1990, oeconomie centralizat-planificats, Arete Sak etn a economii de piata. in acest caz, majoritatea firmelor sunt propris i = 5 ietale privata si au libertatea de a alege modul de utilizare a iesurselor Ele fin cont de nevoile si resursel care exist pe piafi si de aceea Piafa orienteazi deciziile firmelor. Tara noastri face parte din rindul economiilor de pial. Aceste economii sunt, in prezent, predominante, Celotta, tiinta economic’ ist prop astfel incat in alegerile lor, Beneficiul sau e sacrificiile. eforturile si Si ofere solufi agentilor cul (obfinuid 8X fie cat mai mare st i ‘mai mic, \taleyerl eficiente sau rationale, Eficienta economic se exprimi ca un(rapord inte efectull Wil activitifi si efortul facut pentru obtinereaacestuia. Limitarea resurselor impune, deci, decizii rationale de utilizare a lor, ceva ve Permite oamenilor sisi satisfac mai bine nevoi, virtual nelimitate, cu resutsele limitate de care. dispun, { impértiti-va, dupa criteriul aseziiii in banca, in perechi de cate doi elevi. 1.1) a) Alegeti trei bunuri cu ajutorul carora c& satisfaceti zilnie nevoi Personale, bunuri pe care vi le procurati prin cumparare, au(tae. sail SBA. oy ont roducerii si procurarii lor. b) Ider fica resursele necesare prods i ipurile de resrse ©) Asociafi resursele astfel 1dent P aceasta tema. se ease onduce la diminuarea tensiyy d) Concepeti dou’ solutii care a Gi procurtrlacestor bade nevoileelasei si mijloacele necesare p a apaae, Gaol MM Intocmifi in scris o situafie, CO resursele necesare obfinerilsiprog trebuintele care pot fi satis icute cu acestea; rest See bunurilor respective, precum si solufiile de eficientizar: esto re Prezentati clasei accasti situatie. ie. 3 ie a un venit de 320 RON. Ati putea cu acesti bani si mergeti de d intro uni a sfarsit de siptimand, in excursic, fiecare iesire costandu-vat 160 Sauati putea si vA cumpirati 4 tricourila pretul de 80 RON tricoul. Determinati: ; a) costul de oportunitate al unui week-end in excursie; )costul de oportunitate al cumpatarii a dous tricouri. 5, Dati exemple de dou categorii de nevoi de consum personale, manife vinta voastri tn ultimil ani ca wmateaaparitii pe piataunornoi produse, a)[dentificati conditiile obiective, respectiv suhiective, care au generat aoe nevoi. ‘ b) Identificati resurscle naturale regencrabile implicate in usigurarea bunuri. ©)Propuneti solujii de utilizare a acestor resurse, astfel incat acestea s disponibile gi generatiilor viitoare de copii sitineri, 4. Dispnneti de 10 RON gi avefi nevoic si cumparati 5 CD-uri la prepul d 2 RON bucata. ‘Totodata ati dori si sa va servifi prietenii cu bomboane de ciocal Preful une! bomboane fiind Uc 0,5 RON. Completafi tabclul de mai jos d id Gostul de oportunitaten al fiecdrui CD achizitional in plus, pe masura c@ te0ef succesiy, dea varianta Ila varianta I, de la [lla lf, dela TL lalV sidelalVlav. Varianta I 1 I ae Ke cD 0 1 iz 3 4 Bomboane de ciocolati 20 16 12 8 4 Costul de oportunitate al CD-ului ee eee eee Determinati custul de Oportunitat eter z 46 ore de frei a curs scoala, daca fiind angajat part- aaa rte peat PRON peor ns mest Part-time, ca vanzitor de hamburgheri, aveti un sal 12APLICAJI $I ACTIVITAJI DE INVATARE | Identificati raispuusul corect si argumentafi alegerea utilzand notiunile eeonomice specifice. 3 {, Sunt agenfi consumatori: a) uncoleg care igi ingrijeste gradina; ; ) ocolegiungajat part-time intr-o firma de patiscric; ©) cel care minded o prajiturd; d) celcare cumpara o prajitura pentru ao oferi altcuiva; ¢) cel care igi depune cconomiile la CEC. 2, Care afirmatie este adevarata? a) orivebun economic este un bun final; ») satisfactorii suntnumai bunurile de care consumatorii sunt multumiti; c) inRoménia, mai pujin de 50% din PIB este destinat consumului final; d) manualele gratuite sunt bunuri libere; e) aprecierea utilitatii economice este subiectiva. 