiinla caractcristicc som- 11111111' lntr-adcvar , cste igur ca ritmul respirator al unui 0111 care ,1",11 III\' cstc mai lent dccat al cclui In stare de vcghc. Rcalizand, 1'"11 '"I II IC/.WI ma , acest ritrn specific somnului. yoginul poatc pa- 111I1Id\ .. ,tarile de constiinta" specficc sornnului, lara ca pcntru 1\, .1,1.1 ~a rcnunic la luciditatca sa.

I ',lIlolol!ia indiana cunoaste patru modalitati ale constiinic: (in doll,' Ill' .. xturca" enstatica): constiinia diurna. cca a sornnului cu '1'01, \ ,." " sornnului rara vise si .. constiinta catalcptic.i". Ficcare 1111111 .iccstc modalitati de constiinta estc In legatura cu lIll ritrn " ·')lIl.ltor specific. Prin pranayama, adica prcl ungind di 11 CC ill cc 111111 mult cxpiraiia si inspiratia (scopul accstci prnctici Iiind de a I.h.1 ':1 tread intre cele doua rnorncntc ale rcspir.uici un interval I, tlillP L'ill mai lung cu putinta). yogin ul poatc piitrundc toatc IIllId,t1llalilc constiintci. Dupa parcrca oarncnilor obisnuur , intre "I 1\ modalitati diverse cxista 0 discont inuitutc: astlcl , ucccrca I, I., vt.irca de veghc la cca de somn sc [ace 111 mod mconxucnt.

111'111111 trcbuic sa-~i pastrezc continuitutca conxtiintc}. "tlll.1 ~a "llllIIlda, [crrn si lucid, In Iiccarc din accste ,.~t;iri .. I'.

I )/lr cxpcrimcntarca celor patru rnodulit.iu ale C()I1\11I11!l'l - 11111,1 lc corcspunde in mod Iircsc un anumit ritm rcxpu.uo: -, ,I .. , unificarea .x.onstiintci" (ca rezultat al Iaptului L.I )"I"llul

suprima discontinuitateu dintre cclc patru modalitiiti) nu pot fi obtinute de cat dupa 0 practica indclungata. Scopul irncdiat al unci (Jf"lI'.1L/WIf1W cstc mai modest. Prin accst cxcrcitiu este dobandita, mai Intai, 0 .constiinta continua", singura care (poate) face posibila meditatia yoginit In general. respiratia ornului profan este aritmica, ca varia:la fie in functic de tcnsiunca mcntala. fie In functic tic circurnstantclc cxtcrioarc. Accasta aritmicitatc produce () fluiditatc psihica pcriculoasa si, In consccinul, instabilitatca si dispcrsia atcn[ici . Prin cfort , omul poatc dcvcni atcnt. lnsa pcntru Yoga, cfortul cstc 0 .x xtcriorivarc". Rcspiraiia trcbuic sa fie ritmata, dad nu pcntru a fi cu totul "uilatii", eel putin pana-Illr-atat Inca! sa nu ne incornodczc prin discontinuitatca ei. Prin pr(II.uiycima SC inccarca. a adar , suprirnarca cfortului respirator; ritrnarca rcspiratici trebuic sa dcvinit ccva atfit de mccanic , incal yoginul sa 0 poata uita.

Prin pranavama, yoginul inccarca sa cunoasca nemijloeit si imcdiat pulsatia proprici victi, cncrgia organica elibcrata de inspirare ~i cxpirarc. Pranayama, am spunc noi , cstc 0 atcntic dirijata, oricntata asupra victii organ ice, 0 cunoastcrc prin actiunc, 0 intrare calma ~i lucida In c cnia Insa~i a victii. Yoga Ie rccomanda crcdinciosilor sill sa traiasca, iar nu sa sc las c prada ispitclor victii, Activitatilc scnzorialc II stapancsc pc om, II altcrcaza si iI descornpun. Conccntrarca asupra accstci Iunctii vitale can; cstc rcspiratia arc drcpt elect. in prirncle zilc tic practica. () incxprirnabila scnzatic tic armonic, () plcnitudine ritrnica, mclodica, 0 nivclarc a tuturor aspcritatilor fiziologice. Apoi, ca face sensibil un sentiment obscur de prczcnta In trup, 0 constiinta calma a propriei marctii. Evident, accstca sunt dale simple, accesibilc tuturor, vcrificatc tic catrc lo\i cci care cxpcrimcntcaza accasta disciplina prclirninara a rcspiratici. Theodor Stchcrbatzky (Nirvana, p. 15, nota 2) arnintca ca. uupa parcrca lui O. Rosenberg, care inccrcasc catcva exercitii Yoga, Intr-o rnanastirc japoncza, am putca compara accasta agrcabila senzatic eu .rnuzica, indcoscbi atunci cand ea cstc cxecutata chiar tic catrc eel in cauza".

TEl-! net YOGA

TEll 'ICILE

6. "CONCENTRAREA"

distragcri, de automatisme si de mcmorie; el este "concenlIal", .,uni Iicat". Accasta rctragere in afara Cosmosului cstc insotita de o adancirc In sine ale carei progrese sunt solidare cu cele aJe retragcrii. Yoginul se intoarce in sine, sc ia in posesie pe sine, ca sa spunem asa, sc inconjoara de .Jortificatii" din cc in ce mai solide, pentru a sc apara de 0 invazie din afara, cu alte cuvinte , el devine invulnerabil.

Este de la sine intclcs ca 0 asemenca concentrate. expcrimentata la toatc nivelurile (asana. pruruiyamu, ekagrata), este insotita de 0 atentie sporita In ceca cc privcs te propria viata organica. Felul in care un yogin i~i sirntc corpul pc durata exercitiului este cu totul altul decat simte un prolan. Stabilitatea trupului, incetinirea ritmului respirator, ingustarea campului constiintei pana la a-I face sa coincida eu un punet. ea si rczonanta pc care 0 are din aeest motiv , pana si eea rnai slaba pulsatie a vietii interioare , toate sunt de natura a-I face pc yogin asirnilabil unei plante. De altfel, aceasta omologare nu ar impliea niei 0 determinare pciorativa nici ehiar daca ea ar corespunde realitatii. Pentru constiinta indiana, modaIitatca vegetal a nu insearnna 0 saracirc, ci, dirnpotriva, 0 imbogatire a vietii. in mitologia puranica, preeum si In iconografie , rizomul si Iotusul devin simboluri ale man i Iestari lor cosmice. Ele sirnbolizeaza creatia printr-un lotus care plutcste desupra apclor primordiale. Vegetatia inseamna intotdcauna prea-plinul, fertilitatca, rodirea tuturor germcnilor. in ceca ce priveste pietura indiana (cea de la Ajanta, de excmplu), beatitudinea personajelor devine manifests prin gesturile lente, unduitoare, asemenea Iianelor aevalice; ai chiar impresia ca prin venelc accstor figuri mitiee nu curge sangc, ci seva vegetala.

A priori, asadar, accasta omologare a yoginuJui in stare de concentrarc eu 0 plants nu e te eu totul ncvcrosirnila. Nostalgia pe care 0 traieste indianul atunci cand viscaza la eircuitul inchis si continuu al vietii organice - circuit din care lipsesc si asperitatile, si momentele explozivc (altfcI spus, asa cum se realizeaza ella un nivcl vcgctativ al vietii) - e tc un Iapt real. Totusi, nu crcdem

I;

Ritmul respiratiei se obtine printr-o arrnonizurc a cclor trei .momentc": inspiratia ipuruka), expiratia irecaku) ~i rctinerea aerului tkumbhakai. Accstc trci momente trebuic sa OCllPC, fiecare, o durata egala. Prin excrcitiu, prin practica, yogi nul ajungc sa Ie prclungeasca destul de mult, pentru ca. dupa cum dcclara Patafijali, scopul aeestci pranayama este 0 suspendare a respi ratiei pe 0 durata dit mai lunga, la care sc ajungc prin incctinirca progrcsiva a ritrnului.

Durata rcspiratiei arc ea unitate de masura matraprumana, In confonnitate eu Skanda Purana , un matrd este cgal eu tirnpul necesar unei respirari. Yoga-cintamani prccizcaza ca accasta respirare sc refera Ia cea a somnului, care este egala cu 2 1/2 pala (un pula dcsemna durata unei clipiri din ochi). Tn practica pranayama, matrapramana serveste drepl unitate de masura, si insearnna incetinirea progresiva a fiecarui .momcnt'' al respiratiei, pana cand se ajungc de la unu la douazcci si patru de matra . Yoginul mascara aceste matra, fie repetand in minte silaba mistica (1m, de care ori este necesar, fie rniscand, rand pe rand, degctclc mainii stangi. (Dcsprc tehnieile respiratorii in taoism, la esihasti si in mistiea islarnica, vezi nota C, dc la sfarsitul volumuIui.)

Asana. pranayama si ekagraui au reusit sa suspcndc - fic si nurnai pe durata lirnitata a cxcrcitiului rcspcctiv - conditia umana. Nerniscat , ritrnandu-si rcspiratia, fixfindu-si privirca si atcntia asupra unui singur punct, yoginul depascstc In mod concret, experimental, modalitatca profana a cxistcntci. EI inccpc sa dcvina autonom In raport eu Cosrnosul; tcnsiunilc cxtcrioarc 1l1l-1 mai tulbura (intr-devar, depasind "contrariilc". cl cstc inscnsihil at at la Irig, cat si Ia caldura, la lumina. cat si la inruneric ctc.); aciivitatea senzoriala nu-I mai proiecteaza In afara, catre obiectelc simturilor; Iluxul psiho-mental nu mai este nici constrans. nici dirij:u de

f>9

TEI-IN1CI YOGA

TEHNICILE

---------

ca abolirea, prin nerniscare. a conditici umane, ritmul impus respiratiei , eoneentrarea intr-un singur punct au drcpt scop ultim acest pas in urrna pe care l-ar intruchipa integrarea in modal itatea vegetala a vietii. Tot ceca cc se urmarcstc in Yoga-Sutra lui Patafijali , ~i mai ales tot ee s-ar putea urmari In celelalte spccii , "baroce", ale Yoga, infirma In mod cert 0 asemcnea ipoteza. Considerarn eli simctriilc vegetaJe pe care Ie regasim in postura, rcspiratia si concentrarea yogina pot fi pc deplin explicate prin simbolismul arhaic al "rena~terii" (pastrat In India, In toata coercnta sa originara). Morfologic, s-ar putea omologa asana si prtinavama "respira~iei ernbrionare", aLat de populara in taoism, ~i anumitor cerernonii de initiere ~i regenerare care au loe intr-un spatiu inchis, simbol aJ matricei. Nu este aici locul sa insistam mai indelung asupra aeestei eeremonii; este sigur Insll ea ele presupun, toate, proiectarea magics a practicantului intr-un timp auroraJ.lncipit vita nova (si intreaga regenerare este 0 .noua nasterc") nu este cu putinta de cat daca timpul scurs este abolit, ea si .Jstoria", dad momentul actual coincide cu momentul mitic al inceputurilor, eel al Creatiei lumilor, al cosmogoniei. tn acest sens, pozitia corpului si "respiralia ernbrionara"? a yoginului, desi urmarcsc (eel putin In Yoga-Sutra, dar si in alte fonne de Yoga) un cu totul alt tel, pot fi considerate rnodalitaii ontologice embrionare, vegetative.

Pe de alta parte, asana ~i ekagraui irnita un arhetip divin, pozitia yogina are 0 valoare religioasa in sine. Este adcvarat di yoginul nu imita .gesturile" ~i nici "pasiunile" divinitatii - si nu lara motiv! Intrucat ace I Dumnezeu din Yoga-Sutra, livara, estc spirit absolut, care nu numai di nu a creat lumea, dar nici macar nu intervine, nici direct, nici indirect, in istorie. Prin urmarc , ceca cc imita yogi nul - care nu irnita gesturi - este mai degraba modulitatea de a fi specifics acestui spirit pur, absolut. Transccndcrca conditiei umane, .eliberarea". dcsavarsita autonomic a lui purusha - roate i~i ailii modelul arhetipal in Icvara. Renuntarca la condiua urnana, adica practica Yoga, are 0 valoare religioasa, in sensu! d yoginul imitii modul de a f al lui 'para: nemiscare , conccntrarc asupra

propriului Sine. In alte specii de Yoga, asana si ekagrata pot dobandi. desigur, valcntc rcligioase, prin simplul Iapt ca yogi nul devine, datorita lor, 0 statuie vie, care imitii astfel modelul iconografic.

Ritmarca si , In ultima instanta, suspcndarea respiratiei , Iaciliteaza in mare rnasura concentrarea (dhdraf)£i). Dcoarece , ne spune Patafijali (Yoga-Sutra, II, 52,53), datorita pranayama valul tenebrelor se dcstrama, iar intelectul devine capabil tyogyato) de concentrare (dharan«, 11,53) yoginul poate eontrola calitatea concentrarii sale prin pratyahara (termen tradus, in general, prin "retragerc" a simturilor , sau "abstragere", dar pe care preferam sa-l traducem prin .Jacultatea de a elibcra activitatea senzoriala de sub influenta obiectelor exterioare"). Patafijali II explica astfel: "pratY(lhilra este facultatea prin care intelectul (citta) poseda senzatiile, Ie domina, ca si cum contactul ar fi real" (II, 54).

Corncntand aceasta sutra, Bhoja considers ca simturile , In loc sa se orienteze catre obiect , "raman in ele insele" isvarupamatra svusthanam). Desi simturile nu se mai indreapta catre obiectele exterioare, ~i chiar daca activitatea lor inceteaza. intelectul icitta) nu-si pierde , din aceasta cauza, proprietatea de a avea reprezentari senzoriaJe. Atunci cand ciua doreste sa cunoasca un obiect exterior. el nu se foloseste de 0 activitate scnzoriala: el poate cunoaste acest obiect prin puterile de care dispune. Fiind obtinuta direct prin conternplatie, aceasta .. cunoastere" estc, din punct de vedere yogin, mai reala decat cunoasterea obisnuita. .Arunci. scrie Vyasa, intelepciunea (prajiia) yoginului cunoaste toate lucrurile asa cum sunt ele (Yoga bhashya, Il. 45).

Accasta retragere a activitatii senzoriaJe de sub influenta obiectelor exterioare tprutyaharu) este etapa ultima a ascczei psiho-fiziologice. De acum inainte. yoginul nu va mai f '"distras" sau "tulburat" de simturi, de activitatca senzoriala, de memorie etc. Orice activitatc este suspendata. Fiind masa psihica ce pune In ordine ~i clarifica senzatiile vcnitc din afara, citta poate servi drepl oglinda penlru obiccte , [ara ca simturilc sa se interpuna intrc el ~i acest obiect. Profanul cste incapabil sa dobandcasca accasta

70

71

TEHNICI YOGA

---

TEHNICILE

libcrtate, deoarccc spiritul sau, In loe sa lie stabil, cstc, dimpotriva, constrans, violentat nira incctarc de activitatca simrurilor , de subconstient ~i de .xlorinta de a trai". Rcalizand ciua vrtti nirodhah (adica suprimarca starilor psiho-rnentalc), cilia rarnanc In cl insusi tsvarupamatrav. .Autonornia" intclcctului nu antrcncaza insa suprimarea .Jcnomenelor". DC5i rarnanc dctasat de fcnornene, yogi nul continua sa Ie contemplc. In loc sa cunoasca prin intcrrnediul formclor (n1pa) si al starilor mentalc tcittuvntiv. asa cum Iacuse pana atunci , yoginul contcrnpla direct esenta (tauvai tuturor obiectelur.

Autonomia fap. de stimulii lumii extcrioare si faFt de dinamismul subconstientului, autonomic pe care yoginul 0 obtinc prin pratyahara, ii permitc acestuia sa expcrimentezc 0 tripla tehnica, pe care textele 0 numesc samyama, Termenul desemncaza ultimele etape aJe rneditatiei yogine, pe ultirnele trei .mcmbre" Yoga tyoganga), respcct.iv: concentrarea tdharana), .meditatia'' propriu-zisa (dlzycina) si "staza" (samadhiy. Aceste cxcrcitii spirituale nu sunt posibile dccat dupa ce toate celelalte cxercitii Iiziologice au fost repctate pana cand yogi nul a ajuns sa-si stapancasca perfect corpul , subconsticntul ~i Iluxul psiho-mcntal. Numim "subtile" acestc cxercitii, pcntru a arata lirnpcde ca ele nu implicit nici 0 noua tehnica Iiziologica. Ele se asearnana pana-ntr-atat incat - abordand unul dintre ele (concentrarca, sa spuncm) - yoginul nu sc poate rncntine decat cu greu la nivelul acesta, ~i i sc Illtampla chiar sa alunecc, fara voia lui, In .rneditauc" au In .cn-staza". lata rnotivul pentru care cele trei cxercitii Yoga sunt dcscrnnate printr-un nume comun: samyama (Vachaspati Micra, Vnls(/. III. I).

"Concentrarca" tdharuna), de la radacina dhr . ,.(1 line legat strans", este de rapt 0 ekagratu, 0 .Jixarc intr-un singur punct", dar al carci continut cste strict notional, Altfcl spus, dluirun« - si prin aceasta ea se deoscbcste de ekagrata, al carei unie scop este oprirea Iluxului psiho-rnental ~i fixarea intr-un singur punet"dharuna rcalizeaza accasta .Jixarc'' In scopul de a lntclrg«. lata definitia pe care i-o da Patafijali: .Jixarea gandini intr-uu singur punct" idecabandhaccinasya dharana; Yoga-Sutru. Ill. I ). Vyasa

precizeaza ca aceasta concentrare se face de obicci asupra .xcntrului ornhilicului , In lotusul inimii , In lumina capului (expresie curcnta In Iiziologia rnistica indiana), asupra varfului nasului, a paJatului sau a oricarui alt loc si obiect exterior. Vijiianabhikshu Ii propune yoginului conccntrarea asupra unui obiect spiritual, si In primul rand asupra propriului sau purusha, Aile texte largesc mull mai mult posibilitatile Iixarii gandirii intr-un singur punct: ele dcscrnncaza drcpt puncte susccptibile pentru fixarea gandirii fie 0 "artera" isushumnar, fie un zeu (Indra, Prajapati , Hiranyagarbha). Mcditatia tdhyana) asupra obiectului pe care-l avem in vedere este insa intotdeauna prcgatita printr-o astlel de fixarc a gandirii tdhararui), lata cum defineste Patafijali dhyana: .Lln curent de gandire un"ificata" (Yoga-Sutra, 111,2), iar Vyasa adauga la aceasta dcfinitie urmatoarea glosa: .Conunuum al cfortului mental (pratyay(uyaikatcinatu) In vederea asirnilarii obicctului meditatici, liber de orice efort" de a asimila alte obiecte (pratyayunataref)uparumrishto)" .

Este inutil sa precizarn ca .mcditatia" yogina este eu totul diferita de rneditatia profana. Yn primul rand, intr-o expericnta psiho-rnentala normala, n.ici un "continuum" mentaJ nu poate dobandi densitatea si puritatea pe care ne permit sa Ie atingem procedeele yogine. In al doilea rand, mediratia profana se opreste fie asupra formei cxtcrioare a obicctelor la care rneditcaza, fie asupra valorii accstora, In timp ee dhyana permite "patrunderea" obicetelor ~i .asimilarea lor rnagica". lata, de cxcrnplu, rncditatia yogina asupra .Jocului" (care incepe prin concentrare , dharana, asupra catorva carbuni incinsi ce se ana In Iata yoginului): nu numai cil. ea Ii dczvaluic yoginului fenomenul combustiei ~i scnsul lui profund , ci, in plus, Ii perm.ite: I. sa identifice proeesul fizico-chirnic ce are loc In jaratic cu procesul de combustie din interiorul corpului ornenesc: 2. sa identifice acest joe cu focul solar etc.; 3. sa unifice continuturile tuturor acestor focuri, pentru a obtine 0 viziune asupra existentei, conceputa ca .Joc"; 4. sa patrunda in interiorul acestui proccs cosmic. fie pana la nivelul astral (Soarele), fie, in

72

7)

TEH ICI YOGA

,------

sfar~it. pana la nivelul infinitczirnal ("grauntele de foe"): 5. sa reduca toate acestc nivcluri la 0 modalitate comuns tuturor. respectiv prakrti in calitate de "joe"; 6. sa "st1ipancasca" Iocul interior prin pranayama, prin suspendarea rcspiratici (rcspiratia = foe vital); 7. in fine, sa exinda, printr-o noua "patrundere", aceasta .. stapanire: pana la cea a jaraticului insusi pe care II arc atunci in Iata ochilor (caci , dad! procesul combustiei cstc absolut identic, de la un capat la altul al Universului, orice stapanire partiala a acestui proces asigura, cu certitudine, "sHipanirea" sa totala) etc.

Prin aceasta descriere, de altfcl destul de aproxirnativa, a catorva cxercitii care au 0 legatura cu .mcditaiia asupra Iocului", nu avem prctcntia ca dezvaluim dhyana in mccanismul ei: ne-am limitat la a prezenta catcva aspccic ale acesteia. De altfel , exercitiilc care ii sunt specificc - ~i nu e nimic de mirare in asta - raman indescriplibile. Actul "patrunderii" in "esenla Iocului" este deosebit de greu de explicat: el nu trebuie conceput nici in Iorrnele irnaginatici poetice , nici In acelea ale unci intuitii bergsoniene. "Meditalia" yogina se dcosebeste net de aceste doua clan uri ira-' tionalc, prin coerenta ei , prin siarea de luciditatc care 0 orienteaza in pcrmancnta si care 0 caractcrizcaza. fntr-adevar, "continuumul mental" nu scapa niciodata vointci yoginului. Acest continuum nu sc imbogateste nici 0 singura data pc du laturalnice. prin asociatii necontrolate, prin analogii, simboluri etc, Meditatia nu incctcaza nici 0 clipa sa fie un instrument de patrundcrc in csenta lucrurilor, adica, In cele din urma, un instrument de luare III posesie . de "asirnilare' a realului".

7. ROLUL LUl "DUMNEZEU"

Spre deosebire de Samkhya, Yoga afirrna cxistcnia unui Dumnezeu, Icvaru (literal, .Dornn, Stapan"). Dcsipur , acest Dumnezeu nu estc creator (dupa cum am vazut, COSI11()sul. viata si omul au fost .xrcatc" de prukrti, caci toate provin din suhstunta

74

TEHNICILE

prirnordiala). lcvara poate accelera, insa, la anumiti oameni, procesul de clibcrare; el Ii ajuta sa ajunga mai repede la samiidhi . Domnul-Dumnezeu rncntionat de Patafijali cste mai dcgraba un Durnnczeu al yoginilor. EI nu-i poate vcni In ajutor decat unui yogin, adica unui om care a ales deja calea Yoga. De altrninteri, rolul lui Icvara este destul de modest. De excmplu. el poate face ea yoginul care I-a ales drept obiect al conccntrarii sa obtina samadhi . Dupa Patafijali tYoga-Sutra, II. 45). acest ajutor divin nu este efectul vreunei .rlorinte" ori al vreunei .. cmotii" - caci Durnnezcu nu poate avea nici dorintc, nici emotii -, ci al unei "simpatii metafizice" intrc Icvaru si purusha. simpatie care se explica prin corespondcnta intre stnicturile lor./rvara estc un purusha liber dintru eternitatc, neatins de durerilc ~i de impuritatile existentci (Yoga-Surra, I, 24). Corncntand acest text, Vyasa prccizeaza ca deosebirea dintrc "spiritul elibcrat" si lcvara este urmatoarea: eel dintai a fost candva intr-o rclatic (fie ea si iluzorie) cu cxpcricnta psiho-rnentala, in tirnp ce Icvara a fost intotdeauna liber. Dumnezeu nu se lasa atras nici prin ritualuri, nici prin dcvotiune , nici prin credinta In .Jiarul" sau; "esen\a" lui colaborcaza instinctiv, ca sa spunem asa, cu Sinele care vrea sa sc cliberezc prin Yoga.

Este yorba rnai dcgraba de 0 simpatie de ordin mctafizic, care lcaga doua cntitati inruditc. S-ar parca ca aceasta simpatie pe care o arata fala de cativa yogini - adica fa!a de cei cativa oameni care-si cauta eliberarca prin tehnicile Yoga - a epuizat capacitatea pc care 0 avea Irvara de a se in teresa de soarta oamenilor. Din acest motiv , nici Patafijali si nici Vyasa nu rcusesc sa explice in mod convingator interventia lui Dumnezeu In Natura. Inlelegem ca Icvara a patruns oarecum din afara In dialectica Sarnkhya- Yoga. Deoarcce ne amintim ca Samkhya aruma (iar Yoga I~i insuscste aceasta afirmatie) ca substanta iprakrti) colaborcaza, prin .Jnstinctul sau teleologic", la eliberarca omului. Astfel , rolul pc care-I are Durnnezeu In dobandirea acestei libcrtaii cste unul lipsit de importanta, dat fiind ca substanta cosmica cstc cea care isi asurna

-, \.

75

TEHNlCI YOGA

TEHNICILE

sarcina eliberarii numerosilor Sine (purushai prinsi In rnrejele iluzorii ale cxistentei.

Desi a introdus In dialectiea doctrinei sotcriologice Samkhya, acest element nou ~i (In eele din urrna) absolut inutil , lcvara, Patanjali nu-i acorda totusi importanta pc care i-o vor acorda comcntatorii tarzii. In Yoga-Sutra contcaza in prirnul rand tehnica; aJtJel spus: vointa si capacitatea de stapanire de sine si de concentrarc a yoginului. De ce a sirntit totusi Patafijali nevoia de a-I introduce pe lcvara in doctrina? Fiindca lcvara corcspundea unei rcalitau de ordin experimental; intr-adevar. lcvura poate sa provoace samadhi, cu conditia ca yogi nul sa practice cxercitiul numit icvarapranidhanu, adica devotiunca catrc lcvara (Yoga-Slilra, 11, 45). Propunandu-si sa adune si sa clasifice toate tehnicile Yoga validate de .jraditia clasica", Patafijali nu putea sa neglijczc 0 serie de cxpericnte pe care nurnai concentrarea in Icvara Ie facuse posibile. Cu aile cuvintc, alaruri de 0 traditio Yoga eminamcnte magica ~i care nu Iacea apel decat la vointa si la fortclc pcrsonale ale ascetului, exista si 0 alta traditie , .mistica", in care etapelc finale ale practicii Yoga erau cel putin inlesnite prin dcvotiune - fie ea ~i foarte rarefiata, foarte .Jntelectuala" - rata de un Durnnczcu. De altfel , cel putin asa cum aparc ella Patafijali si la Vyasa , Icvara nu are nici rnaretia Dumnezeului creator si atotputernic. ~i nici patosul specific unui Durnnezcu dinamic ~i lipsit de naturalctc din diversele mistici. Yn fond, Icvara nu este dccat un arhctip al yoginului: un macroyogin; el este, probabil , un patron al anumitor secte yogine. Yntr-adevar, Patafijali precizcaza ea lcvara a Iost un guru al inteleptilor din timpuri irnernorialc: pcntru d. adauga cl, Icvara nu este inlantuit de Timp tYoga-Sutra, I, 2()

Sa retinern totusi de pe acum un dctaliu a carui scrnnificatie nu ni sc va dezvalui dccat mai tarziu: Patafijali introduce un .Dumnezeu" caruia nu-i acorda, cc-i drept , dedit un rol dcstul de modest, intr-o dialcctica a eliberarii in care prczcnt.i lui nu era necesara: celui care II ia drept obiect al concentrarii sale, lcvara ii poatc inlesni dobandirea lui samadhi . Dar - dllp;:! cum vom

vcdca - samtidhi poate fi dobandit si fara accasta .xoncentrare in Icvaro": Yoga pc care 0 practica Buddha si contcmporani i sai va rcnunta la aceasta "concentrare In Dumnezeu".1 ntr-adevar, ne putcrn irnagina cu usurinta 0 Yoga care sa acccpte intru totul dialectica Samkhya , ~i nu avem nici un motiv sa credcrn ea 0 ascmcnea Yoga, rnagica si alee, nu a existat. Patafijali a fost totusi nevoit sa-l introduca in Yoga pc Icvara; pentru di Icvara era, ca sa spunem asa , un dat experimental: intr-adcvar. yoginii apclau la lcvara. desi ei s-ar fi putut elibera numai prin practicarca ~i re. - pcctarea tehnicii Yoga.

Estc yorba, aici, de polaritatea rnagic-rnistica. pe care Yom invata sa 0 cunoastern mai bine.In toate formcle ci, ncnumaratc, in ccle ce urmcaza. Este Insa remarcabil rolul din ce in ce mill activ pe care ajungc sa-l de\ini1/rvara la cornentatorii larzii. Vachaspati Micra si Vijfiana Bhikshu, de cxemplu, Ii acorda 0 mare importanta lui lcvara. Este adevarat eli acesti doi comcntatori ii interpreteaza pc Patafijali ~i pe Vyasa din perspcctiva piritualitatii conternporane lor. Or, ei traiesc intr-o cpoca in care intreaga Indie era imbibata de curentc mistice ~i devotionale. Tocrnai accasta victorie aproape universals a .misticii" aparc drcpl una dintre cclc mai semnificati ve In Yoga "c1asica" care s-a indcpartat astfel de caracteristica sa originara, ~i anume, de "magic". Astfcl, sub influentele conjugate aJe anumitor idci vcdantine ~i ale dcvotiunii mistice, bhakti, Vijfiana Bhikshu staruic indelung a upra .Jiarului special aJ lui Durnnezeu" (Yoga-sara-samgrahu, in textul sanskrit, pp. 9,18-19,45-46). Un alt comcntator, Nilakafitha , afirma ca, dcsi inactiv, Dumnczeu ii ajuta pe yogini aserncnca unui magnet (cf. Da gupta, YO!-:ll us Philosophy and Religion, p. 89). Acelasi autor ii atribuic lui lcvara, 0 .vointa'' apia sa prcdcstineze vietile oamenilor; caci el ii silcste pc aceia pc care vrea sa-i inalte sa savarseasca Iapte bune , iar pe aceia pe care vrea sa-i nimiceasca, sa Iaca Iaptc rclc" (ibid .. p. 88). Cit de departe suntern de rolul modest atribuit de Patafijali lui lcvara ...

76

77

TEHNICI YOGA

TEHNICILE

8. SAMAOHJ

Vishnu Puranu (VI, 7.90). undc sc afirma ca yoginul care a incctat sa foloseasca .. irnaginatia" nu mai considera aetul si obiectul meditatiei ea fiind distinctc unul de celalalt. Exista 0 coincidcnta rcala intrc cunoasterea obiectului si obicctul cunoasterii; acest obiect nu se ma.i Infali~eaza constiintci In rclatiile care II dclirnitcaza ~i II dclincsc ca Icnornen. ei .. ca si eum ar Ii golit de el insusi". lluzia si imaginatia (katpana) sunt astfel dcfinitiv suprimate de samadhi .

Nu trebuie totusi sa considcrarn aceasta stare yogina drept 0 sirnpla transa hipnotica ... Psihologia" indiana cunoaste hipnoza. si 0 aLribuie unei stlri mentale de concentrare ocazionala ~i provizorie tvikshipta). Unele texte din Mahabharata dezvaluic conceptia populara indiana rcfcritoare la transa hipnotica; conform acestei conccptii.transa nu este dccat un baraj automat al .. fluviului eonstiintei", si nu 0 ekagrata yogina. Indienii nu confundau In totdeauna hipnoza eu transele yogine, eeea ee reiese clar. de excmplu, dintr-un fragment din Mahabharata (XIII, 40. 46, 47,50-51; 41. 13, 18). Cum trebuia sa pIeee In pclerinaj pcntru a sav~i un sacrificiu , Devacarrnan il roaga pe ueenieul sau, Vipula, sa 0 apere pe sotia sa, Ruci, de farmecelc zeului Indra. Atunci, Vipula 0 priveste In ochi, iar Ruci nu cstc constienta de influcnta magnetics a privirilor. 0 data .. fixat" acest ochi al operatorului , spiritul sau trece In trupullui Ruci, ~i accasta rarnane impietrita. aidoma unei picturi". Atunci cand Indra intra in camera. Ruci ar vrea sa se ridice si sa-si indeplineasca indatoririle de gazda, dar ... cum fusese irnobilizata si subjugata" de catre Vipula ... Ii fu imposibil sa schitezc vreo rniscare". Indra rosti: Jndemnat de Ananda, zeullubirii. am venit pentru dragostea tao ru. femeie Cll surasul voios!" Dar Ruci, care dorea sa-i raspunda ... nu se sirnti In stare sa se ridice si ii-i vorbeasca", pentru d Vipula .Ji subjugase sirnturilc, inlantuindu-i-Ie prin lanturile Yoga" tbabandha yogabandhaic ClI tasyah sarvendriyanisahi si Ii era cu neputinta sa se rniste tnirvikara ... dc ncfolosit", 41. 3-12). Proccsul hipnotic cste rezumat astfcl: .. prin unirea (samyojyus razcIor ochilor lui cu razele ochilor ei. el patrunsc in trupul Iemeii , tal asa cum vanrul patrundc acrul" (40.56--57) 10.

Sa ne arnintim cii ultimele trci .. membre din Yoga" (yogwJga) rcprezinta nistc .. cxpcriente" si nistc .. stari' at at de strans legate una de alta, incat au fost desernnatc eu acclasi numc: santyana . Sa obtii sumyana intr-un .. plan" anume tbliumi) insearnna: sa obtii si sa realizezi totodata .. conccntrarca" tdharana), .mcditatia" (dhyiina) si "staza" tsamadhiv, acest .. plan" sau nivcl poate fi, de exernplu. eel al matcriei incrte (pamantul ctc.), sau cel al matcriei incandesccntc (.Jocul" etc.). Trecerea de la "concentrare" la .. meditatic" nu ncccsita praetica nici unci tehniei noi. Totodata, din momentul in care yoginul a reusit sa sc "concentrezc" ~i sa "mediteze", nici un exercitiu Yoga suplimentar nu mai este necesar pcntru a realiza samadhi . Samadhi' . .,cn-staza" yogina. cste rezultatul final si incoronarca tuturor eforturilor ~i cxercitiilor spirituale rue ascctului. Dificultatile pc eare trebuie sa Ie depasirn dad vrcm sa intelegcm eu exactitatc in ee consta aceasta .,sta7ii" yogina sunt numeroasc.

Aceste dificultati persists chiar daca nu am lua in considerate sernnificatiile secundarc atribuite conccptului de samadhi in Iiteratura buddhista, ea si in varictatile .. barocc" de Yoga, ~i ne-am opri numai asupra scnsului si a valorii pc care i Ie atribuic Patafijali si eomentatorii sai. Caci, pe de 0 parte, samadhi cxprirna 0 .experienta" indcscriptibila din toate punctele de vcdcrc; pc de altii parte. aceasta .cxpcrienta enstatica" nu este rnonovalcnta: modalitatile ei sunt foarte numeroase. Procedand gradat. din crapa in ctapa, sa incercarn sa vedem la ce se refers samadhi . Mai Intai. cuvantul este Iolosit intr-o acceptie gnoscologica: sunuulhi este aeea stare conternplativa in care gandirea percepc ncmijlocit forma obiectului , fara ajutorul categoriilor i al imnginatiei (kalpafJ(]); stare in care obicctul se dczvaluic .. in sine" (sv(/rfipa) In eeca ec arc eI esential , ~i ca si cum .,ar fi gol it de si nc insusi" turthamatrunirbhasam svaruptacanyamiva; Yogu-Siura , III. 3). Cornentand acest text. Vachaspati Micra citcaza un fraglllcnt din

79

TEHNlCI YOGA

~~.- ..... ------~.

Pc de alta parte. Bhatta Kallata dcscrie 111 tratatuJ sau Spanda Karika, diferentclc cxistcnte intre transa hipnoticului ~i a sornnambulului, pe de 0 parte. si samadhi , pc de alta. Starea vikcipta nu este dedit 0 paralizic , de origine ernotiva sau volitiva , a fluxului mental; nu trcbuie sa confundarn accst baraj eu samadhi , care se obtine numai prin ekagrata, adica dupa suprirnarca pluralitatii de stari mcntale tsarvathata .. Yoga-Siam. III. I I).

Mai degraba dccat .. cunoastere", samadhi cste IIISa 0 •. stare". o rnodalitate enstatica spccifica In Yoga. Vorn vcdea indata ca accasta .. stare" face posibila auto-dczvaluirca Sinelui tpurushui datorita unui act care nu cstc parte constitutiva a nici unci "ex pcriente", Dar nu orice samadhi dezvaluie Sincle ~i nu orice .staza" face ca cliberarea finala sa fie rcala. Patafijali si comentatorii sai disting mai rnultc feluri sau ctape ale concentrarii supreme. Atunci cfind samadhi se obtine cu ajutorul unui obiect sau al unci idci (adica prin fixarca gandirii intr-un punct spatial sau asupra unci idei), .staza" poarta numele de samprajnata samadhi . Atunci cando dimpotriva, samadhi se obtinc in aJara oricarei relatii (fie de ordin exterior. fie de ordin mental), adica atunci cand se obtinc 0 "conjunctie" In care nu intcrvinc nici 0 .. alternate", ci care cstc pur si simplu 0 intelcgcrc dcplina a fiintei , ceea ce se rcalizcava este asumprajiuita samadhi ("staza ncdifcrcntiata"). Prill urmarc, avem de-a face eu doua categori i de "stari". total diferite: prima serie de stari se obtinc prin tehnica Yoga a conccntarrii (dfulrwui) si a mcditatici (dhYLinu); cea de-a doua cuprindc, de Iapt , LJ singura "stare". si anurnc cn-staza neprovocata, "raplul". Hua indoiala ca si asamprajhata samadhi sc datoreaza tot eforturilor prel ungite ale yoginului. Ea nu este un dar. ~i nici 0 stare de gratic. Nu poti ajunge la ea fara ca In preaJabil sa II experimcntat indcajuns toate varictatile de samudhi ineluse In prima categoric. Ea cstc incoronarea nenurnaratelor "concentrari" si .rncditatii: care au prccedat-e. Dar ea soscstc rara sa fie chernata. provocata ori prL:gatita in mod special: iata de ce 0 putern nurni un "rap!".

80

TEHNICILE

Evident. "en-stal.a difcrcntiata", samprajiiata samadhi, cuprinde mai multe etape. Aceasta se datoreaza Iaptului eli ea estc perfcctibila si d nu rcalizeaza 0 "stare" absoluta ~i ireductibila. Yn prima etapa , gandirea se identifica eu obiectul gandit, meditat In "Iotalitatca sa csentiala", caci un obiect cstc alcatuit dintr-un lucru, dintr-o notiunc si dintr-un cuvant, iar accstc trei .aspecte" ale realitatii se gasesc, pc toata durata rncditatiei, in pcrfccta coincidenta eu gandirca (citta). Aceasta .jdcntificare" poarta numele de savitarka iYogu-Siaru, 1.42). etapa impcrfccta si pc care lrebuie s-o dcpascsti daca vrei sa ajungi la nirvitrarka samadhi (etapa "non-argumentaliva"). Aceasta a doua ctapa este cxplicata de Vyasa (Yoga-Sutra, I. 43). dupa cum urrneaza: .Citta devine nirviturka dupa ee memoria incetcaza sa mai Iunctioneze, adica dupa cc iau Srar~il asociatiile verbale sau logice; in momentul in care obiectul este golit de nume si de sens; In care gandirea se reflecta irnediat, luand forma obiectului ~i stralucind exclusiv cu aeest obiect In el lnsusi (svarapav': in aceasta meditatie , gandirea este cliberata de prezenta .eului", intrucat actul cognitiv (.,eu cunosc acest obiect" sau •. acest obiect imi apartine") nu se mai produce; gandirea este (devine) ea insas: acest obiect (Viichaspati Mirra, I. 43). Obicctul nu rnai este cunoscut prin asociatii - adica el nu mai este integrat In seria reprezentarilor anterioare , nu mai este locaJizat prin relatii extcrioare lui (dcnumire , dirnensiune, Intrebuintare , categorie) si, ca sa spunem asa, saracit prin proeesul obisnuit de abstractizare al gandirii profane - el este pcrceput direct. In nuditatea sa cxisteruiala, ea un dat concrct ~i ireductibil.

Sa observarn ca. in aceste etape, samprajiiata sumadhi se dovedeste a fi 0 "stare" obtinuta datorita unei anurnitc .. cunoasteri". Contcmplatia face posibila en-staza; la randul ei, en- taza permite

o patrundere rnai profunda in realitatc, provocand (sau inlesnind)

o noua contcmplatic, 0 noua "stare" yogina. Nu trebuie sa uitarn nici 0 clipa aceasta trecere de la .cunoasterc" la .,stare". caci, dupa parerca noastra, ca este trasatura ce caractcrizeaza samadhi (ca ~i orice "rnedilatie" indiana. de altfel). in samadhi, se produce

81

TEH ICI YOGA

.ruptura de nivcl" pe care dorcstc sa 0 rcalizcze India, ~i care este trecerea paradoxala de la a]i la a cunoaste . Accasta .,cxpcrienla" supra-rationala , 'in care realitatea este dorninata si asimilata de cunoastcrc, conduce In ccle din urrna la Iuziunca tuturor modulitatilor Iiintei. Yom vedea 111 cele ce urrneaza ca aici sc afla sensul profund ~i Iunctia principala a lui samadhi. Pcntru moment, dorim sa insistarn asupra Iaptului ca atat suvitarka, cat ~i nirvitarka sumadhi sunt "sUiri-cunoa~lere" obtinute prin conccrurarca asupra unitati] formalc a "obieelelor".

Dar si aceasta etapa trebuie dcpasita, dad vrem sa piitrundem In esenta ins~i a lucrurilor. Yn acest fel i~i incepc yoginul meditatia savicaru ("rcf1cxiva"); gandirea nu sc mai opreste asupra aspectului exterior al obieetelor rnateriale (obiecte care stint alcatuite din agregate de atomi, din partieulc fizice etc.); dimpotriva, ea cunoaste direct, nemijlocit, aceste nuclce energetice infinitezimaJe pe care t.ratatele Samkhya si Yoga Ie numesc tanmatra, Atunci cand gandirea se identifica aeestor tunmatra, fadi ca ca sa experimenteze, In acclasi timp, "senti mentcle" pe care tanmatra Ie produc, prin chiar natura lor cnergctica, adica atunci cand yoginul Ie "asimileaza in mod ideal", fara ca din aceasta sa rezulte vreun sentiment de sufcrinta sau de placcre , de violenta sau de inertie etc., se ajunge la rneditatia nirvicara. Atunci, gandirca se confunda cu aceste nucleee infinitezimalc de energic care constituic adcvaratul temei al universului fizic. Este 0 adcvarata cufundarc in esenta Insa~i a lumii fizice, nu numai In fenomcnelc specificate si individuate (Vyasa si Vachaspati-Micra analizeaza aceste etape In cornentariile lor la Yoga-Sutra, I. 44. 45).

