Criza Economica

Declansarea crizei financiare actuale poate fi fixata oficial in 2007,cand

American Home Mortgage a dat faliment din cauza prabusirii pietei imobiliare din
SUA,prabusire cauzata in special de scaderea de catre FED a ratelor dobanzilor de
la 6,5% la 1% intr-o perioada de doar 3 ani.Practic era o invitatie spre creditare si
supraconsum inclusiv pentru persoanele cu riscuri mari de creditare,care in mod
normal sau nu aveau nevoie de credite sau ar fi fost respinse de normele mai aspre
din trecut privind creditarea. Astfel,valoarea reala a caselor a fost artificial umflata
din cauza revanzarilor efectuate pe un fond speculativ,pacalite fiind in special
bancile,care preluau ipotecile cu grad mare de risc(subprime).Acesta a fost inceputul
sfarsitului constructiilor noi. Si al bancii Lehman Brothers.

Criza imobiliara s-a extins rapid

si asupra cardurilor de
credit,datoriilor creditelor auto
si ulterior in industrie. Faptul ca
in acelasi an cu actuala
criza,s-a inregistrat si cea mai
mare frauda de pe piata de
capital,produsa de Bernard
Madoff, fost presedinte al
bursei NASDAQ - a doua piata
de capital ca marime din New
York, dupa New York Stock
Exchange,in varsta de 70 ani,
fondatorul si pricipalul actionar
al Bernard Madoff Investment
Securities,va conduce clar
catre o frica a investitorilor de
plasare a banilor in aceste
instrumente financiare.

Aceste fapte ar putea duce spre o reorientare catre investitii masive in domenii mai
putin volatile si mai palpabile din punct de vedere a transformarii lor in lichiditati cum
ar fi constructii,infrastructura,proiecte de dezvoltare a energiilor alternative, etc.

Nici Romania nu a fost ocolita de acest flagel al creditarii haotice. ”Credit

doar cu buletinul” v-a deveni o istorie in manualul de functionare a bancilor. Criza
economica pe care Romania a inceput sa o traverseze este cu precadere o criza
interna, determinata de o cresterea economica nesanatoasa, de vreme ce se poate
volatiliza intr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere
bazata pe consum, finantat pe datorie. Cauza principala este consumul excesiv pe
datorie. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice
interne, pentru ca a afectat sursele de finantare.
Noi consumam pe datorie, si
acum ne imprumutam mult
mai scump sau deloc.
Aceasta stare de lucruri este
valabila si pentru guvern, si
pentru firme, si pentru
populatie.

Vulnerabilitatile unei
economii dezechilibrate, cu
numeroase reforme
structurale amanate, au
devenit acum evidente.
Ca urmare a micsorarii volumului de creditari si stoparii investitiilor straine,
piata constructiilor a scazut drastic in 2009 datorita inaspririi creditarii. Scaderea cu
3% a lucrarilor in ultimele luni ale anului 2008 pot fi puse insa si pe seama conditiilor
meteo ( perioada de iarna ).Singura speranta ar putea veni dinspre proiectele de
infrastructura sustinute de noul guvern,in ipoteza fericita ca se vor putea accesa
fonduri europene intr-un interval scurt. Un vechi proverb englezesc spune ca
"desperate times call for desperate measures", nimic mai actual ,dar nu trebuie
aplicat add literam deoarece o lipsa acuta a creditarii duce inevitabil la o scadere
pronuntata a puterii de cumparare ,fapt care pe termen lung,in lipsa unei cereri ,a
scaderii preturilor si a unei economii slabite poate duce spre deflatie. BNR ar trebui
sa relaxeze in acest sens, normele de creditare prin separarea creditelor ipotecare
de cele de consum si a celor garantate ipotecar de cele negarantate,astfel incat
riscul creditului sa nu mai afecteze buna functionare a bancilor.

De asemenea,lipsa de lichiditati a dus in ultimele luni ale anului 2008 la

intarzieri de plata in special in sectorul constructiilor,a distributiei bunurilor de larg
consum si sectorului IT,fapt care duce inevitabil la aparitia si cresterea firmelor aflate
in insolvabilitate.Conform O.N.R.C ,numarul societatilor intrate in insolventa
comparativ cu anul 2007, s-a dublat, ponderea fiind din randul societatilor ce au ca
obiect principal de activitate comertul, industria prelucratoare si constructiile.

Exista, asadar, sectoare ale industriei, comertului si serviciilor care, sub

influenta conjuncturii din piata unica europeana, se resimt in mod dur si concret.
Este si firesc sa fie asa, dat fiind ca exporturile românesti catre Uniunea Europeana
reprezinta 70% din totalul exporturilor, iar importurile din statele membre UE se
ridica pâna la 68,4%.

