Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Vasile Predescu Psihiatrie Voli 50 65

    Transféré par

    Dorin Jelaga
    10 vues16 pages
    j,n b nb v

    Titre original

    vdocuments.site_vasile-predescu-psihiatrie-voli-50-65

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    j,n b nb v

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    Télécharger au format pdf
    10 vues16 pages

    Vasile Predescu Psihiatrie Voli 50 65

    Transféré par

    Dorin Jelaga
    j,n b nb v

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    Télécharger au format pdf
    sur 16
    PAVLOV 1 P. — Repent dour! dent to ut POROH "A." Manvel alphabitigue de paychiaties Prerse' Universitas de Exphc Ryle to; Boa oer Genwi “Peea eats sean ad 1 So Vath Resta ar cig BW Pils de peychlati, ed. & VL, G, Doin, Pri RUBINSTEIN S.h.'—""Exioentd af conguings, Bak GUSNGE Docureyt, 1952 ee Xlinische Psychopathologie, ed. a Vil-s, Georg Thieme, Stutt- STONE A. A, — Recent Mental Health Litigation a Critical Perspectiv J. Pryce, 1817, 194, 3, 219-1 Seeepemecaearen sctivitail_nervoase Sead Eth Aj Sf Mental nes, Harper an Row, New York, 1 Seas 1 — Anlupaychity, The Paadigte of We Pitndsred Mind 00 es WEITBRECHT i.’ J, — Psychiatrie im Grundni a Ia, i , — aay dois, eh aU Springer Veron Wak EE™ outciea mara o sinjele sat Eat, Pole, Bucur WYRSOHT'S, — Die Person dee Schisophrenen, Haupt Veriag, Berga, WeITBREGHT nL 5. ~ Keith der Peyehoromte Cea Totem Stes tse sCAPITOLOL I SEMIOLOGIA eee rere eet nee eee ee earners Frat apeatinroie eeipeaie teat coin tesacheoa eae etn oes dan oro ee lea aut es net eoten scan eee cca er mc ee eras Gael ame Fee ee ne eee a Fareed eer pen ese eahnea acta 2 aad ae eae eee aera ae aa deserter sea ates ea ata eee ate eee ee oa pa ley al pec one sea e Sr ir reser epieee riba, as ein em mana ea See genta ene tree eer ere SIE ee a oe at sie ste feral copter eee a Peat erga Siecle emi Ue ren» an Ue dae e det, geen me cing oem ioe eC ceamge era eee ee Se ee a een TST Gir pcm cae aed serge simone, dn Te cara ies aa eetiae elise creme 8 nen lg ee es Rn mee al pte, et Peel Fe ae ta heals ered eal a a Se rae et ee cael To ee a at teen a ar es anon DO ara mor ak es ales Te ee ee scratch pal apne See a ee 99 toase, deirente hatucinatori Intentitoten psihotich a tuburdilor mortage game, SP terul de gravitate gi ved ae isin uc mise bieet carac= i ; litte extremd ne Patna, al pcs el, nes Alstus de aceste albus care sli int u numaé ‘dicing generala, de observatie mediculti, exist 0 simptomatolopic weer ae epee ie asecisdiimulate soe posibil a ms Din cele relatate se degaja impor it ler patice preaente in ine bul! mars Suncast ato tuba impertanta tinor seme somatice, specie saan sm Interteetsh i boal pac in elon uml 0 problem formal, una cu tare iniportsah ot geen {Atl seu cronicizdrit unei afectiuni de bazd. latd ce ee scedt supa ate gitula vom revel, treble reinutaitt de past, pontereee ee Paihie, cts de medicit de alte spocaitays, "PE @ examenatah ‘Am afirmat tn primal eapitol e& pia cons Aco stot ein funcilorpsthee al clror determinism deplsete explicate Inetegeren acest determinisn eta loge ae ea neler ate cate relovd natura Bologcd dar stsocalia omulul Avg se cence Toascle interferente ale pslhoputologiel si palate! Megnh es ee logla si medina 3 sfrsind cu setetgia si antrorologls Bare ec ee SE nll oe ecu alae, erent illren pala erupts rea preslablls