Ganditor si ziarist, Mulford si-a inceput cariera destul de tarziu, la 29 de ani.

"Am scris, spune el, fiindca mi-a fost cu neputinta sa nu scriu. Am gasit cea mai mare placere a mea in a pune gandurile pe hartie, Mi s-a parut astfel ca am 0 viziune mai clara asupra ideilor me1e. Noi gandim mai mult in saizeci de secunde decat punem pe hartie in saizeci de minute. Timpul in care pun em gandurile pe hartie pare un guvernator care organizeaza fluxul ideilor".

ISBN: 973-9409-52-0

Editor ~__ARIA MARIAN

PRENTICE MULFORD

YOUR FORCES AND HOW TO USE THeM (1907) Vol. I

New York City: FJ. Needham 1907

The White Cross Library

PRENTICE MULFORD

De yorba eu mine

A •

insurru

Traducere de Anca Irina Ionescu Prcfata de Silvia Cinca

EDITURA UNIVERSAL DALSI 2000

CUPRINS

PrefaFi

Calatorind in somn

Unde ciilatorcst: atunci cand dormi Arta uitarii

Cum se nasc gandurile Legea succesului

Cum sa-ti pastrezi puterea Gandeste-tc la crini

Ana Invatani

Profit §i picrdere ill asociatii Sclavia fricii

Ce sunt darurile spirituale? Procesul reincarnarii Reincarnarea unrversala 111 natura

13 25 3'7 49 60 73 84 91 103 112 119 131 139

PREFATA

Poate tn Romania putini au auzit de Prentice Mulford. Desi scriitorul a fost prezent in librdriile ronuinesti cu cartea In zarea nernuririi ". Ideile Lui Mulford au afectat benefic vietile muLtor cititori de-a lungul anilor. in vremea vie[U[( 1834-1891 11 era una dintre personalitiuile proeminente. Dupii cum se spunea .mintea ~i creionul lui erau intotdeauna fn miscare ",

Mulford afost un giinditor care a refuzat ca ideile Lui sii fie luate drept concluzii de mana a doua. A trecut in [runtea majoritatii, consideriind ca viata in totalitatea ei ~i nu doar cateva zile, trebuie sa aibii ascensiunea catre culm; inalte. Era un filozof ~'i un om reiigios in acelasi limp care se bucura sa impartii cu multi ideile Lui de "zbor".

Adept al convingerilor cii in exclusivitate puterea gdndurilor este cea care dirijeaza viata materialii, Mulford afirma precum Bulwer .Nu existd moarte", precum Shakespeare: "Viala nu-i decdt 0 umbra umbldtoare ", De un remarcabil calm si totalii lipsii de fried, el tntrevedea misterul viitorului dincolo de mormdnt. Moartea, pentru Mulford, IlU confine in ea nici un element de teroare. Dimpotrivd. Precum 0 omidii se transformd intr-un minunat fluture, astfel omul, gdndea el, capdtd lumina ~i culorile reale in viata viitoare.

Prin gdndirea sa expritnatd ill nutneroase volume difersificate in zed de eseuri, Prentice Mulford cstc inserts in istorie ca 0 personalitate plinii de originalitatc ~i ('II 0 bogata forta de expresie, ill store .\'(1 trunsfonne victi ~'i destine umane. Autor al intregii scrit cunoscute sub numele de The White Cross Library Publications. Mulford explica rezultatele ce pot fi obtinute prin [orta gtindului ill diferite.domenii de activitate, fie cii e vorba de business sau de ana. Aproape ca nu exista clemente ale lumii interioare la care autorul sa IlU se rcfere. lata cdteva titluri:

Puterea mintii, ~tiinta ~i hrana, Casatoric ~i renastere, Credinta de a fi condus de spirit, Folosirea neccsitatii ~i recreatiei, Tirania mintii, Minciuna in spira boala, Ce este drept, Puterea fcmeii, Iubirea, Rugaciunea, Atractie ~i respingere, Puterea cinstei, Ascensiunca prin idei noi, etc.

Ganditor si ziarist Mulford si-a inceput cariera destul de tdrziu. la 29 de ani. "Am scris, spune el, fiindcii mi-a fost eu neputinta sa nu scriu. Am gasit eea rna; mare pldcere a mea in a pune gtindurile pe luirtie. Mi s-a pdrut astfel ca am 0 viziune mal clara asupra ideilor mele. No; gandim mai mult in saizeci de secunde deciit punem pe hattie in saizeci de minute. Timpul III care punem gdndurile pe hartie pare un guvcrnator care organizcaza fluxul ideilor".

Activitatea lui a fost Joarte complexd. S-a ocupat de organizarea unei companii miniere, preda cursuri la scoald, conducea compania, linea conferinte, ~i colabora continuu la revista "The Democrat" devenind poet atunci bine cunoscut sub numele de Dogberry.

Mulford afost in acelasi timp 0 prezetud vie in mijlocui societiuii. Prietenii tl cdutau, cititorii il admirau. Era 0 persoand pliicutii, intotdeauna veseld, plina de humor,

gala .I'd impiirtaseascii iinpresii \I'i cunostinte despre oanieni Il'i [aptc. Cdndva, Mulford at fi spus ('{I doreste ca oamenii s(l-~'i aminteascd de el prin cartea .. Gandurile sunt lucruri ".

.Aceastii carte, spline el, este ill noi ~'i despre noi, III ea am pus interpretarea intregului univers, eterul subtil, vizibil si voalat, despre acuni si atunci, premonitie ... "

ill cartea aceasta giisim vigoarea gdndurilor. lumina imaginatiei, viziunea fiintei umane. Mulford ne aminteste mecanismul atractiei, reactia ~i actiunea, puterea gdndurilor. ln fapt aminteste ceca ce se spline lIZ Noul Testament §i anume ca omul este conform crcdituei lui.

Mulford a iubit intinderile de apa IIi I1U odatii se ducea pe mal ill Long Island New York, pentru a privi de departe creatia Divind. $i poatc tocmai pentru cii a iubit atiit de mull oceanul, ill seara zilei de 27 mai 1891, in vaporul lui ancorat ill Long Island, Mulford a fost giisit nemiscat, cu zambetui pe bu:e, iar pe chip riispiinditii 0 liniste perfecto. Dacii el ar ji ales [elul si locul in care sa piece dill aceastii lume, nu ar fi ales altul, ci exact eel care a fast. $i poate chiar el l-a ales anumc conform crediruei proprii ca giindurile ~'i dorintele se materializeazii, [armand viaia ~'i definind destinul.

Silvia Cinca

DUfv1NEZEU

Uruvcrsul este condus de 0 Putere §i 0 intelepciune Suprema. Mintea Suprema este incornensurabila ~l se inunde pe un spatiu ncsfarsit. Intelepciunea Suprema, Puterea §i Inteligenja sunt tot ceea ce exista, de la atom la planetii.

Puterea ~i intelepciunea Suprema sunt mai mult decat 0 prezenta in orice lucru. Mintea suprema este totuL Mintea este fiecare atom al muntelui, a1 marii, al copacilor, pasiirilor, animalelor, barbatului §i femeii. Intelepciunea Suprema nu poate fi inteleasa de om sau de fiintele superioare omului. Dar omul va fi fericit sa prirneasca gandul §i Intelepciunea Suprema §i s-o lase sa lucrcze prin el pentru fericirea lui, avflnd grija sa nu incerce sa-i aflc misterul.

Putciea Suprema are grija de noi, a§a cum are de son ~i de sisternelc nesfarsite din spatiu. ell cat V01l1 recunoaste mai mult aceastii Inte1cpciune Sublima §i inepuizabila, cu atat vom invata tot rnai mull §i mal rnult sa cerern ca intclcpciunea sa ne trag a fa ca, sa ne includa in ca §l in felul acesta sa ne rcinnoim far a iucetarc. Accasta va insernna 0 sanatatc mereu mai viguroasa, 0 putere tot mai mare de a ne bucura de tot ceca ce exista, trecerea treptata

12

intr-o stare superioar.i a cx rstcntci ~I dczvoltarea unor forte dcsprc care nu stun ca nc apartin.

Suntem particclc ~i exprcsri limitate dar mereu crcscande ale intrcgului Suprcrn fara de Sfarsit, I?s,stinul nostru, al tuturor, cste ~a VCdCIll, ell tirnpul. care c-;; lcg5nn:anoastra cu~ Putcrea~ Suprcm["~ dam -SeanUt-eTt(b-;~' i~gl~st ~i'Jre'l)isprcl~' Wtmai marc estc IllCrederca d~~_~p'ljJInirc~i pc cersliprcm zn!m q~ap.~~<l_ toata il~!.el_e£~J~ca pe;~alr~i Simctri£~_§ii,deilc pc ea~t:? noi, ca indivIZl,nU l~puiCm~JTlisli. Sa ceren; crcdinta in flee arc zi, diCi credinta este puterea de a crcde ~i puterea de a vedea ca toate lucrurile fae parte din Spiritul Infinit al lui Dumnezeu, ca toate lucrurile au un bine sau pe Dumnezeu In ele insele §i ea toate lucrurilc, atunci cand le recunoastern ca parti ale lui Dumnczeu, trebuie sa lucreze pentru binele nostru.

CALATORIND IN SOMN

Atunci cfind trupuf tau cstc III starea nurnitf sornn, tu c~\Ij orcsti. Adcviiratul "ell" nu cstt: trupul tau; estc 0 alcatuir ncvazuta. ~i anumc spintul tau. Arc sin~ri ca cele ale trupului, dar muIt supcnoare. Poate sa vada forme §i sa audii voei aflate la zcci de kilornctri de trupul tau. Spiritul tau nu estc III trupul tau;_NiclOdata nu a fest eu totul in tine; actioncaza asupra lui ~i il folosestc ca pe un instrument. Estc 0 forta care sc poate face simtita la zeci de kilometri de trupul tau.

o parte a vietii talc cste necunoscuta pentru noi, adica viata spiritului din morncntul in care paraseste noaptea trupul. Spiritul calatorcstc in tari dcpartate §i vede oamcni pe care noi poate nu-i cunoastcm niciodata in carne ~l oase.

Somnul este un proces de autohipnoza, realizat in mod inconsticnt. Asa dupii cum hipnotizatorul, prin vointa lui, transpune pe altcincva In starca de inconstienta, tot asa §i tu, in fiecarc noapte, te autobipnotizczi - sau, rna i exact, iti hipnotizczi trupul - facandu-l sa intre intr-o stare de relativa insensibilitate.

Ceca ce face, de fapt, hipnotizatorul, este sa scoata spiritul din trupul persoanei pc care 0 hipnotizeaza. El aducc gandirca subiectului intr-un anumit focar sau ecntru, asa cum ai line 0 moncda In mana. In limp ce este centrata

14

Caliitorind ill SO/1I1l

In felul acosta. gandirca (sau spiritul) subiectului cstc adusa intr-o aserncnea stare, In cat hipnotizatorul 11 poate conduce dupa vointa sa. Asadar, I~i impune voinia pentru ca spiritul sa paraseasca trupul. Dupa ce a facut acest lucru, f~i introduce propriul gand in acel trup. Estc ca 0 casa pe care proprietarui ei a lasi.lt-o deschrsf. ~i atunci hrpnotizatorul pune stapanire pe acel trup prin putcrea vointci sale. Nu subiectul este acela care vede, simte, gustf asa cum vrea hipnotizatorul: este spiritul sau gftndirea hipnotizatorului insusi, exercitata intr-un aIt trup, pe care propriul sau spirit l-a lasat ternporar neocupat.

Gandirea este 0 substanta la fel ca aerul sau orice alt ~~!:I1ent invizibil, a cfu-u(componenta 0 cunoasjem, Ea <!_z:.e ~lte-§ld1fente trepte _Qe putere.

o gandire sau 0 minte puternica inseamna acelasi lucru eu 0 vointa puternica. Anumite persoane au 0 forta a gandului atat de slaba, In comparatie cu hipnotizatorul experimentat, tncat nu pot sa i se opuna. Alte persoane care au 0 gandire mai puternica se pot lasa de buna voie sub controlul lui. Nu yeti fi invins de nimeni In felul acesta, dad va impotriviti in minte, §i face]i ape I la forte superioare ca sa va ajute, atunci cand sirntiti ca gandirea lor va copleseste.

Cand .mergcm la culcare", spiritul este trimis departe de trup; intrucat nu i-a mai dimas decat foarte putina forta, trupul cade In transa somnului. A~a dupa cum hipnotizatorul scoate afara spiritul din trupul subiectului, tot asa spiritul iese singur din trupul nostru din cauza nenumaratelor eforturi pe care a trebuit sa le faca tn tirnpul zilei.

Repet, trupul tau nu este adevar ul tau "eu". Forta care tl misca asa cum vrei tu este spiritul tau. Acesta este 0 alcatuire invizibila, absolut distincta §i diferita de trupuI

CdltUorilld ill \'0111/1

15

tau. ~ntul tau (adevaratul tau "ell") tti foloscste trupul a~a cum toloscstc tamplurul ciocanul sau oricare alta din uneltele cu care lucrcaza.

Noaptea, spintul cste eel care e obosit. Estc stors de forta ~i de aceea nu mal ponte sa foloseusca trupul tn mod viguros. Trupul este, de fapt, atunci la fcl de puternic ca intotdcauna, asa dupa cum §I ciocanul arc aceeasi fort3., chiar dad bratul este prca slab ca sa-l foloscasca.

Spiritul este slab noaptea, pentru ca fortele lui au fost trimise prin ganduri In atat de multe directii diferite In timpul zilei, astfel ca acum nu ~i Ie mai poate aduna la un loc. Ficcare ,&lnd cs~ aceste forte Si 0 parte din spirit-

_ul tau. Fiecare gand, rostit sau nerostit, este un lucru, 0 suSstanta la Iel de reala - chiar dad este invizibila - ca ~i apa sau metalul. Fiecarc gand, chiar dad! nu este rostit, este ceva care se indreapta catre acca persoana, lucru sau localitate careia ii este destinata. Astfel, spiritul tau a fost trimis In timpul zilci spre 0 rnic, poate chiar zece mii de directii diferite. Cand gandesti, rnuncesti. Fiecare gand reprezinta un consum de putere. Asadar, daca timp de saisprezece sau optsprezece ore [i-ai trimis fortele in toate partile, noaptea nu mai raman suficiente in corp pcntru ca acesta sa fie folosit. ~i de aceca trupu! cade intr-o stare de insensibilitate pc care noi 0 numim somn. in aceasta stare, spiritul I§i aduna fortele risipite, gandurile care au fost trimise In cele patru zari; sc intoarcc cu ele concentrate in trup ~i il ia din nou in stapanire cu toata vigoarea. In somn, fortele lui sunt imprastiate ea niste mii de paraia§c In toate directiile. Aduna laolalta toatc aceste raulete intr-un singur suvoi §i vei vedea eli obtii forta necesara pentru a pune In miscare roata morii.