Numai importurile de vin italienesc in România au scazut cu 30%, in prima jumatate

a anului 2009. Pe de alta parte, conform ANEIR, cererea pentru marfurile românesti
de export a scazut in ultimul trimestru din 2008 cu 10-30%. Este lesne de inteles ca
exporturile de autoturisme Logan nu pot merge bine atunci când Opel cere sprijin
financiar din partea statului german.
Si atunci când Dacia inchide portile de doua ori, nu este de mirare ca si
producatorii de componente auto din România inregistreaza pierderi. Un alt domeniu
atins serios de criza, in afara pietei auto, este cel al metalurgiei. Otelinox isi trimite
95% din oameni in somaj tehnic, combinatul din Hunedoara se afla intr-o situatie in
care nu a mai fost de la inceputul veacului trecut, iar cel din Galati demonstreaza
cum a reusit Mittal sa piarda 30,5 miliarde de dolari din cauza scaderii pretului
otelului. Pe lista neagra a domeniilor economiei românesti se mai numara
prelucrarea lemnului, sticlei si ceramicii fine, industria chimica si productia de
medicamente (exemple, in acest sens, sunt Antibiotice Iasi, al carei profit a scazut cu
peste 27%, Arpechim, Combinatul Chimic de la Târgu Mures si Oltchim). Exista insa
si sfere ale economiei românesti care, cel putin pâna acum, par sa faca fata cu bine
crizei mondiale. Este vorba, in special, de cele care au in centru consumul de bunuri
de folosinta imediata, de la care românul nu vrea sa se restrânga. Aici gasim, de
pilda, unitati de procesare a laptelui (Traian Simion, directorul general al Albalact –
Alba Iulia declara: “Avem planuri si resurse sa crestem, luând in calcul chiar si o
eventuala criza economica”). Auchan si-a deschis un nou centru comercial la
Suceava, Bucur Obor are un profit net de 6,15 milioane pe primele noua luni ale
anului 2008, afacerile fabricii de bere Ursus sunt cu 24% mai mari, iar cele ale
fabricii de produse de panificatie Titan, din Bucuresti, au crescut chiar cu 31%.
Nici in turism nu se anticipeaza scaderi ale cifrei de afaceri din vânzarile de
servicii pe perioada sarbatorilor de iarna. În afara de aceste sectoare, cresteri ale
profitului si ale cifrei de afaceri apar in industria aluminiului (Alro – Slatina are un
profit de 150 de milioane de dolari, chiar si in conditiile in care Bursa metalelor de la
Londra a scazut cu 30%), iar producatorul de ingrasaminte chimice Amonil are si el
rezultate pozitive.
Nu vrem sa ne referim aici la rezultate conjuncturale, cum ar fi faptul ca
Rompetrol Rafinare, membra a Grupului Rompetrol, a inregistrat in perioada ianuarie
– septembrie o cifra de afaceri consolidata de 3,76 miliarde dolari, in crestere cu
63% fata de valoarea consemnata in perioada similara din 2007, rezultat datorat in
special cresterii preturilor la titei. Si in alte domenii lucrurile merg bine, cum ar fi
constructia de utilaj petrolier, constructiile navale, prelucrarea titeiului etc.

Foarte probabil, anul se va incheia cu un bilant

dramatic din punct de vedere economic, cu
scaderi in multe companii si cu extrem de multe
disponibilizari, in ramuri in care costurile devin tot
mai greu de suportat. In perioade de recesiune,
companiile şi consumatorii au tendinţa să taie
cheltuielile pentru tehnologii şi produse noi, fapt
ce diminuează cererea de produse.

De asemenea, conform Ministerului Muncii, in primul trimestru din 2009,peste

29.000 de persoane au fost disponibilizate din sectoarele constructiilor, siderurgie,
metalurgie, industriei auto. Acestea ne-au condus la urmatoarele consecinte
importante pentru anul 2009 - probleme sociale: greve, presiune sociala din partea
unor categorii sociale fara perspective, saracie extrema revenita in zone in care se
considera eliminata, infractionalitate in crestere. Toate, alimentate de problema
foarte grava a romanilor care se intorc din strainatate si care in luna octombrie 2009
au trimis in tara aproximativ 450 milioane de euro( pentru comparatie,totalul
profiturilor repatriate de societati starine a fost de aproximativ 400 milioane euro in
aceeasi luna- sursa BNR). Efectul reactiilor in lant v-a afecta toata economia
romaneasca si invariabil societatea.

In 2009 incasarile la buget

au fost mai mici, pentru ca am
avut o crestere economica mai
redusa, si au fost colectate mai
greu din cauza lipsei de lichiditati.

Solutia pentru iesirea dintr-o criza

de supraconsum nu este tot
stimularea nediferentiata a
consumului.

In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre.
Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi
tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare.
Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul
impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la
buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a
consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt, pana la urma,
bunurile romanesti? Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea
industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensiuni
comunitare. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa
decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite
mari si inflatie cu doua cifre. Eliminarea risipei, prioritati clare in utilizarea banilor
publici (cu accent pe infrastructura), atragerea cat mai multor fonduri UE, trebuie sa
ghideze programul anticriza. In plus, trebuie sa intelegem ca nu ne putem permite tot
ceea ce pot face cei ce opereaza in zona euro, care nu au grija atacurilor speculative
si a impactului unei deprecieri brutale asupra sistemului financiar.

Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare

administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti
economisi. Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in
infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de
antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul
unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile
suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public.Viitorul guvern si-a
asumat responsabilitatea finalizarii a 1.000 km de autostrada,fapt care ar relansa
dezvoltarea IMM-urilor si ar absorbi o mare parte din numarul somerilor. Desigur,
trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile
bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara
fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu
bine perioada de criza. Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea
euro, cu o tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si
implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat
reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot
amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii,
modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic).
Avem o criza de
supraconsum. Din ea se iese
prin eliminarea risipei, prin
investitii in infrastructura pe
baza programarii bugetare
multianuale, prin reforma
fiscala care sa nu fie neutra si
prin implementarea reformelor
structurale.

Depasirea deficitului bugetar cu mai mult de 3% din PIB ( regula pe care

comisarii europeni au acceptat sa fie incalcata tocmai din cauza crizei),ar trebui
indreptata spre proiecte in investitii si nu pentru sustinerea activitatilor curente.De
asemenea,un acord cu FMI ar aduce o disciplina fiscala binevenita precum si o
reducere a cheltuielilor bugetare.

Pe perioada 21-24 februarie 2009 s-a realizat un sondaj de opinie pe un esantion de

1131 de persoane, cu privire la criza economica si increderea romanilor in
confrunatrea cu cea din urma. Cateva dintre rezultatele acestuia au fost:
• In ce masura considerati ca este afecatat siguranta locului dumneavoastra de
munca de catre actuala criza financiar-economica?
Rezulta ca aproximativ 1 din 3 respondenti cu loc de munca se declara
ingrijorati in ceea ce priveste siguranta propriului loc de munca (37%).
• Considerati ca in urmatoarele 6 luni Dvs. Ve-ti castiga mai mult, la fel sau mai
putin decat castigati in prezent?
30% dintre respondenti considera ca veniturile personale vor scadea in
urmatoarele 6 luni, 48% considera ca vor ramane aproximativ la fel de mari, in timp
ce doar 15% cred ca exista sanse sa castige in urmatoarele 6 luni mai multi bani
decat in prezent.
• Ce masuri ca ganditi sa luati daca in gospodaria Dvs. Vor scadea veniturile?
Intrebati despre solutia adoptata pentru a contracara efectele crizei economice la
nivel personal, 43% au declarat ca isi vor reduce cheltuielile. La mare distanta a fost
plasata optiunea unui loc de munca secundar sau schimbarea locului de munca.
 Primarul Capitalei Sorin Oprescu îl întrece la capitolul încredere
pe preşedintele României, Traian Băsescu, înregistrând un procent
de 53% faţă de 51%, în cazul celui de-al doilea. Pe locul al treilea se
clasează premierul Emil Boc, cu 42%.
 Pompierii se clasează în topul încrederii în instituţii, urmaţi de Biserică (91%,
respectiv 84%). Armata se clasează pe locul 3 cu un procent de 68%, urmată
de institutele de sondare a opiniei publice, mass-media, Jandarmerie,
Primărie. Instituţia Preşedinţiei adună 48% din încrederea respondenţilor.
Partidele politice, Parlamentul, Justiţia şi Guvernul se situează în coada
clasamentului încrederii în instituţii.
 Populaţia consideră că banii alocaţi pentru proiectele din teritoriu din bugetul
de stat ar fi trebuit să se îndrepte în mod preponderent spre construirea de
spitale (69%), şcoli (23%) şi în ultimul rând spre biserici (6%).
Romania va iesi din criza la sfarsitul lui 2010, la un an dupa SUA si
Europa Occidentala, potrivit estimarilor Coface Romania.
"In general, crizele in istorie au durat cam doi ani. Daca in SUA a inceput criza in
trimestrul patru din 2007, in ultimul trimestru al acestui an ies din criza. In Romania,
criza a debutat in septembrie-octombrie 2008 si, ca urmare, va iesi din criza in
trimestrul patru 2010", a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, directorul general al
Coface pentru Romania, Bulgaria si Slovacia, Cristian Ionescu, citat de Mediafax.
Potrivit Coface, economia Romaniei se va redresa cand se vor relua proiectele
imobiliare si cand investitorii straini vor avea din nou incredere in afacerile locale. De
asemenea, agentia estimeaza ca rata somajului va continua sa creasca pentru cel
putin inca sase luni dupa incheierea crizei, determinand cresterea datoriilor la banci
si o scadere a consumului.
 BIBLIOGRAFIE

• www.ghiseulbancar.ro

• www.capital.ro

• www.cotidianul.ro

• www.financiarul.ro

• www.zf.ro (ziarul financiar/opinii)

• www.ccsb.ro (Compania de Cercetare Sociologica si Branding – sondajul)