Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Nedenumit

    Transféré par

    Denisa-Aida
    6 vues10 pages
    o secventa de carte

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    o secventa de carte

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    6 vues10 pages

    Nedenumit

    Transféré par

    Denisa-Aida
    o secventa de carte

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 10
    386 10N vianu. deimplacabili, de strini ca acesd fn. urma gi persecutagi cereau, st Dar pentru moment puteam face recitat cu voce tare, Fisk si fu au] Blaga, Cniee despre regele lon: Avem acelasi nue et farnd sae clei ne cheam dai pet Jon fra de pard, Cand vide cineoa 9 in cas sae pear Sa ci cea sing Jon fra de tar. O umbra de ce clasflorin vine sedncind sub grea j ru intreba, cde Ton fire pa Un user dac-ar fi 1 zecea mia oard, 1A silo mari pe Ton fer de park _ Da, ne chema la fl, plecat a prea ed ngleg mesajul poetuli _Tn wrdirea rascolitoare a de diferengei gi diversitapii {ii natal, se fla toatd trage fil coat’ bogitia acelor ani ji contradictoriu de dol tei Calinescu PAPITOLUL 10 Primii ani de exil Wiest neve point diert Uexit n'ess point abier?™ exclam’ Gaine-John Perse in poemul He (In ani 's0— sit mite? fiieam cu plas tare yi comentam Anabase, exaltayi de revorica utat de paradoxal antiretorici, de cascadele de interject sterioase, de vastitatea imaginilor si de extrema lor preyiozi- fate — 0 presiozicace dur’, diamantina, si vorusi abstractd pre faim ,ctloarea lucrurilor nemutitoare™.) Niei de ietis nici lleieri nui exilul: vechi de cénd lumea ~ si totusi nou si heinigttor pentrafiecare exilat in parte, La experienga inevita~ hilanxioasi a imposible’ imioarcesi acasi dup§ ce gal ars toate Iyircile - metafora aceasta, am invijat, se aplica doar puyinelor 1c ireversibile pe care ne ¢ dae si le Tui in usul viegl noastre ~ s-a adduget, in cazul meuy sentimental purticular de vinovae pe cae yl d fapeul de ap & pasisit ma pamat familia si prierenii, dar gi un loc sérac, napastuix de pentru unul bogat, norocos, generos. In aceste condliiiy tn deveneau tristeile nostalgice, dorul de casi ori sensul deard- acinsri gi-al dezorientisii care mi cuprindsau uneor! nist sitmple eisfiquri sau chiar ipocrizi? Mai avear eu are dreptul Ii astéel de sentimente? Imi mai era ingiduie si.ma plang, fe si doar in sinea mea, de asprimle vietii in exil? Nu alesesers eu inrealitate © viagd mai bund, mai confortabila, mai calm sine crau modivatile inal ale deciasi de a nu md intoazoe in ga iste nfscocii pest-facrurm, niste intorvacheate tagionali © pBaifal nuvi de ent evil aus dee (rad. de Aurel Ruy n. red). 388 MATa CALINESCU Fapt este c& primii ani de exil n-au fast usozi. In 1975 Ottawa, unde venisem sé fin un curs de vari la Carleton Un versity, diseutam mai in ghama, mai in secios eu Toma Pavel aflat acolo de trei sau patru ani ca profesor la Uni Ottawa despre caracterul traumatic al rupert care t-ai format (traumatismul e in mod c1 si mai mare cind cultura — adevarata culturi — clestind sau semiclandesting, una care favorizeara, in altele, culeal prieteniei s-al comunicisii sub peceeea tainei,, cea in care inti edeschisi,transparenti, fia secrete): ,Pe mine povestea asta m-a costat cam cinei ani din vias. D S-ar garanta cinci ani de viafa in plus, in Romania, na) refuza fir si sau pe ginduri*, Eram de acord cu el. De la inet