3, Potriviti confinutul informational al tabelului de mai jos, asociind fiecdrui aumir din coloana A, litera corespunzatoare din coloana B. Argumentati asocicrile ficute,utilizand notiunile care apar‘n lectie, [ A B 1. Bunuri folosite pentru satisfacerca trebuinjelor | a) Utilitatea total devine ; i = ; maxima x per trebuintelor finale b) Satisfactori Bun din natura care se a dupa nevoi ili inala i Ray eo consuma dupa nevoie ¢) Utilitate marginala ‘Satstaoie suplimentard resimfita prin ine matea unei nnitati suplimentare dint. mat i =n bur 7 aoa de tiny 7 “> babic in care curba utilitatil tola i tll taboo utilitatii totale devine e) Bun liber 6 Relate esentiala si poncral Uccesiva a la intre cregterca ‘ lozelor ci i 1 listen nee # vonsumate dintr-un bun gi 4) Legea lui Gossen 1) Consum final 25icati itia punctului de saturare. ; sae 4 3 eae cae voastre Cee ed ili Et deapd pent f Soe ee cach eventualele diferente carg aan peers! sicea acuidat de ole vost color sed Cait Tocnoashavate diferente deczile de procurarea ape 5. Se cunuse umatoarcle date referitoare la consumul unei persoaye: ui A, respectivPA=1 RON. ta Be eens Gen A= 40 si este de doua ori mai mare bunuluiB, paynacelc: in Inaceste conditii, consumatorul decide rational si cumpere bunulB, dae a) preful hnmlni R=0,2 RON: b) pretul bunului B—0,5 RON; rad ©) pretul bunuluiB estemai mare decat a bunului A, indiferent deni 4) preful bunuluiB este cgal cul RON. 6. Presupunem e4 aveti un venit dispomibil de 10 RON pe care il cheli integral intr-o siptimAna pentru ttisfacerea nevoilor de consum prin int oud bunuri X si ¥. Preful bunului X este de 1 RON si al bunului Y de 2 RON. utiltatii marginale in cazul bunului X este: Umgx este: Umgy~26—6y, SAptimana o satistact * Care ar fi nivelul a i Wilititii totale corespunzi ii rational deachizitii gi consum? espunzator alegerii pro} 262, Si presupuncm cA, in cadrul companici yeolare, producti si vindeti colegilor vostri tricouri cu imprimeuri personalizate. in urma unui studiu de piata constatati urmatoarele evoluti Ml * Pret Numéir de tricouri cerute Cheltuielile cumpérdtorului 20 RON 40 [17RON. 50 a) Completati tabelul si dcterminati cocficicntul de clasticitate a cererii la pret. b) Aratati in ce sens modificarea comportamentului cumparatorului de tricouri poate orienta decizia voastra referitoare la stabilirea prefulut. 3. Completai tabelul de mai jos pe hava identificirii tendintelor cererii bunurilor menfionate si a conditiilor care au condus la modificarea acesteia. Explivali cumar putea fi reprezentata grafic modificarea cererii in fiecare cazin parte. - Sensul Tipul de bun Tendinja | Conditile | deplascrit cee 6 el curbei cererii 1. Cererca de cizme imblanite in luna aprilie 2. Camea de pasaire in Roménia in prima parte a anului 2006, cand ziarcle anunti existenfa unor localitati afectate de gripa aviari 7 7 3. Juc&rii fn luna decembrie fata de luna octombrie 4. Centrale termice de invalzire a locuintelor in conditiile scumpirii | semestriale a gazclor 5. Réuturi racoritoare in luna iulie, in stafiile de autobuz sau in pasajele statiilor de metrou 6. Ciocolata in condifiile scumpirii | acestcia 7 Telefoanele fixe in conditiile ieftinirii Ltelefoancle mobile 35urmatoarelor atribute ale propriety este: - anata ave vob eC SORES EE ct ¢) telafii juridice reflectate in dreptul de a deterioreaza un bun aparfinind altcia; y 4) bunurile economice detinute; 4 ¢) toate bunurile utilizate indiferent de provenienta si modul ores Ja acestea, 2.Cind o societate pe actiuni angajeazi salariai, are loc transferul a) posesiunea i utilizarea; b) dispozitia si uzufructul; ©) utilizarea yipartial wmfmietul; 4) total uzufructul si posesiunea; ©) a,b,c, 3. Alegeti varianta coreeti de rispuns si motivati-va taspuusul. Libera inigiativa a) ocondifie necesar’ a manifestarii concurentei; b)_libertatea neconditionatii de ati alege mijloacele in lupta de concurent’; c)_ indispensabila satisfacerit nevoilor colective; d)_ sursia conducerii planificate, centralizate a econamiei; e) abcd. 4, Alc&tuiti un eseu cu tema: ,,Pluralismul formelor de proprictate — cadrul manifestarii intereselor individuale si sociale”. Proprietati in eaz 5. Grupafi-va in dowd echipe pentru a studia modul de transfer al atributelor a) cumpérarii unui calculator; b) productici de struguti iu situafia tn care proprietarul vijei-de-vie participa la productie find ajutat de o persoanii pe care o angajeaza sezonier la sApatul si laculesul strugurilor. 