Un alt masacru asemenea celui de la Iasi a avut loc si in Stinca

Rosnovanu, acolo unde sute de evrei evacuati din comuna Sculeni de

peste Prut si-au pierdut viata si au fost ingropati in patru gropi
comune. Trei dintre acestea au fost descoperite in anul 1945, in luna
septembrie, atunci cind au fost deshumate, la staruinta Comunitatii
Evreiesti din Iasi, cadavrele a 311 evrei, printre care 38 de copii cu
virste cuprinse intre 1 si 12 ani.

La o distanta de aproximativ 10 kilometri de Iasi, in inima padurii din comuna

Popricani, intr-o zona numita "Valea Climoaiei", zac de zeci de ani cadavre
descoperite abia in ultimele zile. Este vorba de ramasite ale unor evrei
impuscati in masa, cite zece pe marginea gropii, dupa ce erau dezbracati si
terorizati cu imaginea celor impuscati anterior. Oameni considerati vinovati
pentru ca erau de etnie evreiasca. Oameni care trebuiau exterminati cu orice
scop conform ordinelor lui Antonescu. Exista si astazi martori ai teribilelor
scene. Daca cei mai multi aveau pe atunci doar citiva ani si au auzit de la
parinti cele intimplate, in satul Cuza Voda din Popricani traieste un martor
ocular al masacrului. Un pensionar de 88 de ani care, atunci, a fost pe punctul
de a fi aruncat in groapa laolalta cu evreii. Avea 16 ani si a reusit sa scape de
executia gloantelor dupa ce a demonstrat ca el, de fapt, nu este evreu. Desi
s-a sapat si cu ani in urma in zone indicate de localnici pentru a se descoperi
gropi comune in care au fost ingropati evreii ucisi in timpul pogromului de la
Iasi, se pare ca sapaturile au fost superficiale si in zone apropiate celor reale.
Cercetatorul Adrian Cioflanca impreuna cu o echipa de arheologi condusa de
dr. Neculai Bolohan, de la Facultatea de Istorie din Iasi, au reluat cazul si, cu
ajutorul batrinului de 88 de ani, au reusit sa scoata la iveala ramasitele
evreilor carora li s-a luat viata in 1941. Craniile a 16 dintre ei si parti din
corpuri au fost dezgropate in ultimele zile in Valea Climoaiei, iar sapaturile
continua. S-au descoperit, de asemenea, gloante ce apartineau Pirotehniei
Armatei sau produse la Copsa Mica Cugir, fabricate in 1939 si 1940, fapt ce
atesta implicarea romanilor in pogrom. Conform martorului cheie, au fost ucisi
atunci si ingropati in "Valea Climoaiei" peste o suta de evrei.

Valea Climoaiei, mormintul evreilor executati

Cercetarile pentru descoperirea gropii comune de la Popricani au fost incepute

de catre cercetatorul Adrian Cioflanca si echipa sa in urma cu an, in luna
octombrie. Atunci cind cercetatorul s-a deplasat in repetate rinduri in satele
din comuna Popricani pentru a identifica martori ai cumplitelor scene din luna
iunie a anului 1941, pentru a realiza interviuri de istorie orala si pentru a
stabili impreuna cu localnicii locurile unde pot fi gasite gropile comune.

Dupa ce a intervievat zece martori din satele Vulturi si Cuza Voda,

cercetatorul a concluzionat ca amintirea lor este una comuna: cu totii au
povestit ca in timpul razboiului au fost adusi evrei si impuscati in padurea din
comuna Popricani, dupa care aruncati in gropi comune.