Cdldtorind til .\(111111

Dad! ai putca sa-ti chcrni toate fortele spiritului dilltrodata in centru ~i sa-li aduni astfcl puterea lmprasuatn, ai fi proaspat ~i viguros in tot atateu minute care ore i'ti trcbuie aeum ca sa te odihnesti. Accasta putcre Ii era cunoscuta lui Napoleon ~i il sustinca zile intregi cand dorrnca foarte putin In timpul crizelor din campaniile sale, caci energiile ii erau solicitate la maximum. Este 0 putere pe care 0 putem dobandi cu totii, cu putin exercitiu,

Pentru aceasta ne asezam corpul intr-o pozijie de relaxare cat mai deplina; ne oprim toate miscarile involuntare, cum ar fi rasucirea picioarelor, bataia ritrnica cu talpa piciorului, sau darabana batuta cu dcgetele de la mana. Toate aecste rniscari involuntare va irosesc fortele, ba mai rau chiar, va obisnuiesc, in mod inconstient, cu un obicei greu de inlaturat de irosire a forjelor. Actiunea involuntara a mintii, distragerea gandirii in to ate directiile - spre persoane, Iueruri, planuri, proiecte - zbuciumul inutil eu anumite griji mari ~i mici trebuie stopate in acelasi fel, §i mintea trebuie sa fie timp de cateva minute cat se poate de pustie.S~centreaza-te aSUJ2ra expresiei ,,[~ere In sine" ~au ima ineaza-ti s iritul tau eu filamentele lui electriee fine care ajung la _per~~~~, locun §l uc~r.!" "a __ a_~" __ epar!£ d~ne; acum spjritul I§i ti-age--spre -eCtoate filamentclc acestea ~i le concentreaza ~i tu trebuie sa-l aju]i sa faca

-~--~---- ~~, ----- ._- -- ---~-- .

~cest lucru; pentru ca ceea ce Ili imaginezi In minte es_te 0

r~itate spirituaHi. Cu aite cuvinte, c;eea ce iti imaginczi este ceea ce e~ti, de fapt, in spirit, ~i ceea ee faei prin spi_rit. Orice plan sau invenlie vazuta clar in ga~ este alcatui~ din substanta gandi!ii, este un lucru laJel d'ereal ca IemnuI, piatra, fierul sau aite materiale.in care se poate intruehipa dupa aceea ~i poate deveni vizibila pentru ochii

eli lato n 11£1 ['II somn

17

trupului. pent! u a rcaliza ceva anumc in stratul fizic al vletu.

Daca LIn om sc gandcstc la 0 cnrna, crnana in aer un clement al cnrnei. Tnnutc in spauu un plan al crimei la fel de real ca ~i cfind ar f desenat pc hartic; gandul lui cste absorbit de altii: ~I acest element ~i planul nevazut al crimei sunt absorbitc de alte minti; Ie face sa incline spre violenta, dad nu chiar spre crima. Daca 0 persoana se gandeste la boala, ernana din ea elementul bolii; d.,ijca se gande~te Ia sanatate, putere ~i veselie, ernana alcatuiri ale gandirii care rivesc sanatatea ~i puterea aItora la reI ca ~I pe t;a j'nsa~ Omul ernana prin gandire elementul re on e-:: rent din alcatuirea spiritului sau, "Omul este a~a cum gan-

ie~ta Spiritul tau este un manunchi de ganduri; imagi:" neaza-te, asadar, ca pe 0 astfel de faptura, care i~i trage in sine toate filamentele, trimise acum In atat de multe directii ~i spre atdt de multe lucruri. Gandurile care emana astfel de la tine intr-un minut n-ar putea fi asternute pe hartie nici intr-o ora. Acum Ie aduni intr-un centru. J\j adunat ~i ai concentrat toate puterile tale motivationale; acum poti s~Hi indrePIi foqele spre oriCedore~ti. Cand ochiul ~i mintea sunt concentrate asu~ unui singur obiect care nu-ti solicita cnergiile, sa zicem, 0 pata de pe percte, gandurile pozitive sau filamentcle care ies In afara sunt trase inauntru, spre un centru comun. Cand te concentrezi asupra unui singur Iucru, gandurile se detaseaza de punctele lor de contact, inainte sa se elibereze, spiritul seamana cu 0 mana cu degetele intinse, CAnd gandul s-a strans in el insu~i, spi!itul este ca un pUllin strans.

Cand gfmdul es~_J.@~_afara~~ ....trimitLafara.fur1a. Cand este concentrat asupra unui singur

18

Ciiliitorind In sotnn

lucru, este adll.nat in imerjor ~i .Impicdicat sa se raspandeasdi 10 fjecarc moment, iar tu devii tot mai putemic.' -

Hindusii reusesc - printr-o anumita exersare a mintii - sa-si trimita spiritul afara din trup. Spiritul ~i trupul raman in legatura prin curentul fin ~i nevazut cunoscut in Biblie sub denumirea de "fir de argint". Cand acest fir sc rupe, spiritul ~i trupul sunt separate complet ~i trupul moareo Hindusul s-a lasat ingropat de viu. Pe rnormantul Iui s-a imprastiat orez, in cosciugul lui au fost puse peceti ~i mormantul a fost pazit cu grija. EI a ramas asa saptamani in sir, iar cand a fost dezgropat "a revenit la viata".

Omul adevarat n-a fost inmormantat. Numai trupul lui, aflat intr-o transa auto-provocata a fost ingropat, Intre trupul §i spiritullui, aflat poate la zeci de kilometri distanta, firul subtire al spiritului a [inut in viata trupul, adica i-a oferit acea cantitate de viata de care avea nevoie ca sa nu se descompuna. Cand trupul a fost dezgropat, spiritul s-a in tors ~i I-a luat din nou in stapanire deplina. Era in stare sa faca cu propriul trup ceea ce face hipnotizatorul cu trupul subiectilor lui. ~i-a scos propriul spirit din trup; hipnotizatoruI a scos spirituI din trupul subiectuIui sau, Inainte de a-si elibera spiritul din trup, hindu suI i§i ,,~terge" mintea. Inalnte sa scoata spirituI din subiectii lui, hipnotizatoruI Il obliga pe subiect sa-si goleasca mintea; cu aIte cuvinte, Inceteaza sa se mai irnpotriveasca fortelor gandirii celeilalte persoane, concentrandu-si toate gandurile spre un anumit centru.

Spiritul tau poate sa paraseasca trupul tau indreptandu-se spre alte locuri in timpul sornnului §i adesea chiar asa face. Ramane legat de trup prin acel fir foarte fin. Poate sa ajunga la 0 distanta foarte mare. Este ca un fir electric care se intinde pan a departe §i leaga spiritul tau de instru-

Ctildtorind ill SOl/ill

19

rnentul eu care opereaza, adica trupul. Aceasta putere a spiritului de a-si ,parasi trupul explica fenornenele aparent ciudate, cand unele persoane sunt vazute In doua locuri indepartate in acelasi timp. Spiritul este eel care poate fi vazut de oehii unor "c1arvazatori". Aeesta este asa-numitul .rlublu. sau sosia". Spiritul poate fi departe de trup chiar in momentele care preced moartea. Din cauza cuantumului sciizut de viala furnizat de spirit se produc: asa-numitele convulsii ale mortii. Acestea nu sunt atat de dureroase cum par. Adevaratul eu, spiritul, poate sa nu fie constient in momentul acela de eeea ce se petrece "pe patul de moarte". Se poate deplasa spre 0 persoana - eventual la mare departare - de care se simte puternic atras; §i asa se explica misterul aparitiilor, vazute de prieteni indepartatj, de petsoane care au murit cam in acelasi timp, dar despre a carer moarte respectivii prieteni nu au aflat decat mult mai tarziu.

Uneori, atunci cand sunt bolnavi, oamenii cad fara sa vrea intr-o stare in care spiritul paraseste trupul, fara a rupe insa firele vietii. Transa trupului poate fi confundata uneori cu adevarata moarte §i el, (trupul) ingropat de viu. Spiritul este astfel obligat sa se intoarca in sicriu. Firul poate fi retezat numai dupa aceasta intoarcere.

Adevarata ta fiinta trimite intotdeauna spre exterior, cu fiecare gand, 0 raza electrica foarte fina, sau filament care reprezinta viata ta, forta ta, vitalitatea ta §i ajunge la obiectul, locul sau persoana careia ii este adresat un asemenea gand, indiferent ca este yorba de 0 distanta de doi metri sau de cativa kilometri de trupul tau.

IGandul es~rata ta P.iiii1 Cand ridici 0 greutate, fti concentrezi gandul asupra rnuschilor care ridica. Cu cat este mai mare greutatea, eu atat pui rnai mult gand

20

Cdldtonlli/ /11 somn

In aceasta operatic. Dacii atunci cfind ndic: grcutatca 0 parte din gandul tau este abatut 111 alta dircctic, daca C1I1Cva sta de yorba cu tine, daca te spcne sau tc cncrveaza ceva, 0 parte din putere te parascste, se duce sprc accl lucru care ti-a luat 0 parte din atenuc atune: cand ndicai grcutatea.

Cand ridicarn 0 greutate, min tea, gandul §l spintul conlucreaza; nu exista nici un fel de efort sau lucrare Cirrt contributia inteligentei. Inteligenta, gandul, 01111tca §i spiritul inseamna aproape acelasi lucru.

Atunci cand este nevoie de forta, nu conteaza dad spiritul este aproape sau la distanta de trup, din moment ce a fost deja convocat. Asadar, spiritul este eel care aduna fortele (gandurile) la un loc, indiferent daca este departe sau aproape de el; §i cand ia din nou in stapanire trupul §i il trezeste, poate sa-l foloseasca cu to ate puterile sale.

Dar noaptea spiritul poate sa ramana imprastiat. S-ar putea sa nu fie niciodata in stare sa-si adune toate fortele la un loco Poate sa traiasca, asa cum traim multi dintre noi, cu gandul mereu In avans fata de actiunea pe care 0 facem acum sau incercam s-o facem. El face trupul sa rnearga §i sa se grabeasca spre locul unde vrea sa ajunga. Scrie 0 data cu mana ~i se gandeste la altceva. Cand este nelinistit, trimite 0 parte din fortele sale spre lucrul care il nelinistcstc, Aceste stari sufletesti, acte de gandire §i nsipe inutile de forta devin in cele din urrna atat de obisnuite, incat spiritul poate saJ~i piarda in intregime puterea de a aduce toate fortele inapoi. In aceasta stare, nu aduna forte nici ziua, nici noaptea.

Insomnia este provocata de faptul ca spiritul nu reuseste sa se adune intr-un anumit centru ca sa-§i stranga fortele. Nebunia deriva din totala incapacitate a spiritului de

( alatcn 1//(/111 1011111

21

,I-~l ccnu a g.tndur i lc I i.uarncntul permanent pcntru msomme uebuic "a IIlCC,IP,1 dill tunpul z ilet Trebuie sa-tl exervez i rrunte.i pcnn u d-tl aduna toate gandunle catre acuunea pe care 0 indeplmcsu Dad itl legi siretul de la p.mtot, nu te gandi decelt la pantof ~I la rurruc altceva In telul acevta tc concentrczi ~I itl adum fortele Daca itl leglj ~lletul ~I te g.tndcsu cc 0 ~a cumpen peste 0 ora, tnrmti in mod mutil 0 jumatate din forta in afara ta In reahtate, incerci sa taci dou.i lucrun in acelasi timp ~l nu-l fact bme pe mCI unul din ele Itl imprastu spmtul asupra tuturor IuCI unlor la care te g.indestt in urnp ce itl legi siretul IV cultivi prostul obicer de a-tl imprasna fortele, pana cand acest obicei deville involuntar Pentru spmtul tau este din ce in ce mal greu sa se adune Facand acest Iucru, 11 creezi difrcultati ~l il va vern tot mal greu sa se intoarca dimmeata cu puten nor in trup "au sa pIece din el noaptea Nu pop avea parte de un somn sanatos noaptea daca spmtul tau nu lese din trupuI tdu Insomnia insearnna pur ~l sirnplu ca spmtul nu poate sa-sr paraseasca trupul

Dad a: capatat prostul obicer penculos de a te agita, ~plfltul tau s-ar putea sa se agite la fel de mult cand pi'iri'ise§te trupul ca at unci cand il foloseste in timpul zilei Sau, dac.i at chef de cearta, spintul poate sa se certe, sa se lupte sau sa urasca toat.i noaptca ~I in felul acesta se va intoarce in trup tdrd rue: un fcl de putere, pentru c~ ccarta, chlar dacJ '>c petrecc numaI.lJJ good it!. co~ma din f~a

Tocmai din accst motiv este penculos ~l nesanatos sa "Id~l soarele SJ apuna deasupra mamer tale", adica sa ai in fata ochilor rnmtu, exact in momentul cand esu pe cale sa adorrm, tocrnai chrpul persoanei care itl displace ~l sa tnnun spre ea g.mdun incarcate de ura Spintul va contmua

22

Ciilii/orilld til .\0/1111

acest proces dupa ce paraseste trupul. Ura iti consuma fortele ca sa te sfasie pe tine ~i spiritul tau in bucatele. Ura este 0 fona destructiva. Bunavointa este 0 forta construetiva: te face sa fii din ce in ce mai puternic. Ura te doboarii. Bunavointa fata de toata lumea atrage catre tine elemente sanatoase ~i constructive de la toti cei cu care vii In contact. Daca ai putea vedea elementele cum yin de la ei spre tine, pentru ca te plac, le-ai vedea ca pe niste fire subtiri de viata care te hranesc. Daca, dimpotriva, ai putea vedea elementele de ura pe care Ie poti trezi Ia ceilalti oameni, le-ai vedea cum Yin spre tine ca niste raze negre de substanta periculoasa, otravitoare, Iar daca trimi]i inapoi tot ganduri de ura, nu faci decat sa mai adaugi ceva Ia forta nesanatoasa ~i la puterea acestui element, pentru ca aceste doua elemente opuse si periculoase se intalnesc ~i se amesteca, acjioneaza din nou ~i din nou asupra celor care Ie trimit, consumand cantitati proaspete de forta pentru a mentine razboiul, pana cand cad arnandoua epuizate. Este in interesuI fiecaruia dintre noi sa nu urarn pe nimeni. Ura slabeste trupul ~i provoaca boli. N-o sa vezi niciodata un cinic, un mofturos sau un morocanos sanatos. Gandurile lor amare 'ii otravesc. Bolile lor trupesti W au originea in min tea lor. Spiritullor este bolnav. Aceasta face ca §i trupul sa fie bolnay. Toate bolile apar in felul acesta. Vindeca-]i spiritul, schimba-ti starea sufleteasca, inlocuieste dorinta de a-i face pe altii sa se simta prost cu aceea de a-i face sa se simta bine ~i esti pe cale de a-ti vindeca boala. Daca spiritul nu declanseaza razboaie, uri, ganduri urate, rautacioase, dad! nu gandeste Intr-un mod dezagreabil, trupul nu se va imbolnavi.

Nu poti sa te opui cu succes urii sau gandurilor rautacioase ale altora de cat trimitand in mrampinarea lor gan-

Ciildtorind in .1'0111/1

23

dul bunavointei tale. Bunavointa ca element al gandirii este mai puternica decat ura. Poate s-o respinga. "Culoarele diuUitii", chiar ~i in gand, sunt lucruri reale. Ele pot sa raneasca oarnenii catre care sunt directionate, facandu-i sa se imbolnaveasca. Preceptul crestin: "Fa bine celor care te urasc" se bazeaza pe 0 lege suintifica. Inseamna ca gandurile sunt lucruri §i gandurile binelui pot sa Ie invinga Intotdeauna pe cele ale rauIUl. Cand vorbim aici de putere, a~ in minte 0 putere cat se-poate de reala, In sensu I literal in care vorbim despre ea atunci cand ridicam 0 rnasa sau un scaun. Toate gandurile, ernotiile, tot ceea ce numim sentiment, sau calitati cum ar fi mila, rabdarea, dragostea etc. sunt elemente la fel de reale ca toate cele pe care le putem vedea §i aceasta este piatra unghiulara a bazelor stiintifice ale religiei.