39AVLICATH $1 ACTIVITATI DE INVAJARE pe echipe de ede 4 clevi, Inifiafi un Protect Plan de afaceri eer ul productici unui bun (la alegere), proiect fa care veli lucra pe asur ce veli parcurge temele capitolului 3 3) Formutafiideea de aface 1) Precizatiresursele si factorii de productie necesari realizAti lu. ©) Identifcafi clementele structurale de capital fix, capital eireulantgi resurse de munca necesare. 2. Grupati elementele de capital tehnic de mai jos dup’ criterii cunoscute, asoeiind fiecare element unni termen economic eare deserie grupele de capital tehnic: a) masini siutilaje; b) combustibil si energie, ¢) tehnicd electronica de calcul; 4) materii prime $i materiale; e) cladiri cu destinatie pradnetiv: f) mijloace de transportal firmei; g) programe de calculator. 3. In expresie monetari,, capitalul tehnic anual utilizat al unei firme este de 600 000, din care 20% reprezint capitalul cirenlant, Durata utilizarii capitalului fix fiind de 48 de luni, determinati valoarea capitalului tehnic consumat anual. 4. Dupa trei ani de utilizare, valoarea ramasa de amortizat a unui utilaj este de 75 000u.m.,reprezentind 75% din valoarea utilajului respectiv. a) in cati ani se amortizeaz utilajul? b) Care este preful acestui utiliaj? 5. Oferta de bunuri provine din: a) consumul satisfactorilor; b) cheltuirea venitului pentru consum; ©) utilizarca factorilor de productic: d)_alegerirationale ale consumatorilor; @) consumul bunurilor libere. 6. Se dau: Wmg, = 600 bue/lucr. Wmg,~ 1800 buc/utilaj. Atunci |RmsL/k| este: 8)3;b) 1/3; ¢) 2/3; d)5/3. e)3/5. 7, Factorul X scade cu 3 uniati. Rata marginala de substitutie a factorului x cu factorul y este: Rmsx/y = 2. Determinati sporul factorului y, necesar menfinerii Productiei. 47‘aide reducere a costuvilor sunt: cheltuielilor le pe unitate de produs pri hizitionarea factorilor de produciic materiali (Ke, Kf) la preturi mai « consumurilor specifice; rarea ritmicd cu materi prime de calitat reciclarea deseurilor sia reziduurilor rezultate; perfectionarea tehnologiilor de fabricativ; modernizarea si imbundtafirea elementelor de capital fix; perfectionarea managementului activititii de productie, a pregatirii profesionale; b)cresterea productivititii muncii care determina: reducerea costurilor salariale pe unitate de produs, in conditiile cresterii salariului nominal. Aceasti reducere este posibila prin cresterea mai rapida a productivititii muncii, comparativ cu cea a salariuini medin nominal; « redncerea costurilor materiale pe unitate de produs, posibila atunci cand dinamica productivitatii muncii devanseazai dinauiva inzestrarii tehnice amuncii; ©) diminuarea cheltuielilor administrativ-gospodaresti, de aprovizionare gi desfacere gi eliminarea celor cu caracter neproductiy (amenzi, dobanzi majorate, penalizi intreprinzatorul va combina aceste chi de reducere a costurilor in functie de specificul activitatii proprii. in primul rand, el va avea in vedere promovarea progresului tehnico- stiintific, cu diversele sale efcte pe termen lung. APLICAJII $I ACTIVITAT! DE INVATARE 1.Alegeti varianta corect de rispuns, motivand-o: a) petermen curt, la cresterea productici, costul fix mediu nuse modifica; b) daca costul marginal este egal cu costul total mediu, atunci costul unitar devine minim; ©) dacd productia sade, pe termen scurt costul fix scade; 4) costul marginal creste ori de cate ori creste productia; ©) orice cost salarial este un cost variabil. 2. DAsau NU: a) Cmg=CT/AQ: b)Cmg=ACV/AQ; ec) CTM=CT/Q; WCFM=CTM-CVM; e)CVM= CT/Q 3.Din costurile materiale fixe fav parte cheltuielile cu: 8) amortizarea capitalului fix; 6) combustibil gi energic pentru fabrivajie; ©) combustibil si energie pentru incalzit gi iluminat gencral; 4) salariile personalului administrativ; ©) materiile prime Alegeti combinatia cores Asa, ¢; B:a,b,d; C:a,c,e; 53tede 200.0000 m., iar produetig Ja momentul actual T,, dy de gy jabil total rial oat inal stiind 1'T,, costul val 4. La moment! bucaiti, Determin: 5.Sedau: CK, 10.000 ums CV, 10 000u.m.5 00 buc.; Q,=110bue.; CV,=12000um. Sise determine: a)CTM,; b)Cmg. 6. Punctia costului total este dati de expresia CT = 80Q° + 40Q* 200 + 124 Determinati CFM, daca Q= 10 buc. 7. Raportul CF/CV —3/2, iar CM/S = 4/1. Determinafi ponderea costurilor fig incosturile materiale. 