"Martorii cu amintirile cele mai precise au citeva puncte comune esentiale in

ceea ce spun: evreii au fost adusi in Iasi in vara anului 1941 in padurea
Vulturi din actuala comuna Popricani. Ei afirma ca au fost mai multe coloane
de evrei care proveneau din Iasi si care erau escortate de soldati si jandarmi.
Acestia foloseau calauze locale care s-au remarcat prin violenta. Evreii au fost
obligati sa-si sape singuri gropile, dupa aceasta au fost dezbracati, impuscati
si aruncati in gropi comune peste care s-a turnat var. Au fost citeva sute de
victime, iar martorii presupun ca masacrul era legat de pogromul de la Iasi
care a izbucnit la sfirsitul lunii iunie a anului 1941. Ei afirma ca masacrul era
cunoscut de toata lumea in timpul razboiului si ca a ramas ca o evidenta in
memoria colectivitatii", a declarat cercetatorul Adrian Cioflanca din cadrul
Institutului de Istorie "A.D. Xenopol".

"Valea Climoaiei", locul unde echipa de arheologi a inceput sapaturile, a fost

identificata insa cu ajutorul unui martor ocular. Vasile Enache are 88 de ani
acum si este din satul Cuza Voda. Pensionarul a acceptat sa mearga impreuna
cu Adrian Cioflanca si echipa sa in padure pentru a arata locul unde era sa fie
omorit cu zeci de ani in urma. Batrinul povesteste ca la acea vreme avea 16
ani si ca trupele armatei l-au gasit in padure si au crezut ca e evreu. Au vrut
sa il execute si sa il arunce in groapa comuna descoperita in ultimele zile, insa
a reusit sa le dovedeasca faptul ca este crestin ortodox. Asa ca l-au lasat sa
plece, insa teroarea indurata si imaginile groaznice de la fata locului i-au
ramas dureroase in amintire.

Pina acum au fost descoperite ramasitele a 16 oameni

Primele sapaturi la locul indicat de pensionar s-au facut la inceputul lunii

trecute. Echipa de arheologi a fost condusa de catre dr. Neculai Bolohan din
cadrul Facultatii de Istorie, iar in cadrul proiectului au mai fost implicati
maistrul specialist pirotehnist David Catana din cadrul Inspectoratului pentru
Situatii de Urgenta (ISU), proiectul fiind coordonat de Adrian Cioflanca.

Membrii echipei spun ca rezultatele nu au intirziat sa apara. Arheologii au

inceput sapaturile intr-un loc usor accidentat. Echipa de la ISU a utilizat
detectoare de metal, in preajma fiind gasite mai multe tuburi de cartuse.
Dupa scurt timp, sapaturile au scos la iveala mici fragmente osoase aduse mai
spre suprafata de o rozatoare, dupa cum cred cei din echipa. Dupa inca o zi a
aparut prima mandibula si resturi de coaste si vertebre.

Ghidindu-se dupa stratigrafie, arheologii au continuat cautarile in zonele in

care pamintul prezenta urme de interventie umana si au descoperit apoi trei
cranii. Sapaturile au fost minutioase, pentru a nu se pierde din obiecte. S-au
gasit ulterior si alte cranii, iar pina in prezent au iesit la iveala ramasite de la
16 corpuri umane, bilantul descoperirilor schimbindu-se in fiecare zi. Exista
posibilitatea ca in groapa sa se afle ramasitele umane ale cel putin unui copil.
De altfel, Enache povesteste ca a vazut cum a fost omorita o femeie cu tot cu
copilul mic pe care il stringea la piept. Arheologii au gasit si o talpa de papuc
de femeie marimea 35 si alte obiecte precum nasturi, urme de tesatura si par
uman.
In groapa comuna descoperita in Popricani, dar si in apropiere, arheologii au
gasit si numeroase tuburi de gloante de calibrul 7,92 Copsa Mica Cugir sau
Pirotehnia Armatei, gloante produse in anii 1939-1940. Pentru ca acestea erau
folosite indeobste de armata romana, Adrian Cioflanca sustine ca reprezinta
inca o dovada ca armata romana a fost implicata in masacru si in executarea
evreilor care au fost ingropati in "Valea Climoaiei".

Evrei din Iasi sau din Sculeni?