Ceea ce nurnesti visuri sunt realitati. Spiritul tau iese din trupul tau noaptea §i se duce sa vada alte persoane §i locuri. La unele din acestea poate ca nu ai fost niciodata cu trupul. Cand trupul tau se trezeste fti amintesti foarte putin din ceea ce ai vazut. Ceea ce fti arnintesti este un amestec nec1ar. ~i aceasta pentru ca memoria trupului tau nu poate

---=-

c!!Erinde dedit 0 mica parte din ceea ce cuprmde memoria

s p~i r"7i t:-:'u=T1 u::i....;ta:.:u:.:::. ::._:;A~l:::d~o::.:u:.a~m~e=-m.=o~n~l,~u:.na~d;::i.:;:n t:r~e:':':e::;l:='_e --este pre-

gatita §l adaptata la viata din organismul tau, cealalta este memoria spiritului. Daca ai avea cunostinta despre viata §i puterea spiritului Uiu inca de cand esti sugar §i ai accepta-o ca pe 0 realitate, memoria spiritului tau ar fi pregatita in asa fel lncat si-ar aminti toata viata ~i [i-ar aduce-o inapoi atunci cand trupul tau se trezeste. Dar pentru di ai fost lnvatat sl\-ti privesti pan a §i propriul spirit ca pe un mit, tot a~a consideri ca §i memoria lui este tot 0 plasmuire. Daca oamenilor Ii s-ar spune de cand sunt mici sa nu aiba in-

24

Cdliitorind ill somn

credere intr-unul din simturile lor, acest sirnt s-ar toci ~i ar fi aproape total distrus. Daca toti oamenii care sunt In jurul unui eopil i-ar spune mereu, ani de zile, In mod deliberat ca nu poate sa vada, ea nici ei nu vad eerul ~i case Ie, campiile sau alte obieete familiare, daca mrneni nu va incalca aceasta conventie ~i nu va alunga aceasta iluzie, vazul ea ~i gandirea eopilului vor fi serios afeetatc. Tot asa, ni se spune in permanenta sa negam sirnturile ~i puterile spiritelor noastre: sau, mai bine zis, adevaratelc noastre puteri - din care simturile trupului nu reprezinta decat 0 mica particica - sunt negate permanent. In esenta, ni se spune ca nu sun tern nirnic altceva decat trupuri. Asta este ea ~i cand i-ai spune tamplarului ca el nu este dedit cioeanul pe care 11 foloseste.

Dad! intr-un asa-zis vis vezi 0 persoana care a rnurit eu ani in urrna, nu vezi nimie altceva decat 0 persoana al carei trup, fiind uzat, nu a mai putut fi folosit de ea in acest strat al vietii.

UNDE CALATORE~TI A TUNCI CAND DORMI

. _--

Trupul tau are anumite simtun, iar spintul tau are ~l cl simtunle lUI, altclc dedit eele ale trupului Spintul tau este 0 alcatuire disnncta de trupul tau Are ochi ~l urechi, pipait, gust ~l mHOS Ochu lUI pot sa vada de 0 rrue de on mal dcparte dedit ochu trupului tau Celelalte simtun ale lUI sunt mfuut supenoare In momentul de fata folosesti un set infenor de simtun Oehu trupului tau, in cornparaue eu ochu spmtului, nu sunt dedit ea un VIzor intr-o U~d Simpmle trupului sunt relatrv rudimentare in comparapc eu cele ale spmtului Ele se folosesc intr-un strat mal rudimen tar al VIetH Intr-o rruna de carbum e mat bme sa fu imbracat intr-o salopeta groasa de protccue, dccat intr-un costum de matase sau de caufea Trupul tdU eu simtunle lUI mat rudimentare este pentru a fl folosit aicr, la aeest mvel mal rudirnentar al vietu Dar penn u tine poate exista POS1- bilitatea de a le~l din aceast.i salopet.i groasa (trupul) §l de d merge apOl cu spmtul tau (lasand penuu un timp sal opeta cea gioasa) spre 0 ordine supenoara ~l 111al inalta a vietn.

Ai aeurn un ochi ~l 0 ureche de clarvazator Dar ele nu sunt deschise Ochiul este inchis ea eel al unor ammale in pnrneJe zile dup.i nastere La anunute persoane, el se deschide prematur, in.nntca altor simtun spmtuale, Este vorba de 0 matunzare prernatura

26

Unde ciilatoresti atunct c dnd dormi

Ochiul clarvazator este ochiul spintual Este un ochi situat in afara, la capatul gandului. Trirmtc-ti gandul la Londra si, daca ochiul este clarvazator, II trirniti si pe el tot acolo.

Urechea unui clarvazator este trirnisa ~i ea 0 data cu gandul. Dar acestea nu sunt daruri speciale ale unor anumiti oarneni. Ele apartin tuturor ~i sunt in germene la toti,

Sirnturile tale spirituale au fost atftt de schilodite de la nastere din cauza lipsei de exercitiu, incat nu sunt "in stare de functionare", Noaptea, cand iti parasesti trupul, esti ca 0 persoana ametita, care se clatina. Privesti fara sa vezi. Asculti fara sa auzi. Esti ca un om supus brusc unui soc sau lovit de ceva. Atunci ochiul spiritual poate ca vede, dar nu lasa nici 0 amintire clara a ceea ce vede. Intr-o asemenea stare poti avea amintirea vaga a unei multimi de fete deasupra ta - dar asta e tot. Intr-o situajie oarecum asemanatoare cu aceasta, spiritul tau se straduieste sa scape din stransoarea trupului tau. Esti ca un sugar lasat in fata unei usi straine. Te duci acolo unde te mana capriciu! sau fantezia. Ai lasat simtul fizic al vazului, auzului ~i pipaitului in trup. Ai acum numai un set de simturi neinstruite care sa te indrurne. Ti s-a spus toata viata ca trebuie sa negi existenta acestora. Dad il inveti pe un copil sa nu creada, sa zicem in auzul sau vazul sau inca din cea mai frageda pruncie, lucrul acesta va avea drept rezultat deteriorarea vazului. Copilul invata treptat sa-~i foloseasca simturile trupului in mod corect. Copilul mic nu stie ce inseamna distanta. 1ntinde mana dupa lucruri care se afla departe de el, inchipuindu-si ca sunt destul de aproape ca sa le atinga. Paseste Intr-o prapastie daca este lasat singur. 1nvata prin experiente dureroase sa nu atinga carbunii incinsi sau

VI/de u7l£7torqti atunct ctind dormt

27

fierul de calcar ficrbinte. E nevoic de ani ~i ani de zile ca sa-l faci sa-si foloseasca In mod coreet simturile.

Spiritul tau I~i are propriile simturi, care nu sunt nici macar recunoscute. Elc sunt lasate an dupa an fara nici un fcl de exercitiu sal! pregiitirc. In ceea ce numim visuri tu nu vezi cu ochiul fizic. Vezi cu ochiul spiritual: auzi cu urechea spirituala.

Cand adorrru, cand intri in viata ta spirituals, esti pierdut. Bajbiii ca un sugar care nu si-a antrenat inca eele cinei sirnturi fizice. Nu poti aprecia ceea ee este in jur decat cu ajutorul trupului tau, pe care l-ai lasat acum singur. Traiesti cu impresia ca esti in continuare in masca pe care 0 porti in timpul zilei (trupul tau) ~i apreciezi ~i judeci tot ceea ce vezi sau sirnti cu ajutorul unui set inferior de simturi (fizice), pe care nu Ie folosesti deloe.

Noaptea, dupa ce iesi din trup, te afli de fapt intr-o viala spirituala; dar esti insensibil la acest lucru, pentru ca folosesti simturile spirituale asa cum Ie folosesti pe cele fizice in timpul zilei. Esti ca un om care foloseste 0 dirja, atunci cand ai doua picioare zdravene care nu au nevoie dec at de putin exercitiu pentru ca sa poti sa mergi bine cu ele. Multi oameni care sunt cornplet despartiti de trupurile lor sunt exact in aceasta situatie, S-ar putea ca atunci cand ai iesit din trupul tau sa fii tocmai printre astfel de oameni. S-ar putea sa te simti atras de ei, pentru ca spiritul tau a fost obisnuit sa pipaie orbeste printre ei. Spiritul tau a dobandit aceasta deprindere tot asa dupa cum, atunci cand foloseste trupul tau, capata obiceiuri adesea extrem de dificil de inlaturat. Vezi in fiecare zi oameni care hoinaresc fara tinta, asteapta, spera sa apara ceva care "sa-i amuze". Un om fara un scop sau 0 tinta in viata devine adesea un inteleet de calitate inferioara. Eul tau spiritual este in aceeasi situatie,

28

Uncle clill1tOl'e}tl atunci dil/(! dOn/II

Este adesca inconjurat de alte spirite l'c~itc din trupuri fara scop sau tinta ~i care nu stiu cc sa faca.

Literatura beletristica nu a redat nicrodatii literal ceca ce se intampla in fiecare noapte in jurul tau. Accste mii ~i rnii de pcrsoane oarbe eliberate temporar drn trupurile lor ratacesc in deriva, bajbaic peste tot - in casele voastre, pc strazile voastre, pe carnpiile voastre - uncle mai aproapc, altele mai departe. Nu sunt nici adorrnite, nici treze. Uncori, ochiul spiritual se deschidc ~i atunci vad oameni cunoscuti §i straini, scene familiare ~i nefamiliare. Dar rccunoasterea lor nu este intotdeauna satisfacatoare. Ai fost invata; in mod inconstient sa nu crezi in realitatea pe care o vezi cand esti in acesta stare. De aceea, nici nu 0 acccpti ca pe 0 realitate §i ceea ce mintea refuza in mod constant sa accepte ca realitate nu va fi retinut de mcrnorie ca atare.

Este un fapt recunoscut ca unii oameni in preajma mortii trupului lor continua sa crcada ca mai au trupurile fizice. Pot sa ramana ani intregi in aceasta stare. Se misca, mananca, dorm §i traiesc in continuare intr-o existents in care, desi nu sunt vazuli de noi, este tot a noastra, Pentru ca orice lucru pe care il vedern, 11 auzim, il atingern, 11 manuim, Il gustarn sau Il mirosim i~i are corespondentul sau spiritual si poate fi folosit exact ca aici. In natura nu exista nici un fel de tranzitii bruste. Cand l§i parasesc tru uJ fizic, oa~ in nici un fei dc condilie 10 ., oasa a eXIS tel, dedit dad traiesc I 'E 0 asemenea

--

existenta pe eamant. Se due acolo unde totul este in stricta

corespondents cu gandirea lor zilnica, Prietenii din lumea nevazuta pot sa-i primcasca drept oaspeti in casele lor imediat cum sosesc. Dar sunt numai oaspeti ~i nu pot sa ramana in aceste cercuri dedit daca, prin spirit, le apartin. Daca gandirea lor este inferioara, dupa un timp trebuie sa

Undc cd!citorqt; atunci cdncl dornu

19

xe intoarcii la stratul de gfmdirc III care au triiit atunci cand au icsit dctuutiv din trup. Nu pot inccpc sa construiasca pornind de aici. TREBUIE sa-ti construie~ti SII1gur "casa din cer". JRI',,'BUIE sa incepi s-o construie~ti in mod con 'tlent aici, in trup, nu abia dupa ce ti-aJ pierdut trupu!. Este 0 lege a naturn upa care trc uie s-o construiesti in tine insuti ~i asta nu pentru ca asa spune cineva, 0 individualitatc, indifcrent cat de putcrnicii ar fi in oricare din stadiile avansate ale existcntci. Toate acestea, pfma la ordine ale mintii care sunt dincolo de puterea noastra de intelegere, au fest ~i sunt acum elementele din care se construiesc temp1ele. Ceea ce se doreste eel mai mult de la noi este sa construim in felul nostru personal ~i eu aceleasi rezultate fericire. Pentru eii 0 asemenea constructie este pur ~i simplu cladirea ferieirii noastre individuale, la proportii mai mari ~i mai grandioase, mereu tot mai largi ~i mai cuprinzatoare.

Prima ta eroare atunci cand ai iesit din trupul aflat in aeea stare cunoscuta sub numele de somn consta in faptul ca ai erezut ca te misti cu trupul tau fizic. Trebuie sa inveti sa te dezbari de aceasta greseala. Trebuie sa-ti fixezi in minte inainte de a adormi ideea ea dad te treze~ti in eeea c~c§ti vis, trebuie sa ~tii ci1 nu-ti folosqti trupul fizie. iti vei fixa in rmntc inall1te de a adormi, atfit cat pori, eonccptia despre tine insuti ca spirit - sau, mai binc spus, ea alcatuire nevazuta care in tirnpul zilei iti foloseste trupu!.

Ultimul gand inainte sa adormi trebuie sa fie dorinta

......___..__~~~ __. -- .,..- - -~ - ~

de a ramane cu tine insuti dupa ce rti parase~ti trupu!. Dad

vel1i1SiSia, vei vedea' af ef'se-amesteca eu ceea ee numesti acum visuri. Cu alte cuvinte, va fi primu1 pas spre reeunoasterea propriului tau eu, atunci cand esti departe de trupul tau.

30

Unde ciildlOre~/i a/unci dim/ donni

Gandeste-te asadar la acest fapt. la recunoasterea ta ca spirit, ~i vei fi de mare ajutor prietenilor tai nevazuti din viata cealalta, care se vor apropia de tine si te \ or trezi la cunoasterea adevaratului tau eu.

Ordinea spiritelor, care este mai intc:capta si mal puternica ~i care poate sa-ti dea multe ganduri in timpul zilei sau cand Iti folosesti trupul, s-ar putea sa nu fie In stare sa-ti of ere foarte mult cand scapi din trup, din cauza conditiei despre care am vorbit mai sus. In loc sa ajungi noaptea intr-o regiune mai inalta a gandirii, cobori din orbire ~i prin simpla forta a obisnuintei intr-una inferioara. S-ar putea ca in timpul zilei, sa fii educat in asa fel incat sa poti patrunde In straturile superioare. Dar noaptea, intrucat ai fost educat la scoala simturilor fizice, ~u poti sa-ti iei aceasta educatie eu tine. Mergi eu ochiul ~i eu urechea spirituala, crezand ca acestea sunt ochiul ~i urechea fizica. Toate acestea dau nastere unei eonfuzii pe care nici 0 limba nu 0 poate exprima pe deplin, pentru di in via\a nu exista ~i nu se pot ilustra nici un fel de conditii similare.