ai ales din vara lui 1974 — cdnd, rechemat in tard ye "am spus ,nui®s dar acest yu ‘olul anterior, fusese hotarit cu o ticuti, dar inflex nate inci inainte de afi plecat di mele, acela care se ambiguitirile seder suferit de lipsa prietenilor cum am aritat tn caphe de citre umul dintre eurile ra lui 1974, deci, cand 4 Statele Unite sau rsipit brase, am de neputinta de a-mi face noi price “teni. (Desigur, mi-am fieue amici printre colegi i c prieteni, dar aceste lepituri au avut cu prea rare excep un caracter omeneste superficial, oricum lipsit de acea pasionalitate tulburitoare care-mi ficea prictc oase,) Eram de acord cu Toma Pavel gi rideam impreun’ cu el de fapnal — care-mi parea, nu-mi prea dau seama de ce, extrem de comic ~ ca noi am fi refuzaz darul a cinci ani de viay’, dacit acesti cinci ani ar fi trebuie erdixi in Romania aga cum 0 cue hostear noi, aa cum exscaea th memoria si imaginayia noastt i ani in minus in schimbul posibilitiqii de a fi it acea far de care noi fuseserim in faptjefuiti — ca st folosesc expresia 1a atar de adocvaci — aparea ca un lucru perfect 1. Citer dint scrisoare aca edtze mine din Elveia, din decerbie 197 (sets dec a doar chweva lan risa ANI DE EXIL 389 echitabil, De aceea preferam si glumim despre difcultagile hhoasere materiale sau psikologice sisi me amuzim pe seama Moculu cultura” care ne adruncinase, pe acu viva ani nae Tite, scogind in evidenga ridicolul reflexelor noastre condisio- fate de prudenga si-al auromacismelor de gindire (captiva) cu thre veniserim de-acolo gi de care trebuia sf scipam ca si putem funcfiona normal aici erm mel ani de el pot Fi evocay Gr refer ia mea americans, care era incr-un stadiu embrionar pind prin vov7-1978. Povestea acesteia din urmé, sia selaiei complicare ddiatre cele dou moduri ale mele de a gi imei ~ romanesc gi synetican nuvi lipid de interes voi Incercas-0 spun Inte-un posbil al deilea yolum alamisrlor noasts.Ajuns in Amesca pry simeam, sufletese, apropiat de trecural meu romnese fi totodati rupt de el, dureros, Un simbol al acestei ruptui a fost tnoarvea tei, Kv nici o lama cups sosirea mea aici Gx ianuarie ig73r inline care a wrrat~ spun chat ca.0 forms dallui —am incepuc si seiu in omaneyte amines din ‘cpl = un prim capitol diner-un mai vast proiectautobio- sic care era, imi dau seama, sun incongtient act de despair, ‘itwalul unei pleciri necesare, ar (Cu greuam putut lost cheva fragmence din acel vechi manuscris, care azi imi as pln dea centimentalitate nebuloash i de-o dexestabila wild de sine, in ,Copiliria, Arcadia“) Proieccul acela a fost Thandonat pence fi eluatin forma neagceptac si neobignutt s avestor duble memori, care repredinta penta mine, eel de az dlupi dowa decenil de rupruri, 0 regsire de departe, un nasar lentitatea sagan cree ae Blea Ta tata Spt deter decals cm sine ho spn peso Ce eee cTuinc dn coli cnd al onma c arr pe h unde ma pet acum, at feof constsi 0 Vag sa Ee ccna co a Bun la po a rr a fre pn angie ped peace 390. MATEI CALINESCU imaginar, rtualul unei tnroarcesi in cuget, dae nu in realit 6 impiicare cx mine fnsami. Continuam deci si fu romfn, in -vireutea acelel transp) rente faralitii care este limba tn care gindegti, infiuenga pe cit de durabila, pe atic de fneFabilé 2 oamenilor printre care teal niseut si ai crescut, cultura th care (dar si impocsiva cll) te-ai format, ceea ce igi port imagina gi, la fel de importa punctcle