In ceea ce priveste provenienta evreilor ingropati aici, cercetatorul afirma ca

are doua ipoteze. Martorii intervievati au afirmat toti ca evreii provin din Iasi.
Acest lucru ar insemna ca o parte din populatia din oras a fost dusa in timpul
pogromului la Chestura de Politie, acolo unde au fost masacrate citeva mii de
evrei, iar o alta parte a fost dusa in afara orasului, acolo unde evreii au fost
impuscati. Exista si posibilitatea - si aceasta este a doua ipoteza - ca evreii sa
provina din Sculeni. "Pe 26 iunie 1941, armata romana a evacuat intreaga
populatie din Sculeni si pe cei de etnie evreiasca i-a impuscat in mai multe
locuri. Noi stim doar de gropile comune de la Stinca, pentru ca din acel
masacru au scapat doua femei si s-a putut afla adevarul. Dar soldatii
responsabili de crime se laudau la acea vreme, si a ramas si in documente, ca
au ucis si alte grupuri de evrei. Exista asadar posibilitatea ca o parte din evreii
din Sculeni sa fi fost omoriti in Padurea aceasta din Vulturi. Intre gropile de la
Stinca si cea din padurea Vulturi este o distanta de trei, patru kilometri", a
explicat Adrian Cioflanca.

Membrii echipei sustin ca acum groapa descoperita de ei in Popricani are

forma unei pilnii alungite pe verticala si ca vor continua sapaturile pas cu pas
pentru a vedea pina unde se intinde ca adincime si latime. Descoperirea
acestei gropi, spun ei, este cu atit mai importanta cu cit nu exista marturii
directe din documente oficiale ale masacrului din padurea Vulturi.

"Holocaustul trebuie inteles nu doar ca actiune de exterminare fizica a

evreilor, ci si ca tentativa de exterminare a unei entitati mnemonice. Totusi,
adevarul iese pina la urma la iveala. Aici vorbim despre evenimente care nu
sint acoperite documentar, ceea ce este foarte important pentru istorici,
pentru ca lucrurile pe care le aflam acum de la martori si de la echipa de
arheologi schimba sensibil istoria pogromului de la Iasi si a masacrelor din
zona actualului judet Iasi in vara anului 1941", a mentionat Adrian Cioflanca.

Nu in ultimul rind, cercetatorul a declarat ca are in vedere si alte gropi

comune ce ar exista in judetul Iasi si pe care vrea sa le identifice in perioada
urmatoare. Proiectul in cadrul caruia s-a descoperit groapa din "Valea
Climoaiei" este sustinut si finantat de catre Insitutul National pentru Studierea
Holocaustului din Romania "Elie Wiesel". Despre descoperirea gropii comune a
fost informata si Politia, care a informat mai departe Parchetul.

Martor ocular la ororile petrecute in padure

Vasile Enache a mers impreuna cu cercetatorul Adrian Cioflanca (dreapta) la
locul unde cu zeci de ani in urma a asistat la executii ale evreilor

Vasile Enache este barbatul al carui trup ar fi putut sa zaca astazi in groapa
descoperita in ultimele zile. Omul, in virsta de 88 de ani acum, din satul Cuza
Voda, poarta si azi in suflet teroarea pe care a simtit-o in vara lui 1941. Desi
el a fost cel care a indicat locul gropii comune, prima incercare de localizare a
fost un esec.

Rugat de istorici sa indice locul gropii, barbatul s-a oprit la mijlocul drumului si
a fugit, pentru ca imaginile ce se derulau in fata ochilor lui erau la fel de vii si
de insuportabile ca acum zeci de ani. A acceptat, totusi, sa mai incerce o data
sa ajunga in locul din care a scapat cu viata si a reusit.