Vrei sa le dai prietenilor tai puternici ~i invizibili un indiciu cu ajutorul caruia, atunci cand paras esc trupul, sa poata veni mai aproape de tine sa te ajute sa te trezesti, sa-ti gasesti propriul eu ~i sa te duci aeolo unde iti este Iocul, Gandul ca esti un spirit, ea 0 fiinta distincta ~i aparte de trupul tau, va servi drept indieiu. Gandul este un lucru la fel de real ca 0 sarma de telegraf. Va fi sarrna de telegraf dintre tine ~i ei, pentru ca nu vor sta In permanenta eu tine in timp ce bajbai prin stratul inferior al existentei, Ar putea s-o faca dad ar vrea; dar vor sa te trag a pe tine in sus, pe meleagurile lor - in tara lor, in regiunea lor - unde totul este mai frumos ~i mai feeric decat se poate spune cu penelul sau eu cuvantul; un de eel putin partial este aeum ~i 10-

Unde ciiliitoresti atunci c/uid donui

31

cui tau, A aduce cu tine amintirea aces tor clipe ziua, cand spiritul tau ili foloseste trupul, ar insemna sa aduci viata celesta pe parnant. Ar fi 0 incercare de deplasare In directia corecta, de a parasi placerile mai primitive in favoarea unei vieti traite la un nivel superior. Orice resernnare are acest unic scop: sa te eIiberezi de placerea trecatoare care lasa 0 durere de durata pentru a obtine 0 placere cu mult mai mare, fara niei un fel de durere.

Dad ili fizexi bine In minte atunci cand adormi ca nu mai folosesti simturile trupului, vei vedea d iti vei aminti de aeeasta ~i in ceca ce numesti vis. Ai sa descoperi ca iti spui: "Totul este la fel de real ca insu~i trupul meu de la lumina zilei. Numa! ~tt sam mtr 0 stare diferiUi a exis_l

• ten~."

Viata ta actual a, viata spiritului departe de trup in timpul noptii, este adesea 0 existents care mai mult epuizeaza dedit sa revigoreze. Poti sa plutesti in deriva in mod inconstient catre persoane ~i scene care ili repugna. Esti purtat de aceste valuri de curente inferioare ale gandirii. Te lasi dus de aeeste valuri ca un eopil nestiutor care intra Intr-un parau ~i este dus de un curent mai putemic din afara in adanc, acolo unde nu mai ajunge eu picioarele la fund; dad nu stii nimic des pre faptul ca gandurile se deplaseaza ca niste curente ~i ca eel mai de jos sau inferior sau gandul raului este mai putemic atunci cand este mai aproape de pamant, ~i nu stii nimic nici des pre puterile ~i simturile tale ca spirit, esti la fel de neajutorat ca un nounascut atunci cand iti parasesti noaptea trupul.

Dad ai putea sa pornesti in directia corecta spre regiunile de sus, superioare ale gandirii, daca ai putea sa urci prin curentul de gandire intunecata ~i rudirnentara, care te inconjura pretutindeni - ai ajunge intr-un tinut al

32

Uncle cdldtoresti atunct cdnd dormi ,

frumusetii, cu flori ~i soare stralucitor. cu peisaje linistitoarc si pline de seninatate. Si acolo te vei imprieteni cu oamenii pe care doresti eel mai mult sa-i vezi ~i carora le apartii ca spirit. Te vei odihni intr-o liniste languroasa, dar vei putea totusi sa discerni scene de un farrnec indescriptibil. Vei fi constient de existenta, totusi in rcpaus. Vei trage In piept viata eu fiecare inspiratie. Dirnineata, te vei Intoarce cu acosta viata in trup. Noaptca ta de stralucire va fi §i 0 odihna a gandirii §i un stimul sanatos pentru viaja trupului tau. Simturile tale spirituale se vor deschide in aceasta atmosfera elevata de gandire. Te vei elibera de ceea ce este acum 0 sclavie nocturna. Legatura ta cu regiunile mai inalte ale gandirii va deveni permanenta ~i ai putea sa dobandesti puterea de a te intoarce la ele in oriee moment pentru a te reirnprospata cand te simti coplesit de gandurile rudimentare care te inconjura acum.

Orice statiune balneara, orice salon plin de oameni trandavi mai mult sau mai putin sub influenta unui stimulent, orice loc, indiferent care este caracterul lui conventional, fie el un loc de placere, de jocuri sau de comer], este o sursa potentials de gfmduri inferioare. Aceste ganduri curg din acel loc la fel de reale - desi nevazute - ca apa dintr-un izvor. In orice eras mare, aces tea sunt tot atatea mii de izvoare de elemente murdare ale gandirii, adunate laolalta. Nu este un curent vioi, rapid. Este mai curand un fel de masa vascoasa care se misca lent, In care esti antrenat §i de care curand te trezesti purtat incet §i foarte singur. Orice grup de oameni pusi pe barfa, susoteli §i scandal reprezinta 0 sursa suplimentara de astfel de ganduri, La fel este ~i orice familie in care domnesc dezordinea, privirile morocanoase, cuvintele urate, artagul §i iritarea. 0 asemenea societate, nurnita inferioara pe scara sociala, poate

Unde dih7lorc~'l/ atunci cdnd dormi

33

contribui §I ea la acest curent de gandire de tip inferior. Niei eel mai pur spirit nu poate sa traiasca in acest curent de gftndire fara sa fie afectat in mod defavorabil de el. Are nevoie de 0 utilizare pcrrnancnta de forte ca sa-i reziste. Te amesteci ~i te incurci in el, esti orbit de intunecimea lui, tras in jos de povara pe care 0 reprezinta. Poate ca ai observat dt de mult te eliberezi de diverse dorinte atunci cand te duci la tara, departe de oras. Muntii sunt mai liberi fata de aceasta gandire. Este un element care se conformeaza legilor gravitatii, Gandurile inferioare curg pe la nivelurile cele mai de jos, ca orice lucru greu, necioplit, aspru. Comertul, schimburile, fabricile au nevoie, din pacate, de erase construite la aceste niveluri de jos, pe malul raurilor. In viitoarele civilizatii evoluate, scopul pricipal va fi sa avem barbati ~i femei perfecti, sa descoperim ~i sa realizam placeri reale ~i permanente. Atunci orasele vor fi construite pe varfurile muntilor, pentru ca toate emanatiile rudimentare, vazute §i nevazute, sa fie drenate departe.

A vand asupra ta atat de multe elemente negative nevazute, s-s; putea sa simti nevoia sa formezi grupuri aditionale de oameni care au aspiratii firesti §i sunt mai puri, care se vor IntaIni frecvent §i prin conversatie §i prin comunicare silentioasa vor genera un curent de gandire mai pura. Cu cat vor face mai mult acest lucru In cooperare, cu at at va avea fiecare individ al grupului mai multa forta ca sa se fereasca de aceste valuri destructive, fie ca spiritul este In trupul sau, in timpul zilei, fie ca este plecat, in timpul noptii. Iii formezi atunci un lam de legawri (riI. 0 regjune maj j'nalta. mai pura si mai putemica a gandirii. Cu cat esti mai serios interesat de asemenea legaiUrr:-cuatat va fi ~i lantul mai putemic. Nici nu-ti dai seama de puterea acestor forte ale inrunericului din tine sau de ce anume tre-

34

Unde ciiliitoresti atunci cdnd dormi

buie sa infrunti dad vrei sa te lup]i de unul singur ell accst val de intuneric.

Gandul zamislit §i pus in practica de foarte purine persoane, care s-au intalnit special pentru aeeasta §i carora le place sa se intalneasca pentru di stiu cat de binefacator este acesi Iucru, este de 0 valoare inestimabila pentru tine. Este gandul eel mai puternic. Este partial un gand si, odata cu gandul, forta spiritelor intelepte, puternice si benefice care vor fi atrase de grupul tau §i vin cu dorinta de a te ajuta. Iti va limpezi creierul, i'ti va revigora trupul, va alunga boala, iti va da noi idei §i plan uri pentru orice fel de afacere legala. Nici nu-ti dai seama cat de mult esti impiedicat sa ai succes §i cat de mult esti tras in jos, spre un nivel inferior de viata, de curentul inferior al existentei care te absoarbe nira sa vrei, care te orbeste §i te face at at de confuz. Accepti ca necesare anumite conditii de viata pe care, dad inteligenta ta ar fi mai vioaie §i mai ascutita, ai sti sa le eviti, S-ar putea sa absorbi timiditate de la ceilalti. In felul acesta poti absorbi §i inertie §i lipsa de energie. Perioadele tale de lipsa de incredere in tine ~i de sovaiala ar putea fi consecinta acestei absorbtii de element inferior. S-ar putea sa nu stii cat de orb esti §i cat de diferit ai putea fi dad ai vedea mai dar ceea ce iti poate face rau §i ceea ce iti poate face bine. Daca vei genera gfinduri mai puternice, in cadrul unui grup concertat si orientat spre motivele pure, spre cautarea adevarului §i spre dorinta de a face bine altora ca §i propriei persoane, mintea ti se va limpezi, energia ta va creste §i te va indeparra de erori §i obstacole, sanatatea ti se va imbunatati §i iti vei cladi in tine insuti 0 forta care iti va aduce tot ce e bun. Aceasta este calea de "a cauta imparatia lui Durnnezeu", cand toate aceste lucruri vor fi castigate de tine. $i ele vor fi castigate pentru ca forta

Unde c/ildtoresti atunci cdnd dormi

35

pc care 0 creezi in tine insuti prin aceste intalniri ca in familie sau intr-o f[(We va fi ca un magnet puternic, atragand toate lucrurile despre care intelepciunea ta iti spune ca iti vor fi de folos.

Lurnea Noua descoperita de Columb este 0 nimica toata pe langa cea in care intrarn in mod inconstient in fiecare noapte. Privim cu ochiul trupului prin camerele noastre, pe strazile noastre, pc carnpiile noastre §i spunem ca nu exista nimic intre noi §i pereti, casa, padure sau munte, ci numai "aer"; dar acest spatiu poate fi plin pana la refuz cu structuri, oameni, cu copii nevazute a tot ceea ce vedem in noi.

Viziunile produse de consurnul de opium §i ha§i§ sunt realitati. Drogurile permit 0 evadare mai completa a spiritului din trup. Spiritul primeste 0 forta artificiala din elementele luate de la mac sau canepa. Ajutat de ele, poate calatori mai departe ~i se simte stimulat sa calatoreasca §i in afara orelor obisnuite cand trupul doarme. Ajunge in regiuni mai inalte §i mai sublimate §i vede glorii pe care nu le-a realizat niciodata pe pamant. Dar in felul acesta este bagat cu de-a sila in elemente prea fine pentru ca el (spiritul) sa le retina §i sa le aduca trupului inapoi. Spiritul nu po ate sa Ie retina, asa ca se intoarce in trup fara nici 0 vlaga, De aici reacjia ~i nefericirea consumatorului de opium dupa ce efectul drogului se duce. Te-ai sim]i curand intr-o stare asemanatoare daca spiritele superioare te-ar duce (asa cum ar putea s-o faca) in tinutul Ior, inainte ca tu sa fi crescut spiritual pana la nivelul lor. Elementele pe care le-ai absorbi acolo ar fi prea rafinate pentru a fi folosite in acest strat al vietii. Dar printr-o stradanie continua, spiritul tau poate deveni capabil sa absoarba aceste elemente §i sa ~i le insuseasca atunci cand se intoarce pe

36

Un de caliitoresti atunci ciind dOr/II/

parnant. Toata alcatuirea ta va fi mai rafinata decat cea de acum. Vei fi locuitor a doua lumi, al celei fizice din tine si al acelui strat de care tii in mod spiritual. Aceasta va trebui sa fie viata in viitor pe aceasta planeta Acesta este Noul Ierusalim coborat pe pamant.

In istoria lumii au fost mult mai multi barbati ~i femei decat se crede, care s-au trezit in aceasta viata ~i au trait in ea, folosindu-si trupurile. Pavel vorbeste de faptul ca a fost "prins ~i urcat in cerul al treilea ~i a vazut acolo lucruri de nerostit." Sweden borg a avut legaturi stranse cu aceasta lume. Au mai fost ~i multi altii de-a lungul vremurilor; dar au fost suficient de discreti ca sa-~i pastreze cunostintele pentru ei in~i~i, stiind ca povestea lor nu va fi crezuta de contemporani ~i dad! 0 vor relata vor avea de suferit consecinje dezagreabile.

Vremea acestei secretomanii s-a dus. Acum pe lome sunt mai multe minti treze ~i capabile eel putin sa sustina aceste adevaruri. Acestea sunt spiritele reincarnate care au intrat intr-o alta viata pamanteasca cu cunoasterea partials a acestor adevaruri §i care Ie vor recunoaste imediat cc vor fi prezentate.

A trecut ~i vremea cand materialitatea putea sa ne zdrobeasca spiritualitatea. Vremea cand adevarul spiritual va putea sa se afirme §i sa domine materialitatea a inceput deja. Nu conteaza cat de mic este nucleul aparent sau grupul de persoane care recunosc aceste adevaruri, 0 fisura foarte mica dintr-un zid poate dezvalui un peisaj imens. Punctul de contact in care otgonul este leg at strans de corabie ca s-o scoata din apa pujin adanca nu are decat caiiva centimetri Iatime dar acesta este tot spatiul de care este nevoie pentru ca sa se transmita forta vasului; si asa, cei relativ putini care accepta astazi aceste lucruri vor reprezenta forta care ii va ridica pe cei multi.

ARTA UITARII

•

In chimia viitorului, gandul va fi considerat 0 substanta, la fel ca acizii, oxizii ~i alte substante chimice de astazi.

Nu exists nici un fel de ruptura intre ceea ce numim material ~i ceea ce numim spiritual. Ambele sunt substante sau elemente. Ele se amesteca in mod imperceptibil una cu alta. In realitate, materialul nu este decit 0 forma vizibila a unor clemente mai fine pe care le numim spirituale.

Gandurile noastre nevazute ~i nerostite radiaza din noi ca un flux de elemente ~i forta, la fel de real ca ~i curentul unei ape pc care 11 putem vedea, sau curentul electric pe care nu-l vedem. El se cornbina cu gandurile altora ~i din aceasta imbinare iau nastere noi calitati ale gandului, tot asa dupa cum atunci cfind sc combina doua chimicale ia nastere 0 noua substanta.

Dad erniti de la tine in gandire elemente de ingrijorare, agitatie, ura, suparare, pui in actiune forte daunatoare mintii ~i trupului tau. Puterea de a uita irnplica puterea de a indeparta gandurile sau elementele neplacute ~i daunatoare ~i de a aduce in locul lor elemente profitabile, care sa ne ajute sa construim in loc sa ne sfa~ie in bucati.

Caracterul gandului pe care il emitem ne afecteaza afacerile favorabil sau nefavorabil. Ii influenteaza pe altii pentru sau irnpotriva noastra. Este un element resirntit in

38

Arta uiuirii

mod placut sau neplacut de altii, inspirandu-le incredere sau neincredere.

Starea de suflet precurnpanitoare sau caracterul gandurilor modeleaza trupul §i trasaturile de caracter. Ne face urati sau placuti la vedere, atragatori sau respingatori pentru ceilalti. Gandul ne modeleaza gesturile, cornportarnentul, mersul. Pana §i cea mai mica miscare rnusculara are In spatele ei 0 stare sufleteasca, un gfind. 0 minte hoHirata este intotdeauna cornbinata cu un mers hotarat. 0 minte intotdeauna slaba, schimbatoare, sovaielnica ~i nesigura va avea drept consecinta un mers tar§ait, nesigur, clatinat. Sentimentul deciziei se reflecta In fiecare rnuschi. ElementuI de gandire aI hotararii este cel care umple fiecare muschi.