aarbe ale imaginayiet tale, cea ce-ti este imaginatiy inaccesibil, inimaginabiul pe care-I duci cu tine Bri s&s, Dit ce in ce mai des, departe de jar3, mi se ficea rugine 8 sunt 10 man — intr-atét-vegtile despre proporiile grotesti pe care le caltul lui Ceaugescu in Romania mi afeceau. Imi dideam seama ci un astfel de cult ~ stridenc si fals — nw s-ar fi putt organiza fird consimyiméntul tacit al unei piri insemnate @ populagie (inclasiv o parte insemnaté a intelectualitiii), prizo= tier’ incongtient3.a mentalicisi de oseaec. Aceast mentalicate moduri de gindire arhaice, Priner-o rationaligare unui popor fatalist, comunismul ~ cel ortodax= stalinist al lui Gheorghiu-Dej sau cel delirane si nasionalist al Ji Ceausescu — era vizut de mulfi ca o calamitate nacurali = reristengd ar fi fost absurd. Imperativul simplu, in situayia i, exa unl al supravieyuisii, Mull romani, mai gmecherh ccele din urma mai pagubosi, luau corul sub semnul lil simuland o fericire slugarnied fn ecea ce le apitea et ie generali, ei se autocondamnau fir si sie a ace pierdere a sensului realitiqii si la acea hemoragie a inscsi seme nificagiei care rezulti din practica minciunii inrobitoare. Ce se intémpla in Romania tinea de umorul negru, de teatrul abe surdului si de farsa tragic’. Nu cra Ceauyeseu un Ubu rege domning, in locul Polonici imaginare a lui Jarry, intro Rome nie a citei capitald fusese mumita, printi-un inspirat joc de ccuvinte al unui jumalist francez, Ubucarest? Eu vencam ~ ety jeni trebuie s-o recunose — din Ubucurest. PRIME ANT DE EXIL 391 {in pecioada cind tu ficeai publicdscrisoarea ta deschisé tre Paul Goma, scrsoate in care explicai decizia ta dea parisi Roma- nia, eu pln de admiraie fi de migearea dsidenti zomancascd, dar totodata mahnit de fragilitarea ci, de lipsa ei de ecou in ari — imi puneam cu tor mai multi insistenya intrebarea Goraniani din La sentation d’exister: ,Comment peut-on éire Row rmain?™ Uirandu-mi nu demult prin dosarele mele de corespon- engi, ca si-mi improspitez memoria primilor ani de exil, am dat peste ciorne sau copii ale scrisorilor mele catre tine din primele luni ale exilulai tau. Tn decembrie 1977 igi scriam ch ma tbat firi scipare in perplexitayile ,condigiei roméinesti* sau, fnur-o vatiafie pe tera cioraniand ul si torodati stingherit de o ,condition romaine" care-mi apie, printr-un amar joc de cuvinte, ca ,0 grejcalé de tipas” fn ane scrierea celebrei expresi a lui Montaigne, reluard de Malraux, ot condition burasine™: 0 gregeal de.tipar cu consecinge existentiale, e Cioran, pe cate-l cunoscusem in 1968 gi pe care aveam sil vevid aproape anual la Paris Incepind din 1976, il citeam nesag sy ag adiga, cu o perfect naivitate po- fisiea, Sieur in mate parte din ignorangi, dar si din-o uri pe cat de oarbit, pe atit de sterili faya de tot coca ce eredeam cle atins de politic. Accasta ignoranga si aceasté uri — 0 ur care niu ficea decir si justice ignoranta gi s-0 protejeze prihtr-o total lipst de curiozitate — le datoram formarii mele in siste- ‘mul communist. Paradoxal ¢ doar aparent: ciciin ciuda preten- filor lui de a fi un mod de gindire politic si in ciuda ~ seu poate din pricina? - vocabularului siu arit de strident politic, ‘comunismul duce la 0 severi atrofiere a simyului political 02- tenilor. (S-ar putea vor’ de-o veritabila leboromic politica care nui crufa nici pe membeli nomenclaturit~ efi comunigti sunc desigur ,experti ai puter", tin ce trebuic si facd spre a nu contenesc sf fiu uluit = Gum e cu putingé #8 i roman?