a anor notidn! de pahsloge, tek Eee ce he de infeles semnifcatia ‘patologied a. Unor tlburie esi, yee Sceasta nil poate fl aprecatd decit in masura in care fe Carregte net normal al functor psihlee, aspect ce serveste co tesmen ae eae in raport cu patologicul. * 1a coopuri didactic, proceselepsthice pot ti sistematicate tn funete de gradul de complesitat tu care reflects wealitten, dug ean yes — procese de cunoastere (cognitive) directs indivecté (eenesile Perceptiile, atentla, memoria, gindives, limbajul st imaginaliays — procese afective si trebuine, care stablese raporttl subletiv Intre Individ si realitatea obiectiva ; ‘* eae emvointa ti octvitaten ca procese prin care se reslizea24 act deliberate, in conformitate cu scopurile stabilite in mod. congtient Accentuim 2 in realitate,activilatea psihies este indivstbil, ca manifestindu-se Intrun tot tniian, dialectic si muea 0 sumd aritmeticd 4 plrfilor sale constitutive, In al doilen rind, procesele puthioe ni sint {entice la tofi camenit si tn toate etapele de doevoliare » acestora 100 sia define o situatie spe- ea Se ocupé de tulburarea rarea lor si_aspectele particulore care diferentiazd un individ de Inter ocd ty nell a tn opott de tbat tava ale finapilor de sintezd. (temperament, caracter, intelect si personalitate). 2.1, SEMIOLOGIA PROCESELOR DE CUNOASTERE In sfera proceselor cognitive se includ senzatiile, perceptiile, aten- fia, memoria, gindirea, limbajul, imaginafia gL semlologia psihiatied pe care o implica tulburarile lor. 2.1.1. SEMIOLOGIA SENZATIEI $I PERCEPTIEL Sonzatia este un act psihie elementar ,monemodal* de realizare a imaginil singulare a unor insusiri ale obiectelor si fenomenelor lumit inconjurdtoare. Acest proces psihie.elementar se produce in urma acti~ ‘unit obiectelor gi fenomenelor lumii materiale asupra organelor de simt. Prin el. luim ctinostinta de proprietagile elementare ale materiel (forma, mirime, greutate, euloare, duritate, sonoritate, miros, gust etc.) Prin intermediul analizatorilor intero-,’ extero~ gl. proprioceptivi cexcitatia se transformé in senzatie, in momentul in care ajunge in scoarta cerebral’. 2. 1.1, Senzatiile Senzafiile reprezint& izvorul initial al tuturor informafilor noastre. Nefiind inea simple copil ale insusirilor obiectelor si fenomenelor, ele Sint imagini subiective ale lumii oblective. Prin aceasta se injelege & imagines reflectata devine clement de constilnté a subiectulul si ca stare, ea nu este materiald, ci de ordin ideal. . ‘Se poate deci conchide e& senzatia, ca forma de reflectare « lumil, are urmatoarele dou particularitagi: + . 2) este instrument de reflectare nemijlociti a lumii materiale Intre 0, ca element reflectat in constiint4, s1 realltatea objectiva existind doar sistent analizator asupra eéruia se actioncaz& direct : 'b) senzafia reprezinta intotdeama reflectares pe plan idesl « pro prietatilor separate ale oblectelor si fnomenelor concrete. 