Etapele savitarka, nivitarka si savicara se numcsc bijasamadhi (.,samddhi cu samanla. germen", cu suport), in timp cc nirvicara samadhi sc nurnestc nirbija samadhi c.,fara saman\a, gcrrncn; fara suport. Aceasta .,stare" este 0 "concentrarc inconsticnta a obicctului" (Vyasa, Yoga-Stare, 1.2). Din acest moment. se manifests .Jacultatea cunoasterii absolute" (rta!?1bharaprajrld: Yogu-Sutra, 1, 4g). Ar fi grcsit sa crcdcm ca accasta "concent.rare inconsticnta a

82

TEHNICILE

obiectului" estc 0 sirnpla transa In care constiinta s-ar vida de continut, atunci cand stirn ca .riirnic nu devine obicct real al cunoastcrii". Intr-adevar. nirbija samadhi nu este .vidul absolut" ... Starea" si totodata "cun()a~tcrca" pe carc Ie exprirna aces! tcrmen sc rcfera la abscnta totala a obiectelor din constiinta, si nicidecum la 0 eon~liin\a absolut golita, vida. Dcoarccc, dimpotriva, panii In acel moment. constiinta cste plina pana la saturatic de 0 intuitic directs si totala a fiintci.Intr-adevar, .Jacultatea de cunoastcrc absoluta" nu este nimic altceva decat deseoperirca plenitudinii ontologice, In care Iiinta ~i cunoastcrca inceteaza de a Ii disjuncte. Fixata in samadhi, constiinta (citla) poate avea acum rcvclatia irnediata a Sinelui tpurusha). Datorita conternplarii (care este, de Iapt , .. participate"). durerea existentei este abolita (Vijnana Bhikshu, Yoga-sara-samgraha, ed. G. Jha, p. 5). Mai exists alte doua stadii superioarc: I. anandanugata, obtinut prin meditatio asupra fericirii, a carei manifesta.re este luminozitatc cterna ~i autoconstiinta lui sattva, si 2. asmitanuguta.ve care se ajunge in momentul in care intelectul tbuddhii. perfect izolat de lumea exterioara, nu-I mai reflecta decat pe purusha. Yom vedea indata care sunt implicatiile ac~tei .. rcflectari" a Sinelui; ele IlU sunt numai de ordin enstatic, pentru

di. pun in discutie statutul ontologie al omului , in totalitatea sa.

Dar. inainte de a aborda problemcle pe care Ie ridica asamprajiuita samadhi, sa privirn rnai indeaproape rezultatele celorlalte varietati de samadhi. Singurcle rezultate care il pot interesa pc yogin sunt. evident. rezultatelc de ordin practic, adica: patrunderea in regiunile inacccsibile experientei normalc, luarea in posesie a zonelor constiintci si a seetoarelor realitatii ramase pana atunei invulnerabile, ea sa spunern asa. Ajuns In acest stadiu al disciplinei sale meditative, yoginul dobandeste aeele .puteri miraculoasc" (siddhi) carora le cstc consacrata cartea a III-a din Yogu-Sutra , incepand cu sutra 16 ... Concentrandu-se", .rneditand'' si realizand sumadhi rata de un anurnit obiect sau fata de 0 lntrcaga clasa de obiectc, cu aJte cuvinte practicand swrya~all .yoginul dobandeste anumite .. puteri" oculte asupra .. obiectului" sau a .obiectelor" experimcntate.

83

TEHNICI YOGA

Astfel, de exemplu. practicand samvama asupra distinctiei dintre "obiect" si .. idee", yoginul cunoaste "sunetclc" tuturor creaturilor (y()~(1-SutrQ. III, 19). Practicand samvama asupra reziduurilor subconsticnte tsamskara), el I~i cunoastc cxistentele anterioare (III, 18). Prin samyama excrcitata asupra .motiunilcr" (pratyaya), yogi nul cunoaste .. starile rncntalc" alc alter oameni (III, I 9). .Cunoasterea starilor mcntalc nu irnplica Insa si cunoastcrea obicctclor care Ie-au gencrat, acestca din urma nefiind In legatura directs cu gandirca yoginului. EI cunoastc crnotia rnentala a iubirii, dar nu cunoaste obicctul iubirii" (Yyasa , ibid.). Samyama desemneaza - dupa cum tocrnai am arnintit - ultimele trci .. membre Yoga"; dharana, dhyana si samadhl . Yoginul incepe prin a se concentra asupra unui "object", asupra unei .Jdei"; sau, de exemplu, asupra reziduurilor subconstinte isamskarav. Dupa ce a rcusit sa obtina ekagrata In ceea ce privcste aceste reziduuri, el Incepe sa Ie .. rneditezc", adica sa Ie asimileze magic, sa ~i Ie insuseasca. Dhyana, rneditatia, face cu putinta samprajiiata samadhi, In speta bija samtidhi , adica samadhi cu suport (evident, In cazul de fata suporturile sunt chiar rcziduurile subconstiente). Prin en-staza yogin a atinsa pomind de la aceste rcziduuri, sc ajunge nu numai la intelegerea si asimilarea lor rnagica (ceea ce se putuse deja obtine prin dharana ~i prin dh_vlina), ci ~i la transrnutarea .cunoasteriiv insesi in .. posesiunc", Samadhi are ca rezultat idcntificarea neintrerupta a celui care rnediteaza cu ceca cc el rnediteaza. Este evident ca, intclcgand aeeste reziduuri subconsticntc pana la a deveni cl insusi aceste reziduuri, yoginul nu numai ca lc cunoastc In cali talc de reziduuri, ci Ie reintcgrcaza in ansamblul din care fusesera desprinse: pe scurt, el po ale retrai la modul ideal (adica fadi sa fi trait .. expcricnta" lor) cxistcntele sale antcrioarc.

Sa aminlim si celalalt exernplu (Y(}~a-SI1Ira, III. 19): prin samyama asupra .. notiunilor", yoginul realizcaza intrcaga serie infinita a .. starilor psiho-rnentale" alc altor oarncni; caci. din clipa In care .. stapaneste dinauntru" () nouune , yoginul vcdc ca pc un ecran toate .. starile de constiinta" pe care accasta noiiunc cste

84

TEH ICILE

susccptibila sa Ie trezeasca In sullctul cclorlalti oameni. EI vedc o infinitate de situatii carora Ie poate da nastere aceasta notiune , caci, nu numai ca el a asimilat continutul .riotiunii", ci, rnai mult, a patruns chiar In dinarnisrnul ei inferior. si-a insusit cleslinul uman al notiunii etc. Unele dintrc accste puteri sunt Inca si rnai miraculoase. In Ii ta sa de siddhi, Patafijali rnentioneaza toate "puterile" lcgendarc care obsedeaza. cu 0 intcnsitatc cgala, mitologia, folclorul ~i rnetafizica Indiei. Sprc dcosebire de tcxtclc folclorice, Patafijali nc d11 catcva explicatii, foarte sumarc, rcferitoare la aceste "puleri". Astfel , de cxemplu, dorind s11 explicc de ce samyama asupra Iormci corpului II poate face invizibil pe eel care 0 practica. Patafijali afirma cl1 S(lI?lYWI'I'CI face ca trupul sa devina impereeptibil pentru restul oamcnilor, si , .mernaiexistand un contact direct al ochilor eu lumina, corpul dispare" (Yoga-Sutra, 1II, 20). Aceasta este explicatia pe carc 0 cia Patafijali disparitiilor ~i aparitiilor yoginilor, rniracolul mentionat cle ncnumarate texte religioase, alchirnice .i folclorice indicnc. lata comcntariul lui Vachaspati Micra (ibid.): "Corpul este alcatuit din cinci escntc (tattva). EI devine un obicct perceptibil ochiului, datorita faptului di are 0 forma trupa, caremailnseamna~i«culoare»).Prin accasta rupa, corpul si forma lui dcvin obiecte ale pcrccptici. Atunci cand yoginul practica samyama asupra fonnei corpului, cI distruge pcrecptibilitatca culorii (rupa) care este cauza perccptici corpului. De aeeea, atunci cand posibilitatca perceptiei disparc, yogi nul devine invizibil. Lumina imprirnata ochiului unei altc persoane nu rnai vine in contact cu corpul care a disparut. Cu aile cuvinte, corpul yoginului nu constituic obiect de cunoastcrc penuu nici un all om. Yoginul dispare atunci cand nu doreste a fie vazut de cineva". Accst text allui Vachaspati Micra incearca sa explice un Icnomen yogin prin tcoria perccptici, fara sa recurga la miracol. De altfel, tendinta gcncrala a textelor yogine mai importante cste aceca de a explica oricc Icnorncn metapsihic si oculi prin "puterile" dobandite de practicant ~i de a exclude orice interventie supranarurala.

85

TEHNICI Y()(jA

Patafijali rnentioneaza si celclaltc "putcri" care se pot obtinc prin samyama, cum ar Ii puterea de a cunoastc momcntul mortii (Yoga-Sutra, III, 21), sau putcrilc Iizice extraordinarc (111,23), ori cunoastcrca lucurilor .. subtile" (III, 24) etc. Practicand samyamu asupra Lunii, sc obtinc cunoastcrea si sistemului solar (Ill, 26); asupra plexului ombilicului tnabhicakrai, se obtinc cunoasterca sistemului corpului (Ill, 28), asupra cavitaui gatului tkanthakupe), disparitia scnzatiilor de Ioarne si de sete (11,29); asupra inimii, cunoastcrca spiritului (III, 33) ... Cunoasterea" obtinuta prin tchnicilc samyama este, de Iapt , 0 luare in poscsic, 0 asirnilare a realitatilor asupra carora mediteaza yoginul. Tot ceca cc cstc .meditat" este - prin chiar virtutea magics a rneditatiei - asirnilat , poscdat 12.

Nu este grcu de inteles ca profanii au confundat dintotdeauna aceste .. puteri" (siddhi) eu vocatia Yoga. Yn India, un yogin a Iost intordcauna considerat un mahasiddha, un detinator de "puteri oculte", un "magician". Yntreaga istorie spirituala a lndiei , in care .. magicianul" a jucat intotdeauna un rol important, ne demonstreaza ca accasta opinie profana nu este total cronata. India nu a putut uita niciodata ca omul poate devcni , In anumite circumstante, .. om-zcu". Ea nu a putut accept a actual a conditio urnana alcatuita din suferinta, neputinta ~i prccaritate. Ea a crczut lntotdeauna in existcnta .. oamenilor-zci", a .. magicicnilor". caci ea a avut tot timpul in fala exemplul yoginilor. Este 0 evidcnta ca tori accsti .. oameni-zei" si .magicicni" au dorit depasirea conditiei umanc. Dar Ioarte putini dintre ci reuseau sa trcaca de conditia de siddha, conditia .. magicianului". Cu aJte cuvintc, crau Ioartc putini cei care izbuteau sa rcziste cclei de-a doua tentatii , cca a magici.

Intr-adevar, ne amintim ca, in conceptia Indiei , renuntarea are o valoarc pozitiva. Cel care renunta nu se simtc, prin aceasta. rnicsorat ori slabit, ci , dimpotriva, imbogatit: pentru di rona pc care o dobandcste renuntand la 0 placcrc oarccare intrece cu mult placerea la care rcnuntase. Datorita rcnuntarii , a ascczci (tapas), oamcnii, dcmonii sau zeii pot deveni atat de putcrnici. incat ar fi 0 arnenintare pentru economia intrcgului Univers. in rnituri , in

R6

TEHNICILE

Icgende si povestiri sunt nenumarate episoadc in care personajul principal este un om sau un demon care, datorita puterii magice obtinutc prin .renuntare", tulbura pana si linistca unui Brahma ori a unui Vishnu. Desigur insa ca indata ce ascctul accepts sa se Ioloscasca de Iortclc magice dobandite prin infrangerilc sale posibilitatea pe care 0 avea de a dobandi noi forte disparc. Cel ce renunta la viata profana ajungc in eele din urma bogat in forte magiee; insa acela care ccdcaza tcntatiei de a se folosi de aceste forte magice va sfar~i prin a fi un simplu "magieian" caruia ii lipseste puterea de a se dcpasi. Numai 0 noua renuntare si 0 lupta victorioasa impotriva tcntauci magiei aduc, 0 data eu cle, 0 noua irnbogaure spirituala a ascetului. Potrivit lui Patafijali ~i conform intregii traditii Yoga c1asice - ca sa nu mai vorbim de mctafiziea vedantina, care dispretuicstc orice .. putere" - yoginul se Ioloscste de nenurnaratc siddhi pcntru a dobandi din nou libcrtatea suprema, asamprajiiata samadhi, ~i nicidecum pentru a obtinc stapanirea elemcntelor-srapanire.Ia urma urmei, Iragmentara si provizoric . Caci, dupa parerea lui PatafijaJi, nu "puterilc ocultc", ci samadhi rcprczinta adcvarata "stapanire".

Yntre difcritele "stadii" de samprajiuitu samadhi exista 0 continua oscilatie, datorata nu instabilitatii gandirii , ci lcgaturii intirne , organ ice care exista intrc accstc "stadii". Yoginul lreee de la unul la cclalalt, constiinta sa disciplinata si purificata cxcrsandu-se rand pc rand, in diverse varictati de conternplatic. Atunci cand gandirea devine cu desavarsirc imobila, atunci cand citta nu mai este tulburat nici macar de oscilatia lntre moda)i.ta\ile rneditatiei, se ajunge la asamprajiiata sumadhi, cn-staza a vacuitatii totalc.Iipsita de continut senzorial si de structura intelectuala, stare ncconditionata, care nu mai este .cxpericnta' (pentru ca nu mai exista aici nici un fel de rclatie intre constiinta si lumc), ci .j evelatic". Indcplinindu-si misiunea, intelectul tbuddhi) se retragc, dcspartindu-se de purusha, si se reintcgrcaza in prakrti . Sinelc ramane liber. autonorn, contcmplandu-se pe sine insusi. Constiinta este suprimata, adica ea nu mai Iunctioneaza. eIcmentele ei constitutive rcsorbindu-sc in

87

TEIINICI YOGA

substanta prirnordiala. Yoginul ajunge la cliberare: aidorna unui mort. el nu mai arc nici 0 relatic cu lumea. este un .rnort-viu", un "mort In viaW'.

Aceasta ar fi situatia yoginului ajuns In asamprajiiata samadhi, atat timp cat cl cste privit din afara si judecat din punctul de vcdcre al dialccticii clibcrarii ~i al raporturilor dintre Sine ~i substanta, asa cum a Iost elaborata accasta dialectics cle Samkhya. In realitate. dad tincrn seama de .cxpcricnta" diferitclor samadhi, situatia yoginului cste rnai paradoxala si nesfarsit rnai plina de rnaretie. Sa analizam asadar rnai atcnt ee vrea sa inscmnc .. reflex ia" lui purusha. f n aeest act de conccntrare suprema. .xunoastcrca" este echivalenta eu 0 .. apropricrc". Si aceasta dcoarece revelarea ncrncdiata a lui purusha este in acclasi timp dcscopcrirea expcrimcntala a unei rnodalitati ontologicc inaccesibile prograrnului. Nu putern concepc acest moment de cat ea pc un paradox; caci, 0 data ajunsi aici, nu am rnai putea preeiza In nici un fel In ce masura se rnai poate vorbi dcspre contcmplarea Sinclui sau despre 0 transformare ontologica a omului. Simpla .rcflcxie" a lui purushu este mill mull dedit un act de cunoastere mistica, pcntru ca Ii pcrmite acestuia sa aiba .,stapanire" asupra lui insusi. Yoginul intra in posesie de sine printr-o "staza ncdifcrentiata", al carci unic continut este fiinta. Daca am reduce accasta .Juare in poscsic" la 0 sirnpla .cunoastcrc de sine", oricat de profunda ~i de absoluta ar Ii aceasta, am trada paradoxul indian. .Luarea In posesic a Sinelui" modifica intr-adevar radicaJ regirnul ontologie aJ omului ... Dcscoperirea de sine", auto-reflexia lui purusha detcrrnina 0 .. ruptura de nivel' la scara cosrnica: ca urrnarc a aparitiei sale. rnodalitatilc rcalului sunt abolite, Iiinta (purushai coincide cu nefiinta ( .. ornul" propriu-zis), cunoastcrea devine "stapanire" magica, datorita absorbirii integrale a cunoscutului de catrc eel cunoscator. Si cum. de data aceasta, obicctul cunoastcrii este Fiinta pura.Iipsita de orice forma ~i de orice atribut, samadhi conduce la asimilarca Fiintei pure. Autorelevarea lui purusha echivalcaza ell 0 luarc in posesie

S8

TEHNICILE

a Fiintei in toata plenitudinea ei. In asamprajiiata samadhi , yoginul este cfectiv Fiinta in totalitatca ei.

Evident, situatia cstc paradoxala; caci el cstc ill viata. si totusi eliberat; are un corp ~i totusi sc cunoastc, iar prin accasta este purusha; traiestc in durata, dar participa in acclasi timp la ncrnurirc: coincide In sfarsit cu Fiinta in totalitatea ei , desi nu este decat un fragment din aecsta etc. Chiar de la inccputurilc ci. insa, spiritualitatca indiana Linde catrc accasta situatic paradoxala. Caci ec altccva sunt "oamcnii-zci" dcsprc care vorbcam dccat .Jocul geometric" In care coineid divinul si urnanul , Iiinta ~i ncfiinta , eternitatea si moartea. intregul ~i partea? Si, poate mai mult dccat oricc alte civilizatii, India a trait into.tdeauna sub semnul .oarncnilor-zci''.

9. CONSIDERATII SUMARE

Sa rccapitularn etapele acestui lung si anevoios itinerar propus de Patafijali, tnca de la inceput. scopul sau este foarte clar: elibcrarea omului de conditia sa urnana, cucerirea libertatii absolute. reaJizarea neconditionatului, Metoda presupune nenumarate tehnici (fiziologicc, rnentale, mistice), care, reate, au 0 trasalllra cornuna: caraeterullor antiprofan. sau, mai curand, antiuman. Profanul traieste in societate, se casatoreste, i~i interneiaza 0 Iamilie; Yoga recomanda singuratatea si eastitatea absoluta. Profanul este "posedat" de propria sa viata: yoginul refuza sa "se lase trait"; el ii opune miscarii neincetate pozitia sa statica, imobilitatca asanei: el ii opune respiratiei agitate, aritrnice si multiforme pranayama, si spera chiar sa reusesca retinerea totala a respiratiei, fluxului haotic al vietii psiho-rncntale el ii raspunde prin .Jixarea gandirii intr-un singur punct", primul pas catre retragerea definitiva din lumea Ienorncnala pe care 0 va obtine pratyahara. Toate tehnicile yogine indeamna la acclasi gest: sa Iaci exact contrarul a eeea ce natura umaria te obliga. Nu exista inrcrupcre. ruptura intre izolare, castitate ~i samyama . Oricntarca rarnane mereu acccasi: sa

89

TEHNICI YOGA

----------------

rcactionezi impotriva tendintei .Jircsu", "profane". In ultima instanta, .armanc".

Aceasta totala opozitci rata de via\a nu este noua, nici In India, ~i nici in alta parte: recunoastcm cu usurinta in ea polarizarea arhaica si universals dintre sacru si profan. Sacrul a Iost dintotdcauna ccva .xu totul diferit", "cu totul altccva" decat profunul. Iar judecata in Iunctie de acest criteriu, Yoga lui Patafijali , ca si toate celclaltc Yoga, i~i pastreaza 0 valoare religioasa. Omul care i~i rcluza conditia si care reactioncaza consticnt irnpotriva ei , straduindu-se sa 0 aboleasca, estc un om insctat de ncconditionat, de libcrtatc, de .putcrc": intr-un cuvant, de una din ncnumaratelc rnodalitati ale sacrului. Aceasta .rastumarc a tuturor valorilor umanc" pc care 0 urmarestc yoginul este validata, de altfcl, printr-o indelungata traditie indiana; caci, in pcrspcctiva vedica, lumea zcilor este exact inversul lumii noastre (mana drcapta a zeului corespunde mainii stangi a ornului , un obiect slaramat aici, pc pamant, ramanc intact in lurnea cealalta etc.). Prin rcfuzul pc care II opune vietii, yoginul imita un model transcendent: lcvara. Si , chiar daca rolul pe care-l joaca acest Durnnczcu in lupta pentru elibcrare se dovcdcstc dcstul de modest, imitarea unci rnodalitati transccndente isi pastreaza valoarea rcligioasa.

Trebuic sa rnentionam eli yoginul se desolidarizcaza de viata, ill etapc. El incepe prin a suprima deprinderilc vitale eele rnai putin cscntialc: comoditatile, distractiile, zadarnica picrdcrc de tirnp, risipirea Iortelor saJe mentale cte. Apoi, el incearca sa unifice functiile vitale cele rnai importante: rcspiratia, constiinta. DiscipJinarea respiratiei, ritmarea ei, reducerea ei la 0 singura rnodalitutc - cea a somnului profund - echivaleaza Cll unificarca tuturor tipurilor respiratorii. In planul vietii psiho-rnentale , ekagrut« urmarcste acelasi scop: fixarea Iluxului constiintci, rcalizarca unui continuum psihie fara nici 0 fisura, .unificarca" gandirii. Chiar si cea mai elernentara dintre tehnicile yogine, asana, propunc () finalitatc sirnilara: daca ar fi ca vreodata sa ajungem sa avcrn constiinta .Jotalitati]" corpului nostru, resimtit ea unitatc, IlU am putca-o face

90

TEHNICILE

dedit experimentand una dintre aceste posturi hieraticc. Simplificarea extrema a vietii, calmul, seninatatca, pozitia statica a corpului, ritmarca rcspiraiiei, concentrarea In acelasi punct etc., toate aceste excrcitii urrnarcsc acelasi scop, si anume abolirea multiplicitatii ~i a Iragrncntarii, rcintcgrarea. unificarea, totalizarea.

Putern observa astfel in ee masura, retragandu-sc din viata omeneasca profana, yogi nul regascste 0 alta, mai profunda, mai adevarata - pentru ca estc "ritmata" -, viata insa~i a Cosmosului. lntr-adevar, putem considera ca primele etapc yogine sunt un efort catre .cosmicizarca omului. Transfonnarea haosului vietii bio-mentalc profane intr-un Cosmos este 0 ambitie pe eare 0 putem ghici In toate tehnieile psiho-Iiziologicc. de la asana pana la ekugraui. Am aratat intr-o alta lucrare (Cosmical homology and Yoga, "Journal of the Indian Society of OrientaJ Art", iunie-decembrie 1937, pp. 188-2(3) d\ 0 marc parte din tehnicile yogine si tantricc se explica prin scopul de a omologa eorpul ~i viata omului , pc de o parte, cu astrelc ~i ritmurile cosmice, pc de alta, in prirnul rand eu Luna si cu Soarele. Nu se poate obtine elibcrarea finala fara cunoasterca unei etapc prealabiJc de "cosmieizare", nu se poatc treee direct de la haos la Libertatc. Faza intcrmcdiara este Cosmosul, adica realizarea ritrnului In to ate planurile vietii bio-rnentalc. Or, acest ritm este vizibil in structura Universului tnsusi, datorita rolului "unificator" pe care 11 joaca astrele , si indcosebi Luna (pcntru ca Luna este eea care mascara timpul si intcgreaza in acelasi ansamblu 0 infinitate de realitati eterogene). Fiziologia mistica indiana se interneiaza, In marc parte, pe identificarea "sorilor" ~i a .Junilor'' la nivelul corpului omencsc.

Desigur, aceasta "cosmici7.arc" constituic doar 0 faza intermediara, rnentionata sumar de catre Pataiijali, dar care este de 0 deosebita importanta penlru celelaltc scoli misticc indicnc. Obtinuta dupa .unificare", "cosrnicil.area" continua acclasi proces, si anume de a-I reface pe om la altc dimensiuni, uriase , de a-i asigura expcricntc rnacrantropice. tnsa nici aces! macrantrop nu poate avea dccat 0 existents provizorie. InIrucat scopul final nu va Ii atins

91

TEHNICI YOGA

---

dccat atunci cand yoginul va fi rcusit sii se "rctraga" insprc propriul sau centru si sa se dcsolidarizeze complet de Cosmos, devenind impermeabilla cxperiente, ncconditionat si autonorn. Accasta "fCtragcrc" finala are scmnificatia unei rupturi de nivcl , a unui act de adcvarata transccndcnta. Samadhi, cu toate echivalentclc sale tantrice, cstc, prin chiar natura sa, 0 "stare" paradoxala, dat fiind ci1 goleste si In acclasi timp umple pana la satictatc Iiinta si gandirea.

Obscrvarn ca celc mai irnportante cxperiente yogine ~i tantrice irnplica un paradox asernanator. fn praruiyama, viata cocxista cu oprirea respiratiei (care este, intr-adcvar, contradictia nagranta a victii): In expcricnta tantrica Iundarnentala ("oprirea fluxului seminal"), .viata" coincide cu .rnoanca'', .actul" rcdevine .virtualitate". Fiira indoiala, paradoxul se dovedestc a face parte chiar din Iunctia ritualului indian (ca, de altfel, din orice alt ritual); caci, prin magia ceremonialului, un obiect oarecare incorporcaza divinitatea, un "fragment" (in cazul sacrificiului vedic, ciirarnida altarului) coincide cu .Jntregul" (Zcul Prajapati), Ncfiinta coincide cu Fiinta. Din acest punct de vedere (al Icnornenologici paradoxului), samadhi se situeaza pe 0 linie bine cunoscuta in istoria rcligiilor si a mi sticilor: cea a coincidentci contrariilor. Este adevarat ca de data aceasta coincidenta nu cstc numai sirnbolica, ci si concrcta, expcrirncntala. Prin samadhi, yogi nul transcendc contrariile ~i rcunestc, intr-o expcricnta unica, vidul si prea-plinuJ, viata ~i moartea, Iiinta ~i ncfiinta. Mai mult chiar: ca toate starilc paradoxale, samadhi arc valoarea unei reintegrari a variatelor modalitilti ale rcalului intr-o singura modalitatc: plenitudinca ncdifererniata anterioara Creatiei, unitatea prirnordiala. Yoginul care ajunge la asamprajiiata samadhi irnplincste totodata ~i un vis, can:: constituie 0 obsesic a spiritului orncncsc inca de la inceputurilc .Jstorici" sale: coincidcnta cu Inrregul. rccuperarea Unitati], refacera nondualitatii initiale, abolirca Timpului si a Crcatiei (adica a rnultiplicitatii si a ererogenitatii cosmice); si, in special, abolirca bipartitiei rcalului in obiect si subiect.

92

TEHNICILE

Ne-am insela profund dad am considcra ell aceasta reintegrate suprema este 0 sirnpla regresie In indistinctul primordial. Yoga se deschide vizand planul paradoxului, si nu se inchidc vizand 0 banala si Iacila cxtinctie a constiintei. Din timpuri irnernoriale, India cunostea nurncroasc .Jransc' si .cxtaze" obtinutc prin narcotice si prin toate cclclaltc mijloacc de golire a constiintci . Nu avem drcptul sa integram sanuidhi in ncnurnaratclc categorii de eva/june spirituala. Eliberarea nu poatc fi asirnilata "somnului prolund" al existcntci prcnatale , chiar daca, In aparcnta, rccupcrarea totalitaiii obtinute prin en-staza nediferentiata sc ascamana cu bcatitudinca preconstiintei Ioetale a Iiintci orncnesti. Trebuie sa tincrn In totdeauna seama de un fapt, care este fundamental, si anume: yoginul actioneaza asupra tuturor nivclurilor constiintei si ale subconsticntului, pentru a-~i croi drum catre transconstient (cunoasterea - posesiune a Sinelui, a lui purushay. EI patrunde In "somnul profund" si in "starea a patra" (turiya, starea cataleptics) cu 0 luciditate perIccta, fara sa se afunde in autohipnoza. Irnportarua pe care toti autorii 0 acorda starilor yogine de supraconstiinta este 0 dovada ca rcintcgrarca finala urmeaza aceasta dircctic, si ca nu se indreapta catrc 0 .jransa" mal mult sau rnai puun profunda. Cu alte cuvinte, recuperarea prin samadhi a non-dualitatii initialc aduce urrnatorul element nou in raport cu situatia primordiala (cea care exista inaintc de bipartitia realului in obicct-subiect): cunoasterea unitatii ~i a beatitudinii. 0 "rei'lltoareere la origini" exista, dar cu deosebirca ca "eliberatulln viata" rccupercaza situaiia originara imboga!ita cu dimcnsiunea libertatii si a constiintei . Cu alte cuvinte, el nu rccupcrcaza 0 situatie "data" automat, mecanic, ci reintcgrcaza plenitudinea originara, dupa ce, in prealabil , a instaurat acest mod de a fi inedit si paradoxaJ: constiinta libertatii, care nu exista nicaicri altundcva in Cosmos, nici la nivclurile vietii , nici la ccle ale .rlivinitatii rnitologice" (zcii, deva), si care nu exists dedit in cazul Fiintci Supreme.

Acum, ne putern da foarte bine seama de caracterul initiatic al Yoga, caci si In initiere are loc () "moarte". in vcdcrca unci

91

TEHNICI YOGA

"ren~tcri", Jar noua nastere nu repeta .nastcrea naturalii"; neofitul nu rcgaseste lumea profana, 0 lurne pcntru care el rnurisc in timpul initicrii, ci 0 lume sacra, 0 lumc care corespunde unui nou mod de a fi, inaccesibil nivelului "natural" (projan] al existentei.

NOTE

I Acest termen traduce sensu I indian: dupa cum observe Paul Masson-Oursel, "India nu cunoaste «stari» de constiinia. Fenornenul obiectiv sau subiectiv este vrtti, "v&rtej" tL'Inde untique ella civilisation indienne , p. 249). Suntem totusi obligati sJ pibtram terminologia curenta, tocmai pentru a nu complica ~i mai mult intelegerea sistemelor indiene.

2 .Actiune" nu Insearnna totusi agitatie, efort cu orice pret. Vachaspati Micra (Yoga-SCum, II. I; cf. Vijfiana Bhikshu, Yogasara-samgraha, 11.42). insista in mod deosebit asupra urmatoarelor aspecte: a) actiunea (kriyayoga) nu trebuie exagerata, pentru ca echilibrul psihologic sa nu fie tulburat; b) ea nu trebuie realizata in vederea unor rezultate , a unor .,roade" (altfel spus , cu "sete". cu .pasiune"): ea nu trebuie sa fie rezultatul .xlorintei" umane , al satisfacerii poftelor ~i arnbitiilor , ci rezultatul dorintei - calme , potolite - de a iesi din "uman·'.

3 Yoga acorda 0 irnportanta capital a acestor forte secrete ale capacitatii "generatoare" care. atunci cand sunt consumate. disperseaza energia cea mai pretioasa, dirninueaza capacitatea cerebrala si fac dificila concentrarea; daca, dirnpotriva, ele sunt strapanite ~i .Jranate". Iaciliteaza asccnsiunca contemplativa. Cu toate acestea, trebuie sa adaugam eli abstinenta sexuala ibrahmacharyay nu inseamna numai renuntarea la acte sexuale , ci ~i .. arderca" ispitei carnale insesi. Instinctulnu trcbuie sa ramfUlii subteran, difuz in subconstient, ~i nici nu trebuie .. sublimat", ca in cazul rnisticilor , ci pur ~i simplu distrus, "dezradacinat" din constiinta ~i din simturi (VOIll vedea, in coruinuure , in ce sens valorizeaza tantrismul ~i alte secte energia sexuala ~i .. erotica mistica". Evident. Patafijali reprezinta prin excelerna traditia ascetica.

4 Silaba rnistica OM este intruparea e .emei intregului Cosmos. Este teofania insasi, redusa la stadiul de fonem. Speculatiilc rcferitoare la silaba OM sunt numeroase. Este totusi ciudat sJ constararn ca Vyasa stabileste 0 corespondents intre CI.IIl()(I.)"It'rea stiintelor despre rnantuirc ~i 0 tehnica rnistica, dat fiind d in acest caz trebuie numai sa repetarn silaha OM, ~i nu trebuie sii ne lansam in speculatii pe tema ei.

94

TEIINICILE

5 Este motivul pentru care. in pranayama, novicele adoarmc. eel rnai adesea, deindata ce a reusit sa-~i regleze ritmul respiratiei dupa ritmul respirator caracterstic stari i de sornn.

(, in ashram-rile himalayene din Hardwar , Rishikesh. Svargashram, unde am locuit intre septembrie 1930 ~i rnartie 1931. numerosi anahorcti" ne-au marturisit ca tclul unei prti~ltiytima era de a-I face pe practicant sa patrunda in starea utriyu. .cataleptica". Am observat noi insine pe unii care i~i petreceau 0 buna parte a zilei ~i a noptii intr-o profunda .. transa" yoginii. timp in care respiratia era de-abia perceptibila. Flira indoiala. stiirile "c"taleprice' pot fi provocate intentionat de catre yoginii experirnentati. Misiunea dr. Tercza Bosse in India (vezi Ch. Laubry ~i Tereza Bosse, DOCIII1II'nIS recueillis (lUX Indes sur II'S «yogins» par lenregistrement simultune du pouls, de la respiration et de l'electrocardiogramme, .. Presse Medicate". nr. 83. din 14 octornbrie (936) a dernonstrat ca incetinirea respiratiei ~i a contractiilor cardiace pana la 0 limta pe care. de obicei, n-o observam dedit in pragul unci rnorti inevitabile este un fenomen fiziologic autentic, pc care yoginii il pot realiza datorita vointei lor. ~i nu ca urrnare a unei autosugestii. Evident.

un asemenea yogin poate fi inmormantat fara ca vreo primejdie sa-I all1enin~.e. Jncetinirea respiratiei este uneori de alia natura. incat unii pot fi Inrnormantali de vii flira nici un pericol, pentru un timp limitat, pastrand 0 cantiu e

de aer care, firesc, ar fi cu totul insuficienta pentru a Ie asigura supravietuirea. Dupa parerea lor. aceasta mica rezerva de aer este necesara pentru ca le-ar permite cateva inspirari in cazul in care vreun accident i-ar face sa iasa. pe durata experimentului, din starea Yoga. si le-ar pune asrfel viaia in primejdie ,

in scopul de a reintra in acea stare" (dr. J. Filliozat, Megie et Medecine , Paris. 1943, pp. 115-1(6).

7 Conform surselor taoiste. scopul acestei respiratii este acela de a imita respiratia foetusului in pantecele matern ... Revenind la inceputuri, reintorcandu-te la origini, a lungi batranetea la T'ai-si K'eou Kille (formule ale respiratiei embrionare), citat dupa Maspero us precedes de .Nourrir le Principe vital' dans lu religion IIIO;\le ancienne" ( .. Journal Asiatique", aprilie-iunie 1937. p. 198). Vum analiza aceasta formula a timpului reversibil pe care 0 regasim, deopotrivil. in mitologiile ~i in riturile arhaice.

x Dupa cum vern vedea in cele ce urmeaza, rneditatia Yoga joaca un rol desebit de important in tehnicile buddhiste.

• Un sannvasln c~IC lin anahuret fara adapost ~i far~ nici " ohligarie falil de s • ..:iclalc. (Nota trad.)

95

TEHNICI YOGA

9 Semniflcatiile termenului samadhi sunt: unirc, totalitate. absorbire in. concentrarc total a a spiritului, conjunctie. Noi l-am tradus prin en-staza, staza, conjuuctic.

10 Dcsigur.transa hipnoticii se realizeaza prin mijloacc yogine. insa, in ea insa~i, ea nu este 0 experienta yogina. Episodul despre Vipula cste 0 dovada ca, pana si in literatura populara, deloc tehnica, hipnoza era cuuoscuta ~i descrisa cu suficienta exactitate. Hipnoza este explicata prin "patrunderea in trupul celuilalt; credirua cxtrem de veche ~i care a dat uastere la nenumarate povesti si legende. r n Mahahlusrata, X II. 29U. 12. rishi Ucanas, maestru Yoga. se proiecteaza in zeul bogii!iei. Kubcra , ~i astfel, devine staplin al tuturor bogiitiilor zeului. Un alt episod (XV. 26. 26-29) ne relaieaza d\ ascetul Vidura, la moarte. i~i paraseste trupul sprijinit de trunchiul unui copac ~i patrunde in trupullui Yudhistira. care asirnileza astfel toate virtutile ascetului (cf. Maurice Bloomfield, On the art oj entering another's body, a hindu fietion motif, p. 9. in "Proceedings of the American Philosophical Society". Philadelphia. vol. 56, 1914, pp. 1-43). Mult mai cunoscute sunt insa episoadele relative la patrunderea in cadavre , care, astfel, capata via!il; cf. indio catiilor lui Penzer-Tawney, in The Ocean of stories. I, 37; cf. Le Yoga, Immortalite et Liberte , pp. 156 si urm.

II Trebuie sa amintim cil samyama desernneaza ultirnele etape ale tehnicii yogine, ~i anume: concentrarea (dlu.lrw.1Li) .. .rreditatia" (dhYGna) ~i samadhi.

12 Bhoja (Yoga·Siitra. 111,44) face 0 lista pentru cele opt "mari puteri" (mahasiddhii ale yoginului: I. animan (rnicsorarc), adica puterea de a deveni infirn ca si atornii: 2.laghiman (absenta greutatii). puterea de a deveni la fel de usor ca lana; 3. gariman (greutate); 4. mahiman (ilirnitare). puterea de a atinge orice obiect. la orice distan!il s-ar ana el (de exernplu. puterea de a atinge Luna etc.); 5. prakamya (vointa irezistibila); 6. icitva (suprcrnatie asupra trupului ~i a lui manas); 7. varitva (dorninatie asupra clerncntelbr): 8. kamavasagitva (satisfacerea dorintelor).

Capitolul III

YOGA ~I HINDUISMUL

I. INTERIORIZAREA RITUAL.A.

In capitolclc prccedentc am cxpus doctrinclc si tchnicile Yoga, asa cum .~u~~ cAlc sistematiiate si formulate de Patanjali si de t: rnentatoru Sat, In Yoga-Sutra. Dar, pcntru a detcrmina cu exacltptc locul pe carc-l ocupa Patafijali In ccea cc am putea numi .Jstoria tchnicilor indicne meditative", am fost obligati sa faccm nccontenit aluzie la alte varietati de Yoga - .baroce". popularc - care constituic un pandant In raport cu Yoga .clasica" a autorului nostru. Mai mult chiar: ni s-a intamplat de rnai multc ori sa includcm ansamblul practicilor Yoga In problernatica generala a spiritualitalii indiene. Sprc dcosebirc de oricc alt darcana, yogudarcana nu cste numai un "sistcm filosofic"; transgresand limitclc pe care i le-ar Ii impus In cazul In care ar fi fost un "sistcm", in intelcsul strict al tcrmenului, exigcntclc de rigoarc strict Iilosofica, yogadarcana influcnteaza un marc nurnar de practici, tic crcdinte ~i de aspiratii pan-indienc. Yoga cstc prctutindcni prezerua, atfit in traditia indiana orala, cat ~i In literatura sanskrita ~i vernaculara. Dcsigur ca. in general. aceasta Yoga "pretutindcni prezenta" - eel mai adesca sub forma de clisec traditionale - nu cste Yoga clasica , sistematica, a lui Patafijali, ci, aproape intotdeauna, 0 Yoga populara si proteica. Pihern afirma ca Yoga este 0 dirncnsiunc specifics a spiritualitatii indiene. Simplul Iapt cii ca estc prezenta prctutindcni - In aspecte extrern de variate - este 0 dovada ca accasta tchnica mistica cstc 0 crcatic autohtona a Indici.

97

TEHNfCf YOGA

Tn capitolcle care urmeaza , ne propunern sa prczcntarn cateva dintrc varietatile Yoga - ccle mai importante -, tocrnai pcntru a vedca Jad si In cc rnasura elc corcspund sau sc deoscbcsc de cclc din yogadarcana lui Patafijali si ale comcntatorilor. Dcsigur , nu poatc fi vorba , aici, despre 0 expuncrc istorica a idei lor si a practicilor yoginc. Am inccrcat 0 asernenca cxpuncrc istorica In cartea noastra Le Yog«, lmmortalite et Liberte (1954). Ne vom limita sa Ie conturam. aici.In linii mario ~i sa mentionarn catcva din documentele irnportantc, rclcritoare la polivalcnta tchnicilor yogine.

Inca de la inccput , se pune intrcbarea: Care estc raportul dintrc Yoga ~i hinduism? Exista practici ~i filosofcme yogine apruapc in intrcaga istoric a spiritualitaiii indiene (si indeoscbi In istoria rcccnta). Estc de ajuns insa 0 privirc rapida asupra religiei vcdicc pentru ca sa De dam seama ca, In cazul in care nu este cu dcsavarsire abscnta, Yoga nu este prczcnta decat intr-o forma rudimcntara ~i de intcrcs modest. Desigur, ceea cc numim hinduism este rnai mult dccat 0 forma evoluata a rcligiozitatii vedice. Tn marea sintcza hiduista, putem idcntifica nenurnarate elemcnte cxtra-brahrnanice ~i extra-arlene care au acopcrit, In cele din urma, atat panteonul vedic, cat si Iormcle vedice ale rcligiozitatii. Dar, pc tot parcursul istoriei sale milenarc, hiduismul nu renunta nici 0 clipa la metoda care ii cste specifics ~i care consta in a omologa unor scheme sau unor valori brahrnanicc orice element extra-brahrnanic pc care vrea sa-I asimileze. Nici un clement strain nu ar putea patrundc In hinduism. fara ca in prealabil sa fi dobandit (sau sa-i fi Iost atribuita) o sernnificatie brahmanica, oricat dc artificiala si de improprie ar fi accasta. Un zeu local nu este integrat pantconului indian decat atunci cand el I~i gase~te (sau i se gascstc) drept strabun mitic unul dintre marii zei vedici. Un ritual cxtra-brahmanic IlU ('sIC valid at decal din morncntul In care el este ornologat .,sacritieiului'· vedic. Nimic nu este acceptat In interiorul hiduismului (fie d cstc yorba dcsprc un loc de cull, un obicei sau un mil ctc.) rar:i ca In prealabil sa i sc fi gasit 0 asernanarc oarecare cu Iormclc religio/il5!ii brahmanicc.In hiduism, nu cste acccptat decat ceca cc cl po,lll: absorhi,

98

YOGA Sf IIfNDUfSMUL

asimila. Pe ncsimtite, din omologare In ornologarc, si din asimilare In asimilare, religia Indici ariene cunoastc 0 schimbare total a: vedisrnul se transforrna in brahrnanisrn: la randul sau , in tirnpul evului mediu, acosta se transforma in ceca ce ne-am obisnuit sa numirn - cu un terrnen Ioartc aproximativ - "hinduism", unde se intiilnesc toate curentele rnistice scctarc , ea si toate cultclc populare. Dar sinteza ace tor clemente cterogenc s-a savarsit sub semnul ortodoxiei. Nu s-a produs nici 0 a. imilarc care sa nu f Iost validata In prealabil ~i al carei obicct sa nil fi Iost, in ncnumarate rnoduri, ornologat valorilor traditionalc. Vorn vcdca in continuare eli aceasta .victoric" a ortodoxici nu are de fapt dccat rolul de a carnufla 0 scrie imprcsionanta de batalii pierdutc, in urma carora traditia vedico-brahrnanica rcuscste sa-si pastrczc autoritatea si Iormulclc, dar I~i pierde continutul. Pcntru moment, nc intercseaza eel mai rnult accasta constanta pc care 0 reprezinta omologarea valorilor heterodoxe valorilor ortodoxe, ornologare care, pcnlru 0 forma religioasa extra-brahmanica, reprczinta singura rnodalitatea de a obtine dreptul de a f adrnisc In brahmanism, si, mai tarziu , In hinduism.