Uitati-va la barbatii sau femeile nemultumiti, posomorati, melaneolici ~i irascibili §i yeti vedea pe chipurile lor dovada actiunii aeestei forte silentioase a gandurilor lor neplacute, care ciopleste, taie §i le da expresia actuala, Asemenea oameni nu au niciodata 0 sanatate infloritoare, pentru ca aceasta forta actioneaza asupra lor ca 0 otrava ~i creeaza un fel de boala. 0 minte orientata In mod consecvent spre un anumit seop, mai ales daca acest scop urmareste binele altora ca ~i al nostru, va da putere fiecarui nerv. Este un egoism intelepr care se straduieste sa facii bine altora pentru a ne face bine noua insine. Pentru ca in spirit suntem eu totii uniti, Suntem forte eare actioneza iarasi §i iara§i una asupra celeilalte, la bine §i la rau, prin ceea ce numim In mod ignorant "spatiu go!". Exista niste nervi nevazuti care se intind de la un om la altul, de la 0 fiinta la alta. Toate formele de viata sunt legate In felul acesta intre ele. Suntem eu totii .membri ai unui singur organism". Un gand rau sau 0 actiune rauvoitoare este 0 vibratie de durere

Arta uitdrii

39

care trece prin miliarde de alcatuiri. Gandul bun ~i actiunea hinevoitoare au acelasi efect in ceea ce priveste placerea. Este, asadar, 0 lege a naturii ~i a ~tiintei care spune ca !'Iu putem face bine altcuiva fadi a ne face bine ~i noua in acelasi timp.

Jelirea pentru fiecare pierdere, fie ca este aceea a unui prieten sau a unui bun, slabeste mintea si trupuI. Nu foloseste la nimic prietenului pe care Il jelim. Este mai degraba 0 durere in plus, caci gandul nostru trist va ajunge fara indoiala la acea persoana, chiar daca ea a trecut in alta stare a existentei, ~i va fi 0 sursa de durere pentru ea.

o ora de mormaiala, agitatie sau team a, indiferent daca sunt rostite sau nerostite, consuma atat de mult din elementul de fOl1a de care dispunem, lncat devenim mai greu de suportat de catre altii ~i poate ca ne facem §i dusrnani. Direct sau indirect, ne dauneaza in afaceri. Privirile chiorase ~i cuvintele grele alunga clientii. Ura §i injuriile reprezinta 0 modalitate de a ne incarca viata. Forta pe care 0 cheltuim astfel am putea s-o folosim pentru placerea si profitul nostru, tot asa dupa cum forta de care am ave a nevoie pentru a folosi 0 bata ca sa ne ciomagirn trupul poate fi utilizata in asa fel incfit sa ne of ere confort si recreere.

Asadar, a fi in stare sa arunci (sau sa uiti) un gand sau 0 forta care iti face rau este un mijloc extrem de important pentru a dobandi for1a trupeasca §i limpezime a rnintii. Forta trupului ~i limpezimea mintii ne aduc succes in tot ceea ce intreprindem.

Aceasta aduce putere §i spiritului; §i fortele spiritului nostru actioneaza asupra altora, ale caror trupuri sunt la sute de kilometri de noi, in avantajul sau in dezavantajul nostru. Psntru ca exista 0 for1a care ne apartine tuturor,

40

Arta uiuirii

separata ~i aparte de cea a trupului. Este intotdeauna in actiune ~i actioneaza asupra celorlalti. Trebuie sa fie in actiune in fiecare clipa, indiferent dad. trupul este adorrnit sau treaz. Daca este folosita inconstient, in mod Ignorant ~i, asadar, neintelept, ne arunca in nenorocire ~i in greseala, Daca este folosita in mod inteligent, ne va aduce numai bine.

Aceasta forta este gandul nostru. Fiecare gand al nostru este de importanta vital a pentru sanatatea ~i succesul nostru real. Orice asa-numit succes, asa cum 11 defineste lumea, nu este real. 0 avere dobandita cu pretul sanatatii nu este un succes adevarat.

Orice minte se antreneaza, in general in mod inconstient. pentru caracterul ei aparte sau calitatea gandirii, Indiferent care este pregatirea ei, aceasta nu poate fi schimbata imediat. S-ar putea sa ne fi pregatit in mod inconstient mintea pentru a intretine gandirea rea sau tulbure. Poate nu ne-am dat seama niciodata ca, insistand asupra unei nemultumiri, traind in tristete ~i durere, jelind 0 pierdere, agitandu-ne de frica sa nu se intample una sau alta, intretinem 0 focta destructiva care ne stoarce fort a, provoaca boli, ne distruge conditia fizica, provoaca pierderi de bani ba chiar ~i de prieteni.

A invata sa uiti este la fel de necesar ~i de folositor ca ~i a invala sa tii minte. Ne gandirn in fiecare zi la 0 multime de lucruri, cand ar fi mai profitabil sa nu ne gandirn absolut deloc la ele. A fi In stare sa uiti inseamna a fi in stare sa inlaturi forta nevazuta (gandul) care ne face rau ~i sa-l inlocuim cu 0 forta (sau fel de a gandi) care sa ne faca bine.

Cere-ti imperios ~i insistent orice trasatura pozitiva de caracter care poate sa-ti lipseasca ~i 0 vei atrage tot mai

Arlo uiuirii

41

mult. Cere-ti mai multa rabdare sau mai multa decizie, sau curaj, sau judecata sau speranta sau exactitate ~i aceste calitati vor creste in tine. Aceste calitati sunt elemente rcalc, tin de alcatuirea mai subtila, desi nerecunoscuta, a natuni.

Un om descurajat, neajutorat ~i deprimat atrage inconstient descurajare ~i lipsa de speranta. Asa cil Ie prirnestc. Aceasta este pregatirea lui inconstienta pentru rau, Mintea este "magnetica", pentru ca atrage spre sine orice gand l~i fixeaza sau catre care se deschide. Daca Iti dai voie sa-ti fie frica, 0 sa te temi din ce In ce mai mult. Inceteaza sa te mai impotrivesti tendintei de frica, nu mai face nici un efort sa uiti frica ~i deschizi usa, in viti [rica inauntru; ~i atunci atragi frica. Gandeste-te la curaj, imagineaza-te ea pe un om curajos ~i VCI deveni ~i mal curajos. Pentru ca atragi curajul.

Nu exista nici 0 limita in natura nevazuta pentru dotarea eu aceste calitati spirituale. Prin cuvintele "cere §i ti se va da", Hristos dorea sa spuna di orice minte poate, atunci cand cere, sa atraga spre sine tot ce ii trebuie §i orice fel de cali tate. Cere in mod intelept §i vei at rage la tine tot ce e mai bun.

Fiecarc secunda de cercre intelcapta aduce 0 crestere de putere. 0 astfel de crestcre nu se pierde niciodata in noi. Este un efort pentru un c3§tig de durata pe care il putem folosi apoi in orice moment. Ceea ce dorim noi este sa avem mai multa putere ca sa ne rezolvarn trcburile, sa ne construim existenta, sa facem ca lucrurile sa mearga mai bine pentru noi §i pentru prietenii nostri. Nu-i putem hrani pe altii daca nu avem puterea sa tinem infornetarea la distanta de noi insine. Puterea de a face a~est lucru nu este acelasi lucru cu puterea de a pastra in memorie opiniile

42

Alta 111£(1111

altor oameru sau 0 surna de asa-nurrute Iapte adunate de pnn caru, care adesea se dovcdcsc a fr numai ncuunc Toate realizanle din vlata, mdiferent la ee myel, se obun prm forta spmtuala, prin fortele nevazute care decurg din creierul nostru §I acuoneaza asupr a altor rmnti de aproape sau de departe §l care sunt la fel de reale ea fortele din bratul tau atunci cand ndici 0 pratra.

Un om poate sa fie analfabet, totusi poate enure din mmtea lui 0 forta care sa afeeteze §i sa mfluenteze mulu alti oameni, de aproape sau de departe, intr-un fel pnelmc pentru el i'nSU§I, in ttrnp ee un savant trudeste din greu eu mmtea lui pentru 0 rumica toata. Analfabetul este eel care are 0 putere spmtuala mat mare. Inteleetul nu este un sac in care sa adum fapte. Intelecuil este 0 putere cu care obtn rezultate. Cei mal man frlozofi mat Inta: au gandit §l au planificat §l dupa aeeea au actionat. Asa au facut Columb, Napoleon, Fulton, Morse, Edison §I altn care au impms lumea inamte, pe Hinga faptul ea au spus lumu incotro trebuie sa evolueze.

Planul, seopul sau [inta ta, indiferent dad sunt legate de afaeeri sau de 0 inventie, sunt 0 construcpe reala de elemente nevazute ale gandmi. Asemenea strueturi de gandun actioneaza ea un magnet. Imediat ee este realizata, constructia incepe sa atraga in ajutorul ei forte. FH perseverent si lme-le de planul tau §i aeeste forte vor vern tot mai aproape §l mat aproape, vor deveru din ce in ee mal puternice §i vor da rezultate din ce in ee mal favorabile.

Daca itl abandonezi scopul, aceste forte inceteaza sa se mat apropie §l distrugi astfel un volum foarte mare de putere nevazuta de atractie pe care ai construit-o mat inainte. Reusita in afacen depinde de aplicarea acestei Iegi Abordarea consecventa a oncarui scop este 0 forta sau un

Arta uitiirii

43

element eu atractivitate reala, care aduna tot mai multe ~i mai multe ajutoare pentru atingerea acestui scop.

Cand trupul tau este In starea numita somn, aceste forte (gandurile talc) sunt tot active. Atunci lucreaza asupra altor minti. Daca ultimul tau gand inainte de a adormi este de ingrijorare, anxietate sau ura fata de cine va, el va lucra pentru tine eu rezultate proaste. Daca este plin de speranta, vesel, increzaror ~i impacat eu toata lurnea, atunei este 0 forta mai puternica ~i va luera pentru tine eu rezultate bune. Daca soarele apune deasupra maniei tale, gandul tau manics va actiona asupra altora in timp ee dormi ~i nu-ti va aduee inapoi decat necazuri.

Nu este oare neeesar sa cultivam puterea de a uita ceea ce vrem, in asa fel in cat curentul gandirii noastre, in loe sa atraga raul atunei cand dormim, sa atraga binele?

Astazi sunt mii ~i mii de oameni care nici nu-si pun problema sa-~i eontroleze gandurile. I~i lasa mintea sa porneasca in deriva. Nu spun niciodata despre un gand suparator: "N-am sa rna mai gandesc la asta." In mod inconstient ei se intreaba atunei de ee nu se simt bine, iar trupurile lor se imbolnavcsc din eauza gandurilor carora Ii se permite sa rarnana fixate in minte.

Cand iti vei da seama de raul pe care \i-l face oriee gdnd diu, vei incepe sa dobandesti puterea de a te debarasa de un astfel de gand, Cand ai sa incepi sa te impotrivesti in minte in mod constant aces tor gfmduri rele, vei incepe sa capeti tot mai multa putere pentru a te impotrivi. "Impotrive§te-te Diavolului", a spus Hristos, ,,§i aeesta va fugi de la tine." Nu exista Diavol mai puternic decat folosirea incorecta a puterilor mintii, Aceste forte ne pot afeeta si chinui eel mai mult. 0 dispozitie sufleteasca urata

fa

§i melancolica este un Diavol. Ea ne poate face sa pierdem

44

ArIa uiuirii

prieteni, sa ne imbolnavim, sa pierdem bani. Banii inseamna sa te bucuri di poti sa-ti satisfaci nevoile §i conionui. Fara acestea nu puiem sa ne dam acevarata )"i).a~U"ia a valorii' noastre. Pacatul impiicat de .xlragostca pcntru bani" este sa iubesti banii mai mult dedit lucrurile ncccsarc pentru obtinerea lor.

Pentru a dobandi succes in orice afacere, pentru a progresa In art a sau pentru a promova 0 cauza cste absolut necesar ca intr-un anumit moment al zilei sa uitarn tot cc are legatura cu afacerile, arta sau cauza, Facand acest lucru ne odihnim miritea ~i dobandim forte noi pcntru a ne reinnoi eforturile.

Daca ne mvartim mereu in jurul aceluiasi plan, studiu sau specuta\i..e san ne tntrebam mereu ce sa fw:em ~i ce sa nu facem, inseamna sa ne irosim 0 multime de forte ale mintii, Ne spunern in gand mereu acelasi ~i acelasi lucru. Construim din acest element nevazut, gandul, aceleasi ~i aceleasi constructii. Fiecare este duplicatul inutil al precedentei.

Dad sun tern inclinati intotdeauna sa discutam numai despre un anurnit subiect, daca nu-l vorn uita niciodata, dad vorn incepe intotdeauna ~i pretutdindeni sa vorbim numai despre el, dad nu vorn incerca sa manifestant interes fata de ceea ce spun altii, daca suntem hotariiti sa discutam numai des pre ceea ce ne intereseaza pe noi sau sa nu discutam dcloc, sun tern in primejdia de a deveni "ticnit" sau maniac.

"TicnituI" are reputatia de om cu idei fixe. Este eel care, avand 0 anumita idee ~i numai una singura in minte, s-a hotara; probabil, inconstient, sa irnpuna acea idee tuturor celorlalti, Nu-si uita niciodata teoria preferata sau scopul preferat ~i nu se adaptcaza la gandirea celorlalti, Din

Arlo ut uirti

acest motiv, i~i pierde puterea de a uita, de a arunca afara din mmtc gandul care absoarbe totul. Se afunda tot mai mult in .icca singura idee. Se inconjura cu 0 gandire specia la, eu l' dement ~i 0 atmosfera la fel de realc ca ~i cand le-arn vedc., sau le-arn putea pipiii.

Cei din preajrna lui simt aceasta gandire unidirectionala ~i 0 rcsimt intr-un mod neplacut; pentru ca gandurile unci persoane sunt simtite de cei din preajma printr-un sim] neidcntificat pan a acum. In exercitarea acestui sirn] se gaseste ~i explicatia .Jrnpresiei" placute sau neplacute pe care v-o face cineva la prima vedere. Esti asa cum emiti, esti ceca cc trimiti In jurul tau, elementul care Ii afecteaza pc ceilal]i In favoarea sau In defavoarea ta, In functie de calitatea lui ~i de acuitatea cu care il recepteaza ei. ~i esti ~i tu afectat de gandirea aItora In acelasi fel, indiferent ca esti departe sau aproape. De aici rezulta ca vorbim cu ceilalti chiar atunci cand limba noastra sta nemiscata, Ne facem iubi]i sau urati chiar si atunci cand stam singuri In intimitatea camerei noastre.