8. 1) Completati spatiile libere din tabelul de mai jos, determinénd pent fiecare nivel al produetiei: a) costul fix; b) costul variabil, c) costul tutal; d) custul (otal mediu; e) cost marginal. 2) Precizati care este nivelul optim al productiei. Tadicale crestor io, | ge) | conemminrcroness | CY | cr | cr cng fue) | (4m) | rroaucne faga de nivetul | %™) | tum) | (tum /bue) | (umoue) imediat anterior 1o_[ 1000 | ima 5000 20 3 125% 4 30 156,66% 1 4 40 208 51% | (30 Ty | 256.12% = | 9. Informati-vi asupra pretului == f lui factorilor n i realizarii a i . leCes: # Vinal bunului care face obiectul Proiectului—Planahe gear eezatii_productiei stuctori de productic”, ide Afaceri conceput aa 4) Determinati costurile Productiei, +b) Cemasuri ati putea initia pent i = H8Penttnarealiza produsele si vanzarea cu costuri m#!De modul in care acesti factori depinde eficienta activitatii economice iy in ulti: a, gradul in care se tezolvd principala problema a eehamtici, fensiunen dintre neve yi resu TAceasta pentrtt ; jereuncd la eesterea. producti se Bence anitatc mai micd de fuctori. B APLICAJII $1 ACTIVITAJ1 DE INVATARE 1. La momentul T, cantitatea de bunuri obtinute cu 10 lucritori este de 200 buc. Lamomentul T, productivitatea creste cu 20%, Determinaji: a) WmL,-? b) WmL,=? c) Iw=? 2. fntocmiti o listé de masuri care ar putea conduce la cresterea productivitatii muncii in activitatea care face obiectul Planului de afaceri pe care |-ati proicctat la Jema,,Facturii de productie”. 3, Pretul bunului X = 10 RON, Productivitatea medie a muneii = 100 buc/om, ‘Analizati rationalitatea deciziei de angajare a unui luerator in plus, daci productivitatea lui marginala este de 120 de bucati, iar salariul pe care il primeste este de1 100RON. 4,Cu 100 de salariati o firm realizeazi zilnic 200 de produse. a) Determinati productivitatca marginala a muncii, cunoscdnd c& angajarea a cinci lucratori in plus mareste productia zilnicd cu 20 de buca(i.. b) Calculati productivitatea medica muncii a celor 105 lucratori. ©) Ce evolutie credeti ca va avea costul salarial pe produs ca urmarea a suplimentarii cantitatii de munca utilizata? 5, Sunteti manager al firmei X si platiti un salariu mediu pe lucritor de 1 500 RON. a) Este justificat’, din punct de vedere economic, satisfacerca revendicarilor angajatilor firmei voastre de a primi in medie 500 RON in plus daca productivitatea lora crescut cu20%? b) Argumentati raspunsul. , ©) Care este sporul maxim al salariului mediu pe care afi putea asigura angajatilor fara ca profitul vostru sa fie afectat? 6. Elaborati un text de cinci rinduri care si evidentieze conexiunile dintre urmatoarele concepte economice: resurse, factori de productie, rationalitate, randament, 59au ma « condifiile mpact pozitiv asupra ofertel, De pilda, 0 var ta de struguri, in timp ce una ploiousa 0 diminueaz’; # hupucitcle influen(ear negatiy oferta, Astfel cresterea impozstului pe profit poate descuraja producatorii, conducdnd la scaderca olertei. Sedderea impozitelor poate fi un stimulent al eresteriiofertei: « subventiile influenteazi ajutorul creste. mioane, oportunititile de Profit din vinzarea avestura por devens mai rta de automobile v: A seadea; un Pozitiv oferta, Ele repre: 4rora statul ajuta pe uni produvaturi. Daca nté sume de bani cu acestea crese, oferta APLICAJH SI ACTIVITAJI DE INVATARE 1. Despre oferta bunului x, economistii ne pot spune cd are functia: Ox=20-+ 10P, a) Determinati cantititile oferite de producatori la preturile de 1, 2, 3, 4, 5 unitati monetare. b) Calculayi elasticitatea ofertei, cand pretul scade de la 5 la 4 unitaji moneta c) Cefel de oferti are acest bun, cand preful scade de la 5 la4 unitati monetare: 2, Tabelul de mai jos se referii la cdteva dintre cvenimentele din (ara nuasira care