Roumanie Geo 1 Text

A propos de ce livre
Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en
ligne.
Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont
trop souvent difficilement accessibles au public.
Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.
Consignes d 'utilisation
Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine.
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees.
Nous vous demandons egalement de:
+ Ne pas utiliser les fichiers a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers.
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un
quelconque but commercial.
+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile.
+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en
aucun cas.
+ Rester dans la legalite soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de
Quelle que
veiller a respecter la loi. un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans
Si
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe.
A propos du service Google Recherche de Livres

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer
des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle com .
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.
We also ask that you:
+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web
at http //books google com/|
: . .
Digitized by Google
f
A r> 2yi
\
-
$L-j/ —
:r
1 >*l
MARELE
DICJIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMfNIEI
A
^^
/!'>
-f 5 $0 ',2. Mare!* Diîonar lieoyritjic.
Z-/
Digitized by Google
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA
FUNDATA LA is IUNIE 1875
RECUNOSCUTA DREPT INSTlTlTflE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897
MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMINIEI
ALCATUIT SI PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE
GEORGE JOAN LAHOVARI

PREÊDINTE AL INALTEI CUR'fl DE COMPTURI,
PRESEDINTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVAf ATURA POPORULUI ROMiN,
SECRETAR GENERAL AL SOC1ETATII GEOGRAKICE ROMlNE
GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-§EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE,
DIRECTOR PROFESOR UN1VERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATE1 DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTIUIITAtI
VOLUMUL I.
BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1898.
Digitized by Google
dM <
:
2 ocf
Lie,
Digitized by Google
/ 2V~ C-S'Sl ~^
iliaiestaîi &al<
CAROL I, REGE AL ROMlNIEI
Komagiu de eel nâi adinc respect^
§i eterna ijecunoscin£&.
Digitized by Google
Digitized by Google
PRE-CUVINTARE
cCautatu-ni-au a plini pravila si inva{atura lut
Platon, care porancfste Non solum nobis, sed et
:
Patriae et amicis vivendUm. Adeca nu numai :
pentru folosul nostra, ce si pentru

a PatriiT ccva
sa slujira, si pofta prilattnilor jos a lasa, sa nu
ne aratam.*
Dim. Cantemyr.
onumentala opera, al oJlreia prim volum vecle acuni lumina tiparulul,

•este rodul staruinfelor statornice si migSloase ale Societafil Geografice
Romine, in timp mal bine de 15 an! de zile.
In paginele imediat urm&toare, cititorul va putea afla istoricul lucriril intre-

prinse, diferitele incercarl f&cute, multele greutafl intimpinate, preeum si planul
si disposi|iunea operel impreuna cu numele modestilor el colaboratorl.
Nu unul, nu doul orf zece, ei trelzecl sunt aceia, carl mal mult de dragostea
luerulul imboldifl, de cat atrasl de niste micf si neinsemnate premil b&nestt, si-afi
inchinat munca si strManiele lor, spre a inzestra fie-care judet al |&ril cu dictio-
narul s&tt geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinfa lucrarea

Comisiunel de redacjie a Mardtit Dictionar Geografic al Rominiei.
Misiunea, asa de bine usurata, a acestel ComisiunI a fost mal mult de a
contopi si prelucra intr'o ordine strict alfabetica si dupa un plan uniform, dicfio-
narele geografice parîale, ad&ogind, prescurtind, eliminind si indreptind, acolo
unde s'a gasit de trebuinf.it. Ea s'a silit, pe cit a putut, sa iniature urm&rile firestl
ale unel colaborajiunl asa diferite in timp si in persoane, si sa remedieze la lip-
sele inevitabile ce decurg din colabora|iunea mal multora la una si aceiasl lucrare
lipse, intre carl cea mal de capetenie este unitatea de conceptiune si de execufiune.
Comisiunea este departe de a-sl face vr'o iluziune. Ea stie, ca numai simpla
bunavoinâ nu e de ajuns, spre a crea o mare opera ; ca scrierea de faja are inve-
derate lacune, erorl, nepotrivell de date $i de stil ; ca s'ar fi putut da tablouri sta- \
\
tistiee mal complete, stiinfe mat sincronistice, s'ar fi putut adaoga planurile ora-
Digitized by Google
VIII
selor mat insemnate ; s'ar fi putut indica priii charta directtunile si curentele riu-
rilor, situafiunea geografica a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publica|iu-
nea cu peizajele frumoase ale naturet, cu monumentele publice, tipurile populare,
resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea cl'intiiti ca sa le
reounoasca; dar tot intr'o vreme ea este incredintata, ca are in parte-I pe to|t bar-
batit seriost, carl stiti cu ce greutatt se poate duce la capat o lucrare de acest
fel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de intins,
si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor difi-
cultatl inca pe nedeplin invinse.
Pentru asemenea lucrart enciclopedice, ce au de scop ca s& presinte la un
moment dat imagina viu& si reaia a fortelor unet tart in toate ale et manifestatiunt,
ort-ce tragJlnare aduee, credem, mat multa paguba, de cat folos. Este mat bine de
a da la lumina cu un minut mat inainte, o opera, fie si mat putin desavirsita, dar re-
clamata zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu intenîunea binevoi-
toare de a umple lacunele si a rectificaerorileprin edijiunt ort suplimente ulterioare,
de cit de a astepta ant peste ant, cu speranta de a face ceva mat bun si mat
des&virsit, iar la. fine sa nu fact nimic. Mai line ast&zl un ou, de cdt miine un bou,
zice proverbul batrinesc. Si chid vedeni inceputurile modeste ale unor opere
enciclopedice devenite mat apot celebre, cum sunt lexicoanele unut Hitter, Brock-
haus ort Meyer, — saG cind comparam micul dicftonar topograjic §i statistic al Bomd-
niel, de vr'o 500 pagint in-8°, al lut D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 mart
volume de cate 1000 pagint in-4°, cit are sa ocupe Marde Dicfionar Geogrqfic, cind
mat departe, admirS.ni conditiunile teclmice de exeeu|iune, cart lac onoare vechiulut
Stabilinient grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandra
de opera pornita din inijiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obictnuit
al dicjionarelor geografice publicate in alte tart. Pe cind acele dictionare se reduc
mat adesea la o simple nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comoda
si concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice,
etnografice si archeologice ; ea insus este o valoare nu numat inlbrmativa, dar si stiin-

|,ifica, din care se vor putea adapa tot intr'o vreme istoricul si geograful, politicul
:
si economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative,

in scurt ort-cine ar voi, ca sa stie safi ca sa invete ceva asupra trecutulut si pre-
sintelul Patriet Romine.

Si vorbim de insemnatatea MareM THcfionar
fiind ca daca n'ar fi de cit —
simpla nomenclatura topica, care pentru prima oara se da aci in chip asa de com-
plet, — continand aproape 30000 numirl, — si totust istoria, ca si filologia, ca si
etnografia ar avea de gasit intr msa comoara cea mat pretioasa de materiaie nece-
sare. in deslegarea atator probleme.
Se stie ca aceste numirl topiw alcatuesc Uvreaua tcritorinhtl, cagurile cart le-aii
Digitized by Google
IX
grait pentru iutiiast-data art amutit de mult, tara sa lase alte urine despre exi-
stenâ lor de cat po ele: batrine uuniirlde riurl si ptrae, de vaT, piscurl si munfT,
dealurf si campiT, de sate si orase, numirl earl tritcse ueintrerupt in graiul nafiu-
nel si sunt atitea marturil despre popoarele ee aft troeut in curs de veacurl prin
valea Dunaril si Carpatl. Si cum, apa freer petrele rttinin, multe din ele start inc& ne-
fnteiese. ca si tainita din care si-aft luat obarsia.
In ort-ce eaz, si pentru orT-ce alternativa, March Dlctjonar (icoyrafic id Rominin,

urmat poate mal tirziu de volume suplinicntare, de tabele statistics rezumative si
de un atlas geografie, va servi drept baza temeTnira pentru ort-si-ce lucrare in viitor.
Cu asa Tncredintare Comisiunea, in nuinele Soeietatil Geografice Romine,

cere voie si se 'neumeta ca sa inch hie cu adincft si nemarginita recunostinta,
cJLLaicsldiil <âcc
Csteaciu
,ecji
aeeasta pirgS, modesta, nftscuta si crescuta sub nobila si binefctc&toarea impulsiune

a Aceluia, care nu este numat Augustul urzitor si generosul protector al Institu-
tiunet noastre, dar este Intcmcietond Regatulul Bominilor. El este Aeela care, prin inte-
lepciunea-I b&traneasca si prin curagiu-1 barbatese, ne-a 'nv&tat mal bine a cunoaste
ceea-ce poate patria noastra, pentru ca sa slim ceea-ce dinsa este; si eunoscind
mal bine ceea-ce dinsa este, s\> iubim mat mult si sa ne silim a fi si mal vrednicl
si de EL si de dinsa.
1 Martir l*!tf.
Mnreh IHi-fhnntr iifmirnfiv

5i0i'J.
u
Digitized by
4
f
Digitized by Google
INTRODUCERE
Istoricul cMareluT Dicponar geografic* este insusf istoricul Societaîr noastre geograficc.
In anul 1875, Iunie 15, o nouS Societate si-a vSzut fiinâ in tinSra noastrS JarS. In aceastS zi
M&ria Sa Domnitorul Carol, a pus bazele si a inaugurat in fa$a unuT num&r de fruntasf aT {SriT, profesorT,
oament de sti'in^S, etc. constituirea Societafit geografice romine.
lata imprejurSrile in carl s'a nSscut Societatea noastrS geograficS : Era in ajunul deschideref unuT
congres geografic international la Paris, si urma ca si Rominia s£ profite de buna-voinfa inifiatorilor
acestut congres, care ne invita a lua parte si noT la dinsul si a ne face cunoscu^T lumel.
Maria Sa Domnitorul $inea foarte mult ca sa participe si Rominia la acel congres international.
Dorinja M&rief Sale, in imprejurSrile de atuncl avea o insemnState politics deosebitS Altera Sa Regale ;
voia sS aducS o nouS contribute la idealul general, independent {SreT. Ti nea Domnitorul Carol, cu
actul participSret in concertul stiin{ific international sS facS ca Europa sS-sT mdrepte privirile-T generoase
asupra Rominiel.
$i prin d. Titu Maiorescu, pe atuncT ministru de culte si instrucîe publica, MSria Sa Domnitorul
provocS o adunare pregStitoare, la care furS invitafl a lua parte mat mulf! bSrbap insemna{T
si cu dorul de {arS.
D. Maiorescu comunicS acesteT adunSrl cestionarul supus congresulul international de cStre

Societatea geograficS din Paris si o invito a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominief
la Exposifia internationals a Congresulul geografic dc la Paris. Din nenorocire, timpul, care ne des-
pSrpa de epoca fixate pentru deschiderea congresulul, era prea scurt si s'a vSzut cS era imposibil a sc
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrS la exposifiunea geograficS sS se poatS face
cu succes, in mod complet si demn.
DacS nu puteam lua de astS dat& parte la Congresul si Exposiîa geografica internationals din
Paris, MSria Sa Domnitorul a fost de pSrerea, cS trebuia eel puîn a ne pregSti pentru viitor aceastS ;
idee a fost primitS cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geo-
grafica permanent^, care sS lucreze pentru respindirea stiinêlor geografice in {arS si sS caute a face {ara
mat mult cunoscutS in strSinState. Se alese o comisiune care sS elaboreze un proect de statute ;
proectul
propus de onor. d. Prof. V. A. UrechiS, fost ministru ma! ttrziCi, s'a discutat in mat multe sedinê
pregStitoare; la 9 Iunie statutele SocietS{ei se adoptarS definitiv si la 15 Iunie, MSria Sa Domnitorul
prezidS intiia sedinfS a SocietS{eT geografice romine.
Societatea geograficS se puse pe lucru si Jncepu activitatea sub cele mat frumoase prevestirT,
cScT incS sunt mal bine de 23 anT, de cind ea 'sT public^ Buletinul sSu, in care sunt cuprinse atiteastudif
importante, memorit, comunicSrT, etc. ; si fine conferinê urmSrite de top cu eel mat mare interes.
Digitized by Google
XII
Dar lucrarea cea mat insemnata, datorita initiative! si activitaîT eT, estc fara indoiala elaborarca
dicîonarelor geografice, din care s'a nascut acuni Marelc Dicfionar geografic a I RominieL
Inca de la inceputul anuluT 1882, conducatorii Societaêl a avut ideea pentru redactarea unuT
dicîonar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga si nedeterminata de
atundf si sinteza Marelul Dicfionar asa cum se infaîseaza azT, e o mare deosebire.
Timida mergea pe dibuite ca la orT-ce intreprindere. Un ches-
la inceput, Societatea geografica
tionar incomplet de 19 lntreban redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in
comitetul societaêl, a fost lmparît prin intermediul ministerulut de interne in toate comunele din Jara
«?n dorinâ d'a aduna stiintele cele maf amanunîte pentru cunostin{a {are! noastre».
La aceste lntrebart aveau sa raspunda primaril si JnvatatoriT comunelor, Tar cu acestc st'iinfe so-
cietatea avea de gind sa proceada la alcatuirea unu! Dicfionar comunal» pe cit se va putea mat <<
complet.
Dar in anul urmator 1883, dupa ce societatea geografica primise «stiin{e» de la vr'o 2500 comune,
d. George I. Lahovary, secretarul general al societa{eT, recunoaste in raportul sau anual ca «stiin$ele
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta mal tirziu cu stiin{ele
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboiu, elabortndu-sc cu
chipul acesta un «Dic{ionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu.
Insuficienâ stiinêlor provenita din totala lipsa de pregatire a celor chemaÎ sa raspunda la
chestionarul intocmit de Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sa parasesca lu-
crarea inceputa si sa se indrumeze pe alta cale.
In acest scop, in sedinja adunareT generate din 23 Februarie 1884, P rea mu l* stimatul nostru
Vice-Presedinte, d. General Gh. Manu, al caruT nume il gasim in tot-d'auna in fruntea miscarilor culturalc
serioase si cu resultate practice pentru âra, dintr'o impulsiune generoasa si laudabila dorinâ de a vedea
propasind cunostinêle geografice ale patriet, a instituit un premiu de 1000 lei pentru cea mal buna
prelucrare a unuT Dicfionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notice istorice,
si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numelut lor, etc.
statistice
Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-nil: Grig. Lahovary, actualmente presedinte lalnalta
Curte de casaîe, d. Anghel Demetrescu si raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urma-
torul prospect conînind condifiunile 9*1 detaliurile acestet lucrarl; acest prospect il reproducem in extenso,
de oare-ce a servit de baza tuturor dicjionarelor geografice ce s'aii intocmit de atuncT incoacc:
1. Acest Dicfionar va coprinde descrierea judetuluT, plasilor, (ocoalelor, plaiurilor),
comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, catunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor,
lacurilor, insulelor, munîlor, dealurilor, sesurilor si apelor mincrale.

2. Descrierea judeêlor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia,
hotarele (naturale sau artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, munît si riurile, productfa
agricola, industriale si comerciale, a cailor de comunicaîe, imparîrea administrative, judiciara,
militara si bisericeasca, precum si centrurile cele mat populate si mat productive.
3. La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sau catun) se va da :
a) Numele actual obiclnuit si oficial (in transcrierea fonetica) precum si numele cc

l'a ma! avut in vechime.
b) Situaîa naturala, fixindu-se pe riurT si mun^T, precum si altitudinea lor d'asupra
niveluluT marit, pe cit va i\ posibil.
c) Populaîa si etnografia (atit pe comune, cit si pe sate si catune, dindu se numarul

contribuabililor, a familiilor si a sufletelor).
d) Producerea agricola, industrials si comerciala. Numarul vitelor pe comune, sate

si catune.
e) de bine-facere, a fabricelor precum si a monu-
Aratarea institutelor de cultura,
mentelor celor mai insemnate. Numarul bisericilor si a deservenîlor, precum si a scoalelor cu
statistica elevilor.
f) Istoricul comuneT, aratindu-se evenimentele cele mal insemnate in istoria {aril carl
s'au petrecut intr'insa.
Digitized by Google
XIII
Pentru elaborarea acestuT dicfionar s'a dat ragaz concursurilor timp dc un an, adica pana la
I Aprilie 1885.
Paralel cu inifiativa George Lahovary anunfa in raportul sau catre adunarca
cl-IuT general Manu, d
gencrala din 10 Februarie 1885 ca se lucrcaza la un dic{ionar geografic si istoric al RominieT.
In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe ltnga Buletinele Societafrf din 1886 si 1887 sub titlu dc
« Material adunat etc.» primele mustre spre a scrvi la facerea unut mare dicîonar geografic al Rominiel.
La Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generalulut Manu, nepresentindu-se nict
1
o lucrare pentru premiul de 1000 let, concursul s'a mai prelungit inca pentru un an, cu speranja, ca eel
puîn in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesanta. Ami-
narea insa n'a avut resultatul dorit, cacT nicl de asta-data nu a sosit vre-o lucrare atunci comitetul con- ;
sidered greutatile unuT dicfionar al mtregei ârT, a redus, in inêlegere cu donatorul, la doua judefe
lucrarea pusa la concurs, instituind doua premiuri de cite 500 lei fie-care, pentru cea mai buna prelu-
crare a unuT dic{ionar geografic, topografic si statistic a cite un jude{ din Rominia ; si s'a pus la concurs
judeêle Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dicîonare se dete un termen pana la I Aprilie 1886^
cind iarast nu s'a presentat niment sa concureze. La 14 Maiu insa acelast an, d. P. Condrea, institutor
in orasul Birlad si membru activ al Societaêt geografice, trimite o lucrare intitulata: «Dic{ionaruI geo-
grafic al judetuluT Tutova » si insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unul
din jude(ele puse la concurs, totusT a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacl a crezut ca ono-
rabilul donator nu a avut o predilecfiune anumita pentru acele judefe. Comitetul a decis atunci ca sa
sc publice un nou concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concuren{ilor alegerea judeûlut
ce vor voi sa studieze si instituind iarast 2 premil de cite 500 lei fie-care.
Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cacl la termenul fixat, biroul socicta{ef a
primit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc.
In seara de 1 Februarie 1887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuneT,
dete cetire plenulut societaêl rezultatele cercetarilor, intr'un lung si minuîos raport, asupra patru
manuscrise, cuprinzind dicfionarele geografice ale judefelor Dorohoiu, Tecuciu, Dimboviâ si Tutova.
Raportorul recunoscind ca de si tret din patru lucrarl au merite egale, totust in vederc ca nu
sunt de cit doua premiurt, propune :
A se acorda premiul I de 500 lei autoruluT Dicîonarulul judefulut Tutova ; a se acorda premiul
II de 500 let autorulut dicftonaruluT judeûlut Dimboviâ; a se tipari cu spesele societaêl claboratul judcûluT
Dorohoiu, dindu-se autoruluT acestui dicîonar un numar dc exemplare tiparitc, care sa reprezinte eel
pu{in jumatatea valoareT unul premiu.

Desigilindu-se apoT plicurile cu numele .autorilor se proclaim! ca premiajt: I) d. Petru Condrea
revisor scolar, II) Dim. Condura^canu, directorul scoleT primare No. 2 din Tirgoviste ; III) Nicu-Filipescu-
Dubau din last.
Inceputul odata facut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale buna, mare si frumoasa, mat
cu seama avind sprijinul mat multor barbaÎ luminaÎ si insufle^t dc patriotismul eel mat cald.
D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, intr'o scrisoare cc o adreseaza societaêi geografice,
ofera suma de una mie lei pentru urmarirea lucrare! Dic{ionarului Geografic acordindu-se premil pentru
cele mat bune lucrarl, privitoare la doua sau treT judeê, ce se vor mai prezenta in viitor la concurs.
Tot in sedinfa de la 3 Februarie 1887, D-l avocat Ion Fatu declara ca si d-sa doneaza societaêi
suma de let cind sute in aceleast condemn* si pentru acelas scop ca d-nit general Manu si Dimitrie
Sturdza.
Conformtndu-se dorinêt domnilor donatorl, biroul societaêi publica un nou concurs instituindu-se
tret premil de cite 500 lei fie-care, pentru eel maf bun dicfionar geografic, topografic si statistic pentru
orT-care judef dinRominia afara de judeêle deja premiate.

amanunt si cuprindere ramin aceleast,
Condtyiunile de iar termenul pentru depunerea manuscriselor
se fixcaza pana la 1 Decembrie 1887.
In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiu de 500 let, pentru eel ma!
bun dicîonar geografic — daca se va prezenta la concurs — asupra judeûluT Romanaî.
Concursul a prins; si de asta data biroul societaêT a avut mul{umirea de a primi 11 lucrarl
pentru 9 judefe, prezentindu-se pentru 2 judeê cite 2 manuscrise.
Digitized by Google
XIV
Comisiunea insarcinata cu ccrcetarea elaboratelor pentru premiile <Sturdza> si ^Const. Poroineanu*,

compusa din D-niT Dr. Barbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihailescu si Gr. Tocilescu, a supus
prin raportorul eT, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale.
Cele 1 1 manuscrise prezentate cuprindeaii dicjionarele judefelor Arges, lalomifa, IasT (2 manuscrise),
Mehedinfi, Putna, Prahova (2 manuscrise), Roman, Romanaî si Tecuciu.

Raportul comisiuneT examinatoare, intr'un lung raport analitic, recomanda:
Premiul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autoruluT dicîonarului judeûluT Arges, care s'a silit a
da societaêT o lucrare cit mat pretfoasa asupra judetuluT Arges;
mat complecta, ma! metodica si
Premiul II al caruT autor semneaza: Iassiorum

«Dimitrie Sturdza* pentru dicfionarul IasT,
Premiul III «Const. Poroineanu» se va tmparî in doua: jumatate se va acorda autoruluT

dicîonaruluT judejulul Roman plus se va da si 100 exemplare din opera sa tiparita; iar cea-1'alta
i
jumatate cu dreptul la acelas numar de exemplare, autorului dicîonarulul jud. Romana{i.

Desigilindu-se plicurile, s'a gasit in acela al jud. Arges, numele d-lui George I. Lahovari, secretarul
general al societaêi. In acelas plic se afla si urmatoarea declarable a d-luT Lahovari. «Declar ca, daca
lucrarea mea va fi premiata, renunt la suma fixata ca premiu spre a se institui cu dinsa un nou premiu,
in aceleasT condiîunT ca cele precedente. Bucuresti Decembrie 1887*. 1
Prin urmare premiul I de 500 ieT s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dicîonarul
judetuluT Arges; premiul II de 500 lei d-lui Const. Chirifa, revisor scolar pentru dic{ionarul judetuluT
Iasi premiul III de 250 lei d-IuT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru
;
dicîonarul judetulu! Romanaî premiul IV de 250 IeT d-luf Petru Condrea, autorul dicîonaruluT jud.
; .si
Roman. D. Condrea a maT fost premiat in anul precedent pentru dicîonarul judeûluT Tutova.
Pana acuma sunt deja sapte dicftonare premiate si tiparite. Insemnat progres, si intr'un timp atit
dc scurt.
Pentru anul urmator e instituit un nou premiu de 500 IeT, premiul « George I. Lahovari » pentru
cea maT buna prelucrare a unuT dicîonar geografic afara de cele 7 judcfe deja premiate. AceleasT condiûnT
ca in trecut, termenul de prezentare 1 Decembrie 1888.
In sedinâ adunareT generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu, in
numele comisiuneT examinatoare da citire raportuluT sail asupra celor doua lucrarl ce s'au prezentat
la concursul din ast an, dicîonarele judeêlor Braila si Vasluiii, conchizind a se acorda premiul d-luT Const.
Chiriâ, autorul dicîonaruluT Vasluiu. Cea-1-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca d. Chiriâ, in anul
precedent a fost premiat pentru dic{. judeûluT Iasi.
Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera si d-sa un premiu de 500 IeT pentru judeûl Vlasca.
In adunarea generate din a. 1890 in urma raportuluT d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d.
inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetuluT Vlasca. Cele-1-alte treT elaborate: Braila,
Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase.
D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites ofera in sedin{a 2-a a adunareT generale din 1890 cite 500
IeT pentru a se premia: dicîonarele judeêlor Neam{u si Braila.
Afara de aceste doua premiT, pentru anul urmator, a maT ramas si premiul «Ion Fetu» dc 500
IeT; de asemenea si d. general G. Manu ofera un nou premiu de 500 IeT pentru dicîonarul geografic al
jud. Teleorman.
Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din can 3 pentru judeûl Braila, cite 2 pentru judeêle
Neamû si Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judefe: Teleorman, Buzau, Falciu, Gorj, Ilfov.
S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dicîonarul judetuluT Buzau; premiul II
d-luT Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ;

premiul III d-luT Const. I. Gheorghiu, profesor, pentru
judeûl Neamtu; premiul IV (ex aequo) 500 IeT, a se imparî intre d-niT: Iulian Delescu, Basil Dimitrescu
si N. T. Vilcu, autoriT dicfionarelor judeûluT Braila.
De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 IeT ca
recompensa d-lor : Constantin Chiriâ (IasT) pentru dicîonarul judeûluT Falciu ; col. Vasiliu-Nasturel pentru
judetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti.
M. S. Regele ordona ca din caseta proprie, sa se tipareasca in doua miT exemplare dicfionarul
judeûluT Buzau, iar A. S. Regala Prinful Ferdinand, institue un premiu de 1000 IeT pentru judetul
Digitized by Google
XV
Bac&u. Ast-fel Societatea geografic£ merge eu past mart spre scopul ce urm&reste. P&na. acum sunt
premiate si tip&rite 19 dicîonare de jude{.
Pentru 1892 societatea public^ urm&toarele 6 concursurT:
Premiul I «Principele Ferdinand* (1000 lei) pentru dicîonarul judejulul amintit;

Premiul «Mihail Bals» (500 lei) pentru dicfionarul judefului Tecuciu ;
Premiile «Dacia Rominia» a cite 500 lei;

Premiul «Clubul Regal* de 500 lei
Premiul «Maior Mares* de 500 lei;
Premiul « Solomon Halfon* de 500 let.
S'au prezentat 4 manuscrise pentru judeûl Bacau si cite unul pentru judeêle: Muscel, Covurluiu,
Botosani si Prahova. Comisiunea examinatoare a g&sit bune si a premiat urmfttoarele dicfionare:
Judeûl Bac£u, de d-na Hortensia Racovif£; judeûl Muscel de d-nul C. Alexandrescu; judeûl
Covurluiu de d-nul Moise Pacu si judejul Botosani de d-nii V. I. Nddejde si I. Jifu. Cele-1-alte manuscrise
Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte.
M. S. Regele cu inalta-I solicititudine pentru societatea geograficS, institue pentru anul 1893 dou£
premiT de cite 1000 lei pentru cea mat bun& lucrare asupra judefelor Putna si Suceava; si tot ast-fel face
A. S. Regain Principele Ferdinand, pentru judeful Dolj.
Exeraplele aceste frumoase venite de sus, g&sesc iniitatorl printre membril elite! noastre inte-
lectuale, si manifest£rl de cald patriotism intimpina Societatea geograficft pretutindenT. D. Al. N. Lahovari,
regretatul birbat de stat,propune un premiu de 500 lei pentru cea mal bun& lucrare asupra judeûlul
natal al familiel Lahovari: Vilcea; d. Tocilescu mal daxueste inc& 500 lei pentru judeûl Constanta,
Eminen{a Sa P&rintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, 1000 lei pentru judeûl Olt tot ;
asa reposatul Petru Stoicescu, un premiu de 1000 lei pentru judeful Prahova.
Pentru anul 1893, sunt publicate Jncft 5 alte premil de cite 500 lei pentru cele mat bune dic-
{ionare geografice asupra judefelor Constanta, Ialomifa, Tecuciu, Olt, Prahova, Putna, R.-Sarat si Tulcea.
Premiul « Mihail Bals* pentru judeûl Tecuciu, r&mine de asemenea pentru acest nou concurs,
de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicl o lucrare.
In total decl la sfirsitul anulul 1891 sunt 21 judeê cu dicfionare si numal pentru 12 ele lipsesc.
In adunarea generals a societaêl din 14 Martie 1893, obfin premil d. Const. Alexandrescu, pentru
jude{ul Vilcea (500 lei); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru judeûl Suceava (1000 let) si d. I.
Provianu, institutor din Cal&rasl pentru judeful Ialomifa (500 lei).
Un manuscris care s'a prezintat pentru judeful Constanta se respingc ca defectuos. La cele-
1-alte premil nu s'a prezintat nicl o lucrare, premiile se menîn pentru anul urm^tor.
Se lnfiinêazS pentru sesiunea din 1894, cind Societatea public^ urm&toarele concursurl:
Premiul <MajestaîI Sale Regelul>, pentru judeful Putna.

Premiul « Principele Ferdinand*, pentru judeûl Dolj.
Premiul 'Episcopul Ghenadie de Arges*, pentru judeful Olt.
Premiul « Petru Stoicescu », pentru judeûl Prahova.
Premiul -Clubul Regal $i Grig. Tocilescu* (impreunate 1000 lei), pentru judeûl Constanta.
In sesiunea acelelasl adunarl, d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gr£disteanu, deputat,
oferS amindol un premiu de 1000 lei, pentru dicîonarul jude{ulul R.-S&rat.
Ministerul Cultelor si InstrucîuncT Publice, ofera de asemenea TOOO lei, pentru dicîonarul
geografic al judetulul Tulcea.
Premiul « Mihail Bals » se men fine pe anul urm&tor pentru dicfionarul judeûlul Tecuciu.
In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seami de lucr&rile intrate la concurs,
propune :
A se con topi cele dou£ manuscrise prezintate pentru judeûl Dolj si a se acorda premiul de
1000 lei d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil si d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea;
a se acorda premiul « Episcopul de Arges » d-lor C. Alexandrescu si G. Sfinêscu, pentru
judeûl Olt;
a se acorda premiul Mihail Bals de 1000 lei d-lul Th. Ciuntu, pentru judeûl Tecuciu; si
Digitized by Goi
XVI
a se acorda premiul «Ion C. Gradisteanu si Menelas Ghermani» de iooo let, d-lui Gr. G. Danescu,
pentru judeûl R.-Sarat.
Pentru anul 1895, nu ramin de cit numat 4 din 32 judeê la concurs si anume: Prahova, Putna,
Tulcea si Constanta.
Biroul a primit 3 manuscrise pentru judeûl Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta.
Comisiunea examinatoare prin glasul raportoruluT el d. Grig. Tocilescu, propune:
A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judeûl Prahova de d-soara Paulina Bratescu,
d-nit C. Alexandrescu si loan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 let fie-carut concurent;
a se acorda premiul M. S. RegeluT d-luT Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorii dicîonarulul
judeûluT Putna; iar pentru judeûl Tulcea si Constanta, singurele ce mal raminea fara dicîonare, a se
publica un nod concurs.
In sedinâ din 2 Martie 1896, adunarea generalfi asculta raportul comisiuneT asupra unicului
elaborat, un voluminos manuscris asupra judefuluT Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia
d. Gr. G. Danescu, autorul sau.
In acelas timp pentru a termina si cu dicfionarul Constanta singurul judet ce a mat r&mas,
plenul societateT decide ca tot d. Danescu sa fie insarcinat a lucra pana la 1 Ianuarie 1897 dicîonarul
judetuluT Constanta, acordindu-i-se un premiu de 1000 lei pentru aceasta.
In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generala, d. Gr. Danescu se achita constiincios de sar-
cina ce i s'a incredinât, dupa cum se constata din raportul d-lut Tocilescu.
Iata-ne dec! gajta cu dictfonarele geografice ale celor 32 de judefe ale Rominiei.
Opera pornita in 1886 e terminate dupa 12 ant de munca staruitoare si neintrcrupta.
Fie-care jude{ si-a capatat dicîonarul sau; Societatea Geografica insa nu se opreste aci.
4
In sedinâ adunariT generale din /ig Martie 1896, sa numit o comisiune compusa din d-nii
George I. Lahovary, secretarul general al SocietaîT, general C. Bratianu de la Institutul geografic al ar-
mateT si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insarcinarea «sa faca toate lucrarile pregatitoare,
«sa stabileasca norma cum are a se face contopirea diferitelor dictionare parîale, sa fixeze abreviaîle
«intrebuin{ate, sa hotarasca materiile streine, care urmeaza a se elimina din dictionare, in fine, sa ia
ctoate masurile pregatitoare pentru a face posibila inceperea tiparirif mareluT Dicîonar in anul viitor*.
Aceasta comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea el era insa foarte anevoioasa si difi-
culta{ile se ivira chiar de la inceput.
Intr'adevar materialul din care urma a se alcatui si prelucra marele Dicîonar Geografic, era
opera a 30 si ma! bine de autorl, si se intelege ca fie-care din acesti auton avea limba sa, metoda sa,
specialitatea sa, care difereau foarte mult de la unul la altul, cu atit mat mult cu cit din acesti 31 de
auton, nicT jumatate nu erati specialist!, profesorl de geografic, iar ceM'al^T erau amatorl'; ast-fel ca fie-
care dedea o mat mare important uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abundeaza
in detaliT istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele au dat o mare important parîi strate-
gice si militare ; iar altele au reprodus legendele, basmele si cintarile, care sunt legate mat de fie-care
localitate in {ara noastra si asa inainte.
Misiunea deei a comisiunil era foarte gingasa ; ce sa scoî? $i ce sa pastrezT ? CacT toate ati
interesul lor special. Mat ales la noT, unde avem lipsa complecta de scrieri speciale, ca dictionare isto-
rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dicîonar pur si simplu geografic, care s'ar re-
duce atuncT la o nomenclature! de nurae geografice, cum este dicîonarul reposatulut Frunzescu. La noT,
o luerare ca aceasta, care pentru prima oara se prezinta publiculuT sub aceasta forma, trebuie sa aiba
un caracter enciclopedic, daca ne putem exprima ast-fel.
Istoria si geografia nu se puteaii deosebi, una se complecteaza prin cea-1'alta, si ce sunt legen-
dele de cit o istorie populara poetizata de geniul naîunelor ; iar arheologia este istoria scrisa in pieatra,
si la not pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorieT neamu-
lul nostru : de aceea cu mare sfiala am forfeoat partea istoriea si arheologica a dictionarelor judeêlor.
Digitized by Google
XVII
alta dificultate $i prin urmare o lacuna inevitabila in lucrarea de fa$a, este cestiunea impar{irii
administrative a judejelor.
Lucrarea dicîonarelor geografice pe judeê a durat vr'o zece, doi-spre-zece ani, $i in acest inter-
val s'au succedat 4 leg! care aii modificat fie-care intinderea plaîlor ?i plaiurilor fartf. Ast-fel inainte de
1882 erau 164 pla?i ?i plaiuri; la 1882 s'au redus plaîle in mod provizoriu la 1887 s'a adoptat o ;
alta imparfire, ramiind in toata $ara 119 pla?T $i plaiuri; la 1892, o alta lege inmul{e?te plaîle §i pla-
iurile la 227 iar peste 4 ani, la 1896, se revine la imparêala din 1887, adica la 119 pla$i $i plaiuri. In
;
asemenea condiîunt este imposibil a se face o exacta aratare de pla?i, cacl pana la terminarea tiparirif
dictionarului, in anul 1900, este posibila, ba chiar probabila, o noua sub-imparîre a judeêlor in pla$i ?i
plaiuri ; de aceea am adoptat ca norme imparêala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dicfionarul
judeêlor.
Iar fn ceea ce prive^te gruparea satelor $i catunelor in com. rur., schimbarea fiind ?i mat fre-
cuenta, am urmat aceia? regula ca §i pentru pla$i. Asemenea am pastrat denumirile de hectare, fdid ft
pogoane, ast-fel cum le-am gasit in dicîonarele parîale, cacl pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte mult
ucrarea noastra $i prin urmare s'ar fi intirziat cu atit $i tiparirea Dicjionarului general, daca am fi facut
conversiunea falcilor $i pogoanelor in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este mal nemerit a se pas-
tra masurile vechi, cu care sunt inca obicinuite popula{iile rurale ; iar pentru lucrarl $tiin(ifice, lesne se
poate face conversiunea de catre fie-care. Tot pentru aceste motive, am pastrat diferitele provincializme
ce se intilnesc in limba, precum : iaz ?i iezdturd care la Moldova insemneaza hele§teU, lac mic iar iezd- y
turd este ceea ce in Muntenia numim iaz sau canal derivat dintr'o girla ; hirtop, pdlimar, ciardac, pri-
val $i altele, care sunt inêlese astazi de toflf Rominii. In privinâ datelor statistice, ne facem toate re-
zervele, §i este lesne de inêles pentru ce.
Insemnatatea statisticii nu este inca priceputa la noi, cacT alt-fel nu putem inêlege fluctuate
la care este supusa aceasta institute, atit de trebuincioasa.
De aceea vedem ca intr'o zi serviciul se desfiinêaza, $i in alta se reinfiin(eaza ; sau se trece de
la un minister la altul, fara sa fie vre-o raîune plauzibila pentru aceste perpetue mutaîuni $i schimbari,
ast-fel ca, din nenorocire, un serviciu statistic, ast-fel cum este inêles in farile occidentale, mai ca nu
exista la not ;
$i datele statistice, ce bine raude catre vre-un $ef de serviciu sa string, pe apucate y
ma! zelos, nu pot

fi serioase. Noi am
cautat pe cit s'a putut a ne apropia de adevar, dar este foarte
cu greu. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluT stat major difera in proporîunT colosale de
cele culese $i publicate de Ministerul de Interne sau de Agricultura, sub care se afla Direcîa statistica.
In ceea ce prive^te ortografia numelor geografice, am menfinut sistemul fonetic, admis $i de
Academic La ceea ce am finut ma! mult, a fost a avea o ortografie unifortnd, in tot cursul Dicîonarului
$i a nu schimba de la o fasciculi la alta, ortografia numirilor geografice.
Pentru Dobrogea am aplicat bine inêles aceea$i inetoda, de ?i poate une-ori ar fi trebuit sa
scrim alt-fel. Sa speram ca o data cu aparifia Marelu! Dicîonar geografic se va introduce atit in cardie
didactice cit ?i in actele oficiale, o ortografie simpla, rafionala $i uniforma ?i ca nu ne vom mal tntilni
cu Tirgul- Vested cu Cdmpul-Lung, cu Romnicu- Valcif, cu Batus-han, BuêU etc.
Ca nu se vor descoperi in aceasta lucrare erorl, omisiunl ?i chiar date eronate, nu putem lua
asupra noastra dar cititorul sa fie
indulgent ?i sa se gindeasca la toate greutaîle ce o asemenea com-
;
pulsare $i compilare prezinta,

imensul material ce a trebuit sa studiam.
?i la
De alt-fel orl cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopedil streine, buna oara pe
Larousse, la Grande Encyclopedic, Brockhaus sau Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universala a
luT Elysee Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe greêll, cite-odata imposibile de evitat.
Inainte de a incheia aceasta prefaâ, Comisiunea fine a aduce . meritate mulûmirt la to^T aceT
domnT §i doamne, cart ne-au venit in ajutor in lucrarea noastra, trimiîndu-ne notice asupra unor greêlT,
lacune, saQ date eronate din dicîonarele parfiale, cit $i Domnilor Scarlat Cocorescu $i Mih. Canianu, carl
cu mult zel ?i inteligenâ ne-au ajutat la alcatuirea ?i prelucrarea materialulul «MareluT Dicîonar geo-
grafio î fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice.
tmi. V*r*l$ THcfionar Geoftajb, \^
Digitized by Google
XVIll
$i acum dup& aproape un sfert de veac de munc& rodnici, cind in parte s'a reaiizat unul din
idealurile Societê! geografice, nu putem de cit s& inchei&m cu cuvintele statorniculut raportor al co-
misiuneT dieîonarelor geografice
« NicI odata ca astd-zl existen fa politicd a Rominiel, iCa fost mat bine asiguratd ; dar in acelasl
«timp nicl odata nu s'a cerut de la forfele el propril mat mult; de aceea nu este scop maX nobil, ce
*Societatea geograficd poate acum sd urmareased, de cit acela de a ne da bilanful exact al fdriX, de a
« ardta mijloacele sale de tot felul, de a spune patriel noastre eeea-ce este, ca sd poata dinsa infelege
«si uial bine ceea-ce poate.*
Digitized by Google
DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE
CARl AU SERVIT LA ALCATUIEEA
It MARELUI DICTIOJYAR GEOGRAFIC AL ROMllVIEI
1. Arge$ de d. George loan Lahovari. 17. Muscel de d. C. Alessandiwacu.
2. Bac&u de d-na Hortensia Racovi^L 18. Neamû de d. C. D. Ghiorghiu.
3. BotO§ani de d-nil V. C. N&dejde §i I. THU - 19. Olt de d-nil C. Alessandrescu §i G. Sfin-
4. Br&ila de d-nil I. Delescu, B. Demetrescu- (escu.
Oprea §i N. Vilcu. 20. Prahova de d-ra Paulina Br&tescu §i d-nii
5. Buz&u de d. B. Iorgulescu. C. Alessandrescu §i I. Moruzzi.
6. Constanta de d. Gr. G. D&nescu. 21. Putna de d-nii Mihail Canianu §i Aureliu
7. Covurluiii de d. Moise Pacu. Candrea.
8. Dimbovtya de d. Dim. Condurîauu. 22. R.-S&rat de d. Gr. G. Danescu
9. Dolj de d-rele Ana Cumbary §i Maria 23. Roman de d. P. Condrea.
Manoil §i d-nil Mihail Canianu §i Aureliti 24. Romana^l de d. C. Locusteanu.
Candrea. 25. Suceava de d. Serafim Ionescu.
10. Dorohoiu de d. N. Filipescu-Dub&ti. 26. Tecuciu de d. Th. N. Ciuniu.
11. F&lciu de d. C. Chiri^L. 27. Teleorman de d. P. Georgescu.
12. Gorj de d. Col. Vasiliti-N&sturel. 28. Tulcea de d. Gr. G. Dftnescu.
13. Ialomi{a de d. D. Provian. 29. Tutova de d. P. Condrea.
14. Ia§I de d. C. Chiri^. 30. Vasluiu de d. C. Chiri^.
15. Ilfov de d. C. Alessandrescu. 31. Vilcea de d. C. Alessandrescu.
16. Mehedinfl de d. N. D. Spineanu. 32. Vla§ca de d. Antonescu-Remu?
Digitized by Google
Digitized by Google
AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PAR'flALE PE JUDEJE
Alessandrescu C: Ilfov, Muscel, Olt, Prahova Ionescu Serafim D. : Suceava.
§i VUcea. Iorgulescu B.: Buedii

Br&tescu Paulina: Prahova. Lahovari George loan: Arge§.
Candrea Aureliu: Dolj §i Putna. Locusteanu Const. : Romana^t

Canianu Mihail: Dolj $i Putna. Manoil Maria: Dolj.
Chiri{& Constantin : Falciu, Ia§l §i Vasluiii. Moruzzi I.: Prahova.
Ciuntu Th. N.: Tecuciu. N&dejde V. C. : Boto§ani.
Condrea P. : Roman §i Tutova. N&sturel-Vasilitt, Col. : Gorj.
Condur&{ianu Dim.: Dimbovifa. Pacu Moise : Covurluiii.
Cumbary Ana : Dolj. Provianu D.: Ialomtfa.
D&nescu Or. Q. : Constanfa, Rirnnicu-Sarat §i Racovi{& Hortensia : Bacau.

Tulcea. Remu§-Antonescu : Vla§ca.
Delescu Iulian: Braila. Sfintescu G.: Olt.
Demetrescu-Oprea B.: Braila. Spineanu N. D.: Mehedinfi.
Filipescu-Dub&u N.: Dorohoiii. Tû I.: Boto§anl

Qeorgescu P. : Teleorman. Vllcu N. : Braila,
Ghiorghiu C. D.: Neanû.
\
Digitized by Google
Digitized by Google
PREMIILE OFERITE PENTRU DiqiONARELE GEOGRAFICE
Majestatea Sa Regele Carol I Lei 2000

A. S. R. Principele Ferdinand 2000
L P. S. S. Mitropolitul Ghenadie IOOO
General G. Manu 1500
Grigore G. Tocilescu IOOO
Dimitrie A. Sturdza IOOO
Petre Stoicescu IOOO
Ministerul Instrucfiunet publice . IOOO
Clubul Regal IOOO
Mihail Balf IOOO
Grigore Cozadini 500
Societatea tDacia-Rominia* • • • •
500
loan Fdtu 500
Menelas Ghermani 500
loan C. Gradifteanu 500
Solomon Hal/on 500
Stefan Hepites 500
George Ion Lahovari 500
Alexandru N. Lahovari 500
Maior Maref 500
Constantin Poroineanu 500
Total 18,000 lei
M. S. Regele a Sine voit tnca a tip&ri cu spesele Sale, dicfionarele ju~

defelor Buzaii fi Suceava, iar A. S. Principele Moftenitor a platit imprimarea
Dicfionarelor judefelor Bacdii fi Dolj.
Digitized by Google
Digitized by Google
I ZY A R E.
OARt AU FOST CONSULTATE DE AUTORlt DIFERITELOR DICTION ARE DE JUDEfE:
Alessandrescu C. Geografia jud. Muscel. Brezoianu loan, Mdndstirile inch mate.

— Geografia jud. Vilcea. Buletinul Minist. Agrieuli. Comeir. §i Industrie!.
— Geografia jud. Il/ov Buletinul Minist. Instruc(iel Publice.
Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agri- Buletinul Societa(ii Geografice Romine.
ctdturei jud.la ft, 1884. Buletinul Societdfii de medici $i naturalist
— Studiu statistic asupra popula(iei jud. la ft, 1886. Calenderu Dr. N. Raport de inspec\ie } 1888.
Analele Academiei Romine. Calimah-Papadopol. Notion istoricd asupra o-
Antinescu Zaharia, Pharul. rafidul Boto§anl.

Antonescu-Remu$, Podul paste Bundre §i por- — Dundrea in literaturd §i in traditiune, 1880.
tul Constanfa. — Monografia asupra lui §tefan Gheorghifii Voerod.
Apostolescu Dr. Izvoarele minerale sulfurbsc de — Scrisori despre Tecuciu.
la Strunga. Convorbirt literare.
Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Cozla Cantacuzen Elisei, Notice statistice des}ne mo-
(Neam(u). bile din Moldova, («Ruciumul» vol. I *}i IT).
Archiva §tiin(ificd §i liter ar a, din Ia§i. Cantemir Prinûl, Descrierea Moldoveh

Aricescu C. D. Istoria Revolufici de la 1821. Cantemir Dr. Bdile de la Bal(dte§th
— Istoria Gimpulunguluh Carmen Sylva, Pave§tile Pele§uluh
Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominiel, Iasji, 18(57. Cazaban, inginer, Hartu jud. Ia§i.
Ancrescu Al. Teatru de operafiunl austro-romdne. Chiru Constantin, Canalizarea riurilor.
Aurelian P.S. Java noastrd. Cobilcescu Gr. Cursul de Geografieal Romlniei.
Babe§ Q. Din plaiul Pele§.
I. — Diverse chestiuni geologice.
Balcescu Nic. Magazin istoric. CodrescuTh. Uricarul, colecîune de document*.
— Istoria lui Mihaiu-Viteazul. — zBuciumul romdn*.
Bengesco Georges, Alexandre le lion. — Notife statistice asupra mo§iilar din Moldova,
Bianu Dr. Higiena ora§ulul Bucurc§th Cogtlniceanu Mih. Letopise(ile Moldoveh
Bilciurescu C. Mdndstirile §i Bisericile din Ro- Com&neanu, Istoria forii-
minia. Cordea C. V. Conferin(e asupra pescuitulul.
Boldescu. Memoritd §i notife istorice despre §co- Crapelian Ing. Harta jud. Prahova.
lile din Vla§ca> Creangfi. Harta jud. Ia§h
Boleac Cesar, Mdndstirile inchinate. Criv&t N. Geografia jud. Tecuciu.
— Topographie de la Routnanic, 1852. Dianu Floru. Note asupra instalafiuntlor de la
— Studil archeologice asupra Romanafului « Cronica Sldnic.
Vadastrel*. — Salinele romine.
Brezoianu Th. Geografia Romlniei. Dr&ghicescu, Major. De la Or§ova la Marea-Nea-
Brezoianu loan, Vechile instifu(iuni ale Rominiel. grd §i costele Mdrii de la Varna la Cetatea-Albd.
5i0i'J. MartU Dlcfionar Gengr^/lc.

IV
Digitized by Google
XXVI
Draghici Manolache, Istoria Moldovei, 1857. Mlnciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii,
Encyclopfedie (Grande), <^dit. Ladmiranlt. Gala£, 1886.
Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei. Marini V. Bisertafiunea istoriel critice.
Ffitu Anastasie, Descrierea §i intrebuin(area apei Martian, Analele stattetice,\m\\ 1861, 1862 §i 1863.
comune §i apelor minerale din Romlnia. Melchisedec Episc., Cronica Hu$ilor §i a Epis-
Figuier Louis. La tare et les mers, 18G4. copiei.
Ficînescu I. V. Geografia jud. Bacau. — Nolife archeologice asupra mandMirilor din Ro-
Filip, cSp. N. Geografia militara asupra Olteniel. mhiia.
Fotino Dionisie, Istoria Baciel — Papismid starea actuala a
§i bisericei ortodoxe.
Frunzescu Dim. Bictionarul Rominiei. (Dic^. — Noti(e asupra mdndstirilor.
istorice
geografic §i statistic). — Lipovenismul.

Gegd P. A. Calatoria acestui misionar ungur — Cronica Romanuhu a Episcopiei. §i
in Moldova la 1836. Mih&ilescu N. Geografia jud. Ilfov.

Ghica loan. Convorbirl economics, 1880. Mihailescu St. C Statistica lnvd(dmmtulul pu-
Gorjan Colonel, Geografia jud. Ilfov §i Prahova. blic §i primar.
Groz&vescu, Harta jud. Romanafi (topograficfi), Mihalcea I. C. Statistica incajaminfulul rural
1886. din jud. Ilfov.
Gurifa, c&pitan A. Masiiwl Bucegilor. Mumuianu, Geografia jud. Ilfov.
Hasdeu B. P. Istoria criticd a Romhiieh Musceleanu Preotul Gr. Monumente §i inscrip-
— Columna lui Traian. (iuni istorice din Rommia de peste Milcov, Bn-
— Archiva istoricd a Rominiei. cure§ti, 1863.
— Istoria toleran(el religioase in Romhiia. Nicolau Lazar. llsprrpafrj tyjc BXa/Lac, 1879.
— Cuvinte din batrhii. N&dejde V. C. Geografia jud. Boto§ani.
Hue-Fernande, Le petrole.
v
— Harta jud. Boto§ani.
Hurmuzache Eud. Colec$iunc de documente is- Notice sur la Roumanie, pnblicata do comisinnea
torice. romana la expoziîa universale din Paris, la
Ianescu, COl. George M. Geografia militara a
t
1867.
Rominiei. Ob6d6nare, La Roumaine economique.
Ienescu C. Geografia jud. Prahova. Odobescu A I. *Vj§o xivsysO-ixo;.
Ilarian P. Tezaurul de monumente istorice. — Scrieri literare §i §tiin(ifice.
Ionnescu G. I. (Gion), Romhiia In secolul XVII: — Antichitdfile jud. Romanaft, din Analele Acade-
senile geografice. miei, 1886.
— Cdldtoriile lui Carol XII. Pallade G. Statistica invajdmintului primar ur-
Ionescu Ion, (de la Brad), Bescripliajud. Borokoiii ban §i rural.
§i Mehedinfi. Pallade V. Statistica hivd(amintului public.
Ionescu-Cheianu, Geografia jud. Yxlcea Parteni, Harta Rominiei.

Ionescu, capitan N. Geografia Olleniei. Paul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria j acuta
Lahovari George I. Material pentru un die- Moldova de patriarchul Macarie din Antio-
in
(ionar geografic 188G, 1887. hia, descrisa in limba araba.
— Oltid (eonferinâ). Petrescu D. Geografia jud. Muscel.

— Dicfionarul jud. Arge§, 18&7. Petrescu D. I. Buchetul.
— Regatul Rominiei, statistic;! comparative, Bu Poni P. Apa minerald de la Mdndstirea Neamju.
enrestf, 1881. — Analizarea apelor de la Piatra, de ia Tazlau §i
- Hirtii veehl, publicate in « Convorbirl literare de la Oglinzi.

anii 1880—1894. Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud.
— Geneza o§tirei romlne§ti, Bncnrestf, 189;]. Vilcea.
Langeron, Conte de, Memoires. Predescu Dr. St. Apele miner a)c de la Coda.
Larousse P., Bictionnaire Universel. Pumnul Arune, Leptuariu Rornlnesc, (t. I. II.
Laurian A. Treb. Magassin istoric. III. IV).
— Istoria Rommilor, Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau.
Lesviodax, Istoria bisrriceasrd. $aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelor
Licherdopol I. P. Bucure$tii. minerale dm jud. Neam(u.
Digitized by Google
XXVII
S&ghinescu V., institutor, Geografia $i harta Diferite cronici strdine.

jud. Fdlciu. Expunerea situafiufiei jud. Vla$ca, pe 1888.
JJincai, Cronica Romtnilor. Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal mulî
Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane invaâtorL
§i rurale din Regatul Rominid, votat in §e- Geografia (arii, de Genilie, 1838.
diutele de la 8 $i 9 Decembre 1888, Bu- Geografiile D-lor Gorjan, Mihdescu, Nifulescu, Ale-
curesjti. xandrescu §i D-rei Dimbeanu.
Sion G. Istoria politicd §i geograficd u (aril. Hrisoave §i acte de proprietate vazute pe la mopu>ni.
JJoimescu I. N. Istoria Iiominilor din amlndoud Incercdrl critice asujtra tnva(dmtntului, 1887.
Daciile. Indicator al com. urb. §i rur. din regatul Rominiei.
— Istoria Rommd. Ispisoace vechi de pe la proprietary
Soutzo, Prince N. Notions sfatistiqucs sur la Legea pentru organizarea autoritafilor adminis-
Moldavie (Iassy, 1849). trative.
Stef&nescu Gr. Geologia. Monitorul Oficial pe 10 ani in unna.

Sturdza D. A. Explorapum arheologice in Ro~ Recensimintele anilor 1885—1890.
manafl. Recensimintul copiilor in vrasta de sjcoala din jud.
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien Prahova ; lucrare speciala de D. Fr£d£ric
1796. Dame\
Tocilescu Gr. G. Istoria Iiominilor. Tabelele de rcchi?i(u.
— Dacia inainte de Roman). Tabclele indicind distan(ele kilometrice de la o
— Brazda luX Novae, conferiii|aînuta la Societatea comuna la alta hiduntrul fie-cdrui jud. al {(frit.
geografica. Trompeta Carpa(ilor, 1671.

— Raporturi asupra citor-va mdndstin, schituri §i
biserid din jara.

— Revista pentru istorie, archeologie §i filologie.
* Hartf:
— Cursul de istorie §i epigrafie la facultatea de Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnic
litere §i filosofie, (Bucure^tl). al jud. Bacau).
Urechie V. A. Operile lui Miron Costin. Harta generald a Dundrel de la Brdila la Su-
— Istoria Romtnilor. lina, lucrata de comisia Dunareana la 1887.
— Istoria §coalelor. Harta geologicd a (aril, ce se publica aeum. (Foile
— Studiu istorie asupra Romanafydui $i bisericilor relative la Romanaî).
din aeest jude{. Harta instruc(iei publice, publicata de Ministerul
VftcSrescu T. C. Luptele Romtnilor in resbelul de Instrucîe, 1887.
din 1877-7$. Harta Moldovei, lucrata de statul-major.
Varlam Late§, Arh., Schitul Durau §i Muntele Harta Rominiei, de Filipescu-Dubau.
Ceahlau. Hdrfik Statulut-major Austriac.
Xenopol A. D. Istoria Romtnilor, in volume. Harta fdrii-Romine§tl, lucrata de Statul-major ru-
sesc, la 183o\
Diverse :
Harta vamald, lucrata de D. Gr. P. Olanescu,
directorul vamilor din Ministerul de Finance,
Anaforaua din 1794 asupra Intinderei tirgulid §i 1889.
mo§iei Boto§anl, ce se afia In original In arhiva Harta riticola §i filoxericd, lucrata de serv. fi-
primdriei de Boto§ani. loxeric din Ministerul de Domenil, la 1888.

Calendarul pentru Romml, 1853.
Condica Episcopiei Buzdti Informafiuni de la autoritS v i:
Condica mdndstirei Banu $i a altor mandstM.
Corpus inscriptionum latinarum. Arhiva protopopi&l din Mused.
Curierul financiar, 1889. Arhiva Revizoratulul, Dimbovi(a-Muxc(d.
Datele sta[iunilor meteor olog ice Comindare§U §i Budgetul easel comunale al urbei Giurgiu, 188S.
Hlrldu. Budgetul Eforiel Spilalelor civile, pe ultimii ani.
Dic(ionnaire general de biographic et d'histoire, Pa- Budgetele $i expunerea situa$iunei ora§ului Caracal.
ris, 1866. Budgetul veniturilor §i cheltuelilor jud. Vla§ca, 1888.
Digitized by Google
XXVIII
Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumutaîlor instrucîune, la economia rurala a comunelor,
din jijde$ pe 1888. la producîune, la justice, la drumuri, la dis-
Directia regiel tutunurilor: lista pe comune de tance kilometrice dintre comune §i la budgete.
num&rul cultivatorilor §i producîa pe intregul
jude$, pe 1888.
Reviste :
Infortnajiuni diverse de la Prefecture, de la Ca-
sierie, comitetul permanent, revizorat sjcolar,
Albina Bornineasca, (1844).
regiment, tribunal, protopopie, credit agricol,
Asaclii.
prim&rie.
Biserica ortodoxa.
Ministerul cultetor §i instruc(iunei publice : lista de
Buciumul Pietref.
elevi ce ati urmat in fie-care §coal& rurala in
Buciumul romin.
cursul anulul 1888 §i ci|i trebue dup& lege
Contimpuranul.
sft urmeze cu ar&tare de felul §coalei §i sta-
Convorbiri Literare.
rea el.
Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padu-

Curierul romin, pe anil 183(5 — 184&.
Foaia Bominismul.
rilor Statului din fie-care comuna din acest
Foaia §tiinîfica literara.
judet (Vla§ca).
Vestitorul.
Pddurile particulare supuse regimulul silvic.
Zimbrul, (1855).
Ministerul de interne : Indicatorul eel mat noii de
comune, contribuabill §i budgete din toate jude(ele
Regatului Bominiei. Statistice:
Mi§carea populafiunil (aril pe anul 1880.
Osebite cercetdrl locale §i culese prin D-nii inva- Statistica Prefecture! Buzau.
fc&torl Statistica bisericeascft « Biserica ortodoxft Bo-
Protopopia din Vla$ca : lista mi^carii populaîel mina».
pentru fie-care biserica din fie-care comuna, pe Statistica judiciara a Bominiei pe 1885—1888.
anul 1888. Statisticele oficiale agricole de la 1859 1893. —
liegimentul al V-lea de dorobanfi din Giurgiu, lista Statisticele oficiale, publicate de la 1859 1892- —
comunelor cu num&rul soldaîlor din fie-care Statistica populatiunil §i vitelor date de catre
comuna. Comitetele permanente.
Serviciul filoxeric din Ministerid Domeniilor: lista Statistica recrutarii contingentului 1888.
de suprafaâ viilor ce exista in fie-care comuna. Statisticele §coalelor pe diferi^f anl.
Veniturile §i cheltuelile, luate dupa budgetele co- Statistica ^coalelor rurale §i urbane pe 1885 —86.
munelor. Statistica §coalelor §i populajjiunii §colare din can-
celaria revizoratului pe 1890.
Raporturi
Baportul Comisiunii Sf. Sinod 1889.