Si-a amintit ca, fiind copil in iunie 1941, a mers in padure sa pasca vacile.
Evreii erau adusi pe atunci din Iasi cu santinele, spune el. Curios, a lasat
vacile si a mers sa vada ce se intimpla. "M-au oprit acolo si pe mine, ca au zis
ca-s evreu. Evreii erau pe un dimb si erau inconjurati de soldati. Soldatii au
scos patru evrei si aia au facut o groapa mare, mare, mai mare decit statul
unui om. Erau trei gropi cu totul, una linga alta. Pe evreii cu haine bune ii
dezbracau. Era unul Stefan Clim din sat care ii dezbraca. Dupa aia, puneau
cite zece evrei pe malul gropii, in fund si cu picioarele in groapa. Iar romanii
nostri trageau cu pusca si ei cadeau in groapa. Era soldatul si evreul, fiecarea
ochea cite unul de la doi metri. Dupa aia coborau patru evrei in groapa ca sa
aranjeze mortii. Si era si o femeie cu un copil mititel. Si s-a rugat sa o lase in
pace ca are copil, dar nu, au dus-o pe malul gropii si tot au impuscat-o, si pe
ea, si pe copil. Mai erau acolo si alte femei. Si barbatii se cainau, ca de ce-i
omoara, ce au cu cei, ca nu au gresit cu nimic, ca nu sint animale sa fie
omoriti in padure", a marturisit Vasile Enache.

Pensionarul si-a amintit ca era la un pas doar de a fi aruncat si el in groapa

laolalta cu evreii. "Mie soldatii nu mi-au dat drumul pina nu s-au convins ca
nu sint evreu. M-au dus in sat si ne-am intilnit cu doua femei care le-au zis la
soldati ca sint din sat din Cuza Voda si ca nu sint evreu. Gropile sint linga un
dimb, mai jos 10-15 metri, intr-o poiana. Erau mai mult de o suta de evrei si
nu a scapat nici unul. Zac acolo si acuma", a incheiat trist Vasile Enache.

Pe linga cele povestite si aratate de catre martorul cheie, Vasile Enache,

exista si alte citeva marturii esentiale in localizarea gropii comune din "Valea
Climoaiei". Prima dintre marturii ii apartine lui Ion Bosanceanu in virsta de 81
de ani, din satul Vulturi, comuna Popricani. "Am vazut convoaie cu evrei, de
multe ori, in vara anului 1941. Veneau din Iasi, din Pacurari, din Tirgu
Cucului, din Ciurchi. Si erau dusi in convoi prin satul Cirlig in padurea de aici
din Vulturi. Erau si barbati, si femei, si copii, si tineri, si batrini, paziti de
jandarmi romani. Aratau suparati, femeile si copiii mai plingeau. Noi copiii ne-
am putut apropia de ei la 20-30 de metri, mai mult nu puteam, ca nu ne lasau
jandarmii. Dupa ce au intrat in padure s-au auzit focuri de arma. Eu am vazut
vreo 7-8 coloane, cite 30-70-100 de oameni odata. Am auzit dupa aia ca
evreii au sapat singuri niste santuri in Valea Climoaiei si acolo i-au pus
jandarmii si au turnat var peste ei", a marturisit Ion Bosinceanu.

Constantin Macovei are acum 86 de ani, dar isi aminteste perfect imaginea
unei evreice impuscata si lasata sa putrezeasca sub cerul liber. "Eram destul
de mare atunci si stiu direct aceste lucruri. In vara lui'41 am vazut cum erau
adusi evreii, aici pe deal, in coloane, si impuscati in padure. Stiu ca au fost
impuscati in Valea Climoaiei. Ei faceau santurile si apoi ii impuscau si ii
dadeau in sant acolo. I-au inmormintat acolo, i-au indesat claie peste
gramada. Unii nu murisera cind au fost ingropati. Nu imi aduc aminte cite
gropi au fost. Am vazut si evrei morti sub cerul liber, ii mincau mustele. Am
vazut cu ochii mei o evreica tinara lasata moarta sub cerul liber. La inceput au
tinut-o in padure, un sublocotenent a protejat-o si pina la urma a dat-o la
niste prosti care i-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta
umana", a povestit indignat Constantin Macovei, din satul Cuza Voda.

Si Natalia Tudosa, o femeie in virsta de 82 de ani, isi aminteste clipele de

groaza prin care au trecut evreii impuscati si aruncati in groapa din "Valea
Climoaiei". "Eu aveam 13 ani atunci si umblam prin padure dupa lemne cind
erau jidanii adusi acolo. Pe multi i-au omorit. I-au ingropat in santuri. Era o
femeie gravida si s-a rugat sa n-o omoare ca le da bani. Si un soldat oltean i-
a bagat baioneta in burta, a omorit-o si i-a scos copilul. Ne chema sa luam
hainele, ca ii dezbraca si ii baga acolo goi. Noi eram copii si am pus flori la
morminte", a spus Natalia Tudosa din satul Vulturi.