2.4.1.2, Pereepfiile erepile int proses senzuileeementar, care se dsting pra sinters llate st istegitat, cle vednd ealtten cbectunh ing oe snsab. ‘ sMultimodals* (B, G. Ananiev, 1946) fa mecanismul situ actional, perce lictac in eonig'de cottnutate seu succstone, ise TMI ale eleielor ml extra, ca site eran ae un prods sealer asec Ito, ce tor fre Ja tush elomente constitutive afae actiune dialectica. in ‘fara 9 ra se-disting nu numa ya eniad de subjectiviiax:, semnificatia nu va aveu sige a sa ae tk a a fa (1, momente diferite si in conditi ite it puten soplas! object Supra persoanei, este conditionat de i ty 2 fl restabilit rolu) ‘sublet ta nocd care se exercits Se lealile sale Interne" (8.1. Tubinstein, 196g) EEE! Besoans, poate fi conceput decit ca destigurfadu-se in val de timp; perceptia Insusirilor, cf $i'a rapor- ‘turilor ‘spatio-temporale. Iman mia Hilo. Reffectaren raporturio sarepemoedal-, de realizare.a imaginilor singulare, Neeweugetes Clementar “ee lls geese sae sea a inn el ta st al ellie Oo Gi pr tm ay as de obra eto hgh cnet a ieee {ped insuficient diferentiate) de la hastere, numal dupe vaste de 3 luni s Klett sinner: yen opi atte rl oe mn dae Seid rata STi asses cae anaes eer se sa en 102 , ilustrind legétura intre fin mod disimulat, tasuste care, la rindul Tor, con Si concretului reflectat, bbiectivitatii insutiui in, Psihopatologia senzorialitatit depaseste aria psihiatriel, aga tneit 0 Sntilnim in toate specialititile medicale si descori in’ vista normaly, Astfel, coborivea pragulul senzorial determina o supresensibilitats Ja excitanti care pind atunci (subliminali) nu eratt percepuli ; accasta se traduce pe plant subiectivitatii insului prin hiperestesie, core este trAIlK cao impresie de crestere a Intensitatii senzatillor si perceptillon, ceca ce face ca persoanele respective <4 suporte grett nu numal atinge™ rile cutanate, ef si zgomotele, trepidatiile, lumina ete. Aceasta se intl: reste in statile de surmenaj, de suprasolicitare nevvoasé gi fiziea, in sta- Gille prodromale sau de debut ale bolilor infecto-contagioase, Ia ebutul ‘unor afectiuni psihice, in boala Basedow etc, Cenestopatiile (fermen introdus de Dupré) reprezint& 0 forma mat aparte de hiperestezie, earacterizatl printr-o tulburare constienta a sen- ‘atiel si perceptiel intero- si propriogeptive. Clinic, cenestopatiile. se definese ca’ senzatli penibile, difuze, cu sedit variabil, care apar fara nicl 0 modificare organica evidentiabila cu mifloacele aciuale de Investigatie. Cenestopatiile pure’, funelionale se fnilinese in majoritatea sindroamelor nevrotice cu” componente astenice, Fenomenul invers, al ridiearii pragului senzorial, hipoestecia, are rept consecintd scdderea rereptivitatii la diversi excitanti, seaderea acul- {alii eenzoriale ; se Intilneste in stiri reactive acute, in stétl de inductie hipnotica, isterie, tulburdri de constiin{a, ollgofrenil, egies peas a it tte eee eta cy a 2 cu un caracter ,de strdin* (de exogenitate) si de impus din afara (auto- an el SUD Ho te Se le aM. ect an wa ise nla coo ate chargers © aha piace gsc tran ce Sep be a mas rag en re Bese cas fi a decane ame ieee dat Ri gone CE Deoarece, in analiza patbopatologick a acestor tulburats de perceptie soa, Wwblizst “notlunite de “aperceptics si areptezmtare, ‘se iimpuse’ Qplicatea ‘iat sale, Sales St ptcpees est fenomien explich deco exper imsginea ‘unuf Jucra, Ming aaa tenons nelae neastre do stint actioneand © pasare dupa eiipit,'un cline dup “strain lect dpa culoaie, Wri Tosmt ot duritais) un fenomen nual dupé una din actuniie saweenie ce halucinaiile, ar representa, reaciualiearea “unot reprerentae’ Laue’ wuts Wocude, ale oblectelor. sau fenomencior pe care leam percept cindva su pe Soe ate Datorita importaniet pentru psihopstologio a halucinajillor propriu-zise st Psrudohalucnatilor, Je. presenti Separee, considering eh meas Teh deis lelalte forme de Haldcinatit in