ar puteaafecta productia gi oferta de catue de pore. Completati tabelul de mai jos: a) identificand sensul posibil de evolutie al ofertei ca urmare a efectelor fiecaruia dintre evenimente asupra deciziilor producatorilor si vanzatorilor de carne; b)asociind fiecdrui cveniment, una sau mai multe dintre conditiile ofertei; ©) reprezentand grafic modificarea ofertei pentru tiecare caz in parte, Sensul posibil | Condifia | Reprezentarea de modificare | _ ofertei grafica a Byenimertul aofertetde | asociaté | modificarit | carne de pore | evenimentului | _ ofertei a) Scade impozitul pe profitul producatorilor de came, de 1a 25% la 16% b) Se scumpese resurscle energetice ¢) Tot mai multi cumparatori de came inlocuiesc carnea de pasare cu carnea de pore 4) Statul anunta subventionarea productiei de came de pore 65sen fy costal implicit a afaceriyg (00 econ i Yael eastd SURE, Meritt sé vy, in ace ad he rofit mai mic. Or Fi fose a! a i lariat, - orupi ca salariat continuati afacered, y nitin banca sisal if aynatajos pentru voi s cA rezult din utilizarea de g EL se msi numeste de monopel i gebif care aSigurdavantaje nap {ntreprinzStor a unor factori de productie cs sa ‘cngurenfi:inovatiicalificari excepfionale, locafia af) 09 es ono hiar daci profitul se obtine in spatiul ra Naa sea Soc jele h ‘bucnr numai producdtorul.. t nefi Salat “Gd rezultatul efortutilor ae be, Gstione clientelei in acest scop, ei promoveazi prugresu: te a eae diversificarea ofertei, imbundtirea calitatii ee Se aa Fs pies a E Totodati obtinerea unor profituri mai ridicate, mareste P tile de ‘ satisfacert tee anevoilor colective de caitre stat pe seama veniturilor bugetare constituite din impozitul pe profit. APLICAJII SI ACTIVITATI DE INVATARE 1. Aleyeli vatianla corecté de raspuns, argumetand alegerea. Motivatia eonomica a asumarii riscului unei afaceri: a) reprezinta mobilul activitafii oricarui agent economic valivual, b)_ este specifica comportamentului rational al consumatorulu1; ¢) isiare sursa in intentia intreprinzatorilor dea obtine un profit cat mai mare; d) este incompatibila cu cerintele cresterii bundstarii generale. 2. Nivelul eficientei cconomice a activitatii de productie si vanzare a unei firme: a) este inrelatie pozitiva cu consumul specific necesar obtinerii bunului; b) se exprima sintetic prin productivitatea fizici a muncii, firma urmirind S produca in orice conditii ale pietei cat mai mult; ) se: reflectitin teducerea costurilor salariale totale; d) seexprima sintetic prin indicatorii profitului. 70produc sicomerer X in conditii specifice. a) Calvulafi indicatorit rentabititai a libere cu valorile astfel determinate °* %! fitme, completind spatiitor b)_ Identificati agentul economic eu activitatea cea mai rentabila c)Explicati cauzele performantei sale, d) aves eu ese impun pentru ccilalti agenti economici pentru a face OO CIM |_ Pv obt. | vandutti | (um/ | (ums | CA | CT | P | R ue.) |_(oue.) |_tue) | “buc) | Ge) | (um) | (um) | 06) 1000 | 800 60 80 Ueto [Wo oy \ CA B | 800 | 600 70 80 Nee | te he Ve c | 900 | 900 50 80 x Late [S27 Ake0 1 CA 4, Dac& CTM se reduce de dous ori, iar P riméne constant inseamnac& Pr: a) creste cu 200%; ps b) creste cu 50%: Vetus. ) creste cu suma cu care scade CTM; Seen 4) seade cu 50%. Fou SPS Pelk- A 5, Evaluati rationalitatea deciziei de crestere a ofertei cunoscand urmatoarele: © raportul corere-oferta pe piata permite intreprinzatorului sa incaseze un. venit marginal de de 50 u.m. la fiecare nou produs vandut, ¢ productia realizata si vanduta creste de la 500 de produsc la 550 de produse; © costul variabil total creste de la 40 000 u.m. la42000u.m, 6. intocmiti 0 lista de masuri care v-ar permite cresterea profitahilitatii activititii care face obiectul Planului de afaceri conceput la Tema ,Factorii de productie”. en 71a ioura 4.5, extimali penurta, respecay sade din fur 4.5, esi i eit rt ey einate oferta (30), daca, pe Pia paltng Lien On TT RON, nia racoritoure ar evista un] g situajia in cure sttul fixeara un miver a, nde pref rellee 1c cobori pret a inor prefuri maim He fer peste pretul de echilibru, apare un