Tablourl
Baport general asupra pelagrel 1888 (Vla§ca).
Baport general asupra st&rii serv. sanitar 1878. Tablou general al comerciului Bominiei pe 1887.
Raporturi economice ale legaîunilor §i consula- Tablourile economice de la Camera de Coiner^
telor, 1888. din Boto§anI.
Baporturi trimise de autoritaîle districtelor di- Tablou de mobile $i ecaretele domeniale, 1888.
feritelor departamente : relative la populaî- Tabloti de mobile statului pendinte de Ministe-
une, la serviciul sanitar, la armata, la culte §i rul de Domenii.
Digitized by Google
PRESCURTARl
jud jude^ hect hectare

pi plasa sau plaiti pad pftdure
com. sati c coinuna pir piritl
com. rur coinuiia rurala alt altitudine

com. urb comuna urbana bis biserica
cat c&tun sf. sfintul
s sat c. f cale ferata
dr dreapta budg budget
st stinga ven veniturl
E Est chelt cheltuell
V Vest fam familil
N Nord loc locuitori
S Sud sufl. suflete
d. j
de jos contrib contribuabili
d. s de sus Lb lei, banl
d. mj de mijloc v. a. n vezi acest nume
supraf suprafaâ v. a. c vezi acest cuviut
kil kilometri
Digitized by Google
Digitized by Google
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI
A
Aaron- VodS, nta*ndstire,)\id. Ia§T, Abdulah, sat, jud. Constanta, acela al c&tunelor lor Mametcea,
(vezl Aroneanu, s.). pi. Mangalia, c&tunul comunel Abdulah $i Musurat ; se intinde
Osman-Faca ; este a$ezat in par- din satul Mametcea p&n& in $i
Aaron- Vod&, sat, jud. Ia$T, (vezl tea septentrional^ a placet $i S. satuluT Abdulah, trecind prin
Aroneanu, s.). cea meridionals a comunel, la satele Mametcea ?i Abdulah pe
5 kil. spre S.-E. de c&tunul de la E. satulul Osman-Faca §i prin-
Abager, pirin, jud. Tecuciu, iz- re$edin$2, Osman-Faca, pe am- tre dealurile Cuan-Deresi-Bair,
vore^te din ripa cu acela? nume, bele malur! ale vêl Abdulah- Mametcea §i Tekirghiol, trecind
curge prin centrul c. r. Valea- Deresi, inchis $i dominat la V. pe lingi satul Abdulah cu 2
Rea $i se varsS. in partea dreaptt de dealul Osmancea, iar la r&- kil. mat spre r&s£rit. Este t&iat&
a riulul Berheciu, in raionul a- s£rit de dealul Cuan-Deresi-Bair. de drumurile comunale Abdulah-

cestel comune. Are o populafiune de 75 fam. Mametcea, Hasi-Duliik-Abdulah
cu 314 suflete, a c&ror ocupa- ?i Hasi-DiilUk-Musurat; este do-
Abager, ripd, situate in mijlocul {iune este agrieultura $i cre$- minate de virfurile Echitepe $i
p&durel numiti «Codri-Vladnicu- terea vitelor. Iuci-Iuk-Berichi.

lul», proprietatea d-lul Constan-
tinidi, in satul Vladnic, c. r. Abdulah-Dere, vale, in jud. Con- Aburaman-Ahmet-Ciflic, mo-
Valea-Rea, jud. Tecuciu. stanta, pi. Constanta, c. r. Ha- sie sau ferm&. Vezl Ahmet- Ab-
sancea, cat. Mametcea; se des- duraman.
Abagiu, pise, c. r. Valeni, pi. chide din dealul Musurat, mer-
Podgoria, jud. Muscel. ge spre N.-V., pe lingS dealul Abradu, ruinele unel vechl ce-
Cuan-Deresi-Bair, $i pe lingS mo- t£$uT, situate lingi satul Br&te$ti,
Abazoaia,/^«r^, la i kil. E. de vila Suci-Iuk-Berihi ; e t£iat& de pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
s. M&ld&re$ti, pendinte de c. r. calea comunalS. Abdulah-Hagi-

Negule^ti, jud. Tecuciu. diiliik ; se deschide in valea Acairac-Bair, deal, pi. Baba-
Cuan-Dere. dag, jud. Tulcea, pe teritoriul
Abazu, vale, in c. r. B&neasa, c&t. comune! urbane Babadag br&z- ;
$ipotele, jud. Teleorman, incepe Abdu^h-Deresi, vale, in jud. deazS partea de r&s&rit a pl&$el
de la ci^melele c5t. $ipotele, Constanta, pl£$ile Constanta §i ?i cea de miazi-zi a comunel;
unde este gura el, ?i se intinde Mangalia, pe teritoriul comu- are o direcîune de la N.-V. spre
p£n& in dreptul comunelor Bog- nelor rurale Hasancea, Osman- S.-E. ; din el is! ia na^tere pi-
dana $i Pirlita, unde estecoada el. Faca ?i Musurat ?i anume pe riul Gealtai-Dere, afluent al pi-
540i$. Marele ZHcfionar Gtograjlc.
Digitized by Google
ACALEA AC-BALC1C-UBA
riulut Slava; este acoperit in II (103 m.). Suprafaja sa este de tSiat cruris de drumurile comu-
mare parte cu pSdurl carl apar- 60 hect. din carl 2 hect. ocu- nale CadichioT-Hoscadin-Kiragi
\\n comunel Ciamurli-d.-j. pe ;
pate de vatra satulul cu 2 case. si Valali-Acbasi, fiind situat in
la poalele sale apusane trece Are o populajiune de 2 fam. partea sudica a plSsel si cea
soseaua nationals Tulcea-Baba- cu 6 sufl., ocupindu-se cu a- centrals a comunel.
dag- Constanta, pe muchie si gricultura.
merge drumul comunal Baba- PSmintul produce ovSz si se- Acargea-Ceair, ?>#/**, in jud. Con-
dag-Ciamurli-d.-j.; poalele sale cara. Satul este asezat la poalele stanta, o altS numire a vSel Cia-
sunt acoperite de flneê si iz- ripoasesau malurile stincoase ale caldere ;
pleacS sub numele de
lazurT. vSel cu acelas nume; la rSsSrit Dautlar-Biiiiik din dealul Cesme-
de s. e un mic tufaris. Prin s. tree Culac-Bair ; se continuS sub eel
Acalea, sau Acalic, AcaliciU, as- urmStoarele drumurl comunale : de Acargea-Ceair si in fine sub
troVy in DunSre, situat in dreptul unul de la Valali trece prin s. eel de Ciacal-Dere ; sub al 2-lea
comunel Desa, pi. CimpuluT, jud. si merge la Sarighiol, un altul nume brSzdeaza partea sudtcS a
Dolj. Are pSdure in intindere de de la Kiragi la Cadikiu, trece plSsel Medjidia si pe cea rSsSri-
65 hect., proprietatea Statului. pe la rasarit de s., si unul ce teanS a comunel Mamut-Cuius>

merge prin vale catre satul Ki- printre dealurile Acargea-Bair I
Acar-Cula, piriti, pi. Isaccea, ragi, spre satul Sarighiol. si Acargea-Bair II, tSind drumul
pe teritoriul comunel Balabancea comunal Alacapi-Mamut-Cuius.
si pe al cStunulu! Hancearca, jud. Acargea, if ale, in judeûl Con- E dominata de movilele Cazilgic-
Tulcea. El izvoreste din poalele stanta, plasa Mangalia, pe te- Iuk si Acargea-Iuk.
orientale ale dealulu! Amzalii, se ritoriulcomunel rurale Kiragi
indreaptS spre S., avind o di- si anume pe acela al cStunelor Acargea -Iuk, movila, in jud.
recîune de la N.-V. spre S.-E., sale Hoscadin si Acargea. Este Constanta, pi. Medjidia, pe te-
curgind printre dealurile Han- un alt nume dat vSel Kiragi. ritoriul comunel rurale Mamut-
cearca si Amzalii, si brSzdind fine de la satul Hoscadin pSnS Cuius, in partea sudicS a plSsel
partea despre miazS-zi a placet si la satul Acargea, formind un si cea rSsSriteanS a comunel,
cea apusana a comunel; curge unghiu drept, avind direcîa maT pe muchia dealulul Ciacal-Bair
prin pSdurl, esind la luminis nu- intiiu de la E. spre V. si apoT si dintr'insa se desface spre rS-
maT aproape de vSrsarea sa de la S. spre N.; are o lungime sSrit dealul Acargea-Bair, iar
in pirlul Taija, (dupS un curs de 2 1

/* kil. si este situate in spre S. dealul Ciflic-Bair; are
de 4 kil.), la vre-o 800 metri partea sudica a plasel si cea o de 155 m., domi-
inahVime
mal sus de comuna Balabancea; centrals a comunel; trece prin nind vaile Acargea, Ciacal-
malurile sale sunt pu{in inalte, satul Acargea si pe la E. satului dere si un drum comunal Ala-
dar pe alocurea pietroase si Valali, printre dealurile Acargea capi-Mamut-Cuius, ce trece pe
stincoase. si Hoscadin, este taiatS de dru- la poalele sale ; este acoperita cu
mul comunal Sarighiol -Valali, verdea^S. Aceasta movilS tinde
Acargea, sat, jud. Constanta, iar pe ea drept merge drumul sa dispara, fiind-cS locuitoril o
pi. Mangalia, cStunul comunel Hoscadin- Acargea. arS necontenit.

Kiragi ; este asezat in partea me-
ridionals a plSsel si cea centrala Acargea-Bair, deal, in jud. Con- Ac-Balcic-Uba, movila, in jud.
a comunel, la 3 kil. (in linie stanta, pi. Mangalia, pe teri- Constanta, pi. Medjidia, pe te-
dreaptS), sau 6 kil. (pe drum) toriulcomunel rurale Kiragi, si ritoriul comunel rurale Alacapi,
la S. de cStunul de resedinâ anume pe acela al cStunulu! sSu in partea rSsariteana a plasel si
Kiragi. Este situat in fundul Acargea; se desface din poalele cea nordicS a comunel; pe o
vael Acargea (sau Kiragi), in- vestice ale dealulul Sarighiol, se prelungire rSsSriteana a dealulul
chis la apus de dealurile Acargea indreaptS spre V., cu o direc- Docuzol-Bair ; are 59 m., do-
cu virful Acargea I, (107 m.) {ie generals de la E. spre V. minind vaile Hagi-Cabul, Kiostel
si Mezarlic-Bair cu virful Valali si se sfirseste in valea Acargea. si Docuzol, satul Kiostel si dru-
(102 m.), iar la rasSrit dc dea- Are o inatyime maximS de murile comunale Docuzol-Kiostel
lurile Kiragi cu virful Ulala (103 106 metri, pe care o atinge in si Hagi-Cabul-Kiostel ; este de
in.) si Acargea cu virful Acargea virful Sinir-Tepe-CadichioT; este naturS stincoasa, ca si dealul
Digitized by Google
AC-BA$I ACHANGI
pe care este asezata ; e acope- brazdeaza teritoriul sau (in for- Chioi. Basinul sati, cu o supra-
rita cu verdeaja. ma unuf triunghiu neregulat cu fa{a de 50 kil. patr. (sau 5000
un perimetru de 36 kil. si hect.), e cuprins intre dea-
Ac-Ba§i, sat, jud. Constanta, pi. 3549 hect. supraf.), sunt: dealul lurile Eski-Balic, Eni-Ormangic-
Mangalia, catun. comunel Sari- Eski-Balic si Eni-Ormangic-Tepe Tepe, Bostanariile si Fundul-
ghiol, situat in partea meri- la V.; prelungirf ale dealuluT Cili- BurêT la V., Cilicul si Caraman-
dionals, a placet si cea centrala culuT la N., Carcaman-Bair la Bair la E. Afluenîl principall
a comunel, pe ambele malurt E., si Curu-Bair la S. Piriul sunt : pe dr. valea Biuiuc-Car-
ale vailor Mangaliel .si Ac-Basi- Accadin il uda prin mijloc. Tree talic, iar pe st. valea Kioserelic,
Culac, la locul lor de unire, prin S., afluenît sal Kioserelic unita cu valea Culac-Cirlar
800 m. spre E. de catunul de si valea CismeleT in partea nor- malurile lul sunt ripoase in ge-
re$edin{a Sarighiol; este inchis dica, valea Culac-Cizlar la E. neral.
de drumul Ac-Basi la N. si Ha- si valea la V.
Biuiuc-Cartalic
gilar la S. Casele sunt mid, nu Clima e sanatoasa. Pamintul pro- Aceacovski, braf secundar al
tocmal frumoase si curate, ase- duce purine cereale, teritoriul DunareT si in special al braûlui
zate fara ordine pe 5 sau 6 rin- fiind acoperit cu padurl intinse si Chilia, situat in partea rasari-
durf ce poarta numele de ultyT. pa\sunf bogate. LocuitoriT in 90 teana a judeûlul Tulcea si a
Intinderea catunulut e de 399 fam. cu 370 suflete sunt de 3 plaset Sulina; se desface din bra-
hect., din carl 54 hect. sunt ocu- felurT: RominI muljl, GrecT pu- ûl Chilia, ceva mat jos de bi-
pate de vatra si gradinile sa- tinl, Turd si mat puînl; Ro- serica lipoveneasca din oraselul
tuluL miniT sunt venijT din Moldova Vilcov, asezat pe malul sting al
Populatia totala e de 34 fam. si pastreaza datinele {are! lor; braûluT Chilia, (din districtul
cu 174 sufl., ocupindu-se cu cele-1'alte naîi sl-au amestecat Vilcov, in Basarabia), se in-
agricultura si cresterea vitelor. moravurile. Satul are o origina dreapta spre rasarit, avind o
veche, locuit la inceput de Turd, direcîune generala de la S.-V.
Ac-Ba$i, deal, ce face parte din asta-zl RominiT sunt in maiori- spre N.-E., si se deschide in
culmea Hazaplar, din pi. Man- tate, TurciT retragindu-se dupa mare. Are o lungime de 4 kil.;
galia, c. Sarighiol, cat. Ac-Basi, de la

resbclul 1877. DrumurT co- intre dinsul si braûl SerednaT,
jud. Constanta, se desface din munalela: Alibei-Chioi, Meidan- se afla ostrovul Aceacovski. A-
dealul Casimcea, cu o direcîe Chioi, Orta-Chioi si Dautcea. dincimea sa e de vre-o 3 —
de la N.-V. spre S.-E., mergind metri; dar gura e de multe-orl
printre vaile Ac-Basi-Culac si Accadin, piritt, in pi. Isaccea, potmolita cu nisip.
Viilor,dominind prin ]inal{imea jud. Tulcea, pe teritoriele co-
sa de 72 m. vaile de mal sus, munelor Meidan-Chioi, Alibei- Aceacovski, insuld, in Basara-
valea Mangalia, satul Ac-Basi, Chioi (si al catunulul acesteia, bia, districtul Vilcov, situata
drumul Cara-Omer-Mangalia si Accadin, de la care sl-a luat in partea de S.-E. a {aril si
Ac-Basi- Sarighiol -Capucci, dru- si numele). Sub numele de Va- a districtulul Tulcea; e ase-
mul Hazaplar-Mangalia ; c aco- lea-Cismelel, izvoreste din dea- zata in braûl Chilia, si anume
perit cu finete si purine sema- lul Fundul-BurêT, de pe teri- intre braêle Aceacovski si Se-
naturl. toriul comunet Meidan-Chioi se ; rednaT; are o forma lunguiaâ,
tndreapta spre miaza-zi, avind cu o lungime de 3 kilom. si cu
Accadin, sat, in pi. Isaccea, jud. o direcîune generala de la N. o intindere de 250 hect; apar-
Tulcea, catun. comunel Alibei- la S., trece prin padurl, prin fine RusieT; nu este productive,
chioi ; asezat in partea sud-estica satul Accadin, de unde incepe fiind acoperita numat cu nisip;
a plasel, si cea d. mj. a comu- a lua numele de piriul Accadin, ea este formata de aluviunile
nel, la 3 kilom. spre N.-V. de si dupa un curs de 12 kil., se continue ale braûlut Chilia.
satul Alibei-Chioi, resedinâ co- varsa in piriul Taiâ, pe stinga,
muneT, pe ambele malurT ale in fata frumosulul deal Consul, Achangi, vale, in jud. Constanta,
piriulul Accadin. Numele sau linga satul Alibei-Chioi; el braz- pi. Mangalia, pe teritoriul co-
e turcesc; vine de la ac curat = deaza partea sudica a plaset, munel rurale Sarighiol; se des-
si cadin=cadina, decT tradus ar si a comunel Meidan-Chioi si pe face din dealul Hagilar ; in-
fi Cadina curate. Dealurile, carl cea apusana a comunel Alibei- dreptindu-se spre rasarit, trece
Digitized by Googm
ACHEÛLUI AC-PUNAR
in Bulgaria; prin satul Achangi tul culminant al dealului Mun- daciculul dava cu tracicul dama,
din Bulgaria ?i dup£ un drum tele-luI-Hasan, c&cl are o in&l- care se reduce la damas[sskr],
de 8 kil. se deschide in mare, {ime de 201 metri, si doming dam [in veda]=cas&, zend: de-
br&zdind ast-fel partea sud-esticS asupra piriulul Acic-Tepe si a- ma, locuin^, greceste: 86[ioc =
a pl£sel si pe cea sudici a comu- supra orasulul Isaccea. Partea edificiu, 8d>pia = cas&; latinesce:
neT; este larga. mult si acope- sa superioara este stincoas&, domus. Prin sc&derea lul a din
rit£ cu p&sune si fineê. iar coastele si poalele sale sunt dava in e ajungem la deva
acoperite cu padurl de stejari; [3£j3a], care d£$a a dat nastere
Acheûlui (Plrtul-), mic afluent el este punct trigonometric de lul 8ej3a, cu semnificajie in limba
al piriulul Neagra-Brostenilor, observaîe rangul al 3-lea; pe tracici de oraf. De partea
jud. Suceava. la poalele lul curge pir. Acic- I-ia a cuvintulul Acidava nu
Tepe. se poate zice nimic sigur; de
Ache§ului (Virful-), munte, in si se cuget£ la sanscritul accha =
com. Brosteni, jud. Suceava. Acic-Tepe, pirtU, in pi. Isac- urs, si atuncl Acidava arfiegal
cea, judejul Tulcea, pe terito- cu Barenloch=locuin{a ursului
Achim (Valea-lui-), vale, in c. riul comunel urbane Isaccea [Tocil. «Daciaa R.» 241]. Dru- —
Vispesti, c. V&leanca, jud. Buz&u, izvoreste din padurile Taipei, din mul roman ce trecea prin Aci-
incepe din coastele muntelul poalele dealului Cocosulul, curge dava este constatat prin urmele
Istriâsi, se scurge in valea N£- pe ling& dinsul si pe la poa- vizibile ce ne-au r&mas si care
ianca. lele dealului Muntele-luI-Hasan si se continue spre Ponte-Aluti si
Acic-Tepe, se indreapta. spre soa- mal departe in sus p&na in Tran-

Acic-Suat, deal, in pi. Istrulut, re-r&sare, avind o direcîune de la silvania.
pe teritoriul com. Casap-Chioi, V. la E. ; curge mal intiiu prin
jud. Tulcea. El este mal mult p^durl intinse si apol pe cimpie Acigosul, munte, in c. Brosteni,
o prelungire sud-esticS a dealu- si dup& un curs de 10 kil., jud. Suceava.
lui Cara-Burun, incepind des- merge de se varsi in balta Ca-
facerea de la virful Movila-lul- paclia, formind si o micS mjas- Acmonia, cetate daca, menîo-
Jincu ; brSzdeazi Nord-Estul tin& la v^rsarea sa. El primeste nata de Ptolemeu; unit o aseazi
pl&sel si al comunel, se intinde ca afluent, pe dr. Valea-Capa- gresit la Turnu-Severip, cores-
pe lingS balta Zmeica, l&sind clia. Este t&iat de drumu- punde municipiulul si mat tirziu,
spre r&s£rit prelungirea numit& rile comunale Isaccea-M&n&sti- coloniei Drubeta.

Dealul-Cale; poalele sale se ter- rea-Cocos-figanca-TaiJa si de
mini pe nesimîte pe malurile soseaua nationals Tulcea- Isac- Ac-Punar, sat, in pi. M&cin, jud.
piriulul Casap-Chioi, carl sunt ri- cea-M^cin, intre kil. 31 si 32. Tulcea, c&t. comunel Cirjelarl,
poase, si peZmeica
ale b&ljilor situat in partea sud-estidi a pl&sel
si Sinoe are ca in&l$iml un virf
; Acidava, stafiune romana, jud. si in cea nordic& a comunel, pe
de 65 metri, altul de 45, altul Romanapf, la soseaua veche, care ambele malurl ale piriulul Ac-
de 33 metri, altul de 29 metri, mergea de la Romula in susul Punar-Dere, de unde si-a luat
toate puncte trigonometrice de Oltului, p&n& la Sarmisegetuza, numele ce insemneazS « Anting
observable de rangul al 3-lea si de aci la Apulum. curata», $i la poalele dealului

este taiatde un drum comunal ce Tabla lul Peutinger o indica Amzalii. Locuitoril se ocupS cu
pleacS din Casap-Chioi si merge asa: Acidava XXIV milHa pas- agricult. ?i cu cre^terea vitelor.
la niste cisle (pesc&ril) pe mar- suum, departe de Romula la N. Are o populate de 256 loc,
ginea b&l{el Zmeica; este a- Se aseaz& de unif (Goos) cam din carl 186 sunt ortodoxl î
coperit numal cu flneê si izla- in fa{a Slatinel la G&neasa sau la 70 mahometanl. In sat este o
zuri si purine araturl. Gr&diste. D. Grig. Tocilescu insa geamie, nu este inccl biserici
o aseaz5. cu siguran^ la Ienu- romineasc&, nicT ^coalel. In acest
Acic-Tepe, deal, in pi. Isaccea, sesti, unde a constatat ruine c£tun se gasesc 61 37 epe,
cal,
jud. Tulcea, pe teritoriul comu- insemnate de castel roraan si 3 arm&sarl, 142 bol, 141 vaol,
nel urbane Isaccea, situat in c&rSmizI cu inscripîi romane. 2 taurl, 1024 01, 32 berbeci,
partea despre N. a placet si cea Miillenhorf foarte corect a ob- 51 capre, 8 âpi, 19 pore! si
apusan£ a comunel; el este punc- servat identitatea original a 14 scroafe (1894).
Digitized by Google
AC-PUNAR-DERE ADAM
Ac-Punar-Dere, pirin, in pi. udat de piriul Hobana, care se MaiceT-DomnuluI a disparut din
Macin, jud. Tulcea, pe teri- varsa in riul Birlad si de piriul biserica, si numaf maTtirziu s'a
toriul comuneT CJrjelari, si pe Cetafuia care unit cu piriul regasit intr'un copac din gra-
al catunulu! Ac-Punar. El izvo- Becea se varsa in Birzota. C. dina schitulul. PreoîT, inconjurap
reste din poalele occidentale ale Adam este resedinâ subprefec- de multa lume, miscall de o
dealulut Amzalii, se indreapta turel Corod; are 5 bisericl, un asemenea minune, au ridicat
spre S., avind o direcîune de schit de calugariê (vezl manas- sfinta icoana din gradina si au
la N.-E. spre S.-E., trece prin tirea Adam), un ospiciu de alie- reasezat-o in biserica ce se
mijlocul satuluT Ac Punar
- si najl si doua scolT, una de ba- reconstruise. Mulflf credinciosl
dupa un curs de 4 kilom. se eflf si alta de fete. au venit sa se inchine la
varsa in piriul Iaila-Dere infaâ Budgetul acestef c. pe anul sfinta icoana, aducind darurf
dealuluT Dijkadael-Bair si a pi- 1882/83 a fost de4i7ol. 70 b. in banl si scule ; ast-fel s'a
riulul Domus-Culac; malurile putut zidi o biserica mat mare,
sale sunt joase si la varsatura Adam, sat, in jud. Tutova, pi. in apropiere de vechea biseri-
sa formeaza tufarisurl cu salcil. Corod, spre S.-E. de oras pe cu{a, in care s'a asezat icoana.
El numele de la
sl-a luat satul piriul Hobana. Are 1340 loc. Pana la 1836, schitul era de ca-
Ac-Punar, pe care II uda. (din carl 186 stiu carte). — For- lugarl, iar in acel an s'a schim-
meaza o comuna (c. Adam) cu bat in manastire de maicT, cum
Acrel, vezT Col$ul-AcreI, jud. Su- catunele Steicesti si Cauesti. (Vezf este pana astazT. Dupa aceasta
ceava. Adam, c. r.). tradifie urmeaza, ca atit manas-
tirea cit si satul si in urma in-
Acrida, veche cetatem mine, si- Adam, sat, jud. Suceava, pi. $0- treaga c. numirea de
ad luat
tuate aproape de varsarea Jiulul muzuluT, pendinte de c. Preo- Adam, dupa numele ciobanulul
in Dunare, in apropiere de c. testi. (Vezl Adamoaia). calugar, intiiul intemeietor al bi-
Grecesti, pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj. sericel si al schitulul.
Adam, fintind, pe mosia Hili-
Ada-Ghiol, lac, in jud. Constan- seu-Galaî, c. Hiliseu, pi. Cosula, Adam, mosie, in jud. Tutova, pi.
ta, pi. Constanta, pe teritoriul jud. Dorohoiil. Corod, c. Adam, proprietatea

comunel rurale Gargalicu si statulul, arendata in ultimul pe-
anume pe acela al catunulul Rah- Adam, mahala, in comuna Seaca, riod cu 1. 8910 anual.
man ; este situat in partea rasa- pi. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.
riteana a plaseT si cea sud-vestica Adam (Cetatea-lui-), movild
a comuneT, la i
l
\% kil. spre V. Adam, mdndstire de calugariê, mare de piatra. Turcit if zic Bi-
de satul Rahman, intr'o scobi- linga satul cu asemenea numire, serica-lut-Adatn, in jud. Tulcea,
tura pe care o face lacul Tasaul jud. Tutova si de dinsul. Aci
la E. pi. Sulina.
in partea sa nordica. De sigur se lucreaza sieacul. Numara 300
ca acest lac facea mat 'nainte calugariê si surorl. Aid la 15 Adam, padure, in jud. Tutova, pi.
parte din lacul Tasaul si numal Aug. este hramul manastirel, la Corod, c. Adam, in marime de
in urma vre-unuT cutremur s'a care vine multa lume. Pana in peste 136 hect, proprietatea
deslipit Pe la nordul acestuT anul 1885 era un ospiciu de alie- statulul.
lac trece drumul comunal $ah- naflf. Inainte de anul 1836 a fost
man-Tasaul. Este dominat de manastire de calugarl. Origina Adam, piria, (vezl Hiliseu-Curt)
virful Sahman, care e la nord. acestel manastiri este cuprinsa s. c. Hiliseu, pi. Cosula, jud. Do-
in urmatoarea legenda: Pe la rohoiu.
Adam, com. rur. y
jud. Tutova, 1595 un cioban, anume Adam,
pi. Corod, la 29 kil. de Bir- ridicain apropiere de s. o Adam ( Vatra - m&n&stirei - )
lad, se compune din satele bisericuâ de birne, cu patronul mosia Statulul, jud. Tutova,
Adam (1340 1.), Cauesti (250 1.) tutulor sfinîlor, unde se retrase pi. Corod, a aparînut schi-
siRusu (Steicesti) (210L), peste impreuna cu atyl calugarl si tulul cu acest nume, arenda a-
tot: 1800 1., din carl 300 calu- fonda ast-fel schitul ce poarta nu- nuala pentru periodul 1880/85 a
gariê si surorl, 14 ovrel si 67 mele sau. Cu vreme, bisericuâ fost de 4800 1. Pe aceasta mosie
{igam. Teritoriul acestel c. este s'a distrus de Tatar!, iar icoana se afla si o padure de 300 hect
Digitized by Google
I
ADAM ADAM-CLISSI
Adam, schit de maici, jud. Su- rate de la N.-V. catre N.-E., si numentuluT era o scara circulara
ceava, pi. $omuzuluT, fine de o inahVime medie de 150 m.; pe cu 8 trepte. O parte din pietrele
c. r. Preotesti. (VezT Adamoaia). culmea, sau mai bine zis pe par- carT investmintau edificiul ca-
tea sa vestica, merge drumul zusera, din cauze necunoscute,
Adam-Clissi, sat, in jud. Con- comunal Adam-Gissi-Molceova- in jurul monumentulul, si zaceati
stanta, pi. Medjidia, catunul co- Talasman este situat in partea
; acoperite de un strat de pamint,
munel Enigea; situat in partea nord-vestica a plaset si cea su- pe care crescuse o padurice
occidentals a placet si cea sud- dica a comunef. altele erau risipite prin cimitirc,
vestica a comunel, la 3 kil. (in si pre la cismele. Gasirea acestuf

linie dreapta) spre V. de ca- Adam-Clissi. I. Monumentul tri- Monument, precum si a Tropa-
tunul de resedinâ, Enigea. Este umfal a I Imparatulid Traian, euluT o datoram disti nsulut nostru
situat pe ultimele ramificaîunl Accst monument este situat arheolog, d. Grigore Tocilescu,
sud vestice ale dealuluT Adam- la 1 kil. de Tro-
spre N.-E. care dupa o munca neobosita
Clissi -Bair, care il predomina paeum Trajani pe muchia dea- de zece ant a dezgropat o parte
prin inahjimea sa, la 2 kil. spre luluT Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. din gloria stntbunilor [nostri.
S. de monumentul Adam-Clissi. spre N. de satul Adam-Clissi; Monumentala sa lucrare Mo-

Suprafaâ sa este de 505 hect. el a fost desgropat de catre numentul de la Adam-Clissi v,
dintre care 5 hect. sunt ocupate d-nul Grig. Tocilescu in ultimil if va constitui un titlu neperitor
numaT de vatra satuluTcu 57 case. anl. AzT pare ca o movila pentru posteritate.
Populajiunea sa este de 62 inalta de 20 m. Construita din- II. Altarul sau Mausoleul,
fam. cu 266 sufl. ocupindu-se tr'un miez de piatra, al caruf hid Ifat de Traian.
in special cu agricultura si in diametru este 32 m., iar cir- La 200 m. spre E. de mo-
general cu cresterea vitelor. Ma- cumferinâ de 102 m. Monu- numentul triumfal, d. Tocilescu
joritatea locuitorilor sunt Ro- mentul in vechime a avut un a descoperit resturile unel alte
minT. La N.-Vestul satuluT se in- vestmint de blocurl de piatra construcîunt de forma patrata;
tin de o pad., care este for- cioplita si cu frize si metope cele 4 zidurl ale bazel inalte 12
mats din fagt mid, piticT, con- ce representau in sculpturile lor m., o scara cu 6 trepte, buca{f
stituind ast-felmal multun cring. scene din razboiul Romanilor cu de arhitectura, (arhitrava, frisa,
Drumul comunal Cherim-Cuiusu- DaciT. Marginea superioara era soclu si pilastrir), si mat multc
Enigea trece prin mijlocul sa- crcnelata cu 30 pietre, ce aveaii placl cu inscripîuni. Aceste in-
tuluT, iar eel de la Chioseler la sculptate pe ele 30 prizonierT scripîunT ne arata ca imparatul
Arabagi trece puîn pe la V. principf dacT, iar d'asupra, din Traian in acelas an 108/109 a
satuluT. De la Adam-Clissi, mat mijlocul acoperisuluT, se ridica inalât mausoleul in «onoarea si
drept, pleaca inca un drum co- pe o baza sexagonala un trofeu memoria prea vitejilor barbafl,
munal la Talasman. Pe teritoriul urias de 12 m. inalîmc, pe al carl au murit pentru patrie». Se
comunel se afla ruinele unci in- carut pieptar era representat da lista generalulul mort si a
semnate ceta{T romane Civitas Traian calare calcind in picioare soldajilor cart au perit intr'o
Tropaeensium si a doua mo- pre regele Decebal. Coiful si scu- batalie, ce probabil
avusese loc
numente Trofeul si Mausoleul,
: tul trofeulul nu s'au gasit proba- ; nu departe de Adam-Clissi. D.
inalfate de imparatul Traian la bil ca au fost de metal si au Tocilescu crede, ca aceasta ba-
a. 109, d. Chr. disparut. Doua grupe de cite talie s'a dat intre Roman! si DacT
3 statue (4 barba^f, 2 feme!) pre linga valurile kit Traian din
Adam-Clissi, deal, in jud. Con- marT se inalâu la picioarele tro- Dobrogea, si ca ea figureaza pe
stanta, pi. Medjidia, pe terito- feulul. Pe una din fctele scxa- unul din baso-reliefurile Columncf
comunel rurale Enigea si
riul gonuluT era sapata inscripîunea, Traiane : anume acolo undc se
anume pe acela al catunuluT sau pe care cu ajutorul fragmcntelor reprczinta o batalie pe linga 3
Adam-Clissi; trece printre vaile descoperite, d. Tocilescu a com- valun, si imparatul Traian se
Uzum-Culac la V. Curu-Culac si pletat-o, si a constatat ca mo- vede, calare urmat de garda im-
Enigea-Alceag la E., pe sub monumentul a fost ridicat de Tra- perials, Romanit
ca ajuta pre
numentul Adam-Clissi si puîn ian in anul 108 109 si inchinat deja de barbart si
inconjura^T
pe la rasaritul satuluT cu acelasT zeuluT Marte, razbunatorul. De la expusT in pericol. Dupa d. To-
nume, avind o direcîune gene- trotuar pina la platforma mo- cilescu, mormintul avea o inal-
Digitized by Google
ADAM-CL1SSI ADAME^TI
$ime de aproape 32 metri, cu 3 Gissi-Bair, — de unde nas- isl ia renul este ses, intret&iat in par-
etajurl, in forma rugilor (rogi, terea, — trece prin satul Adam- tea despre S.-E. de valea Na-
piroi) y
carl sub numele de Con- Clissi; drumul comunal Adam- novulul si in pkrtea despre V.
secrationes figureazS une-orT pre Clissi-Molceova merge prin mij- de un mic deal acoperit cu p&-
monedele imperiale romane, si locul v£el, iar drumul Urluia- dure. Pe valea Nanovulul, in
al c£ror tip a fost creat de fai- Enigea o taie pe la mijloc. partea despre S., creste trestle
mosul mormint al regelul asiatic si papuri.

Mausolus. Ada-Tarla-Cula, pirin, in pi. Ba- Ocupaîunea locuitorilor este
III. Cetate numitS in vechime : badag, jud. Tulcea pe teritoriul numal agricuitura si cresterea
Municipium Tropaei, de la Con- comunel rurale Babadag, izvo- vitelor.
stants eel Mare incoace: Civi- reste din dealul Iaila-Bair, se in- Num&rul vitelor e de 1735 ca-
tas Tropaeensium, in seeolul al dreapta. spre ras&rit, avind o di- pete, dintre care : mtnzl, arm&-
VI, Tropaios. recfte generala de la S.-V. la N.- sarl, si epe
cal 189; vite cor-
La I kil. de Trofeu si Mau- E ; br&zdeaz& partea ras&ritean£ nute marl 399; vite cornute micT
soleu, se afl& ruinele unet ce- a pl&sef si cea de miazi-noapte a 1016, porcl 123 si m£garl 8.
ta$T romane, intarita cu zidurT comuneT, curgemal intiiu prinpS- Solul destinat culturel cerea-
si turnur! avind 4 p&r$i. S&-
si durl si apol prin ctmpi& intinsS, si lelor este destul de fertil. Cul-
p&turile, incepute acolo dc d. dup£ un curs de 2 kil. printre ture sistematici nu se face de
Tocilescu, inc& din 1890 si con- dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe, c&tre locuitorl, ci numat pe mo-
tinuate for& intrerupcre, au dat merge de se vars& in ezerul sia proprietftêl.
la iveali insemnate edificii, din sau balta Toprac-Chiopru, in par- $oseaua judefeanS Rosiorl-A-
carl menîonim: a) basilica fo- tea de raiazS-zi a luT; la v&rsa- lexandria, o str&bate in tot lun-
rensis, b) basilica traiani, c) ba- rea s'a plantat de locuitoril gul el, de aproape 2 kil. precum
silica bizantinS cu o critcS sub din Babadag I hectar de vit. si diferite drumurl naturale ce
altar, si d) basilica cimiterialis. due la locurile de ariUuri ale
Printre inscripîunT si sculpturl, Ad&me$ti, com. rur., in plasa locuitorilor.
merits a ft citate : un trofeu al Marginea, jud. Teleorman. E Populaîunea este de 792 lo-
luT Constantin (2 m. 75 inalt), situate pe malul drept al riulul cuitorl, din carl: 196 sunt capl
in&tyat d'asupra porîl principale Vedea, pe calea judeêanS Ro- de fam., locuind in 237 case.
si inscripîa de fundajiune a ce- siorl-Alexandria, la distant de Str&inl sunt 61:8 Greet, 19 Bul-
taêl (an. 317), din care se vede 5 kil. de orasul Alexandria, 32 garl 34 UngurT.
si
c£ orasul lul Traian fiind d&- kil. de orasul RosiorT si 46 kil. Din punct de vedere finan-
rimat de barbarl, a fost recon- deTurnu-M&gurele. Limitele sale cial c. are 185 contribuabill,
struit «de la temelit» de e&tre sunt: la N. riul Vedea, incepind din carl 108 pliltesc impozitul
imp&rafii Constantin si Licinius din hotarul c. Nanovu apucS funciar, 157 cSile de comunica-
«spre int&rirea ap&r&riT granite! in susul riulul p&na in hotarul îune, 5 patente si tax& propor-
imperiulul>. Prin s&p&turile sis- comunel Buzescu; la V. c. Bu- îonala. Venitulcomunel este de
tematic conduse de d. Tocilescu, zescu, trecind pe ling& p&du- 2973 leT, din care 1235 zeciml
ese la iveali, nu numal orasul |
rea propriet&tel Mavrodinulut, comunale si restul din accize
Constantinic, dar si ruinele celuT scoborind la S. prin Valea-Ad&- si altele.
j
anterior, si se poate spera, c& mestilor si apucind spre E. iarasT Num&rul locuitorilor impro-
Adam-Clissi vadeveni adev&ratul |
pe hotarul Nanovu, atingind
c. prietarip dupi legea rurala din
Pompeji al Orientulul. si valea Nanovu luT si mergind 1864 este de 96 pe o intindere
|
p&n& in malul riulul Vedea de de 284 hect. In anil din urma

Adam-Clissi, vale, in jud. Con- unde am plecat. s'au mat dat locurl pe mosiile
stanta, pi. Medjidia, pe teri- ;
Suprafaâ sa cste de aproape Statulul din jude{ la ciÎ-va din
toriul comunel rurale Enigea si
|
2600 hect., din care 2284 ara- locuitoril acestel comune.
anume pe acela al catunulul 1 bile, 150 hect. p&dure tuftiris, Comma are o scoaUl mixta,
sau Adam-Clissi, situate in partea j
17 hect. vil, 50 hect. izlaz, 47 frecuentat^ de 37 elevt si 4
sud-vestici a plasel si cea meri- \
hect. finefe, 40 gradini de zar- eleve. Carte35 stiu loc. Are
dional£ a comunel, intinzindu- zavat si restul nisipiste formats o singura biserici, cu un preot,
se dealungul dealulul Adam- |
din rev&rs&rile riulul Vedea. Te- un cintiire{ si un paradise r.
Digitized by Google
ADAMEJfTI ADlNCA
ClrciumT sunt trel. Locuinêle Ad&me$ti, vdlcea, in jud. Te- Ad&§anr$a, padure, pe mosia Mi-
sunt cea maT mare parte bordee. leorman, cunoscuta mat mult sub tocu, c. Mitocu, pi. Prutul-d.-j.,
Traiul locuitorilor este neingrijit. denumirea de valea $ovarestilor jud. Dorohoiu.

Frigurile bintue comuna in top inceputul eT este la S.-E. c.
anil. Mavrodin, de unde ia direc- Adlnc, iaz (helesteu), de peste

Intemeierea acesteT comune {iunea pu{in spre V. si se im- pi. MunteluT, jud. Bacau, 10
dateaza de pe la 1 836 ea nu figu- ; preuna cu Valea-NanovuluT, pe hect. din c. Marginesti.
reaza mal pe nicl una din h&r- teritoriul comuneT Adamesti. Loc. scot multe peste si racl
{ile geografice, de cit sub de- din acest iaz.
numirea de $ovaresti; numirea Ad&moaia, sat, vezT s. Preutesti-

oficiala de Adamesti ce poarta Adamoaei, jud. Suceava. Adtnc (Izvorul-), izvor, in c. r.
astazi, i s'a dat mat in urma; Laposu, jud. Buzau, incepe din
loc. din comuna si de prin prejur Ad&moaia, schit, in c. Preu- pad. Bradeanca si se uneste
ft zic insa tot $ovaresti, pro- testi, jud. Suceava, numit schi- cu izv. Sarat, numit si Girla-
babil de la sovarul ce create tul Preutesti, Brana si Manasti- rece.
abundent in valea Nanovului. oara. Aflator in satul Brana si
Comuna actuals a fost populate pe {annul drept al piriuluT cu Adlnc (Pu{ul-), locuinfd izolata,
pe la 1839 de locuit. adusT in acest nume. Infiinât la 17 16, jud. R.-Sarat, vezi Puûl-Adinc.
sila de pe mobile $ovaresti si de Ieromonahul Mihail, ceva
Icoana, foaste ale Mitropoliel, mat la deal, a fost mutat Adtnc, piriia§, pi. MunteluT, jud.
daruite orasulu! Alexandria la unde se afla acum la 1792 de Bacau, curge pe teritoriul c.
intemeierea lul (vezi istoricul a- Ierosimonahul Kelsie. Are o Magiresti, izvoreste din Iazul-
cestuT oras). Vechiul sat $ova- biserica de lemn cu patronul Adinc si se varsa in piriul Mo-
resti era pe coasta din
situat Adormirea MaiceT DomnuluT. ines ti.
st. a dealulul; era foarte popu- Adaposteste cincT calugart. Se
lat si, prin mutarea locuitorilor fritrefine din cele 40 ftlc! ficute Adtnc, piriia§, plasa Tazlaul-de-
in Valea- VedeT, s'a format o sin- danie din trupul mosieT Fun- sus, jud. Bacau, pe teritoriul
gura comunS cu Adamesti, care doaia, de Constantin si Elena c. Nadisa; se varsa in piriul
era numai un c&tun. Adamescu. Nadisa.

Mosia ce poarta numele de $0-
varesti este proprietatea doam- AdSâni, sat, in c. Avrameni, Adtnc (Ptrtul-), piriii, izvoreste
neT Paulina de Kotzebue, data pi. Baseu,jud. Dorohoiu, 15 kil. din dealul Holm, de pe teritoriul
flindu-T ca dota de c&tre parin- N. de tirgul Saveni, resedinâ s. si c. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j.,
tele sSu, generalul Mavrus. subprefectureT. Are 123 fam. 371 jud. Dorohoiu ; se varsa in riul
Mulîme de magurl o incon- suflete. Asezarile satenilor sunt Prut.
joara: Mag. Chiala, M&g.-Mare, parte bune. Biserica cu patronul
a StuparieTsau Stupinelor, a San- Sf. Hie are 1 preot, 1 cantor, Adinca, com. rm\, in pi. Dealul-
dulul, a RScituluI, a lul Opris, 1 palamar; frumusel zidita si Dimboviâ, jud. Dimboviâ, la
a Pence! sau Fetelor, a CioareT incapatoare, este facuta la 1837, 18 de Ttrgoviste. Aceasta
kil.
si Mag.-Mica. Mat toate sunt de vornicul Iordachi Ciolac. c. este situata mare parte pe
situate in partea de S.-V. si Calitatea pamintuluT este in sub coaste de dealurt si pe
sunt continuarea mSgurilor ce mare parte buna si fertila. vat; iar o mica parte pe linia
incep de la Dun£re (a se ve- Satenif improprietari^T au 2 1 soselel judefene, ce uneste Tir-

dea istoricul judeûluT). Inatyi- hect. de loc, iar proprietarul goviste cu Ploesti. In cuprinsul
mea lor variazS intre 12 — 15 m., mosiei 1891 hect. cimp si 14 acestel comune in diferite direc-
iar periferia lor este de 25 — 30 hect. padure. Iaz este unul nu- tum" sunt: valea CoasteT, valea
metri. mit al CiolaculuT (v. acest nume). UnchiasuluT, valea OanceT, valea
In anul 1 871, aceasta c. a Piriul pe
principal ce trece Sandulul, valea Raduculul, va-
fost alipita de comuna vecina Na- mosie este Volovaûl. Drumurl lea OlaruluT, valea Bisericel, va-
novul, de care a fost desli- principale sint: acel de la A- lea Voinestilor, valea LupuluT si
pita in 1^876, formind amindoua vrameni la Saveni si acel du- Piscu-RaculuT. Prin raionul a-
comune osebite. cator la Dorohoiu. cesteT comune, curge piriul Pis-
Digitized by Google
ADtNCA ADlNCA
covul, peste care sunt trel po- pi. DealuluT, aparjinea Mitro- Adinca, //r., incepe din pad. Nem-
durl: unul la soseaua judefiana poliel din Bucuresti, iar in urma {easca pe prop. Furceni, pi. Nico-
si doua in alta linie comunala. secularizaref averilo r manasti- lesti, jud. Tecuciu, treceprin pad.
Populaîa acestel comune este restt, a devenit proprietatea Movileanca, continua de la N.
de 911 loc. rominT, ale caror Statulul. spre S.-E. prin partea vestica
case sunt asezate pe tret uli$e a satulul Siliste pana aproape
Drumul-Ploestilor, Drumul-Gura- Adinca, padina, in c. Floresti, de s. Condrea, c. Umbrearesti,

OcniJeT si Valea -Voinestilor. pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. unde se varsa in balta satulul.
Locuitoril acestel comune se Aceasta vale mal poarta si nu-
ocupa cu dogaria, fac: putinT, Adinca, padure, in jud. Dimbo- mele de «Valea-Bi{oiuluI», cu o
gale^T, hardae si alte vase de vi{a, care unita cu alta vecina, fintinanumita «Fintina-Bi$oiuluI»
stejar. El se mat ocupa si cu ce {ine de c. Sacueni, cuprinde la 3 kil. in dreptul satulul Po-
agricultura. In comuna se cresc peste 86,750 aril. doleni.
animale cornute; pamintul seu
produce padure, tufaris si po- Adinca, trup din mofia Doagele, Adinca, pir., c. u. Ocnele-Marl,
rumb. In comuna este o bi- jud. Teleorman (vezl c. Dobro- pi. Ocolul, jud. Valcea, se varsa
serica intreînuta de enoriasT, o testi).

in riul Saratu, care uda c. Oc-
scoala intrefinuta de stat, o ju- nele-Mari, pe malul drept.
decatorie comunala si un sef de Adinca, vale (pi. Bistri$a-d.-j.,
Aceasta comuna se Dealul-Nou.
Adinca, vale, pe proprietatea Ca-
garnizona. jud. Bacau), in c.
caleji, a Eforiel Spit, civile din
invecineste spre E. cu com.
Bucuresti, situata in pi. Margi-
Ghirdoveni, pi. Filipesti, jud. Adinca, vale, pe mosia Dobir-
nea, jud. Vlasca.
Prahova, precum si cu com. Hai- ceni, c. Dobirceni, pi. $tefa-
manalele si cu manastirea Mar- nesti, jud. Botosani.

Adinca, valcea, pe mosia Doa-
gined, tot pi. Filipesti si jud.
gele, jud. Teleorman, incepe
Prahova, de carl se desparte Adinca, vale, c. Bajesti, pi. Riu-
dinspre c. Stoborasti, se abate
prin padurl, dealurl si vat si cu rile, jud. Muscel.
pe linga s. Merisani si se plerde
cart se uneste prin soseaua ju-
in valea TecuciuluT. Serveste ca
deîana Tirgoviste-Ploesti ; spre Adinca, vale, c. $uica, pi. Vedea-
hotar natural al mat multor
V. se invecineste cu com. Sa- d.-j., jud. Olt.
mosil.
cueni, de care se desparte prin
cimpie si cu care se uneste Adinca, vale, incepe din hotarul
Adinca, v&lcea, in jud. Teleor-
iarasl prin soseaua judeîana; mosiel Preotesti, c. Oporelul, pi.
man, intre c. Nanovul si mosia
spre N. se invecineste cu c. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge pa- orasulul Alexandria, spre S.-V.,
Gura-Ocni{eI, desparfindu-seprin ralel cu Valceaua-luUonas si se
face parte din valea NanovuluT,
padure si unindu-se prin dru- varsa in valea Oporelul.
insa poarta nume deoseblt si
murl vecinale; iar spre S.
serveste de hotar al mo$iilor
cu c. Bucsiani, desparjindu- Adinca, vale, c. Aricesti, pi. Pod-
Alexandriel si Mavrodin.
se prin cimpie si unindu-se goria, jud. Prahova, la poalele
iarasl prin drum vecinal. C. dealulul Durduci. Adinca, vdlcea, in jud. Teleor-
Adinca are un venit de 2197 man, la S.-E. comuneT Piatra,
lei. Copil cu etatea de scoala, Adinca, pir., se mat numeste si spre c. Viisoara; se plerde in
sunt cam 145, adica 71 bae{T Gornet, izvoreste din poalele valea CalmaûiuluT. Pe dealul ce
si 74 fete. Localul scoaleT este dealululGornet,c.Gornetul-Cuib, poarta acelasl nume sunt situate
nou, de zid si e cu primaria la pi. Podgoria, jud. Prahova si se viile locuitorilor din comunele
un loc. $coala este fondata la varsa in piriul Saraêlul pe Jar- Piatra si Viisoara, de clt-va timp
1838. Ea este mixta si frecu- mul drept, comune!
tot in raionul distruse si inlocuite cu araturl.
entata de 30 pana la 40 elevT Gornetul-Cuib. Se numeste ast-
si eleve. $coala are 1 7 pogoane fel de la adincimea ce a facut Adinca, valcea, in jud. Vlasca,
de pamint. apa in curgerea sa. Se mal nu- ce vine din sus de Bi^coveni-
meste Gornetul, pentru-ca incon- d.-j., se varsa in valea Cleniâ
Adinca, mofie, jud. Dimboviâ, jura dealul cu acelas nume. in Bi^coveni-d.-s.
51042. Marele Dictionar (ieograjic.
Digitized by Google
ADlNCATA 10 ADlNCATA
Adincata, com. rur. f plasa Araa- Suprafafa tentorium! comunal gomirnely cu resedinfa primariel
radia, jud. Dolj, la 20 kil. estede 3809 pog. din care 2516 in Adincata. La 29 kil. de Mi-
spre N. de Craiova si la 9 kil. pog. pamint arabil. hailenf, resedinfa plasilor Ber-
de resedinâ plaseT, c. Melinesti. Mosiile de pe teritoriul com. homete si Cosula si la 32 ki!.
Situata pe dealul Icleanul, pe se numesc Adincata Pome- si de Dorohoiu. Are o populate
malul drept al rrulul Amaradia. testi; ati o intindere de 2516 de 448 fam. si 1952 sufl.; 2
Se margineste la E. si S.-E. cu pog. si dau un venit de 4908 bis., cu 1 preot, 3 cintareflf, 1 pa-
c. Goesti, la V. si S.-V. cu c. let. Mosia Adincata este data in lamar ; 1 scoala cu un invajator
Almajulsi Bradesti, la N. cu c. loturt. Mosia Pometesti aparîne si 62 elevt. Locuitoril posed
Negoesti si la S. cu c. Goesti. mosnenilor din acest catun. 1 174 hect. 40 ar. pamint; pro-
Terenul comunel este acciden- Padurile au o intindere de prietary mosiilor 902 hect. 28
tat de dealul Icleanul, cu o inal- 916 pog. din care: 458 hect. ar. cimp1790 hect. 24 ar.
si
{ime de 100 m. acoperit cu vii tufaris. Alte speê sunt : cer, padure. Budgetul comunei este
si cu semanaturT. Terenul este girniâ, alunl si fagl. de lei 4220 la ven. si de leT
corapus din pamint negru, ar- Afara de pamintul arabil — pe 4196 la chelt. Vite marl cor-
gilos si nisipos. Comuna este care se seamana griu, porumb, nute 618, 01 968, cat 69, porcl
udata de riul Amaradia, ce intra orz, ovaz, cinepa si puîn in, — 257 si stupT 1 10.
pe la E. in c. si curge cu in- se mal gasesc 100 pog. livezl
dreptarea N.-S. Se compune din de prunT, dar cari sint impar- Adincata, com. rur., pi. Cimpu,
5 cat. : Adincata-d.-j., unde e Jite pe la casele oamenilor. jud. Prahova. Este situata linga
resedinja comunel, Pometesti Locuitoril comunel se ocupa riul Prahova, intr'un unghiu ce-1
Popeasa, Salciile si J andara. mult cu agricultura si cu cres- formeaza riul Cricovul-Sarat, var-
In comuna sunt 2 bisericT terea vitelor. Indu stria este pu- sindu-se in Prahova, la 40 kil.
vecht de aproape de anl, 100 Jin desvoltata, prea puînl loc. se departe de capitala judejulul
din care una este facuta de Ca- ocupa cu cresterea gindacilor si la 1 2 kil. departe de a plasel.
tinca Fiscutoaia. Cea parohiala, de matase. Se lucreaza cara- Comuna Adincata la inceput
cu hramul Sf. Nicolae in cat. mida. Un om face 200 400 bu- — a fost situata pe o coasta, mal
Adincata-d.-j., cea-1'alta filiala caflf pe zi si vinde miea cu 20 spre rasaritul comunel. Ma! tir-
in s. Pometesti, iarasl cu hra- pana la 25 let. —O moara de ziu locuitoril s'au mutat linga
mul Sf. Nicolae. Serviciul aces- aburl se afla pe mosia d-lul valea Prahovel, care face stri-
tor bisericT se face de 1 preot Zamfir f ecovicT. caciunT locuinjelor lor. N'are
si de 2 cintarep. In comuna sunt 7 circiuml nicT un cat. alipit. Se mal nu-
In cat. Pometesti se afla o cu boiangeriT. El is! desfac pro- meste de locuitoril vecinl si
scoala mixta ce funcfioneaza de ductele la gara Craiova. Due RasanT. Populafiunea comunel
la anul 1834, avind un singur in- cereale, vite si importa cele ne- e de 1575 loc. (805 barbafr
vaâtor, fund intreînuta de Stat. cesare pentru casa. Transportul 770 feme!), in care intra si 7
Populaîa comunel este de 282 il fac cu caruêle si cu carele fam. de {iganl-ferarl 4 fam.
si
c. de fam. cu 1099 sufl., din pe soseaua judeîana Craiova- de bulgarl, casatori^T cu romince
care 584 barbaÎ 515 feme!.
si Amaradia, lunga de 2 kil. Prin a- locale, ocupindu-se cu comerjul
Dupa felul ocupaîuneT sunt: pusul comunel pe dealul Icleanul si gradinaria.
670 agricultorl, 8 comercianpf, trece un drum vechiti numit Dru Contribuabili sunt 389; case
4 de profes. lib., 85 muncitorl mul Iclean. de locuit 250 si 1 bordeiu.
si 32 servitor!. $tiu carte 82 Venitul budgetar, pe anul In comuna e .0 singura bis.,
barba^T. Dupa legea rurala din l8 93— 94 a fost de 1. 2850.45 deservita de un preot.
1864 sint 192 loc. improprie- Chelt. au fost de 2604.45. Locuitoril se ocupa cu agri-
taritf. Numarul vitelor e de 1687 cultura si cu cresterea vitelor. EI
Case sint 250, facute din zid, capete, din carl 519 vite cor- desfac produsul muncel lor la
paiante, avind fie-care cite o nute, 100001,46 cat si 182 porcT. Ploesti.
mica gradina. Doua case sint In comuna sunt: 142 cat,
vechT, boerestf: una facuta de Adincata, com. rur., jud. Doro- 228 vacT, 9 bivolt, 649 boT, 12
vistierul Badescu, iar cea-l'alta hoiu, pi. Berhometele, formata din capre, 163 1 oT si 245 porcT.
de Manolache Fiscuâ. satele: Adincata si Mitocul-Dra- 216 loc. s'au improprietarit
Digitized by Google
ADlNCATA 11 ADtNCATA
la 864 pe mo§ia Adincata-Ra-

1 Arge$, pendinte de c. r. Bu- ra$tea, Han{e$ti, BurdujenY, Mi-
?anl, cand li s'au dat 1099 hect. ne?ti, (v. a. n.). tocu, Salcea $i Bucovina.
$coala exista in comuna de
la 1872. Localul e proprie- Adlncata, sat, in com. Adin- Adlncata (Matee§ti-), numirea
tate a comuneY. $thl carte 79 cata, pi. Berhometele, jud. Do- data uneT parÎ din cat. Mierea,
barbaÎ $i 6 feme!. In anul 1 893 rohoiucu327fam. sau 1308 sufl. c. Gura-Ni$covuluT, jud. Buzati.
a fost frecuentata de 76 baeflf ?i placuta situate in infundatura
$i 4 fete, din numarul de 150 unul hirtop, (valcea), adumbrit Adlncata, deal, in com. Graj-
copil (80 b. 70 f.), cu virsta de de padurea de pe dealurile ce-1 dana, c. Lunceni, jud. Buzau,
$coala. Cu lntreînerea el Statul inconjura. La 25 kil. de tirgul acoperit de padure ?i livezl.
cheltue§te 1080 let anual. MihailenI ?i la 32 kil. de ora$ul

In total comuna se intinde Dorohoiu. Adlncata, deal, peteritoriulcom.
pe o suprafaâ de 2799 hect. Aêzarile satenilor sunt in Zeicoiii, s. Diaconeî, pi. Ama-
din carl 900 hect. izlaz, iar res- mare parte bune, mat multe radia, jud. Dolj, ce se lasa din
tul, afara de 25 hect., pamint cu livezl, restul cu gradine. dealul Radine?ti, jud. Gorj,
de cultura. Proprietatea mo$ieI este a desparfind piriiele Adincata $i
Stupl de albine sunt vre-o 26 StatuluT; inainte de secularizare Viu, in tot cursul lor.
in toata comuna. era a M-rel Teodoreni, din Bur-

Comerciul se exercita de 4 dujeni, inchinata la Sf. Munte. Adincata, fost metoh al Episc.
circiumarl. O $osealeaga aceasta Biserica cu patronul Sf. Du- Buzau, in c. Gura-Ni^covulul, c.
comuna cu com. Ciorani-d.-j. $i mitru, cu 1 preot, 2 cintare^T, Cirlomane^ti, jud. Buzau.