La randul lor, practicilc yogine a trebuit sa se foloscasca de acceasi rnodalitatc, ~i sa urmeze acclasi itinerar. De negasit In tcxtele vcdice+.Je putcm totusi descoperi In hinduism. Tn hinduism, aceste tehniei au 0 autoritate egaJa numai cu cea a filosofemclor al caror subiect este identitatca dintre atman ~i Brahman. Ele nu ar f putut dobandi aceasta autoritate daca, in prealabil, nu ar Ii fost acccptate de brahrnanisrn. de ortodoxie. Dupa cum am vazut, aceasta acceptare nu ar putea avea loe dccat ca urmare a unei ornologan intrc .obiecrul care trebuie acceptat" si una dintre valorile fundarnentale ale ortodoxiei. Pentru Yoga - care cste.In primul rand, 0 practice ascetica - singura valoare ortodoxa careia ea (Yoga) i-ar purca Ii omologata (adica totalitatca disciplinclor fiziologice ~i meditative care 0 alcatuiau) ar Ii sucrijiciul. Pe de 0 parte pentru ca sacrificiul era un act care ajungea la cucerirea rcalitatii, un act magic; pe de alta parte, pentru ca intervenise In economia insasi a sacriliciului vedic un element nou, adica .Jnteriorizarca

99

TEHNICI YOGA

rituala", experienta rnistica a anumitor gesturi si acre care Iusescra inaintc simple gesturi si acte concrete. Tehnica yogina patrunde in brahman ism datorita unei intcrpretari proprio modo a sacrificiului vedic: ~i anumc. dccrctand ca anumite practici specifice (cum ar Ii , de exemplu, disciplina rcspiratiei) sunt () .Jnteriorizarc rituala", Ramane sa vedcrn daca accasta .Jntcriorizarc" nu se datorcaza ea insasi actiunii elemcntelor ncbrahrnanice , cu aile cuvinic, daca nu purern rccunoaste - catrc sfarsitul cpocii vcdice - () tendinta catrc .expericnia rnistica" a sacrificiului, tcndinta care ne va conduce la Upanishade si la dcvotiunca rcligioasa care are drept obiect 0 divinitatc personals (bhakti).

Sa ne amintim de importanta deoscbita pc care () arc sacrificiul in religia vcdica. Aici , el cstc atotputernic. Zeii insisi subzista datorita ofrandclor ritualc. ,,0, Indra, sacrificiul tc-a fiicut atat de putcrnic ... Cultul a venit In ajutorul trasnetului lau atunci cand ai spintecat dragonul" (Rig Veda, III, 32,12). Sacrificiul cste principiul victii ~i suflctul iuturor zeilor ~i al tuturor Iiintclor tCutapathu Brahmana, VIII, VI, 1,10 ctc.). La inccput, zcii erau muritori (Taittiriya Samhita, VIII, IV, 2, I etc .); ei au dcvcnit divini si nemuritori prin sacrificiu tibid., VI, 1lI, 4, 7; VI, III. 10,2 ctc.); ei traicsc din darurilc pamantului, dupa cum oarncnii traicsc din darurile cerului (ibid., Ill, II, 9, 7 ctc.).

Cu tirnpul, sacrificiul vedic ia 0 marc amploarc, iar scmnificatia lui devine mai profunda. EI insusi devine zcu rnai putcrnic dccat ccilalti, pcntru ca, prin magia lui, cl cstc tcmeiul ruturor. Valoarea magid a sacrificiului estc mcntionata in nurncroasc imnuri vcdicc, dar adcvarata elaborarc a ritualului sc datoreaza ans.unblului Brahmana. Ace I ansamblu ritual, eel mai arnplu ~i eel rnai complicat din cate au creat vreodata oamcnii" (A. Barth), elaborcaza 0 inlreaga simbolistica a sacrificiului si a pieselor sacrificiale. Datorita clicientci ritului , oficiantul devine cl Insusi zeu (dewitfl/lI) si dobandestc nemurirea.Tntrucar un sacrificiu a~e valoarca unci .·,Iloi na~lcr;", prin Iorta sacrificiala, ceca ce cste omenesc :i clcrncr devine divin

IOU

YOGA Sl HINDUISMUL

----------------- ------------

si etern. .Preoui il translorma in embrion pe cel caruia ii of era conSucrarca (dikshii); spune Aitureya Brahmana (I, 3).

Cu tirnpul. aceasta conceptic dcsprc sacrificiu ca instrument de .xlivinizare" ~i de .ncrnurire" ia arnploare; iar in anurnite Brahrnanc, intalnirn afirrnatia di nurnai "cei care stiu sunt ncrnuritori". Stiinta Ia care Iac trimitcre aceste textc inscarnna, pentru inceput , savar~irea pcrfccta a sacrificiilor: stiinta plini'i de tainc , ba chiur de taine ciudate (de exemplu, Aitareya Brahmana, nt, 33, 6 etc.). Dar, cu tirnpul , accasta ~tiinla a sacrificiilor ~i a tchnicii liturgice isi pierdc valoarea, si 0 noua ~liinla, eea a cunoasterii lui Brahman ii va lua locul. Se trecc astfel de la ritualismul magic la gnoza, iar aceasta cvolutic isi va gasi desavarsirea In Upanishadc, care Ii vor ofcri 0 amploare nccunoscuta pana atunci.

rnsa BrahmancIc ne intereseaza acum ~i dintr-un alt punet de vcdcrc: mai ales din cauza notiunii de substituire a sacrificiului ~i din cauza anurnitor practici Yoga rudirnentarc pe care Ie gasirn in elc. Intr-adevar, sacrificiului eoncrct i sc substituie un .sacrificiu interior", cu aile cuvintc, piesele rituale si actele ccrcrnonialului se confunda cu anumite organe ~i functii ale corpului omenesc. lar ceea ee se obtinc prin interrnediul sacrificiului coneret - respectiv nernurirea , participarea la conditia divina idevatmu) - se poate obtine la Iel de bine prin asceza si prin Yoga.

Inca din epoca vcdica, valoarea rnagico-sacra a sacrificiului se idcntifica, desigur timid ~i confuz, cu valoarca magica a ascetismului (tapas), RiX Veda (X, 167, I) afirrna eli India a dobandit cerul prin tapas, iar accasta idee este irnpinsa foarte departe in Brahmuna: .Zcii si-an dobandit rangul divin prin austeritate" (tapas; cf. Tuittiryia Br., Ill, 12,3, I). De fapt, tapas este si el un .xacrificiu". si astfcl este cl intclcs de autorii Brahrnanelor si ai Upanishadclor. Dad intr-un sacrificiu vedic zcilor Ii sc of era soma, unt topit si Iocul sacru , in practica ascetica (tapas), Ii se ofera un "saerifieiu interior", In care Iunctiile fiziologicc se substituie libatiilor ~i obicctclor rirualc. Respiratia este ade ea identificatii eu 0 .Jibatic neintrerupta". s/aikhunasasmarta siura . [I. 18,

101

TEHNICI YOGA

vorbeste despre pranagnihotra, adica dcsprc .xacrificiul zilnic in respiratic". Conceptia desprc accst .xacrificiu interior" este una lccunda. care va ingadui ca si eei mai autonomi asceti si mistici sa ramana in sanul brahmanismului, iar mai tarziu al hinduismului.

lata un text brahmanic, in care pranayama cste ornologata uncia dintrc cele mai renumite varictati de sacrificiu vedic, agnihotra (jertfa a focului pe care ficcare cap de Iarnilic trebuie sa 0 practice in fieeare zi): "ci II numese agnihotra interior". Atat timp eat vorbcstc, omul nu poate respira, ~i atunci el isi ofera rcspiratia cuvantului; atat limp cat rcspira, el nu poate vorbi, si atunci eJ isi of era

, ,

cuvantul respiratici. Accstca sunt cele doua of ran de ~i jertfe continue si nernuritoare; In stare de veghe sau in somn, omul Ie ofera H'ira lncctare. Toate celelalte jertfe au 0 finaJitate si participa la natura actului (karma). Cunoscand aeest sacrificiu, cei din vcchirnc nu of ere au agnihotra tKaushitaki-Brahmana Upanishad. II, 5).

Aceasta forma de sacrificiu este dcnumita, in general, "sacrificiu mental", Noi am prcfera sa-l nurnim "intcriorizare rituala", intrucat ea nu irnplica numai 0 oratiune mcntala, ei ~i 0 profunda asirnilare a Iunctiilor fiziologiee eu vial-a cosrnica. Accasta ornologare a organelor si a functiilor fiziologice eu regiunilc ~i eu ritmurile cosmiee este 0 trasatura pan-indiana. Rcgasirn urme ale acesteia Inca din Vede , dar ea va ajunge cu adevarat la coerenta unui "sistem" de-abia in tantrism (datorita.In buna masura, aportului experimental aJ tehnicilor yoginc).

Textul eitat sc rcfera, nira indoiala.Ia anurniti asceti care practicau pranayama, omologata de ei eu .acrificiul concrct nurnit agnihotra. Aceasta omologare ii scutca de proba concrcta - agnihotra. Nu cste dedit un exernplu de validarc, prin traditia ortodoxa, a unui exercitiu care. In sine, nu are nici 0 lcgatura ell accasta traditic. Or. omologarea are drcpt consccinta practice substitutia (pc care ea 0 justifica). Astfel, asceza se transforms intr-un echivalent al sacrificiului, al ritualului vedic. Din acest moment. intclcgern ell usurinta eum au patruns in traditia brahmanica cclclaltc praetiei yogine ~i cum au fost ele acceptatc de accasia.

I,

102

YOGA !;)I HI DUISMUL

----

2. TEHNICA YOGA 1N UPANISHADE

De altfcl , nu trebuie sa ne irnaginarn di aceasta omologarc s-a rcalizat intr-o singura dircctic. Nu numai practicaniii Yoga incercau sa obtina validarca atitudinii si a rnctodclor de catrc brahmanism. Dimpotriva , ortodoxia insa~i lua adeseori initiativa in acest sens. Numarul infim al .crcziilor" care au marcat cci trei mii de ani de viata rcligioasa indiana sc datoreaza dcopotriva necontcnitelor cforturi ale numcroasclor scctc si curente de a fi v~lidate in sanul traditiei, dlt si necontenitei actiuni asirnilatoare ~i .Junduizante" a ortodoxici. in India, ortodoxie inscamna. in prirnul rand: dorninatia spirituala a unci caste, cea a brahrnanilor. .Sisternul" sau teologic si rituaJ poate fi red us la doua elemente fundamentale:

I. se considera di VedeJe alcatuicsc un corpus scriplic inaltcrabil; 2. sacrificiul dctine de de parte cea mai marc irnportanta. CcJe doua clemente sunt prin excclerua statice. ~i totusi istoria religioasa a lndiei indo-ariene ni se dezvaluie ea fundamental dmarnica, in perpetua transforrnare. Acest fenomen se explica printr-o dubla actiune, iniliatii ~i sustinuta pana in prezent de ortodoxia brahmanica:

1. datorita hcrmeneuticii, Vedele au fost necontenit reinterpretate;

2. datorita omologarilor rniticc, rituale sau religioasc, intrcaga complexitate culturala si rnistica extra-ortodoxa s-a redus, ca sa spunem asa, la un numitor comun si, in ccJe din urma, a fost absorbita de ortodoxie.

Evident, ortodoxia nu praetica accasta absorbiie decat in rnomente de criza, adica atunci cand vechile ei scheme rituale si doctrinaJe nu rnai erau pc placul propriilor elite si cand, extra mums. aveau loc irnportante .. cxpericnte religioase sau prcdici ascctico-rnisticc". De-a lungul istorici, putem observa () rcactic irnpotriva schernatisrnului ritual brahrnanic, ca si impotriva exccsului de "abslrae\iuni", reactic care isi are punetul de pomirc chiar in sanul societatii indiene. Volumul acestei reactii va crestc pc rnasura ce India va Ii din ce in ce mai "brahmanizata" si mai .Junduizata", adica pc masura cc asirnilarea elementelor cxtra-brahmanicc

1m

TEHNICI YOGA

si extra-ariene va fi mai putcrnica. 0 data asirnilatc de catrc brahrnanism, clernentclc nebrahmanice vor impune , in schirnb, celor dintai, propriilc lor neccsitati religioase si propriul lor orizont doctrinal. Nu este acurn nevoic sa intram in detaliilc acestui Ioartc complex lcnornen spiritual. Estc sigur Insa ca, de rnulta vreme, sacrificiul vedic nu mai satisfacea anumite elite, care dorcau sa acceada la 0 expcricnta rcligioasa concrcta si sa dobandeasca 0 tchnica mcditativa rcala.

Upanishadclc reactioncaza ~i elc, la randul lor. impotriva ritualismului. Ele sunt cxpresia cxpcrientclor si a rncditatiilor realizatc la granita ortodoxici brahmanicc. Ele satisfaccau nevoia de absolut pe care schernclc abstractc ale ritualisrnului erau dcpartc de a 0 putea satisfaec. Tn aceasta privinta, pozitia aeelor rishi din Upanishadc era asernanatoare pozitici yoginilor: si unii si ccilalti abandoncaza ortodoxia (sacrificiul, viata civila, familia) si , in deplina simplitate, Incep sa caute absolutul. Estc adevarat ca Upanishadelc se mentin pe linia mcta1izicii si a contcrnplatici, in tirnp cc Yoga [ace apel la asceza ~i la tehnica meditativa. Dar acesta nu este un motiv pentru care osmoza dintre mediilc upanishadice si celc yogine sa Ii suferit 0 ruptura. Anumite rnctode yoginc sunt chiar acccptate de catrc Upanishade, ca cxcrcitii preliminare de purificare si de contemplatic. Cu tirnpul , doctrina Yoga dobandeste drcpturi depline penLru a patrunde in brahmanism. Accasta imbiozii are drcpt consecinra aparitia unci intrcgi categorii dc Upanhisadc , numite Upanishadcle yogine. Yoginii profita de aureola vechilor Upanishade ::;i i::;i orneaza scrierilc cu cpitetul .upanisbadicc": la randul lor. rishi upanishadiei vor prelua rccentul, dar marelc rcnumc al yoginilor, al acclora care pot dobandi totodata clibcrarea si stapanirea magics a lumii. lata de cc 0 rapids trccere In rcvista a clcrncntelor yoginc prezente In Upanishadc nu poatc fi dccat instruciiva: ca nc-ar ajuta sa intrcvedern progrcsul in ctape al acccptarii tchnicii Yoga de catre brahrnanism, ca si uimitorul polimorfism al CCIOT dintai. Caci - sa nu uitarn asta - de acum inaintc vom avca de-a face eu bogata si, uncori, ciudata morfologic a tehnicii Yug;t .. haT<JCC".

104

YOGA ~I HI DUISMUL

---

In acccptia sa tehnica. intalnirn pentru prima data terrncnul yoga in Taittiriya Upanishad. 1.1. 4 (yo~(I (irma), si in Kiitha Upanishad. ll, 6. II (textul eel rnai apropiat dc sensul clasic) ctc. Putern dcccla insa prczcnta practicii yoginc si in celelaltc Upanishadc , chiar si in cclc mai vechi. Astfcl, de exernplu. un fragment din Chandogya Upanishad (VIII. 15) ne pcrmitc sa conchidcrn asupra existcntci practicii prutyaharu; de asernenca, intalnim adesca pranavama In Brhadarunyaku Upanishad (de cxernplu, 1,5,23). Va trebui sa asteptarn insa 0 Upani 'hada de pronuntata nuanta sectara, cum cste Cvetacvatara, pentru a gasi indicatii precise si elaborate referit0T. la tchnica yogina. InLr-adevar, ca il cvoca pe intclcptul care .,I~I

"rnentine irnobil trupul cu cclc trci parti supcrioarc" (pieptul, ceafa,

capul), intclept care. "dupa ce si-a lnabu; it respiratia in corp" i respira pc nari cu 0 suflare rcdusa" (:vetcl{'vatara, 11. 8-9). Probabil ca acest rishi practica Yoga "inLr-un loc uni ficat ~i pur, unde nu exista pictre si nici foe sau nisip, placut simtului interior prin sunetc, apa ctc., si care nu displace privirii, aparat de vant printr-o depresiune (a solului). Ccata, Iurnul. soarclc, Iocul , vantul.Inscctcle fosforcscente, fulgerele, cristalul, luna sunt aspectc prcliminare care, in Yoga, produc rnanifcstarca lui brahman. Dupa ce cvintupla calitatc a Yoga s-a manifcstat , \a~nintl din parnant, din apa, din Ioc, din vant si din spatiu, pcntru eel care a dobandit un corp alcaruit din Iocul Yoga, nu rnai exista nici boala, nici batranete si nici moartc. Scnzatia de agilitate. sanatatc, absenta dorintclor , stralueire a tcnului, calitatc inalla a vocii, rniros placut , dirninuare a cxcrctiei, se spune ca acestea ar Ii prirnul elect confcrit de Yoga" (ibid., 11,9-13; trad. L. Silburn).

Prin precizarile adusc, care tradeaza 0 indelungata familiarizare cu .Jiziologia mistica", prin aluziilc la fenomcnc acusticc si luminoase, accst text anunta 0 intrcaga categoric de Upanishade, ulterioare cclci numite Maitravani Upanishad, si cunoscutc chiar sub nurncle de "Upanishade yoginc". Avand un continut tcoretic mai putin bogat ~i tradand un suflu spccuJativ destul dc modest, uncle dintre accstc Upanishadc sunt importantc tocrnai datorita stangaciilor

105

TEH:-JICI YOGA

~i a indiscretiilor lor. Prin intcrmcdiul acesior icxrc. intrczarim posibilitatca de a cunoastc. ceva rnai indcaproape , untrcnarncntul aseerie practicat dc rishi si de yoginii scctari ai cvului mcdiu indian. Dcourccc ficcarc dintrc accstc tratutc dczvaluic un .. secret" care ii estc specific: fiziologic misticil sau tchnica a mcditatici auditive. dctalii de liturghic ~i de iconogralic .Jnteriorizatc", aluzii destul de precise la praetieilc tantrice. Nu trcbuic sa uitiirn cii to.ue acestc Upanishadc i~i cxtrag scva din ncnumaratc traditii: aSCCla pro-vedid! si brahmanic.i. mistica buddhisui. vishnuisui ~i shivaista. tantrisrn etc. Lc mcruionarn aici numai din considcrcntc de cornoditatc. caci, din punet de vcdcrc istoric , ar Ii trebuit sa discutarn dcspre ele dupa buddhism.

Muitrayunt Upanishad - pc care o putcm considcra ca Iiind punctul de plccarc pentru toata accasta categoric de Upanishadc medievale si tarzii - pare sa fi fost scrisa aproxirnativ In acccasi cpoca - dad nu curnva mai tarziu - Cll Bhuguvud-Gita (prin urmarc. intre secolul al I1-Ica inaintc de Hristos si sccolul al Il-Iea dupa Hristos; in orice caz. inaintca Irugrncntclor didactice din Mahabharata). Tchnica yogina propriu-zisa este cxpusa in capitolul al V I -lca (~ I R-29). dar. ca in toatc cclclaltc Upanishadc , rcgasirn aproapc pc tot parcursul ci ncnumaratc rcfcrintc la aceasta (de cxcrnplu, dczgustul lapi de trup. I, 3: totul este trccator. L 4: originca trupului omcncsc. III. 4; pasi uni Ie generate de Lamas si rajas. II 1,5 etc .). Maitrayani Upanishad nu cunoastc dccat cinci din cclc opt anga cunoscutc de Yoga clasicf (cf. Yoga-Stura , II. 29); lipscsc din ea yuma. nivuma ~i (iSl/II(J, in schirnb rcgasirn menlionata turku ... rcflcctia", .Joria l:!;lndirii". Explicatia data pentru dharana cxtc intcrcsanta prin naturalismul sau Iiziolog ic: .. Acela care apasa varful lirnbii de ccrul gurii si carl' i~i qiiP:IIlL'stc vocca. spiritul ~i rcspiratia, accla il vcdc pc Brahman prin intcrrncdiul lui tarka (V I, 20). Ci ti nd accst text. nc dam sc.unu de i mportanta rneditatici auditive. inlr-adevar. Muitravani mCIl\iuIlCd/;J adcscori valoarca rnctalizica a silabci misticc OM si rczultatclc cxccptionale la care conduce rncdiratia asupra ci (prin intcrmcdiul .iccstcia.

1{J6

YOGA $1 III:"JDtJISMUI.

poate Ii va/ut Brahman ~i poatc fi dobanditii ncrnurirca: OM cstc identic cu Vishnu, cu toli zeii, cu toatc suJlurik./mill(i, cu toate sacrificiilc etc .. VI. 5, 23).

Am putca cxplica accasta suprcmatic a meditatici asupra silubci misticc OM atat prin spiritul de sintczf ~i prin sincrctismul spccifie accstci categorii de Upanishadc. dl ~i prin succesul cxpcrirncntal al unci tchnici a meditatici auditive, pc care India 0 cunostca in trccut. dupa cum 0 cunoastc ~i in zilclc noastrc (vczi nola D). Capitolul al VI-lea. 22. confine 0 [oartc ohscurii inccrcarc de a cxplica mcditatiu privind .. vorbirca" ~i .. non-vorbirca" (inccrcarc pe care 0 putcm considcra drcpt un document al preistoriei tcoriilor asupra sunctului Iizic , cabda). A (lam in ca i ndici i rcfcritoarc la o alla metoda de cxpcricnta rnistica auditiva: .. Accstia asculta sunctul cterului inirnii lor. in limp cc i~i astupa urcehilc cu dcgctclc. Ei cornparta (accst sunct) cu saptc zgornotc: cu eel al raurik», cu eel al unui clopotcl , al unui vas din aruma. cu eel al rotilor unci trasuri, cu oracaitul broastclor. cu zgornotul pc caro-l face ploaia. cu vocca unui om care vorbcstc intr-o pcstcra Dupa cc ascctul a trccut dincolo de accst sunct cxpcrirncntat in mod dilcrit , ~i dupa ee el s-a stabilit in Brahman. ncmanifcstat. in Sunctul suprcm, sunctclc dcvin indistinctc ~i de ncdistins , tot usa cum Icluritclc parIumuri ale Ilorilor sc picrd in gustul rnicrii".

Accstc dctalii rcferitoare la .. sunctclc misticc" sunt dovuda unci cxpcricntc meditative sigurc , intrucat mai multc dintrc accstc sunctc (eel al clopotclor, de cxcmplu) sunt confirmutc ~i de altc documente indicnc ~i cxtra-indicnc (vczi nota D). Chiar ~i intcrprctarea pc care Mitrayun) Upanishad 0 dJ practicii Yoga arc la hal.J audiiiilc misticc . "Acesl proccs sc nurncste Yoga. pcntru cJ yoginul rcuncstc in accst rei prunu, silaba OM ~i Univcrsul cu toatc forOleic sale ncnurniiratc. Unitatca rcspiratici. a constiintci si a simtur ilor - urrnata de anihilarca tuturor accstor conccptc -. accasta cstc Yoga" (VI. 25). Ccl cure, limp de ~asc luni , lucrcaza corcct ating.e uniunca dcsavfLT~ita (VI, 28). Aceastii .Jourtc secreta ~tiinla"

)(J7

TElfNICI YOGA

nu trebuic comunicata Insa decat urmasilor ~i discipolilor. si numai cu conditia ca acestia sa fie apti de a () prirni (VI. 21)).

Nurnai trei dintre celc noua Upanishadc yoginc au 0 importania dcosebita: Yogatuttvu, Ohvanubindu si Nadabindu Upanishad. Yogatattvu pare sa cunoasca eel mai bine detaliile practicilor yogine: ea mcniioncaza cele opt anga ~i distingc cclc patru feluri de Yoga (Mantrayoga, Lagayoga, Hathayoga ~i Rajayoga). Ea cuprindc 0 larga expunere despre pranayamu (36 ~i urm.) ~i detalii de fiziologie mistica dcstul de importante (de cxcmplu , kevalu kumbhaku . adica suspendarea totala a rcspiratici se rnanifcsia ~i prin sirnptorne fiziologice: la inceputul practicii, respiratia devine abundcnta, apoi cantitatea de flegrna crestc in proportii ncobisnuitc).O lunga lista de siddhi, de puteri ocultc, este 0 dovada a mediului magic In care a fost elaborata accasra Upanishada; caci ea vorbestc despre .xlarviziune, clarauditie , despre posibilitatea de a tc deplasa intr-o clipa la mari distantc, despre facultatea de a vorbi frurnos, de a lua orice forma, de a devcni invizibil ~i desprc posibilitatea de a preface fierul In aur , ungandu-l cu cxcrerncnte" (73 si urm.), Aceasta ultima siddhi arata lirnpcdc raporturilc reale dintrc 0 anumita forma de Yoga si alchimic , raporturi asupra carora va trebui sa revenim.

Yogatattva Upanishad mcruioneaza () fiziologie rnistica mult mai bogata decat cea din Yoga-SLUm. Ccle "cinci parti" ale corpului corespund celor cinci clemente cosmice (parnantul. apa, focul, vantul si etcrul), iar ficcarui element Ii corespundc 0 litera mistica anumc ~i 0 dharana anurne , guvcrnata de un zeu: rcalizand meditatia care ii revine, yoginul devine stapan al elementului corcspunzator. rata cum trebuie proccdat pentru a reusi: .. Sc spunc ea de la glczne pana la genunchi este rcgiunea prthivi (plimfintul); [imaginea iconografica a acestui element J are forma unui patrat, de culoare galbcna si arc [ca mantrajlitcra lu . Mcntinandu-si respiratia , ~i in acclasi timp litera la , de-a lungul rcgiuni: solului tprthivi, adica de la gJczne pana la gcnunchi) ~i contcrnplandu-l pc Brahrna [care arc] patru chipuri si patru guri de culoarc galbcna,

108

---------

YOGA SI I-IINDUISMUL

[yoginul] trebuie sa practice dharand in accst loc timp de doua ore. Astfel , el dobandcstc puterea de a domina pamantul. Dad a dobandit aceasta putere de a stapani pamantul , moartea TlU mai prezinta pentru cl 0 arncnintarc". Elementului apas (apa) ii corcspundc litera rnistica Vll si dhurana trebuic sa sc concentreze In regiunea care line de la genunchi pana la rect. Dad rcalizcaza aceasta dhtirana . yoginul nu trebuie sa se mai tcarna de moartca prin apa. Elementului agni (Iocul) Ii corcspundc litera ra ~i regiunea de la reet pana la inirna; rcalizand dharana in acest loc, yoginul devine imun la cornbustic. Regiunea cuprinsa intre inima si rnijlocul spranccnclor este eea a lui V(i_Y1I (aer) si Ii corespunde litera ya; eel care reuseste accasta dhurarui nu trebuie sa se mai teama de atmosfera. Di~ mijlocul sprancen~lor si pana la varful capului se intinde rcgiunea ce Ii revine lui £iktira (ctcrul , spatiul cosmic). careia ii co- / respunde litera ka; prin dharana, dobandesti puterea de a strabatc acrul. Toate aceste siddhi sunt farniliare atat traditiilor mistico-ascetice indiene , cat ~i folclorului referitor la yogini.

Samadhi estc dcscris ea situatia paradoxala in care se gasesc jivatma (sufletul individual) si paramatma (Spiritul UniversaJ) din clipa In care nu se mai dcosebcsc unul de celalalt. Arunci, yoginul poate face tot ceca ce-i place; daca vrea. poate fi absorbit in parabrahman; daca, dirnpotriva, vrca a-~i pastrezc trupul , poate r11- mane pc pamant si poate sliipani toate puterile, siddhi. De asernenea, el poate dcvcni zeu, poate trai inconjurat de onoruri, in ceruri , poate lua toate formclc doritc. .Yoginul devenit Dumnezeu poate trai oriciit dorestc."

in aceasta Yogatauvu Upanishad cste vorba, asadar , despre 0 tchnica yogina re-valorizata din pcrspcctiva dialecticii vedantinc: jivatma ~i parumatma iau locul lui purusha si lui lcvara . Sinele ~i Durnnczcu. Dar ~i mai semnificativ dccat accasta nuanta vedantina este accentul experimental care caracterizeaza accasta Upanishada, In ansamblul ei. Tcxtul pastrcaza caractcristicile unui manual tehnic, si cuprinde indicatii Ioartc precise pcntru uzul a .cetilor ... Putcrilc" la care sc face aluzie sunt bine cunoscutclc

109

TEH Ilel YOGA

-----

siddhi yogine. Scopul pe carc-I urrnareste accasta disciplina este dar exprimat: este Yorba desprc dobandirca conditiei de .om-zcu". a longcvitarii nelimitate ~i a libertatii absolute. Acosta este laitmotivul tuturor varieiatilor baroce de Yoga, carora tantrismul le va da cea rnai marc arnploare.

Nadablndu Upunhisud este irnportama indcoscbi datorita descrierii "sunetelor rnistice". Ea inccpc prin personificarea iconografica a silabie mist ice OM - pc care 0 rcprczinta sub forma unei pas an a carei aripa drcapta ar fi litera a etc. - si descrie apoi valoarea ei cos midi (diferitele .Jurni" care Ii corespund etc.). Urrneaza o scrie de detalii intercsante des pre fenomenelc auditive care In sotesc anumite cxerciiii Yoga. Prin sunetul auzit in pozitia siddhasana si care II face surd la orice zgornot venit din lumea exterioara, in cincisprezece zile yogi nul dobandeste starea turiya (adica starea .xaralcprica''). La inccput, sunetele percepute sunt violente (ascmcnca celor ale oceanului, ale tunetului, ale cascadclor); apoi , ele capata 0 structura muzicala (de marcia/a, de clopot ~i de corn); in cele din urma, sunetul devine Ioarte fin (sunete de vioara, de viIJf1, de Ilaut. de albina). Yoginul trebuie sa se straduiasca sa ob!ina sunete cat mai subtile cu putinta, pentru ca numai astfel va progresa in meditatia sa. 1n cele din urma, yoginul va trai experimental unirea cu parabrahman, care nu are nici un sunet (arabda). Probabil ca aceasta stare mcditativa este asernanatoarc unei stari catalcpticc, dcoarece textul afirrna ca "yogi nul ramanc ca mort; el este un eliberat tmuktav', In accasta stare unmani (atinsa in momcntul in care yoginul a depasit si auditia mistica), trupul sau este .,aidoma unei bucati de lernn; el nu simte nici caldura, nici frigul, nici bucuria, nici durerea". EI nu mai aude nici un sunet.

Si accasta Upanishads i~i tradeaza originea .expcrirncntala".

Speculatiile si contemplatia pura, rnetafizica, care ocupau un lex: de marc cinstc In primele Upanishadc, cedeaza acest loe unor indicatii foarte precise de fiziologie "subtila". Fara indoiala, Ntidabindu Upanishad a Iost elaborata intr-un rncdiu yogin spccializat in "audi!ii mistice", adica in obtincrea .extazului" prin conccntrarea

110

YOGA SI HINDUISMUL

--------

asupra sunetelor. Nu trcbuic sa uitarn insli ca 0 asernenea .conccntrare" nu poatc fi obtinuta decat prin practica unei tehnici yogine tasana, pranayama etc.) si ca scopul ultim la care ea tinde este transformarea intrcgului Cosmos intr-o vasta teofanic sonora.

Dintrc toate Upanishadele tiir/.ii. cea mai bogata in indicatii tehnice ~i in rcvclatii "mist ice" cstc, fadi indoiala Dhyanabindu. Caracterul ei magic ~i anti-devotional trans pare Inca de la prirnelc randuri , undc se spune ca oricat de grave ar fi pacatclc unui om. ele pot fi anulate prin dhyana-yoga. Acesta este si punctul de vedere al tantrismului extremist: total a emancipare a practicantului fa~a de toate legilc morale si sociale. Ca si Nadabindu, Dhyanabindu incepc cu 0 descriere iconografica a silabei OM, care trebuie .conternplata" ca si cum ar fi identica cu Brahman. Ficcare dintre aceste silabe (a + u + m) are 0 culoare .mistica" ~i este ornologata unui zeu. De altfel, asimilarea cu zei (In acest caz lipsiti de orice valoare religioasa, fiind doar niste simboluri iconografice) nu este spccifica numai silabci OM. Si praruiyama este identificata eu cei trei zei principaJi ai panteonului vedic: "Se spune ca Brahrna este inspiratia, Vishnu retinerea (suflului, a respiratiei), iar Rudra, expiratia". Se rccornanda totusi obtinerea pranayamei prin con centrarea asupra silabei OM.

Fiziologia "subtila" ocupa 0 mare parte a lucrarii; sc rncntioneaza di .Jotusul inirnii" are opt petale si trcizcci si doua de filamente. Prandytima capata 0 valoare dcosebita; inspiratia trebuie sa se faca prin eele trei "vene mistice". susumrui, ida si pingala, si trebuie absorbita .Jntre sprancene" , loeul care este totodata ,;radacina nasuJui si lacasul nectarului". Sunt mcntionatc patru asana, trei cakra ("centre") si zece nume de nad! ("venele" din fiziologia indiana mistica). Estc arnintita de asemenea "trezirca" lui Paramecvari, adica a lui Kundalini , proccs tantric specific. asupra caruia va lrebui sa revenim. Dcscoperim si un element de magie crotica.o tehnica prczcntand unele anaJogii cu gesturile .orgiastice" ale unor vamachan (tantra .rnainii stangi") ~i cu cele ale seelei rnistice Sahajiya. Nu este Yorba. desigur. decat desprc nistc

III

TEHNICI YOGA

indicatii , si nu dcspre niste instructiuni precise si amanuntitc. De cxcrnplu, se dau asigurari ca eel care dobandcstc khechurimudra .nu-si picrdc niciodata virilitatca, chiar dad c lc imbrarisat de 0 Ierneie". (Estc verba, prin urmare de a 0 oprire a ernisici scminale, ca in tantrism.) Si In cont.inuare: .Bindu (care In limbajul secret inseamna semen virile) nu parascste trupul atat ump cat se practica khechurimudra . Atunci cand bindu ajungc In pcrineu, el face calc intoarsa , obligat Iiind de un violent efort dcpus de yonimudra . Acest bindu cstc de doua Ieluri: alb si rosu ... Bindu (adica semen virile) sc gasestc In organele gcnitale ... Rajas, care I~i arc lacasul in yoni , are 0 euloare ascrnanatoare coralului (In acest context, rajas inscamna sccrctia organelor gcnitalc feminine). Unirea lor este Ioarte rara. Bindu estc Shiva, iar rajas cstc Cakti ... ". in lexicul erotieii mistiee indiene, tori accsti terrneni au sensuri foartc precise. Este yorba mai ales des pre .ruptura de nivcl", dcspre unificarea cclor doua principii polare (Shiva si Cakti), despre transccndcrca tuturor contrariilor, rcalizata printr-o practica erotica Ioarte secreta, asupra careia vorn reveni. Trebuie sa mcntionarn Insa de pe acum caracterul experimental ~i tantric al accstci Upanishadc. Sa observam, asadar, di accst curent de magic erotica. care se va dczvolta, mai tarziu. in Tantrc , nu era strain.Ia inccputurile sale, de practicile yoginc; ca, Inca de la inccput. accste practici ave au valori multiple si puteau fi acccptate si utilizate in vederea urmarii unor "cai" multiple.

Caracterul tehnic, experimental, al Upanishadclor din categoria yogina mcrita sa fie sernnalat. Aici nu mai gasirn ca unic instrument al clibcrarii primatul cunoastcrii pure, ori dialcctica Absolutului. Identitatea atman-Brahman nu se rnai dobandcste prin sirnpla conternplatic. ci. dimpotriva, se rcalizcaza experimental. printr-o tchnica ascctica si printr-o Iiziologic mistica; cu alte cuvinte , printr-un proccs de transformarc a corpului orncncsc intr-un corp cosmic, unde vcnclc, artcrclc si organele rculc joaca un rol cu totul seeundar in raport eu "ccntrii" si eu .. vcnclc" In care pot fi cxpcrimcntatc sau .Jrczitc" torte cosmice ori divi nc . Tcndinta

112

YOGA ~I HtNDUISM L

catre conerct ::;i catrc experimental - chiar daca accst "eoncret" insearnna localizarea aproapc anatomica a anurnitor forte cosrnicc - este specifics intregului cumpt mistic din evul mediu indian. Dcvotiunca, eultul personal si Iiziologia mistica iau loeul ritualismuiui invcchit si spcculatiei.rnetafizicc. In accst curcnt , calea catre elibcrare tindc sa dcvina un itinerar ascetic. 0 tchnica mai Jcsne de invatat decat mctafizica vcdantina sau mahayanica.

3. YOGA ~l HINDUISMUL

Putem urmari patrundcrca gradata a practieii Yoga. considcrata ea 0 desavarsita cale de rnantuirc, atat In literatura juridica si tcologica, cat si I~ fragmentele didaetiee ~i religioase ale Epopeii. Ar fi grcu sa prccizarn ctapele acestui proccs, al carui termcn ultim este cucerirea aproape totala a spiritualitatii indicne de catrc Yoga. Este suficient sa mcntionarn ci1 este yorba desprc lucrari a carer rcdactare arc loe in perioada cuprinsa intre secolul al Il-ea inainte de Hristos si seeolul al IV-lea dupa Hristos. (Pentru mai multc dctalii , vczi Le Yoga. pp. 199 si urm.) Dar mult mai intcrcsanta pentru ccrcetarea noastra cste coincidenta dintrc accasta victorie a practicilor yogine si dezvoltarea irezistibila a dcvotiunii mistiee populare. 1ntr-aclevar. instalarea tehnieii Yoga chiar in eentrul hinduisrnului s-a produs intr-un moment de criza a ortodoxiei; adica exact 111 momentul In care aceasta valida in bloc toate rniscarilc mistice "scctare".1n expansiunca lui, brahmanismul - ca de altfcl orice rcligic victorioasa - a fost obligat sa acccptc nurneroasc clemente care, la originc, ii crau straine, daca nu cumva chiar ostilc. Asirnilarca formelor religiozitaiii autohtonc, prc-aricnc, inccpc foarte dcvrcmc, inca din tirnpurile vedicc. De accasta data. Insa. adica la inccputul evului rnediu indian (in accasta pcrioada care durcaza de la inflorirea buddhisrnului pana la Bhugavad-Gtta), asirnilarca cunoaste dimensiuni tulburatoare. Uneori, avern impresia unci revolu'iii victorioasc , in rata carcia ortodoxici brahman icc nu-i

113

TEIINICI YOGA

rarnane de cat sa sc incline. Ceea ce numirn .. hinduism" dateaza din accstc vrernuri necunoscutc indcajuns. In care vcchiul pantcon vedic se vcdc cclipsat de uriasa popularitate a unui Shiva, a unui Vishnu ori a unui Krishna. Nu pot fi studiatc , aici , In mod proIitabil, cauzcle acestei profunde ~i vasto transforrnari. Pcntru moment, este de ajuns sa aratam ca una dintre principalcJe cauze ale accstci transformari a fost tocrnai nevoia unei expcricntc religioase mai concrete, a unei devotiuni rnisticc mai acccsibilc. intimc ~i person ale pc care 0 rcsirntcau rnaselc populare. Or, practicile yoginc traditioanle (adica popularc, "buroce", nesistcrnaticc) of ere au exact o cxpcrienta mistica de acest tip, intrucat, dispretuind ritualurile si stiinta teologica, ele se bazau aproapc exclusiv pe datele imediatc, concrete, inca incornplet filtrate de substratullor fiziologic.

Desigur, accasta infiltrare din ce In ce mai profunda a tehnieilor yogine In sanul ortodoxiei a intampinat 0 oarecare rczistcnta. Din cand in cand, s-au auzit voci care au protestat irnpotriva propagandci facute de ascetii si de "magicienii" care pretindeau di eliberarea finala (mukti) ~i "puterile ocultc" (siddhi) nu puteau f obtinutc decat prin practicarea disciplinelor lor. E de la sine inte- 1cs di accasta rezistenta este caractcristica in primul rand cercurilor oficialc ale brahrnanismului ortodox , cere de juristi si de rnetafizicieni vcdantini. Si unii si ceilalti pastrau 0 cale de mijloc , .le juste milieu", In raport eu tehnicile ascetice si contcrnplati ve ale Yoga, pe care Ie considerau cand excesivc, cand contrarc idcalului vedantin. Astfel , de excrnplu. Manu noteaza: .Daca i~i domina pana-ntr-atat ~i organele, ~i constiinia, cl i~i poatc <Hinge scopul nu-ii sa-si rnai chinuic trupul prin Yoga" iSmrti, II, l)X)2. in acelasi sens, Cankara aminteste di Yoga "conduce la posesia putcrilor extraordinarc", dar ca .beatirudinea suprema nu poate Ii atinsa prin Yoga" (corncntariu la vedantu-Stura, trad. Thibault, vol I, pp. 223-298). Adevaratul vedantin alege cunoasterea pur mctafizica.

Dar rcactiile de acest gen sunt sporadicc. Intr-aucvar. dad traditia vcdantina continua sa vada in practicilc Yoga nurnai un mijloc de a intra in posesia puterilor rnagice sau , In eel rnai bun caz.

114

YOGA $1 HI DUISMUL

() purificare In vederea rnfintuirii , la care nurnai cunoastcrca rnctafizica poate conduce, nu c mai putin adevarat ca majoritatea tratatelor juridico-tcologicc validcaza asernenca practici si uneori Ie glorifica. De exemplu, vusishta Dharma Castro ne asigura ca:

"Ccl-de-doua-ori-naSClll nu poate ajunge la aceasta couditie care poatc fi obtinuia prin practica Yoga, nici chiar prin recitarea zilnica a Vcdelor. si nici chiar prin sacrificii" (XXV, 7). Valoarca magica ~i purificatoarc a acestei practici cste unica: .Daca i~i reline de trci ori respiratia fara intrcrupcrc , urrnand regula Yoga, pacatele comise intr-o zi ~i 0 noaptc vor fi irncdiat stcrse" (XXVI, I). lar un alt tratat teologico-juridic, Yishnusmrtti, confirma valoarca miraculoasa a acestei tchnici yoginc: .Accla care mediteaza, obtinc tot ccea ce meditcaza; atat de marc cstc putcrea miraculoasa a rneditatici". Este adcvarat ca. in textul care urrncaza, se precizeaza - ~i accasta prccizarc estc irnportanta - ca scopul yoginului trebuie sa fie clibcrarca finala, si nu obtincrca "putcrilor" catre care II va conduce mcditatia sa. "De aceca, yogi nul trebuie sa indcpartczc din gandurilc lui tot ceca cc estc trecator si sa rnediteze numai la ceea ce cste netrecator, vcsnic. Nimic nu estc insa nctrecator, cu cxccptia lui purusha. Unindu-se cu el (printr-o meditatio continua), yogi nul dobandestc elibcrarea finala" (XCII, 11-14). Acelasi sfat este dat si de Yoga-Sutra.

Dc-abia 0 data eu ultimelc parti adaugate in Mahabharata am putea vorbi despre 0 .Junduizare" total a a practicilor yogine; deoarecc, in accasta Epopce care s-a bucurat de un mare succes in mediile popularc, Yoga dctinc un loe important. Se stie ca in primelc doua secole ale erei crestine au Iost introdusc in poem numeroase textc mistico-tcologice, Iilosofice si juridicc, fie in forma un or picse unitare (de excmplu, cartile XII, Xll l). fie sub forma unor cpisoadc separate. Astfel , accste clemente variate alcatuiau 0 adcvarata encielopcdie eu 0 accentuata tenta vishnuista. Unul dintre primcle Iragmcntc adaugatc (dupa cat sc pare, aceasta s-a pctrccut inaintc de era ere .. tina) este Bhagavad-Gtui (in cartca a VI-a); eel mai important dintre aceste adaosuri se gascstc in cartca a VII-a,

115

TEIINICI YOGA

Mokshudharma; in aceste doua Iragrnente adaugatc sc rcgasesc ceJe mai frecvente aluzii la Yoga ~i la Sarnkhya.