surplus de ofertg Plafonul mi preqului sub care mu po: pemtite inst prtcticares ti dict plafonul minim de pre 4.0). practical de vanzatori. Vanzétorilo; i, peste plafonul minim, in a fen . — Bib 0 —— Tota, Fig 4.6. Plafomul minim de pret Interprerapi graficul din figura 4.6, estimand surplusul de bauturi racoritoare, respectiv diferenta dintre cantitatea oferita (Qo) si cantitatea ceruté (Qe) dacé statul ar fixa pe aceasté piaféi un plafon minim de pret de 4 RON/sticla. APLICAJH $I ACTIVITATI DE INVATARE 1. Sunteti producdturi-vanzaitori pe piata unui bun, pentru care studiile economistilor au ajuns la coneluzia c& functia ccrerii este C~ 100 — 2P, iar functia ofertei esteO-50+P. Ce pre{ afi cere pe produsul ofenit, astfol incat si vi maximizati cAstigul din vanzari? 2. Sa presupunem ci economia farii X este integrata intr-o piata regionala in care guverncle si-au anulat reciproc taxele vamale. Ca urmare, mai multi exportatori ai térilor din aceasta zona au pitruns cu marfa M in tara X. : 4)” Considerénd celelalte conditii ale crerii si ofertei mir (ti M nescl fara X, explicati cum afecteazé acest fenuien oferta marfii M in tara X? b)_ Reprezentati grafic modificarea echilibrului pictei bunului Min fara X. ©) Ceseintampla cu pretul deechilihrn al marfii Mintara X? d) Darcucantitatea de echilibruamarfii M? 80 imbate in3. Pe piata bunului Y, fun Evaluati efectele plafondtii pre a) echilibrului pie(ci; b) gradului de satistacere ©) motivatiei producitori ctia cererii este C= 299) : 10P, iara ofertei O= 60+ 4P, {ului aS um. asupra: acererii; lordea oferi bunul y. 4. Vi place inghojata si on iesiqicuprivtenii la 0 cofetdiric las 4 Ceterii sau ofertei pe piata’ inghefatei: Prewul de | Cantitatea de Cerere¢ . Evenimentul te Oferta de eehilibra hii pe inghepara | MBherata | a _ Piafa inghetatei | inghetatei a) Producatorii utilizeaza echipamente mai moderne care le reduce consumul de energic clectrica uvcesar producerii de inghetati b) Creste alocatia pentru copii c) Stomatologii avertizeaza: consumul saptamanal de inghetati diuneazé sinatayii 4) Cofetarii solicith Sporuri salatiale pentru ucru in week-end 42. Reprezentati grafic mouifivarea echilihratui Pietei inghefatei pentru ficcare cazin parte. 4.3. Interpretati graficul in fiecare caz in parte, identificand: * situatiile in care ar fi posibil si consumati mai mult inghetati, mai ieftina: * mai putind inghofata la un pret unitar mai mare. 5. Concepeti un pachet de masuri care ar putea stimula vanzarile produsului “are face obiectul Planului de afaceri pe care Lafi proicetat si completat odatai cu Pateurgerea capitolului ,Producatorul”. Ce efecte credefi cd ar putea avea aceste misuri isuipra pretului de echilibru pe Plata produsului vostrn? 81condiliile asigurarii of, , fertei. Alteori brevetului de inventic, a miteilordecomenn + slabé satisfacere a cererii nefiind sigan si calitatea prestatiilor, Din polul provine din detinerea er{saua.dreptuluide auto, ulate, concuren{ial, seaderes i in . al, scaderea pretului ceest motiv, guvernele intervin adesa prin Ste protejald concurenta si sunt combalule Piata conservelor de legume si fructe pe care a rve cumparté materia prima pe mntractelt inchetatecu numeroase gospodiriidinmediul rural, Ps Pe Bae contractor ¢) Piafa cu concurenta de monopson este piata caracterizata prin atomicitatea ofertei, dar’ existenta unui singur cumparitor. De exemplu, piafa pe care guvernul este singurul cumparator al produsclor necesure industriei militare.. _ Monopolul pur ca si concurenta perfect sunt cazuri rar intalnite, in realitate manifestarea concurenfei este de naturi imperfecta si imbind trisdturi ale formelor descrise mai sus. APLICATI $1 ACTIVITATI DE iNVATARE 1, Pe piata bauturilor rcoritoare din Romania gisiti freovent produse, precum cele fumizate de Coca-Cola, Pepsi-Cola, Prigat si Tutti-Frutti. Aceasta piafa are 0 structura specific: a) monopolului; ©) monopsononului; ) oligopolutui; 4d) concurenfei monopolistice. 2. Piafa serviciilor de transport feroviar este in Rousania. a)u piatd oligopol, ¢) 0 piati monopson; b)opiaté monopolistica; 4d) opiati monopol. 