Ciorani-d.-s. 1 palamar, este de lemn, mica
Se margine^te la E. cu jud. $i vechie, ftcuta de gramada Adlncata, mope, in com. Beli-
Ialomiâ, la N. cu comunele satulul. $coala cu I invafator tori, jud. Teleorman, are in-
Salcia $i Ciorani, la V. cu riul $i 62 elevl, n'are local propriu tindere de 420 hect., proprie-
Cricovul-Sarat ?i la S. cu riul al sau. tate a d-lul Dim. D. Bildirescu.
Prahova, care o desparte de ma! mult
Calitatea pamintulul Pana in anul 1881 forma un
jud. Ilfov. mediocra ca loc de padure. singur trup cu mo$ia Gongul,
In vechime mal tot trupul de la care a fost deslipita prin
Adlncata, cdtun, fine de com. acestet nmsil era acoperit cu cumparare.
Belitori, din pi. Tirgulul, jud. padure mare, in care pe incetul
Teleorman. E
pe valea situat s'au facut curaturl, in urma lo- Adlncata sau Mierea, padure a
ce poarta acela$ nume, la dis- cuinfe ?i apol sat §i locurl de StatuluT pe mo?. Gura-Izvorulul
tant de 28 kil. de Turnu-Ma- agricultura. SateniT improprieta- din c. Cirlomane^ti, c. Gura-
gurele, de 16 kil. de Ro$iorI riJI au 793 hect. 43 ar. pamint Ni^covuluT, jud. Buzau; are 498
$i 4 kil. de com. Belitori. Pe iar proprietatea mo$ieI are 615 hect.
linga marginea lul trece calea hect. 84 ar. cimp §i 1074 hect.
judeêana Turnu-Roîor! $i linia 15 ar. padure, parte batrina, Adincata, piritt, afluent al Bah-
ferata Coste^ti-Magurele ; am- parte tinara. Intre esenfele de luiuluT, in pad. Deleni, c. De-
bele drumurT se impreuna in arborl domina: fagul, mesteaca- leni, pi. Copula, jud. Botoâni.
dreptul garil Troianu, situata nul ?i $tejarul, iar pe piscurf
la o departare de 1 kil. 200 incepe a se ivi bradul. Adlncata, piriU, in c. Zeicoiu,
m. de Tot pe aci trece $i
cat. Pirale principale sunt : Valea- s. Diacone^ti, pi. Amaradia, jud.
vechiul val roman numit Tro- Mare ?i Graniceriul. Dolj, izvore^te din dealul Adin-
ianul, ale carul urme se disting PTeatra calcara $i gresa se ga cata $i se varsa pe dr. riuluT
foarte bine. Este populat nu- se$te, dar se extrage numal Ploscuâ, in faâ satuluT Dia-
tnaf de 10 familiT, care traesc pentru trebuinfele locale. concsti.
in bordee. Aci se afla $i o casa Drumurf principale sunt acel :
confortabila, care serveste de de la Zvora$tea la Burdujeni, Adlncata (Valea-), piriii, incepe

conac al proprietor. 51 acel ce duce la trecatoarea de pe cimpia dintre moîile Do-
de la Ifcanl. robanûl ?i Base^ti, jud. Teleor-
Adlncata, sat> jud. Arge?, pi. Hotarele mo§ieI sunt cu : Zvo- man, apuca pe linga comunele
Digitized by Google
ADlNCATA 12 ADlNCATURA
Ctrligaî ?i Caravaneî, se im- Sf. Nicolae deservita de 1 preot re$te din coastele dealulul Pre-
preuna cu mal multe valcele ?i 2 cintarep. In sat sunt 9 caT, dealu, c. Opariî, pi. Teleajen,
netnsemnate, pe dr. §i pe St., 116 boT, 6 magarl, 155 oT, 73 jud. Prahova, $i se varsa in pi-
trece apoT prin cat. Adincata, capre. riul Saraêlul, tot in raionul co-
intrape c. Belitori, unde se munel Oparifi.
impreuna cu valea GonguluT §i Adlncata-d.-j., mosie, pi. Ama-
se termina in valea UrluiuluT, radia, c. Adincata, jud. Dolj, AdlncS, (Valea-), plria, in pla-
in dreptul comuneT Belitori, unde cu o intindere de 2516 pog. sa Isaccea, judeûl Tulcea, pe
1$T are gura. arabile, $i un venit de 4508 1 1. teritoriul comunelor Teli{a §i
Este proprietatea StatuluT. Parke? ; i§T ia na^tere din dea-

Adincata, vale, in cat. Gura-Ni$- lul Teliâ, nu departe de s. Te-
covulul, c. Mierea, jud. Buzau, Adincata-d.-j., nume ce a purtat li{a, face mat inttiu un arc de
ese din coline ?i se scurge in pana in anul 1873, comuna A- cere, cu de?chizatura spre apus
riul Ni$covul, intre vaile Nisi- dincata, (v. a. n.), jud. Dolj. ?i apol se indreapta spre miaza-
poasa §i Mierea. noapte, avind o direcîune ge-
Adlncata-d.-j., padure, pi. Ama- nerals de la S.-E. spre N.-V.
Adincata, vale, izvore^te de la radia, c. Adincata, jud. Dolj, curge printre dealurile Sarica
E. comunel Va{a, pi. Vedea-d.-s., in intindere de 1 10 x
\% hect., pe la apus §i ComoriT la rasarit;
jud. Olt, §i se varsa in glrla mo?ia Adincata. Felul arborilor brazdeaza partea nordica a pi.
Veti?oara, pe malul st., tot in ce compun aceasta padure sunt 5*1 a com. Teliâ ?i cea apu-
raionul comunet Va{a. alunT, fagl $i girniâ, care pre- sana a comunel Parke.s ; dupa
domina. un curs de 7 kil., facut nu-
Adincata, vale, c. Colte^ti, pi. maf prin padun, merge de se
Olteju-d.-s., jud. Vilcea. Adlncata-d.-j., c. A-
siliste, in varsa in balta Saon, trecind prin
dlncata, pi. Amaradia, jud. Dolj. stuferiûl ce inconjoara* aceasta
Adincata, valcea, brazdeaza te- balta, î pe linga dealul Criglic
ritoriul comunel Ursoaia, pi. Adlncata-Mica, vale, in jud. $i manastirea Saon ;
pe o parte
Mijlocul, jud. Olt, curge catre S., Vla$ca, care incepe din pad. din albia sa merge $oseaua na-
taie dealul Golaûl ?i da in Plap- Camineasca $i se scurge in apa tionals Tulcea-Isaccea, intretaiata
cea, pe partea St., in cat. Sta- Calni?tea pe proprietatea Bila. de drumurile vicinale Nicoliêl-
nislave?ti. Parke$ §i Teli{a-Parke$.
Adtncatei, (Plrlul-),pe moîa A-
Adincata, valcea, uda teritoriul dincata, c. Adincata, pi. Berho- Adlnca, (Valea-), ses y
in c. Luciu,
comunef Balane?ti din pi. Jiul- metele, jud. Dorohoiti, izvore^te jud. Buzau, limitatde un triun-
d.-s., jud. Olt, ?i se varsa in din dealul Mitoc, alt. 470 m., ghiu de movile avind baza m-lele
riul Iminog, tot pe teritoriul a- formeaza un iaz la e$irea din din s. ?i m-la mare, iar virful
celeT comune. satul Adincata, prime^te pe st. consta din 3 m-le: Movilele cu
piriul CiaciliT $i pe dr. piriul cruce. E acoperit cu semanaturl
Adlncata-d.-j., sat, pi. Amaradia, Poiana-Roîe, trece prin pad. de orz ?i mult stuf.
c. Adincata, jud. Dolj, cu 66 Hin{e?ti ?i $e varsa in piriul
fam. de 133 comuna sufl. In Valea-Mare (alt. 300 m.) Adlnc&, (Valea-), ses }
in c. Fin-
sunt 63 case $i 2 bordee. Doua ê?ti, jud. Buzau, acoperit cu fi-
din aceste case sunt vecM boe- Adlncatul, pirifl, pe moîa Palti- neê §i vit mo^nenestf.
una facuta de Vistierul Ba-
re?tT, niûl, c. Paltiniûl, pl.Prutul-d.-j.,
descu $i alta de Manolache Ti- jud. Dorohoiti. Adlnc&, (Valea-), vale, izvore^te
senâ. Copiii din aceasta comuna din raionul c. Valea-Lunga, pi.
urmeaza la §coala din satul Po- Adlnca, (Din-Valea-),//V//7, cur- Prahova, jud. Prahova, ?i se varsa
mete^ti, c. Adincata. In virsta ge prin valea cu acela? nume in Valea-luT-Dan, tot in raionul
de $coalasunt35 copiT(2i baep din c. Dobirceni, pi. $tefane$ti, c. Valea-Lunga.

?i 14 fete). $tiu carte 41 loc. jud. Boto$ani.
(37 barbap ?i 4 feme!). Are o AdlncStura, canal (prival), in in-
biserica parohiala cu hramul Adinc&, (Valea-), piriu, izvo- sula Balta, plasa Ialomifa-Balta,
Digitized by Google
ADtNCATlRA 1fl ADJUD
jud. Ialomtya, se intinde pe te- tusul, in apropriere de confluenâ mul Adormirea. Cu intreîne-
ritoriul comunelor Dudesti si Fe- luT cu rlul Siretul. rea acestora comuna cheltueste
testi. Distanâ luT de capitala jude- pe an 2100 leT. Izraeli{iT aQ si
JuluT e de 44 kil. spre N. eT 2 sinagoge aci.
Adlncatura, loc cu izvoare, pi. MarginileacesteTcomune sunt: Instrucîunea publica se preda

Tazlaul-d.-s., jud. Bacaii, dc pe la N. Adjudul-Vechiu, la S. si in 2 scolT, din care una de baeflf
teritoriul c. Nadisa. V. cu riul Trotusul, care o des- si una de fete. Cursurile lor le
parte de comunele Copacesti si urmeaza 80 copiT din carT: 51
Adlncafeaua, vale, in jud. Olt; Ruginesti, la E. Siretul care o baep, 29 fete, din 289 (139
isT ia nastere din partea de N. desparte de jud. Tecuciu, la S.-E. baefy 150 fete) cu virsta de
a c. Chilia, pi. Vedea-d.-s., si c. Burcioaia. scoala. Cu intreînerea lor co-
se vars& in piriul Ciorica. Inaljimea AdjuduluT este de muna cheltueste 2846 let anual.
118 m. 10 deasupra niveluluT In anul 1884 s'a intemeiat

AdlncI, (Piscul- V&el-), frumoasa M&reT-Negre. in aceasta comuna o societate,
colina acoperita cu padurT si viT Descrierea politico*. — Popu- cu numele «Solidaritatea», al
in partea nordica a c. Plescoiti, laîunea comuneT, dupa recen- caruT scop este fructificarea si
jud. Buzau. samintul din 1890, e de 429 c. capitalizarea economiilor socie-

de fam., cu 217 1 sufl., din carl: tarilor.
Adincul, vezl Piriul-Adinc, jud. 1040 barba^T .si 1 131 feme!. Serviciul medical se face de
Putna. Aceasta populaîune se tmparêa doctorul plaseT stabilit in co-
ast-fel muna. Tot acest medic este in-
Adincul, iaz, in marime de 4V2 Dup& starea civila : 1 197 ne- sarcinat cu cautarea bolnavilor
hect. format de plriul Avrameni, insura^T, din cart: 545 barbap, din spitalul comuneT, care are
pe mosia Sirbi, c. Sirbi, plasa 652 feme!; 796 insurant, din car*: 10 paturf.
Baseul, jud. Dorohoiu, in partea 176 vaduvT, 96 barba^T, 80 fe- Acest spital c intrejinut de
de N. in hotar cu Avrameni. meT si 2 divorÎ (1 barbat si c. si subvenfionat de jud. In
1 femee). anul 1864 s'a deschis si o far-
Adincul, piritt, in jud. Dorohoiu, Dupa naîonalitate : 1385 ro- macie de d-1 M. Vasarhely.
incepe din pad. Goroveiu, trece minT, 10 grecT, 16 bulgarT, 75 Comuna numara 402 contrib.,
prin s. si c. Virful-CimpuluT si ungurT, 3 rusT, 14 germant, 3 adica I la 5.40 de loc. In anul

se vars& in Siret, dupa ce pri- italienT, si 665 diferite nationa- 1886 erau 409 iar contrib., in
meste piriele: Humi si Arinilor. lity. anul 1869 erau numal 332.
Dupa religie : 14 14 ortodoxT, Budgetulpe anul 1893/94 era:
Adincul, prival, in desparîrea co- 109 protestan^T, 614 mozaicT si VeniturT 3409477
muneT Gropeni, jud. Braila, intre 34 armenT. CheltuelT . . . 34049.44
Dunarea-vapoarelor si Dun&rea- Dupa felul ocupaîuneT: 205 Excedent 45-33
vechie; uneste iezerulBabalic cu agricultorT, 98 meseriasT, uoco- Budgetul fond, drumurilor
privalul Lata. mercian{T, 52 profesiunT libere Venituri 7196.56
si 76 servitor!. CheltuelT .... 3 l8 °-—
AdIncului,(FtntIna-),//////W, pe $tiu* carte 710 persoane: 423 In aljT anT, budgetul de veni-
mosia Dimacheni, c. Dimacheni, barbafr 287 feme*. turile si cheltuelile comuneT, era:
pi. Cosula, jud. Dorohoiu. Numarulcaselordelocuit: 481 In 1885/86 la ven. 32380,—
si 2 bordee. si la cheltuelT 33380; in anul
Adjud, (Ajud, Agiud) sau Adju- Miscarea populafiuneT pe anul 1882/83 la veniturT 34716.42 si
dul-Nou sau TIrgul-Adjud, 1892 a fost: 25 casatoriT, 107 la chelt. 32414.72 ; iar in 1 868/69
com. rur. situata in jud. Putna, nasterT 95 morjT. Excedentul
si la ven. 8883.
pi. Racaciuni, la 46° 5' 30" lati- de nasterT a fost dec! de 12, Adjudul-Nou are un biurou
tudine N. si la 24 48' 20" lon- adica 88,75 morula 100 nasterl. de posta si telegraf si o static
gitudine E. Cultul crestin ortodox e re- de drum de fer (vezT Adjud
Descrierea fizicd. — Comuna prezentat prin 2 bisericT: una staîe).
Adjudul-Nou e asezata la limita parohiala, cu hramul Sf. Du- Descrierea economic^. — Agri-
de S. a plaseT, in st. riuluT Tro- mitru, cea-1-alta filiala, cu hra- cultura. —Asezat in lunca Tro-
Digitized by Goo<
ADJUD 14 ADJUDUL-VECHIU
tusuluf, Adjudul are un teritoriu de posta pe timpul existence! lul drept al SiretuluT, la o de-
foarte fertil, din care cauza si Era asezat in
acestuT serviciu. parture de 3 kil. de sub-prefec-
cultivarea pamintulul se face pe drumul ce duce de la Focsani tura plaseT RacaciunT (Adjudul-
scara relativ intinsa. spre Bacau la 21 kil. de posta Nou) si la 47 kil. de capitala
In c. sunt: 234 cat, 179 hot, Beresti. Avea 36 cai de posta, judeûlul.
8 bivolT, 2 magarf, 97 ol, 39 1 capitan, 1 ceaus si 9 surugiT. Se margineste la N. cu c. Be-
capre si 135 porcT. Preûl unuf cai de posta varia, resti, la S. cu Adjudul-Nou, la
Industria. — In c. Adjudul- dupa distanâ, de la 2 4 1. n. — E. cu riul Siret, care '1 desparte
Nou sunt urmatoarele fabricl si de posta, fiind socotit cite 13 b. de judeûl Tecuciu, iar la V. cu
stabilimente industriale mat in- de cai si de kil., plus 50 b. de c. Urechesti.
scmnate: 1 fabrica de fringhit, fie-care posta pentru caruâ. Inatyimea acestet comune d'a-
4 de rachiu de prune si de tes- Notife istorice si arheologice. supra nivelulu! marei estede 135
covina, 4 brutariT, 4 cofetariT, Tirgul-Adjud a fost intemeiat de metri.
10 caramidariT, 3 tabacaril, 3 serdareasa Ilinca Canta, pe rao- Descrierea politico*. — Comuna
dogariT, etc. Mai menîonam prin- sia D-luT Bals, in urma autori- Adjudul-Vechiu se compune din
tre diferi{il industrial : 8 fierarl, zaîunii otyinuta prin hrisovul catunele $iscani si Adjudul-
1 curelar, 20 cismarf, 30 croi- din 15 Februarie 1795, dat de Vechiu. Primaria se afla in a-
torl, etc. Mihail $ufu, Domnul Moldovil. cest din urma catun.
Comerciul se exercita de 141 Locuitoril din Adjudul-Vechiu, Populaîunea comuneT, dupa
persoane, din carT 63 rominf, 63 : ingrozip de desele varsarT ale rccensamintul din 1890, e de
israelii, 9 armenl, 3 german! si Siretulut, parasira incetul cu in- 204 de fam. cu 814 sufl.,din
c.
3 greet. Ca stabilimente comer- cetul acea localitate, stramutin- cart: 412 barba^T si 402 feme!.
ciale mat insemnate numaram : du-se in Adjudul-Nou (v. Adju- Aceasta populate se imparîa
27 circiumT, 2 cafenele, 3 bir- dul-Vechiu). ast-fel
turt, 2 hoteluri, 13 lipscanil, 8 La nordul acestuT tirg se afla Dupa starea civila :
450 nein-
bacanil, 6 bogasierii, 2 chiris- maT multe movile din vremea surafT: 237 barba^T si 213 fe-
tigiT, etc. Comerciul cu cereale razboaiclor luT $tefan-cel-Mare. meT; 320 insurant; 43 vaduvT
este foarte acti v 4 firme se ; 1 (14 barbaflf si 29 femet) si un
ocupa exclusiv cu desfacerea ce- Adjud, stafie de dr. d. f. in jud. divorfat (1 barbat). Sunt toflf ro-
realelor din imprejuriml. Putna, pi. RacaciunT, c. Adjud, mint si crestinT-ortodoxT. Dupa
Se face bilciu anual la 23 A- pe linia Marasesti-Baeau (pusa felul ocupa{iunii, sunt: 230 a-
prilie, 5 August si 26 Octombrie. in circulate la 13 Septembrie gricultorT, 2 meseriasT, 3 comer-
Armata. —
In Adjudul-NoQ e 1872) intre stabile Pufesti (10.9 cian^T, 5 profesiunT libere si 5
resedinâ batalionulul al 2-lea a kil.) Sascut (13.7 kil.) la 94 m.
si servitorT.
rcgimentuluT Putna, No. 10 (de inalîme d'asupra nivelulul martf. $tiQ carte 34 persoane: 32
infanterie), avind in garnizoana, Venitul acestef staîl pe anul barba^T si 2 femeT.
compania 7 -a. 1896 a fost de 162470 L. 99 B. Numarul caselorde locuit 123,
Calde comunica(ii\— Cailc de 1 han, 2 circiuml, 1 moara.
comunicaîc ale AdjuduluT-Nou Adjudul-Nou, parohie, jud. Put- Miscarea populaîunet in anul
sunt : 1 . soseaua na$ionala care compusa din
na, pi. RacaciunT, 1892 a fost: 29 nas-
8 casatorii,
vine din Focsani, trece podul comunele Adjudul-Nou si Bar- tcrT,33 mor^T. Excedentul de
de de peste Trotus si Ina-
fer cioaia. Biserica parohiala, cu hra- mor^l a fost dec! de 4, ceea cc
inteaza spre nordul MoldoveT; mul Sf. Di mi trie, se afla in Ad- revine la 134 mortT la 100 nas-
2. soseaua vecinala lunga de judul-Nou ; iar din cele filiale tei-T.
4160 m., care '1 pune in lega- una in Barcioaia, cu hramul S-{ii Cultul crestin-ortodox e re-
tura la N. cu Adjudul-Vechiu; VoevozT, si alta in Adjudul- prezentat prin 2 biserict: una

3. caile ferate Adjud-T.-Ocna Nou, cu hramul Adormirea. parohiala cu hramul Sf. Nico-
si Bucuresti-Focsani-Pascani. A- lae, in catunul Adjudul-Vechiu;
ceasta din urma linie, traver- Adjudul-Vechiu,^///. rur. in jud. cea-1'alta filiala, in cat. §iscani.
seaza Trotusul pe un pod lung Putna, pi. RacaciunT. Pentru intreînerea bisericet pa-
de 271 m. Descrierea fizica. — Comuna rohiale, comuna prevede in bud-
Adjudul era o sta{ie de cai Adjudul-Vechiu e asezata pe ma- getul el 435 leT anual.
Digitized by Google
ADJUDUL-VECHlC 15 ADJUDUL-VECHIU
$coala nu se afla in comuna. «cum dicti Cives [Cibinienses] ac marul croniceT despre fara
CopiT in virsta de a urma la universi alii mercatores dictorum Moldoveneasca», scrisa in limba
scoala sunt 1 1 1 : 60 baeflf si Sedium [Saxonicalium] ant alter polona in anul 1 566 si publicata
51 fete. evrumquandoqunque cum eorum impreuna cu traducerea romi-
Numarul contrib. e de 171, venalibus seu mercibus terram neasca in Letopiseêle Ko-
lul
adeca 1 la 4,76 loc. In anul dominii nostri [Moldaviensis] galniceanu, vol. Ill, p. 47 —485.
1
1886 erau 132 contrib., iar in subintravernit,extunc «in oppido «Powiat Hadziowski* e forma
1869 erau numal 120. nostro Egyd halma computatis polona in care ne da cronicarul
Budgetul comunel pe anul fi- eorum rebus venalibus de qua- numele districtulul AgTuduluI
nanciar 1893/94 era urmatorul libet marca dent quatuor grossos (Letopis., HI, p. 484).
Veniturt .... 347°-* 3 monetae terrae nostrae protri- Adjudul a continuat sa for-
CheltuelT .... 3430.74 buto.» meze un judej aparte si in se-
Excedent 39-39 . . D. Hasdeu susîne ca numele colul al XVII-lea, judecind dupa
Budg. fondurilor drumurilor: primitiv al acestuT orasel era un document din 163 in care 1
Veniturl .... 242.50 « Mo vilaAgTud-Egydhalma»,

lul un anume Popa Pavel, se zice
CheltuelT .... 242.50 iar Adjud n'ar fi de cit o forma a fi din judeûl Adjudulul (vezi
Vitele aflate pe teritoriul co- romineasca a lul Egyd, «Ae- « Arhiva istorica a Romaniel*,
munel sunt, dupa ultima numa- gidius», un nume greco-latin, torn. I, partea la, p. 106).
ratoare, 168 bot, 207 vacl, 26 care in veacul de mijloc se Moldovel si a
In descrierea
cat, 644 ol, 3 capre si 77 porcl. obiclnuia mult in Ungaria. (Ety- {arel RominestT facuta de cro-
Industria si comerciuL — In- mologicum magnum Romaniae», nicarul Miron Costin in 1684,
dustria AdjuduluT-Vechiu se re- vol. I, p. 513). in versurl polone, cintul al 3-lea,
duce la cea casnica. Comerciul Din asezamintul comercial al se pomeneste de tirgusorul Ad-
de asemenea e prea puîn dez- lut §tefan eel Mare, din 1460, jud ca localitate mat insemnata
voltat. El se exercita in cite-va reese ca Adjudul era pe acea in judeûl Putna. («Arhiva»,
circiume, unde e in acelas timp vreme un punct comercial pen- tomul I, partea I-a, p. 171).
si debit de tutun. Ca pia{a de tru transitul postavurilor din In timpul lu! Cantemir, Ad-
comercifi serva tirgul Adjud. Polonia prin Moldova spre Mun- judul ist pierduse din insem-
C&t de cotnunicafie. Pe — tenia. lata si pasagiul in care natatea lul, judecind dupa des-
linga soseaua vecinala care pune se vorbeste de acest orasel crierea ce o face acest principe
in legatura Adjudul-Vechiu la «... a kto povezetO sukuo in scrisoarea Moldovel.
S. cu cat. $iscani, cele-l-alte «do Basarab dati imet na go- De atunc! tirgusorul a sca-
cal de comunicaîe ale Adju- «lovnom mytfi u Socavfi ot . patat din ce in ce mal mult,
duluI-Vechiu sunt soselele co- «grivnu tri grosi a u Roma- pana la sfirsitul veaculul al
munale care-1 leaga la S. cu Ad- «nova trugu i u Bacovfc i u XVIII-lea, cind o mare parte
judul-Nou (lungimea 4.160 m.), «Azuda i u Putnofu i u Vaslui din locultorl, ingroziÎ probabil
la N. cu com. Beresti, paralel «i u Berlade i u Tekuciotvoza de pagubele ce casunau con-
cu linia ferata, iar la V. cu «k zlati . . . tinuu varsarile Siretulut se stra-
com. Urechesti, traversind so- «. . . . cine va duce postavurl mutara mat spre miaza-zi cu
seaua nationals. «Jn Basarabia, va plati vama in vr'o 3 kil., in localitatea numita
Notife isto rice. — Cea mal ve- «Suceava de grivna treT grosi; de atunci Adjudul-Nou (v. a. n.).
che menîune despre Adjud ne «iar in tirgul RomanuluT, in
intimpinain convenîunea comer- «Bacau, in Adjud, in Putna, in Adjudul-Vechiu, sat, in com.

cialadin 1433 intre Domnul mol- « Vasluiu, in Birlad si in Tecuciu cu acelas nume, jud. Putna, pi.
dovenesc Ilias si SasiT din Tran- «de car 2 galbent . . . (Arhiva Racaciuni. Asezat pe malul drept
silvania. Originalul se afla in ar- «istoric$ a Romaniei*, torn. II, al Siretulut, la 3 kil. spre N.
hivul national din Sibiu (Tab. P- 173.) de com. Adjudul-Nou. Aci e
Sax. No. 67), iar o copie in In a doua jumatate a seco- resedinâ primariel. Are o bi-
«Exercitationesdiplomaticae» de luluT al XVI-lea, Adjudul forma serica parohiala cu hramul Sf.

Eder (Hermannstadt, 1802, mss. un district a parte si era unul Nicolae, cu intreînerea careia
in bibliot. evanghelica din Bra- din cele 24 districte ale Mol com. cheltueste 435 lei anual.
sov 26, b, in 4). lata pasagiul: dovel. Aceasta o stim din «Su- $coala n'are. CopiT in virsta de a
Digitized by Google
ADJUDIJL-VECHIU 1G ADUNAfl-DE-GIORMANE
frecuenta scoala sunt 79(43 baep, Adunat-Ist&u, mo§ie, in c. Mi- 1 176 hect. 50 are cu vie. Pro-
36 fete). Comunicajia in acest zil, jud. Buzau. (VezI Istau). duce vin bun care se vinde la
sat se face prin soselele veci- Bucuresti sub numirea de vin
nale si comunale, care'l pun in Aduna{i, sat, jud. Arges, pi. de Copaceni.
legatura la S. cu satul Siscani Galasesti, pendinte de c. r. Bir- Exista o scoala comunala
si cu com. Adjudul-Nou, la N. logi. (V. acest nume). mixta cu 4 clase si cu un inva-
cu com. Beresti, iar la V. cu {ator; casa este de zid daruita
Urechesti. Adunaji sail Aduna{i-Negra§i, de fostul proprietar al mosiel,
Pentru cele-1-alte date, a se sat, cu 100 loc, jud. Arges, d. Petrovicl-Armis. In 1888 a
vedea com. Adjudul-Vechiu. plasa Galasesti, face parte din urmat la scoala 63 baeÎ, 22
Negrasi. (V. acest nume). fete.
Adjudul-VechiQ, mope a Sta- In aceasta comuna sunt 3 bi-
in jud. Putna, pi. Ra- Adunaî, catun, c. Cazaci, jud. sericl, din care 2 in Adunaî-
tulul
caciunI, com. Adjudul-Vechiu, Dimboviâ. (VezI Cazaci). Copacenl si una in Pirlita. Bi-
fosta proprietatea manastirel serica parohiala este in Adu-

Mera. Ea se margineste de toate Adunaî, catun, c. Pietrosiâjud. na{i cu hramul Adormirea, cu
Dimboviâ. (VezI acest nume). 4 preop si 6 cintareÎ.
parole cu proprietaîle foaste a
d-luT AL Bals, afara despre In 1888 erau vite: 280 bol
partea de rasarit, unde se uneste Adunaî, vechiil catun, pe care-1 si vacl, 50 cal, 720 ol, 1 30
cu Lespezile. A fost arendata formau actualil locuitorl al catu- porcl.
impreuna cu aceasta din urma nulul Gradinari, pi. Sabaru, jud. Depinde aceasta comuna de
mosie, care e asezata dincolo Ilfov, situ at pe malul drept al Reg. 5 de dorobanflf cu rese-
de Siret in jude{ul Tecuciu, pe riulul Arges. (VezI Gradinari). din{a in Giurgiu, de batal. 2,
periodul 1880 — 85 cu 19000 comp. 8 cu resedinâ in Calu-

lei anual ; iarpe periodul 1885 — Adunaî, catun, face parte din gareni. Sunt 8 circiume. Case
c. Bucovul-Adunaî din pi. si de proprietar si de arendas cu
95 cu 16500 lei anual.
jud. Teleormanulul, are 130 loc. patule si magazil indestuiatoare.
Adjudul-Vechiu, parohie, in si 34 contribuabill. Bilciu la 15 August.
jud. Putna, pi. RacaciunI, for-
mata din com. cu acelas nume, A dunaî - Bute§ti, comuna ru- Adunaî-Copaceni, catun, jud.
avind ca singura bis. cea pa- rala, pi. Glavacioc, jud. Vlasca. Vlasca, pendinte de comuna cu
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae, (VezI Butesti-Adunaî). acelas nume, situat pe malul
drept al riulul Arges, departe
in cat. Adjudul-Nou.
Adunaî-Copaceni, com, rurala, de Bucuresti 22 kil., de Giurgiu
Adjudul-Vechiu, pddure a Sta- compusa din catunele Adunaî- 53 kil. (V. c. Adunafi-Copaceni).
RacaciunI, Copaceni, Beresti si Pirlita, si- Este proprietatea d-lul Pe-
tulul, jud. Putna, pi.
tuate pe malul drept al riulul trovicl-Armis. Supraf. totala a
pe teritoriul comunel cu acelas
nume. Are o intindere de 8 Arges in plasa Cilnistea, jud. mosiel este de 1143 hect. 71
Vlasca, departe de Bucuresti are; s'a dat la 122 loc. fost!
hectare.
de 22 kil., de Giurgiu de 42 clacasl 1864 461 hect. 51
in
kil., de resedinâ plasel Ghim- ari, ramine 682 hect. 20 ari.

Adomireasa, deal, la N.-V. c.
Stanesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- paî de 24 kilom. se afla so- Din acestea sunt 60 hect. 42
sea comunala de 2 pana da aril pad., si 158 hect. 22 aril
cea, din care izvoreste valea cu kil.
acelas nume si care se varsa in soseaua naîonala Giurgiu- vil, care produc vin bun.
in riul Cerna. Bucuresti. In acest catun este o scoala

In 1887 a fost populate 2 1 comunala, si o biserica cu
Adomireasa, vale, jud. Vilcea. contribuabill cu 632 fam. sau hramul Adormirea Maicil Dom-
2567 suflete. nului cu 2 preoÎ si 2 dascall.
pe mo- Venitul comunal in 1888 a (V. c. Adunaî-Copaceni).

Adruma, pise de deal,
sia Horodistea, comuna Horo- fost5217 3392 chelt.
1., lei.
distea, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 1888 s'a cultivat de catre

In Adunaî -de - Giormane, com.
279 loc. din c. suprafaja de rur. in pi. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la

rohoiu.
Digitized by Google
ADUNATI-DE-GIORMANE 17 ADUNA-J1-DE-GIORMANE
20 kil. S.-E. de Craiova si la miaza-zi, pentru a ajunge mat Giormane s'a numit ast-fel fiind
23 kilom. departe de resedinâ curind la Bechet, unde se varsa format din locuitor! din catu-
placet, Caciulatesti. in Dunare. 2. de Pirlul-Gioroculut, nele de ma! sus, dar ma! mult
Comuna este situata pe sesul izvoreste din c. Cacaleûl din din Giormane. Catunele ce corn-
din stinga Jiulul si pe primul Romana^t, trece prin c. Giorocul- pun az! comuna sunt aceleas!,
platou ce se lnatya peste sesul Mare si patrunde prin miaza-zi adica: Bratovoesti, care este
acestu! riu, la o departare de 2 in raionul aceste! comune, in- cat.de resedinja, Adunaî-de-
kil. de apa Jiulul; platoul acesta tra in pad. Statulu! Bratovoesti Giormane si Giormanele. Mult
poarta numele comune!. si dupa ce cutreera pad. in toate timp s'a numit Bratovoesti, dupa
Se invecineste la rasarit cu direcîunile, formeaza la hotarul numele catunulu! de resedinja.
c. Giorocul-Mare, la apus cu c. catre Rojistea, balta Ochiul, a- A fost unita cu comuna Gio-
Foisorul, de care se desparte po! intra in c. Rojistea si se in- rocul-Mare, avind resedinâ in
prin riul Jiul, la nord cu co- drepteaza de se varsa in Jiu; Giorocul.

munele Secuiul si Ghindeni, pi. 3. dejieûl, care se aliment, din In fie-care cat. se afla cite
Ocolul si la Sud cu c. Rojistea. batyile Giormane, din deborda- o bis.
Terenul comune! prezinta cite- rile Jiulul si din mict izvoare ce a) Biserica din Bratovoesti
va ondula{iunI, carl plecind din le intilneste in cursul sau, curge serbeaza hramul Sf. Voevoz!
apa JiuluT se ridica spre rasarit, pe la poalele satulul si pe la este zidita la anul 1856 cu aju-
avind ic! si colo forma unul picioarele primulut platou, merge torul Principelu! G. Bibescu si
amfiteatru. Intre aceste ondu- catre miaza-zi pana la marginea cu al locuitorilor satulu!.
laîun! vom cita : Dealul-Bal- padure! Statulul Bratovoesti aci ; b) Biserica din cat. Adunaî-
{ilor, pe care se afla asezat ca- dupa ce formeaza mat multe de-Giormane, cu hramul Sf. Ni-
tunul Adunafi, Dealul-Modru- b&l{! cu stuhurl, trestie, etc. se colae zidita pe la 1840 de C.
zulu!, care formeaza Valea-Mo- indrepteaza spre Jiu. 4. de Piriul- Ghiurba, G. Giormaneanu, D.
druzulu! (loc arat), Dealul-Viilor, Moriior, care une-or! primeste Badosu si al{! locuitor! ;
pe linga
cultivat, Dealul-Elesteulu! plan- prisosul balîlor Giormane, mer- aceasta bis. se afla si cimitirul
tat cu vil. Intre aceste doua ge in c. Rojistea si se varsa aci satulu!, fiind la I kil. depar-
din urma, se afla Valea-Drosu- in balta Strimba. Jiul are vad tare.
lu!, cultivate. in dreptul aceste! comune; pi- c) Biserica din cat. Giorma-
In partea de S. a comunel, raiele au toate podur! pe teri- nele cu hramul Sf. Nicolae, zi-
in central cat. Adunaî-de-Gior- toriul aceste! comune. dita la anul 1753 de C. Poe-
mane, legate intre ele printr'un Istoricul Comunel, — Luind naru, proprietar aci. Toate bi-
piriu lung ca de 200 m., si care fie-care catun in parte, despre sericile sint de zid.
le face sa comunice una cu alta, cat. Bratovoesti se spune ca Do! preop oficiaza la cele
se afla niste half!; ele ati o supraf. acum 150 de an! in urma, tra- tre! bis. succesiv, fiind ajutafl
ca de 200 — 300 pog. Apa lor iau pe acest loc tre! sau patru de tre! dascall. Fie-care bis.
de prisos se lasa in eel din urma famili!, care is! petreceau vfeaâ are cite o proprietate de 1 7 pog.
ses al Jiulul, preumblindu-se aci ma! mult in marea padure a arabile, date dupa legea din
in toate direcîunile, formind mat Statulul numita Bratovoesti; in 1864.
multe baltace, smircurl si piri- aceasta padure atit acest! lo- In com. se afla o scoala, in cat.
iase numite Jie{e, carl in dreptul cuitor! cit si al{i din comunele Bratovoesti, care funcîoneaza
cat. Bratovoesti merg de se varsa vecine se ascundeau in timpurile din anul 1869. Este intreînuta
in Jiu. Toate aceste «Jie{e» sint nepaclnice ; ma! pe urma se sta- de stat de com. si are o pro-
si
pline cu peste, sau acoperite cu bilira cu totul in catun; intre prietate de 17V2 pogoane.
stuh, trestie, zavoaie, papura, etc. acestia se spune ca se afla unul Populaîa comune! pe catune
Din Giormane se scoate
balîle cu numele de Bratu, de unde in anul 1893 a fost:
—
anual 5000 6000 kgr. peste : apo! a derivat numele catunulu!. Adunaî-de-Giormane 787 su-
crap, stiuca, cosace, belbiê, etc. Catunul Giormane, ce se crede flete, Bratovoesti 807 suflete si
Comuna este udata : 1 . pe la a fi ma! inainte de anul

existat Giormanele 596 suflete: in to-
miaza-noapte de Jiu, care dupa 1743, is! trage numele (se pre- tal 2190 suflete.
ce formeaza linia desparîtoare supune) de la o veche familie Aceasta populate locueste in
catre apus, se indrepteaza spre de german!. Cat. Adunaî-de- 52 case si 310 bordee.
5404*. Marele JMcfionar Geogrq/lc.
Digitized by Google
AI >UN A p-l>E-GIORM ANE adunati-sIrueni
r
IS
Dupa legea din 1 864 sunt 22 mate domestice si de unde im- bal^T se scoate anual pana la
impaminteni^T, iar dupa cea din ports unelte de munca, lmbraca- 5000 kg. peste.
1889 sunt 69 insured. minte, precum: stamba, basmale,

Media nasterilor pe eel 3 am postav,asemenea si incalâminte. Aduna{i-de-Giormane, platon,
din urma 70, a morîlor 69. Transportul fl fac cu carele pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj, c. Adu-
Populaîunea este staîonara. pe soseaua naîonala Craiova- na{i-de-Giormane pe care este
Frigurile bintuesc mult co- Bechet, ce strabate comuna pe asezata comuna cu acelas nume.
muna. o tntindere de 8 kil.
Case sunt 52 In toata com.; CirciumT sunt 5, si anume 2 Adunaî-Mo^teni, catun, format
iar bordee 310. in Adunaî - de Giormane, - 2 in numaT din mosteni, alipitde
Suprafaja teritoriuluicomunal Bratovoesti si una in Giormanele. catunul Caldararul, al comuneT
este cam de 14 mil pog. din Comercian^T sint 8. StrimbenT, din pi. si jud. Tele-
care 8048 pog. arabile, 800 pog. Budgetui comuneT pe exer- ormanuluT. Are 391 loc. si 48
finea{a, 1000 islaz, 2000 loc si ch:iul 1893 —94 este de 3239 contribuabilT.
teren sterp, 2000 pog. padure. ven. si de 2900,42 chelt.
Mosia Bratovoesti, cu puûrile, Animale: vite cornute 400, oT Adunaî-Negraî, v. Adunafi,

aparînc StatuluT, Jnainte se nu- 1480, cal 180, porcT 120 si ca- jud. Arges.
mea si Manastiricea, din cauza pre 84.
ca aparînea manastirel Horezul. Adunati-Provitei, (Prahovitel),
Arendata, de la 1893 — 98, cu Adunaî-de Giormane, sat, pi. sat, face parte din c. r. Ocina,
42150 lei anual. Jiul-de-jos, comuna Adunaî-de- plaiul Peles, jud. Prahova. In
Suprafaâ vinduta este de Giormane, judeûl Dolj, cu 787 sat sunt 85 case, 2 circiumT si 2
161 8 hect. 7955 m. p. Supra- suflete, (469 barba^T si 318 fe- morT. Populaîunea este de 424
faâ ramasa este ca la 5433 181. meT). Este situat la 2 kil. spre suflete. Vite in catun sunt: 6
Restul mosiel este al d-luT Cos- nord de Bratovoesti. In comuna caT,96 boT si vacT, 227 oT, 7
tache Dumba si al loc, cu un sunt 10 case construite din capre si 68 porcT.
venit de 71 481 leT. caramida si 90 bo/dee, con-
Statul are padurea Bratovo- struite din pamint batut in- Adunati-Purc&reni, (vezl Pur-
esti de 800 hect., care a apar- gradit cu nuele. CopiiT din a- careni, jud. Muscel).
înut familiel Brincoveanu. Tot ceasta comuna urmeaza la scoala
in Bratovoesti este si acea a mixta din satul Bratovoesti (a- Adunati-Sirbeni, com. rur. t
pi.
d-luT Costache Dumba ce a apar- ceiasT comuna) ce se gaseste la GlavaciocJud.Vlasca, situata pe

{inut socrulu! sau Emanoil ; supr. distant de 2 kil. de satul ambele coaste ale vaTeT Jirno-
este de 75 hect. compusa din Adunaî-de-Giormane si sint vuluT, departe de Bucuresti cu
stejar care predomina, frasin, in numar de 1 1 baep. In virsta 42 kil., de Giurgiu cu 76 kil. si
ulm, alun, jugastru si corn. de scoala sunt 59 copil (38 de resedinâ plaseT, ObedenI, cu
Viile, de 65 hect., se gasesc bae{T si 21 fete). Stiu carte 27 23 kil.
pe mosia locuitorilor Mosneni- barba^T si 2 femeT. In acest sat Aceasta proprietate era a d-luT
Bratovoesteni produc vin rosu.
;
este o bisericade zid, fondata dr. Carazisu; azT este in pose-
Pe mosia StatuluT sunt 3 morT la anul 1840 de Dumitru $tir- sia mostenitorilor luT Spiridon
de apa (pe apa Giorocul). Stine beiu si Dumitru Ghimpa; are Gazoti. Cu un venit anual de
suit pe proprietatea StatuluT si 1 preot si 1 cintaret si ser- 1 0000 let.
a d-luTDumba, carl produc cam beaza hramui Sfinîlor Arhan- Are suprafaâ totala de 1230
la 6000 kgr. brinza. ghelT Mihail si Gavril (8 No- hect. ; s'ati improprietarit 90 loc.
Se gasesc 2 caldarl pentru embrie). In centrul satuluT Adu- la 1864, au luat 326 hect., re-
fabricarea ûiceT din tescovina; naî sunt doua bal{T numite mine 904 hect. Din acestea este
se fabrica si caramida. Se lucreaza Balîle-GiormanuluT, carl comu- pad. 160 hect.
de catre feme! êsaturT de bum- nica intre ele printr'un mic Are o biserica si un preot cu
bac, in, cinepa, borangic, etc. piriti, ce se scurge in Jiu. Su- 2 cintare^T, cu hramui Sf. Ni-
Schimbul il fac cu orasul prafaja fie-careT bal^T este cam colae.
Craiova si cu schela Bechet, de 50 pog. si adincimea va- Este o scoala mixta cu 3 cla-
unde due producte agricole, ani- 4

riaza intre — 5 m. Din aceste se, cu un invaâtor; la aceasta
Digitized by Google
ADUNAJI-TEIULUI 19 AFTIJI
au urmat in 1888, baejl 77, spre Bucsoreni. FormeazS co- Ceair, Cula-Ceair si Chior-Dere;
fete 16. muna cu c&tunul Brigleasa avind are o direcfiune general* de la
In 1 887 s'a cultivat 940 hect. resedinfa in s. Adunafi-Teiulul. S. la N.-V., fiind situat in par-
cu diferite cereale. Num&rul contribuabilor este de tea sud-estic* a pl&sel Silistra-

In 1887 venitul comunal era 1 1 6, cu 508 loc. in 171 case. NouS. si a comunel Bairam-Dede
de lei 2655, chelt. 2388 lei. Ocupaîunea locuitorilor este si in partea apusan* a pl&sel
In acelas an ati fost 133 con- agricultura si cresterea vitelor; Mangalia si a comunel Cara-
trib. cu 465 fam. sau 708 su- el posed& 19 plugurl, 30 care Omer.
flete. cu bol, 5 ciruê si 118 stupl.
Odinioar£ se cultiva mult tu- Are o biseric£ cu un preot si Afiniûl, tnunte, in c. Brosteni,
tun, azl nu se mal cultivi. P&- dol cint£re{I. Budgetul comunel jud. Suceava.
mintul acestel mosil este argilos, este de 1179 1. la ven., si de
s&rac, confine mult£ ap& si ples- 640 1. la chelt. Afiniûlui (Coasta-), numire data
neste la c&ldurl marl; se pro- Vite sunt : 340 vite marl p&rêl de N. a m&n&st. Feêle
duce mult ovftz. cornute, 21 cal, 150 ol si 196 din com. Valea-Muscelulul, jud.
Aceasti comuni depinde de rim&torl. Aceasta. c. se margi- Buz£u; e acoperit* de p&d. si
Reg. 28 de dorobanflf, cu rese- neste: la r£s&rit cu c. Rucsoreni; afine.
din{a in G&esti. la apus cu c. BSlm'i-d.-s. ; la
Prin comuni trece soseaua co- miazi-noapte cu c. Plopi, avind Afiniûlui (Piriul-), mic piria,
munala, care duce la soseaua ju- o supraf. de 100 hect. p&mint. afl. al pir. Chiril din c. Brosteni,
deê.Hncl ce merge pe valea Drim- Locuitoril acestel coraune, parte jud. Suceava.
bovniculul. sunt mosnenl, si parte impro-
Sunt 3 circiuml. prietaritl dup& legea rural* din Afinata, sat, face parte din c.
LocuitoriT sunt puîn munci- 1864. Prin aceasti c. trece so- r. Rus&nesti, pi. Cerna-d.-j., jud.
torl, casele lor sunt ftcute de seaua judeêanS Turnu-Severin- Vilcea. Aci este si resedinfa co-
gard invelite cu cocenl; prea Dumbrava-Dolj, din care se ra- munel. Are o populate de2i2
purine din ele sunt invelite cu mified doucl sosele comunale ce loc. (95 b&rbaÎ si 117 femel).
sindrili. o leag& cu com. vecine Podul- Copil in virst* de scoalS 13
Vite marl sunt: 406 bol si Grosulul si BcLtya{i-d.-s. (8 b&ejl si 5 fete). Este o bis.
vacl, 2570 ol si capre, 800 porcT. de lemn reparat* la anul 1827.
Acest s. s'a numit Adunaî- Adunatul, vezl Niscovul-Adunat, Ctitoril si anul fondirel nu se
Sirbenl dup& numirea mosneni- jud. Buz&u. cunosc.
lor SirbenI de alaturl, c&cl s. Cade in centrul comunel si
acesta a fost o adu n&tur& de Afighinea^tf/înjud. Constanta, este udat de riul Cema si de
sStenl venial aci inainte de 1 802 pl&sile Silistra-Noui si Manga- piriul Afinata.
satul s'a m&rit sub protecjia ve- lia, pe teritoriul comunelor ru-
chiulul proprietar dr. Carazisu, rale Bairam-Dede si Cara-Omer ;
Afinata, deal, c. Rus&nesti, pi.
care, ca doctor al principelul B. se desface din ramurile nord- Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
$tirbel, a putut s& adune pe estice ale dealulul Bair-Iuiuk si
aceast& proprietate sAtenil cir- din cele nord-vestice ale dealu- Afinata, piriii y se varsi in riul
cumvecinl, ce fugeau de pe pro- lulCaraomer indreptindu-sespre Cema, pe teritoriul comunel Ru-

prietAîle alit urate. miazft-noapte mal intiiu cu nu-
; sanesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil-
Bilciti la 2 1 Mai si la 8 Sep- mele de Dere-Chioi, apol Alibi- cea, dup& ce uda satul cu ace-
tembrie. Chioi, apol Caslasi in fine Afi- las nume. El isvoreste din coas-
ghinea, trecind prin satele Alibi- tele comunel.
Adunaî-Teiului, com. r., in par- Chioi, Casla si Bairam-Dede;
tea deN.-V. aplaselDumbrava, mergind printre dealurile Bai- Afrime§ti, catun de mosnenl, in
jud. MehedintI, la distant^ dc ram-Dede, Curu-Bair, Sara-Bair c. Malul din pi. si jud. Teleor-
42 de resedinâ judeJuluT,
kil. si Alibi-Chioi la V. si dealurile man, situat pe valea Cotmeni,
este situat pe culmea Briglesel Mezarlic-Bair, Mezarlic si Alibi- are 150 loc. si 25 contrib.
si v&ile Br&iloiu ce comunic£ cu Chioi la rSs&rit prim este pe par-
;
valea Albulestilor, si homanul tea dr. v&ile Chiogherciu-Punar- Aftiî, lac, pe mosia Statulul Vo-
Digitized by Google
AFUMAfl 20 AFUMAfl
rona, c. Poiana-Lunga, pi. Siret, delor si despre care spun sa- un preot si 2 cintareflf. Biserica
jud. Botosanl. tenii, ca a fost afumat in casa are o proprietate de 1 7 pogoane
unuia din locuitori! satulul. In- arabile, date dupa legea rurala
Afumaî, com. r., pi. Bailesti, jud. nainte de anul 1885, c. Afu- din 1864.
Dolj, la o departare de 45 kil. maî avea ca cat. alipit c. ve- In catunul Afumaî se afla o
spre S.-V. de orasul Craiova, cina Boureni. Azt se compune, scoala mixta construita de co-
si de 1 1 kil. de resedinâ pla- dupa cum se vede de mat sus, muna. Funcfioneaza din vechi
cet, care este Bailesti; situata din doua catune: Amzulesti si timpur!, ?i pe la anul 1863 a
pe sesul Dunarel. Afumaî, care este si catunul de fost asezata pe baze mat temei-
Se invecineste la N. cu comu- resedinâ. nice. Este Jntreînuta de Stat si
nele Intorsura si Silistea-Crucea, In comuna se afla o biserica, comuna ; localul e inbuna stare
la S. cu c. Coveiu si c. Cata- care nu se stie de cine este frecuentata de 56 baeji si 6
nele, la E. cu c. Urzicuâ .si la fondata; dar se cunosc reedifi- fete.
V. cu c. BourenT. catoril sal (de la 1 861 — 1863) Totalul populaîune! din c.
Comuna este cu totul seasa, carl sunt: fosti! proprietarl lo- este de 264 fam. cu 1153 sufl.
prezinta insa cite-va movile si cal! Iancu Teodor Iota, Stan- din care 584 barba{! si 569 fe-
anume : doua la miaza-zi numita cu{a Paianu, Vasile Stanel, fost me!. Dupa starea civila, sint:
una Movila-TurculuT si cea-1'alta arendas si ma! mutyl satenT. In 608 neinsuraÎ (310 barbaÎ si
Movila-Descutyanilor. Tret mo- a doua intrare a bisericeT se 298 feme!), 528 JnsuraÎ si 17
vile la miaza-noapte Movila-Braz- :
gaseste urmatoarea inscripîe vaduv! (10 barbaÎ si 6 feme!).
data, Movila-Molie! si Movila- «ziditu-s'a aceasta sfinta si dum- $tiu carte 69 barba{! si 8 fe-
cu-$tir. O movila la rasarit nu- nezeiasca biserica, unde se praz- me!.

mita Movila-Boilor si una in nueste hramul Sf. cuvios Sava, Dupa felul ocupaîune! sunt:
cat. Amzulesti, numita Movila- SfinteT cuvioase Paraschiva, Sf. 880 agricultor!, 4 meserias!, 9
Bercevilor. loan Botezatorul si Sf. Erarh comercian^! si 3 cu profesiun!
In comuna Afumaî sunt tre! Nicolae, acum din nou pe ho- libere.
bal{I: I. Alaturea de s. Afumaî, tarul d-lul Dinu Teodor Iota — Media anuala a nasterilor este
incepe din restul teritoriuluT a- Amzulesti d. s. —

unde fiind a- de 4.25, iar a morîlor de 3.25.
cestuT sat si se scurge in piriul lergator! si staruitor! din inceput Bolile ce bintue comuna sunt:
Baboaia din c. Urzicuâ; aceasta si pana in sfirsit cu alergatura, frigurile palustre.
balta senumeste Brazdata. II. Sa- cu dare de banl si altele, Pre- Dupa legea rurala din 1864
raceaua in S. pe limita catre c. otul Hie Amzulescu, Iancu I. sunt 135 loc, iar dupa legea din
Catanele, are o supraf. de 10 Iota, Vasile Stanel, arendasul 1879 sunt 7 Jnsuraê! lmproprie-
pog. III. Balta Izvoarele. In ci- Amzulestilor-d.-s., Cocoana Stan- tariflf. In c. se gasesc 175 case
te-s! trele baty! se gasesc pest!, cu{a Paianu, proprietareasa Am- si 79 bordee, din care in Afu-
dar foarte micT. zulestilor-d.-j., Floarea Popos, ma{! 88 case de pamint batut,
:
Istoric. Dupa cum spun ba- etc. (urmeazS numele inca a 36 20 de gard si 5 de zid ; total 113
trini! din comuna, aceasta com. loc. satenl), ajutind si to{! loc. case. In catunul Amzulesti 46
(Amzulesti) si-a luat numele de dintr'aceste doua catune: Am- case de pamint batut, 3 de zid,
la un anume pastor Amza, care, zulesti si Afumaî si al$! pra- 12 de gard si una de paiante.
venind cu turma sa aid, a pus voslavnicT crestin! de prin orase Bordee sint 44 in AfumaÎ si
inceputul satulul, ce s'a numit si sate,unde Jnfrumuseîndu-se 35 in Amzulesti. Numa! 29 case
Amzulesti. MaT tirziu Amzulesti si cu zugraveala, dupa cum se au pe linga ele cite o gradina.
a fost desparîta in doua de vede, — cu bine cuvintarea prea Suprafaâ teritoriulu! comunal
catre proprietaril local!, dind Sf.-sale, D. D. Calinic, episcopul este de 6993 pogoane, din car!
satelor noua formate numele de RimniculuT-Noului-Severin. — In Pamint arabii 6257 pogoane;
Amzulesti-d.-s., si Amzulesti-d.-j. zilele prea inalâtulu! nostru Fineê 293 pogoane;
Mai tirziu primul sat a luat Domn Alexandru loan Cuza, Islaz 140 pogoane;
numele de Afumaî. Numele a- intiiul Domnitor al Principate- Lac si teren sterp 55 pogoane;
cesta de Afumaî se crede, ca lor-Unite Valachia si Moldova Padure 171 pogoane.
vine de la un zapciu ce venise la leatul 1863, Octombrie i6.» Mosiile de pe teritoriul co-
sa inscrie pe loc. la darea liu- In serviciul biserice! se afla munal se numesc: I. Afumaî,
Digitized by Google
AFUMAJI 21 AFUMAfl
2) Amzulesti, si aparîn d-lor pro- due pe soseaua comunala veci- gurT: 239 cu boT si 17 cu caT.
prietarT Constantin C. Paianu, nala Afumaî-Boureni-Maglavit LocuitoriT aii 347 care si ca-
Traian Djuvara, Theodor B. Da- sad pe calea jud. Craiova-Ca- nine 308 cu boT si 39 cu caT.
:
videscu, Pache F. Iota, precum lafat. La Craiova se due pe Viea se cultiva pe o suprafa{a
si d-neT Lucia Demetriades. In drumul vecinal-comunal Afu- de 50 aril.
trecut aparjincau d-lor C. Paianu maî-Intorsura-Rado van Comerciul se face de 10 cir-
si Theodor Iota. Suprafaâ lor Comuna mat este strabatuta ciumarl si 1 hangiu.
este de 2581 pogoane; ven. de de calea ferata Craiova-Calafat, Are o scoala mixta cu care
96000 let. la o mica departare de cat. de Statul si comuna cheltuesc a-
Se seamana pe ele gnu, po- resedinâ. nual 2734 lei, Jmpreuna cu mi-
rumb, orz si meiu. O braniste de Afara de mat sus numite
caile cile alocajiunl ale comuneT pen-
85 hect. 70 ari se afla pe mosia c. mat este strabatuta de calea tru intreînerea eT. ObicTnuit se
d-lor Constantin C. Paianu, Tra- veciiJala comunala Urzicuâ-Afu frecuenta de 23 bae^T si9 fete.
ian Djuvara si a doamneT Lucia maî-BourenT ce trece de-alungul Numarul vitelor e de 1258
Demetriades, in cat. Amzulesti. si prin centrul c&tunuluT de re- vite marl: 181 caT si epe, 5 ar-
Aceasta braniste este lmparîta sedinâ Afuma^t ; aceasta cale masarT, 580 boT, 91 vacl, 47 vi-
intre proprietariT sus numi^T si are o lungime de 4 kil. {eT, 9 taurT, 71 bivolT si 274 bi-
ctyf-va locuitorl din Amzulesti. Venitul comuneT pe 1893 — 94 voliê si de 4428 vite mid: 123
Lemnele ce compun padurea a fost de let 4294.50, iar chel- capre, 4163 oT, 142 rimatorT.
sunt: Gorunul, salba-moale, etc. tuelile de let 3968.47. Are un helesteu si 3 masinT
de 3872 hect. aparfin
Viile Vite cornute sunt 200, ot de treerat cu aburl.
locuitorilor satenl si produc vin 180, pore! 14. Dintre locuitorT 243 sint im-
de calitate mijlocie. proprietari^T si 164 neimproprie-
In comuna Afumafi se gasesc Afumaî, com. rur. pi. Dimboviâ,
y
tari^T. In comuna sunt 49 streinT
10 industriasT si anume: in Afu- jud. Ilfov, situata laN.-E. de Bu- de ambe-sexe.
ma{i : un cojocar si cincT fierarT curesti, pe malul st. al vaieT Pa- Aceasta comuna este in le-
Jiganl ; in Amzulesti : 1 cojocar, saruica, distanâ de 16 kil. de gatura cu Colintina si Dascalul-

1 cizmar si 2 ferarT. Bucuresti, linga pad. Gradistea. Creaâ prin sosele vicinale.
In catunul Afumaî sunt 4 Se compune din satele : Afu- Despre infiinjarea acestel co-
circiumT, iar in cat. Amzulesti maî si Boltasi, cu o populate mune gasim din spusa celor ba-
2. Comercian^T in toata comuna de 1667 loc. cart traesc in 322 trinl urmatoarele
sunt 14, din care 6 circiumarl, case. comuneT
In partea de N.-E. a
iar restul comercian^T de grine. Suprafaâ totala a comuneT e Afumaî era satul Nona, pe pro-
LocuitoriT isl desfac productele de 4157 hect. arabile. Proprie- prietatea boeruluT Nona, Hnga
la schelele Calafat si Bistre^, si tariT, frafiT M. si N. Dumba, au valceaua Nona, numita azT va-
rare-orl la Craiova. 3075 hect. arab., si loc. 1082 lea Strahova. AlaturT era satul
In schimbul grinelor se im- hect. arab. Sacsori, numit si Frumusica, pe
ports din Craiova scindurT pen- ProprietariT cultiva 2400 hect. proprietatea unel cocoane, nu-
tru ingraditul cun;ilor, mare can- arab. (1 50 rezervate pentru islaz, mita Frumusica.
titate de unelte agricole, caruê, 525 hect. arab. pad.). LocuitoriT BoeruluT Nona, proprietarpe
imbracaminte, lemnarie si fierarie cultiva tot terenul fara sa re- atuncT a uneT buc^T de mosie,
pentru construcîa caselor, bor- zerve locurT de islaz. pe care era satul Nona, fiind
deelor, magaziilor. LocuitoriT se Comuna numara 301 contrib. silit de Ipsilante, (care avea si
due 4 bilciurl anuale din

la cele si are un" budg. de 6681 lei la el aci maT multe trupurTde mo-
Bailesti, unde cumpara vite pen- ven. si 6126 la chelt. In anul sie) a-T vinde mosioara ce o a-
tru plugarie, precum si cele pen- 1885 erau 274 contrib. vea, pe un pre^ de nimic, boe-
tru industria casnica. La Bistre^ Dintre loc. 358 sunt plugarl. ruluT Nona i-ar fi scapat din
se due pe drumul comunal ve- Ocupaîa lor de capetenie e a- gura vorbele «mal bine as da-o
:
cinal Afumaî-Bistref, ce duce la gricultura, cresterea vitelor si de pomana de cit pe nimic.