™ (Cioran, Zita de exist, wad. de Emanoil Marcu ~n. red). 392 MATE! CALINESCU cobgine acest drog pretios tntr-o competifie dura si viclean care nu e esenial diferita de lupta pencew. purece din sin unor organizagiicriminale seczeve de tipul Matici, nnu-i impiedici sa fie in acelasi timp nigte oligofreni politic Mi-au trebuit ani si ani de leceuri in domen ilozofei pl tice (de la analizele cocquevi ne ale democratici pani teoriile modeme ale toralitarismului) ca si incep 54 ingeley poll ticul si semnele lui: a fost ea iesirea lentd dintr-o afazie. Pesimismul auroironic al ui Cioran (cukivind subtil eno ‘micatea si excesul), antioccidentalismul lui elegané, disprey lui nietschean fapi de vulgaritatea democrayici si elogiul rafie naval forge, gi de fapt intreaga lui metafizici a descompuneti decadengei si neantului (in conceal cireia se afl, discreet gl aproape invizibii, experienta sneancului valah"), mi seduceats intelectual in acei ani. Comment pext-on étre Roumain?*: pron iectam tn aceasta nelinigtitoare, obsesivi fnecebare ~ atdt de diferita de frivol-aroganta interogayie .Comment peut-on éite Persan?* din Scrisorile persane ale lui Montesquieu la care ficeu cevident aluzie— toate frusisivle si ruginile mele, Abia mai tie iu, pe la incepural anilor fo, cand mi-am procurat tn exem- plar fotocopiat al aproape intruyabilei Schimbarea la fant a Roméniei ultima carte publicaté de Cioran in Romania, ty 1936, mi-aun dat seama ci intrebarca lui avea si o dimensiune politica si ci-n ea risuna, indeparear, ecoul nei mari dezamie siti: Romania {si ratase transfigurarea ineru fanatism si deli, Pe care i-o dotise arat de fierbince tanarul nihilist de dreapta, nerebatea lui Cioran putea fi insa pusi si din alte perspec= tive, Plecind de la Montesquieu, Paul Valéry aritase mai demule, intr-o prefagi la Scritorite persane reviparita in Varidid, i faimoasa interogayie despre bizara posibilitate de a & persan poate fi reformulati tn termeni geneeali: .Consment peut-on ive ce que Von est Astfel schimbati, ea sugereazd absur= * Cum e eu puting si fi coca ce ei (fn. red) PRIMI ANI DE ENDL 393 licatea filozoficd a existengelor individuale. aly noteazi ci, pee forma, toticbazea ne face of ie din not ingine gist Jn noua forma, intrebatea ne Face si piesim din noi ingine y the vedem deodaté in stare de imposibilici. Uinirea e a ss tneva, ridicolul oricire figut yexistente particulare i efect critical dublarii actelor, credintelor sau ne = Teprode numaidect; tot ce social devine deodati carn eee vot ce « omenese devine prea omenesc, devine singula- fate, demeny, mecanism, prose". La acest nivel de inslegere ane caradel ontologice esengiale, evident, afi francez, persan fau roman e roruna. Ruginea de a & roman se sterge fard wer {n mai vastul scandal de a fi ceva — orice. 7 ete Joranian’, Comment peut-on ttre Roumain?, cu cxravaganta et mire Tn fa ciferengei acid af pe san sau roman ar fi rezultatul unei alegeri cindave, se tice, vag dementes cu subingelesu Cum aa sa- "i oe orice sede de naseupnic, ata de fyi din comur, att de nelalocul ei”), rimane inseparabil de »Comiment pest-on Oe Persan? a lui Montesquieu gi asta 0 face incradueti Sa ir cum va fost n rong? Engle cam one bea Romanian?” ar poten suna sting

    Vous aimerez peut-être aussi