Desigur insa d. nici unul dintrc accsti doi termcni nu este Iolosit In acceptia sa clasica. Este yorba despre 0 litcratura, dad. nu "populara", atunci eel putin plina de elemente populare, si care se adrcscaza in primul rand masclor de crcdinciosi. Ultirnele carli adaugatc Mahabharatci sunt de rapt lucrari de propaganda vishnuista.o propaganda dcstul de confuza si care se Ioloscstc de tot cc-i permite sa-i slaveasca pc Vishnu ~i pe Krishna. Este interesant sa atragern atcntia asupra rolului pe care I-a avut Yoga in accasta glorificarc. Dar, in Mokshadhurmu, Yoga nu mai inseamna, ca la Patafijali, cittavrttinirodha; el desernneaza. pur ~i simplu, orice disciplina practica, dupa cum termenul Samkhya dcscrnneaza, in acest caz, arlee cunostinta metafizica. Diferentclc care opuneau sistemul c1asic Samkhya (care era ateist) si sistcrnul clasic Yoga (care era teist) se cstompcaza pana la disparitia lor totala.

Fluiditatea sensului termcnului Yoga in Epopcc a fost cvidcnliata, intr-un studiu exhaustiv, de catre Hopkins (Yoxu technique in the Great Epic, in "Journal of American Oriental Society", XXJl. 1901, partea a II-a, pp. 333-379. Yoga are uneori sensul de "metoda" (de excmplu, Gird, III, 3), alteori de "activitate" (Mokshndharma, v. J 1682), sau de .Jorta" (ibid., 11675 ~i urm.), de .mcditatic" (11691 ctc.), sau de "renun!are" tsannyasav ca in Gild, VI, 2) etc. Aceasta divcrsitate de sensuri corespunde unei reaJe diversitati morfologice. Termenul Yo!-;a are 0 pluralitate de sensuri tocmai pentru ca Yoga este 0 multirnc de lucruri. Intr-adevar , Epopeii este locul de intalnirc a ncnurnaratc traditii ascetice si populare, fiecare dintre ele detinand 0 "Yoga" - adica o tehnica .mistica" - spccifica. Numeroascle sccolc de-a lungul carora noi episoade au fost interpolate in text permit tuturor accstor forme de Yoga baroca sa-~i gaseasca un loc (si () justificarc): ceea cc are drept rezultat transforrnarea Epopcei intr-o cnciclopedie. Rcgasirn astJei in Mahabharata practici .rnagicc" Imrie vcchi, care II ajuta pe yogin sa ajunga la extaz; pentru a-Linduplcca pc Indra, Pandu sta 0 zi intreaga irur-un picior ~i rcuscsic, in accst rei, sa

116

YOGA SI HINDUISMUL

dobandeasca samadhi (1, 123, 26). Alteori, Yoga se confunda cu asecza pura, tapas (de exemplu, XII, 153,36). Yati (aseet) si yogin devin tenneni echivalenti si ajung sa descmneze, arnandoi, mice ftin\ii care doreste si1-~i concentreze spiritul" (yuyubhat) ~i al carei obiect de studiu il constituic nu Scrierile Sfinte «(.'cistra), ci silaba mistica OM. Tnlelegem eu usurinta ca "studiul silabei OM" dcscmncaza, in acest caz, tehnicilc de auditie mistica, de repetitie ~i de .asimilare" a anurnitor formule magice tdharani), de incantatic etc.

Oricare ar fi Insa metoda aleasa, aceste practici conduc la dobandirca unci forte pe care textele noastre 0 numesc .Jorta Yoga" (yogubalami. Oricui ar afirma ell. aceasta foqa este 0 "forta rnagica" oarecare i-am putea raspunde ca yogabalam nu poate fi dobandita fiira ca in prcalabiJ sa fi fost rcalizata .Jixarca constiinlei" (dhllrarzii); or, aceasta .. fixate" nu este obtinuta decat prin incctinirea progresiva a ritmului respiratiei (XII, 192, J 3-14). Yn paragrafele introduse ulterior, Mahabharata abunda in rezumate si in seheme mnemotehnice ale practicilor yogine. Cea rnai mare parte dintre acestea reflccta cliseelc traditionale: "un yogin care, dcvotat rnarclui legarnant, i~i Iixeaza eu pricepere suflctul subtil in locurile urrnatoare: ombilic, ceafa, cap, inirna, stomac, solduri , ochi, urechi si nas, arzand grabnic toate Iaptelc bune ~i rele , fie aces tea cat un munte (in rnarime) si straduindu-se sa ajunga la Yoga suprema, este elibcrat (de capcanele existentei) daca aceasta ii este voia" (XII, 301, 39 ~i urm.).

Un alt text (V, 52 si urm.) insista asupra dificultatilor acestor practici ~i atrage atentia asupra primejdiei care-I ameninta pe eel care oil gres ... Aspra este calea cea mare si putini sunt cei ce 0 strabat pan a la capat, dar mare vinovat este numit cel care, dupa ce a pomit pe drumul Yoga (renunta sa continue) face eale intoarsa". Este yorba des pre bine cunoscutul pericoi aI tuturor actiunilor magice, care dezlantuie forte capabile sa-l ucida pe magician, dad acesta nu este destul de puternic sa le supuna prin vointa sa si sa Ie canalizcze dupa dorinta sa. Prin asccza yoginului, a fost

117

TEHNICI YOGA

------

descatusata 0 forta irnpcrsonala ~i sacra, asemcnca cncrgiilor eliberate de orice alt act ceremonial magic sau rcligios.

Bhugavad-Gita, una dintrc intcrpolarilc rnasivc din cartea a VI-a a Mahabharatci , acorda doctrinei Yoga 0 dcoscbita irnportanta. Evident, Yoga pc care 0 prezinta ~i 0 rccornanda Krishna In aceasta capodopcra a spiritualitatii indienc nu cstc nici Yoga clasica a lui Patafijali, nici ansarnblul tehnicilor .rnagicc" intalnitc panii acum, ci 0 Yoga adecvata ca cxpcricnta religioasa vishnuita: o metoda in vcderca dobandirii de unio mystica. Dad tinem seama de Iaptul ca Bhagavad-Gita nu reprezinta nurnai 0 culrnc a spiritualitatii indiene ccurncnicc, ci ~i 0 Ioarte arnpla inccrcarc de sinteza in care sunt validate ~i integrate devotiunii vishuite toate "caile" mantuirii, atunci irnportanta pc care Krishna 0 acorda doctrinei Yoga are valoarea unui adevarat lriumf al traditiei urnane. Putcrnica tenia teista pe care i-a imprirna Krishna ne ajuta mult sa intelegern functia pc care 0 dctinea Yoga In ansamblul spiritualitatii indiene. Yntr-adevar, accasta insearnna ca, pe de 0 parte, yoga poate fi Inteleasa ca 0 disciplina mistica avand ca scop unirea dintre sufletul omenesc .,i eel divin; pe de alta parte, in aceasta calitate - respectiv ca .expcricnta rnistica" - Yoga a fost lntclcasa si aplicata de marilc curcntc dcvotionale populare, "seclarc" care i~i gascsc ccou in interpolarile din Mahabharata.

Nu este cazul sa intreprindcm 0 analiza dctaliata a BhagavadGttei. Pentru ceea ce ne intere caza aici - adica sensul pe care II atribuie poemul tehnicilor yogine - este suficient sa amintim ca problema fundarnentala din Bhagavad-Gita este de a ana daca si actiunea poate conduce Ja dobandirca rnantuirii, sau daca singura rnodalitate de a 0 dobandi este meditatia mistica; cu alte cuvintc, conflictul dintre .actiune" (karma) si .contcmplatie" (rama). Krishna incearca sa depaseasca accasta dilcrna (care a constituit o permancnta obscsic a spiritualitatii indiene , inca din cpoca imediat ulterioara Vedelor), dcrnonstrand ca cele doua mctodc pana la el contrarii sunt In egala masura validc, mice individ avand posibilitatea sa aleaga metoda pe care actuala sa situatic karrnica Ii ingaduie s-o practice: asadar, fic "aqiunea", fie gnoza si

118

YOGA ~I HINDUISMUL

----

conternplatia mistica. In acest punct, Krishna recurge la "Yoga"; o Yoga care nu era Inca acel darcana allui Patanjali, dar nici Yoga .magica" la care se refera alte textc din Mahabharata. Ceca ce evoca Yoga, iar Krishna elogiaza, slavcste poate Ii , dupa caz, "aqiune" si .. contcrnplatic", deoarcce pcntru un muni care vrea sa practice Yoga metoda este actiunea (karma); pcntru acela care a ajuns deja la yoXiiru4h£l (adica cel care este absorbit intr-o mcditatie profunda ~i care nu mai trcbuic sa invinga nici 0 ispita ~i nici 0 distragcrc), calea recomandata este rama sau contcmplatia (VI, 3). Tnlelegem, asadar, ca, pentru Bhuguvad-Gita, actiunea (karma) este ncccsara alat timp cat sirnturilc nu vor fi fost Inca supuse si cat activitatea psiho-rncntala nu va f fost inca disciplinata.

De acum inainte, e cuvinc sa disociem intrc cele doua feluri de "aqiune" desprc care vorbeste Bhugavad-Gtui si pc care ea Ie denumeste cu un singur termen: karma. Mai intai , este yorba despre actiunea pe care am amintit-o (VI, 3) ~i care intra in opoziiie eu rama, conternplatia: arurukshor muner yogam karma karanam ucyate , "penlru a ajunge la Yoga, arma lui muni estc actiunca'': karma are, aici, sensul de "cfort", de "aqiune", care tinde sa devina rnantuirea. Adcscori.Insa, estc Yorba, in Bhagavad-Gita dcspre karma in sensu I de .acriunc" in general, adica actiunca care subsumcaza ctice fapta orncncasca (de cxcmplu, IV, 14 si urm.). De altfel, irnportanta Bhagavad-Gitei consta in inccrcarca de a .xalva" si aceste Iaptc profane, actiuni aJ carer scop nu este - ~i nici nu ar putea fi - elibcrarea. Si, mai ales, sa Ie salvczc prin Yoga. intr-adevar, Krishna ii dezvaluic lui Arjuna ca "omul de actiunc" se poate salva, cu aile cuvinte, se poatc sustrage consccintelor participarii sale la viata lurnii, continudnd In acelasi limp sa actioneze. Prin "om de actiunc" se intclegc omul care nu sc poatc retrage din viata civila, pentru a-si ana rnantuirea prin gnoza sau prin devotiunc rnistica. Singurul lucru pe care el trebuic sa-l respecte este sa se detaseze de faptele sale si de consecintele lor. cu alte cuvinte, sa renunte la fructele faptelor sale" (phalatrsnavairtigvai, pe scurt: sa actioneze impersonal. flira pasiune , fara dorintc, ca si cum ar actiona in locuJ altuia , prin procura. Dad respecta ell strictete

119

TEHNICI YOGA

aceasta regula, Iaptclc sale nu vor rnai insarnanta noi potcntialitati karmice, si nici nu-l vor mai aservi circuitului karmic. .Jndiferent la fructul faptelor sale, mcrcu multumit , liber de oricc lant, oricat de agitat ar putea fi, in realitate el nu mai actioneaza ... " (TV. 20. trad. Scnart).

Marea originalitatc a Bhagavad-Gttei cstc de a f insistat asupra accstei "Yoga a actiunii", care se poate obtinc prin .. rcnuntarea la fruetele Iaptclor sale" (phalatrslJavairiigya). lata motivul succesului sau, succes rara precedent in India. Caci, de acum inaintc, oricarui om Ii este pcrmis sa spere ca se va rnantui, prin phalatrsnavairaeva, chiar daca, din motive foarte difcrite , va f obligat sa participc In eontinuare la viata sociala, sa aiba 0 Iarnilic, griji , sa ocupe functii , sa comita chiar ~i Iapte .Jrnorale" (precum Arjuna, carc-i ucidea pc dusrnanii sai in razboi). Sa actionezi fara patima, mccanic, fiira sa Iii animat de .dorinta fructului" inscarnna sa dobandesti 0 auto-stapanirc si 0 seninatate pc care numai Yoga Ie poate oferi. Asa cum spune Krishna: .Actionand [iira nici un fel de rcstrictie , el rarnanc totusi credincios caii Yoga". Aceasta interpretare a tehnicii Yoga - in care ni se arata un instrument ce ne perrnite sa nc detasarn de lume - este caractcristica uriasului cfort de sinteza a autorului Bhagavad-Gttei, care dorca sa rcuncasca toatc vocatiilc (ascctica, mistica, activa); ea estc Insa, in acelasi tirnp, si 0 dovada a Ilcxibilitatii doctrine! Yoga. care se poatc adapta tuturor cxpcrientelor religioase si Care poatc raspunde tuturor nevoilor.

Pcntru a reveni la tehnica yogina propriu-zisa. Sa nc amintirn ca. dupa cum am vazut, Krishna distinge mai rnulte ctapc ale acesteia: .actiunca' (adica efortul, disciplina) este ncccxara lu inccput In vcdcrea dobandirii stiirii de yogarudha; ea nu cstc indispcnsabila celui care are deja acces la .contcmplatic' (~Wl1l1J. Sa ccrcetarn rnai indcaproape accasta tehnica, asa cum 0 intclcgc ~i cum 0 expune Bhagavad-Git£i (VI, II ~i urrn.). Dcsi ca morfulogjc (pozitii ale corpului, Iixarea varfului nasului etc.) accast.i tchnicii este asernanatoare cclei expuse de Patafijali, meditatia dcsprc care vorbcstc

120

YOGA SI HINDUISMLiL

-----

Krishna se dcosebeste de cea din Yoga-Sutra. In prirnul rand, praIJciyiima nu este rncntionata in acest context. tBhagavad-Gitu, IV. 29 ~i V, 27 se refera la pranayama; aici, insa, ea este mai rnult decat un cxercitiu Yoga, cstc 0 rneditatie de substitutie , un .ritual intcriorizat", asa cum aflam in epoca Brahmanclor ~i a Upanishadelor.) in al doilea rand. in Gild. rneditatia Yoga nu-si atinge scopul suprern dccat dad yogi nul se conccntrcaza in Krishna.

"Cu sulletul senin si rara tcama, statornic in lcgarnantul Iacut de a urma calea castitatii tbrahmacari), cu intelectul hotadit si gandindu-se necootenit la Mine, el trebuie sa practice Yoga, luandu-Ma d.repl seop ultim. Astfel, dedicandu-si ncincetat sufletul mcditatiei si stapanindu-si intelectul, yoginul dobandestc pacea care W are salasul in Mine ~i a earei"lirnira ultima este nirvana (Vl, I4-X5)3. Devotiunea mistica (bhakli) , al carci obiect cste Krishna, ii confera acestuia un rol mult mai important decat eel pc care-l detinea, in Yoga-Sutra, Icvara. in Gild, Krishna este unieul tel; el justifies practica si rneditatia Yoga; in el se .conccntrcaza" yoginul; prin gratia sa (iar in Bhagavad-Gita conceptul de Gratie incepe deja sa prinda contur , anuntand luxurianta dezvoltarc pe care 0 va avea in literatura vishnuista) yogi nul atinge nirvana, care nu este niei nirvana buddhismului tarziu, nici samadhi din Yoga-Siura. ei 0 stare de uniune mistica desl1var~ita intre suflet si Dumnezeul sau.

Un adevarat yogin tvigatukalmashuh., .elibcrat de coruptia" Sinelui si a raului) atinge eu usurinta beatitudinea infinita (aryantam sukham) produsa de eontaetul eu Brahman tbrahmasamsparcam, VI, 28). Nu trebuie sl1 ne mire invocarea lui Brahman intr-un text In care se face apologia lui Krishna. tn Bhagavad-Gita, Krishna este Spiritul pur: .rnarcle Brahman" nu este dccat .unatricea" sa (Yoni, XIV, 3). .Eu, Tatal, sunt eel care da samanta" (XIV, 4). Krishna estc .rcmeiul lui Brahman", dupa cum tot el estc si terneiul Ncmuririi, al Ncpicritorului, 31 Legii cteme ~i al fericirii dcsavarsite (XIV, 27). Dar, desi in acest context Brahman se ana in conditia .Jerninina" de prakrti, natura sa cstc spirituala. Muni ajunge la el prin Yoga (V. 6). .Jnfinita beatitudine" care rezulta

121

TEHNICI YOGA

din unirea cu Brahman ii pcrmite yoginului sa valla .xullctul (dtman) in toatc Iiintele ~i in toate fiintele in sutler' (VI. 2'1). lar in strofa urrnatoare. lcgatura mistica dintre yogin si Dumnczcu isi alla temeiul tocrnai in idcntificarea accstui atman al fiiniclor ell Krishna. .. Pc acela care Ma vede pretutindeni si care toatc Ie vcdc in Mine. eu nu-l parasesc niciodata, ~i niciodata el nu Ma paraseste. eel care, fixat in unitate, Ma adora pc Mine, eel care locuicstc in toate fiintele, acel yogin locuicste in Mine, oricare ar Ii felul sau de a trai" (VI, 30-31). In Iru Upanishad (cap. VI), rcgasim motivul din strofa citata anterior (Gild, VI. 30), eeea ce dovedcste ca au existat in Upanishade curente teistc, transmise cuei. unde au cunoscut 0 irnpresionanta inflorire. Krishna, zcu personal ~i izvor aI adevaratelor cxpcriente misticc (bhakti) este identificat , aici, cu Brahman din metafizica, pur speculativa, a celor mai vechi Upanishade.

Totusi, cele mai inalte clogii nu ii sunt dedicate yoginului complet desprins de durerea ~i de iluziile acestei lumi , ci aceluia care considera durerea si bucuria altuia ca fiind ale sale (VI, 32). Acesta este un laitmotiv a1 misticii indienc, ~i in special aJ rnisticii buddhiste. Intreaga simpatie a autorului Bhagavad-Gitei se indreapta catre acela care practica 0 astIel de Yoga. Dad in aceasta viata el da gres, atunci va renaste intr-o Iamilic de yogini priceputi si va rcusi sa desavarscasca intr-o alta viata ceca ce nu a putut ducc la bun sfarsit in cea actuala (VI, 41). Krishna li dezvaluie lui Arjuna cii nurnai inccrcarea de a merge pe calea Yoga il inal!a pe om deasupra celui care '-a Iimitat sa practice vechile rituri prescrise de Vede (VI. 44). Yn fine, Krishna nu uita sa rnentioneze cil cea rnai buna si cea mai recomandabila dintre cailc care conduc la rnantuire este calea oferita de Yoga (VI, 46).

Acesta este triumful suprem al practicilor yoginc. u numai di cle sunt acceptate de Bhagavad-Gita, acea ·tii culrnc a spiritualitatii indiene, dar chiar Ii se confera un statut de prim ordin. Este adevarat cii aceasta Yoga este purificata de rama~jlek sale magice (asceza stricta ctc.) si cil cea mai irnportanta dintrc vcchilc sale tehnici, praruiyuma , inceteaza de a juca un rol scrnnificativ. E

122

YOGA ~I HINDUISMUL

dcopotriva adevarat ca meditatia si concentrarea devin, aici, instrumente ale unei unio mystica cu un Dumnezcu care se rcvclcaza ca Persoana. Cu toate acestea, acceptarea practicilor yogine de catrc curcntul mistic ~i devotional vishnuit dovcdcstc popularitalea considerabi Ill. a aces lor practici, precum si ccurncnismul tipic indian. Discursul lui Krishna are valoarca unei validari , in rata intregului hinduism, a unei Yoga specific indiana de obtincrc a uniunii rnisticc cu Durnnczcul personal. 0 uria~a parte a literaturii yogine rnoderne publicata in India ~i in lume i~i gascstc justificarca teorctic in Bhuguvad-Giui",

NOTE

I De negasit, desigur, ca discipline meditativa elaborata, bine organizata.

Cl1ci putem totusi ana, in unele texte vedice , rudimente de asceza ~i chiar cateva elemente ce anunta tehnicile yogine; cf. Haver, Die AnfiillRe der Yogapruxis,

2 Ganganath Yha , Manu-Smrti, The laws of Manu with Bhasya of Medhatithi, vol. I, partea a II-a, p. 363, Calcutta, 1921, traduce yogatah, dupa Medhatithi , prin hy careful means, insa comentatorii Narayana ~i Nandana, continuati de Buhler (Sacred Books of the East, vol. 45. p. 48) ii dau lui yogcnah sensul de "prin practica Yoga".

3 E. Senan traduce astfel acest vers: .,Yoginul. .. atinge calrnul, pacea suprema care-xi are lacasul in mine" (r£intif!! nirvd!Jopa"(lmtiI11 matsamstham adhigacchati). Noi am optat pentru 0 traduceremailaxil.dar.credem.mai aproape de spiritul textului.

4 Vezi Le Yoga, pp. 151-166.

CapitolullV

TEHNICA YOGA IN BUDDHISM $1 iN T ANTRISM

1. MEDITATJE SI "PUTERI MJRACULOASE" YN BUo"OHJSMUL PRIMITIV

Cunoastcrn foarte purine date preeise rcleritoarc la Buddha si la mcsajul silu originar. Dupa rnoartca Iluminatului , buddhisrnul devine. Ioarte repcdc, ceca ce probabil nu era in pcrioada in cafe initiatorul sau mai traia, adica 0 "religie" (cult al rclicvclor ctc.) si 0 .Jilosofic" (interpretare dialcctica a rnesajului lui Buddha). Nu ne vorn ocupa aici nici de buddhism ca religie si nici de buddhism ca filosofie. Ceca ce ne intercseaza estc prezcnta tehnicilor Yoga de-a lungul patcticei istorii a buddhisrnului, patetica din cauza numarului marc ~i al intensitatii "asimiHi.rilor", .Jntcrpretarilor" si .ercziilor'' carora le-a dat nastere, atat in India, cat ~i in celelalte vaste regiuni asiatice unde a patruns datorita zelului misionarilor. Oricat de putin numeroase si oricat de aproxirnativc ar fi insa datelc pe care Ie detincrn, putcrn trasa totusi cu dcstula siguranta, in linii mari , pozitia pe care 0 detinc Buddha ra~a de spiritualitatea contcrnporana lui. Buddha se opune atal ritualisrnului brahmanic, cat ~i ascetismului ex age rat si speculatiilor metafizice. Prin urmare , cl se opune , in acelasi timp, ortodoxiei brahmanice ( .. sacrificiului", Iilosofernclor refcritoarc la identitatea dintrc dtman si Brahman), cat si nenurnaratelor .crczii" mistico-ascericc care aparusera in afara granitelor socictatii tr.iditionalc. Cu toate accstea, problema durerii ~i a elibcrarii de durcrc - asa cum a expcrirnentat-o si a formulat-e Buddha - cstc cornunf intrcgii spiritualitati post-upanishadice si , ca atarc, ea corc-pundc intru

124

TEHNICA YOGA iN BUDDHISM ~l fN TANTRISM

totuJ filosofiei Samkhya- Yoga. Nu exists nici un obstacol pentru ca Sarnkhya- Yoga si Vedanta si1 preia refercnul buddhist sarvam dukham, sarvam anitvam, .rotul este durere , totul este trecator" (ceca ce s-a ~i pctrecut , de altfcl). Asadar , Buddha respi~gc ;5i ortodoxia rituala si speculativa, ~i .. ereziile" rnistico-ascetice. III acelasi tirnp insa el acccpta , ba chiar lsi asuma, principalele laitmotive ale spiritualitatii indiene. Cum se poate explica accasta

pozitie paradoxala? .

Buddha respinge ritualisrnul brahmanic, ncaga eficicnta sotcriologica a sacrifieiului vedic, pcntru ca. din punctul lui de vedere, rituaJul nu poate rezolva problema durerii. Aceasta atitudinc antiritualistica nu este insa noua in India. Upanishadele rnarcasera cu rnult limp in urrna, ba ehiar in sanul comunitatii brahrnanice , mornentul depasirii ritualismului , ca sa nu rnai vorbirn despre ncnumaratcle erezii extrabrahrnanice. Ritualismul cedase locul n~ speculatiilor rnetafizice ale Upanishadelor, fie diferitelor Yoga pre-clasice, care erau tehnici ascetice si meditative. In ac~st sens:

Buddha poate Ii asirnilat nurnerosilor .,reformatori" upal1lshadlc~ si yogini. 1n cele din urma, 0 aserncnea pcrspectiva lradeaza totusi .,mesajul" istoric al lui Buddha. Yntr-adevar, desi face parte din sirul reforrnatorilor upanishadici (adica antiritllal~~ti). Budd~a neaga ~i respinge rezultatele la care ajunsesera acesua. Spccula".a upanishadica ajunsese la rezultatelc urmatoare: fund~entul UI1l~ versului este .,Spiritul pur". Brahman; adevaratul SlI1e al ornului este atman, si el .,Spirit pur". nernuritor , etern: atman este identic eu Brahman. jar beatirudinea si mantuirca omului constau in descoperirea, in realizurea acestei identitati. Buddha neaga accasta teorie: pe de 0 parte, el neaga existenta Sinelui , a .xufletului" (atman, purushai ornencsc. Simplificand, am putea afirma ea Buddha isi asurna, critica incxistcnta inca, si pe eare Vedanta 0 va formuia mai tar/iu la adresa idcii de realitate cosmica - cu corectia, totusi, ca el respinge anticipat teza vedantina a unui spirit pur, a unui Brahman, presupus in spatelc unui Cosmos iluzoriu si trccator. Am putea afirma totodata eli cl isi insuscste , inainte ca

125

TEHNICI YOGA

----

ea sa fie forrnulara, nemiloasa analiza la care Sfimkhya si Yoga clasica vor supunc, mai tarziu, ideea de "personalit;ltc" umaria ~i de viala psiho-mentala - eu corectia, totusi, ci1 cl respinge antieipat tcza Sarnkhya- Yoga despre un Sine ipurushu) considcrat pe dcplin autonorn fa!a de starile psiho-mentale. Pcntru Buddha, Univcrsul, viata, "suOetul" sunt, In cgala rnasura, trccatoare , In necontenita dcvcnire si , prin urmarc , .xlurcroasc" ~i .,iluzorii". Singura idee din mostcnirca spirituala pan-indiana, ortodoxa. pe care Buddha 0 accept a nira rezervc, cstc idcca de karma (lege a cauzei si a cfcctului). Yn conformitate cu accasta lege. tot ceea ce face ornul cste rezultatul unei actiuni trecute si saman!a pentru 0 actiune viitoare. Karma cxplica si escnta actuala, ~i ciclul transrnigratiilor, si durerea. Elibcrarea de karma insearnna transcendcrca durerii ~i iesirea din ciclul transrnigratiilor. Eliberarea definitiva cste nirvana.

Opunandu-sc ritualismului vedic (intr-adcvar, ce altceva face sacrificiuJ daca nu sa-l inlantuie si mai puternic pe om in cicluJ karmic al cauzclor si a cfcctelor"), si refuzand rczultatclc la care ajunsese spcculatia upanishadica si post-upanishadica - in special celc rcleritoare la cxistcnta lui Brahman si a unui Sine tatman, purushay pe care aceasta Ii eoneepea in afara oricarei lcgaturi cu viata psiho-rnentala - Buddha respinge totodata ~i exeeselc ascetice ale diferitelor scoli mistice contemplative conternporane lui. Aceasta insearnna ca Buddha refuza pana si ideea unei Yoga rnagice, populare , in care aeeentul ar cadea pe infranarc (mai mult sau mai putin neobisnuita) si pe asceza (eel mai adesea grotesca). Insa critiea pe care Buddha 0 formuleaza la adrcsa acestor excese ascetice , ca ~i Ja adrcsa putcrilor yogine isiddhi), nu invalideaza Yoga ca atare. Yoga - ca tehnica mcditativa prin excclcnia. Orice interpretarc am da nirvanei - fie ca 0 intclcgcm ca .. cxtinctie", fie. dimpotriva , ca "saturalie ontologica" - este sigur ca nu 0 putem concepe ca fiind straina doctrinei Yoga. ~i nici situatii la un aJt nivcl dccat cel yogin. Estc foarte probabil cit .. Yoga" pe care a cunoscut-o si a practicat-o Buddha, ca si forrnularilc olcritc de

126

TEHNICA YOGA iN BUDDHISM ~I iN Ti\NTRIS 1

---

Yoga clasica erau dilcrite de practicilc vremii sale. In perioada de ascctisrn excesiv care a preccdat iluminarea , Buddha .expcrimcntase" nenumarate tehnici contemplative. Formula la care s-a oprit el, considerata ca atarc. ca tehnica de meditatio, este putin originala; ea estc originala numai in rnasura in care a fost validata ca urmare a cxpcrientelor pcrsonale ale lui Buddha, ~i in masura in care a fost intcgrata intr-un mcsaj soteriologic ireductibil.

Mcsajul lui Buddha se adrcsa omului ca atare, omului prins In lanturilc transrnigratici, omului care sufcra. Pentru Buddha, ca si pentru Yoga (fie clasica, fie baroca. in toate forrnclc). miintuirea nu se obtine decat in urma unui cfort personal, a unei expcriente. Adevarurile revel ate de Buddha con due la rnantuirc numai dad sunt experimentate, actualizatc, rcalizatc. Estc adevarat ca, rnai tarziu. anumite scoli buddhiste vor acorda 0 valoare mai mare .Jilosofici" dedit :,expcrien\ei meditative". Cele d~ua tendinte - ~~ a "expcrimentatorilor" ijhayin), daca ne este permis sa ne exprirnam astfel , si cea a .. peculatorilor" (dhummayogai - sunt doua constante ale buddhismului. Tcxtele eanonice au incercat de rnult, Inca de la inceputuri, sa le puna in acord. 0 sutra din Anguttara (Ill. 355), asupra carcia L. de la Vallcc-Poussin ne-a atras (in ultimul timp) de nenurnarate ori atentia, in Melanges chinois et bouddhiques ; V, Bruxellcs. 1937, p. 191) spune: "Calugarii care practica extazul (jhayin) ii blarneaza pc calugarii care respect a doctrina (dhammayogai, si invers. Dimpotriva, ei trebuie sa se respecte unii pe altii. Yntr-adevar, sunt rari oamenii care i~i petrec timpul atingand prin trupurilc lor (adica .realizand", "ex peri mentand") elcrncntul nemuritor iamaui dhatu, adica Nirvana). Rari sunt ~i cei care vad realitatea profunda iarthapaduv, patrunzand-o prin prajiia . prin intcligcnra". Tcxtul subliniaza dificultatea extrema a celor doua "caj": cea a gnozei ~i cea a expericntei m dilative. Yntr-adevar, sunt rari aceia pentru care Nirvana estc () expcrienta; si la Iel de rari sunt aceia care "vM" reaJitatea asa cum este ca , si care - prin intermediul accstei viziuni intelcctualc - cuceresc eliberarea. Cu tirnpul , toatc modalitatilc de a sc apropia

127

TEHNICI YOGA

de Buddha pe calea "expericn~ei" vor deveni cchivalcnte: acela care invara si intclcgc Canonul asimilcaza .corpul doctrinal" al lui Buddha; pelerinul care ajunge Hinga 0 stupa cc contine ramasitclc lluminatului are acccs la corpul mistic-arhitcctonic al accluiasi Buddha. Dar In prima etapa a buddhisrnului. problema care se punea era acccasi din Samkhya- Yoga: cui Ii apariine prioritatea, .Jntcligentei" sau .. cxpericntci"?

Suficiente dovezi atesta crcdinia lui Buddha In stransa legatura dintre cunoastere si 0 cxpericnta meditative de tip Yoga. Pentru cl, cunoasterca nu valora prea mult atal timp cat ea nu era "realizata" prin expcricnta personala. In ceca ee priveste .. expericnta rneditativa", ea era validata de .adevarurile" dcscoperite de Buddha. lata, ca exemplu, urmatoarea afirrnatie: .. Trupul este trecator". Adevarul acestei afirmatii nu putea fi asim.ilat dedit prin contemplarea unui cadavru. Contemplarea cadavrului n-ar avea Insa nici 0 valoare eliberatoare daca nu s-ar intcrneia pe un adevar (acest trup este trecator; orice trup este trecator; nu exista mantuire decat in legea lui Buddha. Teate adevarurile revelate de Buddha trebuie validate in conlormitatc cu practica yogina, adica prin rncditatie .i experimentarc.

lata motivul pentru care Ananda , ucenicul preferat al Maestrului , desi unic In materie de erudiiic (conform Theragahta, v. 1 024. ar fi invatat 82 000 de dhamma ale lui Buddha lnsusi ~i 2000 ale cclorlalti uccnici) a fost totusi exclus din conciJiu: pentru ca el nu era Arhat, adica nu avea 0 .. cxpericnta yogina" dcsavar~ila. In ceca ce-I priveste pc sthavira Ananda. care a ascultat, a retinut, a recital ~i a meditat ncnumarate tipuri de sutra, intelepciunea (prujfili) este uriasa, In timp cc concentrarca gandirii icitta.1·(fl?l~rah(J) este rncdiocra. Or. pentru a putea dobandi starea (de Arhat) care consta In distrugerea irnpuritatilor, arnbele calita~ sunt In cgala masura necesare (Ma/uiprajficipclrwni{(i{,Lis/ru de

ag:lrjuna. trad. E. Lamotte. vol. I. Louivain 1944. p. 233; originalul sanskrit s-a pierdut, dar lucrarea s-a pastrut in rnai muite traduccri chinczesti si tibctane). Un text cclcbru dill Sumyutta

128

(II, 115) Ii pune fala in rap pc Muslla si pe Narada, fiecare reprezentand un anurnit grad de desavarsire buddhista. Cei doi poseda acccasi stiinta, lnsa Narada nu sc considcra Arhat, dcoarece nu a rcalizat experimental "eontaetul cu Nirvana". lata explicatia pe care 0 da In aces: sens: .. Dupa cum un caHitor care. chinuit de sctc, ar gasi un pUI in desert. si ar privi in accst pUI. el ar sti indata [ca estc verba de] «Apa», dar nu si-ar ocupa timpul atingandu-l eu trupul sau, 101 a~a. eu am vazut clar: «Distrugcre a existcntci,

irvana» 1nsa eu nu sunt un Arhat, rara vicii" (cf. altor texte, in

. .

Louis de La Vallee-Poussin. Musilu et Narada ... Melanges chinois

et bonddhiqucs", V, Bruxclles, 1937. pp. 189-222).

In ceea ce numim, cu un tcrrnen destul de aproximativ, tehnica meditatiei buddhiste.Jntelegcrea .i .cxperienta yogina" sunt egale. Scopul imcdiat aI meditatiei este .,refaeerea" constiintei aseetului - 0 constiinta .. purifica~a" ~i .Jargita", care r~nccLii .n:ai~ar ade: varurilc lui Buddha. Pnmele etape ale meditatiei I~I prop\,!n sa creezc 0 noua .. experienta irncdiata" a propriei victi psihice ~i chiar Iiziologicc. Prin toaie actele sale - mers. pozitie a corpului, respiratic etc. - ascetul trebuie sa rcdescoperc, concret , experimental . .,adeviirurile" dezvaluitc de Maestru: el trebuie sa-si transforrnc toate miscarile si toate gesturile in pretextc pentru meditatio. Maha Sattipathana Suttanta (DIXha, II. pp. 291 ~i urm.) mcntioncaza ca. dupa ce si-a ales un loe izolat propiee meditatici sale, bhikku trebuie sa devina constient de toate actele fiziologiee pe care pana atunci Ie savarsea mecanie ~i inconsticnt. .. Inspirand profund, el intelege tcmeinic ace asIa inspiratie; expirand scurt, cI intclegc etc. lar prin practica el se straduiestc sa fie constient de toatc cxpiratiile ...• de toate inspiratiile sale; si se exerseaza in a-~i incetini expiratiile si inspiratiile ... "

Acest proces nu mai cstc un simplu cxcrciiiu pranayama . ci ~i 0 meditatio asupra .. adevarurilor" buddhiste , 0 permanents expcrimentare a irealitatii materiei 1. Caci acesta este scopul rneditatiei: asimilarea totals a .. adcvarurilor" fundamcntale. transforrnarca lor intr-o "experien!a ncintrerupta", diluzarca lor, ca sa spuncrn asa,

129

TEHNI(,I YOGA

in toata fiinta calugarului. Yntr-devar, textul din Dighunikaya (1,292) afirma, in continuare: .,Tn mersul sau inainte sau inapoi , un ascent intelege perfect ceca ce face; privind sau Iixand un obicct , cl intelege perfect ceea ce face; ridicandu-si bratul sau lasandu-I sa cada la loc, el intelege perfect ceca cc face; purtandu-si pelerina sau hainclc, luandu-si strachina de rnancare, el intclege perfect ceea ce face: atunci cand mananca, bca. mcstcca, gusta ... , cand clirnina ... , cand merge ori rarnane asezat, cand doarme sau cfind sta de vcghc, cand vorbeste sau cand tacc, el intclcgc perfect ceea ce face".

Scopul accstci luciditati este lesne de intcles. Orice ar face, . i fara incetare. bhikku trebuie sa-~i inteleaga in aceeasi masura si trupul si sufletul, pentru ca sa-si dea seama necontenit de friabilitatea lurnii fenomenale si de irealitatea .sufletului". Comentariul Sumangala Vilcisini trage urmatoarca concluzie din rneditatia asupra gesturilor corporale: .Ei spun ca cxista 0 entitate vie care merge, 0 entitate vie care se odihneste; exista insa cu adcvarat 0 entitate vie care merge sau care se odihnestc? Nu exists asa ceva" (Warren, op . cit; p. 378, nota). Yntr-adevar, in conccptic buddhista, exista numai "stari de constiinta", "agregate" psiho-mentale - nu exista un "sullet" unitar si ireductibil.

fnsa atentia permanents acordata propriei vieti Iiziologicc. tchnica de nirnicire a iluziilor generate de 0 Ialsa conceptic despre .suflet" constituie numai niste preliminarii. Adevarata meditatie buddhista incepe 0 data Cll experimentarea celor patru stari psihice nurnite jhana (d. skr. dhyana). Vom reveni asupra acesteia.Inainte sa expunem tehnica buddhista a meditatici, datorita carcia .Jntelegem" adcvarurile ~i obtincrn starile rarefiatc de constiinta, stari care deschid .accesul" catrc Nirvana. trebuie sa explicarn structura yogina a "puterilor rniraculosc" tiddhi, skr. siddhii pe care tehnica mcditatici ne permite sa Ie dobandirn. .Puterile miraculoasc" facjarte din cele cinci Stiinte Inaltc (abhijiia: I. siddhi; 2. ochiul divin idivyacakcusv; 3. auzul divin idivyacrotruv; 4. cunoasterea gandurilcr celuilalt (paracittajiulnai si 5. amintirea cx istentelor

130

TEH leA YOGA Y BUDDHISM ~I r TANTRISM

antcrioare (piirvanirvds£inllsmrt.i). Nici una din cele cinci abhijii£i (In pali, abhirlihi) nu sc dcoscbcste de .. putcrilc" de care dispune yoginul care nu estc buddhist. Deoarecc, limitandu-ne la un exemplu clasic , bhikku .. dispunc de Puterile rniraculoasc (iddhi) in diferitele sale modalitati; fiind unu, el devine multiplu, 0 data devenit multiplu. cl rcdcvine unu; devine vizibil sau invizibil; lara sa intfimpinc rczistcnta, strabatc un zid, un meterez , un deal, ca si cum ur strabate aerul , patrundc travesand de sus in jos parnantul ca si cum ar trecc prin apa; merge pe apa farli sa sc scufunde, ca si eum ar merge pe uscat, stand eu picioarele incrucisatc sub el, d.liitore .. te in cer. asernenca pa. arilor care au aripi. Oricat de man, oricat de putcrnice ar fi , el atinge ~i simte ub mana sa chiar si Luna si Soarcle , ramanand in trupul lui, el atinge pana si Cerul lui Brahma ... ''. "Cu acest auz fin, ceresc, care depascste auzul omenesc, el au de in acelasi limp sunetele omenesti ~i pc cele cercsti , fie ele dcpartate . au apropiate ... " .Patrunzand eu inl.(1la lui inimile celorlalte fiintc, ale celorlalti oameni, el Ie cunoaste ... " "Cu inima devenita limpede, curata etc., el i~i oricnteaza si i~i indrcapta intcligenta catrc cunoasterca memoriei existentelor anterioarc' (Samaiiiia Phalla SUl1a, § 87 ~i urm.; Digha, I, pp. 76 ~i urrn.). Aserncnca liste de iddhi devin cliscc pc care Ie aflam in aproape toate textelc ascctico-rnistice indiene (vczi Sigurd Lindquist, Siddhi lind Ahhifii'hi. Uppsala, 1935, preeum si bibliograJiile intocmite de La Vallcc-Poussin , Abhiddharmakosha, VII, pp. 97-126 si de E. Lamotte, Le Traite de [a Grande Vatu de Sagesse , p. 329, nota I). Contemporanii lui Buddha Ie cunosc, iar Buddha insusi nu a negat niciodata realitatea lor. in epoca predieilor sale, se experimenta chiar si practica yogina a .. suspendarii constiintei" (abhisaiihu-nirodhu (cf. Potthapada SUl1a, § 6 si urrn.; Digha, I. pp. 180 si urrn.).

Dar, asa cum ne puteam astepta, Buddha nu indcamna la dobandirca acestor .puteri rniraculoase" si, in orice caz, el interzice practica lor ostentativa (cf., de cxcmplu, Vinaya; II, I 12). Pentru Buddha, ca si mai tarziu pcntru Patafijali , iddhi, ca si celelalte

131

TEHNICI YOGA

abhijiia, sunt inutile, daca nu chiar prirnejdioasc: cle constituic tot atatea obstacole care sc Inalta In calea spre cliberare. In ceca ce privcstc irnprcsia pc care ctalarca eu ostcntatie a aces tor .puteri" yogine ar putca-o lasa laicilor, Buddha observa, si pc hun a drcptate, ca 0 asemenea ostcntativa etalare nu ofera in mod ncccsar 0 consacrarc, nici supcrioritatii doctrinci , si nici tchnicii buddhiste. intr-adeviir. spcctatorii ar putca crede ca nu cste yorba dccat despre unul dintrc acele miracolc, foarte obisnuite , obtinute prin magie. .Daca un eredincios (adica un buddhist) ar anunta ca dctine puterile rnistice (iddhi), de cxcrnplu, fiind unu sa devii multiform etc., eel necrcdincios i-ar spunc: «Ei binc, dornnule, exista () vraja care se nurncstc gandhurvu. Toate accstca se pot obtinc prin puterea ei!» Ei bine, Kcvaddha: Tocmai pcntru ca intclcg cc primejdie reprezinta practica rninunilor rnistice (iddhi), Ie detest, Ie dispretuicsc si rni-e rusinc de ele" tKevaddhu SUlfa, pp. 4 si urm.; Digha, I, pp. 2J2 ~i urrn.). Or, Buddha recomandajhcina, mcditatia yogina, tocmai pentru ca ca ii perrnitc ascctului a patrunda dincolo de rcalitatile sensibilc , Sa in!eleaga rcalitatile suprascnsibilc si sa lc transforme, dar nu pentru a intra vrcodata in poscsia lor. Jhuna cstc necesara ca vchicul , ca 0 cxpericnta prin care constiinta poatc aspira sa oblina intuitia nirvanei.