aceasta iniroducere succitth care ghey dors 158 elucdeze tnjelegerea comentios a termenior aliluay Halucinajiile propriu-zise (psihosenzoriale). Impropriu denumite phalucinatii adevarate* (nofiune pe care nu o acceptim din catise ant Romie! sale), aceste »perceptii fara obiect* se disting. prin’ atabureie senzorlalitafil sl oblectualitatil (referirea constant& la ur obiect din atest, Hi. Hy sustine pe bund dreptate cd este greu, dacd nu imposibil, sf se admit o ruptura intre spirit si funetile sengorio-motorit ale orgs hismulul, De aceea este dificil s4 se fae deosebiri nete tntre tipurile de halucinatif numai pe criteriul senzorialitatii. Cu toate acestea, el amine teste ,halucinatiile pale® (Fagen) tn contrast ci yhalucinallile vilt (Rane dinsky), ,,halucinatiile amintirilor® sau Reserptionshalluzinattonen (ahi. baum), ‘.halucinatiile si pseudohalueinatiile psihomotrice® (Ségias), auto reprezentirile aperceptive (S. Petit). Acelas! autor pune la indoialA ‘com, ceptul de ,halucinatie adevarati, ca expresie a unor tulburacl senzo- riale primitive, deoarece in acest ‘caz ar treblii si se admiti ch marea majoritate a fenomenelor halucinatorit ar fi reprezentate de pseudo, ue ‘halucinatii. In plus (v. pseudohalucinatiile), nu rareori pseudohalucinatiile ‘So vie coloratura esiezicé (halucinafile de tip Kandincky), Ta privinta legitucli dintre halucinatile psthosonseriale si delir Sacto itrente de cont ab indict By daoebgte alucinafile fr delit (ast-isele halucins{iicompstibile eu rationes) BT hatucla{ite delirante sau hatuciatle cu dale Ge sical ioe ea ‘ue uum confinut operational logical gins st constinge. In linii mari, halucinatiile psihosenzoriale se caracterizeazi prin — proicetin Spatiald : fenomenele- haluicinatori sint situate de bol. ‘nav in spafiul perceptiv sau dincolo de limitele acestula: *NConvingerea bolnavului asupra grealiti lor; = \pereeperea lor prin medalitafle senzorlale obignuite (le ‘exemplu"halucinalii esterocepttve,proprlocepiive, interoceptive) $i (pe efile senzoriale normale (halucinayii auditive, vieusle, gustative, elfac: ive cle); te Had variabil de intensitate : percepute discret sau intens, gene- atoare de anxietate ; — claritate dierita; = complexitate vatisbila; — durata (intermitente sau continue); rezonantaafectiv’ (anxiogene inital tenss, {ar 0 participare afectivi. deosebita di stadiile ulterioare de evolutie). ‘ aay Descricrea clinick urmeazK natura senzorisla pe care o imbraci in smanifestarea lor, st anume' halueinatt exteroceptive (anditive, viruale, ditactive, gustative, tactile sau haptice), interaceptive (halucinatit visee™ Tale), proprioceptive (halucinatit kinestetee saw motor in manifestarea lor partea bolnavulut tn 2.1.1.5.5.1, Halucinafiile exteroceptive 4) Haicinaite endive go situea pe prim oc ca frecventé Ia cuit, Sore decsebire de cop, tne mal frecvente int halucnsile Wnts digs sctsia probabil sant fatale cf tn wala none Pe col Utnpresinelah mai ale ccea evade Gn Gl predonotn piu sistem de cmnaliare), pe sind adutal este seni Ia ‘oeea ce aude (re= Sst a Gatien sister do sera) alucinaile aulive pot i ltate tn clonpol audtiv peep su, mai tay in lara seeaaia (estacampin 1 atune stele pot srcepute* ca de la mari distante. : ~PrrVnablle ca intoniate, ele Pot fl dsree,strde, abla percetbie, antrenind avin de asculare, ant puterte eblighiict Ie macort oe Spurare (pune vata in snesh capionenet snes pat materiale