schela, care se afla la o mica cultura livezilor; 38 au diferite Ipsilante nu plerde ocazia si
departare de Bistre^ pe mar- meseriT. in prezenâ martorilor, carT au
ginea Dunarel. La Calafat se Aratura se face cu 256 plu- auzit pe boerul Nona, face ac-
Digitized by Google
AFUMAJI AFUMACIORI
tele de danie si devine proprie- Construirea localulul scoalef a Afumaî, sat vechin, in jud. Vil-
tarul acelei mosii. In urma a- costat 4390 lei, din carejudeful cea, locul de nastere al lul Radu-
cestora boerul Nona a fugit, nu a dat 1965 leT si 71 banT, iar Voda de la Afumaî.
sc stie unde. restul de 2424 let 1-a dat com.
Joi{a, o fata crescuta de su- $coala funcîoneaza din timpurT Afumaî, cdtun, (tirla), in plasa
flet de Ipsilante, a primit din mat vechl ; are 1 singur Jnva- Ialomiâ-Balta, jud. Ialomiâ, pe
partea acestuia, ca zestre, o parte {ator. In sat e o bis. parohiala teritorul comunel JandareT.
din mosie despre rasarit, ce se cu hramul Sf. Nicolae, deservita
intindea pana Moara-Dom- la de 1 preot si 2 cintare^T. Afumaî, cat. al c. Surdulesti din
neasca si de azi, dar
$indrilita plasa si jud. Teleorman. Se con-
i-a rascumparat-o generalul Ma- Afumaî, sat, din c. r. cu acelas siders ca o mahala a s. si nu
vru, proprietarul mosiei Moara- nume (v. a. n.) plasa Dtmboviâ, e trecuta osebit.
Domneasca. jud. Ilfov, situat pe malul sting
Aga Alecu Schina, devenind al vaiel Pasarea. Afumati, stafiune de dr. d. f. in
ginerile lul Ipsilante, cacl a luat Biserica cu hramul Ador- jud. Dolj, pi. Balta, c. Afumati,
in casatorie pe fiica sa Maria, mirea, deservita de 3 preoÎ si pe linia Craiova-Calafat (pusa
a primit de zestre mosia Afu- 2 cintarc^t, a fost zidita de un in circulate la 1 Dec. 1895)
maî, alcatuita din mal multe Cantacuzino, 7144 (163d)
la a. intre stasia Portoresti (iokil.) si
trupuri, cu satele mat sus nu- si restaurata in urma de Ipsilante. stasia Bailesti (14 kil.) la 52.84
mite si satul de la Podul-Ian- Aci $erban Cantacuzino a zidit m. inatyime d'asupra niveluluT
culuT,compus din cite-va familiT o fabrica de postav. La anul mareT. Venitul acestel staîT pe
de BulgarT. Cu acestia si cu 1530, sub Domnia luT Radu de anul 1896 a fost de 18070 1.
Rominii din satele pomenite mat la Afumafi, se dete, pe cimpia 45 b.
sus, Aga Schina a format satul din jurul acestuT sat, o vestita
Afumaî, dupa cum se vede azi. batalie intre RominT si TurcT, car? Afumafi, deal, spre N.-E. de c.
In urma acestora, intre anil intrasera in {ara spre a aseza Ursi, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu
1828 — 29, Schina maT aseaza in in scaunul domniel pe Mehe- direcîa dela N. spre S. in lun-
s. Afuma{i alte familiT de Bul- met-Bey. gime de 2 kilom. si jum. Pe
garT aduse de generalul Kisse- Alexandru Moruzzi Voevod el se cultiva tot felul de cereale
leflf de peste Dunare. Schina a (1795) a facut o fabrica de hir- si serva si de islaz.
avut proces cu generalul Mavru tie la Afuma{i, si «cind 'I au
pentru cotropirea parcel de mo- venit mazilie, zice Dionisie Eclc- Afumati, forty in jurul Bucuresti-
sic data de Ipsilante ca zestre siarcul, au pus-o in spinarea lor, jud. Ilfov.
JoifeT, insa Schina a perdut pro- mitropolieT de 'I au dat suma
cesul. de pungT de bant geremea, zi- Afumati, loc izolat, in coprinsul
cind ca mitropolieT T cste de c. cu acelasT nume, jud. Ilfov.
Afuma{i, sat, pi. Bailesti, com. trebuinâ sa faca hirtie de t'r Cade spre V. de vatra satuluT.
Afuma{i,jud. Dolj, cu 840 sufl. pografie».
(414 barbaflf si 426 feme!). In Afumati, numire vechie, a c.lt.
acest sat sunt 113 case si 44 Afuma{i, sat, face parte din c. Bujoresti din c. Antonesti, jud.
bordee; 88 case sunt facute din r. Ursi, pi. Oltul-de-sus, jud. Olt. Teleorman, care se maT pas-
pamint batut, 5 sunt de cara- Are o pop. de 300 loc. Este treaza si astazT printre locuitorT.
mida 20 de gard. NumaT 29
si situat pe dealul Afumafi. Aci
case au gradina lor. e o biserica zidita pe la anul Afumati, silistc, pi. Bailesti, jud.
In sat sunt 606 caT, 1000 boT 1870. Dolj. c. Boureni.
si vacT, 19 bivolT, 1700 oT, 7
capre si 302 porcT. Afumaî, sat, in jud. Tutova, pi. Afumacioara, saii Semeseasca
$coala din acest sat este Pereschiv, com.Chilieni,pe piriul (Craciuneasca), mosie in c. Bol-
mixta si a fost frecuentata dc Micul-Pereschiv, la nord de satul desti, s. Gradistea, jud. Buzaii,
39 bac^T si 3 fete din Afumaji Chilieni. Are 147 loc. si 37 are 450 hect. araturl si islaz.
side 17 baeflf si 3 fete din case. In acest numar intra si
satul Amzulesti, com. Afumaî. pop. cat. Rotaria. Afumaciori (Sili§tea-), fost sat
Digitized by Google
AFURISI'H 23 AOAPIA
in c. Boldesti, jud. Buzau, situat situata in padure, la E. de sa- neT urbane Macin; este asezat
pe silistea GradisteT; in urma tul Agafton, jud. Botosanl. Sunt in partea apusana a plasef, si
invaziunilor rusestl din 1808 s'a 2 bis. cu 3 preoÎ, 1 diacon si in partea nordica a comunel;
risipit; dupa 1828 loc. intor- 124 calugarite din carl 53 stiii el este mal mult o prelungire
cindu-se, s'au stabilit in c. Gra- carte. Tmprejurul manastirel este orientals a dealuluT Orliga (din
distea al c. Boldesti. Din aceasta rezervata o intindere de 171 com. Jijila), si se intinde de-
cauza, c. Gradistea poarta nu- hect. pamint pentru cultura. alungul grindulut Somova si a
mele de Gradistea-AfumaciorT. Legenda spune ca sunt maT girliêi CoticeruluT; are o inal-
mult de 100 anf, cind pe locul time de la 80 — 1 01 metri; are
Afurisiî, catun, in partea de S. manastirel era padure, un c&- o direcfie de la N.-V. spre
a comunet'Scorârul-Nou, jud. iugar, numit Agafton, de la S.-E. ; din el isl ia nastere
Braila, pe muchia cesepara lunca foasta manastirea DoamneT, po piriul Valea-PopeT (afluent al
BuzauluT de platoul nordic al gorindu-se in padure auzi di'n piriulut Jijila) ; el comunic£ cu
judeûlul, linga drumul dintre tr'un frasin un glas ingeresc, si dealul Sararia de la rasaritul
Roman 91 Constandinesti si la intorcindu-se la aT saT, spuse cele sau, iar prin valea care le uneste
patru kil. spre S. de Scorârul- auzite. In urma vre-o cfyl-va ca- merge soseaua judefeanS Macin-
Nou. Vatra satulul este de 4 lugart au taiat frasinul si arboriT Isaccea-Tulcea, si drumul comu-
hect avind 9 case cu 1 1 c. de vecinl si au cladit o bisericuâ nal Macin Jijila; este intreta-
fam. sau 49 sufl. Animale sunt: de lemn pe locul frasin uluT si iat de cite-va val ripoase; la
24 cat, 74 vite cornute, 120 o! cite-va chilit imprejur. poalele sale despre girliâ Co-
si 10 rimatorT. Calugarii insa n'au putut sta ticeruluT se intind viile orasulut
mult timp aid, cacl se zice ca Macin, iar creasta si cele-1'alte
Afurisifi, movile, situate una la au fost alunga^T de Olareasadin poale sint acoperite cu pasunl,
S. si alta la S.-V. catunuluT cu familia Pisoschi, care s'a calu- flneûrT si islazurl.
acelas nume din c. Scorârul- garit si a adus in locul caluga-
Nou, jud. Braila. rilor, calugariê de pe la ma- Agape, deal, numit ast-fel dupa
nastirile vecine, iar ea a devenit numele unuT vechiu locuitor ra-
Agades-Denisi, (v. Valea-Alba), stanza. zes. Se afla pe teritoriul satuluT
sat in c. Uscaî, pi. de Sus-Mij- In anul 1844 s'a mat cladit Oêleni, c. Oêleni, pi. Mijlocul,
locul, jud. Neamû. o bis. cu hramul Pogorirea sf. jud. Falciu.
Duh, cu bant aduna^T din mi-
Agafton, jud. Buzau, vez! Agaton. lostenie; iar in 1889 s'au re- Agapia, v. Petricani-Agapiel, jud.
parat si zugravit din nou. Neamju.
Agafton, sat, in partea de S.-V. Aerul sanatos si poziîunea
a corauneT Curtesti, pi. Tirgul, frumoasa a acestel locality! Agapia, sat, c. Filiorul, pi. Mij-
jud. Botosani, are intindere de atrag mulÎ vizitatorf in timpul locul-d.-s., Neamju, asezat
jud.
161 hect. si populate de 6y verel. in strimtoarea celor doua ca-
fam. cu 267 sufl., 67 contrib. pete ale munîlor Magura (Mun-
Avind 51 vite cornute, 7 cal, Agafton, padure a StatuluT, jud. celul), formate catre rasarit-m.-
20 porcl, 250 de stupl. In sat Botosanl imprejurul manastirel noapte de Dealul-Mare, iar catre
se afla o circiuma, un comer- Agafton, in intindere de vre-o S. de muntele Ciardacul, pe
ciant si 2 meseriasi. 20 hect.; compusa din parole mosia cu a sa numire, la 35 kil.
Satul se zice ca s'au format numite: Mlada, Runcul si Hu- departare de orasul Piatra. Se
din stolniciT servitor! al manas- maria. margineste la N. cu s. Vinatori-
tirel Agafton, cu care se inve- Neamû, V. cu manast, Secul
la
cineaza. Agaia, loc de isvoare, pi. Munte- si Sihastria, de carl se desparte

lut, jud. Bacau, in apropiere de prin mun$il Ciungi, Arsiâ, Ma-
Agafton, deal, in partea de Nord cat. Agasul, dc unde obirseste gura si Dealul-Mare ; la S. cu s.
a manastirel Agafton, jud. Bo- piriul Agasul. Filiorul, de carf se desparte prin
tosanl. muntele Ciardacul; si la E. cu
Aganim, deal, in plasa Macin, s. Cehlaesti, de care se des
Agafton, manastire de calugariê, jud. Tulcea, pe teritoriul comu- parte prin lime convenîonala.
:&k±
Digitized by Gd
AGAPIA 24 AGAPIA
Are o populafiune de 240 fam. pia, mosia Grasi si Apa Neam- ruita de D. M. Atanasie Ro-
carl se ocupa cu agricultura si {uluT; dec!, parere ma! vrednica set, etc. Din acareturl citam :
cu cresterea vitelor. de admis este ca Petru-Voevod Mosil: 1. Geasi, cu catunul

Aceasta localitate este vestita a reedificat numal sau a zidit Neam{u, data
Balaseni, din jud.
pentru {esaturile de sieac de tot din nou aceasta manastire, pe de Bogdan-Voevod si D-na lui
felul (rosiu, cafeniu, alb, etc.), urmele si locul unde fara in- Maria, la 10 Maiu 7077 (1560).
foarte fin lucrate; asemenea pen- doiala a existat vre-o locuinâ 2. Munîl si Silistea, din jud.
tru cioraptf impleti{T din lina monahala. (V. Piatra-luI-Aron). Neamû, de Petru-Voevod-Schio-
alba {igae, carf sunt foarte mult b) Agapia-din- Vale, linga cur- pul, la 7095.
cauta^f in comerciu; tot aid se sul ape! (v. Agapia, piriu), si in 3. Pindesti din jud. Roman,
mat lucreaza mohairul, o ma- mijlocul vaiel formate de ra- de Petru-Voevod la 7095.
tasa fina, din care se fac came- mura MagureT, s'a zidit cu mult 4. Tirgul-Noti, din jud. Neam-
laucele (adica stergarul cu care mat tirziu de cea-1'alta (adica {u, de Iestion Usmel la 7099.
se imbrobod maicele, si inveli- dupa 57 de anl, la Iunie 1642), 5. Satul Filiorul si Cehla-
tura ce se vede la calugarT si de catre Hatmanul Gavril, fra- esti, din jud. Neamû, de Irimia
arhiereT, pusa peste potcap si tele lut Vasile Voda, si soîa Movila Voevod - la 7 1 1 1 , ase-
atirnind pe spate). Numarul £esa- lui Kneagina Liliana, dupa cum menea.
toarelor calugariê, pentru sieac, se vede de pe inscripîunea pusa 6. Mosia Icuseni, din judeûl
e de 18. Afara de acestea, fe. deasupra bisericel. IasT.
meile din sat lucreaza foarte Din odoare sfinte insemnam: 7. Vicoleni, din jud Falciu,
mult un fel de {esatura numita o evanghelie in limba slavona, tot de Irimia Movila.
catrinâ. imbracata in argint, data de 8. Negresti, din jud. Roman,
In acest s. se afla doua. scolT ctitora Kneagina Liliana, la a- de Logofatul Lupu Stoicea, la
una de bae$T, populate cu 68 de nul 7154. Un aer de atlas rosiu, 711 1.
elevl (bae$) si alta de fete, po- cusut numal in fir de aur, co- 8. Pustiana, din jud. Bacaii,
pulate de 99 eleve, dintre carl roanele sfinîlor inconjurate cu de Doamna Liliana la 7155.
numal 24 au urmat in tot cur- pietre ; deasupra este cusuta 10. Cornauî, din {inutul Ho-
sul anulut. cina cea de taina, iar imprejur tin, de Safta, fiica HatmanuluT
urmatoarea inscripîune in limba Gavril, la 7176.
Agapia, manastire de calugariê, slavona: «Luind piine in sfintele 11. Comarna, din jud. last,
jud. Neam{u, situata tn cuprin- si prea cinstitele si fara de pri- de Hies Alexandru-Voevod la
sul curbaturel munîlor Magura, hana ale sale miint, muljumind 7185.
pu{in ma! catre apusul satuluT si bine-cuvintind, a sfinît frin- 12. Chiperesti, din jud. last,
Agapia; poseda doua biserict gind si dete sfinîlor si apostolilor de Ionas Petrisor (de la 1863
marl saT zicind : lua^T si minca^T, a- aceasta mosie a fost data cu
a) Agapia-din-Deal (numita si cesta-f trupul meu, pentru ertarea embatic la Sf. Spiridon din las!)
Agapia- Vechie),cu hramul Minu- pacatelor. Io Stefan Voevod.» 13. Balanesti, din jud. Te
nea Sf. ArhanghelT, construita O bederniâ de atlas, cusuta cu cuciii, luata schimb de Egum
in fundacul despre miaza-noapte sfinî si cu margaritare, scrisa Germano, Teodor Can
de la
a mun{ilor Dealul-Mare si Ma- imprejur cu litere de fir in limba tacuzen pentru mosia Gosmani
gura, precum si a pad. Agapia, slavona, ca e facuta de $tefan- 14. Boistea, cu o bucata de
dupa cum sezice la 1585 (7093) Voevod, la Episcopia Radau- loc, din jud. Neam{u, de Arch.
de Petru al IV-lea supra-numit {uluf. O icoana, Maica Domnu- Chedeon.
$chiopul. luT, peste tot cu argint, vre-o 15. Pirifi-de-RotovaestI si In-
Aceasta data insa nu poate cite-va salbf de monede antice garesti catunul, de Arhiepisco-
fi tocmal cea adevarata si cea de aur la git, diadema si alte pul Silvestru.
maf vechie, de oare-ce manasti- bijuteriT. O cruce mare de ar- 16. Poiana-lui-Ureche, din jud.
rea pastreaza documente cu mult gint poleita cu aur, data de Neamû, de loan Th. Calimah-
maT anterioare acelufan (7093), Vistierul Iordachi Miclescu la Voevod.
precum si un hrisov al lut Bog- 18 13. O poala la Maica Dom- 17. O bucata de loc in Foc-
dan-Voevod, prin care la 7077 nuluT, de catifea rosie, cusuta sani, cu bis. Sf. Dumitru, de
(1569), darueste manastireT Aga- cu fir de aur, foarte bogata, da- êtrarul Vicol.
Digitized by Google
AGAPIA 25 AGAPIA
1 8. Jumatate din mosiaBros- to(I marturisind cu acest zapis de alp 15 patriarhl, s'a dobin-
teni, din jud. Botosani, deschim. al nostru, fiind sf. manastire A- dit ertarea pacatelor si bine-
Asineta $tirba$oaia, la 1836. gapia lipsita, si de multe ostl cuvintarea calugarilor stramu-
19. Biserica Cuvioasa Paras- straine stricata, si nol ne-avind tap. (V. Uric. II, p. 224).
chiva din last, de Vornicul Va- de unde sa dam, sa putem a ne La 1 82 1 , in timpul revolupet,
sile Rosset ; etc. sindrili sf. manastire scos'am a ars manastirea, iar parte din
Podgorii (vil) : 20. La Nico- un sat vinzator, anume $orcani, calugariê s'au retras, impreuna
resti, 12 pogoane de vie, date ce sunt la înutul Orheiului, cu cu stariâ Elisabeta, pana dupa
de Catinca Bogdaneasa. vatra de sat si cu vecinil, si cu potolirea rezmeriêl, peste hotar
21. La $tifesti, 12 pog., de locurl de helesteu si cu sandnic in Bucovina.
logofatul Gheorghiâ Sturdza. intr'apa NistruluT, ca sa se afle La 1834, murind stanza Eli-
22. La DragasenI, 3 pogoane, cine-va sa ne faca plata pe acel sabeta Costachi, s'a zidit schitul
de Efrem si Ioana. sat, sa ne putem ridica nevoile cu hramul Nasterea DomnuluT,
23. La Cruel, 1 2 pogoane, de noastre. Aflatu-s'au dumnealul cu 1000 galbenl lasap prin tes-
Constantin Buca. Duca, marele vistiernic si ne-aii tament de dinsa pentru acest
24. La VisanI, 10 pogoane, facut noua plata deplin pe acel scop.
de Lascarache Rosset, Biv vel sat, carele scrie inal sus $or- La 1844, s'a asezat cu incu-
Vistiernic. cani, la {inutul Orheiului, drept viinârea lut Mihail Sturdza Voe-
25. LaUrsoiti, 3 pogoane, de 800 de let batuÎ gata, si ne-a vod, de catre mitrop. Meletie, un
Eienca Palade. facut dumnealui deplin plata in asezamint povaûitor (regulam.).
26. La Cotnari, 3 pogoane, de minele noastre, de'naintea pa- Numarul calugariêlor la stra-
Scarlat Gr. Radu. rintelut EpiscopuluT Serafim de mutare era foarte restrins; cu
27. La Cotnari, 12 pog., de Husf. $i not tij, pentru mal multa timpul insa a sporit, asa ca la
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc. credinfa, am iscalit, si pecetea 1872 erau 490. Asta-zl sunt 355
28. Case Mal multe dughene
: sf. manastirl nol am pus ca sa de maice si 61 de surorT. Ina-
in last. se Ghenar 7181 » (1673).
stie. inteceamal mare parte erau din
Manastirea Agapia prin pozi- (V. asemenea Tirgul-Neamû). clasa bogata, sau mal bine zis,
Jiunea el pitoreasca, frumoasa si Manastirea Agapia a servit a aristocrape! moldovenestf.
strategics in acelas timp, fiind de azil monahilor (calugarl), Manastirea Agapia a fost in-
imprejmuita de trel partf cu pana la 1803 in acest timp insa

; chinata Mitropoliei MoldoveT,
munflf acoperi^f cu imense pa- mitropolitul Veniamin Costachi, starea 2-a.
durl de brazl, dar mat cu seama vazind reaua intocmire, precum
prin multele bogaîl si veniturT mal cu seama si unele fapte din Agapia, mosie, in jud. Neam$u,
ce poseda, de multe orT si-a a- vleafa particulars a unor monahl, daruita (impreuna cu munpl)
tras privirile diferiîlor navali- i-a stramutat pe top (15 ctyl manastire! Agapia, prin hriso-
torl, si in muite rindurl a fost erau), dindu-I sub ascultarea e- vui din 24 August 7093 (1585),
ocupata si pradata de ostf. De gumenilor de la alte manastirt de Petru IV $chiopul si marita
una din acele ocupari scrie I. (Neamûl, Risca), iar in locul mal tirziu prin diferite alte do-
Neculcea ca s'a intimplat in al lor, tot pentru corecîune, a stra- napunl (v. Agapia, manastire).
6-lea an al Domniel lut C. Cante- mutat calugarijele care populau Se megieseste cu mosiile Balâ-
mir (intre 1689 — 1693), navalind schitele: Prepodoamna din ca- testi, Filioara, Varaticul siTo-
Lesil, cu craiul lor Sobieski, in pitala last; Socola de linga last; poliâ-Secalusesti. De la secula-
{ara; iar la intoarcere a lasat ostf Vinatortf, din jos de orasul Pia- rizare, aparpne, cu veniturile el,
in cetatea Nearaûlul, Suceava, tra; Gircina, aproape de Piatra statulul.

Secul, manastirea Armeneasca, (v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803),
Agapia, Cimpu-Lung Hangul si dindu-le stariâ pe schim. Naza- Agapia, pddure, in jud. Neamû,
(v. «Viea$a lul C. Cantemir» de ria, care, retragindu-se la Varatic, situata pe mosia cu aceia^T nu-
I. Neculcea). De altele iata ur- facu loc maicel Elisabeta Cos- mire; are o intindere de 1726
matoarea marturie : tachi (sora mitr. Veniamin). hect. sau 3640 pog. E pusa in
«Adica Ieromonahul Egumen La 1815 (luna Maiu), prin o exploatare.
Teofan, cu tot soborul de la sf. scrisoare a patriarhulul de Con-
manastire Agapia, scriem nol stantinopol, Evhetes, iscalita si Agapia, pitin, in jud. Neamû,
5i0i3. Martle Dlcfionar Geogrqlc.
Digitized by Gopgle
AGAPIA-VECHIE 26 AGAPIOAIA
cu apS foarte limpede (cSreia mat citeste : «Florica . . . 7245* Pluton si Dolhesti din aceeasT
cilatoril ft zic si lacrima virgi- (1737). La usa intrarei se v&d com. (Pipirig).
nel), izvoreste din infund&tura resturl dintr'o inscripîe, deve- Populafiunea sa se ridicS la
ramurilor munîlor M£gura, c. niti indescifrabila. Tradiîa zice 104 sufl. sau 18 fam., carl se o-
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul, c& acea inscripîe, dac& se citea cupS mai cu seamS cu cresterea
puîn tnal catre apus de m£n&s- de la dreapta spre stinga, ar&ta vitelor.
tirea Agapia-dm-vale; curge a- loculunde se afla ascunsS. o Terenurile acestul sat fiind de
proape in linie dreapta spre rS- mare comoara ; iar de la stinga formaîune muntoasS si impro-
s&rit, udind m&ncistirea Agapia spre dreapta, arata pe fonda- pril agriculture!, locuitoril sl-au
(pe partea despre miaz&zi a el) torl. Comoara s'a g£sit in 1865, angajat pSminturl pentru culti-
si satul Agapia (pe partea des- de niste c&l&torl austro-ungan, vare, in afarS de raionul com.,
pre miaz&-noapte) in dreptul ca- intr'o grot£, ce era sapata sub adica tocmal prin com. PSstrS-
rina esind din strimtoarea mun- bisericS si a caret gur& era as- veni, Timisesti, etc.
{ilor, primeste piriul Filiorul (pe tupatft cu o mare piatri. Sta- Num&rul contribuabililor 18.
dreapta), traverseaza apot so- riâ de la Sf. George conserve NumSrul vitelor se urea la
seaua judeîana Piatra-Neamfu si acum lada in care a fostp&stra- 83 1 capete, dintre carl : 22 boT,
intre kil. 32 — 35, varsindu-se in ta comoara. E probabil c& aci sa 14 vacl, 700 ol, 20 ca!, 30 ri-
piriul Topoliâ (pe dr.), in faâ fi fost unul din cazurile despre m&torf si 45 vite mici cornute
satuiul Topoliâ si a soselel co- care vorbeste $incai in a sa (viêT, junct, etc.).
munale vecinale, ce duce din c. cronica. (Cronica, vol. Ill, pag.
Cr&caoani prin satele GhindS- S3- Kd. IT). Agapieni, deal, ling& satul cu a
oani -Topoiiâ - Humulesti, dupa Din obiectele sacre ale aces- sa numire in jud. Neamû ; se
un curs de 13 kil. socotit din tel biserict n'a ajuns p&n& la detaseaza din ram. CotnSrelul,
virful obirsieT sale. not dc cit o icoan&, care se afl& indreptindu-se in direc{. N.-S.-E.
la panisitul schit Fundaturile. LocuitoriT it zic Agapchieni.
Agapia- Vechie, mdndstire de
calugSriê, in jud. Neam{u, (v. Agaua, cdtun, pendinte de co- Agapieni, piria, in c. Pipirig, pi.
Agapia-din-deal, man^stire). muna Stancuâ, plasa Balta, jude Sus-Mijlocul; izvoreste din
de{ul Braila, situat pe malul ve- ramurele munîlor Cotn&relul, in
Agaton, mine de bis. sapata. in rigel Stoenesti. Se invecineste partea hotarului jud.
Suceava,
stinca m. Crucea-Sp&tarulul, in la E. cu Dun&rea- Vechie, la V. curge prin satul cu a sa nu-
fa$a fostuluT schit de maict Sf. cu ezerul Zatna. Are 100 su- mire in jud. Neam{u, paralel
George, jud. Buziii. Are 5 m. flete, 22 familil. Acest c&tun a cu drumul natural ce uneste
lungime si 4 laîme. Partea de suferit multe prad&ciunl din par- acea localitate cu satul Cujbeni,
stincft, care acopere altarul, st£ tea Cerchezilor, in timpul r&z- si se varsft pe partea stingS a
incit, iar aceea care acopere res- boiuluT dintre Rust si TurcT, de pir. Ozana.
tul, s'a dar&mat. Str&nile sunt sala 1877.
pate in piatrS, ale citror urme Ag^pioala, piriti, in plaiul Rim-
se v&d numaf la paretele drept. Agapieni, com. Piping,
sat, in nic, jud. R.-SSrat, izvoreste din
In altar, d'asupra proscomidiel, pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam- culmea Cimpulungeanca, virful
se poate citi inca aceasta. in- û; este asezat intre culmile Goicel, uda com. Valea-SSlcieT
scripîe: despre E. al munteluT CotnSre- in partea de apus, de la V. la
«Pomenirea Neagoe Basarab. lul si a ramurelor carl se de- E., si se varsa in riul Cilnaul, pe
« Pomenirea arhiepiscopulul taseazS din muntele Halanca dreapta luT, ma! jos de c^tunul
Dosifteiu. (Halesia), si munîi marginasi Valea-Salciet, dupft un curs cam
« Pomenirea monahieT Teo- jud. Suceava, pe mosia statulut de 6 k kil.
l
dora. Munît.
«Ponenirea monahuluT Aga- Vatra satului are o intindere Agcipioaia, vale, in plaiul Rimnic,
ton.* de 14 hect., 30 ariT; cu margi- com. Valea-Salciel, jud. R.-Sa-
Pe fereastra de E. a altarulul nea teritoriulul sau formeaza ho- rat, in partea de apus a el, pe
se gclseste o inscripîe postc- tarul jud. Suceava, megiesin- fundul c3reia curge piriul Agci-
rioarS fondarcl bis., din care se du-secu satele Taraêni, Cujbeni, pioaia.
Digitized by Google
AGAPIOASA 27 AGEMLER
Ag&pioasa (ungureste Gyepecze- d'a st. in Trotus, avind o lun- trece prin satul Sofular la V.,
patak), piriU, jud. Bacau, pi. gime de 9 kil. Musur-Cuiuk la S.-V., adiacenta
Muntelut, c. Brusturoasa, care pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.-
vine din Ardeal, curge de la N. Agd$ul, vale, jud. Bacau, plasa V., Agemler ce trece prin sa-
la S. pe granija, unde se in- Muntelul, c. Agasul, pe terito- tele Agemler si Ciobanisa, si
carca cu piriiasul Lupul si se riul satulut cu acelast nume, in valea Canara-Dere la rasarit.
scurge d'a st. in piriul Sulfa, care curge piriul ce-T poarta Suprafafa totala a com. este
dupa un curs de 3100 m. numele. de 1985 hect. din carl 72 hect.
ocupate de vatra satuluT cu gra-
Agaricioaei (Valea-), v. Popes- Agemler, com. rur., pur/m insem- dinele si cu 66 case, restul de
tilor (Valea-), com. Miclesti, pi. nata, asezata in partea centrala 191 3 hect. imparfit intre stat
Crasna, jud. Vasluiu. la 42 kil. spre
a jud. Constanta, cu proprietaril car! au 1553 h.
V. de orasul Constantsa, capi- si locuitoril ce poseda 360 hect.
Ag&stin, piriU, plasa MunteluT, tala districtuluT, si in partea nor- Clima com. este excesiva, ne-
jud. Bacau, care curge prin c. dica aplasil Mangalia, la 35 kil. fiind adapostita nicl de dealurl,
Comanesti si se varsa in riul spre N.-V. de oraselul Manga- nicl de padurl ; verile sunt ar-
Trotusul. lia, res ed in fa cT. zatoare si ernile aspre ; vintul

Se margineste la miazanoapte de N.-E. predomina; maladiile
Ag&§ul, com. rur., pi. Muntclul, cu comunele: Copadin (pi. Con- o bintue des ;
ploae in cantitate
jud. Bacau, la o distant de 80 stanta si Biulbiul (pi. Medjidia), pufina.
kil. de cap. jud.; infiinfata in 5 la miaza-zi cu com. Enghez, la Catunele carl o compun sunt
Februarie 1893, cu catunele Co- rasarit cu com. Osmancea si la trel: Agemler, resedinfa, in par-
tumba, Agasul, Sulfa si Goioa- apus cu comunele Kazil-Murad tea rasariteana, pe valea Agem-
sa, ce fineau mal inainte de c. si Carabaci (pi. Medjidia). ler, intre dealurile Ciobanisa-
Brusturoasa. Relieful solulul e accidentat Bair la N., Edil-Chioi la S.; Cio-
de culmea Enghez cu ramifica- banisa, in partea centrala, la 1 00
Agdûl, sat, pi. MunteluT, jud. fiile sale ;
principalele dealurl m. spre N.-V. de precedentul,
Bacau, al com. Agasul, situat carl o brazdeaza sunt : Culac- resedinfa, pe vaile Agemler si
de-a st. Trotosulul, si pe piriul Bair cu virful Sofular (128 m.), Canara-Dere, intre dealurile Cio-
cu acelasl nume, la poalele mun- laS.-V., Chedreanu (130 metri), banisa la N. si Chedreanu, la
teluT Pietrosul si la o departare prin interior; Uzun-Bair cu vir- miaza-zi ; Sofular in partea sud-
de 4237 m. de cat. Sulfa. ful Caugagi (150 m.), la N\- vestica a comunel, la 4 kilom.
Are 4 circiumT, 1 moara si 4 Vest Arabi-Iuk-Bair cu virful
; spre S.-V. de resedinfa, pe va-
ferastrale. Capl de fam. sunt 69, Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi- lea Sofular intre dealurile Cular-
suflete 37$. Animale sunt :
19 Alciala (128 m.) si Ciobanisa- Bair la apus, Chedreanu la N.
cat, 246 vite cornute, 49 porcT Bair, cu virful Copadin (123 m.) si Casicci la E. Aspectul lor
si 81 capre. In vechime era rc- la N. ; Edil-Chioi-Tepe (130 m.) n'are nimic caracteristic.
numit pentru fabricarca brinze- la S -E. ; toatc aceste dealurl Populafiunea com. este urma-
turilor. sunt acoperite de finefe si se- toarea :
74 fam. cu 353 sufl.,
manaturT. Movilc sunt pufine imparfita ast-fel

Agasul, mofir, jud. Bacau, pi. si fara insemnatate, fund midf Dupa sex: 189 barbafl, 164
Muntelul, c. Agasul, aproxim. si tinzind a dispare. femcT.
de 15150 hect, proprietar Eug. Hidrografia este mat slab re- Dupa stare civila : 205 ne-
Ghica. Pe aceasta mosie se afla prezentata ca orografia , cad casatorift, 144 casatorifT si 4
p&durea Pietrosul. Aci sunt 5 ape curgatoare in adevaratul vaduvT.
ferastrale care dau multa che- sens al cuvintulul nu exista, ci Dupa instrucfie : 5 stiu carte,
restea de brad si molift. numat niste vat cart confin apa 348 nu stiu.
toamna si primavara dupa to- Dupa cetafenie: 280 cetafenT

Agûl, plrla, jud. Bacau, pi. pirea zapezilor ; aceasta usca- rominl, 73 supusT strainl.
Muntelul, c. Agasul, care izvo- ciune trebue atribuita lipsel de Dupa religie : 1 5 ortodoxt,
reste din locul numit Agaia, de padurl, cart intrefin umezeala. 79 catolic! si luteranl, 259 ma-
pe muntele Pietrosul ; se varsa Principalele val sunt: Sofular, ce hometant.
Digitized by Goo^S
AGEMLER 28 AGI-GHIOL
Dupa ocupaîune 73 agric.

: Populaîunea compusa din Bul- spre N.-E. de c&t. de resedinâ
!
si meseriast, 1 comerciant. gart si de 38 fam.
Turct, este Techir-Ghiol ; este asezat la 1 /a
Dupa avere : improprietari{t cu 206 sufl. se ocupa. aproape

; kil. departe de mare in partea
29, neimproprietariÎ 45. numat cu cresterea vitelor. Din si extremitatea S.-V. a loculut
Corauna n'are scoala, nici bi- Agemler pleaca urmatoarele dru- Agiagea-Ghiol, la deschiderea
serica, locuitorit merg la satele murt: unul spre rasarit la Os- vailor Iuntacan-Dere S. si N. si
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt mancea; unul spre S. care se este inchis la N. de dealul
insa 2 geamit in catunele Agem- desface in doua ducind la So- Lazmahale, la V. de dealul Te-
ler si Ciobanisa. fular si la Casicci ; altul spre legraf-Tepesi-Bair si la S. de
Ocupaîile locuitorilor sunt: V. la Besoul si altul spre N.-V. dealul Agigea cu movilele Tuzla-
Agricultura, fiind in com. 73 la Copadin. Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (35
plugart, car! au 34 plugurt (cu metri). Populatfunea sa, care este
boi 24, cu cat 10), 47 care si Agenîe, .rfo//#;/*'desupraveghere, compusa din Sirbi si Turct, se
carufe (18 cu bot, 29 cu cat), in pi. Tulcea, jud. Tulcea, pe ocupa aproape numat cu pes-
si 1 masina de secerat. teritoriul com. r. Malcociu. E caria. $oseaua judeêana Con-
Cresterea vitelor, avind com. situata in partea nordica a pi. stanta-Techir-Ghiol trece prin s.
7597 capete de vite, din cart: si a comunet, la 4 kil. spre N. si mat pleaca drumurt
din s.
153 cat, 139 boi, 10 magart, de s. Malcociu, si la 3 kil. spre comunale la Lazmahale si la
7260 ot, 35 porct. N.-V. de cat. Perislava; este Hasi-Diuluk.
Comerciul e pu{in activ, se asezat in dreptul milet cu No.
face prin gara Medjidia la 38 44, de unde braûl Sulina se Agigea, balta, in jud. Constanta,
kil. spre N.-V., si consta in desparte de brajul Sf. Gheorghe, pi. Constanta, pe teritoriul co-
import de manufacture, instru- in fa{a unet mict insuleê mlas- munet r. Techir-Ghiol si anume
mente agricole, vin, si in ex- tinoase (de 10 hect.); este inte- pe acela al catunulut sau Agigea,
port de cereale, vite (ot), lina, meiatadecomisiuneaDunareana, de unde i-a venit si numele de
brinzeturt, etc. pentru a supraveghia navigaîu- Agigea-Ghiol; este situat in par-
Budgetul com. e de 2761 1. nea brajelor Sulina si Sf. Gheor- tea S.-E. a plasit si cea rasa-
la veniturt, 1358 la cheltuelt. 1. ghe; la apus de dinsa, pe ma- riteana a comunet, la N.-E. si
Cat de comunicaîe ale com. lul st. al braûlut Sf. Gheorghe in marginea satulut Agigea si
sunt : drumul mare Copadin- se afla o ridicatura de 4 metri la 2V2 kil. spre S.-E. de s. Laz-
Osmancea pe la rasarit, si cat inalîme, acoperita cu verdeaâ mahale. Este la marginea maret,
comunale sau vecinale la satele si care e punct trigonometric insa nu comunica cu ea, si este
invecinate ca : 1 . spre Osman- de observable de rangul al 3-lea. inconjurata de toate parole de
cea direct, 2. Mangalia prin Os- aceste dealurt ; Dealul-Denis-
mancea, 3. Agemler, 4. spre Aghi (Iazul-), numire data unet Ialasi-Bair la Nord, Telegraf-
Enghez direct, 5. spre Sofular par^t din mosia Smeeni, jud. Tepesi-Bair la V., si Agigea la
direct, 6. Copadin direct. Buzau. S. si in ea se deschid vaile

Iuntacan-Dere I spre N. si Iunta-
Agemler, sat, in jud. Constanta, Aghi (Iazul-), vad, peste riul Cal- can-Dere II spre S. In partea
pi. Mangalia, cat. de resedinâ maûiul, in c. Smeeni, jud. Bu- vestica este acoperita cu stuf.
al comunet Agemler; situat in zau, linga care se afla si o in- Din ea se ex t rage foarte mult
partea vestica a plasit si cea semnata movila cu acelast nume. peste. Are 75 hect. intindere.
l
rasariteana a comunet, la I h
kil. spre V. de c. Osmancea si Agia, balta, pi. Cimpul, c. Ciu- Agi-Ghiol, com. rur. situata in
foarte aproape de cat. Ciobanisa. perceni, jud. Dolj, spre S. de partea rasariteana a judeûlut
Este asezat in valea Canira-Dere, Buicliu. Intindere de aproape 15 si sudica a plasit Tulcea, la 15
si este inchis de dealurile Cio- hect. Nu are scurgere. kil. spre S.-E. de orasul Tulcea.
banisa-Bair din spre N., Edil- Numele sau e turcesc si e
Chioi-Tepe din spre E., si Che- 1
Agigea, sat, in jud. Constanta, luatde la lacul din apropiere,
dreanu din spre S.-V. Are o pi. Constanta, cat. comunet Te- numit Agi-Ghiol si care e sarat
de 850
supraf. hect., dintre care chir-Ghiol ; situat in partea S.-V. si amar (agi = araar, ghiol = lac).
35 hect arab. ; are 40 case. a plasit si a comunet, la 3 kil. Se margineste la N. cu ora-
Digitized by Google
AGI-GHIOL, 29 AGI-GHIOL
sul Tulcea, la S. cu lacul Razim, torT. Comerciul e activ si consta Ghiol-Sabangea, iar eel rasari-
la V. cu com. Cataloi 51 Congaz, in import de coloniale si in ex- tean este limita intre comunele
la E. cu com. Sari-Ghiol. port de cereale si vite; sunt 8 Agi-Ghiol si Sari-Ghiol. In partea
Relieful solulul este acciden- comercianÎ. nordica, el primeste Valea-TulceT,
tal ca dealurl avem: dealurile Veniturile sunt de 1785 let, unita cu valea Agi-Ghiol. Malu-
Ciatal-Tepe, Iamalac (2 1 8 m.) la iar cheltuelile de 1620 let; cu rile sale sunt in general inalte
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la un excedentin plus de 165 lei. apa sa este sarata, amara, ?i
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare, Caf comunale sunt acele care pe fundul lut nomolul este ames-
Dealul-cu-Cununa , Pietrosul si due la comunele invecinate, la tecat cu sare si cu iod in foarte
Dealul-cu-Pomr la V. si S.V.; Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Ze- mare cantitate, asa ca sunt de
ele sunt acoperite cu livezl si bil, Bestepe. o putere excepîonala si, dupa
semanaturl; movilt sunt nume- BisericI sunt 2, una in Agi- marturisirea unuT doctor, ele ar
roase ; intre ele distingem : Mo- Ghiol cu hramul Sf. VoevozT, fi maT tarT ca cele de la Lacul-
vila-HotaruluI, Ciobanilor si To- alta in cat. Sabandgia tot cu Sarat din judeûl Braila. Baile
ximiul (115 m.) artificiale si hramul Sf. Voevozi; au cite 10 acestea sunt cunoscute numat
acoperite cu verdea{a. hect.; la fie-care e cite 1 preot in jud. Tulcea, si de aci chiar
Ape sunt foarte purine: Valea- si 1 cintare{. vin numal 50 — 60 familil *, nc-
Tulcet de la N. la S. trece prin ^colt sunt 3, I de baetl, alta fiind stabiliment balnear, vizita-
sat si se varsa in lacul Agi- de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a toril stau in satul Agi-Ghiol si
Ghiol ; Valea- Cazangia la S.-V. mixta in Sabandgia, fie-care cu apoT, peste zi, orT li se aduce
Batyl sunt Razelm la S. si E. : cite 1 invaâtor. acasa apa, curaîta de noroiu,
Agi-Ghiol linga comuna, amar cu care fac bal calde de iod,
si sarat, si ale carul ape de cu- Agi-Qhiol, sat, in pi. Tulcea, jud. or! se due de 2 ort pe zi la
rind au inceput a fi intrebu- Tulcea, catunul de resedinâ al lac, fac bal reel, se ung cu no-
infate ca bal. comunet Agi-Ghiol, situat in par- roiul iodo-sarat, il lasa de se
Clima in general e sanatoasa; tea nordica, linga lacul Agi- usuca pe dinsit cit-va timp,
vinturile de N.-E. si de la mare Ghiol de la care sT-a luat numele. apoT intra in lac de se curaâ
sufla des; ploaie puîna, mala- Intinderea satulul e de 160 hect. de el. Numele sau vine de la
diile sunt rart. Populaîa e de 276 fam. cu 1576 doua cuvinte turcestl agi :
=
Catunele cart o compun sunt sufl., din cart 1234 RominI, 334 amar si ghiol = lac, deel tradus
Agi-Ghiol la N., resedinâ, linga Bulgarl se ocupa cu agricultura
; ar fi Lacul-amar.
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la si cresterea vitelor.
5 kil.spre S.; linga lacul Razelm. Agi-Ghiol, piriU, in pi. Tulcea,
Intinderea comunel este de Agi-Qhiol, lac insemnat, in plasa jud. Tulcea, pe teritoriul com.
peste 3100 hect., din carl 215 Tulcea, jud. Tulcea, pe terito- rur. Agi-Ghiol ; este formata din
hect. vetrele celor 2 sate, 1850 riul com. rur. Agi-Ghiol, situat doua mict piriiase, ce izvorasc,
hect. ale locuitorilor, restul al in partea sudica a plasil .si in unul din dealul Uzum-Bair, si
statulut. cea sud-esticii a com. ; el este altul din Dealul-Mare, se unesc

Populaîa este amestecata format de lacul Razelm sau Ra- la poalele dealulut Desli-Caira,
elementele predominante sunt zim si este alimentat tot de el, se indreapta spre miaza-zi, avind
RominiT si Bulgarii. Sunt 365 asa ca secind Razelmul une- o direcîune generala de la N.-
familit cu 2078 sufl., din carl: orl seaca si Agi-ghiol ; are o V. spre S.-E., brazdeaza partea
Rominl295 fam. cu 1702 sufl.; forma lunguiaâ, cu o lungime '
de miaza-zi a plasil si a com.

Bulgarl 66 fam. cu 339 sufl.; de 3
l
/^ kil. si o largime medic Malcoci, pe cea rasariteana a
33 Greet si Ovrel. de 800 m., cu o intindere de j
com. Catalot si pe cea centrala
Calitatea pamintuluT este buna. 2 l
l-i kil. (sau 250 hect.); une-orT a com. Agi-Ghiol, si dupa ce tre-
Ocupajiunile locuitorilor sunt: seac^ foarte mult si se reduce ce poalele dealulul Ciiusul-Mare
agricultura, 240 plugan cu 188 intinderea la jumatate ;
partea si DealuluT-cu-Cununa, merge dc
plugurt. Vitele sunt in numar sudica aparîne catunulut Sa- se varsa, dupa un curs de 7
de 3212 capete, din care 480 bangea ;
pe malul apusan al luT, kilom., in piriul Valea-Tulcef,
bol, 318 vacT, 512 cat si epe, si pe la poalele dealulut Pietro- I de dreapta, chiar in interiorul
123 1 of, 180 capre, 445 rima- sul, merge drumul com. Agi- |
satului Agi-Ghiol. Pe valea sa
Digitized by Google
AGIOGLU 80 AHMED-ORMAN
merg doua drumurf comunale : com. Tamaseni. Venitul com. Agudu (Lisce§ti-), c&tun, al c.
CataloT-Agi-Ghiol si Malcoci- este de 2078 1. anual ; iar chel- Vernesti, jud. Buzati, 160 loc.
Agi-Ghiol; malurile sale sunt tuelile de 2059 1. In com. sunt si 30 case. Avea intinse livezT de
joase si acoperite cu verdeafa. 157 caT, 68 boT, 790 of si 202 duzt pana in anul 1863 9*1 o
porcT. dezvoltata culture a viermilor de
Agioglu (Iazul-lui-), iaz, afla- matasa, ceea ce a contribuit la
tor din sus de satul Orêsti, c. Agiudeni, mope, in pi. Moldova, schimbarea vechiuluT sau nume
Draganesti, jud. Suceava, ocupa jud Roman, c. Agiudeni, linga Liscesti.
o suprafata de 1200 m. p. din satul cu asemenea numire. A-
mosia Giulesti. Conine peste ceasta mosie era din vechime a Aguzilor (Dealul-), pise de deal,
caracuda, stiuca, clean, etc. si manastirel Trei-Sfetitelor (Tret- pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau, c.
racT. ErarhT) din last si mal pe urma Parincea, care se lnalfa linga s.
a scoalelor, iar acum e vinduta Parincea.

Agioglu (Lunca-lut-), luncd de de vecT de stat cu 235,100 1.
rachita, in sesul Moldovei, mosia Ahmed (Prundul-lui-), insula,

Giulesti, din com. Draganesti, Aglrcia, sat, in com. Vadurile, in Dunare, in dreptul satulut
jud. Suceava, in suprafata de pi. Piatra-Muntele, jud. Neamû, Gircovul, din pi. Balta-Oltu-d.-j.,
5—6 falci. situat pe malul drept al riulut jud. Romanafi, compusa din 3
Bistriâ. Terenurile sale sunt in- bucaÎ, numite : Surla, Catina si
Agioglu (Moara-lui-), moara, clinate spre S.-V. si paturile Gircovul, pe care se afla si o
pusa in miscare de apa TazuluT sale conjin formaîunt cu sare, padure de aproape 160 hect.
cu acest nume, jud. Suceava; greziurl virstate cu paturi sub-
aduce venit net 1500 1. anual. {irT de conglomerate, etc. Po Ahmed (Movila-lui-), movila,
pulaîunea acestuT sat se urea in jud. Constanta, pi. Hirsova,
Agiud, Ajud, jud. Putna, vczf la cifra de 244 sufl., saii 74 c. pe teritoriul com. rurale Calfa,
Adjud. de fam., carl 73 de
traesc in este situata in partea nord-est
case ; repartizindu-T pe catego- a plasil si cea nordica a com*»
Agiudeni, sat si com. rur., in ril, avem dupa sex 114 bar- : la 2 kil. ma! spre N.-V. de s.
pi.Moldova, jud. Roman, spre ba{T, 30 feme! dupa starea
1 ; Calfa ; este asezata pe culmea
N.-N.-E. de orasul Roman. civila : 118 necasatori^T, 100 ca- dealuluT Ceemsi-Cubair, la ex-
Este alcatuita numal dintr'un satori^T, 26 vaduvf; 5 stiu carte, tremitatea sa de S. ; avind o
singur sat, Agiudeni. Este a- 239 nu stiu. inatyime de 223 metri, domina
sezatfi pe sesul Siretulut, intr'o LocuitoriT se indeletnicesc cu satul Calfa, valea Chior-Dere,
poziîune joasa, din care cauza agricultura si cu plutaria. valea Topolog-Dere, precum si
adese-orT, cind riul Siretul vine Numarul vitclor este de 190. drumurile comunale Calfa Orum-
mare, este supusa inundaîunt- bei, Calfa-Fagarasul-Nou si Rah-
lor. Este la o departare de 10 Agircia, piriU, spre marginea c. man-Topolog ; este acoperita cu
kil. de orasul Roman
de 13 si Doamna, pi. Piatra-Muntele; iz- verdeaâ.
Veil, de Elisabeta-Doamna, rese- voreste din munjil DoamneT (ra-
dinta plasiT, si e legata cu amin- mura CemegureT), in partea lor Ahmed-Abdurahman(Ciflic-),

doua prin sosele. Are o popu- despre N., curge in jud. Neam- mosie, in jud. Constanta, pi. Hir-
laîune de 249 c. de fam. (184 {u, pe linga satul cu a sa nu- sova, pe terit. c. r. Ostrov si a-
contrib.) cu 885 loc. din cart mire, strabatindu-1 printre doua nume pc acela al cat. sau Ah-
2 stiti carte; sunt 255 case. Din culm! de deal si se varsa intrc med-Aigar de unde si-a luat si
acestia 175 c. de fam. (563 I.) localitaîle Cazaci si Agircia pe numele. Are aproape 100 hec-
suntUngunsi 2 fam. OvreT. Se drcapta riului Bistrija. tare si se invecineste cu ciflicul
cultiva mult cartofit cu carl se Tas-Burun, care este la apusul
face comerciti. Sunt 957 vite Agrilor (Valea-), vale, in plasa eT; la S. se margineste cu valea
cornute mart. Are o biserica, Ialomiâ-Balta, jud. Ialomiâ, pe Rost-Dere, iar la N. cu dealul
catolica, de zid, facuta la 1881 teritoriul satelor Stelnica si Mal- Sinar-Tastepesi.
si intretinuta in buna stare. For- tezi, are lungimea de 500 m. si
meaza o circomscripîe fiscala cu adincimea nu trece de 8 m. Ahmed-Orman, padure, in pi.
Digitized by Google
AHMUDIA 31 AI-ORMANULUI
Isaccea, jud. Tulcea, pe terito- nale, unul de la Ostrov trece Ai-Orman, sat, in plasa Macin,
riul com. r. Orta-Chioi, situata prin sat si merge la Coium-Pu- jud. Tulcea, cat. com. Coium-
in partea de miaza-zi a plasit nar, altul pleaca la Orum-Bei si Punar, asezat pe riul Ai-Orman
.si a comunet ; ea se tntinde la altul la Fagarasul-Nou. I.ocui- (Padurea Ursulut, pe turceste),
poalele rasaritene ale dealulut torit se ocupa mat mult cu a- la 4 kil. spre N.-V. de resedinâ;
Cizlar-Bair « i cele nordice ale gricultura. are o intindere de 550 hectare,
dealulul Ghiobilche-Bair ; este din cart 40 hect. vatra satul ut,
strabatuta de la N. la S. de dru- Aigar-Ahmed, vale insemnata, si o populate de 88 familit cu
mul com. Atmagea-Orta-Chioi in jud. Constanta, pi. Hirsova, 444 suflete, ingrijitort de vite.
iar pe la poalele et nordice trece pe teritoriul com. rur. Orum-Bei
drum, judefian Babadag-Macin si Ostrov; se desface din poa- Ai-Ormanului (Valea-), pit in,
ea are o intindere de peste 200 lele sudice ale dealulut Ghiol- in plasa Macin, judeful Tul-
hect., din care 60 hect. aparfin gic-Bair, sub numele de Valea. cea, in partea de miaza-zi a
satulul Orta-Chioi; esenjele prin- Orumbeilor ; trece prin partea plasit mat poarta si numele de
;
cipale sunt: stejarul si fagul. sudica a satuluT Orum-Bei, avind Picineaga, de la comuna Pici-
Numele el vine de la cuvintele o direcîune de la N.-E. catre neaga, pe care o uda este for- ;
turcestt : Ahmed, mjme propria S.-V.; la virful Arman-Tepe is! mat, la izvorul sau, de doua
si Orman = padure; dec! tra- schimba numele in Valea-Pinga- piritase: Valea-Cirjilar, ce izvo-
dus ar fi : Padurea-lut-Ahmed. Dere, urmind aceeasl direcîune raste din dealul Ghiolgic-Bair si
pana in dreptul satulul Faga- Valea-Capret ce ese din dealul