2. TEHNICA JHANA

Tehnica rneditatici buddhiste a fost Iorrnulata. daca nu pentru prima data, eel putin eel rnai clar eu putinta, in Pouhapada Sutta, § JO si urm. (Digha, I, pp. J 82 ~i urm.). Vorn cita cateva fragmente rnai ample din accst important text: .Atunci cand bhikku percepe ca cele cinci piediei tntvaranuv: au Iost nirnicitc Intr-Insul , el este rnultumit: fiind multumit , el este bucuros: bucuros , el simtc 0 bunastarc a intregii Iiintc; avand aceasta scnzatie de bunastare, el este fericit; fiind fericit, inima lui este irnpacata. Eliberat de dorinte si de toatc conditiilc negative, el intra ~i rarnane In primaji1iina,

132

TEHNIC;\ YOGA iN BUDDHISM ~I YN TA TRISM

o stare nascuta din detasarc (vivekaja: "nascut din singuratatc"), 111 care sub7.ista rcflectia ~i intelegcrca, in care sirnti bucurie ~i lcricire. Atunci se currna in el ideca dorintelor avute inaintc, si se naste idcca subtila ~i adevarata a bucuriei si a pacii, gene rata de dctasarc; iar cl rarnane 111 accasta idee".

Apoi, .. prin suprirnarca rcflectici si a intelegcrii. bhikku intra in cea de-a JOlla jhana care. nascuta din concentrare (samddhi)3, se caractcrizcaza prin liniste intcrioara, unificare a spiritului, bucurie ~i fcricire. Atunci dispare din el idcea subtila ~i adcvarata a bucuriei si a Icricirii nascutc din dctasarc (vivekajai si apare idcca subtila si adcvarata a bucuriei ~i a fericirii nascutc din eonccntrare; iar el rarnanc in accasta idee".

Apoi, "prin renuntarca la bucurie, bhikku rarnane indiferent.

Atent ~i pe deplin constient, el rcsirnte In fiirua sa acc-afedcire despre care vorbcsc intelcptii arya . atunci cand spun: «Cel.care este indiferent si ganditor , se bucura de fcricire». Este cea de-a Lreiajlllina. Acum disparc din el subtila si adcvarata idee de bucurie ~i de pace pe care a avea inaintc, nascuta din concentrare , si apare 0 subtila si adcvarata ideea de fcricire si de indiferenta".

.Dupa aceea, renuntand la orice sentiment de placcre sau de neplacere, punand capat bucuriei ~i intristarii pe care Ie sirntise inaintc, bhikku intra ~i rarnanc In cea de-a patrajhana, 0 stare de puritate absoluta, de indifcrcnta si de gandire (sati) In care nu cxista placcrc ori neplaccrc" ... Atunci dispare din el subtila si adevarata idee de fericire si de indilerenta pc care 0 avea inaintc, si apare subtila ~i adevarata idee de abscnta a placerii si a ncplacerii, iar el rarnane in aceasta idee" tDtgh« Nikaya, I, pp. 182 si urm., trad. Oltrarnarc, La Theosophie bouddhique, pp. 363-364).

Nu vorn mai cita alte texte referitoare la cele palm jhana (d. Majjhimanikaya, I. pp. 454 ~i urm.; Abhidhurmakosha, IV, p. 107; VIII. p. 161). Etapele sunt destul de clar prccizate: I. purificarea intcligentei si a scnsibilitatii de .Jspitc". adica izolarea lor de agenti exteriori; pe scurt , obtinerea unei prime autonomii a constiintei: 2. suprimarea functiilor dialcctice ale inteligentei,

rn

TEH ICI YOGA

obtinerea concentrarii, adica stil.panirea pcrfecta a unei constiinte rarefiate; 3. anularea oricarei .relatii". atat eu lumea scnsibila, cat si cu memoria. obtinerea luciditatii indifcrente , far-a vreun alt continut dedit .. constiinta de a exista"; 4. rccuperarea .. contrariilor", obtinerca beatitudinii si a .constiintci pure".

ltinerarul nu se oprcste insa aici. Trebuie adaugate aile patru excrcitii spirituale care sc numesc samapatti, .xlobandirii", ~i carc-l pregatcsc pe ascct pentru .cnstaza" Iinala. In pofida descrierii riguroase pc care 0 avem, aceste "stari" sunt greu de inteles. Ele eorespund unor experientc mult prea indepartate nu numai de cele ale constiintci normalc, ci ~i de cxperientclc mull prea indeparrate nu numai de cele ale constiintei norrnale. ci ~i de expcrientclc extra-rationale (mistice sau politice) inteligibile oceidentalilor. Cu toate aeestea, ar fi inexact sa Ie explicarn prin inhibitii h.ipnotiee. Dupa cum vorn vedea, pe durata meditatici se veri fica necontenit luciditatea calugarului; de altfel , somnul si transa hipnotica sunt obstacole prea bine cunoscute in tratatele indiene despre meditatic, si irnpotriva carora practicantul este rncrcu pus in garda. lata cum sunt descrise ultimele patru samapatti, .Acurn, trecand dincolo de ideilc de forma. punand capat idcilor de contact ipatigha, ciocnirca din care se naste orice senzatic), cliberandu-si spiritul de ideile clare, ~i gandind: "spa!iul cste infinit", bhikku ajunge ~i rarnanc in regiunea infinitatii spatiuiui . Pc urma, trccand dincolu de regiunea nedifinitatii spatiului si gandind "con~tiin!a este infinita". el ajunge si rarnanc in regiunea infinitatii constiintei (N.B. constiinta se dovedeste a fi infinita, dcindata cc nu rnai estc limitata de cxperientelc senzorialc ~i mentalc). Apoi, trccand dincolo de rcgiunca infinitatii constiintci ~i gandind .,nu cxista nirnic". el ajungc ~i ramane in regiunea non-existentei 1lI1UrOr lucrurilor ((ikiriclUiiiiiyatuna, nihilitatea ["Ia nihilite" J. In srar~it, trecand dincolo de regiunea non-existcntei , bhikku ajunge si rarnanc iutr-o stare de spirit care nu este nici idee, nici absenia de idee (nevasaiiiianasaiiiia; Dighu Nikaya , I. pp. J 83 si urrn.; trad. Oltramare , p. 365).

114

TEIINICA YOGA iN BUDDIJISM2~~ TANT~ISN_I _

Ar fi inutil sa cornentam fiecarc dintre accste etape, Iolosindu-ne de numeroasele texte din literature buddhista ulterioara, in afara de cazul in care am dori sa reconstituim psihologia si metafizica Scolii. Oat fiind insa di ceea ce ne intercscaza aiei cste Indeosebi morfologia mcditatici , sa trcccm la cca de-a noua si ultima samupatti . Jntr-aoevar. de indata cc bhikku a avut aceste idei din

cI insusi (aIHnou-se In dhyana, cl nu poate avea idci din exterior.

el cstc :wkasaiil1i), trccc de la un nivella nivelul irnediat urmator,

~i tot asa pana cand ajunge la ldcca suprema. lar 0 data ajuns acolo, i~i spunc: «Sa gandesti, e rnai diu; sa nu gandcsti, e mai bine. Dad gandcsc, plasrnuiesc. Este posibil ca aceste idei sa dispara si sa ia nastere allele, care ar fi vulgare. De accea, nu voi mai plasrnui». EI tnceteaza ~i 'oe a gandi ~i de a plasmui. Dat fiind di niei nu mai gandeste nici nu mai modeleaza, idcile pe care Ie avea dispar, fara ca altele, mai vulgare, sa ia nastcrc. EI a realizat stingerea" (Digha Nikaya, I, p. 184; trad. Oltrarnare , p. 375). Un all text, tarziu, rezurna inca si mai direct irnportanta capitala a aeestei

a noua ~i ultirne samapatti: "Yenerabili calugari, dobanditi sW1Ui-\ patti. care consta in stingcrea oricarei perccptii constiente. Cel care \ tbhikku) a stiut sa dobandeasca aceasta, nu rnai trebuie sa Iaca nirnic" «(:iksasamnc<:aya, de <;antideva, ed. Bendall, 1902, p. 48).

to buddhismul tarziu exista 0 voluminoasa documentatie rcferitoare la toate etapcle care trebuie parcurse pe drumul eliberarii, docurncntatie la care va trcbui sa revenirn. Nu rnai estc yorba despre 0 contemplatie mistica, ci despre 0 meditatie . adica 0 cucerirc .o asirnilare , prin mijloace proprii, de stari supra-sensibi Ie. Contempla\ie inseamna: supunerea tuturor Iacultaulor in Iavoarca inteligcntci pure, singura in stare sa ajunga la adcvarurile metafizice sau tcologicc. 10 ceea cc priveste meditatia, inteligenta detine un rol secundar, ea Iimitandu-se la .jmclcgcrea'' .tarilor preliminare. Fortcle spirituale pe care le pune In miscarc mcditatia sunt cu totul altele decat cele antrenate de catre contcmplatie; este Yorba. indeosebi, despre: "a~teptare", despre care vurbesc textele pali , vointa si cfort , asimilare rnagica etc. Toatc Iortele care Iac

135

TEHNICI YOGA

posibiIc si care alimenteaza nenumaratele forme aJe rneditatici inc1iene sunt reale, In sensul ca ele conduc la un experiment.

Nu stirn cu exactitate care a fost tchnica de meditatie aleasa si expcrirnentata de Buddha. Adcscori , accleasi Iorrnulc sunt 1'010- site pcntru a exprima continuturi dilcrite. (Sa ne amintirn de tulburatoarea varictate a scnsurilor tcrrnenului y(J~a in toatc Jiteraturilc indiene.) Probabil, totusi , ca eel putin 0 parte din tehnica mcditativa Iolosita de Buddha a fost pastrata de ucenicii sili si transmisa prin traditia ascetics primitiva. Cum s-ar putea pierde un corpus de exercitii spirirualc de 0 asemenea bogatie si de 0 ascrnenea coercrua, sau cum ar putea fi el arnputat intr-o traditie In care invalatura directa a Maestrului detinc un rol atat de important'? Dar, conform textelor reunite de Caroline Rhys Davids tDhyana in Early Buddhism, "Indian Historical Quarterly", vol. III, 1927, pp. 689-715). este evident ca Buddha era un jhain fervent si ca prinjhiina pe care 0 practica e) nici nu cauta ~i nici nu-i indemna pe altii sa caute Spiritul Cosmic (Brahman) sau pe Dumnczcu (/(:vara). Pentru el.jh6.na era un mijloc de cxperimentarc .mistica";» caJe de aeces catre realitatile suprasensibile, si nu 0 unio mystica . Aceasta expericnta yogina II prcgatca pe calugar pentru o .Jnalta ~tiinla" tabhijiia} al carei tel ultim era Nirvana. Tn asceza si in .mistica" buddhista, Nirvana ia locul "nemuririi", intrucat. inaintc ca ea sa devina formula metafizica cc a preocupat profund scolastica buddhists rnedievala, Nirvana era 0 "stare mistica" ce trebuia .experimcntata". "reaJizata". printr-o tchnica de meditatio de natura yogina5. Pcntru toti cei care dobandeau experimental Nirvana, ea era echivalenta cu ncrnurirca; pentru ca ea insernna o icsire din viata si din ciclul transrnigratiei, () depasire efectiva a oricarci deveniri si a oricarei durcri.

Calea lui Buddha este 0 via media. Pe de 0 parte. el practica jhana si rccunoaste realitatea putcrilor yoginc (iddhi); pe de alta parte. Ii indearnna pe crcdinciosii sai sa nu rcduca jhana la dobandirea .. puterilor". Pe de 0 parte, el se opune excesului de ascetisrn si de .. expcricnta mistica" (in accst sens, ii critica pe cei mai

136

TEI-INICA YOGA fN BUDDHISM $1 IN TANTRISM

multi dintrc ascctii si yoginii contemporani lui,parihhiijaka, "ascetii ratacitori"); pc de alta parte. el afirma ca exista lucruri .. mai inalte si mai placutc" dedit ccle patru jhana (de exernplu, in Makali Sulfa. Dlgha , Vl), dczvaluind , astfcl, posibilitatea experimcntala a unei "stari mistice" si mai inalta dccat rncditatiilc. Dill accasta pcrspcctiva , Buddha ni se inra\i~ea7a mai dcgraba ca un reforrnator decat ca un novator: mai dcgraba ca un punct de sosire dccat ca punet de plecare. EI a [olosit ~i a asimilat toatc curentele spiritualc contemporane, precurn si toate tehnicile ascczci ~i aJe meditatiei indienc. Apclul adresat necontenit ornului ca om. durerii saJe, caruia i se propovaduicstc nccesitatca mantuirii, este 0 dovada in plus a reacriei spiritului.i.mistic", a dorintei pcntru concret. a cxprientei reale, impotriva ritualismului si a constructiilor speculative ale brahrnanisrnului. Desi antimistic, Buddha so apropie de misticisrnul indian prin valoarea pc care 0 atribuie bxperien\ei

. . \

spirituaJc personale si prin irnportanta pe care 0 acorda dhyanei.

3. "CUNOA~TERE" ~I "EXPERIENTA"

Nu este aici cazul sa analizarn evolutia cclor trei traditii principale - gnoza, rneditatie si devotiunc - in istoria buddhisrnului. Este evident insa ca locul din ce In ce mai important pe care-l ocupa dcvotiunca se datorcaza In primul rand influentclor populare. La fel ea brahmanismul ~i hinduismul, buddhismul , 0 data victorios, a Iost obligat sa absoarba nenurnaratc culte si traditii religioasc locaJe. Vechile locuri de cult, gcniile, micro-divinitatile, riturile , imaginile, liturghiile si-au schirnbat, inca 0 data.nurnele. Transformata sub influenta buddhismului - dupa cum mai inainte fusese "brahmanizata" - aceasta traditie religioasa populara a saJvat prctioasa ci cornoara arhaica: experienta asiatica a sacrului, respectiv credinta In consubstantialitatea saerului si a materiei (in special a materiei vii prin excelenta, adica omul).

117

TEHNICI YOGA

Va fi intcresant sa idemificam.In imensa literatura buddhista si tantrica, urmele a cel putin doua curcnte: meditatia si devotiunea mistica: aici este mull mai evidcnta croziunca ncintrerupta a buddhismului de catre elcmentele populare pc care cl Ie asirnilasc. Dcvotiunca rnistica (bhakli) ramane in continuare metoda prcfcrata de mascle populare; in ceea cc-i privcstc pc laici, ci spera sa obtina rnantuirea, adica elibcrarea de durerea cxistcntci prin devotiune fala de Buddha sau Iata de numeroasclc sale ipostazc. Dcvotiunca cstc, in primul rand, experienta personate, raport direct ~i familiar cu divinitatea sa (pcrsonala). A~a cum am constatat de ncnumaratc ori , insa, caractcrul experimental dcfincstc si rncditatia yogina; experienta, uneori inca nedegajata de implicatiile fiziologice. Tendinta de a integra in sacru ~i fiziologia, de a depasi conditia umana saturand trupul de sacru ~i transformandu-l, astfcl, intr-un "corp divin", se dovedeste a fi 0 tendinta prin excelenta .populara". Populara, prin urmarc, ahaica (si - In India - prc-ariana).

Vorn reveni asupra influentei pe care a exercitat-o devotiunca "popular:!" in istoria buddhismului atunci cand vorn discuta dcsprc tehnicile tantrice. Pentru moment, sa ne limitarn la cateva indicatii referitoare la cele doua tendinte divergente pe care le reprezinta, pc de 0 parte. "expcrimentatorii" (jh(iyin). pe de alta parte .. speculativii" (dhammayogai. fn conformitate cu Anguttara (III, 355). cele doua metode sunt in egala masura necesare pentru a obtine rnantuirea. adica pcntru a patrunde In conditia de Arhat. Deoarece kleca, pasiunile, .Jrnpuritatile", sunt de doua catcgorii: I. .ktec« Ide ordin) intclcctual, .vcdcrilc" tdrshtii, .crorilc", abcratia (mohay. crcdinta in .cu" crc.; 2. kleca [de orelin] emotional care, in limba noastra, inseamna .. pasiunile", adica aversiunea si dorinta. Sa nirnicesti .erorile" nu inseamna sa nirnicesti .pasiunile": chiar daca a rccunoscut caracterul nepcrmanent _~i nociv al lucrurilor placutc si de dorit, ascetul nu inceteaza sa Ie considere totusi pi acute si de dorit' (L. de La Vallee-Poussin , Musila et Marada, p. 193; cf. E. Lamotte. Le traite de la Grande s/ertu de Sagesse , p. 213). .Experienta'' este , asadar , indio pcnsabila pentru a obtinc

TEll 1(CA YOGA YN BUDDHISM SI IN TANTRIS~"I

rnantuirca. Pc de alta parte, insa. "expcrimentarea" cclor patru jhanu si a celor patru samapaui nu conduce la Nirvana daca nu cste iluminata de "Intelepciune·'. Si aceasta pentru simplul motiv ca si nebuddhistii pot face expcrienta diferitelor etape ale meditatici, numai eli expericnta yogina nu va avea drept rezultat Nirvana, atat limp cat nu vor fi fost asimilate adevarurile fundamentale ale buddhisrnului (si anume, ca orice existcnta este durcroasa, ca este nesubstantiala etc.). Acesta este motivul pcntru care, dcsi capabili sa "experimenteze" cele opt etape tjhana si samapatti), nccredinciosii nu vor ave a acces la 0 noua etapa, la nirodhusamapatti.Ye .rcculcgerea In legatura cu distrugerea, nirnicirea" , singura care asigura accesuJ la Nirvana si care este 0 transa cataleptica de sapte zile (Majjnimanikaya, 1,296).

Asadar.Intclcpciunea este indispensabila rnanruirii. Unele surse considers chiar ca numai ea este In stare sa asigure dobandirea nirvanei, tara a avca nevoie ca pentru aceasta sa apclcze la .experientelc yogine". De exernplu, Harivarman considers ca numai "concentrarca" (samadhit este neccsara, nu ~i celelalte exercitii de meditatie (samdpatti), Exista Arhati care au intrat in Nirvana tara sa aiba nici una din cele cinci abhijiia ("puteri rniraculoasc"), \ dar nu se poate niciodata ajunge in ea nira sa dctii ,,~tiin\a dispa- \ ritiei viciilor" (£isravah'haya), singura in stare sa confere sfintcnia. Harivarman scoate Insa la iveala 0 tcndinta "anli-mistica". anti-extatica (La Vallcc-Poussin, op . cit., p. 206), tendinta pc care 6 scmnalcaza ~i alte surse: de cxcmplu, conform doctrinei Abhidharma, prajiulvimukta, sfantul pur, uscat (Ie .,sainl sec"), eel eliberat prin intclcpciune (prajn£i) obtine Nirvana exact in acelasi fel in care

a obtinut-o eel care a avut cxperienta nirodhasamaputti (ibid.,

p. 215). Descifrarn in aceasta apologie a "sfantului pur, uscat" (sec)

o rezistcnta pe care .Jeologii" si metaJizicienii 0 opun exceselor yoginc. In voluminosul tratat aJ lui Vasubandhu, Abhidharmakocu, aceasta rczistcnta este dcstul de cvidcnta. Chiar si intr-un manual de meditatio. cum cste visuddhimagga de Buddhaghosa - eel mill

119

TEHI ICI YOGA

complet tratat al scolii Hlnayana - intrevcdcm un rei de inccrcare de a subordona .cxpcrienta yogina" teoriei .. .intclcgcrii".

In mice caz , avem de-a face cu 0 rcactic a Iilosofilor si a teologilor irnpotriva exceselor yogine. Cunoastcrcu il1sa~i e te considcrara de ei ca 0 cxcclcnta Yoga. adica un excclcnt mijloc de purificare, de concentrare ~i. In cele din urrna, de obrincrc a eliberarii lntr-adevar - dupa cum vorn vcdca cateva secole dupa moartea lui Buddha -. daca orice luare de contact cu .xcrpul" lIuminatului (fie ca cste yorba de .corpul oral". Canonul, ric de .xorpul Iizic", stupu, fie. In srar~it. de .xorpul sau arhitectonic", templul) conduce la cucerirea nirvanci, cu atat rnai adevarat va fi ca aceasta se intflmpla In cazul luarii de contact cu "corpul teorctic" al lui Buddha, care este tocmai dogma buddhista. Asadar , filosofii si teologii nu Iac dedit sa puna semnul egalitati: intrc propriile lor metode si metodcle salvatoare ale dcvotiunii populare si ale meditatici yogine. Putem descifra Insa In accasta rcactie a "sfilntului pur, uscat" (sec), prajiiavimukta, si 0 rcactic a ceca ce am putea numi "aristocra~ia spirituals" buddhista impotriva invadarii buddhismului de catrc spiritualitatea .populara''. caracterizata, pe de 0 parte, prin excesele yogine, pe de alta. prin .xlevotiunea mistica" .Intr-un sens, aceasta reactic poate fi cornparata Cll pozitia pe care 0 ocupa Vedanta In raport eu Y oga si, de exempl u. cu pozitia pc care 0 detinea Cankara In raport cu "experimentatorii" ~i cu .extaticii". Pana la Patafijali - acel Patafijali care si-a insusit dialectica Sarnkhya, pcntru a fundamenta tcorctic tehnica Yoga ~i pentru a constitui astfel un "sistem". un Yogadarcana - nu exista nimeni care sa nu f fost un aparator al drepturilor .Jntclcpciunii' irnpotriva exceselor "practicilor".

In Iond.Ia 0 analiza atcnta, marea inovatic a lui Patafijali este de a-i fi asigurat un fundament tcorctic practicii Yoga. Evident, aceasta irnplica 0 reactie impotriva "yoginilor" care nu erau dedit .,yogini", impotriva .magicicnilor'' care practicau asccza si meditatia din cu totul altc motive decat dobandirca eliberarii (care sc servcau - accsta cstc cuvantul - de rncditatie si de asceza pcntru

140

TEIINICA YOGA IN BUDDHISM SJ IN TANTRISM

a dobandi "pllteri miraculoasc", pcntru a intra in posesia .memuririi", pentru a accede la conditia de .xim-zcu' etc.). Si e Ioartc probabil ca nu ne insclarn daca vedern In aceste reactii alc "spcculativilor" 0 rezistcnta pe care ei 0 opun clementelor "populare". care l~i impuneau pretutindcni si In orice conlcsiune propriilc modalitati de cxperienta a sacrului. lmportanta pe care anumiti autori buddhi ti sau brahmanici 0 acorda .Jntelepciunii'' are, din punctullor de vcdcrc, valoarea unci incercari de a protesta impotriva Iacilitatii experientelor populare. Accasta atitudine se verifica rnai ales atunci cand cstc yorba des pre puternice curente de devotiune rnistica, la care mediile populare au fost intctdeauna scnsibile. "Nu oricine po ale atinge Nirvana, si nici nu poatc dobandi clibcrarea" - iata cc afirma, in esenta, acesti "speculativi". Dcoarece, pcntru ci, stiinta este tot at at de necesara ca si experienta, iar stiinta e un lucru dificil , ea nu ar putea f obtinuta f11ra vocatie, nidi sacrificiu, fara efort etc. Ceca ce nc dcrnonstreaza Ioartc clar victoria tantrismului este c11 succesul nu a consacrat aceasta rezistcnta. Cu timpul, "sfantul pur. uscat" (sec) se va apropia de Iilosof si de teolog, carora Ie va scmana din ce In ce mai mult. Cat desprc "expcrimentator". il vorn regasi In acea imprcsionanta constructie rituala care cste tantrismul.

Ynainte de a trecc insa la analiza tehnicilor yogine, asa cum au fost ele asimilate de tantrism, sa citarn un ultim exemplu din Yoga buddhista. Estc vorba despre un text cunoscut sub titlul de Yogavacura's Manual of Indian Mysticism as practised by buddhists, publicat de T.W. Rhys Davids, cu titlul mentionat (Londra, 1896. Pali Texts Society) ~i tradus de Woodward cu titJul Manual ofa Mystic (Londra, 1916. Pali Texts Society). Starea In care se afla textul nu cstc dintre cele mai bunc, ceca ce face si mai dificila intelcgcrca sa. Autorul .rnanualului" este necunoscut, dar putem fixa cu aproxirnatie data rcdactarii sale intrc secolclc al XVI-lea si al XVII-lea. Este seris in pali si in singaleza, si s-a presupu ca aparitia lui atat de tarzie ar putea fi pusa in legatura eu venirea din Siam a calugarilor buddhisti , chcmati de regele Vimala Dharma

141

TEHNICI YOGA

--_

Surya (l6X5-1706) in Ceylon, pentru a insufleti viara spirituals din rnanastirilc buddhistc din insula. Asa cum se prezinta, schcmalic ~i obscur.cl scarnana mai dcgraba cu 0 lisla de retele tehnicc decat eu un manual propriu-zis. B.nl indoiala. eel care pratica yoguvacura primea invatatura pc calc orala ... , tcxtul nu era dccat un .uide-memoire": Este adcvarat ca rnajoritatea tcxtelor de meditatio indiana se prczinta sub acest aspect schematic, de rczumat , si di adcvarata initicrc tchnica se transrnitca ~i se pastra pe cale orala; insa "manualul" este Ioartc errnetic. Pe cal posibil, T.W. Rhys Davids si Caroline Rhys Davids au incercat sa-l explice. Traducatorul, Woodward. mentioncaza un bhikky, Doratiyaveye , care. in 1900, traia inca, in Ceylon ~i care primise direct de la ~uru-ul sau aceasta tehnica yoguvacara, EI a refuzat sa 0 practice. de tearna ca va ajunge direct in Nirvana; deoarecc. fiind un Boddhisattva , rnai avea inca rnulte vieti de trait pc parnant. EII-a initiat insa pe unul dintre discipolii sai in practica yogavacara, iar accsta a inncbunit si a murit. Prin urrnare. astazi, in Ceylon, nimeni nu mai cunoastc aceste practici, iar obscuritatilc tcxtului raman insolubile. Structura tehnicii yoguvacara este comprchcnsibila, estc insa regretabil eli partea eea mai intcrcsanta, respectiv dctaliile exacte ale difcritelor meditatii , ramane necunoscuta.

Particularitatca esentiala a acestei tehnici este 0 cornplicata meditatio referitoare la .elemente". Ascctul se asaza in pozitia yogina tasanav si incepc pranayama, conccntrandu-se asupra fazelor respiratorii, adica intelegand, "palrunziind" ficcare inspiratie ~i fiecare cxpiratie. Apoi, el spune: .Cu constiinta ochiului, privese spre varful nasului, cu constiinta gandirii. fixata asupra inspiratiei si a expiratici, fixez forma gandirii in inirna si ma pregatcsc cu cuvantul Arahan , Araban". Comentariul singalcz adauga: .. Dupa ce si-a fixat astfel gandirca, atcnt ~i caritabil , ii apar doua imagini; mai intai, 0 imagine tulbure , apoi () imagine clara. Dupa ce irnaginea tulbure a disparut. .. si dupa ce imaginea clara, purificata de orice irnpuritatc a patruns in toata Iiinta sa. in accl moment trccand pragul, dincolo de spirit, apare elementul "Caklura ttejodhatuv. Yn

142

TEIINIC;\ YOGA iN BUDDHISM. ~I [ TANTRISM

accst element, Extazul arc culoarca luceafarului de dirnineata. Preambulul este galbcn, lntrarea are culoarca Soarelui care rasarc la rasarit. Dezvoltand cele lrei forme de gandirc ale elernentului Caldura, facandu-le sa coboare din varful nasului , eltrebuie sale ascze in inirna, apoi in ombilic" (Manual (~r a Mystic. p. 8).

In pofida aparcntci sale obscuritati, textul estc intcligibil. Initiatul trebuic sa rncditezc, rand pe rand, asupra .clcrnentelor'' - foc, apa. pamant, aer. Yn afara de prclirninarii , ficcare mcditatie cuprindc trei etape: intrarea (accesul), preambulul ~i extazul. Fiecareia dintre accste crape Ii corcspunde 0 "cui o are " , adica ascetul experirnenteaza scnzatia unci lurnini specifice care ii veri fica si , in acelasi timp, ii stimuleaza mcditatia. EI a obtinut insa aceste "giinduri-forme" prin coneentrarea asupra varfului nasului; acum, trebuie sa Ie Iaca sa treaca din acest "eentru" ori centri eorespunzatori inimii ~i ombilieului. Dupa ce ~i-a inchciat meditatia asupra \ elementului Caldura itejodhatu) =repetand exact aceleasi faze preliminarc - c1 continua meditatia asupra elementului "apa", rnai exact mcditatia asupra cocziunii tapodhatu, lntrucat virtutca escnliala a apei este cocziunea). .Culcrile" experimentatc prin rnediraua asupra elementuJui "apa" sunt urmatoarclc: pentru Extaz. culoarea Lunii plinc, pentru Preambul - culoarea lotusului , iar pentru Intrare, culoarea unci flori galbene. Yn meditatia urmaroare, referitoare la vayodhaiu (elcrnentul Acr, care exprirna mobilitatea), culoarea Extazului este cea a Soarclui de amiaza, euloarea Preambulului estc portocaliul, iar eea a Intrarii, indigoul. Si asa mai departe. Yn fiecare meditatie , .culorile" astfel obtinute prin coneentrarea asupra varfului nasului trebuie sit fie plasate in cei doi .centri" rnentionati mai sus. Fiecarei meditatii asupra lui tejodhatu ii corespunde khanikupitti, adica "raptul irnediat"; rncditatiei asupra lui apodhatu ii eorespunde okkantika-pitti, .raptul invadator"; rneditatiei asupra lui vayodhattu ii corespundc ubbega-pitti, "raptul care transporta" etc.

o data realizatc rneditatiilc referitoare la clemente. se inccarca meditatia referitoare la cele patru elemente deodata, apoi meditatia

141

___ TEHNICI YOGA

In sens contrar etc. .Jvlanualul" cuprindc scrii intrcgi de rneditatii: rcferitoare la rcspiratie", la fcricire. la celc cinci jhana, la lucrurile dczgustatoarc, la kasinu, la partilc corpului.Ia cclc patru stari supcrioare tbrahmavihara), la cele zeee forme ale cunoasterii etc. La randul ci, ficcare dintrc aceste meditatii sc irnpartc in mai rnulte crape, ~i ficcarc ctapa are raporturi cu 0 .culoarc". sau se Ioloscste de u .culoarc" care apartinc rncditatiilor asupra elementcl~r. Caractcristica .manualului" vogavucura este irnportanta preponderenra acordata senzatiilor crornatice; ficcarc meditatio sc rcalizeaza ~i se verifies prin obtincrca unci culori '. De altlcl , ascctul continua sa actioneze, sa lucreze, chiar si asupra acestor scnzatii cromatice; el Ie indeparteaza de lrupul sau la distanta de 0 lungime de brat, pana la u Ieghe, si chiar "pana la muntele Meru"; el Ie fixcaza In anumiti .xentri'' etc. Rolul pc care "ManuaJul" 11 alribuie .xcntrilor" ne face sa prcsupunern 0 anume nuanta tantrica, dcsi elementele erotice sunt eu dcsavarsire absente. In aces 1 caz, fiziolugia rnistica se limiteaza la .centri" si la cxperientele vizualc (experientclc auditive sunt mull mai purine). in orice caz , caractcrul "experimental" aJ aces tor rncditatii este evident: dogrnele si adevaruriJe unt aici obiect al experirncntarilor , ele sunt "palrunsc", ele crccaza "stari" concrete. Strigatul mental indreptat catrc .Jcricirc" (de excrnplu, p. 96 etc.), estc un laitrnotiv. Nu lipscstc nici "gra!ia", .Jiarul''; intr-adcvar. la inceputul ficcare i meditatii este invocat Buddha, te abandonezi gratiei, harului sau, este invocat ~i guru (bhante) etc.

T.W. Rhys Davids a rcrnarcat ci1 .rnanualul" continca I 344 de rncditatii (112 stan mentale practicate ficcarc in 12 Ieluri diferite si care dau nastere unui numar egal de .experientc"). Pozitia corpului se chirnba in fiecare din accstc mcditatii , ceea ce exclude posibilitatea unci transc hipnotice. In anumitc mcditatii, se aplica unei Iurnanari opt bucati de lcrnn , la 0 distants de un dcget una de alta. Ficcarc ctapa a meditatiei durcaza alai timp cat cstc ncccsar sa se consume 0 parte din lurnanare. Atunci cand Ilacara atinge Iemnul, acesta cadc, iar zgomotul il trczcstc pe ascet din meditatia

144

TEll leA YOGA iN BUDDHISM SI iN TANTRISM

sa, obligandu-l sa-~i schimbc pozitia. Aeeste schimbari permanente au probabil drept seop cvitarca unui eventual sornn hipnotic, sau prclungirea unei etape meditative In detrimentul alteia. In oricc caz, pcntru cal ugari. clc sunt un permanent mijloc de control si

ii ajuta mult sa-~i pastreze luciditatca. ,

\

Un dctaliu interesant al tehnicii misticc est~ ceca ce am putca

nurni .x rcarca mcdiului ncccsar mcditatici", aQiiea valoarea eoncreta pe care 0 capata kusina (1I}{~ahanimitt(J). Ascctul proicctcaza eu atata Iorta imaginea in Iata sa, incat cI poate mcdita asupra ci, ca si cum s-ar afla In rata obicctului real pe care ea II sernnifica. Acest exercitiu de meditatio ,,fara obicct" (nirmitta) este Ioarte frecvent In aproape toate misticilc indiene.

Accasta rapida trcccrc in rcvista a catorva forme ale rneditatiei yogine din buddhisrnul tarziu ne va ingadui sa intelcgcm uriasul succes al tantrisrnului. Inlr-adevar, importanta acordata "suporturilor" concrete ale rncditatiei tkasina), .clcmcnjelor" ~i "imaginilor" accstora, "ccntrilor" si "cuJorilor" etc. csie scmnificativa din mai rnulte puncte de vederc.Tn prirnul rand, ea ilustreaza eforrul dcpus pcntru a ancora urice expcrimentarc rncditativa in .concrcr, pentru a pastra intotdeauna un contact direct cu un sector al "reaJit1i!ii". Concentrarea devine posibila datorita unei reduccri exeesive a constiintei despre realitatea lumii; insa Iragrncntul astfel izolat nu devine mai putin real, ci este "asimilat" ca atarc, mai ales In rnasura in care el .conccntreaza" si, intr-o oarecare masura, rcprezinta realitatca lurnii intrcgi. Este adevarat ca Iunctia ace tor .xuporturi'' extcrioarc rarnanc In continuarc sccundara, ca expcrimentarea are loc chiar in interiorul constiintei .1n India, insa, a actiona, a lucra asupra constiiniei nu inseamna sa te izolezi de real ~i nici sa te ratacesti in vise ori in haluciantii ; dimpotriva , inscamna sa iei contact direct cu .viata", sa te inserczi in concrct. Sa meditczi inseamna sa te ridici la niveluri ale realitatii inaccesibilc unui profan.

Valoarea acordata cxpcrimcntarii , fie ea mcditativa sau rnisrica. creste nccontenit, pan a la inflorirea Iinala a tantrismului. Nu e greu sa identificarn contributia populara, adicji cca a lndiei

145

)'1'.11 1('1 YO(it\

autohtonc, prc-aricnc, in toate aces tc ample sinteze tantrice; aceasta contributie cste vizibila indcosebi in prcdominanta cultului (plijll) ~i a devotiunii rnistice (bhukti).

4. TANTRISMUL

Tantrismul e greu de dcfinit (dcsprc prirnelc textc tantrice. vczi nota E de la sfarsitul volumului). El nu estc 0 religie noua, asa cum a Iost buddhisrnul, de excmplu, ci mai dcgraba 0 etapa importanta in cvolutia fiecareia dintre principaJcle religii indiene. 0 noua modaJitate de a fi a ficcareia dintre aceste religii (dat fiind cii. exista un tantrism buddhist, un altul hinduist, si chiar urmele unui tantrisrn jainist). Mai precis, ar trebui sa vorbim despre 0 pluraJitate de scoli si de curente tantrice in interiorul fiecarci religii. Intre accste .. scoli" si curente tantrice exista 0 pcrrnanenta OSm07.a; iar schimburile dintre 0 rcligie ~i alta nu sunt mai putin importante. Intr-adevar. dupa secolul al V-lea dupa Hristos, tantrismul devine o .anoda" rcligioasa pan-indiana. 11 aflarn pretutindeni si in ncnurnaratc forme: iconografie, ritual, rneditatii , mistica, fiziologie si erotica rnistica. Din punct de vedcre formal, tantrismul apare ca o noua manifestare triumfatoare a caktisrnului. provenind atat din hinduism, cat ~i din buddhism. Forta secreta (rakti) care anima Cosmosul ~i care ii sustine pc zei (in primul rand pe Shiva si pe Buddha, in numeroaselc lor ipostaze) este puternic pcrsonificata: ea estc Zcira, SOlie ~i Mama. Atat Shiva, cat si Buddha sunt conccputi ca Iiind statici, incapabili de a crca, intr-un anume sens, dincolo de viala. Dinarnismul creator ii apartinc Zeitei, iar Iiccarc zcu este insotit de 0 divinitate fcminina. care este .Jorta" sa (rak1i). Cultul se concentreaza din ce in ce mai mull asupra acestui principiu cosmic Ierninin: rneditatia line cont de .putcrile: acesruia. iar elibcrarea devine posibila prin Cakti.

Desigur, tantrisrnul cstc 0 revenire a .rcligia Marner". religie care a dorninat odinioara 0 vasta aric egcana si afro-asiatica, si care

146

TEHNICi\ YOGA t BUDDHISM SI IN TANTRISM

a fost inlotdeauna, la numeroasc populatii autohtone ale lndici , principala forma de devotiune. Tn accst SCIlS, irezistibilul avant tantric insearnna totodata si () noua victorie a radacinilor populare pre-ariene care au rcusit , inca 0 datii, sa-si puna in vaJoare structura rcligioasa. ncvoia de cult. de liturghie. de iconografic, adica neccsitatea unci dcvotiuni pcrsonale si a cxpcrientei misticc. Pentru anurnitc sec Ie tantricc, Ierneia in sine devine sacra, 0 intruparc a Mamei. De altfel, apotcoza religioasa a Icrneii es.~ comuns tuturor curentelor mistice din evul mediu indian. Exist*- 0 solidaritate perfects intre difcritele manifcstari ale accluiasi principiu cosmic «:ukti, Mama universala, femeia) ~i multiplele modalitati prin care se poate realiza, se poate ex.perimenta acest prineipiu (devotiunca, .calea umcda", lunara; erotica rnistica). Asa cum se lntampla in lotdeauna, in istoria religioasa a Marnei. intalnim nenurnarate cxceptii (cf., de exernplu, in secta rnistica Vallabbacharyas: Le Yoga, p. 4(8). Diversitatea morfologica a tuturor acestor curente si secte nu este, insa.tn marc masura, dccat aparenta; structura lor sc dovedeste a fi prctutindeni acccasi.si consta in "experimentarea" sacrului, in rnodalitatca eea mai concreta a acestuia, chiar .Jiziologica". in inradllcinarca lui in realul cel mai viu cu putinta, in intruparea

dirccta a zeului.

Calea pe care 0 propovaduie~te tantrisrnul este, eel putin in

aparenlav o "cale usoara". Unul dintre-primele tratate buddhiste, Guhyasamaja Tantra . afirma hotadit ca: .,nimeni nu reuseste sa dobandeasca pcrfectiunea prin opcratii grelc si plictisitoare; dar perfectiunea poate fi dobandita cu usurinta prin satisfacerea ruturor dorintelor" (cd. Bhatacharyya, Gaekwad's OrientaJ Series, vol. 53, Baroda, 1931, p. 27). Acelasi text prccizeaza di excesul, desfraul sunt permise (de exemplu. sa mananci orice rei de carne, inclusiv carne de om, p. 26 etc.), ca tantricul poatc ucide orice animal, di poate minti, po ate Iura, poatc cornitc adulter etc. (p. 120). Sa nu uitam ca Guhyusumlljll Tantra arc ca scop obiincrea rapida a conditiei de Buddha. lar atunci cand dezvaluic acest ciudat adevar ad'uniirii numcrosilor Bodohisatlva ~i cand acestia protestcaza,

147

TEHI leI YOGA

Buddha Ie atrage atentia ca ceca ce invata ei cstc tocmai .xomportarnentul unui Boddhisattva", boddhisattvacarya. Caci, adauga el (ibid., p. 37), .,comportamentul pasiunilor ~i al alectelor (ragaCO,.y£I) cste identic comportarncntului unui Boddhisattva tboddhisattvucaryay', Cu aile cuvinte , toate conlrariile sunt iluzorii, raul extrcrn coincide cu binele cxtrcm, conditia de Buddha - intrc lirnitclc accstei rnari a aparcntclor - poate coincide cu suprema irnoralitate; toate acestea pentru ca numai Vidul universal este, restul ncavand realitate ontologica. Oricine a intclcs acest adcvar - care cste, In primul rand. adcvarul boddhistilor Madhyarnaka, dar care, eel putin partial, este irnpartasit si de alte ,$oli" indicne - e te sal vat, adica devine Buddha.

In acest sens. putcrn vorbi despre tantrisrn ca despre 0 ,,~coala usoara"; deoarece restrictiilc ascctice sunt abolite, cforturile filosorice sunt reduse la minimum. cultul exterior este ignorat, morala este suprirnata. Ceca ce nu inseamna ca oricine va fi intelcs toatc aces tea - adica Iaptul ca restrictiilc sunt inutile, dad nu cumva daunatoare - va fi si obtinut mantuirea, adica va fi realizat tarea de Nirvana. Tantrismul este prin cxcelenta 0 tehnica, dcsi - in mod fundamental - cl cste 0 metafizica ~i 0 "mistici'i", uneori chiar extrern de complicate. De cxcmplu, .Jntelegerea' coincidenlei contrariilor nu este de Ioarte mare ajutor atunci cand este yorba despre obtinerea rnantuirii; situatia este aceeasi ~i in ceca ce privestc eomporta.mentul imoral al existentei. Sa rnananci orice Iel de carne, sa minti, sa Iuri, sa practici adultcrul etc. sunt actiuni care nu conduc, nici una.Ia mantuirc; dimpotriva, toatc accste actiuni negative II aservesc si mai mull pc eel ce Ie practica ~i II alunda si mai puternic In ciclul karmic, prin simplul [apt ca sunt actiuni . Mantuirea, conditia de Buddha. se obtinc printr-un ritual si printr-o serie de meditatii, prin care adcptul Tantrei realizeaza experimental adevarul Vidului universal.

Tantrismul a claborat un vast panteon. luand ca punct de plecare divinitatilc buddhistc ~i hindu istc pe care Ie dublau printr-o cakti, 0 .Jnsoritoare". Insa acest pantcon este mai dcgraba un

148

TEIINICA YOGA IN BUDDHISM SI TN TANTRISM

corpus de simboluri si de icoane 13 care trcbuia sa mcditezi ~i care trebuia sa fie asimilate , cu aile cuvintc, un corpus de .xupcrturi". Divinitatilc tantrice sunt .. suporturi' pentru ritual. ca si formulcle magice (mantra. dhurani), ccrcurile magice iyantra, mandala), icoanele ~i gesturile (nyasu), Iiturghiile etc. Aceasta tehnica de "experimentare" a sacrului este, dcsigur. arhaica: lntr-adcvar , cel putin partial, ea cxista si In Atharvaveda (Iormulc, dcscantecc ctc.). Tantrismul organizeaza tnsa tot acest material traditional intr-un corpus cocrcnt. durand tehnica .. suporturilor" pana la finalitatilc ei ultimc. lar disciplinelc Yoga dciin rolul principal tocmai in aceasia tehnica a .. suporturilor". Rarnanand cat-so po ate de "concret", cerernonialul tantric ajunge in cele din urma la un scenariu fantastic. in care rolul principal estc jucat de "corpurile mistice". Meditatia .rrezcste" anumite forte oculte care dorm in ficcare om

. .

si care, 0 data trczitc, transforms corpul omenesc intr-un "eorp

~stic". proicctandu-I, ca sa punem asa, in planuri cosmicc. Divinizarea omului se rcalizcaza in etape , dar Iiecare dintre acestc etape irnplica un ceremonial, "suporturi" iconografice sau liturgice care trebuie "animate". Spatiul profan dispare ~i patrundern intr-un patiu sacru, undc putem experimenta cu usurinta distantcle cosmice. Formcle sunt .xlinamizatc" ~i regasesc acea miscare . ecreta care Ie pcrmite sa fie omologate unor rcalitati eterogenc (sunetc, stari de constiinra, zei etc.). Experienta clernentara a vietii profane estc abolita, ~i patrundcrn intr-un univers de "puteri" care dezvaluic cele mai tainice rnodalitati aJc fiintei. Ca si disciplina lui Patafijali , ceremonialultantric transccnde conditia umana, distrugand-o. Si aici, ca ~i la Patanjali, scopul final estc realizarea paradoxului: desi continua sa traiasca pe acest parnant , tantricul nu mai apartine contingentului; desi rarnane .Jragrncnt", el realizeaza lntregul. Starea lui este incfabila, deoa.rece el nu este nici Iiinta , niei nefiinta.