fonoizlante et Sub sopectulcomplesiat sate in? - etementare (ecoasme, foneme), percepute ex fosnete, poenete bubitst especie, tutu te. oomune, end bolnava le Kenic anunitestnete bine defi site pe care Te raportcezt atm anni ebiect sa fenomen lr halucinatiile auditive pot fi sistemati- m1 iE lipltat une past, trate unt cine, pas froze, woah Leomplexe), stuate tn care bolnavul_ percepe cuvinte, vazey =voci* pe care le aude si le intelege sau le aude distincl, fara of ic Poatd Infelege (verbigeratie halucinatorie). Percepute unis sa ‘blisters, Nerlle pot apartine unui birbat, unei femei sau uncr perscane omnes ori necunoseute, In viatd ori devedate. in ecea ce priveste continuitatea th timp, ele se pot manifesta ca ({Pisodice sau aproape continui (Impledicind boinavul xf se odiluened) + cigullspar de obicet cid bolnavul vorbeste sau este intens preccupet Je Sub aspectul résunetului afectiv, halucinatiile sint uneori favora- bile Gncurajind, indemnind, sfatuind, eomunieind informalill si de cele mal multe eri defavorabile, dusminase, injuriind bolnavul” eneningise Gus aluziv sau direct. Haltcinatiile auditive pot fi singulare sad sul. tiple (comentative ori antagoniste), uncle acuzindu-l,altele luindiri apd Tarea, Se considerd (Lukianowicz, 1962) 4 la poligioli, vocile stsdine tint Ge obleei stile, far vocile in limba maternd, prietenoase, Uneor ele pot fi imperative, poroncindu-i bolnavultii sf execute anumite ete perio, joase, de homicid (fara ca acesta s li se poall impotriv’). fapt ce confer halucinatiilor auditive, caracterul de mare urgenia. pelhiatricd fg (SUD Jmperiul nor estfel de halucinati, un pacient schizofzen si-a uucis un prieten si ica rdnit grav pe alti dot prieteni, Indemnat de vores imperativa a vel, un alt bolnav, alcoolic, inir-o stare de tulburare a constlinfel, si-a ucis'in timpul nopii copii. Uneori, prin continutul lon, Palucinatitle determina belnavul s& comith acte de autoagresiune (sinlcl= dere, emasculare, scalparea organelor genitale ete} Dupa ce am dat aceste citeva exemple, ni se pare inutil si mab subliniem importante depistirit precoce @ unor astfel de tulburdri Halucinatfile auditive, mai ales in forma elementard si comund se fnttnese in afectiuni ORL. (otite, mastoidite, surditate cic), in boli neurologice (lezitni ale cdilor de conducere, leziiini ale lobului temporal), fn stiri confuzionale, in special onirice, in deliruri toxice si infectioase, Brectm si in unele boli psihice (puseuri depresive, schizotrenie, aurd epilepticd, parafrenle ete), Halucinatiile auditive verbale se intilnese mai ales in schizofrenie (in special in forma paranotda), unde au un caracter bizar, neinteligibil si adesea in discordant cu fondiul sfestiv. Continutal triat’ dureres este caracteristic halucine(iilor audilive din stérile depresive + boinavil sud tipetele copiilor, ale apartinatorilor, voei eare fi acwzd, i condamn’ pentru farddelegile lor monstruoase, b) Halucinapitle vizuale sint peroeptii vizuale ale unor obiecte, fi= inte sau imagini, inexistente tn acel moment in realitate. Misi putin Sree vente la adult dectt la copll, ele sint trdite cu un intens dramatism si au, fin general, caracter terlfiant (de groazd), Mono- sau polieromatice, ele pot fi percepute cu unul sau cu ambi ochi, dupa cam pot ocupa efmpul hemianopsie sau al unui scotom (scotomul Hozitiv deseris de Morel). Sub aspectul dimensfunii imaginilor, acestea pot fi obignuits, mal