Ahmudia, cat., de vre-o 12 case, rasul-Nou, de unde isl schimba Taslic-Bair. Valea-Cirjilar isvo-
situat in partea nordica a plasit si dirccîunea si numele, trece reste chiar din jud. Constanta,
Sulina, jud. Tulcea, si cea cen- pe la rasaritul cifliculuT Ali-Mur- dar intra indatainjud. Tulcea;
trala a com. Sfistofca, pe dru- tazi si pe la nordul satuluT Fa- aceste doua mict piritase se unesc
mul ce uneste Sfistofca cu Pe- garasul-Nou. De aci ia direc- nu departe de izvorul lor si se
riprava; locul d'imprejurul sau {iunea spre N.-V. si numele de indreapta mat intit spre N.-V.,
e acoperit cu nisip, si poarta Aigar-Ahmed (numele vaieT) si tree pe la doua kil. spre S.
numele de Hasmacul-cel-Mare merge cu aceasta noua direc- de com. Cirjilar si la 2 kil. spre
la inceput populaîa era maho- {iune si cu acest nume, pana la N. de satul Canat-Calfa, (al co-
medana ; in urma razboiulut de satul Aigar-Ahmed, de unde ia munet Coium-Punar), desparînd
'
la 1877, s a ti retras, si Lipoveni numele de Dereaua-Rost si di- tot-de-odata si teritoriul acestor
pescarT, in numar de 13 familii recîunea spre apus, trecind pe doua comune, se indreapta apot
cu 52 suflete, au ocupat acest la sudul cifliculuT Tas-Burun spre N., trece pe linga satul
sat. pe la sudul ruinelor Tas-Burun Ai-Orman, de la care st-a luat
si pe la nordul dealulul Rost, si numele, pe la doua kil. spre
Aigar- Ahmed, sat, in jud. Con- si se varsa in Dunare la 1 kil. V. de cat. Hasanlar (al comunet
stanta, pi. Hirsova, cat. comu- spre N. de Movila-Popel, dupa Cirjilar), se indreapta apot spre
net Ostrov, este asezat in par- un drum de aproape 25 kilom. V.-N.-V., direcîe ce o {ine pana
tea de N.-V. a plasil si cea ra- Prin aceasta vale curge un piriu la varsarea sa in Dunare; uda
sariteana a comunel, la 6 1 /* kil. destul de insemnat, care poarta com. Picineaga la miaza-noapte,
spre raslrit de cat. si resedinfa acelasl nume de Aigar-Ahmed. si merge de se varsa in Dunare
Ostrov. Malurile sale sunt in general ri- pe dreapta et, puîn mat sus
Este situat pe valea Aigar- poase si foarte inalte, din cauza de comuna Picineaga.
, Ahmed, la nordul pir. Aigar- terenulut care este foarte moale Cursul sau este mat bine de
Ahmed, inchis de dealul Sioir- si pe care il roade piriul mereu. 25 kil. de lung si prin aceasta
tas-Tepesi din spre N. Pamintul Este situat in partea nord-vest. este socotit printre principalele
produce mal mult gnu si ovaz. a plasil, cea centrala a comunet si puînele riurt ale plasit Macin
Pe la rasaritul acestet comune Ostrovul si cea nord-vestica a si chiar ale jud. Tulcea; el este
trece piriul Coium-Punar care comunet Orum-Bei. Malurile sale repede aproape de izvorul sau,
vine din jud. Tulcea si care sc pe alocurea sunt pline cu bu- facind 2 1
/* ni. pe secunda si mat
varsa in piriul Aigar-Ahmed. ca{I de padurt de o intindere la vale de s. Ai-Orman ist mic-
Prin sat tree drumurile comu- mat mult sau mat puîn mare. sureaza iuêala, facind 1 m. si mat
Digitized by Google
AITAN-DERE 32 ALACAPl
puîn chiar pe secunda, trece a plasii Mangalia, partea apu- Docuzol-Bair cu virful Docuzol
prin padurl pana la s. Ai-Orman sana a comunel Tekirghiol si (108 m.) la N.-V. de satul
si de aci pana la varsare numai partea nordica a comunet si a Docuzol ; Docuzol-Bair, alt deal
pe cimpie intinsa ; malurile sunt satululMusurat; are o lungime cu acelasl nume la rasarit de s.
in general rtpoase. de 4 \% kil. este taiata de dru-

x
; (cu virful Chiostel II 58 m.)
Basinul sau este cuprins in mul Tekirghiol-Musurat si Ab- . Hagi-Cabul cu virful Ac-Balcic-
partea despre N., (daca cuprin- dulah-Tekirghiol. Uba (59 m.) la N.; e prelungit
dem intr'insul si pe acela al prin interiorul comuneT cu dealul
riulul Cerna, cu care se uneste Aivalik-Bair, deal, in jud. Con- Chiostel cu virful Chiostel
I, (76
la gura sa) intre o linie, ce de stanta, pi. Silistra-Noua, com. m.) ; Medjidia (90 m.) la
dealul
la gura sa trece prin mlastina Regep-Cuiusu ; se desface din apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.)
din faâ, si pe culmile dealurilor dealul Cara-Peretlic-Artasi, se in- tot la apus ; dealul Tasli Bair cu
Bujor, Priopcea, Piatra-Ascuîta, dreapta spre rasarit printre vaile virfulAlcapo (83 m.) la rasarit
Megina, Daiaman-Bair, Almalia, Regep-Cuiusu si Calaigi-Ceair, dealul Gherme-Bair (79 m.) tot
David, Amzalii, Ciubucluc-Bair, intr'o direcîe generala de la la S.-E.; dealul Sis-Tirla (58
Taslic-Bair, Topolog la miaza- S.-V. spre N.-V., brazdind partea m.) la rasarit, Horoslar-Bair (52
noapte, si la miaza-zi intre dea- de la miaza-zi a plasii si pe m.) la N.'-E. ; si dealul $ancal
lurile Ghiologic-Bair, Canat-Cal- cea nordica a comuneT; satul (56 m.) la N. Aceste dealuri
fa, Ghiun-Ghiurmes si Movila- Regep-Cuiusul e asezat la poa- sunt acoperite mal toate cu
Cazacilor. Suprafaâ sa este de lele sale sudice; pe muchia sa semanaturl si finejurl. Movilele
220 kil. p. (sau 22000 hect.), trece si hotarul Dobrogel spre sunt numeroase si au servit ca
cuprinzind doua parÎ din cine! Bulgaria; el sta in legatura cu puncte de orientare ;
principa-
ale plasii Macin cu teritoriile dealurile Sinir-Iol-Bair si Uzum- lele sunt chiar virfurile dealu-
comunelor : Picineaga, Coium- Mese-Sirti ; are 120 m. malîme; rilor amintite mal sus; ele sunt
Punar, Cirjilar, Cerna, Satul-Nou. este acoperit cu fineturl si pa- raspindite in toate parole ; la
AfluenîT sal eel mal insem- durt, intre care insemnam pa- ele mal adaogam movila Cara-
na$I sunt pe dreapta: valea durea Catana. Chioi (3 m.) la rasarit de satul
1
Canat-Calfa si alte mal multe Alacapi, dominindu-1, precum si

mid val repezl, ce pleaca din Ajiudeni, numire ce se ma! da valea sa.
dealurile Ghiun-Ghiurmes si Ca- sat. Agiudeni, din jud. Roman. Hidrografia este reprezintata
nat-Calfa; iar pe stinga valea numai prin val, carl au apa nu-
Cirjilar, valea Hormular si piriul Alacapi, sau Alacap sau Ala- mai primavara si dupa ploile de
Cerna, mat insemnat, unit
eel capo, com. rur., din jud. Con- toamna principalele sunt va-
;
:
cu Valea-Ulmulul, valea Megina stanta, pi. Medjidia; situata in lea Carasu sau Medjidia prin
si valea Iaila. Fiind mal in tot- partea centrala a judeûluT, la mijlocul comunel, venind de la
d'auna cu apa, el fertilizeaza lo- 24 kil. spre apus de orasul Con- S.-E. spre N.-V. ; ea poarta di-
curile pe unde trece, dindu-le stanta, capitala districtulul, si in ferite sub-numin pe unde trece;
o rodnicie, ce rar se intilneste partea rasariteana a plasii, la 1 asa, ia numele de valea Cara-
in aceasta plasa. kil. spre rasarit de oraselul Me- cuius-Dere pana la s. Alacapi, de
djidia, resedinâ el, pe valea unde iapecel de valea Alacapi, si
Aitan-Dere, vale insemnata, in Carasu. in urma pe eel de Carasu sau Me-
jud. Constanta, plasile Constanta Se margineste la rasarit cu gidia ; ea este larga si malurile
si Mangalia, pe teritoriul comu- c. Omurcea, pi. Constanta, la au amfiteatru ; in ea se deschid
nelor rurale Tekirghiol si Mu- miaza-noapte cu c. Caratai, la vaile Alacapo ce curge sub nu-,
surat, sc desface din poalele miaza-zi cu c. Murfatlar, plasa mele de Horoslar-Ceair, de la
apusane ale dealulut Tekirghiol, Constanta si la apus cu c. Biil- E. spre V. ; valea Carataialceac,
se indrepteaza spre miaza-zi, biil si orasul Medjidia. valea Chiostel unita cu valea
avind o direcîune de la N. catre Relieful soluluT este in gene- Hagi-Cabul, toate pe dreapta
S., facind ast-fel ho tar intre pi. ral destul de accidentat de cul- piriul Docuzol cu malurile mla-
Constanta si Mangalia; braz- mile: Medjidia, Docuzol si Endee- stinoase, unit cu valea Docuzol-
deaza partea sudica a plasii Cara-Chioi. Principalele dealuri Ceair pe dr. se varsa in balta
Constanta, partea nord-vestica carl brazdeaza comuna sunt Medjidia sau Carasu; balta Ca-
Digitized by Google
ALACAPt 3tt ALACAPl
rasu cu vre-o cite-va insule se Dupa cetafenie : supusl streinl spre V. de s., care n'are staîe
prelungeste pu(in si pe terito- 7, ceta{enl romint 1544. sau halta; drumul judeêan Me-
riul comunel spre V.; e acope- Dupa religie: crestint orto- djidia-Cara Murat, trecind prin
rita cu stuf. doxt 1 142, mahometant 409. s. Docuzol; drumurl comunale
Clima comunel este riguroasa, Dupa ocupaîune: agricultorT ce uneau catunele Jntre ele ca:
cu verl calduroase si ernl fri- 259, comercianÎ 8, industrial Caratai-Murfatlar, Tortanan prin
guroase, fiind expusa vintulul n'are, alte profesiT 43, total 310. Docuzol, Biulbiul prin Murfat-
dominant de rasarit rare-orl ; Improprietari{i 66j, neimpro- Turc, Medjidia direct, Constanta
v}nturile aduc plol prin aceste prietaritl 11, total 678. prin Murfatlar, Omuscea-Ha-
regiunt, totusT clima e destul de Contribuabill 310. sancea.
sanatoasa. Suprafaâ comunel e de 10113 Prin comuna., la V. si E. de
Catunele cart compun comuna hect., din cart 68 hect. ocupate* s. Alacapi tree vaiul de piatra
sunt: Alacapi, resedinja, spre de vetrele sateior cu 3 1 1 case, si eel de pamint ale luT Traian,
S.-E., in valea Carasu, la intti- 9225 hect. ale locuitorilor, si (vezl la judef).
nirea el cu valea Horoslar-Al- 820 hect. ale statulut cu pro-
ceac; Chiostel in partea cen- prietarif. Alacapi, sat, in jud. Constanta,
trala, la 6 1
/a kil. spre N.-V. de Ocupaîunile locuitorilor sunt: pi. Medjidia, cat. de resedinâ
resedinâ, in valea Chiostel, nu Agricultura, fiind in c. 259 al comuneT Alacapi este asezat ;
departe de balta Carasu; Do- plugarl cu 161 plugurl, avind si in partea rasariteana a plasil si
cuzol spre N., la 10 kil. spre 25 masini de secerat, 4 masini cea estica a comunel, pe valea
N.-V. de resedin{a, pe piriui Do- de batut porumb, 1 34 grape de Alacapi si Carasu; este incon-
cuzol, Jntre ceie doua dealurl fier, 176 care cu bol, 57 caruê jurat de dealurile Caraucic-Bair
Docuzol mat avem apoT tirlele
; cu cal, 142 puûrl, (1 in cimp) la V. (73 m -)» Horoslar-Bair (31
luT si Manase Ieciu
Caciula la si 1 pod plutitor (in Docuzol). m. cu movila Cara-Chioi) la E.
V2 kil. spre N.-E. de s. Docu- Industria este cea domestica, si Tasli-Bair (S3 m.) cu movila
zol, tot pe piriui Docuzol. simpla; mal e in comuna o Alacapi. Are o supraf. de 2834
Instrucîunea e reprezentata moara de vint (in Chiostel). hectare, din carl 26 hectare o-
prin 1 scoala mixta de baeÎ si Cresterea vitelor este iarasT cupate de vatra satulut cu 86
fete, cu 10 hect. pamint, avind o ocupafie principals ; sunt in case.
1 invafator cu 69 elevt inscrisl conjuna 9 armasarl, 263 cat, Populafia sa e de 80 familil
(40 baeflf si 29 fete), promovajl 339 epe, in minzt (total 813); cu 279 sufl., ocupindu-se cu a-
37 elevl; $coala e in cat. Do- 7 taurl, 775 bol, 661 vacT, 391 gricultura si cu cresterea vite-
cuzol. Sunt si 2 scoll musuimane viêl (total 1835); 7 magarT lor. La V. de sat trece c. f.
alipite de geamiile din catunele 597 berbedf, 6220 01, 2588 miel Constanâ-Cernavoda si un val
Alacapi si Chiostel. (total 9405 ) ; 1 8 capre 268 pore! ; al lul Traian, iar la N.-E. alt
Cultulreligios seexercita intr'o ma! toate se exporta. val al lul Traian.

bis. crestina, cu hramul Sf. Dumi- Comerciul este facut de 8 co-
tru, avind 10 hect. pamint de mercianfl, (7 carciumarT, 1 ba- Alacapi, movila insemnata, in jud.
la stat, cu I preot, 1 paracliser can) ; e destul activ, se importa Constanta, pi. Medjidia, com.
si 1 cintaret ; mal sunt 3 geamil, masint agricole, unelte de lucru, si clt. Alacapi, pe muchia dea-
in fie-care cat. cite una, avind manufacturl si se exporta ce- lulul Tasli-Bair, la 1
l
/2 kil. de
cite 10 h. pamint si cite I hoge. reale, (orz, ovaz, secara, po- sat, cu 83 m. inatyime, domi-
Populaîunea comunel este de rumb), vite, lina, brinzeturl ;
gara nind satul si valea Alacapi, va-
318 fam. cu 1551 sufl., impar- cea malapropiata este Murfatlar, lea Carasu, calea ferata; dec!
{ita In modul cum urmeaza la 5 kil. un punct strategic important.
Dupa sex: barbaflf 830, fe- Budgetul e de in 5162 lei
me! 721, total 155 1. la ven. 3989 1. si la chelt, cu Alacapi, vale, in jud. Constanta,
Dupa stare civila: necasato- un excedent de 1 173 1., sunt pi. Medjidia, in c. si cat. Ala-
ri{T 932, casatori^t 580, vaduvi 310 contrib. capi, vine din dealul Horoslar-
38, divor^f 1. Cat de comunicaîe sunt : c. Bair, se indreapta spre apus,

Dupa instrucîe: stiu carte 51, f. Constanja-Cernavoda, prin va- trece prin satul Alacapi, printre
nu stiu 1500. lea Carasu, trece pe la 500 m. dealurile Tasli-Bair si Horoslar-
5i0i2. Marelt Dicfionar GtograAc.
Digitized by Google
ALAH-UA1K 34 ALBA
Bair, si se deschide in valea Alb (Pirlul-), piriu, in c. Uscafi, guâ, Ulmul si Rotunda, in par-
Carasu ; e taiata de valul mare pi. de Sus-Mijlocul, (v. Valea- tea de S.-E. a com. Stanilesti,
de pamint al luT Traian. Alba, piriu), curge in judeûl pi. Prutul, jud. Falciti.
Neamfu.
Alah-Bair, deal, in judeûl Con- Din inscripîunea ce se afla la Alba, deal, numit si dealul Valea-
stanta, pi. Medjidia, pe terito- manastirea Razboieni se vede, ca Albiet, in c. r. Vagiulesti, pi.
riul com. Tas-Punar si anume locul unde s'a dat razhoiul intre Vailor, jud. Mehedinî.
pc acela al cat. Baltagesti se ; Turct si $tefan -eel-Mare pe atunct
intinde pe la nord-estul satuluT se numea Piriul-Alb. Piriul-Alb Alba, deal, in plasa Oras si in
Baltagesti printre vaile Satis- a dat numirea vaiet prin care partea de miaza-noapte a com.
Dere si Saragea-Dere, avind o el curge: Valea-Alba. Prin ur- Odobeasca, jud. R.-Sarat, aco-
direcjiune generala de la S.-V. mare Vornicul Ureche greseste, perit cu fineê si izlazurl.
catre N.-E. ; are o inalîme maxi- cind da a infelege ca Valea-

ma de 204 m. pe care o ajunge Alba s'ar fi numit, pentru-ca Alba, fintind, pe mosia Havirna,
in virful sau Saragea-Tepe. Este poiana unde a fost batalia, s'ar com. Havirna, pi. Prutul-de-s.,
situat in partea scptentrionala fi nalbit de trupurile celor ple- jud. Dorohoiu.

a plasil si a com. ; vaile sale ri{T (Letop. torn. I. pag. 151).
sunt stincoase si prapastioase. Pe valea piriuluT pe care inscrip- Alba, fintind, pe mosia Pomirla,
{ia il numeste Piriul-Alb, in de- com. Pomirla, pi. Prutul-de-s.,
Alapeûl, canal, in insula Balta, partare de o ora de la satul jud. Dorohoiu.

pi. Ialomija-Balta, jud. Ialomi$a, Razboieni, spre rasarit, linga s.
teritoriul comunel Borduseani; Tupilaî, se afla o catuna raze- Alba, pddure, pi. Munteluf, jud.
alimenteaza lacul Alapejul. seasca, care si astazT se numeste Bacau, in com. Darmanesti.
Valea-Alba (v. manastirea Raz-
Alapeûl, lac, in insula Balta, pi. boieni). Alba, piriu in c. r. Imoasa, pi.
Ialomija-Balta, jud. Ialomija, te- Motrul-de-sus, jud. Mehedin^T,

ritoriul com. Borduseani ; este a- Alb (Ptriul-), pirift, in com. Vina- trece in hotarul Corcovef.
limentat prin canal ul cu acelasl tori-Neamû, pi. de Sus-Mijlocul,
nume. izvoreste din munîl Magura- Alba, piriU, incepe din mosia
SihleT, curge spre N. in jud. d-luT Viisoreanu, com. Colonesti,
Al&uta, mic afluent al piriuluT Neamû; trecind pe la schitul pi. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge
Sabasa, jud. Succava. Sahastria, in dreptul caruia se de la N. la S. distanfa cam 300
uneste cu Piriul-Negru. Numirea m., apot face o intorsatura iar
Alb (Izvorul-), sat, in judeûl sa provine din pricina ca scur- la N. si alta la S., si se uneste
Ncamû. (V. Izvorul- Alb). gindu-se pe terenurT friabile de cu girla Gruiul-Mare, tot m ra-
calcar, apele sale due pu Iberea ionul com. Colonesti.
Alb, piriU, (v. Cracaul-Alb), piriu, lor alba in mare departare (v. Se numeste Alba, pentru-ca
in com. Cracaoani, pi. Piatra- Piriul-Negru). pamintul pe unde trece este alb.
Muntele, jud. Neamû.

Alb (Isvorul-), ramurd de rnunfl Alba, piriU, pe teritoriul comunet
Alb (Izvorul-), pi rift, (v. Izvo- (v. Isvorul-Alb, jud. Neamfu). Racoasa, jud. Putna, plasa Za-
rul-Alb), in com. Buhalniâ, pi. brauji, eel mal mare afluent al
Piatra-Muntele, jud. Neamju. Alba, sat, in com. Hudesti-Mari, $usiêi; e format din 3 pirale:
pi. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiu, Alba, Limpejioara si Piriul-Vir-
Alb (Pirlul-), pirift, in comuna cu 273 fam., 12 1

5 suflete. lanulul; se varsa in $usiâ, intre
Hangul, pi. Piatra-Muntele, jud. Asezarile satenilor sunt mat satele Racoasa si Gogoiul.
Neamû, izvoreste din partea a- mult bune. Satenit improprieta-

pusana a muntelul Table! (ra- riîau4o8 hect., 18 aril pamint. Alba, //>/#, in pi. Oras, c. Odobea-
mura CeahlauluT); curge sprc sca, izvoreste din jud. R.-Sarat,
S.-V., formind in parte hotarul Alba, v. Razboieni, jud. Neamû. dealul Alba, se indrepteaza de la
TransilvanieT, pan& la varsarea N. spre S., udind com. in partea
sa in pir. Pintec. Alba, balta, intre balîle Lun- de miaza-noapte si se varsa in
Digitized by Google
ALBA 35 ALBELE
riul Rimna, mal sus de catunul Alba (Piatra-), colind, in com. hectare (175 ramin sterpe, 75
Mahriul, dupa un curs de 7 kil. Trestia, jud. Buzau, pe care o islaz 200 liect. padure).
si
desparte de com. Pirscovul. Comerciul se face de 2 cir-

Alba, ripd, com. Valeni-de-Munte, ciumarl.
jud. Prahova. Alba (Piatra-) sau Rupturile, iz- Populaîa lul e de 46 loc.
vor, in com. Odaile, jud. Buzau, Numarul vitelor marl e de 102,
Alba, vale, in com. rur. Vagiu-
incepe din c. Piatra- Alba si se si a celor micT de 573.
le?ti, pi. Vailor, jud. Mehedinî.
scurge in Muratoarea Posobes-
tilor. Albeasca, sat, cu 13 fam., jud..
Alba, vale, in com. rur. Inoasa,
Arges, pi. Pitesti, face parte din
plasa Motrul-d.-s., judeûl Mehe-
Alba (Ripa-), colind, in c. Min- com. rur. Galasesti. (VezI acest
dinî.
zalesti, jud. Buzau, facind hotar nume).
Alba, vale, (v. Valea-Alba), jud. despre c. Manesti. Este formata
Neam(u. din paminturl albe ; are puîn Albeasca, movild artificiala, in

islaz pe poale. pi. Gradistea, com. Ciineni, jud.
Alba, vale, izvore$te de la V. de R.-Sarat, linga catunul Plasoiu
comuna Predealu, plaiul Pele- Alba (Ripa-) sau Ruptura, co- pe dinsa sunt doua crucT de
sul, judeûl de subPrahova, lind, in c. Laposul, jud. Buzau, piatra. Din batrinT se spune ca
poalele muntelut Caraiman, cur- acoperita de huma si puîna niste ciobanT calatorind cu tur-
ge de la V. spre E. $i se varsa verdeaâ. mele lor prin aceasta plasa, si po-

in riul Prahova, pe {annul dr., posind aci, au fost surprinsT de o
in dreptul cat. Bu^teni. Alba (Ripa-), colind, in c. Vis- furtuna; unul din et fiind tras-
pesti, cat. Valeanca, jud. Buzau, nit, ceMaltl il ingropara, \\ ri-
Alba, vale neinsemnata, in plasa formata din paminturT albe. dicara aceasta movila deasupra
Ora$, c. Odobeasca, jud. R.-Sa- mormintuluT, precum doua
si
rat, In partea de miaza-noapte Alba (Ruptura-), colind, in c. crucT de piatra; el numindu-se

a eT, pe fundul careea curge pi- Panataul, cat. Diculesti, jud. Bu- Albulesti sau Albesti, si mo-
riiasul Alba. zau, acoperita cu padure. vila a fost numita de popor Al-
beasca.
Albd (Balta-), com. rur., jud. Albe (Pietrele-), colind, in c.
R.-Sarat. (V. Balta-Alba). Beceni, cat. Gura-Oci, jud. Bu- Albei (Dealul-), deal, se intinde
zau; islaz de vite. la N. c. Osesti, pi. Stemnic, jud.
Alba (Mo vila-), movild, judeful Vasluiu, desparînd teritoriul a-
Braila. (V. Bordeiul- Verde). Albe (Pietrele-), munte, in com. cestcl com. de acel al comuncl
Gura-Teghi, cat. Lunca-Vascu- Buda-Rafaila.
Albi, (v. Valea-Alba), loc izolat, lut, jud. Buzau, face hotar des-
in com. Ctrligi, pi. Piatra-Mun- pre com. Nehoias. Albele, sat, plasa Tazlaul-d.-j.,
tele, jud. Neamû. jud. Bacau al com. Barsanesti,

Albe (Pietrele-), sorginte de ape situat in valea piriuluT Albelor,
AlbS (Movila-), movild, in pi. miner., in care predomina sulful, la o departare de 7100 m. de
Borcea, jud. Ialomifa, spre N. in c. Gura-Teghi, cat. Lunca-Vas- satul Barsanesti (scoala). In anul
de satul Calarasi-VechT. culuT, jud. Buzau. Nu se poatc 1 89 1, din acest catun, a ur-
utiliza din cauza departarcT si mat numat 2 bac^T la scoala, din
Alba ( Valea-), vale, pe care este a salbaticiel loculuT. 22 copiT in virsta de scoala.
asezata c. Bucovaf, jud. Dolj, Are o biserica de ritul ortodox,
pi. Jiul-d.-mj. si in care se afla Albeanul, sat, din com. rur. Pir- cladita pe la 1863 de caluga-
cetatea Jidova. (V. a. n.). lita-Sarulesti (v. a. n.), pi. Ne- rul Ioachim ; este deservita de
goesti, jud. Ilfov, asezat in nistc 2 cintare^T si de preoîf satelor
Alba (Piatra-), cdtun al com. locurt smircoase, spre V. de de prin prejur. CirciumT are 2.
Odaile, jud. Buzau, situat intre Pirlita. Are o suprafafa de 900 Capl de fam. sunt 93, sufl. 303.
izv. Posobeasca $i Gortea. Are hect, proprietate a D-lut Man- Animale sunt: 11 cat, 214 vite
230 loc. si 54 case. ciulescu, din carl se cultiva 450 I cornute, 5 porcl.
Digitized by Google
ALBELE 36 ALBENI
Albele, lac, in pi. Ialomiâ-Balta, laul-tf.-j., judeûl Bac&u, care Prin comuna tree soselele :
jud. Ialomija, se intinde pe te- izvoreste din muntele Pravila, Zorlesti - Albeni , Bengesti - Al -
ritoriul com. Cocargea si Du- curge prin com. Barsanesti si beni; riul Gilortul si piriul Cal-
des ti. se varsa la s. Poiana, din com. nicul.
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta

Albele, mosie, plasa Tazlaul-d.-j., Tazlaulul-Mare, dupa ce s'a in- Albeni, sat, plasa Bistriâ-d. -j.,
jud. Bacau, din com. Barsa- carcat cu apele piriiasuluT Pre- jud. Bacau, al c. Valea-Seaca.
nesti, care avea par^T razesestT. luca. Se gaseste situat linga satul
Despre aceasta mosie Th. Co- Valea-Saca (scoala). Are 59 cap!
drescu, ne da urmatoarele date: Albene§ti, sat, jud. Arges, pi. de fam. si 211 sufl. Sunt 105
(Buchimul Romin, anul I, 1875, Oitui, pendinte de com. rur. vite cornute si 35 porci.
pag. 34). Launele-d.-j., (v. acest nume).
«In aceasta mosie eraii razes! Albeni, catun, judeûl Gorj, face
si Postelnicul Costache Ciocirlie Albeni, com. rur., din pi. Ama- parte din com. Albeni (v. acest
cu at luT, cart la anul 1 840 s'au radia, jud. Gorj, situata la S. nume); e situat intre riul Cilnicul
judecatpentru impresurarea par- plasiT, pe vaile CilniculuT si Gi- si Gilort si chiar la confluenja lor.
{ilor lor din acel hotar cu casa lortuluT, precum sr pe dealul Are 150 fam. cu nil sufl.,
raposatulul Hatman Constant! Prunes til or, la o di stanza de 1 34 contrib. ; 2 biserici, cu 1
Paladi ; au par£T si sfintele ma- '
25 kilom. de capitala judetuluT. preot si 1 cintarej.

nastirl Berzunûl, Raducanul, Bi- 1
Se limiteaza la N. cu com. Ben- Suprafaâ sa totala e cam de
sericani atyl mat multf razes!
si 1
gesti si Negoesti, la S. cu com. 1350 hect.
si partasT in ea avea sat cu o
; Barzeiul-de Gilort, la r$sarit cit Are 7 fintinT.
biserica, un preot, dot dascall, com. Barzeiul-de-Padure si la a- Locuitoril posed 512 vite mart
trel nevolnict, doua vadane, pa- pus cu com. Bobu. cornute, 33 cat, 380 01,-182
tru slujbasl volnict,pe linga Aceasta com. se compune din capre, 213 rimatorl si 9 bivolT.
mosiile Bratila, Poiana-Berzunjul cat. Albeni, Mirosloveni si Pru- Mat posed 74 care cu boT,
si altele cu un numar de ioloc.» nesti. 35 plugurt si 17 stupl.
Intinderea sa este de aproape Notice Istorice. In interiorul
Albele, trup de mope, nelocuit, 2000 hectare, din can 1500 acesteT comune, pe platoul nu-
proprietate a statulul, pendinte ale loc, cart in cea mat mare mit Cimpul-Mare, se afla mal
de com. Tangirul, pi. Calnistel, parte sunt mosnenl, iar restul multe movile, in carl s'au" gasit
jud. Vlasca; se arendeaza im- ale proprietate! ; din aceasta su- ghiulele de tunurl, de unde cre-
preuna cu Tangirul si Miraul prafaî: 335 hect. sunt padure, dinâ ca ele ar fi servit ca for-
pe prejul de 14700 let pe fie- 998 hect. araturf, 44 viT, 625 tificaîunl in timpul unor rez-
care an. Albele are cu dinsa si pasune si livezT. Are o popula- bele pctrecute acolo in trecut;
trupurile Manaful si $ialiul. Aci te de 320 fain., 1896 sufl., sunt iar pe sesul ce. se intinde pa-
este o padure cu suprafaâ de 285 contribuabilf. ralel cu riul Gilort, spre apusul
400 hect. Depinde de ocolul LocuitoriT se ocupa cu agri- comunel, se afla o ruina, ridi-
silvic Ghimpaî. cultura, cresterea vitelor, cultura cata peste 2 metri d'asupra so-
In 1882 s'a improprietarit un viilor si a livezilor de prunT. lulut si in diametru de peste 20
numar de 19 ioc. insurant, luind In aceasta com. sunt 4 bi- metri, construita din pietre si
suprafaâ de 250 hect. sericT, dintre cart una de peste caramida cu var, aci s'au ga-
500 ant, deservita de 3 preoÎ, 3 sit oseminte de om si diferite
Albele, munte, situat la hotarul cintarepf; sunt 7 morT, 18 fin- obiecte de fier, precum : arme
TransilvanieT, in prelungirea m. tinT, 3 circiumT. LocuitoriT po- vechl, roate de caruê, etc. De
Pietraria si Straja, pe cuprin- sed 57 plugurt, 130 care cu la aceasta ruina spre S., para-
sul com. Calugarcni, pi. Piatra- boT, 1 caruâ cu cat, 11 16 vite lel cu Gilortul, se afla sub sol
Muntele, jud. Xeamû. Are o mart cprnute, 89 cat, 9 bivolT, o cale asternuta cu pietre, pe
inalîme de 1600 m. Se maT nu- 968 01, 489 porci, 337 capre. linga cart se afl& sfaramaturt
meste Obcina-Albilor. Venitul com. este de 1393 de pietre si caramizl; acestea
1. 33 b. si cheltuelile sunt de 4 atesta ca ruina ar fi fost un
Albelor (Pirlul-), piria, pi. Taz- 1332 1. 44 b. monument, de la care pleca acea
Digitized by Google
ALBENI 37 ALBESTI
cale spre S., pe ale caref laturl mitindu-se spre Vest cu -hotarul fia sa este de 1580 loc. din
se vede ca ar fi existat locuinê mosiel Bradeanu si Smeieni, carl: barba^t insuratf 344, ne-
omenestf. Nu se stie timpul pana da in albia CalmaûiuluT, insuratf 37, vaduvl 6, baetf 379;
existence! acestora ; se zice tnsa trece riul si o ia pe hotarul iar feme! maritate 344, vaduve
ca acolo ar fi fost un oras, mosiel Maxenul-Virtoapele pana 32, fete 438, care traesc in 310
poate chiar din timpul Roma- in movila Ciovliculul. case. Strain! sunt 2 greci si 1 :
nilor. Suprafafa sa este de 5940 izraelit. Meseriast sunt: 5 fie-
hect. din care 4669 arabile, 389 rarl, 1 4 dulghert.

masinist si
Albeni, mope, plasa Bistrtya-d.-j., padurt, 625 izlaz

173 fineaâ, Media nasterilor e de 57, a dece-
jud. Bacau, din c. Valea-Seaca, si 84 loc sterp. selor de 29, a casatoriilor de 9.
parte a satenilor si parte a pro- Propriety! mat insemnate, a- Populafia creste deel cu o me-
prietaruluT. fara de pamintul posedat de loc, dic anuala de 28 sufl.
sunt: Albesti sau CacaJeî, Co- Sunt 292 contribuabill, din
Albeni, pise de deal, plasa Bis- tuna sau Calûna, Udafi-Minzu carl 18 comercianp, 17 rominl
trifa-d.-j., jud. Bacau, c. Valea- sau Salcianca, Udaî-Mtnzu sau si 1 strain. Stabiltmente sunt
Seaca, de linga s. Valea-Seaca, Rasideasca, Udati-MarT sau Ni- 17. Venitul caselor 1920 1., taxa
secfia Albeni. culeasca, Valeanca cu Tufele- proportionals 96 lei. Venitul
Cotunet si Albesti-StatuluT. Te- fonciar: 93240 1. Darea cailor
Albeni, vale, plasa Bistri{a-d.-j., renul e ses, accidentat puîn de comunicaîe 1752 1. ;
paten-
jud. Bacau, c. Valea-Seaca, care de malurile Calmajuiulur ;

pa- ts 597.50; fonciera 1. $367.60.
se inclina spre piriul Valea-Saca. mintul e fertil si accesibil tu- Total fiscal 1. 77 l 7- lo perce- >
turor culturilor, mal cu seama perea let 771.71, judeêne let

Albert, deal, plasa Trotus, jud. porumbulut si orzulul ; se mal 2045.62; drumurl let 857.21;
Bacau, situat in apropiere de cultiva : grid, secara, meiu si comunale 1. 2045.62; comerciale
Grozesti ; aci se gaseste sare la rar rapija, precum si plante 1. 49.45. Total general 1. 13486
supraf. pamintulul. din mica cultura, in specie ci- ban! 81. Budgetul com. e de
nepa. 5 1 10 lei.
Albert, padure^ (plasa Trotus, jud. E bogata in vite, care ser- Com. are o scoala de baeflf
BacaQ), din c. Grozesti. vesc nu numal pentru munca, in comuna Albesti frecuentata
dar si pentru corner^. Sunt 609 de 35 elevl. Carte stiu 126
Albesti, com. rur., in pi. Cimpulul, bol, 468 vacl, 214 vijet, 9 bi- locuitorf. Are 2 biseric! in ca-
jud. Buzau, situata la S.-E. de volt, 280 caT, 208 epe, 22 tunele Albesti si Udafi : Sf. Ni-
orasul Buzau si la o distanfa de minzl, 2870 ol, 2 capre, 5 a- colae si Sf. Dumitru, cu 2 pre-
22 kil. de dinsul, pe ambele ma- sinf si 235 porct. Stupl 31. o\l 2 cintareflf si 1 paracliser.
lurT ale riulul Calmajuiul. Limi- Industria e limitata numal la CirciumI sunt 10. Casele lo-
tele sale sunt : La N., incepind trebuinjele casnice si in cit- cuitorilor sunt curate si. con-
din movila Ciovliculul, se mar- va la cultura viermilor de ma- struite cu oare-care ingrijire.
gineste cu hotarul mosiel Bentu tase. Cultura albinelor e negli- Aspectul com. e placut, clima
(com. Tabarasti), Minzul si Cal- jata, fiind numaT 31 stupt. Are sanatoasa, dar expusa vinturi-
darusea (com. Cilibia), se intin- o moara cu aburt si 4 stine: lor si adesea secetel.
de pana in pilcul de padure 2 pe mosia Albesti si 2 pe mo- padurea Albesti, situata
In
Tufele-Lupascu, de unde se sia Udaî-Mart. Com. e pusa in puîn mat la S. de com. Al-
lasa in jos, limitmdu-se spre contact cu Buzau prin soseaua besti, a fost in 808 o crincena 1
E. cu Movila -PopiT si mosia Albesti-Buzau, prin întesti, pre- lupta intre TurcT si Rust. For-
Juguiatul, pana da in hota- cum si cu diferite com. circum- tificaîunile ridicate in padure
rul mosiel Meteleul-Lipanesc ; vecine, fie prin drumurl natu- se vad si asta-zl.
la S. merge cit-va tot pe ho- rale, fie prin cat vecinale-com.

tarul mosiet Lipaneasca, apot Transportul productelor se face Albesti, com. rur., in partea dc
o ia pe hotarul mosiel Rotun- prin gara Cilibia. S. a pi. Crasna, jud. Falciu, for-
da-Mitropolie! (com. Bradeanu), Aceasta com. e fonnata din mata din satele: Albesti, Gura-
atinge puîn mosia Margineanu- catunelc Albesti, Caljunasul, Co- Albesti si tirgusorul Docolina
Valeanca si se urea in sus, li- tuna, Udaî si Lucieni. Popula- la o distanâ de 26 kil. de ca
Digitized by Google
ALBESTI :i8 ALBESTI
pitala judefuluT, cu o populaîune torT, 6 meseriasT, 17 comercianfy Budgetul comuneT se urea la

de 433 fam. sau 1906 sufl. din 9 profesiunT libere, 20 munci- 191 7 I. ven. si 1824 1. chelt.
care 422 contribuabilT. torl si 20 servitorl. Cu stiinâ In jurul comunei se afla li-
Intre loc. sunt vr'o 20 fam. de carte se gasesc 129 per- vezT, fineê si pad. acoperite cu
evrel, stabiii^T in tirgusorul Do- soane, iar 2432 nu stiu a scrie fag, mesteacan, anin, plop, etc.
colina. si citi. . Are trelmun^T: Boldul, Voivoda,
Pe partea de V. a com. trece Vite : 560 cal, 400 boT, 2800 Oblrsa, carT aparjin numaT a-
calea nationals si calea ferata 01 si 750 porci. Budgetul la veni- cesteT comune ; in top se afla
Vasluiu-Birlad, si riul Birlad pe turT era de 7806 1. si la cheltuelT stine, unde se fabrica brinza.
hotar. de 6787 I. Instrucîunea in com. Riul Bratioara (v. a. n.) trece
Are 1 scoala si 2 bisericicu se preda in 5 scoale, din carl pe de cat. Cindesti
la E. si
2 preo{T si 2 cintaie^T. o scoala de bae{T si una de Bratia pe marginea de V. a el.
Vite: 1247 vite cornute, 168 fete se afla in satul Albesti, o Pe riul Bratioara sunt in raio-
caT, 458 or si 566 porcT. scoala de bae^T si una de fete nul comuneT 4 ferastrae si 1
in satul Buesti si o scoala mixta moara; iar pe Bratia sunt 13
Albesti, com. rur., in plasa Ialo- in Socoale, avind 3 invafatorT ferastrae si 1 moara. In aceste
miâ-Balta, jud. Ialomiâ, este si 2 invaâtoare. ferastrae se tae lemne de brad.
situata pe partea dreapta a riu- Sunt doua bisericl cu cite In cat. Albesti loc. sunt mos-
lui Ialomtya, intre com. Poiana patru preopf si patru cintareî, nenT si poseda pamintul prin
si Marulieni si se intinde din platiflf de comuna cu 620 lei mostenire, din mosT-stramosT
riul Ialomiâ,pe cimpia Baragan, anual. iar eel din cat. Cindesti s'au
pana mai spre S. de linia fe- Pe la capatul de S. al teri- improprietarit, in anul 1 864, pe
rata Bucuresti-Fetesti, pe o su- toriulul com. trece calea ferata proprietatea statuluT, Berevoesti.
prafaâ de 9450 hect., din cart Bucuresti-Fetesti Comuna se intinde pe o supra-
50 hect. padure. Pe teritoriul faâ de 690 hectare. Printr'insa
com. se afla patru mosiT Bu- : Albesti, com. rur., pi. Dimboviâ, trece soseaua comunala, care sta
esti, proprietate a statuluT, cu judeûl Muscel, 7 kil. departe in legatura cu orasul Cimpulung.
4500 hect., fosta pendinte de de Cimpulung. Este situata pe Bilciu la 15 August.
manastirea Cernica, arendata malul sting al riuluT Bratia si Are o bis. fondata de loc.
pe periodul 1883 J ^93 cu su ~ pe valea numita «Strigoiul». comuneT, deservita de 2 preo^T

ma de 40100 let; Albesti cu Se compune din 2 catune si 1 cintare^; o scoala mixta.
3700 hectare, Batalu cu 850 Albesti si Cindesti, avind o po- Cu intreînerea scoaleT, statul
hect., si Zamfiroaia cu 400 h. pulate de 894 loc. (462 barbaJT cheltueste 1404 1. anual.
sunt proprietary particulare. si 432 feme!) cu 217 c. de fam., In raionul comuneT sunt 3 iz-
Dupa legea rurala din 1864 carl traesc in 217 case. voare cu apa minerala, carT con-
sunt improprietari^T pe terito- Aci a fost inainte vreme re- în mult iod, si 14 cariere de
riul comuneT 120 loc; 214 se sedinâ plaiulut Nucsoara. piatra, din care se exploateaza
g&sesc fara proprietafT. Aceasta comuna se margi- o piatra de o structura groso-
Com. este formats din satele : neste la E. cu com. Voinesti, lana, dar cu bobul. foarte strins,
Albesti, Buesti, Batalu si So- la V. cu com. Nucsoara, la S. in cit formeaza o piatra excelenta
coalele, cu resedinâ primariei cu com. Godeni si la N. cu pentru construct si chiar pen-
si a judecatorieT in satul Al- munîT comuneT Nucsoara, ne tru sculptura. Cu acest calcar
besti. mat fund in aceasta direcîune numulitic dela Albesti s'a con-
Populaîunea in 1890 era de nicT o comuna pana la hotarul struit la inceput, si s'a restaurat
2561 loc. cu 530 cap! de fam. TransilvanieT. chiar acum in urma, celebra
si 2031 membri de fam., sau Locuitorii se ocupa cu agri- manastire Curtea-de-Arges. Pia-
1300 barbafT si 1261 feme!. cultura; mare parte sunt pic- tra de Albesti serveste azT la
Dupa naîonalitate : 2552 Ro- trarl, dogarl si scindurarl. construe^! de podurT si alte edi-
minT, 5 GrecT, 2 BulgarT si 2 Ei au pentru trebuinêle lor ficiT. La aceste cariere lucreaza
German!. Dupa religiune: 2559 casnice: 460 bol, 330 vacT, 16 peste 100 lucratorT, Italien! in
crestinT ortodoxl si 2 catolict. taurT, 158 viêT, 1640 01 si ber- cea maT mare parte.
Dupa profesiune : 638 agricul- becT, 284 capre si 205 porct. Carierele de piatra de la Al-
Digitized by Google
ALBESTI 30 ALBESTI
besti eraii cunoscute si exploa- Cind recolta e buna, se fabric^ vad si astazT urmele uneT inta-
tate inca din vechime ; ast-fel aci in termen mijlociu I OOO d. riturl, ocolita cu san{, lungeLca
se stie ca manastirea Curîl-de- 1. JuicS si 800 d. 1. vin. de 60 m. si inalta de vre-o 3
Arges, a fost claditS de Neagoe Pamintul nu e prielnic la toata m., pe linga care, cu ocaziunea
Basarab (la tnceputul secoluluT cultura. Sunt in comuna cam ariturilor, se gSsesc fragmente
alXVI-lea) cu piatra din Albesti. 140 merT, 80 perl, 300 duzt, de caramida, de sageflf
virfurl
In Condica VisterieT, 1694 (e- 100 ciresT, 5000 prunT. si alte unelte de razboiu.
diîa Aricescu), pag. 39, citim: Comerciul se face de 6 cir- Suprafaâ sa este de 11 20
«23Va talen s'au dat pietrarilor ciumart. Veniturile comunel se hect, din care 570 arabile, 15
de la Albesti pentru niste pietre urea la suma de 5132 lei si padure, 80 fineê si livezl si 55
ce ati taiat de treaba caselor chelt. la 5100 let. vil. Locuitoril improprietariÎ
DomnestT ...» O singura sosea 'I Inlesneste dupa legea rurala sunt in nu-
Pe locul numit Plaiul-Bise- comunicaîa cu c. Cornaêlul. mar de 117, pe o intindere de
riceT se zice, ca a fost a$ezat Girlele Seaca si VaT-de-ET ud& 550 hect.
in vechime s. Albesti. La Si- c. Albesti dela N. la S. Numarul vitelor: 84 cat, 423
listea, loc izolat, se crede ca a Se margineste cu comunele vite cornute man, 1235 vite
existat un sat, pe care Tar fi Cornaêlul, VaT-de-ET, Poborul, cornute mid si 92 porcT.
daramat TatariT. Atit la Plaiul- Radesti, Ibanesti si Urluiasca. Cat de comunicafie are so- :
BisericiT, cit si la Siliste, se vad Aceasta comuna s'a infiinât seaua vecinala, care o pune in
mine de bisericT. pe la anul 1700, din loc. venial leg&turS cu comunele Dulceanca
de peste Olt, mai ales din Vil- si Nenciulesti.
Albesti, com. rur. t

pi. Oltul-d.-j., cea si Romanat'i, padurile si vaile Populajiunea este de 974 sufl.
jud. Olt, compusa din 5 catune de aci servindu-lc de ascunza- din care 168 cap! de fam., 27
Linia-Mare, Craciunesti, Miha- torT, in vremurT de nevoT. neinsura^T si 7 vaduvT. Numarul
esti, Valea-VaT-de-El si Valea- caselor este de 272.
Seci. Albesti, com. rur. y in pi. Tirgu- Comuna are 208 contrib. ,
Este situata pe Dealul-Mare luT, jud. Teleorman, situata pe din care 129 platesc impozitul
si Dealul-Mihaesti si pe vaile Valea-VezeT, la punctul unde se funciar, 167 caile de comuni-
VaT-de-ET si Gugu. impreuna aceasta vale cu Valea- caîe, 2 patenta si taxa propor-
Are o populaîune de 1684 Burdei sau a Zbirglezet, la dis- îonala.Venitul anual al com.
loc. (868 barbap, 816 femeT); tant de 13 kilom. de Rosiori, este de 1705 leT, din care 586
400 de fam., 380 contrib.;
c. 21 de Alexandria si 44 de re- zecimf comunale si restul din
sunt 372 case de locuit. sedinâ. Limitele sale sunt: la accize si alte veniturl.
In comuna sunt doua bis. (la N. comunele Dulceanca si Meri- Biserica are un preot si un
Gura-Seci si VaT-de-ET) deser- Goala, incepind din hotarul celeT cintire^.
vite de 3 preofT, platiÎ de com. d'intiiu, luind direcîunea spre
Ocupafiunea de capetenie a V., printrevilcelele care formeazS Albesti, sat, din partea de N. a
locuitorilor e agricultura. Sunt si hotarul com. Meri-Goala, de aci com. Buimaceni, pi. Jijia, jud.
2 rotarT si 10 dulgherT. ET desfac spre S. il formeazi aibia VezeT Botosani, situat pe {armul sting
produsulmunceT lorlaDragasapi, si piriul Baracea care o separfi al JijieT.
CJmpul-Mare si Dobrotinetul. de com. Peretul, sue la deal Mosia se intinde pe valea JijieT
LocuitoriT sunt mosnenT, afara spre E. pe hotarul mosiel P&- si dealurile din dreapta in stinga
de 4, carl s'au improprietarit la rul-Rotund, de unde apoT se JijieT, parte cimp, parte p&dure ;
1864, pe mosia Lereasca, din- injug£ iarasT cu hotarul Dul- are o suprafaâ de 3493 hect.
du-li-se 10 hectare. El au 30 cencel spre N. La suprafaâ satuluT Albesti,
ca! si epe, 3141027 ot, porcT. Comuna este asezat£ intr'o se numarS si suprafaâ catunuluT
Suprafaja comuneT e de 2900 pozifiune foarte frumoasa, pe Capul-PadureT din c. Buim&ceni.
hect. deal, dominind toat& lunca VezeT Are o populate de 266 fam. cu
$coala dateaza cam de 5 5 anT. spre Alexandria si Rosiori. In 889 sufl.; are o bisericS de lemn
Cu intrejinerea el, statul chel- partea despre apus, pe dealul cu I preot si 2 cintare^T si o
tueste anual 1080 lei. fjtiii carte numit al lul Panait, in depa>- moara de ap&. In acest catun
40 barbaÎ si 1 femee. tare ca de I kil. de comunS, se sunt 538 vac! si boT, 134 cat
Digitized by Google
ALBESTI 40 ALBESTI
marl si micT, 2096 ol, 140 porcT mare rurale, 1 de baeÎ cu I m- a acestul catun, care se intinde
si 80 stupt. Sunt S circiume, 7 vaâtor retribuit de stat si com. pe o suprafaâ de 680 hectare
comercian^T si 3 meseriasi. si 1 de fete cu 1 invaâtoare pamint, pe care locuitorii il po-
retribuita de comuna. Localul seda din mosl-stramosl.
Albesti, sat, pi. Ocolul, comuna scoalel este construit de com., Aci este resedinâ primariel.
Simnicul, jud. Dolj, cu 457 sufl., a costat 5000 1.; serveste atit Are o scoala, condusa de un
227 barbaÎ si 228 femel, are scoalel de baejl cit si celei de invafator normalist si o biserica\
93 case si 16 bordee. Este si- fete. (V. c. r. Albesti).
tuat pe malul sting al Amara- In sat se afla o moara cu a-
diel, la 3400 m. spre S.-V. de burl. Albesti, sat, in partea de N.-V.

Simnicul-d.-s. In sat este o scoala a satulul Pietresti, plasa Stem-
al carui local este construit din Albe§ti cu Scorê§ti, sat, in c. nic, jud. Vasluiu, situat pe o
caramidadin fondurile comunel; Braesti, plasa Cirligatura, jud. ripa a dealulul Albesti; are o
funcîoneaza din 1889, avind un Iasi ; e asezat pe valea piriulul suprafaja de 400 hect., si o po-
singur invaâtor. $tiu carte 3 Ciorbolea (v. a. c.) ; e format pulate de 70 fam. sau 326 sufl.;
barbaÎ si 2 feme!. din doua razasil vechl, al ca- Biserica a fost zidita de obstea
In sat este o biserica fondata rora teritoriu s'a alipit in urma locuit. la 1737.
de locuiton, cu hramul Sfinîl- la mosia Braesti (v. Braesti, s.), Numarul vitelor e de 204 vite
Voevozl, deservita de un preot cu care asta-zl formeaza un sin- marl cornute, 80 ol, 10 capre,
si un cintare^. gur trup. 40 cai, 40 porcl si 50 stupl.
Locuitorii poseda 25 cai, 105 Are o populate de 68 fam.,
bol si vacl, 4 bivolT, 104 ot, 75 cu 276 loc. RominT, intre cart, Albesti, stafie de dr. de f. in jud.
capre. parte sunt de origine RusI ro- Prahova, pi. Cricovul, com. Al-
manizap; o bisericuâ de lemn besti-Paleologu, pe linia Ploesti-
Albesti, sat, in partea de N. a aproape ruinata, care ar avea Buzau (pusa in circulate la 13
com. Albesti, pi. Crasna, jud. o vechime de aproape peste 200 Sept. 1872), intre stabile Va-
Falciu, situat pe valea piriulul ant,de oare-ce se gaseste o carte lea-Calugareasca (5.9 kil.) si Ino-
Stras.iic; este resedinâ comunei. donata el de la 1706. testi (9.2 kil.), la 112.58 m. inal-
Are o scoala infiintata in anul In partea despre V. de la bi- {ime d'asupra nivelulul maril.
1868, 2 bisericT cu 2 preoÎ si serica, cam la 500 m., sunt tret Venitul acestel staîl pe anul
4 una din ele are o
cintarefl; pietre marl cu inscripîl slavone 1986, a fost de 82458 1. 72 b.
vechime de 200 ant, iar acea nedescifrabile. Atit dupa inscrip-
de la cimitir e facuta in 1875. Jiunl, cit si dupa poziîunea pie- Albe§ti-Cacaleti, c&tun de re-
Proprietatea mosiel este a lo- trelor si dupa oasele ce se ga- sedinâ al c. Albesti, jud. Bu-
cuitorilor vechT razesl, care se sesc in pamint se presupune ca zau. Are 770 loc. carl traesc
ocupa si cu lucrarea viilor si a ar fi fost din vechime un ci- in 156 case. Mai insemnat are
livezilor. mitir. casele proprietaêl, aparînind
In marginea despre S. a sa- familiel Vernescu.
Albesti, sat, in pi. Ialomiâ-Balta, tulut se afla o velniâ de fa-
jud. Ialomifa, pendinte de com. bricat rachiti. Albesti, catun al com. Trestioara,
cu acelasl nume, este situat de- Numarul vitelor se urea la jud. Buzau, 20 loc. si 8 case.
a-lungul coastel de N*. a Ba- 1296 capete, din carl: 443 vite
raganuluT pe malul drept si la marl cornute, 17 cat, 801 oT si Albesti, deal, face hotar intre
departare de I kil. de riul Ialo- 35 rimatorl. comunele Idriciu si Albesti, pi.
miâ. Pe teritoriul satulul sunt Crasna, jud. Falciu.
3700 hect. pamint arabil si 50 Albesti, sat, face parte din c. r.
padure. cu acelasl nume, jud. Muscel. Are Albesti, deal, in raionul com. Al-
In acest sat se afla resed. pri- o populate de 694 loc, carl se besti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt,
mariel com. Albesti si a judec. ocupa, pe linga agricultura, si pe care se cultiva 3 hect. si 75
comun., o bis. la care servesc cu pietraria, dogaria si scfndu- aril vie.
2 preo^T si 2 cintarepf. Instruc- raria.
îunea se preda in 2 scoll pri- Riul Bratia uda partea de V. Albesti, deal, se intinde spre E.
Digitized by Google
ALBESTt 41 ALBESTI-PALEOLOGU
de satul Albesti, com. Chetresti, care s'au arendat, pe periodul tala judeûluT si la 7 kil. de a
pi. Stemnic, jud. Vasluiu. 1888 — 93, cu 560 lei anual. plasiT.
Se compune din 2 catune

Albesti, mope, c Albesti, pi. Al- Albesti, padure Dumbrava, in pi. Albesti-de-Mur si Vadul-ParuluT,
besti, jud. Buzau, proprietatea E- com. r. Cosovaûl, jud. Mehe- cu o populaîune de 1082 loc.
foriel Spitalelor Civile din Bucu- dinî are o suprafaâ de 2300

;
(545 barba^T si 537 femeT), in
resti; are o arenda anuala (1886) hect., proprietatea statuluT. care intra si 3 fam. de JiganT
de 5000 let. ficran; 250 c de fam. si 197
Albesti, posta, judeûl Prahova, contribuabilT.
Albesti, din c. Albesti, mope, in stajie de caT de posta, pe cind In comuna sunt dou& bisericT;
com. si cat. Albesti, jud. Buzau, funcîona acest serviciu in {ara, una la Albesti-Mur, prefacuta in
proprietatea statuluT, pendinte la 17 kil. departe de Ploesti si 1892, cu hramul Sf. VoevozT
de George-Nou. Are 748 h.
Sf. la 18 kil. de Mizil. Posta Al- si alta in Vadul-ParuluT cu hra-
din care 642 arabile, 86 islaz besti avea 40 caT, un capitan, mul Sf. Hie.
si 29 fineaâ. In localitate e cu- un ceaus (chihaia) si 10 surugil. Locuitoril se ocupa numaT cu
noscuta mat mult sub numele Preûl unuT cal de posta si de agricultura. Produsul munceT il
de Unguriul. kil. era de 13 b. si se maT pla- desfac in orasul Ploesti. El au
tea cite 50 banl de fie-care posta yj caT si epe, 63 vacT, 1454 oT,
Albe§ti-Cacale{i, mope, in com. pentru earu{a (1868). afara de boiT trebuinciosT la
Albesti, catunul Albesti, judeûl munca cimpuluT.

Buzau, are 14 12 hect. din care Albe§ti-Br&te§ti, com. rur., jud. LocuitoriT s'au improprietarit
1050 arabil, 92 padure, 220 Arges, pi. Arges, la 10 kil. de in 1864 pe mosiile numite Poi-
islaz si 50 saraturT si sterpe. resedinâ plasiT (Curtea -de -Ar- nareanca, Margineanca si Vadul-
ges) si la 35 kilom. de Pitesti. ParuluT.

Albe§ti, mope, pe teritoriul com. Se compune din satele : Alb.- $coala nu este in comuna.
$imnicul, jud. Dolj, pi. Ocolul. Paminteni (350 loc), Alb.-Un- $tiu carte 40 barbaÎ si nicT o
A fost proprietatea scoalei Obe- gureni (360 loc), Bratesti (346 femee. CopiT in virsta de scoala
deanu din Craiova, dar acum e loc.) si Dobraji (354 loc), peste sunt 116 (60 bae^T 56 fete). si
a statuluT. A fost arendata pen- tot 292 contribuabilT cu 14 10 Comuna se intinde pe o su-
tru periodul 1879/ 1884 cu 3477 loc. din carl 22 figanT, pe riul prafaâ de 1255 hect.
lei, 50 b. anual. Arges in apropiere de orasul Comerciul se exercita in co-
Curtea-de-Arges. Sunt 4 bisericT muna de 5 circiumarT.
Albesti, mope, in com. cu ace- deservite de 5 preo^T, 3 cinta- Veniturile se urea la cifra
lasl nume, jud. Teleorman, a- re{T si 2 paracliserT, o scoala de 9421 lei si cheltuelile la
vind intindere de 570 hectare. mixta si 5 circiumT. In aceasta 3565 anual.