Bazcle practicilor tantricc sunt: cultul , In eel mai larg sens al cuvantului, si rneditatia. adica .suporturile" ~i Yoga. Tehnica yogina este indispensabila. pentru ca sccnariilc iconograficc sunt

149

TEHNICI YOGA

animate In primul rand prin pranayama si prin concentrare. care Ie dinarnizeaza si Ie interiorizeaza.

1n tantrisrn, repetarca formulclor sacre, mantra sau dharani . capata 0 importanta fundamcntala. Ceca ce ne intereseaza In prirnul rand este functia lor yogina, ~i nu numai structura lor arhaica, deoarcce. In tantrism. aceste Iormulc mistice, aceste liturghii orale sau rncntale, care constau uneori din onornatopcc sau din euvinte ininteligibile, devin un vehicul al conccntrarii. De cxemplu, dharani sunt formule scurte sau suite de euvinte trunchiate tumale, vimale, hime, vame. kale etc .. care exprirna notiunea de puritatc, ori de zapada ctc., cchinde , care sugereaza actul de a rupc , de a croi ctc.), sau chiar euvintc fara nici un intelcs , care servcsc drcpt .. suport" unci anurnite meditatii. Ele trebuie soptite continuu, bine ritrnatc, si e foarte probabil cii alterarea Ionctica si crearea .cuvintelor libere" se datorcaza Iaptului ca pronuntarea lor avea loc in timpul prdruiyanei . Dharani erau cunoseute Inca din cpoca pre-buddhists. iar caracterul lor magic originar este evident; cle erau folosite ca mijloace de protcctic impotriva spiritelor maleIicc. a bolilor. a farmecelor si a rnagici negre. Din aceasta cauza, dharani este sinonim ell raksa (sau kavacas, care insearnna "protectie". "euirasa". Pentru profani, dharani joaca rolul unui talisman; insa pentru asccti ~i pentru mistici, elc sunt un instrument de concentrarc, fiind ori ritmate prin pranaytima, ori repctate mental in timpul Iazelor respiratiei. Ca si dhikr islamic. dharani cstc, in mare parte. 0 liturghie intcriorizata (cf. Le Yoga, pp. 2 I 4 si urrn.).

Si mai sernnificativa Insa - si ncsfarsit mai bogata in consecintc teorcticc ~i practice - este valoarca acordata in tantrisrn mantrelor. Un text de prima importanta , cum este Sadhanamala , cxalta necontenit puterea cu adevarat ncsffirsita a aces tor "cuvinte rnistice: .Exista oarc ceva care sa nu poata II realizat prin mantra. dad ele sunt aplicatc conform rcgulilor?" (editia B. Bhattacharyya, 192R. Baroda. Galkwakl's Oriental Series. p. 575). Prin rnagia lor. se poate dobandi conditia de Buddha. De excmplu, mantra lokanathu poate absolvi de cclc mai mari pac ate (p. 131). iar mantra

ISU

TEHNICA YOGA TN BUDDHISM ~I IN TANTRISM

ekajaui este atat de putcrnica , incat , chiar in clipa In care 0 pronunta. ornul este in afara de mice primejdie si atinge starea de sfin;enie a lui Buddha (ibid., p. 262). Oricarc ar fi natura lor. toate accstc siddhi - inccpand eu succcsul in dragoste ~i pana la obtinerea mantuirii - sunt dobandite prin ascmcnca formulc rnistice. Chiar si ~tiinla suprema poatc II dobandita direct. fara studii; prin pronuntarca afectata a anumitor mantra. Tchnica accstei pronuntari este insa dificila; realizarca ei este preccdata de 0 purificare a gandirii; practicantul trebuie sa se concentrcze asupra fiecareia dintre literele din care este alcatuita ma\ntra si sa evite oboseala

etc. (ibid .. p. 10). \

Eficicnta nelirnitata a mantrelor se datoreaza Iaptului eli elc sunt (sau eel putin di elc pot deveni , printr-o recitare corccta) "obiectcle" pe care le reprezinta. De cxcrnplu, ficcare zcu si fiecare grad de sfintenic posed a un bija-mantra un "sunet-mistic". care constituie .. samanta", "suportul" lor, adica [iinta lor insasi. Dad. respect and regulile , practicantul repeta accst bija-mantra , cl i~i apropriaza csenta ontologica, i~i asirnilcaza concret si nemediat, direct. zeul, starea de sfintenic etc. intrcg Cosrnosul, cu toate planurile si Cll toate modalitatile sale de a fi, se manifesta printr-un anurnit' nurnar de mantra; Univcrsul este In cgala rnasura sonor , cromatic, formal. substantial etc. 0 mantra este un "simbol".ln scnsul arhaie al tcrmcnului: eu aile cuvinte , ca estc in acclasi timp "realitatea" sirnbolizata si .scrnnul" simbolizant intre malltru-yana si iconografie cxista 0 perfecta corespondenta; pcntru ea Iiecarei stari rnistice si Iiecarui grad de sfintenic Ie corcspund 0 imagine.o culoarc si 0 litera spcciala. Mcditand asupra culorii sal! asupra sunctului .rnisuc" care 0 rcprczinta, sc poate patrundc intr-o anurnita rnodalitate supraornencasca , se poatc absorbi sau inc orpora 0 stare yogina, un zcu etc . .,Sllporturile" sunt ornologabi!c: pentru a-si asirnila modalitatea ontologica sau manifcstarca divina pe care doresti 5-0 obtii , pori porni de la orice fel tie suport , Iolosind oriee tip de "vehielll" (irnagini, mantra-yunu etc.). Intre multiplcle planuri ale fiintei cxista continuitatc , Insa 0 eontinuitatc

TEHNICI YOGA

mistica, adica 0 conlinuitate care nu se poatc rcaliza dccat In anumiti .xcntri". Asa cum se dezvaluie el In conccptia tantrica, Cosmosul estc un vast tesut de forte rnagicc; ~i acclcasi forte pot fi trezitc salt organizate In corpul omencsc, prin tehnicilc Iiziologiei rnisticc.

Asucl. Kaulujiuina-nirnuva (cap. X) ne invata cum trcbuie dispuse difcritele mantra In cakra, In .centrii" pc care fiziologia mistica indiana crcdc ca ii poate ana In interiorul corpului ornenesc, si asupra carora vorn reveni. Uncori , mantra sunt fixate In anurnitc parti ale corpului. Ca sa citarn un singur cxernplu, intr-un rnic tratat , Hastapujavidhi, publicat si tradus de L. Finot (Manuscrits sanskrits de Sadhanas, "Journal asiatiquc", iulie-septembrie 1934, pp. 54-56,69-71), cxista 0 mcditatie prin care sunt ornologate degetele mainii stang: cclor cinci clemente ~i celor cinci divinitali, si, in acelasi limp, cele cinei silabe mistice (OI?1, bob. namah ctc.), "de culoare, respectiv, alb, galbcn, rosu, negru si verde", sunt .xlispuse" pc unghii. Aceste silabc Ii reprczinra pe Vairocana, Amiuibha, Aksobhya, Ratnasarnbhava, Arnoghasiddhi, adica pc celc cinci Dhyana-Buddha. Intr-un all text (Finot, pp. 56!'.'i urrn., 71 si urrn.), oficiantul face sa apara In Iata lui, prin intermediul unor mantra, anurnitc mandala (cercuri de meditatio), apoi el asaza in aceste mandala nistc lotusi, si In lotusi "alimente provenite din silabcle misticc" etc.

o conceptie similara explica importanta acordata de tantrisrn iconografici. Irnaginilc devin "SUP0rluri" pcntru meditatio. 0 imagine trebuie sa fie .Jrezita", adica dinarnizata si, in cele din urma, asimilata de catrc sadhana, prin conccntrare. Disciplina yogina estc eea dintai care asigura rcusita unui sadhana, respcctiv capacitatea de a transforrna un .obiect" ~i un "semn" intr-o cxpcrienia mistica. Nurnai atunci cand respiratia este bine ritmata, constiinta purilicata si conccntrata intr-un singur punct (asupra imaginii), se poate apropia credinciosul de .zeu", nurnai atunci I~i poate integra modalitatea acestuia de a fi . Inlre iconogratic, liturghic (orala sau menial a) si rncditatia yogina exists () rclatie organica. Ca ~i

TEH IJCA YOGA i RUDDHISM SI iN T!\NTRISM

----

.xunctul rnistic' imantra), imaginea este numai un vehicul pentru concentrate. Dar, sprc deosebire de 0 kasina oarecare , .xuport" material, imaginea sfanta poatc dcclansa ~i 0 expericnta rcligioasa. cxpcricnia pc care tantrisrnul 0 considera profitabila. 0 imagine orienteaza vointa de rnanruire a credinciosului catre un zcu concrct (eel mai adcsca, divinitatea personala, istadevatav; prin .. animarea' si .asimilarea" acestui .. zcu", praetieantul cxpcrirncnteaza in mod real 0 stare supraomcncasc , cea care II prcgatcstc pentru 0, rcvclatic si rnai Inalta. Din acel moment, sadhana tantric devine, pcntru majoritatca practicantilor. 0 expericnta rcligioasa concrera, chiar daca tantrismul buddhist nu considers divinitatilc drept realitati ontologice, ci rnai degraba manifcstari ale vidului universal (rtlnya).

Uneori, ieonografia este numai un punct de plecare pentru ceca ce nurnim dhyuna, termen yogin care capata un sens nou In tantrism. Aici, dhyana inscarnna operatia prin care construirn 0 imagine rnentala a divinitatii ~i proeesul de dinamizare a acestei imagini, .animarea" ei, transforrnarea simbolului In cxperienta. Mcditatia gnostica din Yoga-Sutra a lui Patafijali a dcvenit , aici , o vasta dramaturgic mentala. Dhyana trebuie sa creeze In constiinta credinciosului 0 scena Iantastica, pe care imaginile sa poata evolua In voia lor. Imaginile divine nu sunt singurele care trebuie intcriorizate; trcbuie interiorizate dcopotriva cultul insusi si locurile de cult etc. Kaulaiuina nlrnaya, de cxernplu, ofera prescriptii referitoare la practica efectiva a cultului dedicat simbolului iconografic al lui Shiva, lingam: prima floare care li este oferita accstuia, este ahimsa, adica interdictia de a ucide; apoi, i se ofera stapanirea de sine, blandctea. idealismul etc. (111,30,31), adica 0 seric de virtuti inuispcnsabile concentrarii mentale si practicii Yoga. in acclasi text, se prcscrie interiorizarca locurilor de pclcrinaj celebre; sa Ie intcriorizezi, adica sa Ie localizezi in corp, sa Ie pui in legatura cu diferitele .vcnc" si eu diferiti "nervi" (nd(.fi) din fiziologia rnistica. Divinitarile , irnaginilc lor, silabele mistice care le genereaza sau care le rcprczinta, gesturile ~i scmnele, obiectcle extcrioarc de cult si chiar 0 anurnita geografie mistica (0 gcografie care cuprindc

151

TEH 1('1 YOGA

Iluvii sacre , locuri de pelcrinaj, temple), to ate accstea sunt inrcriorizatc, redusc pana la dirncnsiunile unui microcosmos mental, In mijocul caruia se gaseste ~i stapaneste yoginul.

Un ritual ~i 0 meditatio specifics iniiierii tantrice cstc construeria unei mandala. Accst termen inscamna .cerc": traduccrilc tibctanc II rcdau cand prin .xcntru". cand prin .xeca ce inconjura" (cf. Marcelle Lalou, TIJis aspects de la peinture bouddhique, .Annuaire de l ' Institut de Philologic et d' Histoire orientales", III, Bruxclles. 1935, p. 256). De Iapt, 0 mandala rcprezinta 0 lntreaga serie de ccrcuri , concentrice sau nu, inscrisc intr-un patrat; In accasta diagrarna, descnara pc pamant cu ajutorulunor fire colorate sau cu fruna de orez colorata, isi gascsc loc diferitele divinitati ale panteonului tantric. Astfcl, mandala rcprezinta 0 imago mundi si , In acelasi limp. un panteon simbolic. lnitierca eon. ra, intrc allele, In patrundcrea neofirului In diferite zone si In accesul sau la diferitc niveluri ale mandalei . Acest rit de patrundere poate fi considerat drept echivalentul ritului bine cunoscut al mersului tpradakshinav In jurul unui templu sau In jurul unui monument sacru (stupa), circurnarnbulatie care ofcra neofitului acces la niveluri din ce In ce mai inalte. Se stie ca un pradakshinu ill jurul unui templu (eel din Barabudur, de exemplu) are valoarea unei adcvaratc ascensiuni extatiee a credinciosului catre "pamanturile pure", terasa superioara a templuJui sirnbolizand tocrnai regiunca, transcendcnta. spa[iul paradisiac, "plan". Pe de alta parte, inscrtia neofitului intr-o mandala poate fi ornologata initierii prin patrundcre intr-un labirint; de altfel , anumite mandala au un caracter clar labirintie. Nu este aici locuJ sa analizarn simbolismul labirintului. Este sigur insa ca. din cele rnai vechi tirnpuri, functia lui a fost dubla: pc de 0 parte, el sirnboliza lumea de dincolo, si oricine patrundea In ea, prin initierc. realiza clectiv un descensus (lei injeros (ritualul oricarei initicri consta tocmai In aceasta .rnoarrc' urrnara de .Jnvierc"); pe de aHa parte, el reprczenta un .. sistcrn de apararc", atat spiriruala (impotriva spiritclor rcle , a Iortclor haosul ui). cat ~i materiala (1111- potriva dusrnanilor). 0 cctate cure, prccum lin tcrnplu, instituia un

154

TEHNICA YOGA TN BUDDHISM SI i TANTRISM

.Ceniru al Lurnii" era aparata prin labirinturi ~i ziduri impotriva Iortelor maligne, a spiritelor dcscrtului", care inccrcau sa reduca .Jorrnelc" la starea de arnorfisrn din care de provencau. Prin urmarc, Iunctia de mandala poate fi considcrata eel putin dubla, la Iel ca si cca a labirintului. Pc de 0 parte, insertia intr-o mandala dcsenata pe parnant arc valoarea unui ritual de initiere , pc de alta paratc. IIwIJ1ala 11 .,apara" pe neofit de orice Iorta extcrioara nociva ~i II ajuta, In acclasi limp, sa se concentrcze , sa-~i gascasca propriul .. centru".

Yntr-adevar. pe langa 0 mandala cxterioara, tantrismul cunoastc si 0 mandala mentala (adica 0 constructie intcriorizata) tot ault de valabila ca si prima. Mcdrtatia care I~i ia drept subiect 0 asemenea mandala (rnentala) are valoarea unui ritual concret. in acest caz, mandala joaca rolul de .suport" al meditatiei; de Iapt, yogi nul care patrundc mental In interiorul rnandalei realizeaza astfel un act de concentrare si. In acelasi limp, de "aparare"lmpotriva distragerilor si a ispitclor (aces tea fiind echivalentul psihologic al .advcrsarilor" sau al "spiritelor rcle" de care apara, in plan Iizico-rnagic. labirinturile). Yntr-o mandala - fizica ori rnentala - yoginul se sirntc hotarat, concentrat invulnerabil. Mandala .concentrcaza"; ea apara impotriva risipirii, a distragerii.

Daca tinern scarna de aceasta Iunctie a mandulei, intelegern de ce anurniti bolnavi ai doctorului Jung, care nu vazuscra In viata lor 0 mandala si care nu citiscra nimie pe aceasta terna, au dcsenat si chiar au .xlansat" figuri labirintice, care semanau in mod surprinzator cu ideogramele orientale tmandala. pata, yantru). Asemenea figuri gcornetricc ii ajutau sa se .xonccntrcze" si, In acclasi tip, ii .aparau" irnpotriva invaziei Iortclor ubconstientului, forte care. rupand echilibrul psiho-mcntal, au dcclansat starilc lor patogene. Faptul ca 0 asemenea inventie - pe care nimic nu 0 provocasc - de figuri labirintice si florale avea, de obicci, drept consecinta arneliorarca starii bolnavului este 0 dovada ell. accste figuri reuscau sa-l Iaca sa sc .conccntreze", adica sa reintre In eehilibrul starilor psiho-mcntale anarhice. Dupa eum labirintul apara Irnpotriva .xpiritclor"

155

TEH:--IICI YOGA

si a "advcrsarilor", dupa cum mandala il fereste pc yogin de .xlistragere", filcandu-I invulnerabil la stimuli cxtcrni, tot asa sc intarnpla cu pata ~i mandala, pe care bolnavii doctorului Jung Ie descopera instinctiv: ele li ajuta sa franczc fortele subconsticntului care, altfcl , ar arncninta sa-i invadczc, ii ajuta sa se conccntreze , sa sc rcgascasca. fn toatc accste cazuri, avcrn de-a face cu accleasi tunctii si cu acclasi simbolisrn: sirnbolismul .. Ccntrului", pc care II rcgasirn in ncnurnarate mitologii, ritualuri si traditii.

Fara indoiala, scopul suprem urmarit de Yoga, ca si de tantrism, cste reintegrarea finala, abolirea dualitatii obiect-subicct. Or, dupa cum am vazut, pentru ca aceasta reintegrare sa se rcalizezc, este absolut ncccsar ca, in prealabil, sa se treaca printr-o etapa de "cosmicizarc" si de .conccntrare". Libertatea nu poate fi dobandita dedit printr-o cxtraordinara disciplina. Asadar, patogeniilc rcprczinta stari simiesti, degradate; .Jiaosul" psiho-rnental nu poate fi comparat eu "unificarile" progresive care stau la baza tehnicilor Yoga si care se dobandesc printr-o surprinzatoare stapanirc a vietii psiho-rnentale Faptul ca un bolnav psihic se sirnte mai bine dupa ce a desenat ~i a contcrnplat 0 mandala dovedeste cel mult ca asernenea figuri geornetrice excrcita 0 influenta binefacatoare si stirnulanta asupra psihicului sau. Yn nici un caz tnsa ea nu dovede~le ca ar exista 0 cchivalenta oarecare intre starilc mentale patogcnc ~i cele pe care Ie declanseaza tehnicile yogine.

Majoritatca lratatelor tantrice se refcra ncincetat la Yoga, 0 descriu,o cxplica, prezinta .putcrile rniraculoasc" (siddhi) care pot fi dobandite prin practicile respective etc. Uneori (de exemplu, Guliyasamaju tantra, pp. I 62 si urrn.) cstc Iolosita chiar si terminologia din YORa-SI~tra. Totusi , interesul tantrisrnului nu consta In incorporarca unci Yoga c1asice, ci mai degraba in aplicarea tchnicii yogine In vederea atingerii scopurilor ci , si anume: dobandirea mantuirii si, In acelasi tirnp. a putcrilor isiddhiv, cucerirea libcrtatii (mukti) si, totodata, a eternci tincrcti ~i a ncmuririi; pc scurt , dobandirca conditiei de Buddha ~i de .. orn-zeu". rntr-un anume sens, tantrisrnul reprezinta extinderca maxima a conccptului

156

TEHNICA YOGA IN Bt;OOHISM :?I IN TA:--ITRISM

----

de .eliberat In viata" tjivanmuktav. pc care il cunostea si Yoga clasica. Ca ~i "elibcratulln viata", tantricul, oricc ar face, nu mai poate Ii "aservil, robit". El a realizat conditia pardoxala a coincidentei conlrariilor, in el coincid Buddha si omul, nirnicul ~i totul.

Intr-adevar. textcle tantrice vorbesc intotdeauna despre 0 paradoxala depasire a dualitaiii , despre 0 "sta/.a", In care subicctul coincide cu obiectul , yoginul (.'11 intrcgul Univcrs. Ceea ce nurnim aici mukti, elibcrarc, cste toc,haj suprema unificare a realului, care se obtine prin Yoga. "EI (yoginul) cste zeita, el estc zcul; el discipolul, cl preceptorul; el mcditatia, el care rncditeaza si obicctul mcdltat'', afirrna Akulavinatantra (A., pp. 24-25, cd. P.C. Bagchi, Kaulajiiananirnaya and some minor texts, Calcutta, 1934, p. 86). 1n timpul accstei "staze" isahuja), Universul , ornul, divinitatea ~i cunoasterca Iuzioncaza si ajung sa alcatuiasca 0 Unitatc. Sau, asa cum spune Kaulajiiananirnayu ; 11,6--7, ,,<;akli ("fol\a", Zeita) se topeste In Shiva (divinitatea rnanifestata. zcu, forma), Shiva in kriya (actiunca , manifestarea), kriya in jiiana (cunoasterea) prin iccha (vointa). Cat dcsprc iccha-cakti, ea se topcstc In Shiva insusi (ed. Bagchi, p. 2). Paradoxul yogin realizeaza astfel 0 reintegrare a intregului Universfizic si mental In modulitutea primordiala a Fiintei, asa cum era ea inainte de Iragrncntarca Rcalului, ca urmare a actului creator, in obiectc si subiecte. Nu nurnai ca yogi nul aboleste cl insusi, in ceea cc-I priveste , dualitatca obicct-subiect, ci, in plus, el reface , In plan macro-cosmic, unitatca primordiala.

Toatc aeestc coincidentiae oppositorum care abunda in buddhisrnul tarziu - coincidenta a Vidului cu Nirvana, a lui Buddha cu omul pacatos, a unui obiect sau simbol cu intregul Univers - sunt tot atatea modalitati difcrite ale uncia ~i acclciasi dorinte, dorinta de a se reintegra In unitate . Dcscopcrind In spateJc Iiccarei existcnte vidul (ranya), filosofia mahayanica dczvaluie totodata si instrumentul care ii va permite sa convertcasca existcnta (.\'W?1- Slim) in nirvana, si una ~i cealalta Iiind 111 cgala rnasura lipsite de realitate ontologica. Nurnai dupa ce a generat stiinta (care cunoaste) identitatca dintrc Samsara si Nirvana, numai atunci ~I

157

TEHNICI YOGA

---------- --------

nurnai din aceasta cauza Sarnsara devine irvana (Mahayanasamgraha, IX, 3, de Asanga; dat fiine! di originalul sanskrit s-a pierdut, nu mill dispunern dedit de vcrsiuni chinezesti si tibetane publicatc ~i traduse de E. Lamotte, La Somme du Gr~md vehicuie. Louvain , 1938-1939, t. 11, p. 265). Ecuatia samsara-nirvana nu cste Insa decat una dintrc (ormulele elab~rate de spiritul in'dian, In dorinta lui de a atinge unitatea. Yom intalni formele similare ~i in aile planuri , in af ara de eel rnctufizic: in fiziologia rnistica , de cxcmplu, si In erotica rnistica.

5. TANTRISM ~I HATHAYOGA

Oat fiind ca tehnica yogina a devenit un bun comun pentru intreaga Indic, cstc usor de inteles adoptia In bloc a exercitiilor sale specifice (asana, pranayama ctc.) de catre tantrism. Desigur, procesul sc vcrifica ~i In sens invcrs; eel putin 0 categorie a practicilor yogine sufera 0 putcrnica influenta tantrica. Hathayoga. de exemplu, poate fi considcrata 0 sinteza de Yoga si de Tantra. Caci, fiziologia rnistica. nuantata uneori de 0 tenta erotica, lsi ana maxima dezvoltare In Hathayoga; si tot In Hathayoga practica yogina se dezvaluic ca un in. lrument In stare sa cuccrcasca absoluta stapan ire asupra trupului , a aceluiasi trup pc care tantrismul II rcdescopera si 11 revalorizcaza. Dcsigur, nu totul estc tantric in Hathayoga. In sensul di nu torul este at at de recent. Elogiul trupului sanatos ~i puternic, interesul pentru 0 Iiziologie omologabila Cosmosului, si, implicit. sanctificata, cste cel putin pre-upanishadie, daca nu cumva pre-vedic. Hathayoga reinvinc conceptia arhaica despre corpul omenesc, care poatc fi divinizat. Pesimismul si ascetismul upanishadic si post-upanishadic sunt abolite. Trupul nu mill cstc .Jzvorul durerilor", ci instumcntul eel mai sigur si mai dcsavarsit de care dispune omul pcntru a .cuceri moartea". Si pcntru ca eliberarea poate Ii obtinuta Inca din tirnpul acestei vicji, trupul trebuie pastrat dit mai mull limp posibil, ~i In perfects stare,

158

TEIINICA YOGA iN BUDDIfISM ~I iN TANTRISM

tocmai pentru a facilita mcditatia (cf. Gheranda-Sumhita, I. H). Functia numeroasclor .. purificari' interne ~i externe , a curatirilor complicate, dar cficicntc, a multiplclor pozitii corporalc, a excrcitiilor rcspiratorii etc. cstc In primul rand dc a asigura sanatatca, bunastarca, Iorta. Dcsigur, nu trcbuic sa confundarn Hathayoga cu o sirnpla tchnica profana, de girnnastica. dcoarccc tcrnciurile ci sunt profund ancorate in fiziologie, iar adcvaratclc rczultatc sunt obtinutc cxclusiv printr-o .. fiziologie mistica". Chiar si notiunile clcmcntarc de sanatatc, de Iorta, de bunastarc trcbuie intelese In sensul lor sacru. Forta propovaduita de Hathayoga nu este aceea a unui atlet , ci Iorta unui magician, a unui .xim-zcu".

Hathayoga rcdcscopcra val~ca concrcta a corpului ~i a vietii omenesti , si se straduieste sa obt~a "mantuirea" In felul ei , pornind chiar de la acest corp, a carui Iiziologic este transforrnata In fiziologie rnistica. Tocmai interesul pentru realitatilc vitale si ambitia de a experimenta direct pe corpul viu dovedesc ascmanarea ei eu tantrisrnul, ca si influcnta pe care o exercita asupra ei rcforma tantrica. Mai mult Jetat celclalte varietati de Yoga, Hathayoga raspundca exigentclor spiritualitatii indicne, insetatc de concret ~i de experienta. Succesul istoric obtinut de rniscarea tantrica antrencaza succcsul, adica validarea si popularizarca tchnicilor hathayoginc. Nu estc inutil sa adaugarn d acest succes avea valoarea unci rcstauratii partialc a unei rnostcniri prc-upanishadice ~i chiar pre-ariene. .Magicianul" arian sau ne-arian care experimcnta, de sccole, in Ielul sau asiatic si .. primitiv", sacrul ca~tiga, pe aceasta cale, si drcptul de a patrundc in hinduism.

Aparitia istorica a Hathayoga estc legata de numclc unui ascct celebru, Gorakhnath, Iondator al sectei Kanphaia, care ar f si autorut unui tratat Hathayoga, astl17j pierdut, si aJ lucrarii Gorakhucataka. Este posibil ca acest "srant", sau vrcunul dintre succcsorii sai. sa f sintctizat intr-un manual practicile fiziologice yoginc - de mull limp cunoscute In India ~i devenite ~i rnai popularc In cpoca evului mediu -, dandu-Ie 0 nuanta tantrica. Tot ceca ce stim dcsprc Gorakhnath cste alterat de legende; Insa faptul ca el cstc

159

TEll. lei YOGA

------ -_.- - _. - -

TEIINICA YOGA IN BUDDHISM Sl TN TANTRISM

intotdeauna rncntionat pc Iistele eelor optzeci si patru lie "magicieni" (siddha) ne lasa sii presupunem di personajul istoric ce se ascundc sub acest nume avea 0 legatura eu scoala tantrica Vajrayana. De altfcl, anumite texte hathayogine se refera tocmai la practicilc erotice prornovate eu atata cmfaza de Vajrayana (asupra literaturii hathayogine, vezi nola F de la sfarsitul volumului).

Cum era de prcvazut, tratatele hathayogine acorda cca rnai mare atentie preliminariilor fiziologice (purificari , pozitii corporale) ~i rezultatelor magice ale acestor practici. Se afirrna, de exemplu, ca pranayama distrugc toate pacatele: si, mai mult. sunt oferite practicantului ccle optzeci ~i patru de siddhi, "puterile magicc" binc cunoscute iShiva-Sumhita, Ill, 51,52; lJI, 22-26; Gheranda-Samhita, V, 1-2 ctc.). Sunt dczvaluite insa si eat eva scmnc cxtcrioarc care marchcaza difcrtele etapc ale ritrnului respirator. Astfel, de excmplu, corpul cclui care practica pranayama .. rniroase Irurnos" iShiva-Samhita.Iii, 29); durata sornnului, excretiile si urina scad (Ill, 43); in timpul primei etape din pranayama, corpul yoginului incepe sa transpire (111,40); in timpul cclei de-a doua etape, incepe sa trcmure; in timpul celei de-a treia, .Jnccpe sa sara ca 0 broasca; iar in timpul celei de-a patra, el se Inalta in acr" (IV,41).

Sunt notate cu 0 oarecare prccizic cele sasc clase de .puriflcari", cu sub-categoriile lor ( .. curatire interna", "cura~re a dintilor" erc.), ~i se precizcaza cu grija rolul acestora in rnentincrea sanala~i (uncle sunt eficicnte pentru a prevcni bolile de stornac, aJtele pentru ficat ctc., cf. Gheranda-Samhita, I, pp. 15 ~i urm.). Este recomandata intotdeauna dieta tHuthayoga-prudipika, I, 5X, 59, 62; Shiva-Samhita, V. 17 etc .), ~i se rccomanda evitarea calaroriilor, a bailor de dimineata, a posturilor cxagcrate , ca ~i evitarea prezcntci oamcnilor rai si a femeilor (Ha(hl1_)1oga-pradipikd), I, 62. 66 etc.), Dar estc propovaduita indcosebi atotputernicia practicii , abbyasa (de exernplu, Shiva-Samhita.Yu . lJ-lO).

La 0 lectura atcnta a tcxtclor hathayogine, ne dam Insa searna ca accasta fiziologie si aceasta practice nu constituic dccat prclirninariile

metodci. Dcsigur, cunoastcrca si stapanirea trupului sunt necesare, intrucat trupul este singurul instrument eficient pentru dobandirea mantuirii. (De altfel , astazi , aceasta stapanirc cstc reala. hathayoginul i~i controlcaza trupul intr-un grad care noua ni sc parc improbabil, stapanindu-si, dupa voie, sistemul vegetativ, de exemplu ctc.) Adcvarata Hathayoga implica insa 0 cunoastere si 0 expericnra a .Jiziologiei rnistice", adica un control al "vcnelor", al "artcrdor", al "ccntrilor" ~i al .ncrvilor" neidcntificabili anatomic, si care alcatuicsc un "corp mistic", care se suprapune corpului fizic. Practicile tantrice si hathayogine au drept scop tocrnai fortificarea acestor organe oculte, "trrirea" ccntrilor mistici (cak~(~) in vedcrca "trczirii" rnisterioasci k4ffJdalint (cf. Gheranda-Samhita, III, 51), scop final al tehnicii tantrice si hathayogine. S-a incercat de ma.i multc uri sa sc localizezc, anatomic, aceste .vene" si accsti "centri"x. Walter, de cxemplu, considera ca In Hathayoga midi insearnna "vene"; el identifica ida si pingala cu carotida (lceva et dextrai, iar brahmarandihra cu sutura frontalis (d. Svatmarana 's Huthuyogo-prudipika, pp. IV, VI si IX). Pentru cakra si pentru kanda, cl nu gaseste nici 0 locaJizare anatornica, si Ie considera nistc creatii arbitrare, Iantastice, alc yoginilor. Idcntifiarca "centrilor" tcakra) cu plexul a devenit totusi curenta: muladhara cukra ar fi plcxul sacru; svadhistrhana, plexul prostatic; manipura, plexu] epigastric; aruihata, plexul faringian; aiiic1 cakra, plcxul toracic (vczi si R. Roesel, Die psychologischen Grundlagen der Yoga-praxis, Stuttgart, 1928, pp. 39 si urm.),

Chiar daca aceste cunostinte anatomice ale indienilor sunt destul de profunde si de coerente", nu credem ca identificarile sunt intotdcauna justificatc. Chiar dad "organcle" fiziologiei mistice indicnc pot Ii localizatc in organe idcntificabilc anatomic, ele au o structura si 0 Iunctie autonomc, deoarece raspund unor cxpcriente transfiziclogice si au fost descoperite si descrise din cauza aces tor cxpcricntc in aJara oricarei prcocupari obiecti ve. Yoginii Iaceau experimente asupra unui corp care, in urrna mortificarilor si a disciplinelor speciale carora Ie Iuscsc supus in prealabil, era

16U

161

TEHN1CI YOGA

deja un "corp rnistic", pregatit sa dcvina un macrantrop sau un .xirn-zeu". Cca mai mare parte a .venclor" si a .centrilor" sunt "stari yoginc", adica idcntificabili exc1usiv printr-o experimenlare de ordin mistic. Viul intercs pe care II manifesta Hathayoga pentru concrct poate Ii ex plical prin spcrania ca trupul omenesc se va putea transforma intr-un corp divin si ca divinizarea sc va produce chiar In carne. Ynsa accst concret din Hathayoga se refers la cxperiente rnistice concrete, el nu se reduce niciodata strict la fiziologie. Yn paralcl cu anatomia, fiziologia si medicina ~tiinlilica, India a cunoscut 0 anatomie ~i 0 fiziologie yoginc, descoperite In urma experientelor mistice , ~i nu prin observatie ori prin cxperienta obicctiva. .Venele" si .xcntrii" despre care vorbesc textele tantrice si hathayogine sunt 0 descoperire a ascetilor , rishi, a yoginilor: pe scurt, sunt 0 descoperire ce a devenit posibila datorita cxperimentarilor intreprinse de .oamcni-zci". care lucrau pe un alt "corp" dedit eel al unui profan. .Fiziologia rnistica" s-a nascut intr-un mediu de asceti ~i de conternplativi si s-a transrnis pc cale orala, In cercuri inchise, unde accsti .ccntri" si aceste .venc" puteau fi verificate printr-o experienta orientata.

Desigur, aceste expcriente yogine au fost de timpuriu interpretate prin teoriile cosmologice traditionalc, .Omul-zcu'' creat de tehnicile yogine era Iormulat ~i vaJidat in tenneni cosmologici. vcdici sau pre-vedici. Teandria tantrica si hathayogina nu era decat 0 noua varianta a macrantropiei vedice. Punctul de plecare al tuturor acestor formule era, bineinteles. traosformarea corpului omenesc intr-un microcosmos - teorie si practica arhaice , pc care lc rcgasim aproapc pretutindeni ~i care sunt elaborate inca din epociJc vedice. .Suflurilc" au fost rnulta vreme identificate cu vanturile cosmice (cf. Atharva Veda, XI, 4, 15). Cll punctele cardinale tChandagya Upanishad, III, 13, 1-5). Aerul ,,!ese" Univcrsul iBrhadaranyaka Upanishad, III, 7.2), iar suflul, respiratia il "lese" pe om (Atharva Veda, X. 2,13). Coloana vertebral a este identificata cu muntele Meru si cu Axis Mundi 10. Este motivul pentru care, in simbolismul buddhist, Buddha nu-si putca intoarcc capul, ci era obligat sa

162

TEHNICA YOGA tN BUDDHISM SI i TA TRISM

se intoarca cu intreg corpuJ ... asa cum fac clefantii; coloana lui vertebrala era fixa, aidorna Axei Universului. Sacrificiul vedic pregateste omologarea rnistica a corpului omenesc cu elementele sacrificialc si, implicit. a corpului cu Cosrnosul. Arunci cand sacrificiul "se intriorizeaza". corpul devine un microcosmos" (cf., de exemplu, Vaikhlin(/\,llsmclrtas/1tra, II, 18; Le Yoga, pp. 143 ~i urm .).

Expcrimcntarea hathayogina si tantrica foloseste aceasta cosmo-fixiologic arhaica, ~i ea de origine .. magica", drept punct de sprijin (in ultima instanta, formula stereotipa a .magicicnilor'' si a .maestrilor sacri ficiul ui", a .oarncnilor-zei"). Punct de sprijin , dar ~i exprcsii intcligibilc validate de 0 traditio milenara. Toate aceste formule cosrno-Iiziologicc si toate bccste scheme teoretice crau prcccdate insa de experimentare, adida de teandrie, de sanctificare a omului prin practicilc yogine. Astfel. conditia fiziologica si psihologica a omului profan era depasita, daca nu cumva chiar abolita; activitatile senzoriaJe se dilatau pana la proportii halucinante , ca urmare a nenurnaratelor identificari de organe ~i de Iunctii fiziologice cu regiunile cosmice, cu astrele, cu zeii etc. Hathayoga si Tantra trans-substantializeaza corpul, oferindu-i dimensiuni macrantropice ~i asirnilandu-l diferitclor "corpuri mislice" (sonorc, arhitcctonice, iconografice etc.). De exemplu, un tratat tantric javanez, Sang hyang kamaluiyiinikan, asupra caruia au atras atcntia Stutterheim ~i P. Mus (cf. Barabudur, I, pp. 66 ~i urm.) identifies Iiccare element somatic al corpului omenesc cu o litera a alfabetului si cu 0 piesa a momentului arhitectonic, SlUpaprasada (asimilat.Ia randu! lui, lui Buddha ~i Cosmosului). Yn acest exemplu, sunt suprapuse mai multe "corpuri rnistice": corpul senor, corpul arhitectonic, cosmologic si mistico-Iiziologic (intrucat omologia nu se refcra la organcle profane, ci la cakra, la .ccntri''). Aceasta multipla omologare trebuie sa fie "realizata", adica experimentata; insa, in urma expcricntei yogine, "corpul fizic" se .xlilata". se .cosnucizeaza", se trans-substantializeaza. .Vcnele" ~i "centrii" despre care vorbesc textele hathatogine ~i

163

TEHNICI YOGA

tantrice se refera In primul rand la stari rcalizabile exclusiv printr-o amplificare extraordinara a "senzatiei corpului".

Putem verifica din nou, In acest caz. .Jcndinta sprc concrct" a traditiei ascetice indicnc, tcndinta de a realiza meditatia pornind chiar de la centrii vitali (inima, scxul, ereierul), dar proiectandu-i pe accstia In planuri cosmice, trans-substantializandu-i , convcrtindu-i In cakra, si .jrczind" energia oculta care sc afla conccntrata In ei. Accasta tcndinta catrc coneret lsi alla dezvoltarca

. .

dcplina in erotica mistica. .Trczirca" lui Kundalini echivaleaza eu

o "ruptura de nivel", comparabila cu samtidhi yogina Iar Kundalini se .Irczcstc" ~i eu ajutorul numeroaselor tehniei meditative, dar si printr-o uniune sexuala ccrcrnoniala (maithunay. Textele hathayoginc fac aluzie la cateva mudra (care, aici, inscarnna sinteza unei anurnite pozitii asccticc, a unui anumit ritrn respirator ~j a unei meditatii), care au 0 Iunctic erotica; astfel , de exemplu, ar f vajroli-mudra si amaroli-mudra tHathayoga-pradipika, Ill, 85, 87-90). Aceasta tchnica este, fad nici o indoiala, tantrica; scopul ei estc de a folosi ca mijloc de .xlivinizare''. si apoi de integrare si de unificare finala, Iunctia erninamcnte omcneasca, aceea care determina cicJ111 ncincctat de nasteri si de rnorti functia sexuala

fnainte de a trece la analiza ~roti~ii mislic~: asa c'um este e~ prczcntata In tehnieilc tantrice, sa amintim raporturile existente intre diferitele Yoga baroce ~i aJchirnie (cf. Le Yoga, pp. 273-290). Europenii care au calatorit in India au obscrvat Inca de demult ca anurniti yogini se ocupa de alchimie. fie pentru a-si prclungi viata dincolo de lirnitele obisnuite (.,ei ajung pana la 150 si chiar 200 de ani", afirrna Marco Polo) si sa-si Iortificc trupul (d. Voyages de Francois Bernier, Amsterdam, 1723, t. II, p. 130), fie pentru a obtinc aur. Acclcasi observatii au lost lacute si de autorii musulmani. In acest sens. AI Bir~ni scrie: .. Ei (adi~a indienii) au 0 ~tiin!a asernanatoare alchimiei si care Ie este specifica. Ei 0 numesc rasayana . Estc 0 aria care sc lirnitcaza la anumite opcratii si droguri ~i la anurnite medicamente compuse, din care rnajoritatea sunt de origine vegctala. Principiile lor redau s~n~tatca cclor carc crau

164

TEHNICA YOGA IN B1JDDHrSM $1 Y0I TANTRISM

bolnavi fara spcranta ~i rcdau tinerctea celor batrani ... Si de ce nu? N-am ararat noi, bazandu-ne pe autoritatea lui Patafijali , ca una dintre metodele care conduc la elibcrarc este rasayana]" (ed. C. Sachau. Albiruni's India, vol.l, pp. IH8-189).

S-a prcsupus ca alchimia a patruns In India 0 data cu islamismul 1nUilnim i'nsa Tantrc alchirnice si In regiunile In care islamismul a avut 0 slaba diluziunc.In Nepal ~i in regiunile tamililor. (d. Le Yoga. p. 258). In plus, rcfcrintclc alchimicc din canonul buddhist sunt 0 dovada di aceasta tehnica era cunoscuta in India cu mult inaintc de islamisrn. Avatamsaka Siam (in jurul anuJui 350 inainte de Hristos) afirrna: .Exista un suc numit Hataka. Un liang din aceasta solutie poate transforma rnii de liang de bronz In aur pur". lar un alt text, Maluiprajl[aparamilopade{:Q (tradus In chineza de Kurnarajiva , In 402-405) este ~i ma.i precis: .Prin droguri ~i incantantii se poate schimba bronzul in aur ... Prin Iorta spiriruala. un om poate transforrna argila sau piatra in aur" (cf. A. WaJcy, References In alchemy in buddhist Scriptures, "Bull. Oriental Schooll of London", 1932, vol. VI, pp. 1102-1103).

Cu toate acestea, tantrismul a asigurat legatura si mai strans~ dintre aJchirnie ~i practici1e yoginc si magice. Stirn dl nurnerosi siddha au fost, intr-un fel sau altul, alchimisti; Karnari obtine elixirul victii prin urina si poate transforrna ararna in argint: iar argintul In aur: Carpari cunoastc substanta eu ajutorul careia se obtine aurul, si lista de siddha alchirnisti poate continua Inca (d. Le Yo/{a, p. 278). Textele tantrice se refers si ele la alchimie (rasayanay, ca la 0 a cincea siddhi (de exernplu. cf. Sadhanamala, iar tratatele alchirnice rnentioneaza "puterile" yogine (de exemplu, puterea de a zbura - in aer -, citata de Rasarnava, cf. P.c. Ray, A History of Indian Chemistry, vol. I, cd. a ll-a, Calcutta, 1903, p. 76 din Introducere). Chimia rninerala era cunoscuta in India cu mult inaintea tantrismului , totusi, nu aceste rudimente stiintifice i-au intcresat pe tantrici, ei .mistica" alchirnica, valoarea cosmologics a mctalclor, virtutile soteriologice ale opratiilor alchirnice. Prin cautarea elixirului victii , alchimia se apropia ~i de mistica.