In urma cu opt ani s-a sapat la 10 metri de groapa comuna

La locul indicat de martori in "Valea Climoaiei" au incercat sa ajunga si

autoritatile locale in luna august a anului 2002. In urma unor articole
publicate in "Monitorul de Iasi", in care ziaristul Catalin Croitoru semnala
posibila existenta a unor gropi comune in comuna Popricani datind din timpul
pogromului de la Iasi, autoritatile locale au decis, cu incuviintarea prim-
ministrului, sa inceapa o investigatie pentru a stabili daca informatiile se
confirma.

Ziaristul publicase in decursul a citorva luni marturii ale unor localnici din
satele comunei Popricani care au vazut cum in iunie 1941 au fost transportati
evrei in coloane prin Ticau in padurea de linga satul Vulturi, evrei care au fost
apoi impuscati si ingropati in gropi comune. Nici unul din martori nu vazuse
crimele propriu-zise, insa toti au auzit focuri de arma automata dupa ce evreii
au fost dusi in padure si, ulterior, oamenii au vazut gropile comune. In plus,
ei spuneau ca la acea vreme faptele erau cunoscute de toata lumea din zona
Popricani.

Comisia de Ancheta formata era compusa in 2002 din reprezentanti ai

autoritatilor locale, jandarmi si procurori militari. Cu ajutorul soldatilor si al
unei echipe de muncitori ai unei companii de electricitate, nepregatiti pentru
ceea ce erau pusi sa faca, au fost sapate doua gropi superficiale, insa, la
foarte mica distanta de zona in care se afla, de fapt, groapa comuna din
"Valea Climoaiei" descoperita in ultimele zile.

S-au facut sapaturi atunci si In "Poiana lui Tirdea", o alta zona indicata de
localnici, dar sapaturile au fost intrerupte de mai multe ori si suspendate
definitiv in octombrie 2002, fara a se descoperi ceva. Inrautatirea vremii, dar
si opozitia fatisa a prefectului de atunci si a conducerii Directiei de Cultura din
Iasi fata de sapaturile considerate "pierdere de vreme" par a fi condus la
incetarea cautarilor. In 2004, doi ani mai tirziu, reprezentanti ai autoritatilor
locale au afirmat ca sint gata sa reinceapa cercetarile, insa demersul nu s-a
mai realizat.

Cele patru gropi comune de la Stinca Rosnovanu

Un alt masacru asemenea celui de la Iasi a avut loc si in Stinca Rosnovanu,

acolo unde sute de evrei evacuati din comuna Sculeni de peste Prut si-au
pierdut viata si au fost ingropati in patru gropi comune. Trei dintre acestea au
fost descoperite in anul 1945, in luna septembrie, atunci cind au fost
deshumate, la staruinta Comunitatii Evreiesti din Iasi, cadavrele a 311 evrei,
printre care 38 de copii cu virste cuprinse intre 1 si 12 ani.

Documentele atesta faptul ca evacuarea evreilor a fost ordonata de catre

Comandamentul German in ziua de 26 iunie 1941. Unul dintre pretextele care
au stat la baza evacuarii ar fi fost taierea liniilor telefonice de catre evrei pe
timpul operatiunilor, fapt ce nu a fost probat. A urmat apoi trierea pe data de
27 iunie, romanii fiind escortati de soldati romani, iar evreii, de catre soldati
romani si germani. Populatia evreiasca refugiata a fost oprita pe loc, iar la ora
22 a inceput procesul de executie.