Facea parte din trupurile mo- comuna se maT afla casele fos-
siel Peretul, de care a fost des- tilor proprietary una zidita de Albe§ti-de-Mur, sat, face parte
parîta in 1892 prin vtnzare. Dr. Marsil (1830) si alta de $te- din com. rur. cu acelasT nume,
fan Burchi (1859). Budgetul com. pi. Cricov, jud. Prahova. In sat
Albesti, mope, in plasa Ocolul, pe anul 1882 — 83 a fost de 1885 sunt 95 case si o circiuma. Po-
jud. Vilcea, proprietate a ma- leT, iar pe anul 1887 — 88 de pulaîunea este de 410 locuitorT.
nastirel Dintr'un-Lemn, care a 2523 let la veniturl si de 2111 SateniT ail 12 caT, 150 boT, 4
devenit proprietatea statuluT in lei la cheltuelT. Numarul vitelor bivolT, 66$ oT si 62 porcT.
urma secularizarel averilor ma- in intreaga com. ati fost in 1887
nastirestl (1864). de 3529 capetc, din care 916 Albe§ti-Paleologu, com. rur.,
boT si vacT, 84 caT, 1888 oT, 120 pi. Cricovul, jud. Prahova, nu-
Albesti, Valea-Orbulul, Live- capre si 521 rimatorl. mita dupa numele vechi-
ast-fel
dea-din-Pietrari si Grindea- lor proprietarT. Se crede ca da-
nu, most! ale statulul, foste Albe§ti-de-Mur, com. rur., pi. teaza de vre-o 1 1 5 anT.
pending de schitul Dintr'un- Cricov, jud. Prahova, situata pe Este situata pe loc ses, linga
Lemn, situate in com. Pietrari- loc ses, linga riul Cricovul-Sa- riul Cricovul-Sarat, la 20 kil.
d.-s., plasa Ocolul, jud. Vilcea, rat, la 20 kil. departe de capi- departe de capitala judeûluT si
64042. Mar tie. J)ic(ionar Gtografie.
Digitized by Google
ALBKSTI-PAMlNTENI 42 ALB1NA
la4 kil. de a plasiT. N'are nicl Comerciul se exercita in co- luT, jud. Buzau, formata din 4
un catun alipit. muna de S circiumarl. corpurT: Albesti din c. Albesti,
Populaîunea comuneT e de Veniturile comuneT se urea la Unguriu (Ojeasca), Magura din
8 u loc. (358barbap$i453 fern.), 2590 lei anual si cheltuelile la com. Magura si Beilicu din co-
in care intra si 5 familil de J i- 2472 lei. muna Sageata. Se arendeaza im-
ganl fierarl si I Grec. Comuna e strabatuta de so- preuna.
Capl de familie sunt 174; con- seaua nationals Ploesti-Buzati si
tribuabill 141 ; case de locuit de soseaua jude{. Urlaî-Urziceni. Albe$ti-Zili$tea, mosie, in c. Ma-
172 si 6 circiumT. Se margineste la N. cu cat. xenu, jud. Buzau, pendinte de
In comuna e o singura bise- Valea-Mieilor (com. Valea-Calu- Banul, fosta proprietate a sta-
rica, fondata la anul 1799 si re- gareasca), la S. cu cat. Cioceni, tuluT si acum vinduta in 122 lo-
parata la 1892. Are urmatoarea la E. cu com. Urlafi si catunele turi. Ea face un singur corp cu
inscripjie: «Cu vrerea tataluT si a Loloiasca si Magula
la V. cu si mosia Virtoapele-BanuluT, avind
fiulul si cu ajutorul SfintuluT Dull, comunele Valea-Calugaredsca si impreuna 603 hect. VezT Ma-
s'ati inceput aceasta sfinta si Albesti-de-Mur. xenu-Virtoapele.
Dumnezeiasca biserica in satul
Albesti, ce se praznueste cu hra- Albe^ti-Paminteni, sat, pe riul Albia, loc, numit ast-fel pe unde
mul Adormirea Precistei si a Arges, jud. si pi. Arges, pen- curge riul Motru in c. r.Va-
sfinîlor doftorl Cosma si Damian din te de c. r. Albesti-Bratesti, gulesti, pi. Vailor, jud. Mehe-
si s'au ostenit cu toata chel- (v. a. n.), are 100 fam. cu 350 dinî.
tuiala DumnealuT Barbu Vaca- sufl. si o bis. cu hramul Ador-

rescu Voevod si so(ia sa Stanca mirel, deservita de dol preoÎ, Albia, munte, formeaza hotar in-
si cu fiii Ileana, Alexandru, in un cintare^ si un paracliser. tre c. Borca, jud. Suceava, si
zilele Domnulul nostru Ion Ale- Transilvania.

xandru Constantin Moruzzi Voe- Albe$ti-Sfoara, mosie a statuluT,
vod. Sfirsit, si luT Dumnezeu in com. cat. Albesti, jud. Buzau, Albianu, localitate sdratd, in c.
lauda, 1799 August u». pendinte de episcopie (primitiv Spinesti, Dealul-PoeneT, judeful
Bis. e deservita de I preot. de manastirea Berca); are 173 Putna, pi. Vrancea.
Locuitoril se ocupa numaT cu hect. din care 81 arabile, 72 is-
agricultura. EI desfac produsul laz si 20 fineaâ. Albie, locuififa izolata, in plasa

muncel lor la Ploesti, gara Al- OrasuluT, com. Odobeasca, jud.
besti si Urlaî. Au 11 cat, 34 Albe^ti-Tufele, mosie a statu- R.-Sarat, pe riul Rimna; azT e
epc, 130 vacT, 5 bivoll, 791 oT, luT, jud. Buzau, pendinte de e- un mic han.
245 porcl, afara de boil tre- piscopie formata din doua sfori:
buinciosl la munca cimpulul. una a manastirei Banu si alta Albie, numire vechie, data com.
113 loc. s'ati improprietarit a manastirei Bradu, din care si cat. Odobeasca, jud. R.-Sarat,
pe mosia Albesti-Paleologu, la cauza se numeste si Bradeanca. dupa forma si situaîa lor pe
anul 1 864, dindu-li-se 47 1 hect. Are 740 hect. din care 705 ara- albia riuluT Rimna, car.e o uda
pamint. bile, iar restul fineaâ si poenl. prin mijloc.
$coala dateaza in comuna de Vinduta proprietarulu! Cacale-
42 ant. Localul e proprietatea îlor, cu care a incorporat'o si Albiilor (Pirlul-), mic afluent
comuneT. Cu intre{inerea scoalei a trecut'o de la c. Bradeanu la al piriuluT Borca, jud. Suceava.
statul cheltueste anual 1566 1. c. Albesti.
Comuna se intinde pe o su- Albin, izvor, pi. Tazlaul-d.-s., jud.
prafaâ de 147 1 hectare. Vin si Albe^ti-Ungureni, sat, pe riul Bacau, linga satul LudasI, care
\u\cii nu se fabric;! aci ; stupl Arges, jud. si pi. Arges, pen- da nastere piriiasuluT Vararia.
cu albinc sunt 41. dinte de c. r. Albesti-Bratesti,
Terenul cultivabil e prielnic are 360 loc. si o bis., cu hra- Albina, sat, pendinte de com. r.
la toata cultura. In termen me- mul Sfin{il Ingerl, deservita de Degeraî, din plasa Ocolul-d.-j.,
diu produce 14700 hectol. grid,
: un preot si un cintare(. jud. Mehedinî, situat pe mar-
210 hectol. orz, 12600 hectol. ginea soselel Prunisori-Degeraî.
porumb. Albe^ti-Unguriu, mosie a statu- OameniT din acest sat se ocupa
Digitized by Google
ALBINA 48 ALBOTA
cu apicultura; au peste ioo Albina, pise, pe creasta sirulul de cea, numit ast-fel pentru ca este
stupl. dealurl ce brazdeazS, si incon- foarte aproape de albia OltuluT,
jura con). Coste^ti, pi. Horez, baiind apa chiar in el.
Albina-Brustura , sat/ for, in jud. Vilcea. Acest sir de dea-

partea de V. a com. Armasoaia, lurl se prelungeste pe toata par Al-Bisericei, lac, zis si $ipotul,
pi. Racova, jud. Vasluiu, incon- tea de E. a com., in stinga riu- la N. de c&t. Broastele, com.
jurat de toate pa>$ile cu dea- lut Costesti. Cimpina, plaiul si jud. Prahova.
lurf. Are 8 case $i 8 fam.
Albina, vale, in com. rur. Cos- Albiênilor (Piriul-), pirilaf, in
Albina, deal, in c. r. Degerafi, teni-Covrigt, pi. Vailor, jud. Me- com. Calul-Iapa, jud. Neamû,
pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinî. hedinî. pi. Piatra-Muntele, izvoraste din
ramura despre S. a muntelui
Albina, deal, la V. de com. Bir- Albina, pir., in raionul com. Bir- Cernegura, curge paralel cu pi-
zesti, pi. Argeselul, jud. Mus- zesti, pi. Argeselul, jud. Muscel; riul Dunare §i se varsa pe stin-
cel. S'a numit ast-fel de la va- izvoreste din com. Vulturesti, ga piriulul Calul.
lea Albina. aceeasT plasi, si se varsa in riul
Argesel, la com. Voroveni. Uda Albina, sat, in com. Drinceni, pi.
Albina, insula pe Dunare, in pi. coastele de V. ale dealuluf cu Podoleni, jud. Falciii, situat in
Borcea, jud. Ialomtya, in drep- acelast nume. ses, pe malul PrutuluT, spre S.
tul com. Ciocanesti-Sirbi. de tirgusorul Drinceni, pe o su-
Albina, vale, in fa{a com. Voro- prafaâ de 96 hect. si cu o po-
Albina, insula in Dunare, in drep- veni, pi. Argeselul, jud. Muscel. pulate de 15 fam. si 66 sufl.,
tul satulut Chiseletul, jud. Ilfov. spre V. de Dealui-Paunel. locuitorl razesT.
Albina, insula in Dunare, in faâ Albina, virf de munte, in jude{ul Albiea, numire ce se da in seco-
satulut Surlari, proprietatea sta- Arges, pi. Lovistea, pe frontiera lul al 17-lea piriuluT Albuia din
tulut, jud. Ilfov. despre Transilvania. jud. Roman. Aceasta se con-

stats dintr'un document de la
Albina, lac, in pi. Borcea, jud. Albinari, cdtun, al com. Paltineni, 161 5 Martie 24, unde sc gaseste
Ialomija, teritoriul com. Gildau. jud. Buzau; 60 loc. si 16 case. trecut cu acest nume.
Albina, loc izolat, com. Beleji, Albinari (Mo§neni-), pad, par- Albota, com. rur., din jud. Ar-
pi. Podgoria, jud. Muscel. ticular^, supusa regimulut silvic ges, pi. Pitesti, la 14 kil. de c.
inca din anul 1883, pe mosia r. Bascovul-Flesti (resedinâ sub-

Albina, hcuinfd izolatd, in jud. Mosneni-Albinari, pendinte de prefectureT) si la 24 kil. de Pi-
Tutova, pi. Pereschivul, com. com. Aricesti, pi. Podgoria, jud. testi. Pe deal se afla resturile
Praja. Prahova. unul castel roman. Se compune

din 3 cat. : Morlevesti (69 fam.
Albina (Ostrovul), pddure a Albinari-Curmatura, deal, pe cu 200 loc), Mosneni-Albotesti
statuluT, in intindere de 175 Ji., care e situata com. Aricesti, pi. (59 fam. cu 1 50 loc.) si Albota-
in jud. Ilfov. (V. $ana!ul-Du- Podgoria, jud. Prahova. d.-s. (38 fam. cu 150 loc);
nareT, padure). are in tot prin urmare 166 fam.
Albinata, izvor, pi. Tazlaul-d.-j., cu 143 contribuabilT, sail 500
Albina, piriit, (v. Valea-Albinef), jud. Bacau, de pe teritoriul co- loc. din can 4 fam. cu 16 loc.
com. Bo$esti, plasa Crasna, jud. muneT Tirgul-Valea-Rea. figanf si o fam. de GrecT. In
Falciti. apropiere de com. curge riul
Albinele, loc izolat, com. Surpa- Teleorman. Com. Albota se in-
Albina, picket pe Dunare, No. 22, tele, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. vecineste la N. cu com. Bradul-
jud. Ilfov. d.-j, ; la S. cu com. rur. Mus-
Albiori (Piatra-), he izolat, la cel ; la E. cu com. rur. Hinêsti
Albina, pise, com. Madulari, pi. 1 kil. spre S. de vatra satulul si la V. cu com. rur. Podul-
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Calinesti, plasa Cozia, jud. Vil- Brosteni. Com. are 2 biseric!
Digitized by Google
ALBOTA 44 ALBU
vech! facute de loc, o scoala La N.-V. de Albota, pe dea- AlbOte§ti, siliste, pi. Munteluf,
rurala siBudgetul
4 circiuml. lul Stirculul, intre $erbanesti si jud. Bacau, in partea de N.-E. a
com. Albota pe anul 1882 83 — cat. Jarcaleî, se vad inca rui- tirgulu! Moinesti. Se vad si ur-
a fost la venitur! de 1078 1. nele case! proprietarulu! Cara- mele une! biseric!.
29 b. si la cheltuell de 1069 1., costea, pradata si distrusa de

iar pe anul 1887 — 88 de 1973 Turc!, la 1821, in timpul za- Albote^ti-Peletiuci, mosie, pi.
1. la venitur! si de 1511 1. la vere!. Bistriâ-d.-s., judeûl Bacau, pe

cheltuell. Numarul vitelor in c. Ma! muh;! locuitor! din com. com. Spineni, care avea par^T
era in 1887 de 1499 capete, din Serbanesti, afirma ca au va- razasestl: «in care mosie aveau
care 422 bo! si vacT, 26 caT, zut, la muh;! consatenl, diferite parte si Paharnicul Ioniâ Iu-
947 01, 23 cap re si 107 rima- monede romane de argint, de rascu , zestre de pe cocoana
torl. marimea une! piese de 2 lei, d-sale Ilinca si Gh. Tatarul avea
cu efigia lu! Traian sau vre- 271 stinjenl, si nepoatele sale Ca-
Albota, vez! Valea-OrbuluT, jud. unu! general roman, precum tinca si Marghioala Bancilescu ;
Vilcea. si monede de arama din seco- dumnealu! Stolnicul Alecu Du-

lul al 17-lea. mitriu avea 130 stinjenl; erau
Albota, satisor, in partea despre siatyl ma! mulÎ razes! in ea,
N., a com. Roscani, pi. Turia, Albota-de-Jos, mosie, in intin- pe linga mosiile Stincesti, Sprin-
jud. Iasi, cu o suprafaâ de 259 dere de 600 pogoane, din care ceni, Calinesti si altele ; fara
hect. si o populate de 3 fam. 200 pogoane padure, jud. Ar- sat». (Buciumul Romin, Th. Co-
cu 9 locuitorl. ges, pi. Pitesti, proprietatea sta- drescu. Anul I, 1875, p. 36).
Numarul vitelor e de 57 ca- tulu!, de schitul
fosta pendinte
pete, din carl : 46 vite marl cor- Tutana; este arendata impreuna Albu, deal, in c. r. Incoasa, pi.
nute, 4 ca! si 7 rimatorl. cu vatra schitulu! Tutana si cu Motru-d.-s., jud. Mehedinji, pc

trupul Alimanesti, pe periodul care se afla poiana Solzel.
Albota, deal, situat la S.-V. de 1883 — 93, cu 24308 1. 70 b.
com. Florul, pi. Mijlocul, jud. anual. Albu, localitate, in pi. Ocolul-d.-j.,
Olt. Are direcîunea N.-V. catre jud. Mehedinî, cunoscuta sub

S.-E. si merge paralel cu dealul Albota-de-Sus, sat, pe apa Te- numele de Hanul-Albulul, pen-
Stircul. Printre ele curge piriul leormanulul, jud. Arges, plasa dinte de c. r. Pavaûl.
Florisorul. La S., in marginea Pitesti, pendinte de com. rur.
Vedel, se afla padurea Albota Albota, (v. a. n.); are 38 fam. Albu, piriii, pi. Tazlaul-d.-j., jud.
(v. a. n.) cu 150 loc, si o biserica. In Bacau, care curge pe teritoriul

acest sat este resed. Primariel. c. Tirgul-Valea-Rea si se varsa
Albota, lac, pe malul drept al in riul Tazlaul, pe stinga.
Calmaûiulul, din com. Lacurezi, Albota-de-Sus, mosie, in intin-
jud. Braila, la 3 V2 kil. spre N.- dere de 920 pogoane, din care Albu, piriii, izvoreste din c. Co-
V. de satul Lacurezi. Aci a 500 pogoane padure, jud. Ar- coî, pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehe-
fost tirla Albota de la loc. caret ges, pi. Pitesti, proprietatea sta- dinî, uda teritoriul comune! Co-
tirle si-a luat numele satul Slu- tulul, fosta pendinte de schitul coî, Izvorelul, Plopi, Podul-Gro-
jitori-Albotesti. Locuitori! eraii Tutana. sulul, unde ia numirea de Va-
slujitorl sau calarasi la isprav- lea-VirtopuluI, apol, ma! jos dc
nicia din FocsanT. Albote§ti, mosie, pi. Muntelul, Drincea.
jud. Bacau, din com. Podurile,
Albota, padure, cu intindcre de cu o intindere aproximativ de Albu sau Piriul-Alb, piriii, cc
400 —
450 hect. Se afla la N.- 300 hect., imparîta intre saten! curge pe teritoriul comune! Vi-
E. teritoriuluT com. $erbanesti- si proprietarl. Acestia stapinesc zantia, jud. Putna, pi. Zabrauî;
d.-j., plasa $erbanesti, jud. Olt. partea cea ma! mare. se varsa in Vizantia-Mare. Are
In marginea de E. a padure!, izvoare de pacura si de apa
pe matca Vede!, mincindu-se Albote§ti, ses, pi. Muntelu!, jud. sulfuroasa.
malul, s'a vazut urme de zida- Bacau, pe care se afla satul
ri! foarte vech!. Rusaiesti, din com. Podurile. Albu, vale, numita si valea Al-
Digitized by Google
ALBU 45 ALCEAC-CULAC-PUNAR
bulul, jud. Mehedinî, pe unde stinga de piriul Pricopul si a- Argeselul. Ocupa partea de V.
curge piriul Albu, si loc culti- cesta pe stinga pe piriul Stanija a comunel.
vabil foarte fertil ; fine de te- si pe piriul Calugarija, dupa Are o populate de 48 loc.
ritoriul comunclor Cocoî si Is- care apoT se varsa in riul Sirct (28 barbaÎ si 20 feme!) si nu-
vorelul. de a stinga de satul Ro- la S. maT 12 case.
tunda. Se numia mal inaintc si Numele sau vine, sc crcde,
Albu (Calul-), jud. Buzau, vezl Albiea. de la un cioban Albu, care a
Calul-Alb. avut stina pe acest loc.
Albule^ti, coin. rar. in partea de

Albu (Malul-), cat. al c. Valea N.-E. a plasit Dumbrava, jud. Albule§ti, deal, in com. rur. Al-
MusceluluT, jud. Buzau; 140 loc. Mehedinfi, la distanja53 de bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me-
si 37 case; e resedinâ comuneT. kil. de la resedinâ judeûluT. hedinî.
Este pe valea Bicle-
situata
Albu (Malul-), culme, in com. siuluT-Albulesti, pe marginea stin- Albule^ti, vale, in com. rur. Al-
Mlajetul, jud. Buzau, c. Valea- ga a piriulul ce vine de la Bicles, bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me-
LupuluT, proprietate a mosne- si poarta numele de valea Bi- hedinî.
nilor Tanasesti, din c. Paltineni. clcsiuluT, valea Albulestilor la
Piria matca vaieT Piria, intrind Albulef, tirla sau satisor, la nor-
Albu (Malul-), colina, in com. in jud. Dolj ia numirea de Valea- dul mosiel Liscoteanca EforieT,
Piclele, jud. Buzau, pe mosia luI-Pctru. Este formata din treT din com. Filiu, jud. Braila, ca
statuluT Sforile-BanuluT ; face ho- catune si anume: Padina spre la 3 kil. spre S. de satul Bor-
tar despre c. Trestioara. miaza-zi, Dealul-Mare spre apus dciu-Verde, infiinâta de familia
si Marceni spre rasarit; avind satenilor Albulef Vatra acestor
Albu (Malul-), colina, in c. Va- peste tot 242 contrib. cu 11 90 tirle este de 3 hect, are 7 case
lea-MusceluluI, jud. Buzau, for- loc. in 335 case. Ocupaîunea si populaîa de 7 c. de familie
mats din gips ;
produce foarte locuitorilor este agricultura si sau 27 de suflete. Vitcle sunt:
multe alune. cresterea vitelor. ET au un pa- 16 cat, 4 cornute, 240 01 si 5
mint fertil care le poate produce porcT.
Albu (Malul-), mandstirc, in cat. de la 800 si.pana la 1000 oca
Panataul, com. Begu, jud. Buzau. griu. Aci statul poseda mat multe Albului, vezl Eintina-AlbuluT, jud.
hectare de pamint, parte culti- Neamû.
Albu (Malul-), o frumoasa rete- vabile, parte acoperite cu pa-
zatura de munte in c. Trestia, dure. Locuitoril poseda 74 plu- Albului (Valea-), vale, in plaiul
jud. Buzau, acoperita de pa- gurT, 148 care cu boT, 23 caru{e Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E.
dure si islaz. si 96 stupt. Are o biserica cu de com. Topesti. Pleaca de la
un preot si 2 cintareflf; are o N.-E. spre S.-V. din dosul deal.

Albuei (Valea-), vale, in plasa sc. cu 1 invaf frecuentata de 44 Ciunca, pe o intindere de 2 kil.
Siretul-d.-s., jud. Roman, prin elevi si 3 eleve. Budg. com. este pana sub dealul Streaua, unde
care curge piriul Albuia. Aceasta de 2 1 21 lei la venit. si cu 1027 da in Valea Ciuresului, lasind la
vale este cea mat mare din pi. let la chelt. Numarul vitelor in V. dealul Streaua si la E. dea-
Siretul-d.-s. aceasta com. este de 888 v. m. lul Ciunca.
c, 60 cat, 318 oT si 641 rima-
Albuia, ptriil mare, ce curge prin torT. Albutele, numire, ce se da unci
com. Bara si Doljesti, pi. Si- Prin aceasta comuna, trece parp din com. rur. Belefi, pi.
retul-d.-s., jud. Roman. Isvo- soseaua comunala Plopi-Bahî, Podgoria, jud. Muscel.
reste aproape de marginea de Albulesti-Piria.
N.-E. ajudejulul, la E. de satul Alceac-Culac-Punar, pirin, in
Hindre^ti. Curge de la Nord- Albule^ti, sat, face parte din com. pi. Babadag, jud. Tulcea, pe te-
Est catre Sud-Vest si primeste rur. Birzesti (v. a. n.) pi. Arge- ritoriul comunel Nalbant si al
pe dreapta piriul Buhoanca, iar selul, jud. Muscel. Este desparfit catunelor Trestenic si Nalbant.
pe stinga piriul Velnifei, si de eel-alt catun (Birzesti) cu care El izvoreste dintr'o prelungire
piriul Poenele -d.-j., marit pe formeaza com. Birzesti, prin riul orientals a dealulul Cilicul, se
Digitized by Google
ALCKAC-DERE AEDENI
indreapta spre miaza-zi, avind de unde incepe piriiasul cu a- Suprafaâ comunel este dc
o direcîune generate de la X.- celaslnume. 1498 hect, din care 781 ara-
V. spre S.-E., brazdind partea bile, 164 pad., 156 fineaâ, 198
nordica a plasil si rasaritcana a Aldama§, //>//?, plasa MunteluT, izlaz, 4 57 viT si 138 loc
livezl,
comunel; el curge printre dea- judeûl Bacau, curge prin co- sterp. Afara de pamintul locui-
lurile Biuiuc-Cara-Tepe si Chiu- muna Brusturoasa, si se varsa torilor are proprietor mat fn-
ciuc-Cara-Tepe de o parte ; Coci- in dreapta TrotusuluT, dupa ce semnate : Aldeni, Dascalesti,
Tepe San-Tepe de alta parte
si serva ca ho tar despre Ardeal. Manasia si Podeni. Terenul e
spre r&sarit; el are un curs de accidentat, prezentind o mulîme
10 kil., si dupa acest mers nu- Aldea, deal, pi. Tazlaul-d.-s., jud. de coiine si vat, totusT se cul-
maT prin cimpie, merge de se Bacau, de pe teritoriul com. tiva: griu, porumb, orz si plante
varsa. in piriul Teliâ, pe dreapta, Bucsesti, desparînd Tazlaul-Sa- din mica cultura.
la 2 kil. maf jos de satul Nal- rat, de piriul Cerna. Numarul vitelor este de, 204
bant. Numele se mat prescur- boi, 36 vacT, 8 viêT, 9 caT, 12
teaza, raminind numaT Valea- Aldea, poiana, in c. r. Albulesti, epe, 4 minzT, 500 oT, 68 capre
Alceac-Punar. pi. Dumbrava, jud. Mehedinî. si93 porcT. StupT 15. Industria
e limitata la trebuinêle casnice,
Alceac-Dere, vale, in jud. Con- Aldeanu, pise, pi. Tazlaul-d.-s., avind numaT o moara de apa.
stanta, pi Constanta, pe teritoriul jud. Bacau, din dealul Aldea, Comerûl consta in desfacerea
com. rur. Cara-Harman si anume c. Bucsesti. lemnelor, {uiceT si vinuluT. Arc
pe acela al cat. sau Cavargic. Se un tirg la 27 Iulie. Cea mat im-
intinde de la N.-E. catre S.-V., Aldei, deal si loc izolat in raio- portanta cale de comunicaîe
trece prin satul Cavargic si apoT nul comunel Radesti, pi. Riurile, este soseaua judefiana Buzau-
se deschide in apa Casimcea. jud. Muscel. Lopatari, prin Sapoca.
Este coprinsa intre Cara-Tepe Comuna e formata din 3 ca-
(165 m.) la E. si Aliculac-Bair Aldeni, com. rur., in pi. Slanic, tune Aldeni sau Dascalesti, Ma-
:
(114 m.) la V. si este strabatuta jud. Buzaii, situata pe ambele nasia si Podeni. Populaîa este
de ma! raultc drumurt comunalc. malurl ale riuluT Slanic, la o de 670 loc. din carl 148 barba{T
distan{a de 23 kil. de orasul insurant, 1 3 neinsurapf, 4 vaduvT,
Alce^ti, catun, (v. Anesti), jud. Buzati. Li mi tele sale sunt: la I divorât si 192 baepf, iar fe-
Mehedinfi. E., incepe din colina Virful-Mare> me? maritate 148, vaduve 18,
care o desparte de cat. Blajani, fete 146. El traesc in 153 case.

Alciuc-Dere, vale, in jud. Con- mergind pe pi. acestet coiine StreinT sunt 3 greet. Meserias
stanta, pi. Mangalia, pe teritoriul pana in hotarul mosicT Zarnesti este 1 cojocar. Media nasterilor
com. rur. I lazaplar si anume (cat. Cernatesti); la S. e ontinua e de 28, a deccselor de 20 si
pe acela al catun uliu sau Cara- pe mcnîonatul hotar pana trece a casatoriilor de 8. Populaîa
chioi. Se intinde de la N. catre riul Slanic, din sus de cat. Cal crestc cu o medie anuala dc 8
S. d'alungul si pe la vestul dca- darusa (com. Cernatesti), apot in sufiete.
luluT Cogea-Sirt-Bair. Este ta'ata linie dr., o ia pe hotarul mo- Din punct de vedere rinanciar
de drumul comunal Caraehioi- sicT Manasia, pana da in munc. c. are 132 contrib., din carl 7
Gheringek. Este continuata la Plescoilor ; la V., continua pe comerciantT, 6RominTsi I strein.
N. de valea Kiivan-AIeeak. pi. muneeluluT Plescoilor pana in Stabilimente 1. Vcnitul caselor

muntele Moara-de-Vint si se 600, taxa proporîonala 12. Ve-
Aldama§, deal, plasa MuntcluT, i
lasa pe pi. accstut munte pana nitul fonciar e dc 30146; darea
jud. Bacau, com. Brusturoasa, in hotarul mosieT Baesti ; la N., caih^r de comunicat'iune 792,
situat linga pasul Glumes, in 1
continua pufin pe zisul hotar, patente 85.51s, foneiera 1905.56,
dreapta riuluT Trotus. Pe clina ,
apoT se diriges pre vica Bacsti- taxa spirtuoaselor 196.31. Total
se afla cladirile carantincT trece riul Slanic, linga cat. fiscal, 2979.45. Percep. 278.31;
'
I11T si lor,
ale vameT ungurestT. ,

Ciurciurele (com. Baesti), urea ju:letene 554.23; drum. 199. 11;
muntele CiuciureluluT prin viile comunalc 554.23; comerciale
Aldama^, irsvoi\ plasa MuntcluT, |
locuitorilor, atmge vatra catun. 6.42; total general 4571.75.
jud. Bacau, com. Brusturoasa, |
Baesti si ajunge in Virful-Mare. Budgetul coniuncIcstede94I.72.
Digitized by Google
1
ALDKNI-DASCAI.KST1 47 AI.EOR
Are o scoala in c. Aldeni, cuprinde 122 case, cu 104 con- soseaua Caracal-Craiova, aproa-
frequentata de 32 elevt si 1 trib., 121 fam. si 491 sufl. Lo- pe si in partea de N. a com.
eleva. Carte stiu 77 1. Are o cuitoril de aid sunt toÎ RominT Zanoaga, pi. Ocolul, jud. Ro-
bis. Sf. George, cu 1 preot, I razesT. Mai inainte cu c?{T-va anT, mana{i.
cintaref si 1 paracliser; o cir- Aldesti constituiau com. aparte,
ciuma si un bun localde pri- de care atirnau si satisoarele Aldii, pi rift t in plaiul Rimnic, com.
marie. Construe^! ma! insem- $ipotele si PanSsesti. Chiojdeni, jud. R.-Sarat, izvo-
nate sunt casele proprietarilor. In acest sat e o biserica, ce reste din dealul Catau^, uda co-
Dupa tradiîa locala, o mare poseda 8 falci de pamint, pro- muna in partea de miaza-zi si
parte din teritoriul acesteT com. venit de la satisorul P&nasesti rasarit si se varsa in R.-Sarat,
a fost in vechime proprietatea Aldesti, bisericeste fac parte la rasarit de cat. Chiojdeni-MarT,
unuia Aldea, de unde numele din parohia Prodanesti, cu un dupa un curs repede de 2 1
/* kil.;
de Aldeni, mat tirziu Pa cum- preot ajutor si 2 cintare{T. Ase- face intru cit-va hotarul intre
parat dascalul Vasile, de la care menea e o scoala mixta. (V. Be- com. Chiojdeni si Dumitresti.
'sl-a luat numele de Dascalesti. resti, com.).
In timpul lut Mateiu Basarab, Aldumireasa,/^////r partieulara,
aceasta com. exista. Aldesti, sat, face parte din com. supusa regimulul silvie, apartf-
Tot dupa tradiîe, se zice, ca rur. Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s., nind de com. Gageni, pi. Cer-
aci ar fi fost un sat tataresc jud. Olt.Cade in partea de S. na-d.-j., jud. Vilcea.
intr'adever, vechile ruine dupa a comunel. Are o populate de
malul dr. al SlaniculuT (in fata 154 loc. Alecului (Satul-), satuc, alipit de
primariei) si un vechiu pu{, Pu- cat. Aliccni, din c. Zilisteanca,
tul-TataruluT, pare a confirma Aldesti, sat, in pi. Siretul-d.-j., jud. Buzaii. (V. Aliceni).
tradiîa. jud. Roman, com. Oniscani, spre
N.-V. de micul tirgsor Oniscani Aleia-Teilor, drum, vezl Tir-
Aldeni-DSscale§ti, cat, dc re- si la 1 kil. departare de el. Are nauca, sat, pi. Herja, jud. Do-
sedinâ al c. Aldeni, jud. Bu- 17 cap! de fam., 17 contrib., rohoiii.
zau, situat pe malul sting al r. 53 loc, din 4

carl carte stiu
Slanic, are 270 loc. si 66 case. si 18 case. Sunt j6 vite cornute Aleonte, insula pe Dunare, in
mart. pi. Ialomiâ-Balta, jud. Ialomiâ,

Aldeni, colina y
in c. Vintila-Voda, in dreptul com. Borduseani si
cat. Sirbesti, jud. Buzaii, aco~ Aldesti, mahala, in com. r. Sa- spre V. de insula Balaban, are
perita de semanaturl. marinesti, plasa Motru-d.-s., jud. lungimea de 3 kil. si este aco-
Mehedinî. perita cu padure de salcie si
Aldeni, proprietatea statulul, in pasunT.

circumscripta comunet cu ace- Aldesti, mahala, din com. Brea-
lasl nume, jud. Buzaii, pi. Sla- za-d.-s., pi. si jud. Prahova. Aleonte, p ftdure, in insula cu a-
nic, are o padure ca de 200 po- celasT nume, in pi. Ialomiâ-Bal-
goane. Aldesti, mosie, in pi. Siretul-d.-j., ta, jud. Ialomiâ, are 60 hect.
jud. Roman, comuna Oniscani. de salcie.
Aldesti, sat> pc piriul $imnicul, Aceasta mosie aparînea intrc

jud. Arges, pi. Topolog, a fost anil 1840 — 1850,
impreuna cu Aleonte, picket de frontiera, pe
alipit de com. rur. Budesti, mosiile Sohodolul, Ruptura si DunSre, in pi. Ialomiâ-Balta,
iar in urma s'a alipit de c. r. Cirlegi, Vorniculul Alecu Ca- jud. Ialomija, in insula cu ace-
Biidari, are 53 fam. si o bise- targiu. lasT nume.
rica cu hramul Cuvioasa-Paras-
chiva, cu un preot si un cintare^. Aldesti, numire vechie, a unuia Aleonul, deal, cu vil si padure,
din trupurile de mosie, pe care in com. rur. Batofi, plasa Blah-
Aldesti, sat, in com. Beresti, pi. s'a infiinât orasul Alexandria, niâ, jud. Mehedinji.
Horincea, jud. Covurluiu, asezat jud. Teleorman.
in partea N.-E. a comuneT, la Aleor, munte, in com. Brosteni,
departare de vr'o 4 kil. de ea; Aldii (Magura-), magura, linga jud. Suceava.
Digitized by Google
ALES 48 ALEXANDRIA
Ales, ntimire vechie, a cat. Caier, apa, pi. Jiul-d.-j., com. Rozistea, j
46 capl de fam., 35 contribuab.,
din com. Buda, jud. R.-Sarat. jud. Dolj, care se pierde in pa- i 186 loc, din cart 4 stiii carte
mint. J
$i 42 case. Sunt 100 vite cor-
Ale§i, locuinfa izolata, pi. Dim- I
nute marl. Acest sat este in-
boviâ, jud. Ilfov. Ale§teii (Hele§teii), lac, pi. O- 1
fiinât in anul 1878, prin ini-
colul, com. Cosoveni-d.-s., jud. proprietarirea noilor insuraêr

Ale§i, locuhifd izolata, pi. Sna- Dolj, in N.-N.-E. com. Coso- ,
si numit ast-fel in onoarea poe-

gov, jud. Ilfov. veni-d.-s., lung de 150 stj. si I
tulul V. Alexandri.
lat de 50 stj.
Ale$i-Ciocane§ti, sat, face parte Alexandria, con. urb. in jud. Te-

din com. rur. Ciocanesti (v. a. Ale§teul (Hele§teul), moara de leorman, resedinâ pi. Marginea
n.j, pi. Snagov, jud. Ilfov. Se apa, pi. Jiul-d.-j., com. Sadova, sipana in 1 892 a plasilor unite
intinde pe o suprafaâ de 3597 jud. Dolj, pe mosia Domeniu- Calmaûiu-Marginea; e situata pe
hect. cu o populate de 252 loc. luT CoroaneT. lunca riuluT Vedea si inconju-
D-l VI. Ghica, proprietar, are rata de toate parole de dealun.
2662 hect, din car! cultiva 944, Alevra, un /az }
al morilor din pi. Riul Vedea curge in partea des-
80 ramin sterpe, 484 rezervate OrasuluT, com. Virtiscoiu, jud. pre E. a orasuluT. Distanâ a-
pentru islaz si 1 1 54 padure. Lo- R.-Sarat, ese din riul Milcov, cestul oras de la Zimnicea este
cuitoriT ail 935 hect., pe carl le de pe dreapta luT, la apus de de 39 kil., la T.-Magurele
de
cultiva, afara de 59 cart ramin cat. Rotaresti, trece prin acest de 46; de la Rosiori 32, iar de
sterpe. cat, si se varsa tot in Milcov la Giurgiu de 63 kil.
Numarul vitelor marl e de de el (catun); sT-a luat
la rasarit Suprafaâ orasuluT este de 244
206 si al celor mict de 148. numeie de la un fost proprie- hect. 3209; stradele sunt drepte
Comerciul se face de 1 cir- tar, Alevra. si foarte largl, iar intinderea ce
ciumar. i s'a dat la formarea lui este
Aci este un frumos palat al Alexa, padure, pe mosia Plopeni, mai mare de cit a fost trebu-
D-luT VI. Ghica, asezat pe deal, jud. Botosani, com. Satu-Bur- j
inta pana acum, multe locurt
inconjurat de gradinl si movile dujeni, pi. Si ret. fiind ramase inca virane.
bine ingrijite, pe la poalele ca- Acest oras este punct de in-
ruia curge Ciorogirla. Alexa, ripa, pe mosia Mogosesti, tersecîune al mai multor dru-
com. Buda, pi. Her{a, jud. Do- muri : 1 . a caeT naîonale T.-
Ale§i-de-TeI, sat, jud. Arges, pi. rohoiu. Alexandria-Vitanesti ; 2..al cailor
Galasesti, pendinte de com. r. judeêne Alexandria-Giurgiu, Ro-

Tei. (V. a. n.). Alexandra, izvor, pi. Sirctul-d.-j., siori-Zimnicea, si al drumuri-
jud. Bacau, de pe teritoriul c. lor mixte de la Pitesti la Zim-

Ale§i-Pas£rea, sat, pi. Dtmbo- Gioseni. nicea.
viâ, jud. Ilfov, face parte din Linia ferata Rosiori-Alexan-
com. r. Pantelimonul-Dobroesti Alexandre! (Ripa-), ripa stin- dria s'a inaugurat in Septembre
(v. a. n.). Cade spre N. de Pan- coasa, pi. Siretul-d.-j., jud. Ba- 1895 ; iar linia ferata Alexan-
telimon. Are o suprafaâ de cau, de la Gioseni. dria-Zimnicea este inca in con-
1 1 20 hect, din cart proprieta- strucîune.
rul, D-l C. C. Stefaneseu are Alexandrescu (Lacul-lui-), he- Afara de mosic, care este de
1060 hect si locuitorit 60, pe leste it insemnat, in com. Vadul- 2500 hect. arabile, orasul mat
carl le cultiva, fara sa rezerve Sorestilor, cat Clociî, jud. Bu- poseda padurea Bomboreasca
locurt de fineê. zaii, confine mult pestc. in intindere de 70 hect. si o
Populaîa satuluT e de 50 loc. braniste de 50 hect. la margi-
Comerciul se face de 2 ctr- Alexandri, sat, in pi. Fundul, nea despre N.-E. a orasuluT, undc
ciumarT. jud. Roman, c. Ciuturesti, spre este locul de petrecerc al locui-
Numarul vitelor man e de 32 N.-V. de satul Ciuturesti si a- torilor in timpul verit.
si a celor micT de 37. laturea cu dinsul de care este Dealurile *

inconjuratoare ale
separat prin un mic pirtias. Este orasuluT sunt acoperite cu bo-
Alerted (Hele§teu), izvor de asezat pe o mica panta. Are gate plantaîunT de viT, a caror
Digitized by Google
ALEXANDRIA U) ALEXANDRIA
intindere se urea la 753 hect. 246 1. din telefon, 13390 1. 50 Nicolae si

fareviciul is! stabi-
Vinul ce ele produc este de o 1). din telegraf si 33375 I. 80 b. lira pentru scurt timp cartierul
calitate excelenta, insa nu se din posta. general in Alexandria si de aci
poate conserva vara. Producfi- Spitalul comunal-judeêan are au trecut la mosia Dracea.
unea vinulut acestor vit atinge 25 paturl cu un medic si un Cu ocaziunea sapaturilor ce
in unit an! suma de 30000 hect. sub-chirurg. Are doua piete s'au facut imprejurul Alexan-
totusl nu este suficienta pentru mart, una pentru cereale, unde dria, in interes arheologic, s'aii
consumaîunea locala, ci se mat populaîunea rurala din satele gasit diferite produse de olarie,
introduc in oras vinurt si din de prin prejur si din judeûl pe car! d-1 Tocilescu le atri-
alte par^T ale {aril. Vlasea vine in fie-ce Vinert a- bue epocel pre-romane; aseme-
Populaîunea este de 1
1 503 si desface productele si a se nea s'au gasit si fragmente de
sufl., 5546 c. de fam. si 21 10 aproviziona cu cele trebuincioa- diferite unelte. Pe linga Alexan-
contribuabill. Dupa nationality! se si o alta piaâ unde este dria, d. Tocilescu a constatat
sunt: 9774 Romim, 928 SirbT, concentrate vinzarea tutulor arsi existenâ a doua valuri de
685 Bulgarl, 26 Greet, 59 EvreT, ticolelorde indestulare zilnica. pamint, carl plecau deia Olt si
8 German* si 1 2 Austro-ungari. Ca construe^ un! mat insemnate mergeau spre Frasin, la N. de

Dupa confesiunT, 11413 orto- are treT otelurl: Theodoru, Ia- GiurgiQ.
doxT, 2 catolici, 8 protestan^T covache si Paspale (cu o sala Pentru comerciul de cereale,
si 59 mozaicl. de spectacole). care a luat mare avtnt de vre-o
Numarul vitelor : 10051 ca- Dintre edificiile publice se 15 anT, s'aii construit in oras
pete, din carl 1552 caT, 64 111a- poate cita catedrala Sf. Alexan- muiîme de magaziT ; desfacerea
garl, 2772 vite cornute marl, dru, o cladire mareaâ, ince- cerealelor se facea prin portul
4673 vite cornute micT si 1041 puta in anul 1875, dar ne- Zimnicea ; de la construcîunea
porcl. terminata inca. Localurile pri- liniel ferate Costesti-Magurele,
Siguranâ public;! in oras este maries scoalelor publice si aaltor mare parte din producte setrans-
incredinâta unut poliâT, ajutat autoritaÎ lasa mult de 'dorit. portau la Rosiori, pe unde se
de un comisar-director cu trel Orasul Alexandria prezinta o aduceati o parte din marfurile
comisarl si atyl agen^T poliîe- deosebita important prin in- destinate comerciulut local, iar
nestl inferior!. Orasul e impar- semnatul numar de pravaliT si o alta parte din marfurl se a-
{it in tret desparîrl : coloarea prin comerciul intins ce face ducea tot pe la Zimnicea, din
de rosu, de galben si de al- cu locuitorii satelor de prin pre- cauza eftinataîl transportulul pe
bastru. Cheltuelile intreînerel jur, dupa valea Vedel, a Teleor- apa; dar de la inaugurarea ra-
politer sunt in sarcina com. manuluT si din jud. Vlasea. murel de linie ferata Rosiori-
Administraîunea com. este con- In anil 1853 si 1854 Alexan- Alexandria (Septembrie 1895),
dusa de consiliul com., compus dria suferi si ea, cu intreaga transporturile se fac numal pe
din 15 membri, avind ca dele- {ara, greutaîle ocupaîunilor aceasta cale.
ga^T pe primar si doua ajutoare. straine. Aci ist avea stabilite Cea mat mare parte din lo-
Pentru instruc{iunea publica armata rusa, depositele de apro- cuitorT se ocupa numaT cu agri-
sunt trel scoale primare de ba- vizionare, spitalele, etc. cultura, invoindu-se in dijma,
e$I populaîune de 364
cu o In timpul resbelulul pentru atit pe domeniul orasulut, eft si
elevl doua scoale de fete cu

; independent din 1877, acest pe alte mosiT invecinate.
137 eleve si un gimnaziu clasic oras a fost un centru insemnat Budgetul comunel pe anul fi-
cu patru clase si 116 elevl. de aprovizionare a trupelor ru- nancial 1890 — 1 89 1 a fost la
In Alexandria este resedinfa sestl, si cind aceste trupe fu- veniturl de lei 25241 1 si la chel-
de judecatorie de ocol, rese- sera invinse, in luna August, tuell tot atit; in interval de 5
dinâ circumscripîunet 1 1 fis- acel an, in faâ PlevncT, de os- anT, veniturile au sporit.
cale si a batalionuluT al II-lea tirile luT Osman-Pasa, spaima Comuna si oraseni! trag un
din regimentul 20 doroban^T se rasptndise si printre popu- venit insemnat din bilciul anual
are si un oficiu telegrafo-postal laîunea din Alexandria, care in- de la Rusalil, care se fine pe
si telefonic, al carul venit pe cepuse a parasi orasul, apucind dealul de d'asupra VedeT, la mar-
exerciîul 8961 —
97 a fost in calea catre muntT. Imparatul ginea orasulut, linga soseaua A-
total de 47012 1. 30 b. si anume Alexandru al II-lea, marele duce lexandria-Giurgiu si unde sunt
5i0£2. Marele Dlcfionar GtograAe.
Digitized by Google
ALEXANDRIA 50 ALEXENI
construite gherete pentru co- cu Mitropolia, care poseda aci, de stasia Buzesti de 9.5 kil.
mercianî. Acest bilciu incepe unde este astaz! Alexandria, Stafie finala ; la 42.88 m. inSl-
in Dumineca dupa Inalâre si mat multe trupurl de mosie. Se fime d'asupra nivelulu! maril.
{ine pana dupa Rusali!, intoc- dete comuneT numirea ce poarta, Venitul aceste! staî! pe anul
mal ca si tirgul mosilor in Bu- dupa numele DomnitoruluT de 1896 a fost de 215.363 1. 75 b.
curesti. atunc!, Alexandru Ghica. Mosia
Bilciul AlexandrieT este ve- Mitropolie! avea patru trupurl, Alexandroaia, piriu, plasa Si-
chiul si istoricul bilciu al Ma- dupa cum se vede si in hrisov: retul-d. j., jud. Bacau, care se
vrodinulut, care la anul 1879, Vacaianca, Aldesti, Vacares- varsa in dr. Racataulu!, com.
din cauza deselor neinêleger! teanca si Negreasca. Pe terito- Racatau.
ce se iveau pe fie-care an intre riul aceste! mosilpe se aflau
comercianflf si reprezentanî! pro- atuncT, doua sate: Bicieni pe Alexandroaia, piria, plasa Si-
prietaê! MavrodinuluT, a fost malul dr. al VedeT si Mitropolia, retul-d.-j., jud. Bacau, ese din
stramutat pe teritoriul com u net pe coasta vael XanovuluT. Amin- izvorul Alexandra si se varsa
Alexandria, in condemn! satis- doua aceste sate s'au contopit in Siret pe st, dupa ce uda com.
facatoare si avantagioase pen- in urma cu orasul eel nou, in Gioseni.
tru comercianflf comuna. si care a si venit, mat tirziu, o
In privinâ industrie!, Alexan- mare mulîme de Bulgari de pe Alexandru, movild, spre S. de
dria poseda 1 moara cu abur!,
: la $istov, in urma foculu! de la s. Rominesti, c. Movileni, plasa
1 tipografie, 4 brutari!, 2 fabricl 1837, care a distrus acest oras, Copou, jud. Iasi; serveste de
de luminar!, 2 ateliere mecanice precum si un numar de loc. din hotar intre mosiile Rominesti
pentru reparatul masinelor agri- Zimnicea. Colonia bulgara sta- si Tautesti ; e artificiala si are
cole ; apoi vin diferite cojocari!, bility in Alexandria a avut pana o vechime necunoscuta.
ateliere de confecîonat haine ta- in anul 1875 o vieaâ proprie a
ranesti, cizmari!, caruâs! si alte sa. A tit in viaja sociala cit si Alexe, cdtun, la sudul satulu! Na-
meseri! de mat mica important in cea publica, Bulgari! din a- ziru, jud. Braila, din com. cu
In anul 1875 s'a infiinât in cest oras formau un element acelas! nume. Acest cat. unit cu
Alexandria o societate econo- deosebit in mijlocul populaîune! cat. Jipa, formeaza satisorul Pa-
mica «Teleormanul»,al care! ca- romine. In scoalele lor si in trana. (V. a. n.)
pital trece astaz! de 600.000 si gimnaziul ce intreîneau, prele-
aduce insemnate servici! agri- gerile se faceau in limba bul- Alexe (Pirlul-lul-), mic afluent,
cultorilor, comercianîlor si ora- gara si cea romina era facul- al Cotirgasulu!, jud. Suceava.
senilor din localitate. tativa. Oficiul divin prin bis. tot
Istoricul. Intemeierea acestu! in limba bulgara se facea. Im- Alexe (Poiana-lui-), poiand, si-
oras dateaza de la anul 1834, mulîndu-se numarul scoalelor tuata pe loc boeresc in cuprin-
dupa cum rezulta din statutelc romine si inlaturindu-se, dupa sul padure! Negresti, com. Do-
coprinse in hrisovul Domnito- 1875, limba bulgara, grajie apo! breni, plasa Piatra-Muntele, jud.
ruluT Alexandru Ghica. El a fost si relaîunilor de inrudire si a- Neam(u.
populat de catre loc. veni$! din facerilor de comerciu si de in-
orasele Zimnicea si tirgul Ma- terese, procesul asimilaîuni! a Alexeanca, pddure, in pi. Cim-
vrodinuluT. Comercianî! si me- urmat treptat si, cu toate ca pulul, jud. Ialomiâ, teritoriul
seriasi! din aceste locality!, ne- populafiunea rurala este inca comune! Alexeni, este formata
putindu-s! exercita liber! comer- inapoiata in instrucîune, ur- din ma! multe trupur!, avind o
ciul lor, au jaluit generalulut meaza si ea treptat curentul a- supraf. de 60 hect. cu esenâ
Kiseleff, aratindu-I ca, fiind su- ceste! asimilaîum cu popula{iu- de stejar, salcie, plop, ulm, anin
pus! la taxe grele catre pro- nea romina. si jugastru.
prietary precum si la claca, sunt
hotarty! sa-st cumpere o mosie Alexandria, stafie de dr. d. fier, Alexeni, com, rur., in pi. Cim-
si sa intemeeze un oras. Incu- in jud. Teleorman, pi. Marginea, pulu!, jud. Ialomiâ, este situata
ragiaî in proiectul lor, cumpa- com. Alexandria, pc linia Ro- pe partea st. a riulu! Ialomita
rara mosia Brezoaia din jud. siori-Alexandria (pusa in cir- si a piriulu! Sarata, intre comu
Ilfov si facura in urma schimb culate la 2 Dec. 1895). Departe nele Manasia si Brosteni-no!.
Digitized by Google
ALEXENI 51 ALGHIA
Teritoriul comune! are supraf. dascal!, retribui(I din fondurile vesti, plasa Olteûl-d.-s., judeful
de 8100 hect., din care a treia comune! cu suma de 780 le!. Vilcea.
parte este acoperit cu pad. si Prin com. trece calea jude-
coprinde tret mosi! aparfinind (eana Slobozia-Urziceni. Alexe^ti, mahala, din com. S1&-
particularilor 91 purtind numi- vesti, pi. Olteûl-d.-s., judejul
rile proprietarilor actual!. Dupa Alexeni, sat, in plasa Cimpulu!, Vilcea.
legea rurala din 1864, sunt im- jud. Ialomija, pendinte de com.
proprietari{! pe acele mosi! 208 cu acelas! nume, este situat de-a- Alexieni, cdtun, al com. Slaves ti
locuitorl. lungul malulu! sting al riulu! Ia- din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
Comuna se compune din sa- lomiâ, ma! jos de confluenâ prin el trece soseaua comunala
tele Alexeni si Pupazeni, avind riulu! Strata cu riul Ialomija. $tefonesti-Valari.
resedinâ primarie! si ajudeci- Se invecineste la V. cu satul Situat pe ses spre N. de c
torie! in Alexeni. Pupazeni, de care este lipit, si si la 12 kil. departare de T.-Jiu,
Populaîa, dupa recensimin- la E. cu satul Brosteni-Nof, ce are o suprafaâ de aproape 1 000
tul din 1890, consta din 1583 se afLl in depSrtare de 2 kil. hect, din car! 210 hect. padure,
loc, cu 376 c. de fam. si 1207 Aic! se afia resedinja prima- 180 arabile, 167 iivez! si prun!,
membri de fam., sad 804 barbaj! rie! si a judec&torie! comunale, 3 vie si 440 izlaz.
si 779 feme*. Dupa najionali- are 1 scoala de baeÎ si 1 de Are 26 plugur!, 16 care cu
tate: 1565 RominT, 7 Greet, 7 fete, cu 1 inv&t&tor si 1 inva- bo! si vac!, 1 cu ca!, 4 mor!
Bulbar! si 4 German!. Dupa reli- {atoare, precum si 1 biserica la pe apa $usi$a, care trece in a-
giune, sunt: 1579 crestin! orto- care serveste 1 preot si 1 cin- propiere de acest catun si 6
dox! si 4 catolic!. Dupa profe- tare{. fintin!.
siunl: 397 agricultor!, 17 me- Pe marginea de N. a satulu!, Are o populate de 75 fam.,

seriasl, 19 comercian^T, 6 pro- pc deal, trece calea judeêana 60 contribuabil!, 259 sufl.
fesiunl libere, 36 muncitor! si Slobozia-Urziceni. Produce aproximativ 500 hec-
15 servitor!. Din acestia stiu tolitri porumb, 10 hect. fasole,
carte jj persoane, iar 1506 nu Alexe§ti, sat, in partea de E. a 10 decalitri vin, 40 hectol. griu,
stiu. com. Bor&sti, pi. Fundur!, jud. 10 decal. {uica si 3 kgr. cinepa.
Populatia, in 1887, se ridica Vasluiu, asezat pe dealul cu a- Numarul vitelor este de 150
la 2085 loc, care se compunea semenea numire. Are o supra- vite mar! cornute, 292 o!, 96
din 425 b&rba$!, 385 feme! si faâ de 429 hect. si o populate rimator! si 6 ca!.
1275 copi!, sau 350 fam. Ro- de 6 fam. sau 20 sufl. Are o biserica cu 1 cintare{
min!, I S fam. f igan! si 6 fam. si 1 ^coala.
Grec!. Num&rul contrib. era 288, Alexe$ti, cdtun, pendinte de c.
din car! 9 ftceau corner^ cu rur. Piclele, din jud. Buzau, pla- Aiexoael (Fintina-), pe mosia
producte, bautur!, etc., iar ce!- iul Pirscovul, cu 100 loc, in a- Hiliseul-Gafencu, com. Hiliseu,
l'aty! se ocupaQ cu agricultura. propiere de riul Buzau, are o pi. Cosula, jud. Dorohoiti.
Vite: 300 ca!, 460 bo!, 3000 biserica. (1882).
ol, 30 capre si 1500 porcl. Alghia, baltd, in com. Cristesti,
Budgetul comune! era la ven. Alexe^ti, deal, formeaza margi- jud. Botosan!, formata de piriul
de 5564 le! si la cheltuel! de nea despre E. a com. Bor&sti, Alghia.

4252 le!. pi. Fundur!, jud. Vasluiu, pe
Instrucîunea in com. sepreda coastele lu! se afla purine pa- Alghia, deal, in partea de S. a
in doua una de bae(! cu
scol!, dur! si doua vi!, iar cam pe la com. Cristesti, pi. Cosula, jud.
un investor retribute de stat si mijloc, unde-! ma! ridicat, sunt Botosani.
com. si una de fete cu o inva- doua movile, una inalta de vr'o
$&toare retribuita numa! de com. 50 m. si alta de 40, de o ve- Alghia, piriU, jud. Botosani, iz-
Localul de scoala, construit de chime necunoscuta. voreste din dealurile padure!

com. este in buna stare si ser- De pe virful lor se vede intr'o Unguroaia, curge pe pamlntul
veste pentru amindoua scoalele. departare foarte mare. locuitorilor din Cristesti, com.
In com. sunt doua bis. la Cristesti, formeaza in cursul
car! servesc do! preo{! si do! Alexe^ti, deal, la E. com. Sla- sati balta Alghia si se varsa in
Digitized by Google
ALGHIANU 52 ALI-BEI-CHIOI
piriul Unguroaia, comuna Cris- fiind of. Pamintul produce pu- stuf in cea mat mare parte, si
testi, pi. Cosula. {in ovaz si mal pu{in grid. Prin al care! venit statul il arendeaza.
sat trece soseaua judeêana Mol- Clima comunel este sanatoasa,
Alghianu sati Albianu, pirin, ceova-Medjidia. Se afla la sudul cu aer curat; vintul predomi-
ce uda teritoriul com. Poianca, bal{eT Carasu, la 2 kilom. spre nant este eel despre rasarit
jud. Putna, pi. Vrancea; sevar- S. si este dominat de virful Ca- ploile sunt rarl, mat cu seama
sa in Putna. ra-Iuc. vara; boalele ce bintue comuna
sunt tifosul pro venit din raceala,
Algiiul, munte, plaiul Dimboviâ, Ali-Bei-Chioi, com. nu\> din jud. iar la copii varsatul, frigurile,
jud. Muscel, cu virful de o ma- Tulcea, pi. Isaccea, situata in pojarul, sunt frecuente.
rime impozanta. Pe coaste este partea centrala a judeûluT, la Catunele, carl compun com.
paduros, iar pe culme cu pa- 30 kil. spre S.-V. de orasul sunt doua: Ali-Bei-Chioi, re.se-
sunl ce nutresc numeroase tur- Tulcea, capitala jude{ului si in dinâ, asezat spre S.-E., nu de-
me de vite. partea sudica a plasil, la 28 kil. parte de piriul Teliâ; Accadin
spre miaza-zi de orasul Isaccea, spre centrul comunel, pe piriul
Algoioasa, ripd stincoasa, plasa resedinâ plastf. Accadin, la 3 kil. spre N.-V. de
MunteluT, jud. Bacau, pe teri- Dealurile, cart brazdeaza a- catunul de resedinâ.
toriul com. Brusturoasa. ceasta comuna, sunt: Eni-Or- Se margineste la miaza-zi cu
mangic-Tepe (259 m.) si Eschi- catunele Cineli (al com. Baskioi)
Ali-Bei-Ceair-Bair, deal, in jud. Balic (265 m.) la apus ; Consul si Dautcea (al com. Ortakioi)
Constanta, pi. Medjidia, pe te- (329 m.) cu prelungirile sale, la de care se desparte prin riul
ritoriul comunelor Medjidia si miaza-zi; Stamuni-Culac (22 1 in.) Taiâ si dealul Consul; la ra-
Cocargea ; se intinde intre balta si Carcaman-Bair (170 m.) la rasarit cu com. Nalbant si catunul
Carasu si valea Biringi-Medji- sarit; Curu-Bair (242 m.), Muni- eT Trestenic, de care se des-
dia-Dere de la virful Cara-Iuc Bair, Misaco-Bair, Gir-Bair, Ca- parte prin dealul Carcaman-Bair;
si pana la marginea occidentala racus, Sersencula, Delictas si la miaza-noapte cu comunele
a orasulul Medjidia, este stra- Chiricicaral prin interiorul co- Teliâ si Meidan-Chioi ; iar la
batut de soseaua judeêana Mol- muneT; natura acestor dealurl apus cu com. Balabancea, de
ceova-Medjidia si este situat in este pietroasa in general, si a- care se desparte prin dealul
partea meridionala a plasil si coperite cu pufina iarba, afara Ormangic-Tepe si Eschi-Balic.
cea occidentala a comunet Med- de vre-o cite-va acoperite cu Suprafaâ comunel este de
jidia. padurT. Movile sunt doua. : Pa- 1570 hect, din carl 118 hect.
trascu (170 m.) si alta de 15 m., ocupate de vatra satelor (celor
Ali-Bei-Ceair, sat, in jud. Con- naturale si acoperite cu vcr- doua) ; iar din rest 490 hect. a-
stanta, pL Medjidia, cat. com. deaâ. parîn locuitorilor 962 hect.
si
Cocargea este situat in partea

; Riurile si piraiele ce uda a- statulul. Suprafaâ totala e 4030
de miaza-zi a plasil si cea de ceasta comuna sunt: Riul Taiâ, hectare.
rasarit a comunet la 3 /a kil. !
ce o uda la miaza-zi puîn; pi- Populaîunea com. este com-
spre V. si puîn spre S. de orasul riul Accadin format din Valea- pusa din RominT, Greci si Turci.
Medjidia. Este situat in Valea- CismeleT, unita cu Valea-Chiose- Sunt 245 fam. cu 922 suflete;
Biringi-Medjidia-Dere, inchis la relic si primind ca afluen{t : copii in virsta de scoala 78 (42
N. de dealul Alibei-Ceair-Bair, Valea-Culac-Cizlar, pe stinga si baeft, 36 fete) ; insurant sunt 208
la V. de valea luci-Culac, iar Valea-Buiuc-Cartalic, pe dreap- neinsura^T 22 ; vaduvl si vaduve
la S. de dealul Congas-Bair. ta ; apoT o neinsemnata Derea 25. Obiceiurile lor sunt grecestt,
Suprafaâ sa este de 1448 (piriii) a satulut Ali-Beikioi piriul ;
amestecate cu cele turcesti. Im-
hect. din carl 6 hect. le-a ocu- Accadin este afluent al riulul bracamintea lor consta din suc-
pat vatra satulul cu 18 case. Taita, dar atit el cit si cele-1-alte mane de Una lucrata si vapsita
Are o populaîune de 24 fam. puîne-ori au apa in albia lor; in casa, flanele, pantalonl largi,
cu 117 sufl., in cea mal mare cit despre vat ele sunt tot-d'a- cTiciult de piele de oaie, palarii.
parte Rominf, ocupindu-se pu- una goale. O balta are comuna, La Turci, pantalonii de la ge-
$in cu agricultura si mai mult situata in partea despre rasarit, nunchl in jos sunt strim^T, spin-
cu cresterea vitelor, majoritatea aparînind statuluT; acoperita cu teca^T de la pulpa in jos si ina-
Digitized by Google
AI.T-HEI-ailOI 53 AI.T-HEl-ClITOl
inte ; in cap poarta cealma. Ro- format in urma distrugereT ve- ven. si chelt., ce se string din
miniT din catunul de resedinfa chiuluT s. Ali-Bei-Chioi, de catre contribuîT, acsizurT, amenzT, obor
sunt puînT si se poarta nem- CerchezT, insa s'a asezat mal la comunal, morT, marcatul masu-
{este, ceT din catunul Accadin N.-V. de vechile urme, pastrind rilor; totusT ven. sunt intrecute
sunt mul^f, venial din Moldova numele vechiuluT sat. Este do- de chelt; com. are 210 contrib.
si poarta costumul national mol- minat de movila Ali-Bei-Chioi, CaT de comunicaîe sunt: ca-
dovenesc. care este la nord-estul sau si lea judeêana Babadag-Macin, ce
Calitatea pamintutuT : este un are o inatyime de 163 metri; trece pe la S., apoT drumurT co-
pamint argilos, amestecat cu movila artificiala ce a servit de munale ce due din Ali-Bei-Chioi
pufina huma. Se seamana: griu, punct de observaîune. la satele Cineli, Balabancea,
orz, secara, meiu si papusoT A ccadin - Meidan Chioi - , Cocos -
inuluT si rapine! le-ar prii, dar Ali-Bei-Chioi, sat, in pi. Isac- Teliâ, Trestenic FrecaJeT - Tul-
-
locuitoriT nu
seamana. Pa- le cea, jud. Tulcea, com. Ali-Bei- cea ; Nalbant-Cataloi.
durile ocupa
2000 hect., iz- Chioi; este asezat m partea Sud- Comuna are o singura scoala,
lazul 460 hect., aparînind pe Estica a plasiT, si in cea de cu un invaâtor, fundata in 1884
din doua statuluT si locuitoriior. miaza-zi a comuneT, la 3 kil. spre de obstia loc. O singura bis.
Ocupafiunile locuitoriior sunt S.-E. de s. Accadin; este cat. are com., fundata in 1859 de
Agricultura, avind no plugurT; de resedinta al comuneT. Teri- loc, cu un preot si un cintare^
cresterca vitelor, comuna pose- toriul sau are forma a doua tra- slujba se face in limba greaca,
dind 3406 capetc, din car! 280
: peze neregulate, cu un perime- ceea-ce ar trebui indrcptat.
boT si vacT, 400 cat si epe tru de 33 kil. de lungime si cu Istoric. Satul este fundat in
1500 oT si berbecT, 900 capre o intindere de
1500 hect. din 1833 de loc: Burlacu Stefan,
si {apT, 26 bivolT si bivouac, 300 carT 70 hect. ocupate de vatra Dumitru Ivanciu, GumeT Hie,
porcT. Industria e reprezentata satuluT; are ca dealurT: Consul Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu,
printr'o moara cu aburT, pentru la S.; Stamuni-Culac si Patrascu PanaitTanase, Stoian si Valeanu
faina si gris. Comerûl consta la rasarit, Curu-Bair la Nord; Hie. Cintecelepoporanc sunt gre-
in importul lucrurilor trcbuin- Eschi-Balic la apus. Riul Taita cestT cu intonaîunT jalnice, din
cioase si in exportul de vite si '1 uda la miaza-zi, cu afluentil pricina suferinêlor juguluT oto-
cereale; sunt in comuna treT suT: piriul Accadin prin mij- man; versurile suntplacute, dar
comercianp, circiumarl. loc, dereaua Ali-Bei-Chioi la ra- neinêlese, de oare-ce sunt ames-
sarit ; clima e sanatoasa, expusa tecate cu grecizme si turcizme;
Ali-Bei-Chioi, sat, in jud. Con- de E.; are o populaîune
vintuluT ele cuprind episoade din lupta
stanta, pi. Mangalia, cat. comuneT compusa din GrecT si RominT: de la Sevastopol, jafurile Cer-
Cara-Omer, este asezat in partea 155 fam. cu 558 sufl. Pamintul chezilorsigonirealordc RusT, etc
sud-vestica a plasiT si pu(in cam este roditor, dar adese-orT seceta
centrala a comunel, la 6 kil. bintueste; se cultiva porumb, Ali-Bei-Chioi, deal, in jud. Con-
spre N. de cat. de resedinja, meiu si griu. Are o scoala la stanta, pi. Mangalia, pe terito-
Cara-Omer. Este situat in Valea- care vin si copiT din s. Accadin, riul com. rur. Cara-Omer si a-
Cislei sau Ali-Bei-Chioi, inchis o bis. veche. La miaza-zi dru- numc la hotarul catunelor sale
la rasarit de dealul Mezarlic, mul judefean Macin-Babadag, si Mamuzli si Ali-Bei-Chioi ; este
iar la apus de dealul Sari-Bair drumurile comunale, lacomunele continuarea dealuluT Mezarlic-
si Alibi-Chioi. invecinateMeidan-ChioijNalbant, Bair si se indreapta spre mia-
Suprafaâ sa este de 720 Orta-Chioi-Teliâ. Este fundat la za-zi, avind o direcîune gene-
hect., din care 1 hect. este o- 1833 de niste loc. din satele fn- rate de la N. spre S. ; se intinde
cupat de vatra satulul cu 4 case. vecinate, pleca^T de frica impo- de-a-lungul si la apusul vailor
Are o populate de 5 fam. cu zitelor. Obiceiurile populaJiuneT Cisla, Ali-Bei-Chioi si Dere-Chioi,
30 sufl., ocupindu-se in cea mat sunt grecestT, majoritatea fiind cu o inatyime medie de 160 m.,
mare parte cu cresterca vitelor GrecT, amestecate cu obiceiurT fiind acoperit maT numaT cu pa-
si mat cu seama cu a oilor. turcestT; RominiT se poarta ca sunT si pe alocurea cite-va pe-
Prin sat tree drumurile comu- si in Jara transdanubiana, de tece de semanaturT. Este situat
nale : Calfa-Chioi-Cara-Omer ;
oare-ce sunt veni{T de curind. intre partea S.-V. a plasiT si a
Mamuzli-Ghiuvenli. Acest sats'a Budgetul, consta in 3000 let comuneT.
Digitized by Google
AL1-15EI-CHIOI 54 AMMAN
Ali-Bei-Chioi, mine, in jud. Con- satul Cavargic in apropierea ca- IstruluT, azt Babadag, jud. Tul-
stanta, pi. Mangalia, pe terito- ruia se afla. cea, pe teritoriul com. Casimcea
riul com. rur. Cara-Omer; sunt si al cat. Ali-Fachi, care i-a dat
ruinele unul sat distrus de na- Ali-Culac-Dere, piriii, in foasta si numele, el este o prelungire
valirile Cerchezilor si Bazabu- plasa a Istrulul, jud. Tulcea, pe occidentals a dealulu! Ciaric-
zucilor. N'a mat ramas de cit teritoriul com. Cogealac, is! ia Cairac, se intinde de la N.-E.
niste darimaturT, insa un alt sat nastere din dealul Cascalac-Bair, la S.-V., de-a-lungul piriulul Su-
cu acelasl nume s'a construit din poalele lul despre miaza-zi, flaru, izvorul piriulul Casimcea,
l
la i J2 kil. spre N.-V. dc ruine. se indreapta spre soare-apune, facindu-I malurile inalte, pie-
avind o direcîune de la N.-E. troase si stincoase, fiind si el
Aliboca-Suhatu, girld, in plasa spre S.-V., ese din jud. Tulcea, prin multe locurT stincos ; are
Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul intra in plasa Constanta, a jud. de 312 m., altul
virfurT inalte
com. rur. Chilia-Vechie ; se des- Constanta, pe teritoriul comunet de 281 m., ambele puncte tri-
face din lacul Baciu, ia o direc- $eremet, trece pe la poalele dea- gonometrice de observaîe de
{iune spre N., formeaza lacul lulul Ali-Culac-Bair, unde pri- rangul al 3-lea. La poalele sale
f ihac ; de aci se indreapta tot meste ca afluent pe dreapta, apa despre miaza-zi se afla ruinele
spre rasarit, primeste in sine pe Ali-Culac, dupa un curs de 8
si Saxan-Culei; prelungindu-seprin
partea dreapta, varsaturile pi- kil. tot prin cimptf merge de dealul Saxan-Cula ; iar la poalele
ratelor ce nasc din lacurile Pe- se varsa in piriul Casimcea, pe despre apus se afla asezata o
purnicul, Pesceanul si Cimpoaia; stinga lul, la 1 kil. ma! jos de parte din satul Ali-Fachi ; el este
brazdeaza partea apusana a pla- satul $eremet; malurile sale in intretaiat de drumurile comu-
sil si sudica a comunel, dupa jud. Tulcea sunt joase, iar in nale : Casimcea-Caildere, Casim-
un curs lung de vre-o 14 kil., Constanta sunt ripoase. cea-Caildere-Eschibaba, Ali-Fa-
merge de se varsa in balta chi-Caildere. In partea rasarit.
Ghiolu-Batacu, pe care o pune Ali-Culac- Dere,vale, in jud. Con- este acoperit cu vre-o 1 20 hect.
in comunicaîe ast-fel cu balfile stanta, pi. Constanta, pe teri- padure, iar restul este coprins
Postar, Jihac, Baciu, Costin- toriul com. rur. Pazarli si anume numaT cu pasunl si purine flneê.
Ciuc si Costin; printr'o girlifa, pe acela al cat. sau $eremet.
ea comunica cu girla Iacob-Su- 1st ia nastere din dealul Casca- Aliman, com. rur., jud. Constanta,
hat ; ambele sale malurT sunt a- lic-Bair (Tulcea), se indreapta pi. Silistra-Noua.
coperite pana in departar! ne- spre S. avind o direcîune ge- Se gaseste asezata in partea
masurate cu stufurl intinse. nerala de la N. catre S.-V., face apusana a judeûlul la 77 kil.
hotarul intre comunele Cara-Har- spre V. de orasul Constanta,
Aliceni, cdtitti, al com. Zilisteanca, man si pe la ra-
Pazarli, trece capitala districtuluT, si in cea
jud. Buzau, situat impreuna cu saritul satuluT $eremet si apoT nord-estica a plasiT, la 46 kil.
com. Sudiîl pe mosia Slobozia, se deschide in apa Casimcea. spre N.-E. de oraselul Ostrov,
din care cauza poarta si nu- Prin mijlocul acesteT vat curge rescdinâ ocolulul; comune in-
mele Slobozia ; are un bun teren mica apa Ali-Culac. vecinate cu dinsasunt: Mirleanu
agricol pe malul drept al riuluT la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la
Cilnau. Populaîa sa e de 480 Ali-Fachi, sat, in foasta plasa a 9 kil. spre S.-V., Rasova la 10
loc. si 100 case. IstruluT, azt Babadag, jud. Tul- kil. spre N.-E., Cuzgun la 1
cea, cat. com. Casimcea, situat kil. spre S.-V., Caraulic la 13