165

TEHNICI YOGA

-------------------

TEHNICA YOGA TN BUDDHISM ~I IN TANTRISM

: .

dar si de toate celelalte tchnici spirituale indiene destinate dobandirii nemuririi; cu atat mai mult sc apropia ca de tantrism ~i de Hathayoga, care cautau mijloacele practice pcntru a transrnuta corpul orncncsc intr-un corp divino Alchirnia se apropia de rnistica ~i prin cautarea aurului pur; caci, dupa cum, pornind de la meta Ie .Jnfcrioarc" si impefecte, se obtine elcmcntul superior, .xlivin", care cste aurul, tot asa, tchnicile misticc inccarca sa cxtraga din suflctul robit si intunecat sufletul pur, liber, divino

Din capitolul lucrarii Sarva-darcuna-samgrahu de Madhava, dcdicat acclei rasecvara-darcana, adica, literal. ,,~tiintci mercurului", rciesc clar ca alchimia indiana - sau, eel putin, 0 marc parte din accasta alchirnic - nu a Iost 0 ~liin~a ernpirica, 0 pre-chimie. Dupa acest darcana, eliberarea depinde de .xrabilitatea corpului omcnesc", si, din acest motiv, mcrcurul, care poate forti fica si prelungi viata, devine ~i el un mijloc de cliberare. Un text citat din Sarva-durcana-samgruha afirma ca "eliberarea este rezultatul cunoasterii, cunoasterea este rezultatul studiului, iar studiul nu Ii cstc accesibil dedit aceluia care are un corp sanatos". Ascerul care aspira la elibcrare chiar din tirnpul acestei vieti, spune Madhava, trebuie sa-si Iaca, rnai intai, un "corp glories", cu ajutorul mercurului, deoarece acesta este obtinut prin uniunea dintre Hara si Gauri, adica este 0 sinteza tco-cosrnica. "Sistemul mercurial nu trebuie sa fie considerat un simplu elogiu al metalului, pentru ca el este un mijloc imediat de a atinge eel rnai inalt tel, eliberarea, conservand in acelasi timp trupul." Iar tratataul alchirnic Rasasiddhanta citat dc Madhava in lucrarea sa Sarva-darcana-samgrahu afirma dcopotriva: ,,0, ganditorulc, clibcrarca sullctului vital (jiva) estc cxpusa in sistemul mercurial!" (d. Sarva-darcana-samgraha, editia Anandasharma Series, cd. a II-a, pp. 48-53).

Aceste texte sunt destul de clare; operatiile alchirnice rasayana se raportcaza la 0 tchnica spirituals si nu la cxpcricntc tic laborator. Pe de 0 parte, ele urrnaresc purificarca si eliberarea "suOetului", pc de alta, transrnutatia corpului. Procescle Iizico-chimicc ale rasayana nu sunt decat un vehieul sau un .suport concret" al ascezei.

Pc rnasura cc se realizcaza rusayana, suflcrul se purifies si sc "divinizcaza" .In loc sa expcrirncnteze asceza direct asupra trupului si sa obtina "purificarea" printr-o tchnica fiziologica ~i meta-psihologica, alchirnistul experirnentcaza aceste operatii asupra metalclor: prin "purii"icarea" acestora, "suOetul" este eel care sc purilica.dc Iapt. Dupa cum rnctalele - "impure", dat fiind di sunt .cornpusc" - sc rcgenereaza prin opcratii alchimice, tot asa, viata mcntala (dinamica ~i "compusa") este purificata prin asccza, care asigura absoluta autonomic a spiritului, elibcrarca.

Astfel , alchimia poatc fi consi~rata si 0 asccza practicata asupra metalclor, ~i apoi interioriza;a; ~i o proicctie a psihismului In opcratiilc alchimice , urrnata de 0 intcriorizarc a acestor operatii. Yn accst scns, se poate vorbi despre 0 cchivalcnta intre alchimic, pe tic () parte, tehnicile tantrice ~i hathayogine, pe de alta. Dcoarece nu nurnai ca Hathayoga si alchirnia au, in paralel, acelasi tel de edificare a unui "corp glorios" , ci si pentru cii toate aceste tehnici presupun 0 serie intreaga de proiectii, de interiorizari si de omologari, care permit diferitelor niveluri ale realului sa se convcrtcasca uncle intr-altele (~i d. Forgerons et alchimistes, 1956. pp. 130-143).

6. EROTICA MISTICA

Maithuna nu este 0 invcntic a tanrrismului. Uniunea sexual a cerernoniala era cunoscuta inca din epocile vcdice. Tantrisrnul transforms insa acest ritual arhaic J J intr-o tehnica rnistica, ~i se conformcaza, astfcl, orizontului ei spiritual ~i scopurilor ei soteriologice. Cultul vedic tolera uneori uniunea erotica; astfel , de cxemplu, un brahmacarin (tanar brahman celibatar) ~i 0 pumccali (prostituata) practica maithuna in intcriorul altarului (Taitiriva samhiui; VI, 5, 9,4; Apastamba Crauta Surra, XXI, 17, IX ctc.). Yn marele scrificiu al calului, acvamedha, sotia sacrificatorului , mahisi , trebuie sa expcrimenteze cohabitatio cu animalul sacrificat; la sfarsitul ceremonialului, cele patru sotii sunt cedate celor

166

167

TEIINICI YOGA

----- -----

TEHNICA YOGA iN BUDDHISM SI fN TANTRISM

patru preoti (referintc In P.-F. Dumont. L'Acvamedhu, Paris, 1929, pp. 260 si 261). In toate accste cazuri, insa. avem de-a face cu un ritual de magie erotica - prin care se asigura fecunditatea univcrsala - si nu cu un ceremonial de fiziologie mistica. Este adevarat ca. Indi din cele mai vechi tirnpuri , maithuna a fost ornologata diferitelor zone cosrnice si diferitelor valori ritualc, ~i ca. astfel, a deschis calea valcntelor pe care i Ie va conferi mai tart.i u tantrismul. Astfel , Catapatha Brahmana (XI, 6. 2,10) idcntifica maithuna ~i sacrificiul agnihotra; Aitareya Brahmana (II, 5, 3) identifies maithuna cu cele doua padu ale unui vcrs anustubh, iar Aitareya Aranyaka (II, 3, 7, 3) actualizeaza, In maithuna, nenumaratc valori cosmologice. Asernenea ornologari ~i idcntificari erau Insa impuse chiar de sistemul de corcspondente si de analogii, pe care se sprijina intrcgul simbolism al Brahmanelor. Ele considcra uniunca sexuala drcpt un ceremonial, nu numai in cazurile In care se refera, explicit, la maithuna rituala. Brhadaranyaka Upanishad (VI, 4) dcscrie uniunea scxelor ca pc un ritual care trebuie savar~it cu acceasi exactitate ca si un sacrificiu vedic. Deoarece - nu trcbuic sa uitarn - femeia Insa~i a fost transfigurata in prealabil, ca urmarc a idcntificarii sale fie cu un element cosmic (pamantul), fie cu ritualul vedic. .Eu sunt Cerul , tu csti Pamantul": In accsti termeni se adreseaza sotul sotiei iBrhadarunyuka Upanishad, VI, 4, 20). Femeia are .xlrcpt altar bazinul, parul drcpt gazon, pielca drept tease pcntru soma" (ibid., VI, 4, 3; eL Rir.: Veda, X, 184, I). s: texteJc buddhiste mcntioneaza maithuna (In pali, methuna; cf. methuno dhummo , Kathavathu, XXIIl, 1-2), iar Buddha se refera la anumiti asccti care considcra ca senzualitatea este 0 modalitate de a ajunge la Nirvana (cf. de exemplu, Brahmajala Sutta, Digha , 1, pp. 36 si urm.). Probabil ca este yorba dcspre vechi rituri orgiastice, extra-brahmanice si - poate - pre-aricnc, pastrate multa vreme, de altlcl , In cadrul anurnitor seete specializate in ceremoniile "ma.inii stangi". Dar, si trebuie sa 0 repetam, cele mai multc cerernonii aveau ca scop

Iecunditatea univcrsala (urrnc ale orgiilor colective). sau nu erau decat rituri tie magie erotica.

Dimpotriva, In tantrism, maithuna devine un exercitiu yogin.

Rolul sau estc, In primul rand. sa ritrnczc respiratia ~i sa facilitczc conccntrarea. Prill urrnare. ea este un substitut al pranayamei si al dharanei, sau, mai degraba, .suportul" acestora. Expericnta erotica insa-:;i cstc investita cu valori trans-scnzoriale; prin maithuna sc rcalizcaza fie () stare de beatitudine si de autonomie omologata cu Nirvana (In tantrisrnul buddhist), lie 0 constiintf divina (In tantrismui schivait), sau chiar acea stare inexprirnabila, Innascurul isahoja) desprc care vorbcstc Dbhakosa. Cu toate accstca , este greu sa prccizarn toate raporturile Pc care Ie intrctinc maithuna cu Yoga propriu-zisa, pentru cil. majoritatea textcJor care au 0 legarura eu cercrnonialul erotic sunt scrise intr-un .Jirnbaj intentional" isandhubhashu), limbaj secret, obseur, cu dublu sens, In care 0 stare de constiinia estc cxprirnata printr-un tcrmen erotic, iar terminologia Iiziologica este bogata In valcntc cosrnologicc (cf , Le Y08a, pp. 249 si urrn., 399). Yn acest argou tantric, oricc Iapt erotic poate exprirna 0 ctapa a rncditatiei: dupa cum, prin intermediul accluiasi argou, orice simbol, orice "stare de sfintcnie" poate dobandi un sens erotic. Nc aflam, aici, intr-un univers de analogii, de omologiii, un univers al dublului seos. Deoarece un text tantrie poate fi citit in mai multe Iel uri: in sens liturgic, tantric , yogin etc. Comentatorii pun accentul pe sensul yogin si pc eel tantric. Cel dintai sc raporteaza la tchnicile meditative; sa traduci un text In acest scns inseamna sa descifrezi difcritele etape ale mcditatiei la care se refera textul. Sensul tantric este erotic; orice meditatic, ca de altfel orice simbol. interpretate in acest sens, i~i dezvaluic echivalentele eroticc. Desigur, In sandhabluisha, scnsurile sunt atat tic neclare.Incat nu se poate niciodata preciza dad maithuna cstc un act real, sau numai 0 alegorie. Exista totusi motive sa credem ca de multe ori maithuna era un act real, intrucat ceremonialul tantric neccsita un act concrct pentru a-l putea trans-substantializa.

168

169

--- ._---

TEHNICI YOGA

---

"Interiorizarea" ~i dramaturgia intcrioara, Iantastica, isi gasesc punctul de plecare intr-un "suport" obiectiv.

Yn lirnbajul tantric, mai multe cuvintc-cliseu din buddhismul rnahayanic se imbogatcsc , dobandind un sens erotic. Astfel, de exemplu, .Jotusul" tpadmai cste interpretat ca Iiind bhaga (rnalrice). Trasnctul, sagcata de fulger (vujru) inseamna ling« (membrum virile). Buddha ivajrusauvav se odihneste In misterioasa bhuga a Bhagaratistilor (La Vallee-roussin, Bo·uddlzisme. Etudes et materiaux, Bruxcllcs , 1898, p. 134). in anurnitc scoli tantrice insa. polivalenta scmantica atinge proportii pana atunci necunoscute. Acclasi termen capilla valori erotice, fiziologice, yoginc ~i rnctafizicc. N. Shahidullah tLes Chants mystiques de Kanha et de Doha-Kosa, Paris, 1948, pp. 8-10) rcconstituic 0 parte din acest lexic ciudat, identificand uneori pana la cinci sensuri echivalcntc pentru un singur tennen.

Sa citirn rezumatul pc care, conform accstor LeXLe tantrice tarzii, )J face el pcntru diferitclc scrnnificatii ale tcrrncnului maithuna:

"Suprema si cea rnai inalta fericire iparamamahasukha; cste suprimarea gandirii, asa incat gandirca sa fie ea si nc-gandirea, in starea de fnnaseut. Pcntru ea aeest lei sa fie atins, estc necesar ca respiratia sa fie suprirnata. Atunci cand respiratia ~i gandirea sunt suprimate, In identitatca juisarii tsamarasay, se ajunge la paramamahasukhu, adcvarata ncantizare Accasta bueurie a neantizarii eului poate fi resimtita In malthuna'T, in starea identitatii juisarii, cand cukra . i rajas raman nemiscate. Pentru a resimti bucuria starii de Ynnascu!. trebuie ca trupul, vorbirea si gandirea' sa se unifice" (Shahidullah, p. 15).

Asadar, maithuna este nccesara ritrnarii respiraiici, suprimarii gandirii si opririi emisiei seminale (plkra irnobila). Atunci este obtinuta 0 stare de autonomic totala, 0 suspensie paradoxala intre real si ireal, rnai presus de moarte si de viata. Bcatitudinea erotica cste Iolosita ca 0 .experiema irnediata", In vederea obtinerii acestei concentrari integrale , care a Iost dintotdeauna scopul yoginilor. Aici , voluptatca joaca rolul unui vehicul , dcoarece prin ca este

170

TEHNICA YOGA iN BUDDIIISM SI iN TA 'TRISM

obtinuta tensiunca maxima care face posibila suprimarea constiintei normale si instaurarea unci stari nirvanice. Dar tensiunea ~exu;Ua nu se co~suma, ernisia cste oprita I:l printr-un putcrnic joe al irnaginatiei ~i prin anumite acte fiziologice. Accasta "oprire de semen" gcncrcaza 0 stare trans-organica, pardoxala, prin care yoginul crcdc cii poatc cxperirnenta realitatca ultima si ca i~i poate in corpora 0 constiinta divina. Cu conditia cxpresa Insa ca emisia sa nu sc produca: bodhicittam notsrjet iGunavratanirdeca, citat In Subhashitasamgraha, ed. Bendall, p. 44). 1n caz contrar. ne arnintesc textele, credineiosul cade prada tristei legi karrnice , ca oriee desfranat (cf. Dohakosha de Kamha , strofa 14 ~i Hatliayoga-pradipika, III, 88).

Prin urmare , functia maithunei este destul de clara, desi aplicarca ei variaza in diferitcle scol! tantrice: pe de 0 parte, ea Inseamna ritrnarea respiratiei ~i s",spendarea ei (ea este, asadar , un substitut pentru prlifJayama), pc de alta parte, transforrnarea uniunii erotice intr-un ceremonial. Din acest moment, uniunea sexuala nu mai cste un act biologic instinctiv, ei un ritual prin care cup/til omenesc devine un duplu divin . .Pregatit pentru savarsirca ritului tmaithuna), prin meditatie si prin ceremoniile care il fac posibil ~i fructuos, sub numele de Bhagavatl oarccare , el 0 considera pe yogini .Insotitoarea si amanta sa, drcpt substitutul ~i escnta insa~i a Tara unic izvor de bucurie si de pace. Amanta cstc sinteza intregii naturi feminine, ea este mama, sora, sotia, fiiea; In glasul ei, care cere iubirea, oficiantul recunoaste vocea lui Bhagavau, care ii implora pc Vajradhara ~i pc Vajrasattva. Aceasta e tc calea spre mantuire, Bodhi, pentru scolile tantreka, cuiva si bouddhu (La Vallec-Poussin, Etudes et materiaux, p. 139). De altfel, femeia alcasa pentru maithuna nu este intotdeauna femeia obisnuita, comuna, din orgii. Paiicakrama prezinta un ritual traditional: .. Mudra. sotia yoginului, aleasa in conforrnitatc eu regulile stabilitc, oferita ~i con acrata de catre guru, trebuie sa fie tanara, Irurnoasa ~i inValala: irnpreuna eu ea, discipolul va savar~i ceremoniaJul, re peetand cu strictete ciksa, caci , dad nu exista mantuire posibila rara

171

TEll TIC I YOG/\

TEIlNICA YOGA iN BUDDHISM SI IN TANTRISM

-- ---- ---- ---

iubirc tstrlvyatirekenu), totusi uniunca trupeasca nu estc suficienta pcntru a dobandi rnantuirea. Practicarca acclor Pararnita, scopul kriya . nu trcbuie sa fic separata de aceasta: ... sadhaku trebuic sa o iubcasca pe mudra, conform riturilor: natikumavet striyam" (La Vallec-Poussin , op. cit .. p. 14 I).

Maithuna ii trans-substantializcaza pe protagonisti, Ii transforma In zci, mai precis Ii face sa coincida CLI modalitatilc ultime ale fiintci. Deorccc, In conccptia tantrica, 0 Iemcic goala cste ornologata lui prakriti (Natura). iar yogin; cstc rnanitcstarea Insa~i a lui rakti ("putere") tcocosrnica. Ritualul nu abolestc nurnai spatiul profan (In special trans-substantializandu-i pe parteneri In Iiguri antropocosmice). ci, ca orice ritual adevarat, abolcstc si tirnpul prolan, tirnpul care curge, pentru eli maithuna se realizeaza In timpuJ mitic, ab initio. adica In .clipa" trans-ternporala In care are loe Croatia. Toate ritualurile Ii proiccteaza pe practicanti In aceasta "clip!l" auroral a , pentru c11 un ritual este intotdeauna repetarea unui gest divin, anistoric, savarsit in illo tempore. care coincide, deci, cu gestul arhetipal , eu Creaiia!". Retincrea respiratiei, reintoarcerea semenului sunt formule fiziologiee ale aeestui paradox temporal. care este suspendarea duratei , regresiunea intr-un timp rnitic, static. Fara s~ se indeparteze de traditia rituala universala (care inscamna coincidenta dintre fiin\.a ~i nefiinta, dintre timp ~i etemitate etc.), tantrismul aduce accasta .noutatc" care consta In experimentarea trans-substaniiali- 7Mii corpuJui omenesc, cu ajutorul actuJui insusi, care simbolizcaza, pentru orice tip de ascctism, starea Insa~i a pacatului si a mortii , adica actul sexual. Textcle tantrice rcpcta adesea acest adagiu: prin acclcasi acte care pe anumiti oameni Ii Iac sa arda In Inlcrn. timp de rnilioane de ani. yoginul isi obtinc rnantuirea vcsnica (cf., de exernplu. Jiianasiddhi de Indrabhuti , ed. B. Bhattacharyya, p. 32. Cloka, 15; Ciuavicuddhiprakarana de Aryadeva , citata de Subhashita Samgraha, cd. Bendall. p. 38 etc.; cr. Le Y(}~l.l. pp. 262. 4(0).

Aceasta este 0 atitudine bine cunoscuta a trantrismului: initial este dincolo de bine ~i de rau: orice ar face. nimeni nu-l murdareste. De all rei , aceasta conceptie e te pan-indiana si arhaica: .. orice

172

pacat ar parea sa comita, accla care. cunoastc astfe! devorcaza totul ~i este pur, curat, Ierit de batranete. nernuritor" (Brhudaranayaka U,}(Ini.l'had. Y, 14. X). lnitierea - de orice tip - are drept consecinta elibcrarea ornului de sub legea binelui si a raului.

E~istii. 0 abundcnta literatura tantrica referitoarc la pracucilc "il lu chinoise" ictnacara), la simbolismul difcritelor mudra, la apotcoza rnistica a femcii (d. Le Yoga. pp. 262 si urm.). Uneori, putcrn identifica In accasta literatura influentc cxtra-indicne , ale populatiilor aborigene sau marginale convertitc la buddhism. In special ale populatiilor hcmalayene. Erotica yogina continua insa sa dimana 0 dimcnsiune specifica a spiritualitatii indiene , ~i toate marile curentc m.isticc ale evului mediu, fie ele vishnuiste, shivaitc ori cripto-buddhistc. se refera la aeest .vehicul", la accasta "cale". care cste ceremonialul erotic. Sa mentionam, In incheierca acestei surnare expuncri, tehnicile scolii m.istiee Saha ji ya 15 , sintcza tarzie de tantisrn si vishnuism, ~ care erotica rituals ~i yogina este amplificata plina la proportij uimitoare. Sahajiya cull iva indcosebi elemcntul devotional ~i fcminin, pe care 11 preia din mistica vishnuista. Ea acorda 0 marc importanta tuturor formelor dc "iubire" tprema), iar ritualul maithuna apare ca 0 Incununare a unei indclungate si dificilc uccnicii ascetice. Neofitul trebuic sa-~i stapancasca perfect sirnturile ~i, In acest scop. eltrebuie a se apropie In etape de • .ferneia crcdincioasa" (niijikii), si, printr-o dramaturgic iconografica intcriorizata, sa 0 transforme pe aceasta In I.ci!a. Yn acest scop, In primele patru luni el trebuie sa 0 slujcasca aidoma unui servitor. sa doarrna in aceeasi camera cu ca, apoi.la picioarclc sale. In tirnpul celor patru luni care urrncaza, continuand sa 0 slujeasca , asa cum Iacuse ~i inaintc, el doarmc in acclasi pat cu ca.In partea stanga. Yrcme de alte patru luni, va dorrni In partea drcapta, apoi vor dorrni Imbra!i~a!i etc. Toate accstc prclirninarii urmarcsc "autonomil.arca" voluptatii - considcrata unica cxperienta orncncasca ce poate rcaliza bcatitudinea nirvanica - ~i stapanirea simturilor , adica oprirea cmisici seminale.

173

TEH ICI YOGA

----

TEHNICA YOGA iN BUDDHISM ::;1 IN TANTRISM

In Najika-Sadhana- Tika ("Comentarii asupra disciplinei spirituale in apropierea fcmcii"), ceremonialul estc dcscris in toate detaliile lui. EI are opt parti , prima fiind sadhuna, concentrarca misiica obtinuta cu ajutorul funnulelor liturgicc: urmeaza smarana ("amintirea, penetrarea In constiinta"), aropa ("atribllirea altor calitati obicctului"), In care, prin ceremonial, sunt olerite flori l1(ijik£i (care incepc sa se trans forme in zeita); manana ("a-~i aminti de Irurnusctea femcii atunci cand ea este absenta"), care constituie deja 0 interiorizare a ritualului. 1n cea de-a cincea ctapa, dhytina ("meditalia mistica"), femeia sc asaza in stanga credinciosului ~i este Imbdili~ata "a~a in cat spiritul sa fie inspirat"!". 1n puja ("cultul" propriu-zis) cste adoratlocul in care se ana asczata najika, i sc aduc of ran de, iar femeia cste lmbaiata asa cum este imbaiata statuia unei zeitc. 1n lot acest limp, practic~ntul repeta in mintc niste formule. Concentrarea atinge punctul maxim atunci cand cl o poarta In bratc pe najika si 0 asaza pe pat, rcpctand formula:

HUng kling kandarpa svaha. Unirea are loc intre doi .zei". Jocul erotic se realizcaza intr-un plan trans-fiziologic, dat fiind ca cI nu ia niciodata sfarsit. Pc durata muithuna, yoginul ~i najlka sa intrupeaza 0 .conditie divina", nu numai In sensul ea ei expcrimenteaza beautudinea, dar chiar pot contempla direct rcalitatea ultima. Starea paradoxala obtinuta prin boddhicittam notsrjet arc valoarea unei "rupturi de nivel", adica a unei stari de samadhi, de ncconditionat si de impcrmeabiliate nirvanica.

Niei un hi at nu separa samadhi de la Patafijali ~i extazul yogino-erotic al scolii Sahajiya. Prin amandoua aceste ,.dii" polare se obtinc, cu un egaJ succcs, trancendcnta rcala a conditici umane. Erotica ~i asceza conduc dcopotriva la una si aceeasi stare: neconditionatul, elibcratul in viata, omul-zeu.

NOTE

I lata, de alfel, cum este explicat textul de catre cornentator: yoginul Irebuie sa se intrebc: .,Ce au la baza aceste expiratii si inspiratii? Ele au la baza materia; iar materia insearnna corpul material: iar corpul material insearnna cele patru clemente etc." (Warren. Buddhism in translations. cd. a VIII·a. 1Y22. Harvard Oriental Series. p. 355. nota I). Asadar , este yorba dexpre 0 rneditatie asupra instrumentului respirator care porneste de la intclcgcrca analitica a corpului ornenesc; pretext care lasll sa se inteleaga natura cornpozita, "dureroasa" ~i trecatoare a corpului. Aceasta .Jntelegere" sustine ~i jusrifica meditatia, pentru cil ea dezvaluie ascetului Iragilitatea vietii ~i it obliga sa persevereze pe calea miintuirii.

2 Dupa Dtgha-Nikaya, cele cinci nlvarana sunt senzualitatea. rautatea. lenea spiritului ~i a trupului, <lgitalia spiritului ~i a trupului. induiala. Listele difera. A se cornpara cu cele .,cinci plicate" din Mahabharata, XII, 241 . 3 si unn.).

. 3 Desi este 0 "experienW' asernanatoare celei din Yoga-Stura, samadhi din textele buddhiste nu are acelasi rol ca in manualullui Pataiijali. Samadhi pare sa fie 0 stare prelirninara a anumitor etape superioare ale caii Nirvana. Buddhagosha (A((a Salini , 118) precizeaza eli samadhi este identica cu cittass '-ekaggatiJ, "concentrarc a constiintei". "fixare a fluxului mental intr-un singur punct". Pentru istoricul tennenului samadhi, in buddhism, cf. Le YORO, pp. 386-387 ~i Abhidarmakosa, VIII, p. IR3.

4 Din punct de vedere fiziologic. cea de-a patrajJu7no se caracterizeaza prin oprirea respiratiei, asstisa passasa-nirodha (Oltrarnare. p. 364. nota).

5 Nirvana provine de la radacina va, "a sufla/a (ra)suna". Tennenul desemneaza, rnai exact, 0 stare in care suflul , respiratia inceteaza sa se mai agite: probabil C1i notiunea a fost preluata din teoria somnului profund, asa cum este ea prezentata in Upanishade" (J. Przyluski ~i E. Lamotte, Bauddhisme et Upanishad, "Bulletin de l'Ecole Irancaise d'Extrerne Orient", t. 32. 1932, p. 154'). in somnul profund, era experimentata 0 "stare absoluta", perfect auronorna, careia nu-i lipsea, pentru a fi stare de beatirudine , decat constiinra de sine. fnsa yoginii incearca prin pranayama sa lege intr-un ansamblu cele patru "sliiri" de con~tiintli ~i sa .,patrunda", pilstrandu- -. i totodata luciditatea , in .. starea cataleptics".

" Disciplina ritmului respirator "a fost considerata de catre Preafericitul nostru scopul principal al meditatiei", scrie comentatorul cingalez (op. cit .. p.67).

7 "Culorile" si .Juminile" joaca un rol sernnificativ in anurnite experiente meditative tantrice (cf., de exemplu, Guhyasamaja Tantra :?i Kaulajnananirnayoi.

174

175

TEIINICI YOGA

TEI-I 'I('A Y()( ;/\ IN BUDDHISM ~I YN TANTRISM

x intre altii. doctorul militar Basu , in lucrarea sa Hindu System of Medicine (studiu publicat in "Guy's Hospital Gazette", I XW), reprodus partial in introducerea la Shivasamihita, Allahabad). Printre ultimii care a incercat o interprctarc in termeni strict medicali a anatomici ~i flziologiei tantricc a fost dr. V. Rele , The mysterious Kundalini (Bombay. 1929).

'} Despre medicine indiana. d. Surendranath Dasgupta , A History of Indian Philosoph», vol. II, si studiile dr. J. Filliozat despre mcdicina buddhista; cf. P. Dernieville , art. Byo , in Hobogirin, 111,225-265.

10 Antrupocosmosul se realizeaza prin rneditatia yogina, lata cum trebuie sa se procedeze: .Jrnagincaza-ti ca partea centrals (coloana vertebrata) a corpului tau ar fi muntele Meru, d ceIc patru mernbre principalc ar fi cele patru continente , ca cele patru mernbre inferioare ar Ii subcontinentele, capul ar fi lurnile unor deva, cei doi ochi ar fi Soarele ~i Luna etc" (Evans- Wentz. Le Yoga tibetain, trad. fr., p. 327).

II Ritual disparut, de altfel, inca din epoca apariiiei unui text precum Cankhayana Crauta Sutra, care precizeaza (XV 11.6. 2) cil "acesta este un obicei vechi, disparut" itrad etad puranam utsannam nu kuryam),

12 in Iimba rnistica folosita de Dohakosa, ne este permis sa explicam muithuna, uniune intre "lotus" ~i "trasnet. sageaia de fulger", ca realizare a starii de vacuitate (,J'outire", trasnet, sageata de fulger) in plexul nervi lor cerebrali ( .. lotus"). Avem, de asemenea, dreptul sa intelcgcm termenul de "tanara fata" ca vacuitate. in cliryli (Bouddha Gana), nair(imw (in apabhamsa natramanii, starea de nun-ego, sau rilnya. .vacuitate". este descris ca 0 tanara din casta inferioara. sau ca 0 curtezana (Shahidullah, lip. ci/.). Este bine curioscut rolul pe care if joaca in "orgiile" tantrice tcukra, .,roata" tantrica) tinerele din caste Ie inferioare ~i curtezanele. Cu cat femeia este mai depravata, cu atat ea este mai potrivita pentru rit. Dombi (spiilatoreasa insearnna, totodata, in lirnbajul secret, nainumai este favorita tuturor autorilor tantrici (cf. Caryas de Kanha, Shahidullah, pp. III ~i urm.) ,,0, dombl! tu ai murdaru totul! ... Unii spun ca esti urata. fnsa cei intelepti te lin la pieptullor. 0, dombi! Nimic nu e mai descompus decat tine" (ibid., p. 120. nota). Desprc adcvaratul rol pe care il joaca tinerele din castcle inferioarc III tantrism ~i des pre semnificatia sociala a acestuia, cf. Le YoXa. pp. 259 ~i urm .. 40 I ~i urm.).

13 !;ii taoismul cunoaste tehnici sirnilare , chiar mai brute. rnai socantc (d. H. Maspero, Les procedes tie .inourrir le principe vital" dans lu religion taotste ancienne , "Joumal Asiatique". iulie-septernbrie 1937. pp. 383 ~i urm. Scopul acestora nu era insa ohtinerea unei stari nirvanice , paradoxale , ci economisirea .. principiului vital" ~i prelugirea tincrctii ~i a vietii. Uneori. asemenea ritualuri erotice taoiste luau proportiile unei adevarate orgii colectivc (Maspero, ibid., pp. 402 si unn.): reminiscente , probabil, ale unor stravechi

sarbiitori calendaristicc. Orizontul spiritual specific maithunci este insa cu totul diferit de eel "I mgi 11m arhaice , al carer singur scop era acela de a asigura fecunditateu lIllil·crsalli.

14 Nu este aici cazul sa insistam asupra problemci .,repetarii" <;;i a "reintegrarii", asa cum "pare ea in mecanismul ritului. Cf. lucrarii noastre , Traite dhistoire de retigicm» (cdi!ie noua, 1974, pp. 326 }i urm.).

I~ Cf. ManinJra Mohan Bose. An introduction to the study of tire Post-Cuttaniva Sahurjiya Cult ("Journal of the Department of Letters", Univcrsitarea Calcutta, vol. 16. 1927. pp. 1-162) ~i Post Caitaniva Sahajiya Cult (Calculta , (930). Vezi ~i Le Yoxa. pp. 264 ~i urm .. 402).

III Ferneia nu trebuie sa fie atinsii pentru satisfacerea unei placeri trupesti, ci in vedcrea desav~irii spiritului", precizeaza Anadabhairava (citat de Bose, Post-Cauaniya Salwjiya Cult., pp. 77-78).

\

176

CONCLUZII

Capitolul V CONCLUZII

Din primele doua capitole se desprindc Cll dcstula claritate un fapt: este yorba despre polivalcnta practicilor Yoga. Ele pot Ii Intiil ni te prctutindcni, fie In forma lor .xlasica", adica sistematica. fie In forma lor .populara", atat In tehnicile meditative buddhistc cele mai absconse, cat si In devotiunea populara vishnuita; atat In tantrism cat si in Iegendelc nascutc In juruJ .. rnagicienilor" (siddhai, In fiziologia mistica sau In iconografie; atat In asceza cea mai cxcesiva, cat si In ceremonialcle erotice etc. Nu exista nici 0 singura mare crcatic a spirirualitatii indiene In care sa nu poata fi descoperita 0 influenta, 0 corespondents sau 0 omologare yogina. Yoga se dovedeste a fi astfel 0 dimensiune specifics a spiritualitatii indiene. Toate caile soterologice recurg la ajutorul sau; si, dat fiind ca In India aproape totul este ori devine 0 calc In vederea dobandirii rnantuirii , Yoga intervine pretutindeni.Intr-una din nenumaratcle sale forme.

Acestei uirnitoarc polivalcntc Ii corespunde In mod neccsar 0 structura pan-indiana. Yntr-adcvar. practicile yogine sunt folositc de toate populatiilc din India si din Ceylon. pana In Himalaya. Yoginii. saddhu ~i . .Iachirii' sunt cunoscuti prctutindcni , rcspectati si tcrnuti dcopotriva, caci nicaieri ambivalcnta sacrului nu este rnai bine marcata ca In India; or, daca Yoga crccaza .xfinti", ea crccaza totodata ~i "vrajitori". Acesti oameni sacri, care provin tori dintr-o forma sau alta de Yoga. au jucat , de altfel, un rol foartc

important In unificurca spirituala a Indiei. Ei sunt eei care, prin peregrinarile lor In to a III peninsula. ca si 111 jurul ashram-uri lor ori a locurilor sacrc, au contribuit In cca mai mare masura la .Jiinduizarea" experientci religioase a populatiilor indigene. Spre dcosebire de teologi, ei nu au fost preocupati sa identifice divinitatile locale cu zcii brahmanismului; ei au reusit, insa, sa valideze , In rata acesrui brahrnanism, viata religioasa populara, rnodul ei arhaic d~ cult. devotiunea ei rnistica si nevoia ei de cxperienta concreta.

Principiu de unitate spiritual a indiana. Yoga a fost totodata eel mai sigur instrument de cucerire spirituala, agentul eel mai Iertil in actiunca de expansiune a hiduisrnului ~i a buddhismului. Tchnica erninamente asiatica. Yoga a putut fi asirnilata In toate zonele asialice In care a fost raspandita de misionarii indieni. Yogini si saddhu, buddhisti si shivaiti au realizat 0 adevarata indianizare a peninsulei si a Indochinei. Acesti calugari pot Ii intiilni~ in Champa. ca ~i In Java ~i in Cambodgia. Pretutindeni, ei au vulgarizat metodele yogine, fie ele buddhiste ori shivaite, metode care se asemanau atat de bine totusi, incat, uneori , se puteau confunda. Tehnicilc de fiziologic ~i de meditatie yogina au fost asirnilate in totalitate de calugarii din Tibet. din Mongolia ~i din China. ~i au trecut apoi in rnanastirile Zen din Japonia. Pretutindeni unde a patruns spiritualitatea indiana - In forma ei shivaita ori buddhista - au patruns deopotriva ~j tehnicile yogine. Nu e deloc nesigur ca unele dintrc aceste tehnici vor fi fost cunoscute , prin intermediul rnisionarilor indicni, pana ~i in Egiptul alexandrin (cf. Le Yoga. p. 418).

Uriasa popularitate de care s-au bucurat practicilc yoginc In interiorul Indici, ca si succesullor in afara granitelor peninsulci , confirrna caracterul pan-asiatic. autohton , al acestei tehnici. In marc parte. Yoga se dovedeste a fi 0 creatie a solului indian. adica a popuhtiilor care se all au acolo inaintc de sosirea indo-aricnilor. Dispunem de mai multe indicii in acest sens. In primul rand. absenta aluzilor precise la practicile yogine la indo-iranicni si in Vcde; apoi, caracterul popular si pan-indian al acestor practici , simbioza lor eu forme locale de dcvotiune si de cxperienta mistica:

I. ORIGINILE TEHNICILOR YOGA

In

179

TEHNICI YOGA

CO CLUZII

in fine, rclatiile probabilc pc care lc-au intrcrinut eu civilizatiilc proto-istorice indiene, si in special cu civilizatia Mohenjo-Daro.

Estc adevarat ca Putaiijala-yoga poarta arnprenta gandirii indo-arlene si ca cstc vehiculata prin notiuni legate organic de struetura limbii sanskrite. Dupa cum am vazut, In a, aceasta Yoga clasica cstc nurnai una din rnultiplclc forme de Yoga; ea nu estc, in nici un caz, nici cea dintai si nici ee mai raspandita. Este un darcana, un .sisrem de filosofie", si, ca atarc, mai cunoscut printre spccialisti, dar fiind ca era citat ~i comentat din abundcnta. Estc deopotriva adevarat ca cel putin 0 parte dintre tehnicilc yoginc (in primul rand asceza si pranayama) au Iost acceptate de brahrnanisrn si, intr-un anume sens, ehiar .vcdizate". Astfel, asceza a fost ornologata lui tapas, sacrificiului vedic; retinerea respiratiei tpranayama) a fast considcrata un "sacrificiu interior". Dar tocmai accasta omologare, adica validare in raport eu brahmanismul, tradcaza originea ne-brahrnanica a aces tor practici. Atitudinea fala de tehnica Yoga a fost aceeasi cu atitudinea fa!a de Shiva, Durga si ncnumaratcle divinitati si cultc indigene, care au fost toate acceptate ~i integrate, in ccle din urma, in hinduism: ea a fost convcrtita intr-o vaJoare brahrnanica, La fel ca toate celelalte religii indo-ariene, VedcJe au ~i ele "oameni-sfin!i"; irnportanta aces tor "oarneni-sfinti" era insa rnodcsta, iar rolul lor destul de estornpat in viata rcligioasa ortodoxa. Dimpotriva, tcxtcle post-vedice se refera mai ales la yogini, rishi si sannyasi. Ar fi desigur 0 irnprudenta ca. pomind de aici, sa conchidem 0 origine tarzie a .rnagicienilor" si a .oamenllor-stinti". Textele nu incep sa tina seama de acestia dedit atunci cand ei dcvin suparatori, fie din cauza nurnarului, fie din cauza succesului lor; atunci cand ei sunt mai bine cunoscuti , cornbatuti si. intr-un fel sau altul , .convertiti''.

tn ceca ce privcste caractcrul popular, autohton, al tchnicilor yogine (considerate a fi mijlocul eel mai direct de expcrirnentarc a sacrului), rolul activ al acestor tehnici In toate "revolutiile religioase" indiene, incepand de la Upanishade si pfula in tantrisrn, este cI lnsusi dcstul de tulburator. Yoga .,baroca" cuccrcstc hinduismul

in acelasi tirnp ~I ill acclasi fel in care 0 Iac puj« ~i bhakti. Cultul popular si devoiiunca mistica reprezentau adevarata expericnta rcligioasa a popul.uiilor autohtonc, care resimteau, inaintc de orice altccva, ncvoia unci cxpcricnte concrete, ba chiar .Jiziologicc", a sacrului. La lei ca ~i ptijii si bliukti, Yoga populara Ii garanta practicantului inscrarea in sacrul eel mai .concret". Dispretuind in egala masura formalismul ritual si spccularia metafizica, Yoga lucra asupra corpului si a sufletului insusi. si realiza astfcl sacrul (adieu .omul-zeu"), sau, pomind de la existcnta personals a praticantului. condueea spre libertate.

De altfcl, earacterul popular al anumitor practici yogine este eonfirmat prin simbioza ~eestora si a cultelor vcgetatiei care sunt, farli indoiala, prc-ariene. Demonii feminini ai vegetatici au fost nurniti yogini ~i dakini, si, in eele din urrna, au fost si ei integrati in hinduism, eu ajutorul sincretismului tantric. Abhidanottara Tuntra of era 0 descriere destul de completa a aeestor yogini: sunt Iernei albe, ea Iloarca de lotus, cu ochi roz, carora le plac vesmintelc albe parfumate etc. (cf. Le Yoga, p. 339). oauni sunt femei eu pielea de un rosu tralucitor , care miros ca lotusul, eu chipul bland, cu ochi si cu unghii rosii si carora Ie place mult sl1-~i decoreze carnerele cu tablouri rcprczcntand Ilori de lotus. Aceste duhuri feminine sunt epifanii locale ale Marii Zeite indicnc, Durga sau Kali. Ele sunt, in orice caz, nc-ariene , foarte probabil pre-ariene. lar Iaptul di 0 irnportanta categoric a acestor zeite indigene aJe vegetatiei se oumesc yogini este 0 dovada d1 ele erau considerate, in acelasi tirnp, "vrajitoare", "zane" sau .zcite", la Iel ca ~i aeele lama alat de cornune in Tantrelc buddhistc, al caror nume este de origine tibetana tlhamo) si inscamna "dracoaica". Intr-adevar. vrajitorii sau "oamenii-sfinli" erau identificati cu spiriteie sau cu dernonii , si erau numiti "yogini" si "yoginI". Evident, este yorba dcspre un fenomen de degradare, dar, in acest caz particular, degradarea este echivalenta eu 0 regresie; estc destul de probabil ea nu era u grcseala ea yoginii si yogin! sli fie identificati cu orice tip de dernoni , dcoarccc, la origine, accsti yogini emu nistc .xlcmoni''.

180

lSI

'II-.! INll'l YOGA

('ONCLUZII

---

In dimcnsiunea lui majora, hinduismul cste 0 creatie a Indiei pre-ariene; elementele sale esentiale - cultul Marii Zeite si a fecunditatii, divinitatilc feminine locale igramadevauii, puja, bhakii, "oamenii-sfinti" etc. - lipsesc din tc$c vcdice. Dirnpotriva, gasim numeroase dintre accste elemente la dravidieni ~i la populatiile Munda (kolariene), si avcm motive s~ credem di aportul acesrui substrat etnic a Iost considcrabil in marilc sintezc indicne (cf. Le Yoga, pp. 343 si urm.). Caci daca influerua lingvistica a dravidienei si a kolarienei asupra limbii indo-aricne a Cost, in definitiv, destul de lirnitata (vezi Le Yoga, pp. 341 si urm .. pp. 415 si urrn.), influenta lor religioasa poate fi considerata ca decisiva. Daca tinern seama 1nsa de descoperirile arheologice rccente , avem dreptul sa mergem chiar mai departe , si sa cautam originile anurnitor forme religioase (absente din Vede , dar care s-au dezvoltat ~i au inflorit in hiduism), nu numai la dravidieni si la civilizatia Munda, ci chiar in culturile proto-istorice din valea Indusului. Intr-adevar. sapaturile Iacute de sir John Marshall la Mohenjo-Daro (cf. Mohenjo-Daro and the Indus Civilisation. Londra, 1931,3 vol.) au scos la iveala 0 civilizaiie care poatc fi siruata catre inceputul rnileniului al Ill-lea inaintc de Hristos, si care prczcnta deja un specific indian. In ceea ce privcste religia civilizatiei de la Mohcnjo-Daro, dupa parcrea lui sir John Marshall, ea este atat de tipic indiana. indit se deosebcste cu greu de hinduism (op. cit .• vol. I. p. VII). Rcgasirn in aceasta religie cultul Marii Zcitc, ca si pe eel al unui zeu cc ar putea fi considerat un prototip allui Shiva, alaturi de zoolatrie (p. 67), de cultul falusului (pp. 51) si urrn.), de cultul arborilor (op . cit., plansa XII. fig. 18) ~i al apelor (ibid .• p. 75), adica toatc elemente1e care. mai tarziu, vor intra in marea sinteza hinduista. Era raspandit cu prccadcrc cultul Zeitci-Marne; au Iost dcscoperite nenurnaratc figurine. unele reprczentand zcitc aproape goalc. Ultirnele tipuri seamana cu KaH-Durga. al caror model probabil ca II rcprezentau. Nici un alt popor arian nu a inallat 0 divinitate Ierninina la acest rang suprern pe care ea Il detinca in civilizaiia Mohenjo-Daro, si pe care Kall il detinc astazi in hinduism.