Ticnitul devine adesea martir, sau crede ca este martir. Nu este absolut deloc nevoie ea eineva sa devina martir. Martiriul implies intotdeauna lipsa de judecata ~i de tact In prezentarea unui principiu nou in fata lumii. Analizati martiriul §i yeti constata la martir 0 hotarare obstinata de a impune oamenilor 0 anumita idee intr-o forma of ensiva §i agresiva. Oamenii foarte capabili, prin faptul ca pedaleaza la nesfarsit pe 0 singura idee, in cele din urma devin prizonierii ei. Adversitatea cu care raspund ceilalti se datoreaza faptului ca aceasta adversitate s-a aflat in primul rand in mintea lui. "Nu Yin cu pace," a spus Hristos, "ci eu sabia". Acum a venit timpul ea sabia sa fie bagata in teaca. Foarte multi oameni de buna credinta tolosesc adesea in

46

Ana uiuirii

mod inconstient sabii atunci cand ne sfaruiesc de bine. Exista sabia (In gand) reformatorului dispretuitor, sabia antipatiei fata de ceilalti pentru ca nu iau in searna ceca ce spui tu, sabia prejudecatii pentru ca altii nu vor sa ado pte obiceiurilc talc. Fiecare gand discordant impotriva altora este 0 sabie §i face ca ceilalt: sa scoata ~i ei care 0 sabie ca riposta, Cand erniti un anumit gand, primesti Inapoi un gand de acelasi fel, Imparatia pacii va trebui construita prin reconcilierea divergentelor, tranforrnandu-i pe dusmani in prieteni, vorbindu-Ie oamenilor mai degraba de ceea ce ~. Q~l~ i~ ei, de cat de ceea ce este diu. descurajand barfele §i ponegrirea si aducand in discutie subiecte mai placute §i mai profitabile, dovedind prin propria viala ca exista legi - chiar daca nu sunt recunoseute de toata lumea - eare aduc sanatate, fericire, noroe, fara a nedrepta]i sau a faee rau aItora. Omul eel mai respingator, fiinta plina de tradare, ura, minciuna §i venin are cea mai mare nevoie de mila §i de ajutorul tau, pentru ca omul acela, barbat sau femeie, generand ganduri rele, genereaza durere §i boala pentru sine insusi.

Descoperi ca gandesti urat des pre 0 persoana de la eare ai primit 0 insulta sau 0 neplacere, 0 ncdreptate sau.o jignire. Acest gand rarnane cu tine ore In sir, poate chiar zile intregi. In cele din urrna te plictisesti de el, dar nu poti sa scapi de el. Te supara, te ingrijoreaza, te irita, te imbolnaveste. Nu poti sa te irnpiedici sa te intorci mereu, iarasi §i iarasi, la aeest gand sacaitor, Iti roade spiritul; §i tot ce Iti distruge In spirit, i'li distruge si in trup.

~i asta pentru ca ai atras asupra ta gandul opus §i ostil al altei persoane. I1i trimite 0 unda de gandire ostila, Dai §i prirnesti lovituri ell elemente nevazute. ~i poti sa continui aeest razboi al fortelor nevazute saptamani in sir

Aria uiuirii

41

si dad faci acest lucru, tori yeti fi loviti, Aceasta lupta a fortclor ~i a vointelor contrare se desfiisoarii pretutindeni de jur imprcjurul nostru. Aerul este plin de ele.

Asadar, a incerca sa ignori, sa uiti de dusmani, sau sa le trirniti numai gfinduri prietenesti este un act de autoaparare la fel ca si gestul de a ridica mana pentru a te feri de 0 lovitura fizica. Gandul persistent de prictcnie respinge gandul rau ~i il face inofensiv. lndemnul lui Hristos de a face bine dusrnanilor se bazeaza pe 0 lege fireasca. Ne spune ca gandul sau elementul bun are mai rnulta putere ~i va respinge intotdeauna gandul diu, facandu-l inofensiv.

Irnpune-ti sa uiti atunci cand nu te poti gandi la 0 persoana decat cu durerea provocata de amaraciune, suparare sau aIte cauze. A-ti impune este 0 stare sufleteasca in care se pun in rniscare fortele ce iti aduc rezultatul dorit. Este baza ~tiinlifica a rugaciunii. Nu implora. Cere-ti in mod consecvent partea de forta din elementele tale, cele prin care poti sa-Ii stapane~ti mintea asa cum doresti.

Forta pe care 0 poti obtine prin cultivarea puterii gandirii tale este fara limite. Po ate line departe de noi toata durerea provocata de suparare, de pierderea averii, a prietenilor, de situatiile neplacute din viala. Aceasta putere este eel mai potrivit element sau atitudine a mintii pentru a castiga avcrc ~i prieteni. Mintea puternica arunca povara gandurilor apasatoare, macinatoare, sacaitoare, le uita ~i se intoarce cu interes spre altceva. Mintea mai slaba scormoneste in durere, in gandurile rele ~i este inrobita de acestea. Cand te temi de un necaz (care poate sa nu se produca niciodata) trupul tau slabeste; energia ta este paralizata, Dar daca iti impui in permanenta, poti sa scoti din tine 0 putere care sa arunce la gunoi orice tearna sau neliniste din suflet. Aceata putere este calea spre succes. Impune-ti-o ~i

48

Aria uiuiru

ea va creste tot mai mult §i mai mult, pana cand, In cele din urrna, nu vei mai cunoaste frica. Un om fiira teama poatc face minuni.

Faptul di nici un individ nu a acumulat pana acum 0 asemenea putere, nu este 0 dovada ca ea nu poate fl dobandita, Cu ani in urrna, daca cmeva ar fi spus ca 0 voce se poate auzi de la New York la Philadelphia ar fi fost considerat nebun. Astazi, minunea telefonului este 0 chestiune cotidiana. Puterilc inca necunoscute ale gandirii noastre vor face ca telefonul sa fie 0 nimica toata. Barbatii §i femeile, cultivandu-si §i folosindu-si puterea gandului, vor faptui minuni pe care imaginatia nu indraznesre sa le prezinte lumii.

CUM SE NASC GANDURILE

----- . ----

Asa dupa cum din combinatia unor elemente ehimiee iau nastere substante noi, tot asa din combinatia substantei gandurilor, asa cum curg ele §i se amesteca de la 0 minte Ia alta, iau nastere sau se forrneaza ganduri noi.

Caracterul §i ealitatea gandirii tale este nuantata §i modificata In masura mai mare sau mai midi de toate persoanele cu care vii in contact, caci gandurile lor se amesteca eu ale tale §i formeaza combinatii noi. Intr-o anumita masura, devii alta persoana dupa ee ai stat de verba ieri timp de 0 ora cu A, decat dad ai fi avut un sehimb de opinii eu B. Ai preluat asupra ta 0 nunata a gandirii lui A, a calitatii gandirii lui.

Dad stai mult timp printre cei de jos, degradati, gandul care se naste In tine din amestecul eu gandurile lor va fi, In pofida celor mai puternice aspiratii ~i stradanii ale tale, tras In jos de grosolania lor. Asadar, .Jegaturile rele strica bunele maniere". Daea cei eu care vii In contact sunt p~soane rafinate, pure, nobile, cu aspiratii inalte, gandul nascut din asemenea combinatii de elemente va fi si .el nobil, inalliitor, pur §i puternic.

Asocierea cu ceea ce este josnic ~i impur micsoreaza puterea gandului tau. Ceea ce slabeste mintea slabeste §i trupul ~i puterea gandului tau de a obtine rezultate in afara trupului tau, in orice fel de actiuni,

50

CUIII sc nOK g(/Ildlirt/C

Daca se ajunge la 0 asociere constanta ~i 1I11 .unestcc de ganduri ale unei minti largi ~i generoasc cu 0 mime josnidi, dezonoranta ~i rea, forta spiritului superior s-ar putca sa fie epuizata de incercarea de a 0 respinge pe cea infcrioara. Mii de caractere bune sunt astazi bolnave fizic, pentru ca spiritele lor sunt saturate cu gandul mai josnic, grosolan si ingust al altora despre ei.

Gandurile ~i ideile noi aduc puteri noi In tfUP, dar ~i in minte. Din acest motiv, un intelect real ~i activ traie~tc multL,ca de pilda Victor Hugo, Gladstone, Beecher, Bright, Bismarck, Ericson ~i altii. Este adevarat ca exista un fel de viata ~i un intelect fosilizat care poate sa existe multi ani, dar nu se bucura de mai nimic ~i realizeaza foare putin. Printr-o cunoastere mai profunda a legilor gandirii (aceasta uriasa forta silentioasa a naturii), spiritul va putea in vii tor sa-~i foloseasca trupul pe depIin, fiind in posesia puterilor sale mentale ~i fizice at at cat doreste.Trupurile oamenilor decad ~i l~i pierd vigoarea pentru di oamenii au In continuare acelasi set de ganduri. Gandul este hrana spritului tau, tot a§a dupa cum painea este hrana trupului tau. Gandurile vechi sunt 0 substanta veche, statuta. Nu hranesc bine organismul. Daca spiritul sufera de foame, §i trupul va suferi. Va deveni fie 0 fosila semianimata sau, daca spiritul este suficient de puternic ca sii-§i impuna cerintele generate do durerea provocata de foame, va fi mereu nelinistit, agitat, stingherit §i va suferi de 0 anurnita boala trupeasca. Sunt mii de oameni care sufera din aceste cauze astazi. Ei i§i chinuiesc spiritul. Aceasta Inseamna ca educatia lor sau, mai bine zis, ace a portiune din spirit pregatita aproape impotriva vointei lor pentru a se conforma opiniei §i modului de viata care i se impune, se impotriveste intui-

CIIII/ se /W \(' g/illdl/I'lle

51

tid sau pledoanei spiritelor rafinate pe care adesea le eondamna drept caprieii ~i rnofturi.

Un gand nou este 0 viata noua, 0 reinnoire a vietii. 0 idee nOlla, un plan sau un seop nou ne umplu de speranii ~i de vigoare. Unul din seeretele vietii si fericirii eteme este sa tinzi mereu catre ceva nou, sa dai uitarii lucrurile care ramrm In urma ~i sa te indrepti mereu fnainte, spre cele care sunt in fala !,g. Eternitatea ~i spatiul fara sfar~It sunt inepuizabile In materie de nou. Senilitatea se instaleaza din cauza ca privesti inapoi ~i traiesti mai mult in trecut. Nu ai nimic a face cu persoana care ai fost acum un an, decat profitul oferit de experienta acelei persoane. Acea per-, soana e moarta. Eul tau de astazi este un alt individ, cu totul nou. Eul tau de anul viitor va fi altul, un individ nou.

,,~u mor In fiecare zi", spune Paul. Prin aceasta doreste sa spuna di un anumit gand de ieri este mort astazi §i aruncat la gunoi ca 0 haina veche. In locullui vine eel nou. Cand spiritele noastre cresc sanatoase, terminam definitiv eu 0 parte din noi insine la sfarsitul fiecarei zile. Aceasta parte este moarta. Este un gand mort pentru noi. Nu ne mai este de nici un folos. Este reziduu ca alte reziduuri umane zilnice, asa cum se descuameaza de exemplu pielea zilnic. Cand ai ganduri noi, intri In fiecare zi intr-o lume noua. In

......

~ea ce priye~e f~ conteaza a~a de mult unde ne

afIam, dad putem sa introducem In noi in fiecare zi acest !!!fIux de gandire noua. Ne putem castiga astfeI tenclrea chiar ~i intr-o inchisoare, in timp ce oarnenii care sunt inchisi fala de ideile noi sunt nefericiti in cele mai splendide palate. ~untem, a§adar, pe drumul spre 0 independenta a roape totala fa a de lumea fizica. Independenta inseamna putere. n masura in care sun tern dependenti de o anumita persoana, de mancare, de droguri, ,de un stimu-

52

CUIIl se nasc gii/lduri/C'

lent sau de starea lucrurilor din jurul nostru suntcm In acelasi timp sclavi ai acestora. Influxul perpetuu de ide! noi of era 0 calc de evadarc din donjonul siiraciei materialc ~i spirituale. Poti fi bogat in bunuri ale acestci lumi, dar foarte sarac, daca nu esti eapabil sa te bucuri de 'clc, Nu poti rarnane mult timp sarac in sensul lurncsc, dad c§(i boo gat spiritual. Dar bogatia spirituala nu cere mai mult decal poate folosi in fiecare ora a fiecarei zile. Ea nu sc poate depozita in subsolurile bancilor.

~ Influxul zilnic de gandire noua aduce puteri noi. Cel

----~~ --.

care primeste zIlnic un gaud OOl.l..- prime§tc totodat5 ~i 0

f.2!Ja noua, care ii propulscaza aqiul1ilc spre reu~iUi. ~ tacuta a mintii tale is men tine presiullca constanta asupra aftor minti care eoopereaza cOI1§ticnt sau incon~tient Ck. tine.

In zonele superioare ale mintii se ana cei care sun, intotdeauna veseli, bucurosi, increzarori in reusitele ~i fericirea viitoare. Au ajuns sa se rid ice la nivelul Legii ~i au dovedit-o. La eii ganduea este COmORlta cu vlctori;uEi stiu ca, mentinandu-si mintea intr-o anumita stare, controlan-

-

du-Si cum se cuvine gandurile, primesc un influx constant

de fericire ~i putere. Pentru di puterea ~i fericirea trebuic sa mearga Irnpreuna, La fel ~i pacatul, durerea ~i slabiciunea. Ei stiu, de asemenea, ca fiecare plan al lor trebuie ~a fie un succes. De aici rezulta di pentru ei viata trebuic sa fie 0 succesiune neintrerupta de victorii. Credinta ~i convingerea lor in aceasta privinta este la fel de ferma cum este la noi aceea ca focul va arde, iar apa va stinge focul.

Dad dorim in mod constant ~i perseverent acest lucru, putem sa ne conectam la lumea mintilor superioare ~i sa ne extragem de acolo 0 viata noua §i un element datator de forta. Ne croim drum spre asemenea legaturi

CII/I/ Ie /1(11( ~/i/ldllflle

53

valoroase pun su adauia de a indcparta de la nOI once fel de mvidrc, <uparare, donnta de cearta sau alte gandun Impure OIICC gand care ne pncinuicste un rau este un gand unpui. Obicciunle de 0 v1ata intreaga pot face ca la inceput accst lucru "a para 0 sarcina dificrla. Eforturile ~i stradarn- 11e constante vor indeparta un astfel de gand vatarnator cu mar mult.i u~unnta. Once gand impur este ea un gunoi in fnn]a noastra care ne impled lea sa ne apropiern de 0 ordine supcnoara a mmtu. Un astfel de gand este pentru spirit la fel de real cum este 0 piatra pentru nor, In felul acesta, in g.ind putem fr acopenp hteralmente eu gunoi sau eu flori.

Un mare poet, artist, scnitor. general sau lucrator in oucarc alt compartimcnt al vietu poate sa-~i datoreze in marc parte marctia faptului di a fost un fel de medium pentru diverse intchgcn]e ncvazute care au actionat asupra lui. S-ar putea ~a fi fost mal mult elementullor de transmisie ~i nu eel care le-a dat nastere,

Un om poate fi marunt, rau, mesehin, vanitos ~i victuna unor patimi necontrolate ~i eu toate acestea sa dea uneori 0 expresie eleganta celor mai exaltate sentimente. a mica parte din inteleetul omului a reactionat la aceste sentimente. Dar defectele lui, patimile lui, viieile sunt precumparutoare. Atunci cand este intr-o dispozitie sufleteasca placuta ajunge la inaitimea sublimului; de regula insa este un om relativ marunt. Au existat poeti care, la momente difente, au expnrnat sentimente aproape contradictorii: expnma la un moment dat puritate; in alta clipa, myers. Vienle lor au fost plme de eerturi, neintelegeri ~i meschinane.