Aliculac-Bair, deal, in jud. Con- in partea nordica a comunel. pe kil. spre S.-V.
stanta, pi. Constanta, pe teri- malul drept al ptriuluT Casimcea Forma hotarulut sau este ne-
toriul com. Cara-Harman si a- sau Tasaul, la 4 kil. spre N. regulata, seamana cu aceea a
nume pe acela al catunuluT sail de resedinâ. Intinderea e de unuT corn sau un dreptunghiu
Cavargic. Fste coprins intre va- 970 hect., din care 18 hect. va- alungit, lungimea luT este de
lea Aliculac-Derea, Alciac-Derea tra satulut; populafiunea in ma- 35 kil., iar intinderea sa totala
si piriul Casimcea, avind o di- joritate musulmana si se ocupa este 24 li l
p. kil.
rect'iune generala de la E. catre cu crcsterea vitelor. Se margineste la miaza-noapte

V. Are o inatyime de 114 m. cu com. rur. Rasova din plasa
dominind vaile sus numite si Ali-Fachi, deal, in foasta plasa a Medjidia, de care se desparte
Digitized by Google
AMMAN AMMAN
priti girla Veriga; la rasarit tot muna este inalt si stincos, mat hect. are 167 hect. pamint ne-
cu aceasta comuna, desparfindu- cu seama linga sat si la cotyul productiv (case, batyt si dru-
se prin balta Vederoasa cu pre- sud-estic. murt) si 2281 hect. loc produc-
lungirile el Limpezisu, Sarpu si Clima comunel, vara, de si tem- tiv, din cart: 2012 hect. loc
Valea-Polucci, la miaza-zi cu co- perata prin apropierea Dunaril cultivabil, 10 hect. loc neculti-
muna rurala Beilicu, de care se si a bailor, iarna in schimb este vabil, 108 hect. loc izlaz, 46
separa prin dealul Chior-Buius ;
aspra; vintul de N.-E. si visco- hect. loc vit, 105 hect. loc pa-
iar la apus cu comuna rurala lele o bintue mat tot timpul dure.
Mirleanu, desparîndu-le dealul in lunile geroase; ploae cade Ocupatiunile loeuitorilor sunt:
Zbreia. in destula cantitate, frigurile bin- Agricultura: fiind in com. 129
Relieful solulut este in gene- tue comuna din pricina exa- plugart, cart au 73 plugurt, 6 care
ral puîn accidentat. Dealurile: laîunilor nesanatoase ale bai- cu bot, 1 24 carute cu cat, 1 trior.
Polucci (80 m.) la S., Chior- lor inconjuratoare. Pescuitul se face mat ales in
Buius (121 m.) la S.-V., Zbreia Suprafata comunel este de balta Vederoasa. Cresterea vi-
(115 m.) la N.-V., se gasesc 2448 hect, din carl 105 hect. telor, avind com. 3602 capete
pe hotare si trimet pe teritoriul ocupate de vatra satulut cu gra- de vite, din cart: 155 cat, 597
comunet numat ramurt si pre- dint si cu 125 case, restul de bot, 2 magart, 2560 ot, 150
lungirT; prin interiorul comunel 2343 hect. aparîne tot locui- capre, 130 porct. Industria e
avem dealul Catiâ (94 m.) ce torilor. cea matsimpla, domestica; sunt
domina satul Aliman; ele sunt Comuna este formata dintr'un in comuna 6 industriast (fierart,
acoperite cu semanaturt si fi- singur catun, resedinâ Aliman, tabacart) si 6 mort de vint. Co-
neê. Movilele suntpuîn nume- asezat in partea rasariteana a merciul se face prin gara Cer-
roase, printre cele 7 ce are co- comunel, pe o poziîe frumoasa, na-Voda, la 28 kil. spre N.-E.;
muna, insemnam : Movila-Sapata inalta pe malul ballet Vederoasa; consta in import de manufac-
(105 m.) la V. de sat, domi- casele sunt mict, neregulate si ture, unelte agricole, si cu ex-
nindu-1 si Comoara (u5 m.) la uliêle sunt intortochiate. portul de cereale, vite, Una, etc.
N. Unga ruinile satulut Muzait. Populatfunea totala e de 203 Budgetul se compune din ve-
Apa, care uda comuna, este familit cu 575 suflete (300 bar- niturtde 2077 let si cheltuelile
Dunarea, sau mat bine zis bra$ul ba$t, 275 feme!). sunt de 1 593 let, raminind dect
Veriga la miaza-noapte, formind Dupa starea civila: casatori^T un excedent in plus de 482 1.
ostrovul Huzun-Ada, acoperit 322, dintre cart :17s barb, si 147 sunt 103 contribuabilt. Cat de
cu pietris si nisip si a caret ju- feme!. Necasatori^T 224, dintre comunicaîe sunt reprezentate
matate rasariteana aparîne co- carl: 112 barba^T si 112 feme!. numat prin doua comunale si
munel si inchizind intre dinsa Vaduvt 28, dintre carl: 12 bar- vecinale ce due la satele apro-
si balta Vederoasa o intindere ba^t si 16 femet. Divorât 1 piate ca la Mirleanu, Rasova,
de teren (100 hect.), acoperit barbat. Polucci. Biserica este una sin-
cu iarba buna pentru pasunl. Dupa instrucfie : cart stiii a gura comuna, cu hramul Ador-
in
Vaile sunt: Polucci-Ceair sau scri si citi 91, din cart: 83 bar- mirea-Maicit-Domnulut (la 15
Urluia la hotar Tutuliic-Ceair la baflf si 8 femet. Cart nu stiu August). Zidita si intreînuta de
S. si S.-E. ce se deschide ca 484, din cart: 217 barba^t si comuna, cu 1 preot, 1 paracliser
si cea precedents in balta Sarpu 267 femet. Dupa cetaênie: ce- si 1 cintaxe^, are si 10 hect.
sau Vederoasa, trecind si prin taênt Romint 567, din cart: 300 pam. de la stat.
sat; valea Catiâ la miaza-noap- barbaft 275 femet. Dupa re-
si $coala este una mixta rurala,
te, prin interiorul comunel, des- ligie, ortodoxt 575, din cart: infiinâta de stat cu 1 invaâtor
chizindu-se in balta Vederoasa. 300 barbapf si 275 femet. Dupa si 95 elevt inscrist, din cart:
Batyt n'avem pe teritoriul co- profesit: agricultorl 192, indus- 48 bae^t 48 fete mat are
si ; si
munel, avem insa la hotar, balta trial 2, comercian^t 6, diferite 10 hect. pam. de la stat.
Vederoasa cu prelungirile et su- profesit 3, total 203. Dupa a-
dice, Limpezisu si Sarpu, acope- vere: 192 improprietari^t, dect Aliman, deal, in pi. Rimnic, jud.
rite cu stuf si insule plutitoare toft. Contribuabilt 203. R.-Sarat, se desface din culmea
(a sevedea cuvintul Vederoasa) In ceea-ce priveste calitatea Cimpulungeanca, brazdeaza par-
malul lor apusan din spre co- pamintulut, com. din cele 2448 tea de apus a comunet Valea-
Digitized by Google
ALIMANUL 50 ALIMANESTT
Salcie!, si se sfirseste linga riul S.-E., linga Calmaûiu, cam in Gindac! de matase se cultiva
Cilnati; el este acoperit cu fT- mijlocul Boianulu!, in locul nu- in mica cantitate stup! sunt ;
ne{e si imas. mit azT Virtopul. Intr'o zi de foarte pu{in!. Cinepa si inul, de
Paste, navalind Turcit fara veste, si ar isbuti foarte bine, fiindu-le
Alimanul, deal, la E. com. Vla- pe cind lumea era inca. in bis., solul destul de favorabil, sunt
desti, plasa Ocolul, jud. Vilcea. satul fu pradat si lumea mace- puîn cultivate.
Separa aceasta com. de orasul larita. Ci{! au putut scapa s'au Comerciul se face de 5 cir-
Ri rnnicu -Vilcea. ascuns intr'o pad. din apropiere ciumar!.
linga tirla unut cioban bogat, Veniturile si chelt. comunei,
Alimanul, trup din mofia Sta- dupa unit Turc, numit All sau dupa ultimul budget se ridica
tuluT Bogdana - Nenciulesti pe , Aliman. Noul s. s'a numit apoi la suma de 4700 le! anual.
care s'au improprietarit in anul Aliraanesti. Comuna n'are de cit o sosea

1880 un numar de 36 insurant Afara de tre! fam. de TiganT, in interiorul sau, care o leaga
si s'a mat vindut in urma si in 1 Bulgar, 2 Greet si 1 Ungur, la N.-V. cu Izvoarele. La E. si
loturl locuitorilor. Este situat in to{! loc. sunt RominI si singura S. se intinde cimpia Boianulu!
partea de E. a comunel Bog- lor ocupafiune e agricultura. Me- cu ârinile locuitorilor, pe care
dana spre mosia Ulmeni, jud. serias! sunt numal: 2 cojocar!, sunt asezate ma! multe magur!
Teleorman, iar casele de locu- 1 abagiu, 3 rotart, 3 cizmar! si lacur!: Magura-Vise! si Lacul-
inâ ale insuraêilor s'au cladit Romin! si cip-va fierarT si tim- Turculu!, Magura cu-Cruce, Ma-
la capul din spre E. al com u net plarT strain!. El desfac produc- gura-lu!-Cioc, lacul Speteza, etc.
Bogdana, unde formeaza ca 11 n tele lor la Slatina, Caracal si Se limiteaza la N. cu cat.
catun osebit. Turnu-Magurele. Vilcelele, com. Barcanesti, la

comunei se intinde
Teritoriul N.-V. alipita cu com. Izvoarele
Alimanul, plaid, pendinte dc com. pe o supraf. de 1750 hect. Lo- la E. se intinde cimpia Boia-
Dragoesti, jud. Gorj, are o inal- cuitoriT in majoritate sunt mos- nulu! pana in Calmaûiii.
{ime de 400 m.
aproximativa. nenT. Numai 15 s'au improprie-
Vara serva de pasune vitelor. tarit dupalegea rurala din 1864. Alimane§ti, deal, judeûl Olt,
Producîunea agricola e me- format de malul sting al piriu-
Alimanul sau Aliman-Mirtaî, diocra, din cauza solulu! argilos lu! Iminogul, pe care e situata
insula, in Dunare, in fata sa- si a relet culturt. Recoltele sunt comuna cu acest nume, plasa
tuluT Bistreû, plasa Balta, jud. mat des bintuite de mana si Acest deal formeaza
Jiul-d.-s.
Dolj, este proprietatea StatuluT. seceta. marginea de N.-V. a platoulu!

LocuitoriT poseda : 180 bo!, numit Cimpia-Boianulu!.
Alimanul - Mirtati , insula, in 95 vac!, 13 bivol!, 120 ca! si
Dunare, pi. Bailesti, c. Bistreû, epe, 2000 o!, 55 capre. Alimane§ti, deal, in raionui com.
jud. Dolj, este proprietatea Sta- comunel sunt 2 bi-
In raionui Alimanesti, plasa Jiul-d.s., jud.
tuluT. seric!: una vechie, aproape rui- Olt, pe care se cultiva 45 hec-
nata, cladita pe la anul 1780 tare vie.
Alimane^ti, com. iur. y
pi. Jiul- si alta noua, deservite de tre!
d.-s., jud. Olt, situata pe coasta preo$! platiÎ din budgetul co- Alimanesti, deal, situat in par-
si culmea dealuluT din st. Imi- mune! si din ven. cultulu!. In tea de E. a coin. Izvoarele, pi.
nogulul, la o distant de 25 kil. com. ma! e si o moara cu aburl. Jiul-d.-s., jud. Olt, pe stinga
de capitala jud. si la 5 kil. dc $coala s'a infiinât pe la 1880, Iminogulu!, formeaza un sir cu
rcsedinâ plasil. insa a funcîonat cu multe si Badia la N. si Parvaneasa la S.
N'are nici un cat. alipit si o lung! intreruper!, pana la 188^, Se numeste ast-fel, fiind-ca pe el
populaîune de 1560 (795 loc. de cind s'a desfiinât, neavmd este asczata comuna cu acest
barbaflf si 765 feme!), 350 con- local. $tiu carte 100 barbaflf si nume.
tribuabilt, 300 cap! de fam., 250 10 feme!.
case si 50 bordee de locuit. Bautur! spirtoase nu se fa- Alimanesti, mosie, proprietatea
O legenda spune, ca cu 300 de bric;! in com. ; viile insa, car! statulu!, in jud. Arges, pi. To-
ant si ma! bine, satul acesta era ocupa o intindere de 63 hect., pologul, pendinte de schitul Tu-
asezat cu vre-o 3 kil. mat spre produc 175 heetol. vin. tana. Aceasta mosie impreuna
Digitized by Google
ALTMANESTI-CIOFRtNGENI 57 ALIOR
cu Albota-d.-j. si Albota-d.-s., brieni (Alimanesti-d.-j.), Ionesti, Tot prin comuna trece si so-
au fost arendate pentru perio- Poenari (Moara din Siliste) si seaua vecinala Polovraci - Cor-
dul 1882 —
83 cu 1. 26035 anual; Tomulesti, avind in tot 246 con- sorul.
iar pe periodul 1883 — 93 cu trib. cu 1239 loc, din cart 15 In com. sunt 3 morT, 12 fin-
24308 1. 70 b. anual. f iganl. In com. sunt 4 bisericT, tinl si 75 stupT.

in Ciauresti, Gabrieni, Ionesti si Venitul comuneT este de lei
Alim&ne$ti-Ciofringeni, com. /*., Poenari, si 2 scolT primare ru- 776, iar chelt. de 1. 713.
pe riul Topologul, la vr'o 8 kil. rale. Budgetul comuneT pe anul In com. sunt 2 bis., 1 preot
de com. rur. Tigveni, resedinâ 1882—83 a fost de 1897 1. 72 si 2 cintareÎ.
sub-prefecturiT si 27 kil. de Pi- b. la ven. si de 1290 la chelt.,
testi, jud. Arges, pi. Topologul, iar pe anul 1887-88, a fost de Alimpesti, catun, jud. Gorj, face
se compune din urmatoarele sa- 3037 1. la ven. si de 2896 la parte din com. Alimpesti (v. a.
te : Alimanesti-d.-s., Bradijesti, chelt. In intreaga com. erau in n.), este situat pe ambele ma-
Burlusi, Ciofringeni -Paminteni, 1887 un numar de 839 capete lurl ale Olteûlul.
Ciofringeni-Un£ureni, Duculesti, vite man, 811 bot si vacT, 28 Are o suprafaâ de 340 hect.,
Ghibesti, Lacurile, Piatra, Scheiu cat si 488 capete vite marunte, calitatea pamintuluT este me-
si Schitul-MateT, avind peste tot 50 oT, 30 capre si 408 rimatorl. diocra.
587 fam. cu 2352 sufl., 7 bis., Are 79 familiT cu 268 sufl.,
in Burlusi, Ciofringeni, Ducu- Alimpesti, com. rur., din pi. A- din carl 73 contrib.
lesti, Ghibesti, Lacurile, Piatra maradia, jud. Gorj, situata in Locuitoril poseda 16 plugurl,
si Schitul-MateT, 1 scoalS pri- partea-T de rasarit, pe ambele 34 care cu bol, 376 vite marl
mara rurala si 3 circiumT. Bud- malurl ale riulul Olteûl, la o cornute, 3 cal, 116 oT, 6 capre,
getul com. pe anul 1882 — 83 a distanja de 40 kil. de capitala 32 rimatorl.
fost de 2608 1. 24 b. la venit. judeJuluT, limitata la S. cu Cor- Ca drumurl de comunicafie
si de 2001 1. la chelt. Prin com. sorul, la N. cu com. Sirbesti, la sunt : soseaua comunala Alunu-
trece soseaua Pitesti-Curtea-de- E. cu com. Milostea din jud. Poenari, ce trece prin mijlocul
Arges-Rimnicul-VilceT. Dupa o Vilcea si la V. cu c. Zorlesti. catunulul, apoT un alt drum de
publicajie oficiala din 1887, Se compune din 2 catune: comunica{ie ce trece peste Dea-
aceasta com. numara 417 con- Alimpesti si Beresti. lul-Muerel, si care din cind in
tribuabill si are un budget de Are o suprafaja de aproape cind se transforma in sosea,

5729 1. la venit. si de 5634 la 400 hect., posesiunea loc. care poarta numele de soseaua veci-
chelt. In com. era in 1887 un sunt mosnenT; din aceasta. su- nala Albeni-Zorlesti ; mal sunt
num&r de 1 167 capete vite mart, prafafa 20 hect. padure, 7 hect. si alte poteel de cal si de pi-
1080 bol, 87 vacT si cat si 1593 vie, 100 hect. aratura, iar res- cior, ce leag& acest catun cu
capete vite marunte, 575 oT, tul de 273 h. livezl si pasune. mal multe sate din jud. Vilcea.
206 capre si 815 rimatorl. Locuitoril poseda 20plugurT, In acest catun se mal g&sesc
39 care cu boT, 1 carufa cu cat, 2 morl, 4 fintinT si 1 circiuma.
Alim&ne§ti-d.-j., sat, din judeûl 452 vite marT cornute, 5 cat, Catunul mat poseda si 1 bis.
Arges. (V. satul Gabrieni). 10 capre, 43 porcT, 178 oT, 2 cu 1 preot si I cintarej.
mort si I circiuma.
Alim&ne$ti-d.-s., sat, pe apa To- Are o populate de 123 fam. Ali-Murtazl-Ciflic, mosie, in jud.
pologulul, jud. Arges, pi. Topo- \

cu 500 sufl., din cart 1 10 con- Constanta, pi. Hirsova, pe te-
logul, face parte din com. rur. tribuabilT, 20 solda^T dorobanÎ ritoriul com. rur. Orumbel si a-
Alimanesti-Ciofringeni. (V. acest |

cu schimbul. nume pe acela al satul uT Fagi-
nume). |
Locuitoril se ocupS cu agri- rasul-Nou ; are 80 hect. dintre
i
cultura, cresterea vitelor, culti- cart cea mat mare parte sunt
Alim&ne§ti-Poenari, com. rur., ]
varea livezilor de prunT, etc. cultivable, iar restul pasunl ;
pe apa TopologuluT, jud. Arges, i Prin comuna trece riul Olte- prin aceasta mosie trece dru-
pi. Topologul, la 13 kil. de com. [
Jul, ale caruT malurl, eel dupa mul Orumbel-Fagarasul-Nou.
rur. Tigveni, resedinâ plasil si dreapta se chiama Dealul-Mue-
la 22 kil. de Pitesti, se com- 1
reT, iar eel dupa stinga, Dealul- Alior, balta, pe mosia Baluseni,
pune din satele: Ciauresti, Ga- 1
Tiriel. com. Fintinele, pi. Siret, jud.
6L012. Mar tie IXcflovor (itografic.
Digitized by Google
ALI-PASA 58 ALMAJUL
Botosani, cu o suprafaâ de 7 Comuna este udata de riul 1 834 si este intreînuta de stat.
hect. ; e bogata in pestl. Jiul, ce o desparte de comunele Localul construit din zid cu
CoJofeni-din-Dos si Mihaifa, a- cheltuiala comunel (4000 1.) este
Ali-Pa§a (Terenul-lul-), o in- vind in comuna, direcfiuneaNV.- in buna stare.
tindere de pamint in suprafaâ SE. In aceasta comuna, Jiul Populafiunea comunel este de
de 120 hect., situat in jud. Con- primeste piriui Almajul, care ia 2125 loc. (1058 barbaflf, 1067
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- nastere din Valea-Meteului si femel).
ritoriul com. rur. Lipniâ si pe care se varsa in riul Jiul, linga Dupa legea rurala din 1864,
acela al cat. sau Coslugea, in hotarul dintre comunele Co{o- sunt 318 impamintenip. Popu-
partea de miaza-zi a cat. linga feni-din-Faâ si Almajul, are a- lajia com. e bintuita de frigurl.
valea Almaliculul, dominat la cest piriu direcfiunea N. spre In comuna se gasesc 457 case
miaza-zi de movilaCaragea(i49 S.; pe piriul Almajul sunt in si 4 bordee. Mai toate sunt con-
m.), iar la miaza-noapte de mo- aceasta comuna doua podeê struite din zid si numaT cite-va
vila Coslugea (119 m.), este a- unul linga soseaua naîonala si sunt de birne si de nuele; fie-
coperit cu tufarisurl, livezT si altul linga cea vecinala. In cu- care are gradina. In catunul de
in cotyul nordic, cu cite-va crin- prinsul comunet pe riul Jiul sunt resedinâ se afla o casa boe-
gurl; si-a luat numele de la doua vadurT de podurl umbla- reasca zidita in anul 1786, de
fostul el proprietar Ali-Pasa, care toare. Dinca Almajanu.
locuia in satul Coslugea. Comuna se compune din trel Suprafaja teritoriulut comunal
catune: Almajul-Birnici, care este estede 4270 pogoane, dintre
Alistari, fintina, pe mosia Pu$u- catunul de resedin^l, Almajul- 3740 pogoane pamint arab.,
carl
reni, com. Cofusca, pi. Prutul- Mosneni si $itoaia. 240 finefe, 560 izlaz, 5 pog.
d.-j., jud. Dorohoiu. Incomuna sunt trel biserict lac, 175 pog. padure.
si anume: Mosiile de pe teritoriul comu-
Alingele, Giosetul si Muschia, Una parohiala in cat. Almajul- nal sunt: Almajul-Birnici, Alma-
padurl particulare, supuse regi- Birnici, fondata de clucerul Bar- jul-Mosneni si $itoaia. Alta-data
mulul silvic, pendinte de com. bu Pasnare la anul 1789, cu aparjineau d-lor Dinca Alma-
Birlogul, pi. Ocolul, jud. Vilcea. hramul Mart. Barbu. Una in ca- janu, Iancu Socoteanu, Nicolae
tunul $itoaia, fundata in anul Dobriceanu si mosnenilor. AzI
Almajul, com. rur., in pi. Jiul-d.-s., 1 8 19 de Dimitrie Medelnicerul- aparîn mosnenilor, d-nel Elena
jud. Dolj, la o departare de 15 Socoteanu, serbeaza hramul Sf. Conduratu, d-lul C. N. Mi hail,
kil. spre N.-V. de Craiova si Dumitru ; alta se afla in catunul d-nel Elena Sefendache. Venitul
la 15 kil. departare de rese- Almajul-Mosneni, fundata la anul intreg al acestor mosil este de
dinfa plasil, Filiasi. 1865 de mosneni. 75000 de let.
Situata pe sesul si pe dealul D01 preop si trel cintareÎ slu- Pe pamintul arabil se sea-
numit Almajul. jesc cu rindul la cele tret bi- mana griu, porumb, orz, ovaz,
Se margineste la N.-V. cu co- seri cT. meiu, rapifa, fasole si cartoft.
muna Coôfeni-din-Dos, de care Cele doua d'intiiu sunt de Padurea Mosneni in intindere
se desparte prin piriul Almajul, zid in buna stare, iar a treia de 60 hect. aparîne mosnenilor.
la S. se invecineste cu com. aproape in ruina. La fie-care Padurea $itoaia de 27 l
/* hect.
Isalnifa, de care se desparte se gaseste scrisa pe piatra de aparjine d-lui C. N. Mihail. Pa-
printr'o linie convenîonala ; la d'asupra usel din tinda, data durile sunt compuse din cer,
V. cu com. Mihaiâ, de care se fondaret, asemenea si numele girniâ, stejar, salcie, plop, etc.
desparte prin riul Jiul, iar la E. fondatorilor. Se lucreaza si caramida.

cu comunele Adincata, Goesti, Bisericile din Almajul-Birnici Locuitoril isl desfac produc-
Malaesti si Izvorul. si §itoaia ati fie-care cite o pro- tele lor in orasul Craiova, unde
Terenul comunet este acci- prietate de 17 pogoane arabile, due grine si zarzavat si de unde
dentat de dealul Almajul cu o date in urma lege! rurale de la aduc obiecte pentru casa. Trans-
inalîme de 94 m. aproximativ 1864. ports productele cu carele cu
si doua movile inalte de 6 m., des- In comuna Almajul, in catu- boT, iar proprietary cu trenul,
pre carl batrinii spun ca serviau nul de resedinâ, se afla o seoala ce are stasia la com. Coôfeni,
de streje in timpul razboaelor. mixta, care funcîoneaza de la la 2 kil. departe de Almajul.
Digitized by Google
AI.MAJl'L 50 ALMALl-CULAC
Ceiile ce str&bat com. sunt: Almajul. Are o populate de 273 Almajul-Mo§neni, pddure, pi.
calea ferata, calea nationals ce fam. cu 1 179 sufl. Este rese- Jiul-d.-s., com. Almajul, s. Al-
merge paralel cu calea ferata din{a primariel. In acest s. sunt majul-Mosneni, jud. Dolj, in in-
si cu Jiul ; are in comuni o lun- 359 case si I bordeiu; dintre tindere de 60 hectare, aparîne
gime de 3V2 kil.; calea vecinala care una boereasca, zidita la mosnenilor. Lemnul ce se ga-
ce duce de la com. Cojofeni- 1786 de boerul Dinc& Alma- seste este: cer, girnija, salcie,
d.-s. comuna Isalnija,
la are o janu. $coala funct'ioneaza din plop si stejar, care predomina.
lungime in comuna de 2 kil., anul 1834, este intretinuta de
calea comunala lunga de 5 kil. Stat, care a chelt. 4000 1. pen- Almajului (Dealul-), deal, pe
CirciumT sunt 10 si anume tru construirea eT, localul fiind teritoriul com. Almajul, s. Al-
4 in cat. Almajul-Birnici, 3 in de zid. $tiu carte 46 bSrbaJT si majul-Mosneni, jud. Dolj. E a-
Almajul-Mosneni, 3 in $itoaia. 2 femeT. In sat este o biserica, coperit cu fineê.
Comercian^T sunt 10, to$T cir- fondata de clucerul Barbu Pas-

ciumarT. nare la 1789, care si azT este in Almalia, deal inalt, in pi. Isac-
Vite cornute 286, oT 167, bunS stare, are 1 preot si un cea, jud. pe Tulcea, teritoriul
cat 71. cintaret si serbeaza hramul Mar- comunel Balabancea si al cat.
tiruluT Barbu. CirciumT sunt 4. Hancearca, este situat in par-

Almajul, deal, pe teritoriul com.
co Inainte de construirea linie! tea sudica a plasiT si cea apu-
Izvorul, jud. Dolj, pi. Ocolul. ferate, cind calatoria de la Cra- sana a comunel; el este punctul
iova la T.-Severin se ftlcea cu culminant al DealuluT-f iganceT,
Almajul, padure y
pe teritoriul diligcnâ, era aci prima static si prin inalîmea sa, care este
com. Melinesti, jud. Dolj, plasa si avea o capetanie de posta cu de 375 metri, fiind si punct
Amaradia, s. Alm&jelul, in in- 32 cat. trigonometric de observaîe, ran-
tinderc de aproape 200 hect, gul al 3 -lea, este pus in rindul
aparînind mosnenilor. Almajul-Birnici, tnosie, judetul celor maT inalte piscurl din pi.
Dolj, pc teritoriul satuluT cu Isaccea si chiar jud. Tulcea;

Almajul, piria, pi. Jiul-d.-s., com. acelasT nume, aparînind d-nel dominind asupra satelor Han-
Almajul, jud. Dolj, ia nasterc Elena Conduratu. Fusese mat cearca si "pg^^-Taiâ ( a l e co-
din vaile MeteuluT, com. Br&- 'nainte proprietatea luT Dinca muneT Balabancea); de la poa-
desti, pi. Jiul-d.-s. si se varsa Almajanu. lele sale orientale izvoresc pi-
in st. riuluT Jiul, linga hotarul raielc Sarap-Dere si Carbunaria,
dintre com. Coôfeni-din-Fa^ si Almajul-Mosneni (Bogea), sat, afluenJT aT piriuluT Taiâ, iar din
com. Almajul. pi. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. poalelc apusane izvoreste piriul
Pe acest piriu, ce curge in Dolj, cu 709 sufl., 365 barba^ Valea-Megina, afluent al piriuluT
direcîunea de la N.-S., sunt si 341 femeT, are 147 case, con- Ccrna. Pe la poaleie sale trece
doua podeê statatoare, unul struite maT toate din zid, afara si drumul comunal Cerna-Han-
linga soseaua nationals, si altul de cite-va, ce sunt construite cearca-Xiganca. El este acoperit
linga soseaua vecinala. din gard cu pamint batut. A- peste tot numaT cu padurT.
proape fie-care casa are gradina
Almajul, pirifi, c. Cotofeni-din- eT. CopiiTdin acest sat urmeaza Almalt - Culac, movild insem-
Faî, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., ce la scoala mixta din s. Almajul- nata, in jud. Constanta, pi. Si-
se scurge in st. JiuluT pc hota- Birnici ce este la o distant de listra-Noua, pe teritoriul comu-
rul dintre com. Almajul si com. 500 m. $tiu carte 44 barbaJT nel rurale Lipnija si anume pe
Coôfeni-din-Faâ. si 1 femee. In sat este o biserica acela al catunuluT sau Coslugea
fondata in anul 1 865 de mos- este asezata pe muchia dealuluT
Almajul, ses, pi. Jiul-d.-s., com. neniT, Preotul Stavarache, Ste- Coslugea, in partea de miaza-
Almajul, jud. Dolj, pe care este fan Luminararu si Alexandru noapte a plasiT si cea centrala
situate com. Almajul. Barbu; aproape in ruina; are a comunel, areo inalîme de 133
un cintaret si se serveste de pre- m., este acoperita cu verdea^l,
Almajul-Birnici, sat, in c. Al- otul bisericeT Almajul-Birnici. fost punct trigonometric de ob-
maju, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., CirciumT sunt trel si comer- servable gradul 3-lea si domina
situat pe malul st. al piriuluT cianp tot treT. prin Inaljimea sa, s. Lipnija, de
Digitized by Google
ALMALt-CULAC 00 ALMALll'L
care e desp&r$it prin o distant la rasirit cu com. Girliâ, sepa- munel; malurile lul sunt in ge-
de I V2 kil., valea AlmaliculuT rate prin ezerul Girliâ, la mia- neral inalte si ripoase, iar valea
ce pleach chiar din poalele sale zS-zi cu Bulgaria, desp&r$it& prin sa poarla si numele de Beiiic-
nordice, drumul judeîan Eze- valea Rege-Deresi-Ceair, dealul Ceair. Intr'insul se deschid pe
Chioi-Lipniâ si drumul comunal $aimeselic-Bair si cu com. Eze- stinga, valea Trincovifa, la locul
Lipniâ-Coslugea ; la rindul s&u Chioi, desp&rîta prin valea Ca- numit Cismeaua-Ostrovenilor, iar
e dominate de movila Caragia nara-Ceair. pe dreapta Iaguda-Ceair si pi-
(149 m.); tot printr'insa trece Relieful soluluT e destul de riul Pampur-Ghiolgiu ce vine din
si hotarul dintre satele Lipniâ accidentat si anume de culmile: Bulgaria; alte v£f mat sunt:
si Coslugea. Terenul, pe care e Ostrovul la miazS-noapte, repre- Rege-Deresi-Ccairla N.-V. de
asezatS. aceasta movile este pre- zentatS prin dealurile Ieralcea- hotarul spre Bulgaria, de la ince-
s&rat cu alte movile, intre can Bair, cu virful Almaliul, 134 m. put si p&n& la Ibraim-Pasa-Cisme
avem movilele : Curdeli, Veli- la N.-V., dealul Trincoviâ, 92 valea Curu-Canara la S., ce sc
Chioi, Caragia, etc. m. Caramida 78 m. la E.
la N., deschide in lacul Girliâ. Lacul
si de culmea Almaliul la centru Girliâ uda comuna la r&s&rit
Almalt-Culac, vale, in jud. Con- si miaza-zi reprezentata prin dea- malurile luisunt in general inalte
stanta, pi. Silistra-NouS, pe te- lurile Sari-Mesea-Bair I, II, III, si stincoase ; intr'insul sunt bunT
ritoriul comunel rurale Lipniâ (102, 93, 84 m.) prin interior si pest! ce se consume in localitate.
si anume pe acela al c&t. s&u apus; Belezlichi-Sirti, 114 m. la Clima com. este s&n&toas&;
Coslugea; se desface din poalele S. Aceste dealuri sunt acope- ploae cade in cantitate potri-
r&s&ritene ale dealulut Coslugea, rite in cea mat mare parte cu vit&, ceea ce face ca p&mintul
se indreapta. spre rasdrit, pe la p&sunT si seman&tun. Ieralcea- s& fie destul de fertil.
poalele nord. ale dealulul Uzum- Bair are pe dinsul, pe coamS, Comuna este formats dintr'un
Bair si dup& un drum de 4V2 kil., ruine de forturi turcestl, ca A- catun : Almaliul, mare si frumos,
dup& ce a brSzdat partea de rab-Tabia II si Gabroviâ, iar asezat pe ambele malurT ale pi-
miaz&noapte a pl&sil si pe cea la poalele estice sunt s&dite vii riulut Almaliul si pe 3 —4 v&T
de N.-V. a comunel si a c&t., ce dau un vin bun, vii cart dc mici ce se deschid in el; inchis
merge de se deschide in valea alt-fel se mat gasesc si la poala N. de dealul Ieral-Ceea-Bair
Coslugea pe dr., ceva mal sus lele nord-estice ale Sari-Mesea- si Trincoviâ, la V. de movilele
de deschiderea acesteia in ezerul Bair I, Sari-Mesea-Bair II si Bc- Gabroviâ si Almaliul, iar la S.
Oltina; malurile sale sunt pre- lezlichi-Strti, sunt acoperite cu de Sari-Mesea-Bair II. Este un
sirate cu tuf&risurl; printr'insa arbor! izolaÎ si tufarisurf ce sunt sat bogat, cu case marl, frumoase,
merge si drumul comunal Cos- resturt din intinsele padurl de bine ingrijite si asezate in ordine
lu gea-Satul-Noii odinioara. Movilele sunt purine, pe trel uli{I paralele cu piriul si
insa au avut o important oare- vre-o 1 2 transversale ; fie-carc
Almaliul, com. rur., in jud. Con- care, servind ca puncte de ob- casuâ are gradiniâ el; la apus
stanta, pi. Silistra-NouS. Estc servable si dese-ori int&ritc spre sunt vii intinse, ca si la r5s&rit,
asezatS. in partea apusana a ju- a servi ca puncte de aparare iar numeroasele (25) mort de
deJuluT, la 124 kil. spre V. de ale Turcilor contra Rusilor ;
prin- vint invcselesc si maT mult as-
orasul Constanta, capitala dis- cipalele sunt Arabei, 102 m., cc pectul s&u.
trictulul si in cea apusanS a are ling& ea fortul Arab-Tabia Suprafaâ comunei este de 24
plasiT, la 5 kil. spre V. de orS- si pichetul romin No. 3, Ga- kil. p. sau 3422 hect. sau 7000
selul Ostrov, resedinâ eT; co- broviâ 115 m., ast^-zT acope- pogoane, din carl 60 hect. ocu-
munele invecinate cu dinsa sunt: rite cu verdeaâ. pate de vatra satului cu gr&di-
Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E., Hidrografia este reprczentata nile locui tori lor, avind 285 case,
Bugeacul la 8 kil. spre N.E., prin piriul Almaliul, ce pleaca dect un sat mare; restul im-
orasul Silistra din Bulgaria la din dealul Ieral-Ceca-Bair, se in- parît intre locuitorl, carlau 2745
7 kil. spre N.-E. dreapt& mat intiiu spre N.-E., hect. si statul cu proprietary ce
Se m&rgineste la miazS-noapte trecind prin satul Almaliu, apoT poseda 17 hect.

cu com. urb. Ostrovul, de care spre S.-V. si se varsS. in lacul Populaîunea totals a com.
se desparte prin dealurile Ieral- Girliâ, in partea lul apusana, este de 1590 sufl., care se im-
cea-Bair, Trincoviâsi Caramida; dup& ce a br&zdat nordul co- parte dupa cum urmeaz&: dup&
Digitized by Google
ALMALlUL 01 ALMASUL
sex: 80 1 barbajl, 789 feme!, telor; sunt 5 comercian^T, to{T cial partea sudica a comunel ur-
357 cap! de familil, 1230 altc circiumarf. Comerciul se face prin bane Ostrov, toata comuna Al-
persoanc, total 1590; dupa stare orasul Ostrov, lipsind cale fc- maliul, care e asezata pe ambele
civila: necasatoriÎ, 444 barbaÎ rata, care sa treaca prin com. malurl ale sale si partea nor-
434 femeT, total 878 ; casatoriÎ: Budgetul comunel e de 6366 let dica a comunel Eze-Chioi. Aflu-
326 barbaÎ, 326 femei, total la venit. si de 3518 lei la chelt., enîi sat sunt : pe partea dreapta
652; vaduvl: 31 barbaî si 29 ramininddeci un excedentinplus vaile Gabrovija, Iaguda-Ceair si
femei, total 60 ; dupa instrucîe: de 2847 lei. Caile de comunicajie piriul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, iar
stiu carte 223 barbafT, 52 femeT, sunt: un drum mare Ostrov- pe stinga, valea Trincoviâ. Pe
total 275; nu stiu 579 barbaî, Cuzgun ce trece pe la rasarit de valea sa merg drumurile comu-
737 femei, total 13 15; dupa ce- sat si din care se desface o ra- nale ce due de la Almaliul, la
ta{enie: cetaênl Rominl 801 mura spre sat ; apoT drumurt comunele Eze-Chioi si orasul Os-
barba{T, 789 femeT; dupareligie: vecinale la Eze-Chioi si Girliâ, trov.
ortodoxI,8oi barbaî, 789 feme!; Bugeac, Silistra bulgara. Bise-
dupa ocupaîe, 344 agricultorl, rica este una singura, infiinâta Almare, deal si punct trigono-
5 comercianJI, 1 industrial, 7 si intreînuta cu 10 hect. pa- metric de observable, in judeûl
alte profesil, total 357; contri- mint de la stat, cu hramul Inal- RomanaÎ.
buabilt 357; dupa avere: 304 {area-DomnuluT si avind ca de-
improprietari^T, 40 neimproprie- servenî 2 preoÎ si 1 cintare{. Alma§lll, sat, in c. Dobreni, pi.
tariÎ, total 344. $coala este una, rurala mixta, Piatra-Muntele, jud. Neamju, a-
In privinâ calitaêT pamin- intreînuta de stat cu 1 invaja- sezat pe valea piriulu! cu a sa
tului, suprafaja com. seimparte tor si o invaâtoare, cu 68 elevl numire, cum si pe coastele dea-
ast-fel: 660 hect. teren nepro- inscrisl. lurilor Almasul, Bisericel, Hir-
ductiv, 2752 hect. teren pro- cul, Morilor, Cierilor, etc.
ductiv, din carl 2172 hect. teren Almaliul, piriti, jud. Constanta, Este format din doua trupurT:
cultivabil (2162 hect. al locui- pi. Silistra-Noua, udind terito- Cotuna-d.-j. si Cotuna-d.-s., cart
torilor), 16 hect. teren neculti- riile comunelor Almaliul, Ostrov la un poseda 96 de case in
loc
vabil (al locuitorilor), 415 hect. si Eze-Chioi. Izvoreste din poa- carl traesc 396 sufl., sau 96 capT
teren izlaz (tot al locuitorilor), lele rasaritene ale dealulut Top- de familil romine si o fam. evre-
159 hect. teren vil (din can 152 ci-Olu-Sirti, se indreapta mat iasca. Dintre aces tia sunt 128 bar-
ale locuitorilor). tirziu spre N.E., pana la satul ba{T, 204 feme!; 199 necasato-
Ocupafiunile locuitorilor sunt: Almaliul, dc aci spre rasarit ri^T, 153 casatori^r, 33 vaduvt,
agricultura, cu 344 plugari cart pana la locul numit Cismeaua- 1 divorât si 7 nevolnicT; din
ail 164 plugurl, 100 care cu Ostrovenilor, de unde se dirige acestia numat 26 poseda cunos-
bol, 193 caru{e cu cat, 5 ma- spre S.-E., pana la varsarea sa tinâ de carte.
sini de secerat, 3 trioare, 5 ma- in ezerul Girliâ. Curge printre Satenil se ocupa cu agricul-
sin! de vinturat, cultivarea vie?, dealurile Ieralcea-Bair, Trinco- tura si cresterea vitelor, dar mat
a celor 159 hect.; cresterea vi- viâ, Caranvizi la N. si Sari- cu osebire cu negoûl poamelor
telor, posedindcom. 6308 capetc Mesea-Bair la S. Lungimea luT (fructelor), de care e imbelsugat
de vite, din carT: 353 cal, 846 e de 12 kil., avind in tot-d'a- acest sat ;
puînl se ocupa si cu
bol, 12 bivolT, 5060 oT, 14 ca- una apa ce curge printre niste exploatarea padurilor vecina.se.
pre, 22 porcl ; sunt si 24 puûrT malurT inalte si ripoase; valea In sat se afla 2 biserict cu 2
(din car! 17 prin sate, 7 pe cimp), sa mai poarta numele si de Bei- preo^T si 2 eclisiarhl; o scoala
si 3 podurt statatoare pe riul lic-Ceair. comunala cu o populaîune dc
Almaliul. Basinul sau care arc o intindere 47 elevl; o moara situata la
Industria cste cea simpla, de 15 kil. patr. sau 1500 hect., marginea Cierilor si care apar-
casnica ; sunt in comuna :
7 e coprins intre dealurile : Sera- îne proprietaîl ; 2 circiuml; o
morl cu apa si 2 mori de vint. cea-Bair, Iapce-Bair, Caranvizi la cladire cu 6 odal ce serva dc
Comerciul e destul de activ N., Topci-Olu-Sirti la V., Belez- locuinâ arendasulut; 5 ferastrae
si consta in importul manufac- lichi-Sirti la S., ezerul Girliâ (v. Almasul, mosie). Sunt 3 ro-
turer, uneltelor agricole si in la E., coprinzind coljul N.-V. tarl, 3 fterarl, I stoler.
exportui vinulul, cerealelor, vi- al plasit Silistra-Noua, si in spe- Numarul contribuabililor, 49.
Digitized by Google
ALMASUL 02 ALMAJELUI.
Comunicaîunea cu satele ve- loboacelor, Ponorulu!, Dosuri- pir. Cracaul, ducind cu sine $1
cine se face prin drumul ce da le, etc. urmatoarele piriase : Dosurile
in soseaua judejeani Piatra- Patura cultivabila (supra -solul) unit cu Calugarifa, Piriul-Mari-
Neamju, in dreptul kil. 7. nu este tocma! priincioasa agri- nesa, Piriul-Hirculu!, Pinul-Run-
Numarul vitelor se urea la culture! ;
plan tele ce se cultiva, culu!, Piriul-lu!-Barcan, Piriul-Mo-
454 capete, dintre carl 40 bo!, : si ma! cu osebire porumbul, reu- lidulu!, Piriul-Poloboacelor, Pi-
42 vac!, 280 ol, 10 cat, 25 ri- sesc greu, din care pricina se riul-Ponorulu!, etc., (v. a. n.).
mator!, 30 viêl, i6junc!, 1 taur. si cultiva ma! mult prin gradin!, In prundul dus de curentul
Se povesteste, ca in apropiere iar fineêle ocupa partea cea acestu! piriu se gasesc bolovani
odinioara ar fi fost o crincena ma! insemnata a culture!, si se mar! de grez carpatic vechiu,
batalie intre Romin! si Ungun. deosibesc in fineêle posesie!, car! coprind cristale mar! dc
cunoscute sub numirile speciale pirita cubica ; asemenea, bolo-
Alma$ul, deal, linga s. cu aceas! de: fina$ul Vatavulu!, fin. din van! de calcar silicios, cu cris-
numire, serveste de loc cultiva- pir. Hirculu!, fin. din Mestecen!, tale mic! de acelas! mineral (pi-
bil satenilor, fiind situat pe par- fin. din Podis, fin. de la Fintina- rita), insa in catime ma! mic&;
tea lor, si de hotar despre Ne- Albulu!, fin. de la Roscan!, fin, cum si bolovan! plin! de numu-
gresti, in jud. Neam{u. de la Poarta-faxine!, ff n . di n lite, din car! se arata fiinâ ta-
Hirtoape, etc., si fin. locuitorilor: rimulu! eocen, in sus spre o-
Almasul, mofii; in com. Dobrcni, fin.de la Par, fin. de la Nuc!, birsia piriulu!. Cu toate acestea,
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u, fin.de linga Arini-lu!-David-Bal- minere de fier, prin localitate
este alcatuita din treT trupuri: mus, fin. de la Spin!, fin. de si imprejurime, nu se pot gasi,
Almasul, Horinjesti si Roscani, la Gh. I. Necula!, etc. dupa cum s'a fost crezut de
carlimpreunS se marginesc cu : Pentru exploatatul padurilor catre muty!, car! au cercetat a-
mosia Dobreni, la E. cu Sa- ; sunt S ferastrae, purtate cu apa, ceasta regiune.
rata-BalauruluT, la S.-E. ; cu Gir- asezatc la I V2 ora departarc
cina, la S. ; cu Cuejdiul, la S.-V. de satul Almasul, cunoscute sub Almasul, schit de ca/ugdrife, si
cu piriul si dealul Cuejdiulu!, la numirile : ferastraul N°. 1 al lu! tuat in catunul-d.-s. al s. Alma-
V. ; cu Cracaoani, Poiana-Alma- I. N. a Sultane!, N°. 2 ferast. sul, in com. Dobreni, pi. Piatra-
suluT, Negresti si Dolhesti, la N. de la Cioanca, N 1
'.
3 ferast. de Muntele, jud. Neamû ; este zi-
Suprafaâ totala impreuna cu la Rafaila, N°. 4 ferast. de la dit de catre Lupu Bals si Mo-
trupurile si vatra satulu! Al- Molid(acestadin 1887 se poarta nahul Rafail.
masul, e de 1677 hect. 54 aril prin ajutorul une! locomobile, La inceput, se zice, era des-
(1 178 faldf) numa! a tru-
; iar de un timp insa nu ma! func- tinat pentru azilul calugarilor,
pului Almasul de 314 hect.e tion eaza), N°. 5 ferast. de la fa- si se intreînea din milosteni!,
60 aril (220 falcT), dintre can brica, care a fost ars si acum nefiind subvent'ionat ; astaz! insa
207 hect. aparîn posesie!, iar se face din nou. este populat dc 20 calugari^c
restul de 107 hect., locuitorilor. avind drept stariâ pe maica
Teritoriul mosie! e acciden- Almasul, pirift, in jud. Neam{u, Suzana $tefanescu, sora fostulu!
tat de dealurile : Almasul, Bi- izvoreste dintre o ramificaîune Episcop de Roman, Melchi-
sericeT, RunculuT, Curmaturile, a dealulu! Tarnifa si Muncelul, sedec. Serviciul divin este sa-
Talasmanul, Fericilc, Lacurile, in spre marginea despre apus virsit de catre preoî! schitulu!
Cosmenilor, Cierilor, figanca a com. Dobreni, plasa Piatra- Horaiâ, ce se rinduesc sapta-
etc., carl in mare parte sunt a- Muntele, curge in direct unea minal.
coperite cu padur!, presarate cu S.-E., trecind pe la schitul si s.
poen! si poeniê, ce poarta a- Almasul, pana in dreptul kil. Almaûlui, sat, vez! Poiana Al-
desea nu mi rile dealurilor, or! 7 al sosele! najionale judetene masulu!, in com. Dobreni, pi.
numirile: Poiana-Varniê!, Impu- Piatra-Neamû, de unde se ridica Piatra-Muntele, jud. Neamju.