Dar eel rnui important rapt pentru cercctarea noastra il constituic descopcrirca. la Mohenjo-Daro, a unui tip iconografic ce poate fi considcrat drcpt prima reprezentarc plastid a unui yogin. Aici , e te rcprczcntat in pozitia specific yogina Marele Zcu insusi. eel in care am identificat prototipul lui Shiva (pl. XII. fig. 17; descricrc. 1. p. 52). Alte divinitaii reprezentate in pozitia asana au fost descopcrite si pc sigiliu. Yn fine. a fost dcscoperita si 0 statuic (vol. III. pI. XCVIII) care. dupa toate probabilitatile , este cea a unui yogin. lata cum 0 descrie sir John Marshall: .. Aparent, ea rcprezinta pe cineva in pozitia unui yogin, si de aceea pleoapele sunt mai mult decat pc jumatate inchisc, iar ochii sunt aplecati catrc varful nasului ... Este probabil statuia unui preot, sau mai dcgraba eea a unui prcot-rege , dat fiind ca ea nu are coarnele la care ar Ii trcbuit sa ne astcptarn, evident, dad ar fi Iost yorba despre rcprezcntarea divinitatii insesi. Statuia are un caracter religios au cvasi-religios care este sugerat prin desenul specific. in forma de trefla, al robei, motiv specific, in Sumer, obiectelor de natura religioasa" (vol. I, p. 44. 54)1.

Aceste date pot fi cu greu minimalizatc. iar irnportanta lor este uriasa. Yntre civilizatia proto-istorica a Indusului si hinduismul modem nu cxista ruptura: Marea Zeita ~i zeul Ialic ("Shiva"). cultul vegetatiei $i al Ialusului , ornul-sfant in pozitia dsana, care practica, poatc, ekagrata, se regasesc, In prim-plan, atat in civilizatia lndusului, cat ~ in hinduismul modern. De altfcl , nurncroase elemente culturalc Identificate la Harappa ~i la Mohenjo-Daro se regasesc astazi In India; astfel , de cxernplu, caruta cu doua roti descoperita acolo este acceasi cu cea Iolosita astaz: la Sindh, vapoarcle. asemanatoare celor pe care Ie vcdern astazi pe Indus. tehnica olaritului pare identica cclci pe care o putern observa asta7.i in satele din Sindh, si acclasi lucru se J'ntamplii eu arhitectura. cu ornamentele narilor. cu modalitatca de aplicarc a knhl-ului. cu pieptanul din Iildes etc. (cf. Gordon Childc, New ligh: on the most ancient East. Londra, 1935. pp. 210. 222 CIC.). Putern intra in dezacord in ceca ce privestc detaliilc, dar e grcu sa nc indoirn de

182

183

TEHNICI YOGA

CONCLUZII

caracterul indian aJ civilizatiei Mohenjo-Daro, oricare ar fi originile sale, Mai mult chiar , accasia civilizatic a lndusului se dovcdestc a fi deja complex a si tipica, fixata, ilustrand astfel un indclungat proccs de dezvoltare (de ° mie de ani. poate: cf. John Marshall. op . cit., I. p. 1(6), De altfcl , nu cste cxclus ca autorii civilizatici Indusului - care au invadat , probabil, acest tcritoriu venind dinsprc nord-vest - sa ri irnprumutat anurnite Iormc rcligioase de la 0 civilizatic autohtona (Mackay, Of'. cit .. p. 99). Prezenia, la Mohenjo-Daro, a elementului australoid. care constituia, probabil , In acea civilizarie , categoria sociala inferioara, este un indiciu prctios in acest scns. Accst element supravietuieste astlizi in triburile aborigene din sudul Indiei (Gordon Childc, p. 208). EI a intrat. fadi indoiala, In sintcza rasiala care a dat nastere civilizatiei Indusului, dupa cum - mai tarziu - va intra in sintezele hiduiste.

Putem observa astfel cu prccizie continuitatea elementelor de baza aJe traditiei religioase indiene pana in calcolitic. Faptul ca accasta rcligic a rezistat ncnumaratclor invazii si ca a supravietuit ofensivei brahmanismului si a buddhismului , ca si celci a islamisrnului, confirrna, 0 data in plus, caracterul ei indigen. Acccasi religie a absorbit , In cele din urrna, formcle religioase aduse de noii stapani. Dar am gresi daca. din cauza popularitatii sale, am considcra-o 0 religie "primitiva". Dimpotriva, Mohenjo-Daro ne dezvaluie 0 civilizatie urbana de un inalt rafinarncnt , care presupune deja 0 sinteza etnica si culturala specific indiana. Avcm toatc motivele sa credem ca aceasta exceptionala civilizatic a Cost intrcrupia, dad nu eumva nimicita, de un cataclism istoric, sau ca urmare a unei invazii, poate cea a indo-arienilor. Cu toate acestea, prabusirea unei cult uri urbane nu inseamna pur si simplu rnoartea culturii, ci nurnai regresia ei catre forme ruralc, I arv are , "populare". (Acest fenomen a putut Ii observat pretutindeni In Europa in timpul si dupa marile invazii barbarc.) Astfcl, dad. incepand lie la cuccrirea indo-ariana si pana in evul mcdiu, intalnim in permanents 0 religiei .populara" , oarecum In afara ortodoxiei dorninantc, nu inscamna. in mod nccesar , di aceasta este

creatia unci populatii "barbare", "salbatice", si nici chiar "primitive". Yoga, ca si cultul Marii Zcite si al Marclui Zeu Ialic , falismul si dendrolatria etc" apar pentru prima data in India ca expresie religioasa a unei inalte civilizatii urbane, cea a lndusului. Era de astcptat ca, dupa ce au dcvcnit exclusiv popularc , accste formule sa Ii sufcrit , pe durata indclungata a supravictuirii lor, un proccs de regresie ~i de dcgradarc. Dupa dczrncrnbrarea Biscricii buddhistc. accasta rcligie, odinioara dorninanta in India, a cunoscut ccle rnai triviale forme de regresie si, in anurnite rcgiuni, locurilc de cult budhistc erau cunoscute , in Iimbajul curent , ca .Jocuri ale prostituatci" (ef. Le YOMa, p. 337). Cu sigurania Insa eli aceste forme degenerate nu sunt un indiciu nici pentru abjectia adcvaratului buddhism, nici pentru originea sa populara.

Atunci cand vorbim despre religia populara indiana, vrem sa spunem ca ea era indigena si prc-ariana, adica arhaica. Accasta religie a supravietuit pretutindeni In India, tocmai pentru ca era arhaica, pentru cl1 Iacea posibila 0 cxpericnta religioasa cxtrcrn de vechc, pc care India a refuzat sa 0 depaseasca sau sa 0 altereze. In ceca ee priveste morfologia ei, religia indo-aricnilor era 0 religie noua in raport cu cea a Indiei pre-ariene. Desigur, ca mice religie ea pastra destule elerncntc arhaice. Pe de alta parte, saerifieiul pe care 11 descriu textelc numitc liturgice (Brahmane) implincstc. dcsi fulgurant si provizoriu, acccasi divizare a omului pc care 0 realizeaza si Yoga. Dar existcnta aeestei conceptii In epoea rig-vedica nu a fost inca dovedita; diksha pare sa fie deja 0 creatie .Jiinduista". in orice caz , orice coincidcnta I!)tre religia indo-ariana si cea a substratumului local poate fi destul de bine cxplicata prin arhaismul care a supravictuit, intr-un fel sau altul , la triburile ariene. Aceste rerninisccntc arhaice sunt numitc , de obicei, "primitive". Intr-un anume sens, ele sunt "primitive", respcctiv In sensul ca, in general, "primitivii" ered cu tarie In posibilitatea de a-si incorpora. concrct, sacrul; in sensul ca ei cred in existenta "oamenilor-zei". Totusi , credinta aceasta, eu () structura arhaica, nu implies dcloc 0 conceptie religioasa naiva. Ea este pur ~i simplu

IR4

185

--_._-----

TEHNICI YOGA

---

CONCLUZII

2. CONSIDERATII FINALE

Este adevarat ca. din punctul de vedere al lui Patafijali , stapanirca lumii prin Yoga este 0 ispita in plus, pc care yogi nul trebuie sli o dornine, pcntru a atinge elibcrarca totala, absoluta. Numeroase forme de Yoga nu disprctuicsc Insa catusi de putin dorninatia rcala a lumii inconjuratoare. Numeroase legende, de origini diferitc , ne vorbesc dcsprc yogini care se bucura, fara nici 0 rczcrva, de "puterile lor rniraculoase' (siddhi). Scopul ultim al unor tantrici este de a cuccri si de a sta.pani lumea; iar accasta putere poatc fi dobandita prin expcricnta, prin act. si nu prin contemplatie.

Am avut deja prilejul sa identificam, in istoria religioasa indiana, 0 dubla traditie: pe de 0 parte, aseeza si meditatia, pe de alta, contemplarea experientei mistice; pe de 0 parte, "magi a" , pe de alta, "religia". De altfel , aceasta dubla traditio se regaseste in istoria religioasa a urnanitatii , In ansamblul sau. N~ exista n~c~ 0 rasa, oricat de "primitivli", la care rnagia'sa nu coexiste cu religia. De altfel, un act (religios) de implorare se poate transforma intr-un act (magic) de porunca, ~i invcrs. Experienta Iortclor sacre (spirite sau zei) atotputemice ~i~in perrnanenta, protectoare poate da na~terc unei expcriente magice; atunei cand omul se simte puternic, aparat, invulnerabil, sentimentul propriei sale forte da nastcrc unor valori magice.

De altfel, manipularea sacrului estc, prin ea insa~i, 0 operatic arnbivalenta, indeosebi in sensul ca sacrul poatc fi experimental si pus In valoare , fie la nivcl rcligios, fie la nivel magic, faJa ca pentru aceasta eel care it manipuleaza sa aiba In mod necesar constiinta exacta a ceea ce face: un act de cult sau 0 operatic rnagica. De altfel , experienta sacrului este ea Insa~i arnbivalenta: pe de 0 parte, ea ii dezvaluic ornului forte si per oane care II transcend, de care i~i sirnte dependent a intreaga Iiinta. care II apara sau II pcrsecuta, fata de care el trebuie sa se comporte "cu teams si cutremurare" etc., pe de alta parte, ea ii dezvaluic ca el poate atribui posibilitatile ce i se deschid pe aceasta cale propriei sale ,,~tiinle" ~i propriei sale pricepcri.

afirmarea plina de curaj a etcrnci dorinte a omului, aceea de a realiza, inca de aici, de pc pamant , transmutatia Iiintci umane intr-o fiinta divina, de a obtine , prin cxpcrirnentare , coincidenta dintrc profan si sacru, dintre fragment ~i Inrreg, Tot, dintre esse si non-esse. dintre timp si etemitate.

Aceasta metoda experirncntala de rcalizare a .omului-zcu'' care este Yoga a suferit , de-a lungul istoriei sale multimilenare , numeroase interprctari si revalorizari. Tehnica de extaz concrcta la pre-arieni, ea devine, la Patafijali, calea suprema a eliberarii. Dar, chiar dad se transforma intr-un darcana, chiar dad l~i Iormuleaza dialectic "sistemul", explicand originea Universului fizic ~i cauzcle durerii, Yoga continua sa ramana 0 tchnica soteriologica. Nu exists nici macar 0 singura forma sau varictate de Yoga care sa nu fie. mai Intai, 0 practice; afirmatia este adevarata chiar ~i pcntru J fiana- Yoga, aceasta asa-zisa "Yoga gnostica" (pentru ca ~i ea presupune .. purificarilc"). In Yoga, actiunca, gestul sunt intotdeauna mai putemice decat vorbirea si gandirea. Adevarata tchnica yogina nu se poate Invilla decat de la un rnaestru care 0 preda ora] si "manual", in acelasi limp.

Ceea ce am numit .Jendinta catre concret" a spiritualitatii indiene - tendinta permanent vcrificata in istoria practicilor yogine - este , de Iapt, amintirea si nostalgia unci epoci primordiale , In care actuJ, gestul era singurul instrument de cucerire a lurnii ~i sursa prima a victii interioarc. ~i din acest punct de vedere Yoga este un instrument de cucerire a lumii, dcsi telul sal! ultim dimane cucerirea libertatii. Chiar si in forma cca rnai stiimifica, asa cum a Iost ea sisternatizata ~i justificata filosofic, in special de Patanjali, Yoga se dovedcste a fi un instrument de cuccrire si de dorninatie a lumii. Yoginii - si PatafijaJi insusi 0 confirrna - pot domina ~i i~i pot apropria mice obiect si mice stare asupra carora mcditcaza.

186

187

TEHNICI YOGA

CONCLUZII

Chiar si practicilc yogine participa la aceasta ambivalcnta. caci daca Yoga II desprindc pc om dc Cosmos, daca II .xlezlcaga", Inv:1\andu-1 cum sa se Ioloscasca de propriile sale forte -, Yoga II .Jcaga" totodatii pe om de Dumnczcu. prcgatindu-l pcntru 0 unio mystica. Putern urrnari destul de binc conflictul dintre "magic" ~i .. rcligic" chiar In intcriorul practicilor yoginc. De cxcmplu. csic usor sa identificarn dorninanta magica In Patanjala-yoga. ~i mai usor chiar In ichnicilc meditative buddhistc , ~i sa scmnalam totodaU'i structura mistica a Yoga vishnuitc tBhugavad-Giui), Cucerirea autonorniei spirituale prin mijloacc proprii dccurge dintr-o atitudine magica. Magice sunt ~i .. puterile" (siddhi) pc care yogi nul Ie dobandcstc prin propriile ascezc, prin meditatio sau prin indcmanarc. Or, am vazut ca anumite traditii indiene (In primul rand Buddha) lupta nccontenit irnpotriva tcntatiei provocate de magic, de siddhi, Intr-adcvar, .. putcrile'" il rctin pe yogin In lume , II atrag inspre exterior, intarzie considcrabil procesul eliberarii. Absenta sau prczcnta unei divinitati personalc iishtadevatuv. izvor de ex pcricnta rcligioasa vic. ar fi de ajuns pentru a stabili 0 deosebirc, eel putin In linii gcnerale , intrc doua categorii de Yoga. (Trebuie sa adaugarn ca aceasta nu se lntampla intotdcauna, pentru ca. In tantrisrn, de cxcmplu , cclc doua structuri cocxista; "magia", Iorta ritului nu exclude "mistiea", atasamenrul pcntru 0 divinitatc.) Suntem chiar ispititi sa atribuim indo-aricnilor originile Iormclor "magice" ale Yoga (caci e de nctagaduit ca mccanismul sacrificiului brahmanic tradcaza 0 putcmica rnentalitatc magica ~i, totodata. ca raporturile cu zcii sunt rnai dcgraba reei) si sa pastrarn pentru indigenii pre-aricni numai forme .rnistice''. Accasta bipartitic a sacrului - intr-un sacru cc poate Ii cuccrit prin "magic" ~i un sacru cc cstc obunut in dar. prin .religic" - corespundc, in marc parte. unui dualism ernie; In primul rand. indo-arienii ii obliga pe zei, prin manipularca ritului, sa distribuic sacrul; anaricnii prefers calea mistica. puja si bhakti isi incorporeaza sacrul prin ruga. prin cult ~i prin dcvotiunc.

Nu trebuie insa sa intcrprctarn prea rigid accasta solidaritate intrc o etnic si un anumit tip dc manipularc a sacrului. Dcoarccc , la indo-aricni. "mistica" era prezcnta, intr-o oarecare rnasura. alaturi de "magic". dupa cum "magi a" era pc larg utilizatii de anaricni, Rczistcnta surselor anaricne la brahmanism nu se reduce la o incompatibilitate intrc magie ~i mistica , si nici la 0 revansa a accstcia din urrna: ca cstc rnai dcgraba 0 rcactic a cxpcricntci rcligioasc impotriva formalisrnului. 0 rcvolta a .xpiritului viu" impotriva .Jiterei moartc". Ceca cc ii deosebcstc mai clar pc anaricni de cuecritorii lor arieni estc ncvoia pe care 0 rcsirntcau de a experimenta sacrul , de a-I patrundc ~i de a-I asirnila. de a stabili intre ei si divinitatilc lor raporruri concrete. pcrsonalc, .Jarniliarc". Aceasta .Jarniliaritate" nu irnplica nici 0 .Jdilizare' a sacrului; dirnpotriva, mai rnult chiar decat nou-venitii, anaricnii rccunostcau sacrul dupa epifaniile lui ambivalcntc; marnele lor crau totodata pline de gratie si infricosatoare, zeii lor cumulau atribute contradictorii. Raporturile lor cu asemenca divinitati nu puteau II in nici un caz idiliec.Insa anarienii aveau ncvoic de raporturi dircctc ~i concrete eu acesti zei polirnorfi, infricosatori , crcatori si distrugatori, care i~i rcvelau transccndenta in mod arhaic, adica manifestandu-se printr-o continua alternanta. dad nu chiar printr-o nesfarsita contradictie. Astfel , prin .. magic" ori prin "religie" populatiilc autohtonc doreau in primuJ rand posibilitatea de a expcrimenta sacrul , de a-I asirnila si de a-I incorpora.

Ca si ptijci si bhakti - sau, intr-un all plan. la fel ca si Upanishadcle ~i buddhismul primitiv - In raport eu brahman isrnul , Yoga se dovcdcstc a fi 0 reactic impotriva Iorrnalismului , a .. Iiterei rnoarte". a ritualurilor. Pentru anumite popoare , pcntru anurnite clase, sal! ehiar pcntru anumite epoci, ritualul vedic nu era nurnai litera moarta. Acest rituaJ dcclansa si el 0 cxpcricnta religioasa, erea si cl raporturi directe cu zeii. Este sigur Insa ca acest rituaJ vedic nu nurnai eli nu rnai satisfacea ncccsitatile spiritualc ale populatiilor prc-arienc, dar, incepand din epoca upanishadica deja. el era dcparte de a satisface fie ~i nurnai 0 anurnita

18!>

189

TEll ICI YOGA

CO CLUZII

elita apartinand insesi cornunitatii indo-ariene. 1n accasta lupta impotriva formalismului , Yoga a jucat un rol considerabil. Cu ajutorul tchnicilor yoginc, ritualul a Iost .Jnteriorizat", cu ajutorullor era .anirnata" iconografia, ~i erau transmutate .Jmaginilc" in .euus d'ume"; iar liturghiile In "suporturi" pentru concentrate. Suntem chiar tcniau sa afirmarn <.:ii Yoga a cxcrcitat pretutindeni aceeasi infuenta ~i ca pretutindcni ea a ajutat la interiorizarca si animarca ritualismului.

De unde ii venea aceasta foqa de a converti "litera rnoarta" in "spirit care insufletestc"? Poate din Iaptul ca pastrasc sensul arhaic al actiunii In care nu vedea un gest exterior Iiintei umane , care se detasa de el prin chiar realizarea gcstului, ci 0 creauc continua a ornului , crcatic de sine si, In acclasi timp, creatie a lumii. Anumite scheme rituale sau anumite spcculatii cosmologice devenisera .Jitera rnoarta" pentru ca Iusesera prea strict formulate si prea rigid cxprimate, pentru eli deveniscra deja .Jucruri" separate de om, fosilizate. Yoga Ie reinsufletca, .Jnteriorizandu-Ie" ~i transformandu-lc In experienta vie. .Tendinta catre concret" ~i irnportanta acordata "actiunii", care caracterizcaza tchnicile yoginc, explica totodata si efortul lor catre .cosmicizarea" omuJui (cf. mai sus). ArhctipuJ .actiunii" este Creatia lumilor. cosmogonia.Intr-un anumc sens, yoginul repeta la nivclul propriei sale Iiinte transforrnarea haosului in Cosmos; 0 data In plus, cstc yorba despre 0 interiorizare a creatiei cosmogonice. Inaintc sa se detasezc de Cosmos, el devine omolog acestuia, il repeta si I,i apropriaza ritmurile si armoniile lui. Dupa cum am vazut insa, aceasta .repetare" nu este un scop in ea insasi. "Cosmicizarea" care urrncaza unui haos psiho-rnental este numai 0 ctapa insprc eliberarea finala. Yogi nul trebuie sa se izoleze de matcric, sa se retraga din Cosmos. Aceasta retragere are valoarea unei cuccriri , a nernuririi. pentru ca lantul existentelor nesfarsitc, necoruenita rcintoarcere pe pamant pot fi considerate 0 indelungata rnoarte: existentclc larvare , destinate durerii si cfernerului , care participa in modalitati variate la materia cosmica, sunt numai aspectele schirnbatoare ale uncia si acelciasi

/

conditii , care este "moartea". La fel ca oricare alta "viala", viata

omeneasca cste prin natura ei 0 stare diminuata. ea fiind durcroasa ~i trccatoare. Realitatea nu poate apartine dedit nernuririi; fiinta nu se recunoasic decat in masura in care estc ncmuritoare, ctcrna. Astfcl, yogi nul care a rcusit sa se sustraga Cosmosului ~i sa se retraga din nccontenitul si durcrosul circuit cosmic, prin chiar faptul de a-si fi abolit conditia umana, obtine nernurirca, care inseamna libertatc , autonomic. beatitudine si eternitate; el s-a eliberat de rnoarte prin chiar moartea umanitatii din el.

Situatia lui este paradox ala in mai multe privinte pcntru ca el traieste inca 0 via\a care este cosmica, fara ca ceva sa-l lege de lume. Existenta lui se continua in virtutea ecuatiei karmice ante- ,/ rioare eliberarii ~i ea conti null pana ce ultimul germene karmic se

va fi consumat. Aceasta explicatie a celor doua darcana Samkhya

~i Yoga nu epuizeaza insa sensul profund al situatiei paradoxale

a celui e1iberat. De fapt, elibcratorul a realizat mai mull dccat libertatea absoluta; el a realizat totodara cocxistenta dintre fiinla si nefiinta. dintre parte si tot, dintrc eferner ~i etern. Aceasta paradoxic estc chiar fati~ dcclarata de anurnitc Yoga buddhistc ~i tantrice, atunci cand vorbcsc, de cxcrnplu, despre coincidenta dintrc Nirvana ~i samsara, stare absoluta in care nu rnai subzista nici 0 dcosebire , nici 0 distinctie intrc fiinla ~i nefiirua. 0 stare asernanatoarc este realizata nu numai prin Patafikjala-yoga, ci si prin tantrisrn si erotica mistica. Cei care au dobandit accasta stare absoluta inceteaza sa mai fie oarncni , tara ca, pcntru aceasta, sa ct'evina zci; in forme infcrioarc, ei sunt .riamcni-zei"; In forme superioare , ei sint jivanmukta , .clibcrati in viata". In!eleasa in cca mai larga ernnificauc a sa, starca paradoxala de .om-zeu" cstc aceea de .Joc geometric" al sacrului ~i al profanului, adica al fiintei

~i al nefiintci, visuJ dintotdeauna al urnanitatii arhaice, "primitive" (chiar daca acest vis se limita la 0 anurnita "clita" religioasa, la cJasa .,vrajitorilor"). lar In acest sens. Yoga ramane 0 tehnica spirituala ~i () cale mistica arhaica, "primitiva", iar relatiilc ei cu 0

190

191

TEH1\ICI YOGA

------ ------------

CONCLUZII

cultura proto-istorica, asa cum este cea de la Mohenjo-Daro, se dovcdesc a fi comprchcnsibilc.

Acest vis al umanitatii arhaicc (transforrnarca prolanului in sacru, cocxistcnta irealului si a realului, a partii si a intregului) se rcgascsic pretutindeni in istoria religiilor. Orice ritual, oricat de primitiv ar Ii el, presupune incorporarea sacruJui in prolan. intr-un obicct din lumca inconjuratoarc. Orice ritual implica 0 "ruplura lie nivcl", 0 trcccrc paradoxala de la ireal la real, 0 transforrnarc a profanului in sacru. De altfel, expcricnia insasi a sacrului face real acest paradox care este conversiunca .Jrcalului" in "real": intrucat sacrul devine acccsibil nurnai datorita unei hierofanii , adica datorita Iaptului ca se revela intr-un fragment cosmic (cerul, apele, pietrcle, copacii ctc.) sau topic (aces! lac etc.). Acesta este motivul pentru care paradoxuJ .omului-zeu". pe care l-am intalnit la Iiecarc pas in istoria rcligioasa a Indiei , i~i picrde singularitatea, deindata ce este reconsiderat in Iunctie de ansamblul spiritualitatii arhaicc.

Trcbuie sa ne intrebam insa dad in paradoxia yogina, in coincidenta dintre Nirvana si samsara, dintre fiint.i1 si nefiinta, dintrc fragment si intrcg (tot), nu se dezvaluie totodata si un instinct metafizic mai profund al omului arhaic; daca accasta coincidenta paradoxala nu este cumva ecru valenta cu reintegrarea intrcgii rcalitali in modalitatea sa prima, ncdiferentiata, in acel indistinct care preceda Creatia; Intr-un cuvant, dad omul, continuand sa viseze, gandindu-se la propria lui eliberare, nu ar visa, gandind ~i la eliberarea intrcgului Cosmos, printr-o reintegrare a tuturor formelor si a tuturor existentelor in Unitatea primordiala. 0 analiza utila a acestei probleme ar depasi limitcle prezentului cscu. Sa amintim totusi ca rcgasim adeseori in istoria religiilor aceasta sete de reintcgrarc si d1 ea nu cstc decat expresia ncvoii primordiale a omului de a se regenera, de a .,aboli istoria", de a rcinstaura starea aurorala Astfel, eeremoniile care aveau loc la inceputul Noului An crau , de fapt, 0 repetare a Crcatici. Lumea se nastca din nou, in Iiecarc an. Simbolic, insemna ca .Jstoria" era periodic abolita, pacatele sterse, anulate , iar societatea intrcaga, la fel ca si Natura,

regenerate, si totul datorita faptului de a retrai in illo tempore, "in acca vrerne", in acel timp primordial. De altfel, toate ceremonii1e de regenerarc - colectiva sau individuals - sunt tot atatca decalcuri simbolice ale cosrnogoniei. Conceptia care sta la baza lor estc Icsne de inteles: nimic nu se poate regenera ami timp cat nu se va nuste din nou , adica atat timp ciit nu va coincide, magic, cu momentul Inceputului prin cxcelenta, respectiv momentul Crcatici lurni lor. Timpul, .Jstoria" sunt inrotdcauna abolite de ritual. Dcoarece sta in natura ritualului nu numai sa repete un ritual exemplar savarsit in illo tempore, ci si sa se produca (in conceptia celui care 11 savarseste) in acelasi moment mitic, ca si ritualul-arhetip,

Aceasta abolire a timpului .Jstorici" (obtinuta prin cerernoniile

Noului An, regenerarea colcctiva etc.) tradeaza nevoia de reintc- \

grare in modalitatea aurorala a Fiintei , modalitate inteleasa lie ca I

o stare paradisiaca, virginala, anistorica a Fiintei, fie chiar ca starca

ce precede Creatia, stare in care Fiinta constituia inca 0 unitate tara fisura. Faptul ca miturile de suspendare, de abolire a timpului au continuat sa se multiplice in forme noi pana in zilele noastre cstc

o dovada ci1 aceasta dorinta de reinlregrare in momentul mitic, aureoral corespunde unei profunde nevoi spirituale. Toatc conccp-

tiile , pana la speculatiile helenicc ~i pana la profetiile iudaice au

fost obsedatc de .ctcrna rcintoarcere" ~i de .restabilirca timpului primordial". Or, .eterna reintoarcere" inseamna si paradoxaJa abolire a devenirii, si deci a timpului. S-a descifrat in acest mit setea de a fi a omului, orarea pe care i-a inspira devenirea: intr-adevar, daca tirnpul revine la nesfasit pe unde a trecut deja, atunci

el nu mai .rievinc", la drcpt vorbind; dimpotriva, el rarnane pe loc,

este static, pe scurt: el este (cl esic fiinta, nu rnai este devenirei.

Tn aceste ultirne aspecte pe care lc poatc lua rnitul reintegrarii dcscifrarn dcopotriva dorinta de a re-nastc, de a re-inccpc, dorinta de regenerare. Omul traditional se salveaza de "trecutul" sau, anuIandu-I. Pentru di. tot ceca ce a fost odata nu poate Ii acum decat diu, epuizat, steril: toata viata trecuta cste suferinta, extcnuarc, csec. lata de cc omul sc clibercaza periodic de aceasta .Jstorie",

192

193

TEHNICI YOGA

CONCLUZII

suspcdand timpul si reintorcandu-se "in ace! timp", ill il!o tempore, care este timpul originilor.

Miturile reintegrarii sunt nenurnaratc. In lumina lor, putem intelegc paradoxul Yoga (reintegrare a tuturor formelor in Unitatca prirnordiala). Intr-adevar. daca in aspcctul ei magic (dobandire de .putcri miraculoase", siddhi) putern idcntifica dorinta de a cuceri Lumca , de a stapani rcalul , nu e mai putin adevarat ca aspectul sau .rnistic" (.1 amudhi , .ruptura de nivcl", trecerca de la a cunoaste la a ji, de la Cunoastere la Fiinta; ne indrituicste pe dcplin sa recunoastcm, in sctea de repaus a intregii Creatii, setea obscura a omului ~i a vietii de a sc reintegra in nediferentiat, de a fuziona inindistinct. de a se odihni in nerniscare. tn acest sens, tehnica Yoga poate fi considerata 0 .Josila vic", 0 modalitate a spiritualitatii arhaice, modalitate care supravietuieste astazi in societatile .civilizare" numai sub forma miturilor si a formelor teologice, iar la "primitivi", in diferite forme degradate. Conceptul de .Josile vii" a fost folosit cu mult succes in anumite rarnuri ale biologiei, de exemplu, in speologie. Cercetarile profcsorului Racovita, publieate in colcctia .Biospeologia" a Universitatii din Cluj, au demonstrat ca troglobitii care populeaza astazi groteJe apartin unci faune de mull timp depasita. .Ei sunt adevarate fosile vii si, foarte adesea, reprezinta stadii foarte vechi ale istoriei vietii: ere tertiare ~i chiar secundare." Asadar, grotele conscrva 0 fauna arhaica, foarte irnportanta, daca vrem sa intelegern grupele zoomorfe primitive care nu sunt fosilizabile. In aces! sens, putem vorbi de anumite modalitati arhaicc aJe spirirualitatii, care si-au prelungit viata paua in zilele noastre (eel putin, in anumite civilizatii), asa cum sunt .Josilele vii": cu atat mai interesante pcntru cunoasterea spiritului omcncsc, eu cat ele nu lasa .urme" documentare (ele nu sunt. am zice noi , .Josilizabile").

E de la sine inteles ca, privita in istoria sa multirnilcnara si in marea ei complcxitatc rnorfologica. nu putem vedea in Yogao sirnpla .Josila vie" a unei spiritualitati arhaice de rnulta vrerne depil~ita. Nenurnarate probe dernonstrcaza dl, dad! nu s-a reinnoit,

Yoga s-a imbogatit, eel putin, neincetat, ca roadcle ei se pot vedea in diferite planuri, eli s-a adaptat .Jstoriciv ludiei. si cil a contribuit chiar la crearea acestei .Jstorii". Am indraznit totusi sa 0 comparam cu .Josilele vii" studiate de spcologic, pcntru cii in tchnica Yoga s-au pastrat anumite cxpcricntc, nostalgii si stradanii ale umanita~i arhaicc. Yncorporarea fiziologica a sacrului , dobandirca conditici de .om-zeu". realizarea paradoxaJei coincidcntc dintrc Buddha ~i samsara, rnantuirea intregului Cosmos, adica clibcrarca sa, odihna , pace a (consccinta irncdiata a elibcrarii yoginului) - toate aces tea (si altc idei centrale, pe care le-arn anaJizat In accasta carte) pot fi considerate tot atatea rnodalitati ale spiritualitatii arhaicc.

NOTE

I Ernest Mackay, La civilisation de l'Indus (trad. fr., Paris, 1936), p. 68, este mai circumspect: .Este (nSa posibil sa nu fie verba despre asa ceva, intrucat un model de ochi foarte asernanator a fost rcmarcat la foartc vcchi figurine de argila provenind din Kish si din Ur".

194

NOTE

,. ~-~~~.-------------~

NOTE

1930). Exista ~i numeroase traduceri: Colebrooke, Londra, 1837; Davies, Londra, 1881, Garbe, Leipzig, 1891; Sinha, Allahabad, 1915; Pensa, Torino, 1960. Bibliografic critica, M. Eliade, Le Yo};a, pp. 361-364. Vezi ~i Anne-Marie Esnoul , us strophes de Samkhya avec le commentaire de Guudapadu (Paris. 1969).

Primul comentariu 31 Samkhya-Karika este Jayamangala, atribuit lui Cankara, dar care nu prezinta un interes filosofic prea mare. Data acestuia cstc ncsigura, dar. In mice caz, anterioara comentariului lui Vachaspatimicra, edina Haradatta Sarma. Calcutta, Oriental Series, nr. 19 (Calcutta, 1926). Desi unul dintre cele rnai controversate tratate, Samkhya-tauva-kaumudt de Vachaspatimicra (secolul al IX-lea), s-a bucurat de 0 larga raspandire , Celclalte doua comcntarii ale lui Icvara Krishna, Mathavrtti (descoperit de Belvalkar, care II dateaza lnaintc de secolul al VI-lea) si Gaudapadabhashya (sccolul al VIII-lea) rcpezinta mai degraba un inters istoric (vezi controverscle referitoare la cronologic In Le Yoga, pp. 362-363). Samkhya-tattva-kaumudi de Vachaspatimicra. text sanskrit si tradus in lirnba engleza de Ganganath Jha (Bombay, 1896),lradus In limba germans de R. Garbe, Der Mondschein der Samkhya-wahrheit (Munchen, 1892). Matharavrtti, editie aproximativa, Pandit Vishnu Prasad Sarma ("The Chowkhamba Sanskrit Series", nr. 296, Benares, 1922). Gaudapadabhashya, editie si traducere in limba engleza de H.H. Wilson (Londra, 1836), versiune care se reediteaza si astazi in India (Bombay, Thcosohphical Society's Publication, 1924).

Samkhya-pravucana-sutra, pe care traditia i-l atribuie lui Kapila, este eel de-al doilea tratat clasic important al scolii. EI dateaza probabil din secolul al XIV -lca , caci nici Gunaratna ~i nici Madhava nu se refera la el in Sarvadarcanasamgruha; ei folosesc numai lucrarca lui Icvara Krishna. Samkhya-pravacana-sutra a cunoscut nenumarate eomcntarii Aniruddha (in sccolul al XV -Ica) scrie Samkhya-sutravrtti: Mahadcva (dupa 1600) ii adauga 0 gloss (vrttisarai, iar Vijfianabhikshu (sccolul aJ XVI-Ia) alcatuieste cel mai important corncntariu al sutrclor. Samkhya-pravacana-bhashya, incercand sa apropie aceasta doctrina de 0 interpretare teista a Vedantei. In fine, ca sa incheiern aceasta sumara expunere a surselor, sa arn.intim si Tattva-samasha . tratat sumar, care coniine numai douazeci si doua de rloku, si care i-a fost atribuit lui Kapila. desi textul este destul de tarziu (secolele XIV-XV).

NOTA A: EDITIl Sl TRADUCERl ALE TEXTELOR S~KHY A SI YOGA

Cel mai vechi tratat este Samkhya-Karika ~i apartine lui Icvara Krishna; data nu este stabiliia cu certitudine, dar in niei un cal. ca nu poate fi ulterioara seeolului al V -Iea, intrucat calugarul buddhist Paramartha a tradus accst text in chineza.tn secolul £II VI-lea. Radhakrishnan (Indian Philosophy, vol. II, pp. 254-255) considers ca Samkhya-Karika a fost redactat In jurul anului 200 dupa Hristos.tn limp ee Belvalkar (Mathnravrtti, p. 168, .. Annals of the Bhandarkar Institute", vol. V. pp. 133-168, Poena, 1924) inclinl1 sa crcada dl redactarea ar trebui fixati1 In seeolul I sau al ll-lea dupa H.ristos. Orieare ar fi data exacta, este sigur d Icvara Krishna nu este eel dintiii autor de tratatc Sarnkhya. Karika 70 afirma ci1 inteleptul Kapila, legendarul intemeietor al sisternului, i-a dezvaluit doctrina Samkhya lui Arnri, iar acesta, la randul lui, i-a transmis-o lui Paficacikha. lcvara Krishna a aflat-o de la Paficacikha. Exista nurnerosi indianisti care nu neaga istoricitatea lui Kapila, punet de vedcre care nu este chiar imposibil de sustinut. Se presupune ca Asuri, eel de-al doilea maestru al filosofici Samkhya a trait in jurul anului 600 inainte de Hristos, iar Paiicacikha, in secolul I inaintc de Hristos.

Yn orice caz , cste sigur dI mai multc tratate Sarnkhya. scrise cu mult timp inainte de cele ale lui lcvara Krishna. cxpun () doctrina oarecum difcrita de sisternul c1asic. Au existat probabil mai multe .. scoli" Samkhya: ele se dcosebeau prin conceptia Iiccareia desprc spirit, prin gradul lor de ateism etc. Regasirn traditia unei pluralitati de scoli Sarnkhya chiar ~i la cornentatorii tarzii. Cf. E.H. Johnson. Earl» Samkhya (Londra, 1937).

Cea mai buna editie de Samkhya-Karika ii apartine lui Suryanarayana Sastri , The Samkhya Karika of lsvara Kr~~1Q (Universitatca din Madras,

196

197

TEHNICI YOGA

NOTE

BIBLIOGRAFlE

and Religion (Lomira, 1924); YO}{Cl Philosophy ill relation to other Systems of indian Thought (Calcutta, 1930); J.W. Hauer, Die Anfiinge del' Yogapraxis, Stuttgart, 1922); Del' Yo}.:a als Heilweg (Stuttgart. 1932); Richard Rosel, Die psvchologischen Grundlagen del' Yogapraxis (Stuttgart, 192H); S. Lindquist. Die Methoden des YO,Ra (Lund, 1932); Jean Varenne. Le YO}{(I et la tradition liindoue (Paris. 1973). Despre originile buddhismului , dcsprc buddhism si despre Yoga: E. Scnart , Bouddhisme et Yoga ( .. Revue de I'Histoirc des Religions". vol. 43. noiembrie 1900. pp. 345-:~64); Origines houddhiques (Bibliothcquc de vulgarisation du Musee Guimet , t. XXV. 1907). pp. 18!?i urrn.; H. Oldenberg , Buddha, ed. a VI-a, pp. 79 ~i urrn.; Die Lehre del' Upanishaden lind die Anfiing« des Buddhismus (Gottingen.Tv l Si ed. all-a, 1923), pp. 122 ~i urm., 223 si urm.; Jacobi, Ueher das urspriingliche Yogasystem (.,Sitzungsberichtc der Prcussishccn Akadcrn ie der Wissenschaften", vol. XXVI. 1929. pp. 581--624); Louis de la Vallee-Poussin, Nirvana (Paris, 1925), pp. 56 si urm.; Notes houddhiques. 3 (Academic de Bruxelles, 1922); Le bouddhisme et Ie YORa de Pataiijali ( .. Melanges chinois ct bouddhiques", V, Bruxelles, 1937, pp. 223-242); Caroline Rhys Davids, Dhyana in Early Buddhism ("Indian Historical Quarterly", Ill, 1927, pp. 689-715).

Ca exernplc de Yoga tantrica tibctana, cf. textelor tradusc de Lama Kasi Dawa Sarndup ~i dr. W.Y. Evans-Wentz, Le Yoga tibetain et les doctrines secretes (versiunea Iranceza de Marguerite La Fuente, Paris. Maisonneuve, 1938).

Ca exernple de intcrpretare indiana modern a , cf. diverselor lucrari ale lui Shri Aurobindo Gosh, ~i in special Synthese des Yo,r:m (trad. Iranceza, Maisonneuve).

Samkhya-pravacana-stura, editat si tradus cu toate comcntariile sale:

Samkhya.sutrovrtti de Aniruddha, cditic (Calculua, Bibliotcca Indica, 188R) si 0 buna traducere in limba engleza, Aniruddha's Commentary (Calcutta, Biblioteca Indica. I !l92). de R. Garbe; Samktiya-pravacana-bluishva de Vijfianabhikshu , editie de R. Garbe (Harvard Oriental Series, 1895), traclucere in germana de acelasi autor (Leipzig, 1889). traclucere partiala in englcza de J.B. Ballantyne The Sankhya Aphorismus o] Kapila (Londra, 1885), traduccrc intcgrala de Nandalal Sinha, The Samkhya Philosophy (Allahabad Sacred Books of the Hindus, 1915).

Cea mai cunoscuta cditie sanskrita a Yoga-Siam a fost publicata in .. Anandashrama Sanskrit Series" (nr. 47), inso!ita de comentariul (Yoga-bhashya) lui Veda-Vyasa si de glosa (Tauva-vaicaradi) a lui Vachaspatimicra, si a fost tradusa in engleza de Woods (The Yoga System of Patuhjali, "Harvard Oriental Series", 1914) si de Rama Prasada iPataiijali's Yoga-Sutras, with the commentary of Vyasa and the gloss of Yachaspatinucra, Allabahad, 1910, Sacred Books of the Hindus, editia a III-a, 1914). Raja-martanda de Bboja.editie si versiune In engleza de Rajendralala Mitra (Biblioteca Indica, Calcutta, 1883). Yoga-varttika de Vijfianabhiskshu, editura .The Pandit", New Series, vol. V-VI. Yogu-sarasamgraha"; de acclasi autor , editic ~i versiune in englcza de Ganganath Jha (Bombay, 1894). Maniprabha de Ramananda Sarasvati (secolul al XVI-Iea),traducere de Woods, .. Journal of American Oriental Society", 1914, pp. 1 si urm.).

tn cartca noastra l.e Yoga. lmmortalite et Liberte (1956). pp. 361-366, am indicat 0 bibliograJie fundamentals a lucrarilor referitoare la Sarnkhya si la Yoga. Le vom mentiona aici pe cele mai irnportante: R. Garbe. Sd'!tkhya und Yoga (Strasbourg. 1896 ... Grundriss der Indo-Arischcn Philologie"); P. Denssen, Die Nuchvedische Philosophie der Imler (ed. a III-a. Leipzig, 1920, pp. 480 si urm.); Paul Oltramarc, L'histoire des idees theosophiques dans l'lnde , vol. 1 (Paris. 19(6), pp. 290 ~i urm.; A.B. Keith, The Samkhya System (eel. a II-a, Calcutta, 1924); S.N. Dasgupta. A Study (!f Patahjali (Calcutta. 1920); Y()p,a (1.1' Philosophy

NOTA B: DESPRE ASANA

Termenul tehnic asana nu cste prca vcchi. Nu 11 aflarn in cele mai vechi Upanishade (el este mentionat pentru prima data In Cvetacvatara Upanishad, 2, 10). Nu ne putcrn indoi insa de vechirnca accstci practici: textelc vcdice Iac uncori aluzic la pozitia yogina (cf. J.W. Hauer, Die Anfang« der Yoga-Praxis, pp. 21-31).

19R

199