Astfel de fin sunt folosite in momentele favorabile de catre 0 inteligenta de tip supenor, nevazuta, pentru a-si expnma proprule gandun. Pentru un inteleet care debor-

54

Cum Sf! nasc gtindurilc

deaza de bogatie in gandire. de viziuni rnarete ~i de frumusetea vietii este de-a dreptul 0 necesitate sa dea expresic acestor ganduri. Aceasta necesitate este 0 lege a naturii. Asemenea minti sunt ca niste izvoare care trebuie ncaparat sa ta~neasdi. Nu este yorba de 0 datorie, in sensul curent al cuvantului; este 0 necesitate. Dad e~ti bogat In ganduri, trebuie sa eliberezi aceste gandllfi ori de cate ori aj 0 ocazje favorabila. E~ti ca un copac supraincarcat cu fmcte. coapte. Cand fructul s-a copt, trebuie sa cada: cand gandul este copt, trebuie sa zboare. Dad! nu e nimeni Ianga tine care sa-l auda, trebuie sa te duci acolo unde po ate fi auzit; trebuie sa mergi acolo din necesitatea de autoconservare. Nu

-

e sanatos sa tii numai "entm tine un dar, un talent, un

adevar, 0 caE!lcitate de a face ceva bine.

Cand bogatia de ganduri a spiritelor: creste, acestea se simt tot mai apasate de greutatea bogatiei §i cauta s-o raspandeasca in toate directiile. Pot sa gaseasca 0 alcatuire receptiva in stratul pamantesc al vietii; pot sa se dud cate unulla aceasta alcatuire ~i sa-i impartaseasca gandul: sau, printr-o anumita conluerare, mai multe asernenea min]i unite prin scop ~i motiv pot sa mearga impreuna la un individ; pot sa-l inconjoare. pentru un timp, eu propria lor atmosfera de gandire. 0 asemenea atmosfera va actiona asupra individului ca un stimalent, II ridica In gandire eu mult deasupra nivelului sau obisnuit. Individul va vedea pentru 0 clip a lucrurile in lumina unei vieti mai inalte ~i mai pure decat tot ee a trait el pana atunci. In aceasta stare mental a, asupra mintii lui se exercita influenta unei ordini exaltate, de nivel superior; eu alte cuvinte, aceasta conlucrare a mintilor superioare Ie da posibilitatea sa-~i adauge o anumita substanta la gandirea lor ~i sa 0 mentina un timp. Individul 0 absoarbe ~i ii simte puterea influentei, De fapt,

CUI11 sc nasc gdndurilc

55

sc simte .Jnspirat" de ea; cu aite cuvinte, 0 insufla, Este emotionat, aproapc intoxicat de ea, pentru ca gandul rafinat §i putermc estc un stimulent a carui influenla asupra individului estc direct proportionala cu rafinamentul alcatuirii lui individuale, al impresionabilitatii lui sau_al capacitatii lui d.£...a receptiona un asemenea gand. Aceasta stirnulare este, de fapt, ceea ce numim .Jnfluenta magnetica". Aici se ana secrctuI atractiei pe care 0 persoana 0 simte fata de alta. Persoana atrasa este cea stirnulata, in timp ce se afla Hl.nga cealalta, de gandul absorbit de la eel care atrage.

In starea de sutlet descrisa mai sus, un poet poate sa dea expresie gfmdului scos la iveala astfel dupa cum doreste, in ritmul §i in masura care Ii convin. Poezia respectiva poate sa-i fie realmente dictata.

Tot in asemenea stari sufletesti ca cea de mai sus sunt scrise romanele sau iau nastere inventiile, Artistii §i sculptorii lucreaza sub influenta unei asemenea inspiratii. Generalii au fost §i ei ajutati §i sprijiniti in mod similar in actiunile lor militare. In lumea afacerilor ~i a finantelor, actioneaza aceeasi lege. Opereaza la toate nivelurile de scopuri §i motive, indiferent ca sunt inalte sau josnice. Nu exists nici un mare efort de gandire, nici 0 inventie marealil, care sa fi icsit dintr-o singura minte, fara nici un ajutor din exterior. Noi suntem cu totii parti ale aceluia§i intreg. Suntem cu tOlii pifrti ale aceluiasi orgamsm. Nii

- -..

putem face nimic fara conlucrare §i omul care crede a§C!.. 0

face din s!!!plism §i §_noranta.

Poetul care a scris sub influenta fortei inspiratoare a altcuiva poate sa pIece din lume cu un nume marc. Dar s-ar putea sa nu fi meritat toata reputatia pe care a castigat-o. Scrierile lui sunt in mare masura rezultatul gandului

56

Cum se nasc gii/ldurile

concentrat asupra lui de asocierea conlucrarii inteligentclor nevazute. Acestea si-au descarcat gandurile asupra lui. in parte pentru a se usura pe ele insele. Usurate in felul acesta, au fost capabile dupa aceea sa urce mai sus, sa absoarba aite idei, ~i mai rafinate. Cu cat oferi mai repcde cclorlal\i gandurile ~i ideile tale prezentc, eu atat prime~tl mal re~de altele noi. Dad! le tll in tine, iti pur tIC InSutl plcd !ci in absorbirea unor ganduri noi. Dad esti medium penuu vreuna din fortele uni versului, care poate trece prin tine pentru a fi transmisa celorlalti, trebuie sa ai grija sa nu existe nici 0 piedica in calea noului gand care trecc prin tine. In momentul in care retii un adevar, un plan, 0 schema sau 0 inventie, zicand di iti apartine in exelusivitate, blochezi calitatea de mediu a fiintei tale.

Vei saraci in toate privintele dad retii un astfel de gand in tine. Daca dai cu generozitate, bogatia ta va creste ~i din bogatia ta debordanta vei putea sa retii usor tot ceea ce iti trebuie pentru a-ti asigura ajutorul material. Afirmatia "da cu u urinla ceea ce ai eft ti at cu u~urinta" se bazeaza pe un fapt stiinjific din regatul nevazut al gan ului.

Pe pamant exista in momentul de fata spirite reintrupate care, Intr-o existenta anterioara ~i foarte recenta, au avut 0 mare reputatie intr-un anumit domeniu de efort, Exists astazi poe]i care nu se bucura decat de 0 midi parte din faima lor din existents anterioara,

Unul din motivele acestei situatii este ca 0 mare parte din sursa lor de inspiratie a murit. Adica acel grup-de spirite care in existenta anterioara au venit la el din necesitatea de a-si descarca prinosul de ganduri nu mai simte aceasta nevoie in ceea ce priveste calitatea de medium a celui in cauza. Aceste inteligente simt nevoia sa se des-

CIIIII Ie //{IIL gdndut tle

57

carce. dar 0 tac in alta pat teo In~a gJndul pe care il absorb acum poate fl prea rafinat pentru a fl pnnut de cineva de pe pamant

La unu oameru, ideea estc orgaruca Acesua sunt at at creatou, edt ~I .1b<;01 bann de gandun Acesna sunt eel care Incearc.i ~a se udice la in.1lt11TICd idealuulor lor in diverse moduu de vlata ~I de ocupatu Cand cineva suntc nevoia de Ll lace acest lucru, aduna la el tot ce e rna! bun in umvers ~ tot ce pOilte sa-~l insu~eascJ. Absoai be spint din to ate pal {de Ehbereaza apoi acelasi spmt din nou, colorat cu mdividuahtatea lUI sau a ei Fiecare mdivid de felul acesta este ca un reflector cu oglmda intr-o nuanta deosebita Lumma dm mtenor care stdHuce~te pnn aceasta nuanta ra&PJnde~te raze de aceea~l culoare in toate partIle Lununa repreZmlJ spmtul Globul sau reflcctorul reprezmta mdi-

vidul pnn care straluceste lumina. Uleiul din Iarnpile noastre poate provem din aceeasi sursa. Dar lurrnrule dm lampi pot fi Ia fel de difent colorate cum sunt globunle cu pete in difente culon Tot asa, intr-o sene de persoane mdividuahzate, des: fiecare cste hramUi de acelasi spmt, fiecare reflecta totusi 0 lurruna particulara care Ir este propne.

Putem fi creatrvi ~l onginah chiar daca absorbim alte spmte ~I facem Cd expicsia lor sa fie origmala Pnvesti ~l admin un actor sau un artrst plastic, apoi absorbi 0 parte din gandunle lUI Dar nu VCI fr 0 sirnpla cop re a metodei lUI Gandul se cornbma cu .II tau Se produce un adevarat proces chirruc inue elementele nevazute Se obtme 0 imbmare intre gandul tau ~I gandul lUI care are drept rezultat 0 forrnane noua, un element nou - idcea ta onginala. Cu cat gandul §l motIvul tau <;unt mal pure. cu cat scopul tau iSte mal putm egOl~t, cu cat cste mat mare rapldltatea cu care se realizeaza aceasta combmape, cu atat este mal on-

58

CUIIl .1'(' IW.\C g/illlilli ile

ginal si mai uimitor gandul tau. In fclul acesta se naste gandul din mintea tao Dreptatea si Jipsa de egoism sunt elemente §i factori stiintifici in aceasta nastere.

Spiritul egoist se rnultumeste sa fie un simplu imprumutator. Dar nu va avea intotdcauna la indernana oameni de la care sa imprumute. ~i TREBUIE sa vina §i 0 vreme, in aceasta viata sau in alta, cand un astfel de spirit nu va mai dispune dedit de propriile resurse. ~i atunei va deseoperi ca este sarac. Va fi sehilodit din cauza obieeiului de a imprumuta. Va constata ca acest obicei impiedica asimilarea chimica ~i nasterea elementului nou sau, cu aite cuvinte, original sau a ideii cu nuanta individuala. Pur ~i simplu ai Iuat lucrul altuia ~i l-ai facut sa treaca drept al tau. Nu ai fost producator. Ai fost numai receptorul produselor altcuiva.

Nu are mare importanta dad ideea pc care 0 folosesti in felul acesta ca §i cand ar fi a ta 0 absorbi de Ia minti ale carer trupuri sunt vizibile sau invizibrle. F amai oricum un imprumutator. Dsunezi astfel pro; r iei puteri de a-ti impune nuanta person='a de Individual tate.

Dad spiritele care g;t~tSC 0 alcatuire receptiva i§i arunca gandurile in mod conunuu asupra ei in dorinta lor de a se exprima, de a face din ea purtatorul lor de cuvant, dad vorbesc sau scriu in perrnanenta printr-o astfel de persoan a, ar putea sa fad 0 mare ned rep tate sau sa aduca 0 vatarnare grava. Indiferent cat de inaltator si de folositor ar fi gandul lor, turnarea necontenita a ideilor printr-o singura minte poate conduce la dorinta sau obiceiul de a nu face nimic altceva. Aceasta va face ca respcctiva persoana sa creasca numai intr-o anurnita parte. 0 minte echilibrata armonioasa si organizata, adaptata la calitatile necesare peutru a deveni tot mai originala, trebuie sa participc la toate j

Cum se nasc gillldurile

S9

tipurile de viaE. Trcbuie sa te amesteci §i sa-li exprimi simpatia pentru tot felul de oame_ll~ de profesii, d~palii, sa-li insu§c§ti conceplii, ~¥racterizate prin cea mai mare originalitate. Si atunci nu veiJi 0 adunatura de petice luate de la toti cei c.U care ai venit In com~!!!!...mozaie, unde fiecare idee Illata de la a1tii este incwstat.a..ln..QroRria ta individualliatc.

LEGEA SUCCESULUI

-.--- .. --

Succesul in orice afacerc sau intreprindere cstc rezultatul actiunii unei legi. Nu vine niciodata din intftrnplare: in modul de operare allegilor naturii nu exista §ansa sau accident. Asa-numitele caderi accidentale ale pietrelor de pc versantul muntelui sunt rezultatul fortelor care au actionat asupra acestor pietre sute ~i sute de ani.

Tu ~i soarta ta nu sunteti un obiect al intamplarii mai mult decat un copac. Esti produsul unor elemente obtinut prin actiunea unei legi. Dad descoperi legea, pOli face din tine tot ce doresti,

_9fmdul sau spiritul tau, ~i nu trupul tau, este adevatatul tall ell.

Gandul tau este 0 substanta invizibila, la fel de reala ca aeruJ, apa sau metalul.:...., Actioneaza separat de trupul tau; plead de la tine spre altii, aflati mai aproape sau mai departe; actioneaza asupra lor, Ii pune in miscare ~i Ii influenteaz~i. Face acest lucru indiferent daca trupul tau doarrne sau este in stare de veghe.

Aceasta este adevarata ta putcre. Dad inveti cum actioneaza aceasta putere, daca inveti cum sa pui stapanire pe ea, s-o folosesti ~i s-o controlezi, vei face afaceri mai rentabile ~i vei realiza mai mult intr-o ora dedit poti face acum intr-o saptamana. Iti vei mad treptat ~i continuu aceasta fort a prin exercitiu, Aceasta ~i numai aceasta este

Legca sure £',1111111

61

baza miracolclor, a putcrii rnagice sau oculte din vremurilc de dernult.

Starch ta de spiriLpreclimpanitoare conteaza mai ~lIlt dedt orice altccva In privin{a rell§itei sau a qecului unei intreprinderi, MlI1tea ta reprezinta cantitatea de slIb~U1ta-gand care a trecllt prill nenumilratc epocI, dupa ce a fuJosit mai multe trupuri fizice, Mintea este un magnet. Are puterea de a atragc galldul ~i dupa aceea de a-I trimite I din nou mai departe. Nu-ti elaborezi gandul de unul singur:

Il receptezi numai ~i Il sirnti atunci cand vine la tine. Daca

--

~gande~ti Ia bQL~rare, speranta, veselie, for{a, putere, vi-

g_oare, drelltate, blilndete, ordine §i precizie vei atrage §i vei Rrimi tot mai multe din aceste elemente-ganduri.

Acestea sunt elementele succesului. Aceste calitati sunt la fel de reale ca lucrurile pe care le vedem sau le pipaim, Cu cat Iti asezi mai mult magnetul in aceasta directie, cu atat va deveni mai puternic pentru a atrage astfel de clemente,

Indiferent ce ganduri ai sau primesti, le trimiti mai departe sub forma unei substante invizibile care actioneaza asupra altora,

Propriul tau gand este acum In aer, actioneaza §i atrage spre tine gandurile asernanatore eu el aflate la altii, ale carer trupuri s-ar putea sa nu le vezi niciodata. Oamenii pe care Ii vei cunoaste in viitor, care te vor ajuta sau iti vor prejudicia averea sunt cei ale carer ganduri, trimise la fel catre tine din trupurile lor aflate la departare, s-au intalnit deja §i s-au amestecat cu ale tale. Aceasta atractie tinde sa le tina in trup. Fara indoiala di le va aduce intr-un trup dintr-o anumita existenta.