mari decit obiectole reale (halucinatii macropsice, gulliveriene) sat mai mici, sai nuscule (microscopice, liliputane). tui om, sunete mut ne Ca protect spel, halucinalie visuale pot fi situate intron singor plan sain le perspec in che Eee sate Intrun Golo elpetitie percept: vaults alec sata Sub aspectal clariay ele Dot f datncte sau erent eee aolere tn enoosare lor sar einai inte en ene Sint percepiice foxes ‘Sb sepectl comploxtai halucinatile vate pot fi: adementre: Hosfone foto, tence ta tule Taminoase, a ~ "comple pereepute ca figut sk obeste informe (fnsamoscop sau obiecte, filnfe, bine definite (halucinapit figurcte) + wconice carey ta nnd ivy ptf etse (ponoremie) sma tn iigere(omemausgrajice) anton Sata Migeace alee glee Mea aloe Se 0 oes) Unies say mpl, satice sau dinemice, tn accese sau permanent, luna watate tntteneacd (nl mult dee hekeatile alee nee iat seaoile subecttstca Sout contended s eaeakaee aes nie cain delrl paolo Ge thane (oomesl el meee eee Bronte a fume de opt tn Intaeaig ca meneaing Gin nae Eaton por infsuimaejto) sau tm deipele mite end Senet azar sub lrtan nor scene eerie Mal Beever! heh baiearatiie aoe Ale wtrenesil 0 fonaateciecivd nega ce it Selon’ Neen, Sie pecepilehalcinatontinbraclsspect esflnt saepec ei Onissmil vonle(exogen set endgen), clad aper sub forks asttael Sor scene ingrsions. Taltcinaile izsle pot ftavorzate de iuminostate tvuficient suibicen wader, sgbirea contolaul consist 0 pot apttes ta nei ical sitet ~la caren norinali tn. momentul trecert| de Ia veghe Ja. som Chatucnalbnngogieg) seu 3e ts somn ‘ie eghe Grluceoe higeae Pompey He apat iol aes cu och trig, cae ecemtare aa Soe fg yey ps es ape peepee ae Taste pice de eoreopondans reat nitride surmega} inns, cind eu duret& foarte sat st coractr Monagugie Chesney | arin netrasbnie (Jesonse de C. Pathon-Stetinese), unde dest sinteiementte ta cataclet aioges, tertons maestros ee Soe vee pet os medion! nexcoogice ;migrena ofialmick (unde su agpect ge payee rene ares Ue tre ae tment in Sarr bh ‘on aspect mel aparte ou halusinefile vizale in sindrom Ch, Bonnet. fnttinit In glaucom, cataracte; dezlipirea de retin’, leziuni ale chiasmei.si nervului optic), nde apar sub forme geometrice simple Su Hgurte sf ac abled wie calor Tracey cnr ee, ol etnea provaes Reming a seotom fnlctnia spare eu predicehe tn ep hemnonle oa a Seotomatut in Teaurh ale caller Pedinctlllor cerebral, Lhermitte a 13. dleseris halucinoze mieropsice, cinematografice, pe un fond de claritate 2 constientei Ele se mai intilnese in stiri infectioase grave, in sindroame confu- tionale toxice, in delirul alcoolic acut (cind talUcinatiile represials wal ales figuri de animale in miniatura) gi in psihoze, mai ales in forma Paranoidd a schizofreniei, in paraltenie etc. 6) Halucinatiite autoscopice (heawtoscopice, speculare, deutoscopice) realizeazi ,imaginea dubla prin care subiectul isl percepe vizual pro. priul corp, ‘parti din corp sau uncle organe (de obicel proiectate in afera sa), Aparifia lor poate fi unicd (timp de clteva secunde) sau persistenta, realizind prezenfa continua a unui dublu, Acesta poate fi identic ca ori. ssinalul, urifit sau (mai frecvent) infrumusetat, Fenomenul are intotdeauna ‘un acompaniament afectiv (de groaza sau surprinz’) sau poate fi trait ndetasat" cu o constiinta particulara si erticé, fapt ce confers autoscopie! ‘aracterul de halucinoza, ) Halucinafitle olfactive si gustative