{itelor, Lazurca, etc. catre N.E., traversind soseaua
'
Piriiasele car! strabat terenu- judeîana Dobreni -Roznov, pe Almajelul, com. rur., asezata in
rile aceste! mosi! sunt: Alma- la sudul s. Dobreni, in faâ ca- partea de N. a plasi! Cimpul,
sul, Marinese!, Runculu!, Pi- ruia primind si apele pir. Ne- jud. Mehedinî. Se margineste
riul-lu!-Barcan, Molidulu!, Po- guesti (de a st.), se varsa in la rasarit, cu com. Dobra, la
Digitized by Google
ALMAJELUL 03 ALUNELE
miaza-zi cu com. Vladaia, la apus si din birne. Copiil din acest Alticioarele, piris, izvoreste din
cu com. Corlajelul si la raiaza- sat urmeaza la scoala mixta din poalele padurel Clabucetul, si se
noapte cu com. Slasoma. Situata com. Melinesti, ce este la o de- varsa in riul Tcleajenelul, in ra-
pe cimpie, la distant de 46 kil. partare de 5376 m. $tiu carte ionul com. Maneciul-Ungureni,
de resedin{a judetuluf, formeaza 5 barbaÎ si I femee. plaiul Teleajenul, judeful Pra-
com. singura, avlnd 386 contrib. hova.
cu 1800 loc. in 402 case. Ocu- j
Almdjelul, cimpie, in com. rur.
pafiunea loc. este agricultura |
Almajel, pi. Cimpul, jud. Me- Altoae (La-), loc izolat si punct
si cresterea vitelor. ET poseda hedinji. de hotar in com. Valea-Musce-
142 plugurT, 192 care, 16 caru{e luluT, jud. Buzau.
cu cal avind si 105 stupl. Alm&jelul, colind, pe teritoriul
Are o bis. cu 2 preo{T si 2 satuluT cu acelast nume, com. Altoae (La-), loc izolat si punct
cintareÎ, o scoala cu un inva- Filiasi, jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., de hotar in com. Manesti, jud.
{ator, frecuentata de 29 elevl si la poalele caruia e valea Al- Buzau, pe plaiul Bercioae.
3 eleve. majelul.
comunel este de
Budgetul Altoaele, poiand, in pad. statu-
4520 1. la ven. si de 1893 let Almajelul, deal mare, in c. r. lul Barbu din com. Grajdana,
la chelt. Numarul vitelor este Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- jud. Buzau.
de 1 152 vite mart cornute, 51 hedinî ; este acoperit cu viT, ce
cat, 450 ol si 504 rimatort. produc vinul rcnumit de Al- Altoi (La-), loc izolat, acoperit
Prin aceasta com. trece so- majel. de livezT, in com. Magura, jud.
seaua comunala Ragova-Vinjul- Buzau.
Mare-Corlatelul- Almajelul. Alm&jelul, piriil, izvoreste din
In partea de V. a comunel dealul Fratostiâ,uda s. Alma- Altu-Cucei, trap de pddure, a
Almajelul se afla dealul numit jelul, jud. pe St., curge
Dolj, statulul, in intindere de 25 hect.,
Dealul - BrincoveanuluT, zis as paralel cu valcajiulut si merge formind, impreuna cu trupul

ta-zT si Dosul-Gropilor, unde se apoT de se varsa in st. acestut Cafetul, padurea Caêtul, situata
vad urme de o zidarie veche. riu, in fa{a satuluT Petruleûl. in com. Dozesti, pi. Cerna-d.-j.,
Relativ la acest deal si zidarit jud. Vilcea.
vechi, se povesteste, de batrinl Almajelul, vale, pe teritoriul co-
din com. Almajelul, Vladaia si munel Filiasi, s. Almajelul, jud. Alâtul, movild, pe mosia $tiu-
Corl&$elul, o legenda despre fa- Dolj, plasa Jiul-d.-s., pe care e beieni, comuna $tiubeieni, plasa
milia domnitoare Brincoveanu. situat satul Almajelul. Baseu, jud. Dorohoiu.
Almajelul, sat, pi. Jiul-d.-s., com. Altarul, loc unde a fost capela A-lui-Cristoiu, vie si teren de
Filiasi, jud. Dolj, asezat pe va- militara in tabara de la Fur- araturd, in dealul Oltului, si-
lea Almajelul in st. riulul Jiu, ceni, la 6 kil. S.-V. de orasul tuata in com. Prundeni, plasa
la 4 kil. spre E de Filiasi. Po- Tecuciu. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, foste peir-
pulafiunea e de 27 fam. cu 106 dinte de Episcopia Rimnicu-

sufl., 55 barbaÎ si 51 femel. Altarul, pddurice, in plasa Mar- lul; proprietaÎ ale statulul.
Are 25 de case. Copiil din a- ginea-d.-s., jud. R.-Sarat, la ra-
cest sat urmeaza la scolile din sarit de soseaua nationals ; azl Aluna sau Alunul, piria, pe te-
Filiasi, ce sunt la o departare este exploatata. ritoriul com. Straoani-d.-s., jud.

de 7'i kil. $tiu carte 10 bar- Putna, izvoreste din dealurile
ba{I si 3 feme!. Alt&mu§ul, munte, plaiul Dimbo- Varniêl, uda satul Varnifa mat
viâ, jud. Muscel, formeaza linia jos de care se varsa in Susija.
Almajelul sau Almajul, sat, pi. de desparfire intre riul Dimbo-
Amaradia, com. Melinesti, jud. vi{a si riul Argeselul, impreuna Alunele, deal, situat pe locul sa-
Dolj, cu 19 fam. si 85 sufl.; 45 cu munîT Draxinul, Mara, fe- tenilor in fundacul din susul
barbajl si 40 feme!. E situata felega, Preajma, Muntisorul, Ca- satuluT Negresti, com. Dobreni,
la 5 kil. spre S.-V. de Melinesti. pitanul, Plaisorul, Pravaûlsi Ma- pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u
Are 24 case construite din zid teiasul. serva de teren cultivabil.
Digitized by Google
ALUNENI 64 ALUNISUL
Aluneni, nume vechiu al catu- In termen mijlociu se fabrica Alunisul, girla, strabate comuna
nuluT Slamnesti, com. Mierea- in com. 6000 decal. tuica. Strimbeni, plasa Varbilaul, jud.
Birnici, pi. Amaradia, judeûl Inul si cinepa se cultiva prea Prahova, de la N. la S., se
Dolj. pu$in. uneste cu girla Bertea si itnpre-
Sunt in com. 50 men, 130 una isT continua drumul pe mo-
Aluni (Valea-cu-), pir. s izvo- pen, 200 80 nucT. Un
ciresT, sia Stefesti.
reste din raionul com. Valea- hect. livcde da 2 care fin.
Lunga, plaiul si jud. Prahova, Comerciul se face de patru Alunisul, isvor de ape minerale,
se varsa in Valea-luT-Dan, tot circiuman. in com. Colî, jud. Buzau, cat.
in raionul com. Valea-Lunga. Venitul comuneT se urea la Alunisul ; confine sulf si mag-
2040 I. si cheltuelile la 2035 1. nesie. Nu se poate utiliza din
Aluni§elul, vdlcea, izvorestede la O sosea inlesneste comuni- cauza departaret, greutaêT dru-
estul com. Parosi, pi. 01tul-d.-s., caîa cu comunele Fageêlul si muluT si a singurataêT poziîuneT.
jud. Olt, uda catunul Mijlocul, Spineni, precum si soseaua veci-
si se varsa in stinga Cungri- nala care inlesneste comunicaîa Alunisul, isvor, in com. Colî,
soareT, tot in raionul comuneT cu Poborul si Profa. jud. Buzau, cat. Alunisul, incepe
Parosi. E udata de riurile: Vedea, din Poiana-CorduneT si se scur-
Alunisul, Papcica si Buduslu- ge in izvorul Valea BouluT. In -
Alunisul, com, rur., pi. Vedea- vesri. albia sa se gaseste adesea mult
d.-s., jud. Olt, compusa din trel Se margineste cu comunele chili bar.
catune: Alunisul-d-s., Alunisul- Profa, Spineni, Ursi si Fageêlul.

d.-j. si Dealul-Gruiulul. Se crede ca aceasta comuna Alunisul, Ian} de munff, in pi.
Isl trage numele de la piriul dateaza din timpul hit Neagoe- Vrancea, jud. Putna, serva de
Alunisul. Basarab. hotar intre jud. Putna si R.-Sarat.
Este situata pe malul riuluT
Vedea, la 36 kil. departe de Alunisul, sat, face parte din com. Alunisul, mosie, fosta a statuluT,
capitala judeûlul si la 5 kil. de r. Strimbeni, pi. Varbilau, jud. in comuna Valea-Teanculul, jud.
a plasil. Prahova. Buzau, are 10 hect. pad., fineaâ
Are o populate de 990 loc. si vie. Egumenii Greet at ma-
(526 barba^T si 464 feme!), 270 Alunisul, catun, al com. Colfi, nastirel Banul, de care depin-
capl de fam., 240 contrib. in jud. Buzau, situat pe malul dr. dea, ridicasera vinul de aicT la
301 case de locuit. al izvoruluT Alunisul, are 130 un mare renume.
In corauna sunt doua bisericT loc. si 29 case. E renumit prin
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisul- chili bar si biserica sapata in Alunisul, mosie, jud. Muscel, pro-
d.-j.), deservite de trer preo^T. corpul uneT stincT. prietate a statuluT; aparînea Mi-
LocuitoriT se ocupa numaT cu tropolieT din Bucuresti. In anul
agricultura si cultura prunilor. Alunisul, catun comuna , Pietrari, 1878, venitul acesteT mosiT era
ET desfac produsul munceT lor jud. Dimboviâ. (v. a. n.). de 1812 1., si a fost ipotecata
la Slatina, Pitesti si gara Corbu. pentru asigurarea biletelor ipo-
LocuitoriT din cat. Alunisul- Alunisul, cimpie, vezl Dealul- tecare emise dupa legea din
d.-s. .si Dealul-Gruiulul sunt mos- Porcilor, deal, jud. Vilcea. 1877. Pentru periodul 1881 86 —
nenT, iar ceT din Alunisul-d.-j. arenda a scazut la 1450 I. anual.
s'au improprietarit la 1864 pe Alunisul, deal, in com. Bradaê-
175 hect., imparjite la 46 loc. lul, judeûl Suceava, de sub Alunisul, trup din mosia statuluT
Sunt incom. 35 cat si epc, 420 care izvoreste piriul cu acest Corbi, pe care s'au improprie-
boT, 150 vacl, IOOO 01 si 240 nume. tarit locuitoriT din cat. Secatu-
porcT. rile, comuna si plaiul Nucsoara,

Toata comuna se intinde pe Alunisul, deal, in jud. Tecuciii, jud. Muscel.
o suprafaâ de 1600 hect. la S. si paralel cu valea Alu-
Cu intreînerea scoaleT statul nisul, pc care o alimenteaza cu Alunisul, munte, pe creasta ca-
cheltueste anual 1404 let. $tiu apa pe timpurT ploioase ; alt. rina trece hotarul intre c. Bros-
carte 150 barba^T si 11 femeT. 363 m - teni, din jud. Suceava si Buco-
Digitized by Google
ALUNI?UL 05 ALUNUL
vina, avind 1347.5 m. altitu- tacan, din pi. Bistriâ, judejul improprietarit dupa legea din
dine d'asupra nivelulul mariT. Neamju. 1864. Aci e o bis. zidita la a-
nul 18 10 de Preda Iepure, Bar-
Alunisul, pddure, in intindere de Alunisul, fost schit de calugarT bu Anghel si Cirstea-cel-Negru
1390 hect., proprietate a statu- in com. Colî, jud. Buzau, cat. si reparata la anul 1877.
luT, jud. Muscel. Face parte din Alunisul, pendinte de Episcopia
niarea p&dure Corbi, plaiul Nuc- Buzau. Biserica e sapata in cor- Ahini§ul-de-sus, sat, face parte
soara, formata din 10 trupurT: pul unet imense stincT de pia- din com. r. Alunisul (v. a. n.), pi.
Plaisorul, Preotesele, Bindea, Za- tra. N'are inscript'iunl. Tradifia Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
noaga, Papaul, Rusu, Platica, it atribue o vechime de peste pulate de 576 loc. LocuitoriT a-
Alunisul, Padurile si Cringul, 1000 de Are o legenda
anl. cestuT cat. sunt mosnenT. AicT
avind toate o intindere de 17530 identica cu a Nama-
schitului e o bis. zidita la anul 1887 de
hect. esti, din judeful Muscel: «Un enoriasT.
cioban, care partea turma aci,
Alunisul, pirin, izvoreste de pe aude in somn o voce, care it Aluni§ul-Ml&jetul,/^/*/v a sta-
teritoriul com. Fageêlul, plasa ordonS sa sape in coasta stincel tuluT, in comunele Colfi si Mla-
Vedea-d.-s., jud. Olt, si se varsa el se supune, si dupa puîna jetul, pe mosia Mlajetul si Alu-
in riul Vedea, in raionul com. munca gaseste o icoana aMaiciT- nisul, jud. Buzau, pendinte de
Alunisul. DomnuluT. LocuitoriT se alar- Episc. Buzau. E formata din

meaz&, maresc deschizatura si-T trupurile Alunisul, Faâ-Mare,
Alunisul, piriti, jud. Suceava, a- daii forma unet bisericT, unde Finiisul, Ocolul-BordeiuluT-SaveT,
fluente al $omuzuluT-Mare, 1340 depun acea icoani, care se con- Poiana-CorduneT si Valea- cu-
m. lungime. serve si asta-zT». Tot in aceasta Bordeele, constituind un corp
.
stinca sunt sapate doua chi-

si de 627 hect.
Alunisul si Heroaia, proprietdp liT. AzI serva ca biserica de mir
ale statuluT, jud. Muscel, pen- locuitorilor din Alunisul. Aluniûlui, vezT Poiana-Alunisu-
dinte de Mitropolia din Bucu- luT, jud. Suceava.
resti, cart s'au arendat pe pe- Aluniûl, fost schit, in cat. Alu-
riodul 1886—96 cu 1485 1. a- nisul, com. Strimbeni, pi. Var- Aluniûlui (Vfrful-), colind, in
nual. bil&u, jud. Prahova, com. Blajani, jud. Buzau, aco-

perita de padurT, viT si ar&turT.
Alunisul, ramurd de munî in Alunisul, vale, com. Frincesti,
prelungirea catre E. a ramureT pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Aluni§ului (Piriul-), pirift, in
Porfir, perpendiculara pe intinsa com. Bogdanesti, jud. Suceava,
sira a TarcauluT, incepind de la Alunisul, vale, com. $irineasa, avind lungimea cursuluT de 3000
nodul ce-1 formeazS cu ramura pi. Oltul-d.-s., jud/ Vilcea. m., impreuna cu Piriul-Plopilor
NechituluT, in partea despre N.- formeazi piriul Moisa.
V. a schitulul Nechitul, catre o- Aluni§ul-B£l&ne§ti, pddure, in
birsia piriulul Malina, (afluent com. B£lanesti, jud. Buzau, pe Aluni§ulul (Valea-), vale, situ-
din dreapta riuluT Iapa) pana in mosia Cozieni-Tihulesti, proprie- ate la S. de tirgusorul Stani-
malul drept al riulul Bistrifa, tate a statuluT, pendinte de E- sesti, jud. Tecuciu, merge in di-
marginit pe sub coastele sale piscopie. E formata din trupu- recfia E.-V. pana in valea Do-
despre S.-E. paralel, de piriul rile Alunisul, Birza, Cozieni, Fa- brotforuluT, in raionul com. Sta-
Mastacanoasa, iar din coastele caianca, Moseasca, Talpiciu si nisesti; alt. la obirsie 355 m.
sale de catre N., se detaseaza Teisul, formind impreuna un si la virsatura 190 m.
intr'o alta ramura numita a Ne- corp de 416 hect.
gulestilor. Alunul, com. rur., plasa Oltejul-
Este acoperit cu padurT, in cart Aluni§ul-de-jos, sat, face parte d.-s., jud. Vilcea, compusa din
predomina arborii de alun, de din com. r. Alunisul, pi. Vedea- 3 catune : Alunul, Igoiul si Bo-
la carl se pare ca si-a luat chiar d.-s., jud. Olt. Are o populate desti.
91 numirea. In toat& intinderea de 257 loc. Este situata pe valea riuluT

sa strabate teritoriul com. Mes LocuitoriT acestuT catun s'au Olteûl, la 60 kil. departe de
51,01,2. Marele Dicfionar Geogrqfle.
Digitized by Google
ALUNUL CO ALUNULUI (MOVILELE-)
capitala judeûluT si la 25 kil. de nucT; iar livezile dau ca la 300 Alunul, deal, la S.-E. com. Alu-
Horez, resedinja plasiT. Inainte care de fin. nul, pi. Olteûl-d.-s., jud. Vilcea,
vreme, cat. Alunul forma o sin- Veniturile comuneT se urea pe care se cultiva 31 hect. vie.
gura com. si £inea de judejul la 1384 1. si cheltuelile maT la
Gorj; cat. Igoiul forma o sin- aceiasT suma. Alunul, piria, in c. r. Closani,
gura com. si cat. Bodesti apar- E brazdata de dealurile: Ma- pi. Closani, jud. Mehedin{i.
$inea de com. Mateesti. teesti, Turcesti si Berbesti, can
Are o populate de 1 294 loc. o separa de comunele cu aceiasT Alunul, pirift, pe teritoriul com.
(649 barba^T si 645 feme!); 267 nume si de dealurile: Colibilor, Paulesti, jud. Putna, pi. Vrancea,
cap! de fam., 263 contribuabilt; SeciuluT, Ciocanele, CorsoruluT, izvoreste din Muntisor si se
in 285 case. Brinzan, Rosul si TutunaruluT; e varsa in dreapta CozieT.
In toata com. sunt 6 biserict. udata de vaile: Cacata, Corne-
LocuitoriT se ocupa cu agri- tuluT, PTetroasa, LaculuT, Rosia Alunul, piriU, in plasa OrasuluT,
cultura, pTetraria, dulgheria si si Aninoasa, afara de riul 01- com. Andreasi, jud. R.-Sarat,
rotaria. ET desfac produsul mu li- teûl, care o stnibate de la N. izvoreste din virful AlunuluT,
cet lor la Craiova si Tirgul-Ho- spre S. uda comuna in partea de ra-
rez. Se margineste cu comunele : sarit si .miaza-zi, si merge de
LocuitoriT sunt mosnenT; 15 Mateesti, Turcesti, Berbesti, Sla- se varsa in riul Rimnicelul ; are
s'au improprietarit la 1 864, cind ves ti, Coltesti si jud. Gorj. un curs repede si prapastios,
li s'au dat 33 hect. pamint. ET si nu s'a putut face morl pe
ail45 cat, 258 boT, 195 vacT, Alunul, sat, face parte din com. dinsul.
25 capre si 270 01. rur. cu aceiasT nume, plasa Ol-
Pe riul Olteûl sunt 5 morl te{ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o Alunul, trup de pddure a statu
in raionul comuneT. populate de 561 loc. (287 bar- luT, in intindere de 125 hect.,
In cat. Igoiul sunt mat multe ba^T si 274 femeT); iar ca po- formind, impreuna cu trupurile
carierT de piatra. La locul nu- pulate scolara are 50 copiT (29 Padina-Seaca, Piraele, Magura-
mit «Gherghinoaia» se afla in bae^T si 21 fete). Aci e rese- Albu, Muntele-Neteda si Dosul,
pamint o materie combustibila dintaprimarieT si scoala comuneT. padurea Costesti, situata in co-
sail carbun! de pamint, care ma- In raionul acestuT cat. sunt muna Costesti, plaiul Horezul,
terie e in ardere continua de la 3 bis.: una in Cornet, cu hra- jud. Vilcea.
1886, pana acum (1892). Se ga- mul Cuvioasa-Paraschiva fon-
sesc in pamint straturT de scoicT data la anul 1838 de VI. De- Alunul, vale, in plasa OrasuluT,
si melcl. S'au gasit si masele conesi, I. Rosea, s. a. ; una in jud. R.-Sarat, in partea de mia-
de mastodon^!, picioare de ele- Rosia cu hramul Sf. Dumitru, za-zi a comuneT Andreasi; e
fanflf petrificate. fondata la anul 1803 de Pos- inchisa intre Dealul-Furului si
§coala dateaza in com. de telnicul Constantin ; si alta in Virful-Alunului, iar prin fundul
22 ant. Localul e bun si apar- PodurT cu hramul Sf. Nicolae eT curge torentul Alunul ; este
\\ne comuneT. §titi carte I74bar- fondata de D. Sujoiu. Catunul una din cele maT frumoase vaT
ba^T si 2 femeT. Cu intrefinerea Alunul forma in vechime o sin- din partea IoculuT, marginita
scoaleT, statul cheltueste anual gura com. si $inea de judeûl fiind de mun^T inalflf acoperi^T
1080 let, iar comuna 15 let. Gorj, apoT s'a unit cu catunul cu padurT.
Femeile cultiva prea puînt Igoiul si Bodesti si asta-zT for-
gindacT de matase. StupT cu al- meaza impreuna com. Alunul. Alunul, vale, in com. rur. Balo-
bine sunt vr'o 15. d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
In termen mijlociti se fabrica Alunul, deal, pe teritoriul satuluT hedinî.
1500 decal. {uica. Minjesti, com. Mogosesti, plasa
Toata comuna se intinde pe Stavnic, jud. Iasi, numit ast-fel Alunului (Poiana-), deal, in pi.
750 hect. pamint. de la padurea de alunT ce se OrasuluT, jud. R.-Sarat. (VezT
Terenul cultivabil produce afla pe el. Poiana-AlunuluT).
250ohectol. porumb si 90 hectol.
griu. Aproximativ sunt in com. Alunul, deal, la V. comuneT Sla- Alunului (Movilele-), doua mo-
ca la 150 merT, 70 pert, 190 vesti, pi. Olteûl-d.-s., jud. Vilcea. vile, in plasa Borcea, judeju
Digitized by Google
ALUNULUI (CULMEA-) 67 AMARA
Ialomiâ, spre N. de satul Pie- $I-a luat numele de la lacul in comunele Ciineni si Gradistea-
troiul. Amara, linga care e asezata. d.-s. si primeste in sine piriul Vi-
Istoric. Mai inainte se numia roaga. In comuna sunt si 34
Alunului (Culmea-), fir de dea- Slobozia-Amara, probabil de la pujuri, cu o adincimc de la
lurl, in pi. Orasulul, jud. R.-Sarat, permisia data locuitorilor ca sa-sl 8 — 10 metri.
se desface din virful Alunului, in- faca locuinêle lor aci. Clima comunei este tempe-
tra in plaiul Rimnic, face hotarul Pana la anul 1864, {inca dc rate si sanatoasa ; iarna insa su-
intre acest plaiii si plasa Mar- Amara si cat. Maraloiu, care a- pusa racelel vintulul de rasarit.
ginea-de-sus, se scoboara apol cum e trecut la comuna Ciineni, Comuna nu mal are alt cat.,
printre riurile Milcov, R.-Sarat si copiil din Maraloiu, veneau de cit eel de resedinja.
si Slimnic, desparînd basinu- la scoala din Amara. Suprafaâ comunei este de
rilelor; trimete spre dreapta ra- Este asezata in partea de 2858 hect, din carl 38 hect.
mificaîunile : Dealul-Lung, Dea- miaza-zi a judeûlul, la 25 kil. ocupate dc vatra satulul, 564
lul-Peletic, Dealul-Tinos si Dea* spre S.-E. de orasul R.-Sarat, hect. proprietatea locuitorilor si
lul-Costandoiu, printre afluen{il si in partea de apus a plasil 1494 hect. ale statulul. Ca su-
riuluT Rtmna, apolDealul-Streaja Gradistea, la 8 kilom. spre V. prafaâ, comuna este a 9-a din
si Dealul-Nucilor, printre aflu- de Gradistea-de-sus, resedinâ plasa.
enîl Slimniculul. Virful princi- plasil. Comunele ccle mat a- Populaîunea com. in anul
pal din aceasta culme este Alu- propiate de dinsa sunt: Slobo- 1892 era de 164 familil, carl
nul, cu o inalîme cam de 550 m., zia-Galbenul la 7 kilom., Balta- coprindeau 612 sufl., din carl
care se afla pe teritoriul com. Alba la 7 kilom., Ciineni la 8 311 barbaÎ si 30 1 femel, aflin-
Andreasi; are padurl si pasunl kilom., Ghergheasa la 8 kilom., du-se 55 cu stiinâ de carte,
intinse; inainte a fost punct tri- Drog la 9 kilom., Gradistea-de- si restul (557) ftra stiinâ de
gonometric de observajie, care jos la 10 kilom. si Visani la 15 carte; dupa religie si najionali-
a servit statulut major austriac, kilom. tate: 602 RominI si 10 streinl,
la facerea harîi {aril Rominestl. Se margineste la miaza-noapte dupa starea civila: 299 casato-
cu comuna Balta-Alba, de care ri{I, 313 necasatorip si 26 va-
Aluta, vezl Oltul. se desparte prin niste dealurl duvl. Ca populate, comuna e a
ce inchid la S. lacul Balta-Alba; 1
2 -a din plasa.
Alv&ne$ti, vale, in judeûl Con- la miaza-zi cu catunelc Stava- Portul locuitorilor este comun
stanta, pi. Hirsova, pe teritoriul resti si Plasoiul (ale com. Cii- intregel plasl. (A se vedea la
comunei Topalu, se desface din neni), desparîta prin valea pi- plasa Gradistea).
poaiele nord-vestice ale dealuluT riulul Viroaga; la rasarit cu com. In comuna e o singura bise-
Olacu si dupa un drum de vre-o Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiu rica, zidita in anul 1 8 19 de un
5 kil. se deschide in Dunare; (al com. Ciineni) si riul Buzaii egumen de la schitul Rogoz si
are o direcjie de la N.-E. spre iar la apus cu comuna Gher- cu ajutorul locuitorilor Ioniâ si
S.-V. Brazdeaza partea sud-ves- gheasa. Gheorghe BrindusI, reparata de

tica a plasil si cea sudica a com. Amara este o com. de cimp 1844; are un preot
locuitorl in
este taiata de drumul comunei si deei n'are dealurl importante si un cintarej.
Topalu-Boazgicu. pe teritoriul el, afara de malu- Comuna are o singura scoala
rile piriulut Viroaga ; iar ca val mixta, fundata in 1882 de co-
Alzas, locuinfa izolatii, (v. Aâ, este Valea- ViroageT. muna, cu 1 invaâtor.
pichet), jud. Neamû. Riurile sunt mid si ftra inscm- $coala e de nuele cu valatucl,
natate principalul este Viroaga,
; avind ca pamint vre-o 8 hect.,
Amar, piria, curge prin satul care uda com. in partea de apus 6872 centiaril.
Mindresti, com. Pujeni, plasa si Valea-Salciel, care se varsa in Calitatea pamintulul este me-
Nicoresti, jud. Tecuciti, si se Viroaga pe teritoriul com. la S. diocre, fiind compus din huma
varsa in piriul Gerul. de cat. Amara; riul Buzaii se si argila. In pri viniculture, cele
afla la 5 kil. spre miaza-zi de 2820 hect. ale comunei se divid

Amara, com rur.^ in plasa Gra- comun£. Pe linga c. este marea ast-fel: 2498 hect. pamint arabil,
distea, linga lacul Amara, jud. balta Amara, cu vre-o 600 hect. 137 hect. imas si 185 hect.
R.-Sarat. suprafaâ si care se intinde si padure.
Digitized by Google
AMAKA «R AMARA
Ocupaîuniie locuitorilor sunt: R.-Sarat, la 27 kilom. de R.- Sodiu 20.5970

agricuitura, avind pentru aceasta Sarat si la 3 kil. de riul Bu- Oxid dc magnesiu. . 10.8570
90 plugurf si o marina de tre- z&u, de care e desparîta prin » » calciu . . . 0.7 160
erat; cresterea vitelor, fund in malurile lul inalte. Are o intin- Sesquioxid de fer
com. 1859 capete, din cart 332 dere de 600 hect. ; se intinde Potasiu
nedeterminate
bol, 233 vacl, 145 cat, 123 epe, si pe teritoriul com. Ciineni. Lithiu
926 ol, 5 capre, 95 rimaton. In- Din intinderea sa, 400 hect. a- Materii organicc
dustria In aceasta com. e simpla, parjin statuluT si sunt date cu Accste substance se pot grupa
fiind cea domestic!. Comerciul arenda. Ven. el este de 10000 1. in modul urmator
comunel consta in importarea Intr'tnsa se g&seste: crap, ca- Clorur de sodiu. 34-749
lucrurilor necesare pentru intre- racuda si albisoara, in mare can- Sulfat de » 18-935
{inere, construc{ium si lucrurT titate, care se vinde in R.-Sa- » » magnesiu. 27-330
manufacturale ; si in exportarea rat, Ploesti, Buzau si chiar in Carbonat de calciu. 1.278
cerealelor, vitelor si pestelul, pe Bucuresti. Apabatytf este sarata; » » magnesiu 3.669
care locuitoril il scot din balta ar putea deveni chiar apa me- Aceasta analisa este facuta
Amara si riul Buzau. Transpor- dicinal buna, dac& s'ar putea numaT apeT, nu si namoluluT la-
tul se face prin gara Fauret(jud. canaliza apele duldf, carl se varsS culuT.
Braila), la 17 kil. spre miaza- intr'insa, dindu-li-se acestora o Apa, precum si namolul aces-
zi. In com. sunt 8 comercian^T scurgere in riul Buzau. Nu este tu! lac, de si nu sunt bine cu-
(5 RominT, 2 ArmenT, I Evreti, supusa uscaciunil ca Balta-Al- noscute de medicl si prin ur-
din carl 3 sunt circiuman. ba, de oare-ce are izvoare in- mare nicl recomandate, si de si
Caile de comunicajie sunt ur- terioare, pe linga piriul de vara, nu s'a facut nicl o instalare pen-
matoarele $oseaua comunala
: Viroaga. Pe malurile sale, ma! tru luare de bal, totusT locui-
ce vine de la com. Ghergheasa cu seama eel despre apus, creste toril judeûlut, din propria lor
si trece printr'insa, spre a se multa trestie si rogoz, din care initiative intrebuinjeaza cu suc-
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul Jaranil fac rogojinT, pentru el ces apa si namolul laculuT. Su-
spre Visani ; soseaua spre Balta- si pentru export. * ferinzit, carl fac bit in acest lac,
Alba si drumul spre
Boidul ; Slo- inchiriaza locuin{e in satele Slo-
bozia-Galbenu si Drog. Amara, deal, pe mosia Amara, bozia, Amara si Slobozia-Noua.
Budge tul. Comuna are 132 c. Movileni, pi. Copou, jud. IasT.
contribuabilT; 2666 let 42 b. la Amara, waste, pe teritoriul com.

veniturl si 2288 lei 27 b. la Amara (La-), han, in pi. Gra- Movileni, Copou, jud. IasT,
pi.
cheltuell. distea, com. Amara, jud. R.-Sa- formeaza un trup cu mosia Bu-
rat, pe drumul dintre Amara {uluc, din com. Pausesti, plasa
Amara, sat, in pi. Ialomiâ-Balta, si Balta-Alba, la 4 kilom. spre Cirligatura, (v. Buûluc). In a-
jud. Ialomiâ, pendinte de com. miaza-noapte de Amara. ceasta localitate nu sunt de cit
Slobozia, este situate pe partea doua case si o moara cu vapori.

de V. si in apropiere de lacul Amara, iaz, v. Budaiul, piriu, c.
Amara, de la care si-a luat nu- Movileni, pi. Copou, jud. Iasi. Amara, mosie a statului, in pi.
mirea. Gradistea, in com. Amara, jud.

Acest sat este deinfiinât Amara, lac, cu apa minerala, in R.-Sarat, are o intindere de 1679
ci^T-va anT si are 190 fam. Ro- pi. Ialomiâ-Balta, jud. Ialomiâ, hect., din carl 1394 hect. loc
minl. este situat spre N.-V., la S kil. arabil, 100 hect. imas si 185 h.
Aid este o scoala mixta cu de satul Slobozia si intre satele padure.
un invaâtor retribuit de com. Amara si Slobozia-Noua.
Locuitoril satulul se ocupa Analiza accstul lac este a- Amara, padure a statuluT, in pi.
cu plugaria si vara inchiriaza c casta Gradistea, com. Amara, judejul

locuinjele vizitatorilor laculul A- Anhydrida silicica . . 0.0033 R.-Sarat, in intindere de 185
mara. » sulfurica. . 28.8870 . hectare; esenâ dominanta de
Clor 21.0870 lemn este salcia.
Amara, balta mare, in pi. Gra- Anhydrida

J carbon. I
y
nedeterminate
distea, linga com. Amara, jud. » borica Amara, piriii, izvoreste din pa-
Digitized by Google
AMAKA 69 AMARADIA
durea Chircia si se varsa in la- Din Dealul-MueriT, se lasa spre propie de varsarea lor in aceste
cul Dracsani, com. Dracsani, pi. E. Dealul-MurgasuluT, ce merge riun.
Meletin, jud. Botosani. de la N.-V. spre S.-E., avind la Aceasta plasa maT fine si de
V. valea GiamartaluiuluT, iar la basinul riuluT Olt si anume de
Amara, piritt, v. piriul Budaiul, E. valea riuluT Fratila. Atit dea- afluenfl saT din dr. Olteûlul
com. Movileni, pi. Copoti, jud. lul cit si vaile se prelungesc pe numiff Fratila si Giamartaluiul,
Iasi. teritoriul jud. Romanaî. Pe li- carT tree in jud. Romanaji.
mita catre pi. Jiul-d.-s., se in- Plasa Amaradia din punctul
Amaradia, plasd, jud. Dolj, nu- tinde dealul Icleanul, ce este o de vedere administrativ e for-
mita ast-fel de la riul Amaradia prelungire a dealurilor Andrees- mats din 1 8 comune si anume:
ce trece prin ea in direcîunea tilor si PrigorieT din culmea Adincata, Amarasti, Balota, Bo-
N.-V. spre S.-V. Zanoaga, jud. Gorj. Acest deal daesti, Bulzesti, Capreni, Goo-
Forma sa se poatc asemana se continua prin Dealul-Mare, deni, Goesti, Melinesti, Mierea-
cu un paralelogram lungit dc ce desparte valea riuluT Ama- Birnici, Murgasiu, Negoesti, Sla-
la N.-V. spre S.-E. radia de valea piriuluT Almajel, vu$a, Stoina, Talpasi, Valea
Se margineste la N. cu parte pi. Jiul-d.-s. BouluT, Velesti, Zeicoiu. Rese-
din jud. Gorj, incepind din dr. Tot din dealul Icleanul se lasa dinâ sub-prefectureT este in c.
comunel Valeni; la E. cu jud. dealul ChicioareT, ce desparte Melinesti.

Vilcea, pana in dreptul comunet micT afluenÎ din dr. AmaradieT Populafia plasiT Amaradia e
Capreni din aceasta plasa. de alte piriiase ce se varsa di- de 613 1 c. de fam., cu 24984
La S. se margineste cu pi. rect in Jiu. sufl., din care 1 26 17 barbaff si
Ocolul din acest jude{. Terenul terjiar constitue solul 12367 feme!.
La E. cu jud. Vilcea, de la intregel plasT. Dupa starea civila, populaîu-
com. Valeni la N. pana in drep- Pe teritoriul acestel plasl cur- nea se imparte in: neinsuraflf
tul comunel Bizgarai, Romanaî. ge riul Amaradia ce intra in 1 302 1 : barbap 67 87, femel 6234;
La V. se margineste cu pi. aceasta pi. pe la com. Capreni; insurant 10480: barbaff 5240,
Jiul-d.-s., din dreptul com. Ca- riul curge pe teritoriul acesteT femel 5240; vaduvT 1471: bar-
preni pana la com. Malaeasa, plasT de la N.-V. spre S.-E., bap 603, femel 868; divor^T
din pi. Ocolul, desparjindu-se lasind in drcapta sa, comunele 12: barbaff 8, feme! 4.
pe o mica intindere prin riul Capreni, Sloina, Valea-BouluT, Dupa na$ionalita$T, sunt: Ro-
Amaradia. Bodaesti, Melinesti, Goodeni, minT 24933, SirbT 23, UngurT
In privinja rcliefuluT, pi. A- Negoesti ; comunele
iar in st. 14, Evrel 12, GrecT 2.
maradia se poate imparî in Capreni, Nego-

Mierea-Birnici, Dupa felul ocupaîuneT, loc.
doua regiunT: regiunea dealu- esti si Adincata. Din dreptul se impart in : agricultorT 18206,
rilor la E. si regiunea vailor la comunel Adincatase indrepteaza muncitorl 888, servitorT 260,
V. ; ambele regiunl se intind in spre S. curgind puîn pe limita comercianff 85, prof, liberate
direcfiunea N.-V.-S,-E. Dealurile catre pi. Jiul-d.-s. Riul Amaradia 84, meseriasT 82.
ce accidenteaza aceasta plasa primeste riul Plosca pe stinga Dupa instrucîune sunt: cu
sunt: Dealul-MuieriT, ce se lasa ce vine din com. Gradistea, jud. stiinâ de carte 1721: barbaff
din culmea Zanoaga, din jud. Gorj, uda comunele Zaicoiu, Tal- 1567, femeT 154; fara stiinâ de
Gorj, trece pe teritoriul aceste! pasi si Amarasti, cu direcjiunea carte 23263: barbaff 1 1050, fe-
pl&sl, printre valea riuluT Plosca, N.-S., dcalungul DealuluT-MueriT meT 1 22 13; la 1000 loc. stiii
la V. si limita catre jud. Vil- si se varsa in Amaradia la s. carte 69: barbaff 63, feme! 6.
cea, pana la izvorul riuluT Gia- Amaranth BisericT sunt 55, din care 21
martaluiul; de aci pana in li- Pe dr. Plosca se incarca cu parohiale si 34 filiale, deservitc
mita de S. a plasiT este strins mal mutyT afluen^T, intre care se de 22 preo^T parohT si de 6
intre vaile riuluT Amaradia la numara Ploscuja (vezT cuv. Plos- preofT supranumerarT si de 5
V. «»i a riuluT Giamartaluiul la cuja) pe dreapta. cintareff.

E. Catre S., si anume din punctul Atit Amaradia, cit si Plosca, $colI sunt 17: 2 de baeflf, 2
unde riul Giamartaluiul trece in primesc pe ambele malurT aflu- de fete si 1 3 mixte, cu 1 5 inva-
jud. Romanaî , Dealul-MueriT en{T, ce curg prin vaT strimte {atorT si 2 invaâtoare. Au urmat
se continua prin dealul Flore? ti. la izvor si largT cu cit se a- la scoala, in anul 1892 — 93,
Digitized by Google
AMARADIA 70 A MARA DI
453 copi!: bac{! 399 si 54 fete. goesti, Am^resti, Mierea-Birnici, si Saca. La E. cu judejul R.-
Au virsta pentru a urma la scoala Slavuâ, Zeicoiu, Tilpasiti, Ve- Vilce!.
3356: 1798 baietf si 1558 fete. lesti, Balota, Bulzesti, Murgasiu, Relieful solulu! aceste! plasi
Juriile comunale judeca pri- Goodeni , Melinesti , Bodaesti este, spre V. in partea riurilor
cin! mici; {in de judecatoria o- Valea-Boului, Cruseû, Stoina si Blahniâ si Gilortu, ma! mult
colulu! Jiul-d.-s., cu resedinâ in Capreni. In jurul orasuluT Cra- ses, iar in partea de E. deluros.
Filiasi. iova de asemenea erau : Izvorul, Dealurile ce str&bat aceasta
Numarul vitelor e de 43968 Motoci, Mischi, Gherccsti, Pie- plasa sunt: Plesa, al Jiulu!, Sa-
capete, anumc: cat 284, epe lesti, $imnicul, Isalniâ, Breasta, celul, Zorlesti, Prigoria si Dea-
54 1, armasarl 25, minzT 104. Cernelele, Bucovaûl, Balta- Ver- lul-Mueril.
Vite cornute : 1)016415, vac! de , Podari , Livezilc , Glodul Cel ma! renumit platou din
3700, vi{e! 1355, taur! 784, bi- Preajba , Malul - Mare , Sacuiii aceasta plasa este : Cimpul-Ma-
voll 27, bivoliê 21. Ghindeni, Cosovcni si Carcea, re, ce se ridica intre basinurile
O! si mie! 19007, bcrbeci toate in numar de 40 ce com- Blahniâ si Gilortu, spre N. de
3397- puneau plasile unite Amaradia- Tirgul-Carbunesti. (A se vedea
PorcT 155 1, scroafe 1465, Ocol, cu resedinâ sub-prefec- la com. Albeni).
vierf 511, puree! de lapte 1 597. ture! in Melinesti. Clima aceste! plas! este tem-
Capre 2463, £apT J
^S» iez! Locality! istorice in aceasta perata.
446. pi. sunt: Putineiul, com. Mierea- Plasa Amaradia are o supra-
Magar! 6, catirT 14. Birnici, unde s'a dat batalia fa(a de 4 800 hect. din car!
1
Cu comcrciul se ocupa atit dintre Mihaiu-Viteazul si Tatari!. 6025 hect. pailure, iar restul
straini! cit si indigeni!. La Cru- In comune! Goesti, cat.
jurul ar&tura, dealur!, va!, livez! si vil.
se^ si Negoesti se fac bilciur! Muercni, se vad ruinele unci Solul Amaradie! este puîn
anuale. Comerciul il fac mat ccta^! romane, numita de loc. productiv; izlazurile si fineêlc
mult cu orasul Craiova, unde se Cetatea-Mueri!. sunt cele ma! intinse; produce
due cu carele si cu caruêle pe cu toate acestea tot felul de
soseaua naîonala Craiova-Tirgu- Amaradia, plasa, este situata cereale.
Jiii. De asemenea se due pe la \\\ partea de K. a jud. Gorj. Riurile ce strabat aceasta pi.
bilciurile ce se fin in comunelc Aceasta panala 1883, forma
pi., sunt : Gilortu, care este eel ma!
ma! sus numite ; vind ma! mult plasS singura, dar de atunc! s'a voluminos, apo! vin : Ciocadia,
cereale, vite, caYamida, lemne, etc. unit cu plaiul Novaci si for- Blahniâ, Galbenul, (Baia-de-
Caile de comunicaîe ce stra- meaza o singura plasa sub de- Fier), Cilnicu si Amaradia.
bat plasa Amaradia sunt: calea numirea plasa Novaci -Amaradia $oselele din aceasta pi. sunt
jud. Craiova-Tirgu-Jiu, cu doua cu resedinâ in cat. Hirisesti, din urmatoarele
podurl pe riul Amaradia, unul plaiul Novaci, apaiînind com. 1. Soseaua judeêana T.-Jiu-
la Adincata si unul intre Stoina Novaci. Vilcea, care intra in aceasta
si Capreni; cat comunale neso- Numirea de Amaradia s!-a plasa ma! la V. pu{in de com.
seluite anume: Murgasi-Velesti
si luat'o de la riul Amaradia, care Copacioasa si trece pe la Scoar-
prin com. Balota, de unde are ia nastcre din aceasta plasa, din {a, unde se desparte in doua:
un ambrasament spre Bulzesti. punctul de bifurcate al dealu- o ramura apuca spre S., iar
Gaia-d.-j. de pe aceasta linie riior Prigoria si Muerea. alta merge spre Vilcea si trece
este unita cu Goesti printr'un Se margincste la N. cu plaiul pe la Colibasi, Bengesti-d.-mj.,
drum, care, de la M&taesti din Novaci cu care se atinge prin prin apropiere de Ciocadia, prin
pi. Ocolul, duce la Negoesti, la comunele: Ciuperccni, Bumbesti- Cirlige!, Piîcu, Zupesti, Poenari,
Goodeni, etc. Piîcu, Ciocadia, Birzesti si Sir- Ciuperceni, de unde apo! intra
Un drum duce de
proectat besti. La V. cu comunele: Voi- in Vilcea.
la Bodaesti, de linga Amaradia, testi, Balane.sti, Pistesti -din- Vale 2. $oseaua judeêana T.-Jiu-
la Fratostiâ, din pi. Jiul-d.-s. si Pistesti-din-Deal, Budieni si Scoarâ-Dolj, in aceasta plasa
Inainte de 1892, Amaradia
pi. Sasa din plasa Ocolul. La S. este aceias!, pana la Scoar{a,
era units cu pi. Ocol. PL Ama- cu plasa Gilort prin comunele: de aci apuca spre S. si trece
radia-Ocol coprindea comunelc : Curteana, Rogojeni, Pietresti- in apropiere de com. Pojogeni,
Maliesti, Goesti, Adincata, Ne- d.-s., Piriul, Licuriciil, Adunaî apo! trece prin Pietresti-d.-s.,
Digitized by Google
AMARADIA 71 AMARADIA
de unde pu{in mat la S. intra mat la S. intra in plasa Gi- si parte din plasa Ocolul, tre-
in plasa Gilortu. lortu. cind pe la catunele Ulmetul,
$osele vicinale in aceasta pi. In plasa este judecatorie de Cruseûl, Mierea-Birnici, Spineni,
sunt ocol cu resedinâ in Pietresti- Negoesti, Pometesti, Adincata-
§oseaua vecinala, care plea-
1 d.-s. d.-j., Malaesti, Milesti-d.-j., Flo-
ca din com. Ohaba, trece prin Este resedinâ companiet a VII resti si Albesti.
Glodeni si Bisnegi de unde intra din reg. 18 dorobantl. Volumul apelor sale, in par-
in plasa Ocolul. LocurT istorice sunt in com. tea de sus este puîn abundent,
2. $oseaua vecinala, care vine Albeni : Cimpul-Mare si in com. din cauza funduluT nisipos care
despre SurupaÎ, intra in aceasta Birzeiu-de-Padure, locul numit face ca apa sa se filtreze in pa-
plasa ma! la N. pu{in de com. Silistea. mint; in josul cursulul sfui insa,
Magheresti-din-Deal, trece pe la Plasa are 25 comune incepe a-sT mari volumul prin
aceasta comuna,pe la Sacel, Glodeni, Magheresti-din-Deal, apele ce primeste de la deose-
de unde apol merge de da in Sacelul, Cirliget, Sirbesti, Alim- bite izvoare. Fundul Amaradiet
soseaua judefeana T.-Jiu-Vilcea. pesti, Corsorul, Zorlesti, Rosia- catre sorginte e nisipos, iar in
3. $oseaua vecinala ce vine d.-j., Prigoria, Negoesti, Ben- plasa namolos

GilortuluT este
de la Ciocadia si intra In aceasta gesti-d.-j., Bobu, Scoarfa, Co- pe toata intinderea sa, de aceea
plasa mat la S. puîn de aceasta pacioasa, Pojogeni, $tefanesti, nu exista pe dinsa morl orl fe-
comuna si merge de da in so- Birzeiu-de-Gilortu, Birzeiu-de-Pa- rastrae, din cauza ca in vreme
seaua judeêana T.-Jiu-Vilcea. dure, Poiana-Seciurile, Pojarul- de plot arunca prundurl si dis-
4. $oseaua vecinala ce vine d.-s., Pojarul-d.-j., Pietresti-d.-s., truge tot ce s'ar gasi pe dinsa.
despre Pietresti-d.-s., pi. Gilortu, Albeni si Carbunesti. Amaradia primeste ca afluenÎ
intra in aceasta plasa mat la N. Ca centre de desfacerT coin jud. Dolj:
pu$in de Pietresti-d.-s. si trece merciale in aceasta plasa sunt: a) In dreapta: piraiele Plo-
pe la comunele : $tefanesti, Co- Pietresti-d.-s. si Tirgul- Carbu- pul, com. Capreni ; Boul, Bou-
jani, unde sc
Cilnicul, Albeni, nesti. sorul, Mierea, com. Valea-Bou-
desparte in doua ramurl; una In aceasta plasa sunt 22 de luT; si Muerisul, com. Melinesti.
merge de da in soseaua jude- scoll cu 1003 elevl inscrist, din b) In stinga: piraiele Ama-
{eana T.-Jiu-Vilcea, iar alta trece can urmeaza cursurile 816 elevl razuia, com. Capreni ; Valuta,
pe la Calugareasa, Negoesti, si 20 eleve. satul Crusejul; Valea-Mare, sa-
Poiana, Pojarul-d.-s. si Pojarul- tul Mierea ; riul Plosca, com. A-
d.-j., de unde apol intra in pi. Amaradia, riU, izvoreste din c. maresti.
Gilortu. Seciurile, plasa Amaradia, jud. Largimea medie a albiel sale
$osele comunale in aceasta Gorj, dintre dealurile Prigoria nu trece peste 1 5 m., iar adin-
plasa sunt: si MueriT, bifurca$iunT ale culmil cimea variaza de la 1 m. la 2
1. $oseaua comunala, care in- Zanoaga, curge de la N". la S. m. maximum. De si seaca cite
tra din plasa Novaci in aceasta udind comunele Pojarul-d.-s. si o data in timpul veriT, totusf in
plasa la comuna Piîcu si trece Pojarul-d.-j., Logresti -MosnenI, cursul sail inferior nu se poate
pe la Zorlesti, Rosia-d.-s. si Ro- Logresti-BirnicT, Tindalesti, Col- trece prin vad, din cauza ca
sia-d.-j., Seciurile si Poiana. {esti, Busuioci, Hurezani-d.-s. si fundul albiet este mlastinos.
2. $oseaua comunala, care Pegrcni din judeûl Gorj, dupa $apte podurT se gasesc pe A-
pleaca din comuna Poenari ; a- care intra in jud. Dolj, pe la maradia, din care 3 in judejul
ceasta sosea trece prin Poena- com. Capreni. De aci isT schimba Dolj si 4 in jud. Gorj :
rile, Sirbesti, Beresti, Alimpesti, direcîa catre S.-K. pana la S. 1. Podul drumulul de fier in
Nicoresti, Corsiorul si Peticia, de de com. Goesti, unde din nou dreptul catunulul Troaca, lung
unde intra in Vilcea. is! schimba direcfia catre S.-V. de 1 10 m., cu tablier metalic,
3. $oseaua comunala, care descriind un arc de cere pana la 25 kil. de Bucuresti, intre
pleaca din soseaua vecinala Co- in dreptul satulul Troca, com. Craiova si Isalnija;
jani-Albeni, de la com. Cilnicu Cernelile, unde se arunca in stin- 2. Podul drumulul de fier in-
si trece prin Birzeiu-de-Gilortu, ga Jiulul. tre stabile Copacioasa si T.-Jiu

Lujelesti, Comanesti-d.-j., Bir- In curgerea sa in jud. Doljiii, cu 2 deschiderl de 15 metri
zeiu-de-Padure, de unde puîn uda pi. Amaradia pe la mijloc, fie-carc
Digitized by Google
AMARADIA 72 AMARUL
3. Intre aceleas! staî! pod cu Gageni-Vintileanca ; la E., riul Media nasterilor e de 66.3 a ;
tablier metalic cu o singura des- Sarata, care o desparte de c. morîlor de 48, a casatoriilor
chizatura de 15 metri Cioranca si hotarul mosiei Mar- de 18. Populaîa creste cu o
4. La348 un pod cu o
kil. gineni, zis trel movile, care o medie anuala de 23 suflete.
singura deschidere de 15m.; desparte de com. Mihailesti ; la Din punct de vedere finan-
5. La kil. 348 metri 912 tot S., hotarele mosiei Glodeanul- ciar. comuna are 3 1 1 contribua-
asemenea Sarat, Boldesti, zis si Moara-Bi- bill, din care 27 comercianî
6. Al ôseleT naîonale Cra- raulu!, Znagovul si Afumacioara; Romln!. Stabib'mente 13. Veni-
iova-T.-Severin, la satul Isalniâ; la V., piriul Istati, care o destul caselor 4800. Taxa propor-
7. Al sosele! judeêne, care parte de mosia Fulga, jud. Pra- tionals 1 20 ven. fonciar 1 5 1 344
;
leaga Craiova cu nordui jude- hova. darea cailor de comunicaîe

{ulu! la Negoest!. Suprafaâ sa este de 6680 h., 1866; patente 664.15; fonciera
8. La comuna Logresti-Mos- din carl 4990 arabile, 280 finea- 1 2070.44. Total fiscal 14600.59.
neni, jud. Gorj. •
{a, 743 islaz si 667 lacul Ama- Perceperea 1460.05 ;
judeêne
rul si teren sterp. Propriety! ma! 3120.50; drumur! 1385.65 co- ;
Amaradia, piriii, izvorcste din tnsemnate coprinse in teritoriul munale 3120.50; comerc. 50.25.
muntele Plesea, jud. Gorj, uda acesteT comune, sunt: Barbu- Total general 23737.54. Budge-
plaiul Novaci si plasa Ocolul, leanca, a statuluT, Amarul, dat in tul comune! e de 4420.91.
curge de la N. la S. prin cat. loturl, Ciura, Sinaia (a EforieT Are 2 scoll in com. Amarul
Stanesti, trece pe la E. de c. Spiral.), Dulbanul, Movileanca, si Mirosi cu un numar regulat
Musetesti, sub nutnele de apa Scorfianca, Mirosi, Sauleasca si de 80 elevi. Carte stiu 127 loc.
Musetesti, uda comunele Ohaba Crefuleasca. Terenul sau e un Are 2 bis. in com. Amarul si
si Glodeni, is! indreapta apo! vast ses intrerupt de movile si Mirosi, avtnd ambele aceias! pa-
cursul spre S.-V. pe la S. co- mat cu seama de c?te-va ape tron!: Sf. Nicolae si Sf. Deme-
mune! Voetesti; aci primeste in stagnante, care formeaza lacun, tru. Catedrala este Sf. Nicolae
dreapta piriul Valeni ce izvo smircur! si tufaris. Cultura prin- din c. Amarul. Preo{! sunt 2,
reste din poalele plaiuluT Sclivia cipals e orzul si porumbul, apoi cintare^! 2, paracliser! 2. Nu-
si care aduna apele piraielor Va- secara si griul. Ca industrie are marul circiumilor e de 10. Ca-
lea-GruiuluI, Inoasa si Piriul-ceb moara de abur! si o stina pe sele sunt ordinare.
Mare ; din Voitest!, piriul Ama- mosia Scorêanca. Face corner^ Comuna s!-a luat nastere,
radia intra in com. Balanesti, cu cereale, pe care le desface cam pe la anul 1840, in urma-
strabate aceasta comuna in lun- la gara Mizil, cu care e legata toarele imprejurar! : calugari-
gul e! si intra in com. Budieni, prin soseaua vecinala Mizil-Co- {ele de la manastirea figanesti,
de aci intra in com. Pietresti- torca prin Casota, precum si proprietare ale mosiei Amarul,
de-Varsatun, mergind a se varsa cu alte drumur! naturale, din au inceput sa dea locur! de casa
in Jiti, in jos de com. Iasi. care mat insemnat e drumul A- oamenilor de serviciu at manas-
marulu!. tire!, pe aceasta inosie. Proprie-
Amaradia-de-Apus, locuinfd /- Vite are: 810 bo!, 402 vacl, tari! vecin!, suferind de lipsa
so lata, in pi. Amaradia, jude- 230 vi{e!, 4 bivolt, 210 caT, 250 braêlor, le-au imitat. Asa: Const.
ûl Dolj. epe, 50 minzT, 1754 01, 7 caprei Scorîanu, in anul 1842, a da-
1 asin si 410 porci. ruit locur! de casa or!-caru!
Amaradiei (Valea-), pe mosia Comuna e formata din catu- muntean, ce s'ar stabili pe mo-
Cristinesti, com. Ibanesti, plasa nele : Amarul, Dulbanul, (Satul- sia sa Scorîanca. Banica Car-
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. Nou), Mirosi, Movileanca, Scor- bunescu a daruit pe mosia Mo-
teanca si Sinaia. Populaîa e de vileanca. Danica Colibasianu, a-
Amarul, com. rur., in jud. Buzaii, 1690 loc, din carl barba^! in- rendas al Eforie! Spitalelor, a
pi. Tohani, la distan{a de ora- surant 359, neinsuratt 3, vaduv! stabilit ma! mul^! loc. pe mosia
sul Buzau de 33 kil., situata in 12, 449; feme! maritate
bae{! E fori el, Sinaia. Zinca Draguli-
jurul laculul Amarul. Limitele 359, vaduve 41, fete 467. El neasca a vindut mosia Mirosi
sale sunt la N., Coada-Amaru-
: traese In 388 case. Strain! sunt ma! multor locuitor! clacas! in
IuT, Valea-Dragune! si mat multe 4 Austro-Ungan. Meseria^!sunt 1656, dind nastere cat. Mirosi,
pietre care o desparte de com. 1 lemnar, 1 cizmar si 2 fieran. singurul care era populat ma!
Digitized by Google
AMARUL (SUDITI) 73 AMARA§TI
d'inainte, sub numele de Baje- hova, proprietatea Eforiel spita- V. se afla dealul GolumbuluT ce
nari-Cre$uluI. lelor civile din Bucuresti; are se continua prin Dealul-Periulul.
Se crede, ca prin teritoriul o arenda anuala de 5244 lei. Aceste dealurl sunt cam de 200
acesteT com. ar trebui sa treaca m. inahjime; sunt acoperite de
Valul-luT-Traian, ale caruT urme, Amarul, numire a cat.
vechie padurT, tufarisurT si purine vil.
D-l Schuchardt, in 1885, le-a Sinaia, comuna Amarul, jud. Intre aceste dealurl se gasesc
constatat pana in apropiere. In Buzau. mat multe vil, intre care se nu-
valea DulbanuluT se gasesc multe mara Valea Balaciulul Valea-
- ,
hirburT de pamtnt, pe car! loc. Am arului ( Drumul- ) , drum PeriuluT, valea Tatule^ti, valea
le atribue Tatarilor. pune in
vechiU, jud. Buzau, ce Balcanul, valea Amarasti, va-
comunicaîe comunele Amarul lea Apostul, Valea-cu-Meri, toate
Amarul (Sudi{i), catun de re- si Baba-Ana cu jud. Prahova. la E. ; la V. avem valea Golum-
com. Amarul, judeful

sedinâ, al El formeaza hotarul intre mat buluT, Valea -Seaca, Valea -Plo-
Buzau, situat pe {annul de E. multe mosil. puluT, valea Aria, valea Maima-
al lac. Amarul. Are 610 loc, nul, valea Catulesti.
carltraesc in 145 case. Printre Amarului (Movila-), movila in- Comuna este udata de riul
batrinT se mal pastreaza numele semnata, pe mosia Amarul, jud. Amaradia ce uda o mica parte
Suditf, ce-1 purta acest sat, pe Buzau. din teritoriul acestel comune,
cind era supus manastireT f i- trece la S. in comuna Godeni,
ganesti. Amazaua, vale, in pi. Borcea, dupa ce a taiat soseua Meli-
jud. Ialomija, linga satul Roseî- nestilor. Tot prin aceasta com.
Amarul, deal, formeaza malul Volnasi si canalul Borcea. curge riul Plosca, ce vine de la
sting al piriuluT Galben, prin N. din c. Talpasoiul, merge de la
dreptul com. Cirligel, pi. Novaci- Amdcsine^ti, mope nelocuita in N.-S. intre dealul GolumbuluT si
Amaradia, jud. Gorj ; mat la plasa Siretul-d.-s., jud. Roman, Dealul-MueriT si se varsa la A-
vale se numeste Ghionoiul. com. Gadinî. maradia, chiar pe limita de S.
a acesteT comune.
Amarul, lac insemnat, in com. Amara^ti, com. rur., pi. Ama- Plosca are mal multe vadurT
Amarul; confine mult peste. E radia, jud. Dolj, la 34 kilom. si un pod intre catunele Facasi
format din apa ce se ad una in de Craiova si la 5 kil.de re- si Plopul. Pe Amaradia se afla
sanûl soseleT, din varsaturile sedinâ plasiT, com. Melinesti. un pod la Gura-PlosteT. Riul
piriulul Istau si ale vael Dra- Situata pe loc ses de ambele GiamartaluiuluT face puîn limita
guna. malurl ale riuluT Plosca, si pe catre comuna Acest riu
Velesti.
El se scurge sub forma de costisea dealuluT Golumbul la V. are un vad intre comunele ce
viroage si da, mal la vale, nas- si Mueril la E. le desparte. Din dealurile Go-
Capul sau
tere laculul Boldesti. Comuna Amarasti se margi- lumbuluT si MueriT, se lasa micT
de N. poarta numele de Cotul- neste la N. cu com. Talpasiul, piriiase intermitente ce curg pe
Amarulul, iar eel de S. Coada- la S. cu com. Godeni, la V. cu vaile cu acelasl nume; ast-fel
AmaruluT. com. Mierea-Birnici, iar la E. pe stinga primeste Piriul-Bala-
cu com. Velesti. Limita liniel ciuluT, Valea-PirluluT, valea Ca-

Amarul, mope a statuluT, in com. de N. catre com. Talpasiul in- tulesti, plriul Baicanul, piriul
Amarul, jud. Buzau, pendinte cepe din dealul Golumbul si {i- Valea-cu-Meri. In dreapta riul
de 'pganesti; are 600 hect. ne panl la riul Giamartaluiul. Plosca primeste Piriul - Golum-
din carl: 450 arabile, 100 izlaz, Limita liniel de V. merge pe buluT, piriul Valea-Seaca, piriul
26 finea{a si restul sterp. Acura dealul Golumbul si dealul Pe- Plopul, piriul Maimanul.
e incorporate cu mosia Glo- riul pana in Valea TarniêT
,
-
Comuna a fost infiinâta la
deanul-Sarat, cu care se a

Langue

Roumanie Geo 1 Text

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Roumanie Geo 1 Text

Titre original :

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

A propos de ce livre

trop souvent difficilement accessibles au public.

Nous vous demandons egalement de:

A propos du service Google Recherche de Livres

We also ask that you:

personal, non-commercial purposes.

About Google Book Search

-f 5 $0 ',2. Mare!* Di^ionar lieoyritjic.

GEORGE JOAN LAHOVARI

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

CAROL I, REGE AL ROMlNIEI

Komagiu de eel n^ai adinc respect^

Patriae et amicis vivendUm. Adeca nu numai :

pentru folosul nostra, ce si pentru

onumentala opera, al oJlreia prim volum vecle acuni lumina tiparulul,

In paginele imediat urm&toare, cititorul va putea afla istoricul lucriril intre-

narul s&tt geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinfa lucrarea

etnografice si archeologice ; ea insus este o valoare nu numat inlbrmativa, dar si stiin-

si economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative,

sintelul Patriet Romine.

In ort-ce eaz, si pentru orT-ce alternativa, March Dlctjonar (icoyrafic id Rominin,

Cu asa Tncredintare Comisiunea, in nuinele Soeietatil Geografice Romine,

aeeasta pirgS, modesta, nftscuta si crescuta sub nobila si binefctc&toarea impulsiune

Mnreh IHi-fhnntr iifmirnfiv

D. Maiorescu comunicS acesteT adunSrl cestionarul supus congresulul international de cStre

1. Acest Dicfionar va coprinde descrierea judetuluT, plasilor, (ocoalelor, plaiurilor),

lacurilor, insulelor, mun^ilor, dealurilor, sesurilor si apelor mincrale.

a) Numele actual obiclnuit si oficial (in transcrierea fonetica) precum si numele cc

c) Popula^ia si etnografia (atit pe comune, cit si pe sate si catune, dindu se numarul

d) Producerea agricola, industrials si comerciala. Numarul vitelor pe comune, sate

s'au petrecut intr'insa.

pu{in jumatatea valoareT unul premiu.

orT-care judef dinRominia afara de jude^ele deja premiate.

Comisiunea insarcinata cu ccrcetarea elaboratelor pentru premiile <Sturdza> si ^Const. Poroineanu*,

Mehedinfi, Putna, Prahova (2 manuscrise), Roman, Romana^i si Tecuciu.

Premiul II al caruT autor semneaza: Iassiorum

Premiul III «Const. Poroineanu» se va tmpar^i in doua: jumatate se va acorda autoruluT

jumatate cu dreptul la acelas numar de exemplare, autorului dic^ionarulul jud. Romana{i.

d-luT Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ;

Premiul I «Principele Ferdinand* (1000 lei) pentru dic^ionarul judejulul amintit;

Premiile «Dacia Rominia» a cite 500 lei;

Premiul «Maior Mares* de 500 lei;

Premiul « Solomon Halfon* de 500 let.

Provianu, institutor din Cal&rasl pentru judeful Ialomifa (500 lei).

Premiul <Majesta^iI Sale Regelul>, pentru judeful Putna.

culta{ile se ivira chiar de la inceput.

zervele, §i este lesne de in^eles pentru ce.

ma! zelos, nu pot

pulsare $i compilare prezinta,

tmi. V*r*l$ THcfionar Geoftajb, \^

It MARELUI DICTIOJYAR GEOGRAFIC AL ROMllVIEI

1. Arge$ de d. George loan Lahovari. 17. Muscel de d. C. Alessandiwacu.

2. Bac&u de d-na Hortensia Racovi^L 18. Neam^u de d. C. D. Ghiorghiu.

3. BotO§ani de d-nil V. C. N&dejde §i I. THU - 19. Olt de d-nil C. Alessandrescu §i G. Sfin-

4. Br&ila de d-nil I. Delescu, B. Demetrescu- (escu.

Oprea §i N. Vilcu. 20. Prahova de d-ra Paulina Br&tescu §i d-nii

5. Buz&u de d. B. Iorgulescu. C. Alessandrescu §i I. Moruzzi.

6. Constanta de d. Gr. G. D&nescu. 21. Putna de d-nii Mihail Canianu §i Aureliu

7. Covurluiii de d. Moise Pacu. Candrea.

8. Dimbovtya de d. Dim. Condur^iauu. 22. R.-S&rat de d. Gr. G. Danescu

9. Dolj de d-rele Ana Cumbary §i Maria 23. Roman de d. P. Condrea.

tmi. Vrl$ THcfionar Geoftajb, \^