3. in conditii de concurenta perfect’, profitul total devine maxim cand, nivelul Productiei asigura: a) uncost marginal mai mic deat pretul pietets | b) uncost marginal mai mare decat pretul picte c) un venit marginal egal cu pretul s1 cu! costul marginal; 4) un venit marginal mai mare decdt pretul piefel. .d la sorti un biletel pe care este mentiona 4. Grupati-va pe cinci ateliere tragdn spe tele de zat.) ite unul dintre urmatoarele produse/servicii: a) covrigh, b) pi fulgideporumb,d)computere,e)mereromanest 4.1) Identificati forma de piafd concurentia i be : debiletelul vostru. Argumentati-va rispu met 4.2) Ce efecte ar avea asupra consumulul posts pepiata fiectrui dintre produsele ment ie se vinde produsul indicat tenga unui singur ofertant 87Apt DE INVATARE | APLICATH $1 ACTIVITAST DE INVA] or la economia unci fari, dispunem de urMaoaree gy. | 1. Presupunem ei, re stul mediu ctalon: P= 10 u.m.; mati ban 43000 miloane bu lon, siderate, statistic, ca avand proprietati similare); viteza de rotafie a banilorv=5. Determinati: a) Cererea de moneda pentru tranzactiis b) Necesarul de moneda pentru tranzactii ©) Oferta de moneda pentru tranzactii, de bunuri. ipoteza ca banii au acoperire in Oferig 2. Presupunem ca, in pauza dintre ore, platiti un suc si un pachet de biscuit, bufetul scolii. In acest caz, suma de bani platiti are functia de: a) plata; h) schimb; ©) economisire; ) masurare si economisire. 3, Piata monetard se caracterizeazi prin: a) Functionarea Bancii Nationale ca agent, prin execlenta, purtator al cererii de moneda; b) Functionarea bancilor comerciale care ofera credite mai ales din propriile Tesurse banesti; ¢) Formarea cursului monedei najionale: | 4) Formarea ratei dobanzii in functie de raportul cerere-oferta de credit, 4, Sunteti managerii unei firme care contracteazit un imprumut de 120 milioane um. pe trei ani, cu o rata anuala a dobainzii de 15%. TItilizand aeeste date, grupati-vi petrei ateliere pentru determina: a) dobanda totala si suma totala de plati, dacd Testituifi creditul si dobanda lt ‘acenta, adica dupa trei ani, la data convenita in contractul de credit; b) dobanda total si suma totali de plata, daca restituiti creditul esalonat, in trans¢ (rate) anuale egale; . ©) dobénda totala si suma totala de plata, dacs dar vi s-ar accopta sf phititio dobinda simpli 4) avantajele celor trei modalititi i de restituire a credit aebitor, | respectiv creditor, creditulni pentru | ati restitui creditul la scadenfi 5. O banca acordi credit in vatoare total d ii i ord credit in va le 500 mil uel deponentior, cio rat anualda dobanitactivede 199; Dacd rata dobaociicvoveet de 10%, iar cheltuielile de functionare ale baw i : > 1a nae S H cli Z Asti; iy perme Teprezinta 1/5 din cdstigul sity | |ciale pe actiuni sau ale autoritay Din acest motiv ele pot fi n arativ cu cele tranzactionate pe Piafa ) Caind este vorba si de alte po reale sau pe Pi gionali com| come burst. comp! 1, va de exemplu in active ; Intcrvin gi altele, Astfel, agentii ae = ae banii n investitii cu dobanda pe fear putea cumpara pe piata capitalurilor, ‘enitul estimat al titlurilor, pe care ki pot alege un plasament sau proveda la impart, ee im, iscului alega i inulte plasamente mict in diferitc domenii. Inacest eee ee altt alewind mai eo eacath a vest caz, acti si dealt institufii financiarc, precum fondurite mutuale nn Cag sou [Sead Ae a 7 600 GAS CAS. stocur | Sead 3 tae 2 7300 OA =CAg, echitiboa_|[ Sabir 7 OA Rata medie a economiilor 7 Inclinafia marginala spre economii la T, Jinajia marginala spre consum la T | Completa tabetut, determnand: | *+ rata consumului yi a economiilorin cet doi ani | © Inclinajia marginal spre consum la'T. * inclinatia marginala spre economu aT, | + incemdasurise verifi of legitatile c i caitalile consumului si eeonomusirii in accastii tara 126,_fnserieti in coloana B a t 2a lcd fabeluly gorilor de influent des ului unm: itor te 2 cerisi ne ndintely we : siincoloangn \cle probabile tezultate prin a or —,- -— = 7 - 1 ‘omit i Incite) Ta COMO mIsine oie ca Me a—— ssn ola sone | inprecoms comsum i tnpreont | 