In punctul numit Iazul Cozman, la aproape doi kilometri de Castelul

Rosnovanu, evreii au fost impuscati pina la ora 9 a doua zi. Militarii germani
ar fi fost cei care ii imparteau pe evreii care urmau sa fie impuscati in grupe a
cite patru, cinci persoane de ambele sexe si de toate virstele, potrivit
localnicilor. Grupele erau ulterior conduse in fata unei mitraliere minuite de
soldati romani, iar dupa impuscare corpurile erau aruncate in gropi sapate tot
de catre evrei. Transportul se realiza cu ajutorul evreilor inca in viata si al
ostasilor romani si nu exista date care sa arate daca se controla sau nu
inainte de ingropare moartea efectiva a victimelor. Bunurile pe care le aveau
evreii asupra lor in momentul executiei, hainele si bagajele unora dintre ei au
fost strinse si transportate cu ajutorul unei carute catre o destinatie ramasa
necunoscuta.

Masacrul a fost comis de soldati din Regimentul 6 Vinatori, condus de

colonelul Ermil Mateias, care a si fost condamnat ulterior, intr-un proces
postbelic, la inchisoare pe viata pentru crime de razboi. Datele din rechizitoriul
intocmit pentru proces arata ca implicati in executarea evreilor au fost, printre
altii, capitanul Ion Stihi, sublocotenentul Eugen Mihailescu si sergentul Vasile
Mihailov.
Tot in rechizitoriu este cuprins si un raspuns al colonelului Mateias la unul din
ordinele primite: "Pe data de 31 iunie 1941, cu raportul nr.9801, colonelul
Mateias drept raspuns la ordinul nr. 66 raporteaza: «Procedeul regimentului
cu toate ca a fost aplicat in conformitate cu ordinele superioare, totusi, dupa
parerea mea a fost prea slab.(...) Capitanul Stihi, din ordinul meu si in
conformitate cu ordinele superioare date precis in aceasta chestiune i-a
executat pe acesti nemernici, pentru care nu trebuie sa se ia in considerare
nimic»", afirma Mateias intr-un document citat in rechizitoriu.

"Nu ii poate preda populatia evreiasca, deoarece parte a fost

executata, iar restul de circa 40 persoane isi sapau groapa"

In timpul executiei de la Stinca Rosnovanu la locul faptei s-a prezentat si

pretorul plasii Copou, Aurel Gaspar, conform documentelor, pentru a-i lua in
primire pe refugiatii evrei, la ordinul Prefecturii.

Dumitru Captaru, prefectul Iasului la acea vreme, povesteste episodul intr-

unul din rapoartele sale. Documentul a fost copiat de catre cercetatorul
Adrian Cioflanca din arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului din
Washington dupa originalele aflate initial la SRI si in prezent la CNSAS.
Raportarea realizata de catre Dumitru Captaru dateaza din 3 iulie 1941.

"In ziua de 26 iunie a.c. pretorul plasii Copou, insotit de seful sectiei de
Jandarmi Copou si cu ajutorul de primar al com. Copou s-a transportat in
satul Cuza Voda spre a-i lua in primire pe locuitorii evacuati din comuna
Sculeni Tg. (Basarabia). Pe islazul satului, in apropierea unor baterii din Reg.
5 Artilerie Grea, care erau in actiune, a gasit pe un domn capitan de
infanterie, numiti Stihi, supraveghind 15 evrei cari sapau o groapa. Pe linga
acesti evrei cari sapau groapa, mai erau si altii, barbati, femei si copii, cari
stateau culcati pe iarba. Acestia erau inconjurati de 10 ostasi inarmati dintr-un
regiment de infanterie romana, iar mai la o parte, un grup de ostasi din
armata germana. Pretorul aratind capitanului Stihi ordinul nostru de a lua in
primire populatia evacuata din Sculeni, acesta i-a raspuns ca-i da in primire
populatia crestina - care in acel moment se gasea in padurea satului Cuza
Voda - insa nu ii poate preda populatia evreiasca, deoarece parte a fost
executata, iar restul de circa 40 persoane isi sapau groapa", se arata in
document.

Prefectul sustine ca pretorul a plecat fara a lua in primire evreii si ca in locul

respectiv puteau fi observate doua locuri in care pamintul era proaspat sapat,
semn ca ar fi fost ingropati evrei in mai multe locuri.