sint prezentate din considerente de innudire embriologica si filogenetica a celor doi analizori, ca i datorits faptului ca in general substanfele sapide sint in acelasi timp 1 odorifice, Atit in stare normala cit si in stare patologicé, senzatille gustative pot fi ‘cu greu diferentiate de cele olfaetive. Desi mai putin spectaculare in desfagurarea lor, halucinatlile olfac- tive si gustative sint mult mal frecvente decit s-ar presupune, realizind, dupa opinia unr psihiatri, aproximatly 80% din totalul halucinafilor. Se considera ci au caracter secundar, survenind dupa alte modalitatt haluci natoril, sau ca.0 consecii{a a delirului, Sint percepute ca gusturl sau miro suri neplicute (chimice, metalice, cadaverice) sau (mai rat) plécute, s¢ {ntiinesc in ,,crizele uncinate™ din epilepsie (EI. Jackson) unde coexist cu halucinatii Vizuale, stari de deja vizut" pe fondul unei stirl afective particulare, Apar de asemenea in unele tumori si leziuni ale lobulul temporal, ce Intereseazé mai ales rinencefalul si uncusul hipocampulul, Ele se regiisese in stiri delirante (eu confinut persecutoriu) si in’ staci conluzionale (onirice) de diverse etiologii. ¢) Halucinatile tactile constau in impresia de atingere a suprafetei cutanate (senzafie de arsurd, tnjepiturd, curent electrie, rece, flerbinte etc). Pacientul le poate percépe continu sub forma de refea (in intoxic catia cu cloral) sau discontinuy, punctiform (in intoxicatia cu cocaind), la suprafata (halucinafié epidermice) sau mai profund (hatweinafit hépoder- mice), cind dau impresia unor miseari de reptatie sata tnor insecte ce imerg pe sub plele (purusitoze hatucinatorit). Frecvent, mai ales in starile toxice (alcoolice), ele evolueaza concomitent cu halucinafiile vizuale. 2.1.1.9.5.2. Halucinapile interoceptive Bolnavii cu halucinafit viscerale (ale sensibilititil Interoceptive) tri- iese senzatia existenfei unor flinfe in corp sau a schimbarii pozijiel unor organe, a obstrudrit sau perfordrli lor. Alteori, ef manifesta convingerea atrofierii, disparitiei unor organe sau, mai rar, a transforméril organismu- lui lor in animale, Foarte frecvent, aceste halucinafil sint localizate genital ‘1 trite ca senzafii de orgasm, violuri directe sau la distant. Am cunos- cut numeroase astfel de cazuri la femel tinere, ex o slmptomatologie poli- at morfa Isteriforma. Ca traire intens psihoticd aceste halucinafii se tntflnese: in carrie de scizofenie paranoid eu fenomene de satan ue nese Alteor!, manifestarile halucinatori sint cuprinse In patologia selened corporale (holucinafii somatognozice) si evolueazi ca inetamortore ses, ‘mentare, membru-fantoma ete. Unii autori considera si cenestopatiile drept halucinoze cenestecice (A. Porot), deoarece cle constau in perceperen ‘unor tulburisl somatice ‘at localizare variabilé, difuza si lipsiti de modificari organice objective, Considerdm insa' ci cenestopatille stint mal degraba perceptil false’ cu obiect (adica iluzi) — si aceasta pentru ca ele flind legate In peimul rind de sciderea pragului de sensibilitate, este greu si exchidem existenta tunor tulburéri functionale locale Qa nivelul organului sau sistemulll ret pectiv), tulburari care constituie obiectul perceptiel deformate. Caracterul halucinozlc nu ne este de asemenea clar, deoarece de obice! bolnavul cu astfel de senzatit penibile (apisare, constrict, arsuri, fumicaturi etc.) recumoaste caracterul patologic al tulburdsilor ‘mumal In maisura in care acesta pastuleaza o boala somatied, de obicel o boald grav, je au deci caracter mai mult nosofobic dectt halucinozic si le tntilain fn: neurustenie, nevroza absesivo-fobica, in starile hipocondriace etc, 214553, Halucinatiite proprioceptive Halucinatiile motorit sax kinestezice (ale sensibilitatii mio-artroki~ netice sau proprioceptive) sint percepute ea impresii de miscaree sau de deplasare a unor segmente sau ale corpului in intregime, De obicel aceste alucinatil, ea si cele viscerale si haplice, apar cu earacter de exogenitate si, ca atare, multe dintre ele sint manifestiri pseudohalucinatorii. 21.156, Psendohalucinaile (halucinaile psice) se deorebesc de hatueinalile propriu-ise prin accea cd 4) nu se confunda de oblee in ttaitate cu reprezentarea imagint— lor unor ebiecte st fenomene reale. Bolnavit vorbese adesea despre vost speciale, yvedent™ strani, despre nftiste psinice 3) mu se prolecteszd tn afard, in Iumea obiectelor s{ fenomenelor reale, cl se pettee Sn tint, in cap, in Interioral corpulul ca alare hu [nt pereepute pe ele senzdclate obgnuite ) tolnavit sint convingl de realtatea existenfe lor, dar spre deo- sates de cal atu ropa, ft ovo srednie,mi Girlle, sencatite lor penile sintrerultatul unor actiurd impuse eave vin din atark, sit sfdculc™ sou" apeovecate™ ae ences hati ponen Particularitaiie enunfate ale "peendohalucinatillor este relatareaunel Bolnaves ,Vorbese su influenta hipnocel st aud vocea spiritelor in gind sin sutiel Peeudohalucinatie (halucinatile pshice) au fost opuse de Balllarger 5 Jaspers haiucinafilor psihosenzoriale ca find caracterate prin absesta tsieril sal! prolec{el spatiale, ele productnd-se tn elmpulaperceptieL Sau al reprezentarior si main celal perceptel exterioare. Acessta distinctie insi isl pierde din importanta dacd se accept definitia halucinailor dala de H. By, gh anime : yHlalucnatia este acel Sct inconvient prin care: soblechal Secrganat 1 structure sa, putes us. Sie A eee cra he re er nk 4a clonpul constinfl i sta la bach experienteler eee ert a dezorganizSsit sin- area sinerona se refer halucinatorelirante, iar ia sistem! personaitail rerbale a travalilul delitant, Acestea noetico-afective, Ullimele se intried sirins cu iluzlle, halucinaile, interpretnite 1 eredingele delireate ox ‘tare fac parte din procesul productiv. poitotie. ‘Ble exprina atiel discursul si convingeren care contravin sstermulal realiithe ge cess oe se referd la un sistem care reprezinta lume pur sublecdvd Ca tees ok supraptine experienfa delirants peste productia halucitatoris, Citi cao experienti de vis. H. Ey formuleara conceptul de structurs anomicé a fenomenelor halucinatorit. Canform termenulul de janomle® folost dupa seclologie tal Durkheim, halucinaiile reprecints o anomalle absolut optsl terme Ge psthonomie’, care Uesemmeazs, dupa Quercy, helucinais: normed, Lilie este singura, dupa H. Ey, 0’ pseudohalucinatie", Cu tot caractertl apodictio al afirmatel, autorut dieuta posibilitatea existenfel pacudohe Iucinafilior ca fenomen patologic situst intee tulburai de percepiie 3 cele calltative ale ginaiii Pentru H. Ey, pseudohalucinalille reprezint& un concept negatiy, pus celui de halucinatitadevarate, Daca aceasta este o eldole (edole fenomen halucinator care face oblcetwl une! stmple judecaf de aser(iune constituind perceptia unei imaglni ineadrate in Umpial sau spatiul

    Vous aimerez peut-être aussi