1 ai rapid a impoctelor compares} Laser Te aati | 1 fyos brute ole agente, cap Sp gspenive ds a pierde locul de ee en a inifia 0 acere eu un coleg dap Sans inare — |e daa Dani NESE pone aa TROPIC ‘Novin cadral une’ feculh particular pe care 9 ee 7 absolvirea liceuhut 3, Tabelul de mai jos reflecta structura abet rofl cheltuiclilor medii d i gospovtrii (4). precum si nivel media al venir le consum pe tipuri te sn 0M venitutilor totale brute ale acestora in ma Indicatori a i Tipuri de gospodari vodarit | Satarian | Agricul meri ‘Year totale medi lunare 7 tgricultori | Someri_| Pensionari Ve vechi) 857949] 14787911] —9Rgo4s3| 7580747] §433557 Profuse agroalimentare si iar’ nealcvolice 464] ala 596] 5200 02] ir aleoolice, atu 39) 37 is a a ndedminte si inedlminte 63 15 3.5 33 an Tocuinja, apa, electricitate, 7 [pues ai combust 147] 147 105] 140 16.1 Nobile, dtarea si intetinerea locuintei 38 33) 30 40 32 Siniare 36 23 23 i a Transport 6.1 76 47] 45 42 Commnicaf 45 5.1 16[ 37 36) Reveere gi cultur 309) 46 26 36 31 Educate 09) 13 03 13 vs Tota - ; eens tnele ai il 15 08 10 05) [Dives produse si servicii zs] 3a ia] 23 a Su "st: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005 Aplicdnd legitatile consumului, int Umitoarele intra: ; pond), Cate dintre eategoriile socio-profesi . ine tcheltuielilor cuprodusele agroaliment Peeconomie? canst CU, explicati_ diferentele, ine compitului de produse agroslimentare ' ‘ Ae din Anuarul statistic al Romaniei pentrn any) °)_ Actualizati analiza, utilizand date leiden tualizal terpretati datele de mai eus, rasp nate din {ata noastrl inregistren7a 0 aren venit sub media, respectiv peste 2 cheltuielilor destinate it dere’ jelilor a dn ie (locuinti, apa, gaze, de utilitati 127Lyfectele cresterii economice Cresterea economic’ consol ete precum: cresterea gradului de by nomiileavansate; crestei (lezvoltarea economica durabila) eonduce ta 'slare; depiigirca decalajelor economice Fata calitifii view Cresterea economics pe term S f en lung este esentiala pentru ere fist : | ung este esentiala pentru eresterea bundstar unui popor. Ast{el experienta mondial demonstreaza rile cu ritm mai ridicat were cegnomicd, cameniitrliese mai bine 1 nomiile mai putin dezvoltate. A mai putin des , cresterea cconomica sustinutd pe termen lung permite depisirea decalajelor economics ee a 7 mice fata de tarileavansatc. ooo 7 considera 4. Pretul cresterii ceunumice extensive este consumul nerat esurse neregencrabile yi pagubele ireversibile aduse mediului natural. Acestea reprezinti 0 povari pentru g ret ° enerafiile viitoare. S4 renuntim la crestcrea economica pentru asigurarea calititii mediului? Dilema cteytere economica-protectia mediului este numai aparenta. Pe termen seurt, in conditii de protectie a mediului sunt posibile renunjarea la unele activil&ti poluante si, din aceasti cauza, cresterea somajului. Dar in farile dezvoltate se consider c& majoritatea firmelor pot face fafa cheltuielilor cu protectia mediului, astfel inet efectele pe termen lung sunt bencficc atat asupra proprici lor activitati, cat silanivelul economiei gi calitatii victii. APLICATJII $1 ACTIVITAJI DE INVATARE 1. Peutu perivada 2006-2008 se considera ca ritmul de crestere al consumutni populatiei din Romania este inferior ritmului de crestere a salariului real. a) Evaluati tendinfa privind inclinatia spre economisire in tara noastra, in perioada mentionati. b) Cum va afecta evolutia inclinatiei spre economisire posibilitatile de finan{are interni a investitiilor? 2. Identificati relatia dintre dinamica fenomenelor descrise in coloana A si (endin{ele in incitafia pentru investitii, completind coloana B a urmatorului tabel. A B Conditit Incitafia pentru investitie 1. Scade rata dobanzii pe piata monetara 2. Scade cererea de bunuri si servicii in economic 3. Se inregistreazA o tendinta de crestere a Profiturilor la investitiile existente 4. Cregte rata dobanzii la valoarea nominal’ a obligatiunilor emise pe piata financiara primara 5. Scad posibilititile de export 6. Cresc veniturile si gradul de ocupare 7. Crese impozitele directe si indirecte 135