Cand un gand anume deterrninat intalneste un alt giind deterrninat §i se uneste Cll el pentru un scop asema-

62

Legea succesulut

nator, din aceasta uniune rezulta 0 putere dubla pentru obtinerea succesului, indiferent daca trupurile folosite sunt In aceeasi casa sau la mii de kilometri distanta. Dar daca In cea mai mare parte a tirnpului te gfindesti la descurajare ~i suparare sau la alte forme de iritare, trirniti la sute si mii de kilometri de trupul tau acestc elernente-gfinduri de descurajare, lipsa de speranta sau suparare, adica 0 parte din euI tau invizibil. EI atrage, se intftlneste ~i se arnesteca eu elemente similare trimise de altii (parti ale unor astfel de oameni). In feIuI acesta te atrage spre ei, spre partenerii tai de nefericire. ~i aduceti prejudieii sanatatii ~i averilor voastre.

~G:-::a:-n-;d""u"""ri:-;-le-a-:-tr-a-g-g-a~n-d";""u-r-:""i -;d:-e-a-e-e"";"Ia-~""i-,rfen Pastreaza fi-

xat In minte, sa zieem, gandul de putere Si sanatate Si vei atrage spre tine tot mai multe ganduri de sanatate ~i putere. Qande~te-te la ideea de foria, de mers Inainte §i vei atrage spre tine acele elemente care iIi dau forta, care te ajuta sa

JDergi ~nte.

Atat timp cat esti intr-o stare sufleteasca senina, Increzatoare §i ai un anumit scop In vedere BAZAT PE DREPT ~I PE DREPT A TE pui In mi~care eea mai puter!lica foria tacuta a glnduIui tau pentru a atrage persoanele cu care ai neyoie sa conlucrezi. Dad seopul tau nu se bazeaza pe drept §i pe dreptate, vei continua sa pui in rniscare aceasta forta tacuta a rnintii tale, dar nu va avea rezultate la fel de benefice pentru tine ca gandul construit pe cele mai Inalte idei de drept ~i dreptate.

Dad vrei sa castigi prin inselaciune ~i vic1enie, poti s-o facio Vei atrage, prin aceeasi lege ~i metoda, ganduri viclene §i necinstite. ~i vei conluera atunci eu ceea ee este necinstit intr-un trup. Mintile necinstite se aduna la un loc

Legea SIICCeSlIllll

printr-o lege a firii. Necinstitii i~i vor face in mod sigur raV unul altuia la un moment dat.

Un gand, fie el bun sau rau, este 0 constructie din elemente nevazute, dar la fel de reale ca un copac, 0 floare, un ceas. Este gat a construit inainte sa-l primesti, atunci cand Il at rage rnintea ta prin starea ei de spirit sau atitudine. Atunci cand il gandesti, fl pui sa actioneze din nou, sa se miste ~i sa-i influenteze pe altii. _Dar indul tau aea est rostit sau ~optit in intimitatea camerei tale, este aruncat ell mai multa for a ea sa ac ioneze asupra altora, decat dad! il r~.te§ti numai In gand. Iar daca doi sau mai multi oarneni discuta nidi patirna si fara divergente despre un seop co' mun intr-o afacere, trimit in exterior un volum proportional mai mare de forta care sa actioneze asupra mintilor legate de acea afacere. Daca tovarasii tai care trimit astfel de ganduri nu sunt de acord intre ei, daca se cearta ~i tipa unul la altul, forta pe care 0 emana va face rau afacerilor. Dac3 vorbesc pasnic ~i Iasa la 0 parte preferintele sau prejudeeatile individuale pentru a lucra la scopul comun pe care il au in vedere, gandul sau for]a pe care 0 genereaza este constructiva ~i actioneaza favorabil asupra rnintilor din apropiere sau din departare pentru progresul afacerii.

Asadar, ori de cate ori te gandesti, exerciti 0 actiune pozitiva sau negativa asupra afacerilor tale; iar atunci cand vorbesti eu altii, pui in miscare 0 forta §i mai mare ill favoarea sau in defavoarea sanatatii tale, a prietenilor §i a banilor tai. Fiecare gand al tau, rostit sau nerostit, are 0 valoare Iiterala.

Daca accepti (adica gandesti) gandul eli nu poti s~ reusesti Intr-o anumita intreprindere, gandul acela porneste de la tine, se intalneste ~i at rage alte ganduri descurajate care spun la fel "nu pot" §i aceasta te duee tot mai aproaps

64

Legea succesului

~i mai aproape de oamenii lipsiti de speranta, agrtati, Iti dauneaza In privinta sanatatii ~i a capacitatii de a tc ocupa de afaceri ~i In ultima instanta te pune in contact personal cu oameni care nu stiu de cat sa se distruga unul pc altul.

in acest caz, Iti pui fortele gfindului sa lucreze pcntru nereusita. Poti folosi aceasta forta pentru a obtine rczuItate bune sau rele, asa dupa cum poti folosi locornotiva ca sa-ti transporte trupul Intr-o calatorie, sau 0 po]i folosi ca sa ti-l striveasca daca te arunci in fata ei.

Indiferent ce plan sau schema de afacere fti fixezi in minte ~i 0 pastrezi acolo cu hotararea de a reusi, acesta incepe ca 0 constructie a gandului, alcatuita din clemente nevazute, care se straduiesc sa atraga spre tine forte ajutatoare. Prin "forte ajutatoare" se fnteleg, in primul rand, feritilitatea mcreu crescuta a mintii, capacitatea ei de a elabora noi planuri pentru a impinge afacerea inainte; in al doilea rand, inseamna sa atraga spre tine cei mai buni oameni care te pot ajuta.

Nu-]i irosi puterile cautand astfel de forte cu ajutorul trupului tau. Lasa gandul tacut ~i perseverent din mintea ta s! ~zolve acestlucru. ~i 11 va rezoivactaca vei p~rsevera in gandirea tao Nu este yorba de 0 putere noua, desi poate fi noua pentru cei mai multi dintre noi. Este exercitata in mod constant, desi inconstient, spre binele sau raul nostru. Pentru ca trupul tau nu este singura putere pe care 0 ai la dispozitie. Trupul tau este numai instrumentul folosit de mintea sau de spiritul tau. Mintea ta, eul tau eel nevazut, iti foloseste trupul pentru a dobori un copac sau pentru a face 0 al,ta munca, exact asa cum trupul tau foloseste un topor. Dar cand aceasta forta nu foloseste trupul, lucreaza ell mai multa putere in alta parte.

Legea succcsului

65

Dad tc gandcsti In mod constant la 0 rezolvare, la un anuniTtscop :;Ii tel - ~implul rapt err te gfll1de~ti fara a face nimic altct'ya - iti creeaza 0 rona 1<1 fel de autentidi §i clI<:jcnta ca cea a cncuJui pus sub cea mai grea ma§ina pe care ya reusi s-o ridice in sus. Puterea pe care ai creat-o asrret cu mintea ta si forta nevazuta va lucra in timp ce tu dormi. lti va aduce Hoi dispozitive, planuri, metode pentru a-ti duce afacerile mai departe. Iar dupa ce vei primi aceste planuri, ele vor pune in miscare §i trupul tau. Nu poti sa stai linistit cand fti vine 0 idee pentru afaceri: 0 asemenea idee inseamna pentru tine putere. Dar poti sa-ti obosesti trupul in asa rnasura, Incat sa nu mai aiba puterea de a primi ideea atunci cand aceasta soseste. Orice afacere reusita se bazeaza pe un flux continuu de idei, planuri, dispozitive §i scheme noi.

Spiritul tau, gandul tau actioneaza §i lucreaza asupra altora in timp ce trupul tau doarme. Poate face acest lucru §i cu altii, ale carer corpuri sunt tot adormite. Dad atunci cand te duci Ia culcare esti suparat sau descurajat, eul tau invizibil, atunci cand va parasi corpul, va atrage aIte firi tot descurajate §i suparate. ~u cat esti mai bine dispus dnd te @ci seara la culcare §i iii pa~ase§ti trupul pentru a intra in cealalta existenta, cu atat vor fi mai bune gandurile sau persoanele pe care Ie vei intalni in.J!ccasta exis~ntru aji duce mai departe scopuJ. Daca nu ai nici un scop, probabil ca te vei intalni cu alta fiinla fara scop. A nu avea nici un scop special in viata, a pluti in deriva, inseamna sa nu ai nimic pe care sa-ti concentrezi puterea gandului tau. Dad gandul nu este concentrat, ci este irnprastiat, daca se aga{ii astazi de un Iucru §i maine de un aitul, vei fi fara odihna, morocanos §i nefericit. Iar dad esti nefericit in suflet, nu poti fi niciodata sanatos la trup.

66

Legea succesului

Spiritu! sau gandul este intotdc}luna activ, indifcrent dad trupu! este adormit sau treaz. In somn, cand trupu! este inconstient, mintea ta intra in cealalta faza a ei de viata §i activitate. Ai schimbat 0 forma de inteligenta cu alta. Cand te trezesti, "ridici" propriu-zis trupul ca sa-l folosesti pentru scopurile de la stratul parnantesc al cxistentei.

Gandul tau actioneaza asupra altora, pentru sau impotriva ta, aproape sau departe, in tirnp ce esti treaz. Dar actioneaza §i mai puternic asupra celor catre care se simte atras atunci cand trupul tau doarme. Atunci este mai putin distras de sperante, temeri, prejudecati, obiceiuri §i mediul inconjurator al vietii trupului. De aceea este mai bine, dad ai in vedere un scop anume, sa nu te fixezi in gand prea puternic pe el cand esti treaz §i nici asupra persoanelor despre care crezi ca ar putea conlucra cu tine, pentru ca spiritul tau, cand iese din trup, are 0 raza de actiune mult mai larga decat atunci cand iti foloseste trupu!. Se poate intampIa sa-i concentrezi forta prea mult, atunci cand se afla in trupul tau, asupra unei persoane mai putin dispuse sa te ajute decat persoana sau gandul de care se simte atras cand iese din trup. In asemenea caz, forta lui este plasata In doua directii in acelasi timp, cand ar trebui sa se concentreze intr-una singura. Atunci cand discuti despre planul sau proiectul tau de afaceri generezi forte pentru sau irnpotriva tao Un plan sau 0 idee clara prin care poti face mai multi bani reprezinta 0 forta. Un plan confuz reprezinta 0 forta mai mica §i mai imperfects. 0 inventie este 0 forta noua, Daca discuti des pre afacerile tale cu cei care Ili sunt cu adevarat prieteni, dar prieteni activi, fara nici 0 nuanta de invidie sau pizrna irnpotriva ta, adaugi fortele sau gandul lor la ale tale pentru a face ca planul sa devina §i mai clar, pentru a actiona §i asupra altor minti §i a le pune cumva in

Legea succesului

67

serviciul tau~lmpaha este tofU1;:,Buna vointa a cuiva este o substanta reala, vie, activa, care se scurge intotdeauna s re tine atunci cand acea persoana se gande§te la tine. Are valoare cornerciala in dolari §i centi, om a rea este §i ea un element trimis de la persoanele care gandesc asa §i ac[ioneaza impotriva ta, chiar daca persoana respectiva nu vorbeste ~i nu actioneaza niciodata imporriva ta cu trupul ei fizic. De aceasta nu te poti apara cu succes dec at punand in fata ei un gand prietenos. Gandulla binele celorlalti este cel mai pUternic element nevazut §i poate sa-l dea la 0 part~ .E_e cel rau (mai slabl. II irnpiedica sa ajunga la tine §i sa-1i faca rau.

Prin actiunea aceleiasi legi, este periculos sa-ti faci dusrnani, indiferent cat de buna sau dreapta este cauza.

A vorbi la intamplare despre afacerile tale, nu inseamna numai sa-ti divulgi secretele in fata unor oameni care Ie vor spune altora, dar mai inseamna §i sa-ti trimiti secretele §i planurile sa zboare incolo §i incoace prin aer. Atunci ele ajung in mintea altora, §i te trezesti ca altcineva iti foloseste planurile inaintea tao Aerul este realmente plin de asa-zise secrete. Ele i§i anunta prezenta sub forma de suspiciuni §i impresii.

Orice intalnire nereusita, orice cearta de familie, orice discordanta intre un om §i altul trimite in aer 0 unda de substanta destructiva §i neplacuta. Ea afecteaza in mod neplacut rninti aflate la mii de kilometri distanta, Gandul care vine dintr-un astfel de centru de turbulenta formeaza un val, sau un curent. Daca te-a enervat un fleac, faci din mintea ta un magnet care atrage §i trans mite mai departe acest curent vatarnator. Supararea, mahnirea §i mania ta, provocata initial de un fleac, este alimentata constant de aceste curente. Pentru ca sa te usurezi, va trebui ".sa-ti

Lcgc« .\·/ICCC.\·/I1111

intorci mintea catrc 0 ordinc de gfmdire mai agrcabrlil. Exersand acest lucru vei dobandi mai multii putcre ~i iti va fi mai usor sa schimbi caracterul elcmentelor de gi\ndire care se indrcapta spre tine.

Cand intercsul, simpatia ~i bunavointa sc intfllnesc pentru a-si prezcnta parerilc sau gandurilc des pre un anumit subiect timp de 0 ora, din aceasta companie ernana un val de ganduri-substanta, care ating mintile altora ~i trezesc sau reinnoiesc interesul pentru respectiva afacere, arta sau cauza, in masura direct proportionala cu sensibilitatea sau capacitatea unei asemenea rninti de a recepta ganduri. Noul gand care vine pe neasteptate la tine, vine pentru ca a fost trimis sau agitat. Unda creata in acest fel actioneaza prin elemente nevazute la fel de precis ca atunci cand arunci 0 piatra in apa, Undele radiaza dinspre ccntru §i vor continua sa se raspandeasca in toate directiile, atingand aIte minti atat timp cat agitatia discutiei va continua la centrul respectiv. Intr-un anumit sens, nici un gand nu este original. Aceeasi idee, sau parti sau nuante ale ei pot pluti prin mintile a mii de oameni intr-c ora, chiar dad! numai putini oameni vorbesc despre cleo Discutia prietenoasa cu altii despre 0 imbunatatire a unei masini, despre 0 inventie, despre 0 idee noua menita sa sporeasca gradul de confort al omului, trimisa in lumea larga prin substanta gandului, trezeste dorinta sau interesul pentru lucrul despre care se vorbeste, Cu cat sunt mai multi oameni interesati de un lucru, cu atat vor fi mai multi cei atrasi spre tine ca sa te ajute sau sa cumpere lucrul pe care 11 produci.

In ceea ce priveste planul tau, scopurile ~i obiectivele, toata discutia ta discreta, interesul ~i hotararea ta reprezinta pentru tine 0 adevarata desfasurare de forte cheltuite pentru a atrage lucrul dorit spre tine. Dad cheltuiesti

Leec« \1/( (('\1//1/1

69

o uscmcnca .... UI11J de tOitc llIUP de ..... :1 zicem, trei luru, ~l dup.i accca le dcscui .1JCLI ~l rcnunu la tot, abandonezi structura pe care al con ... truit-o av.ind aceast.i forta de au actte. Po ale ci1 nu VCII undc opcrcaza torta, dar ca actioncaza, aduc.indu-ti oarnenu care marufesta sunpatie pentru nne sau ccr care dore ... c ceca cc at tu de ofent.

Ceai ta, disputcle m.unoasc ~I ncmulturmrea scot la ivcala fortelc tacute destructive. Discuna prietenoasa §l prczcntarea pasmc.i <I opmulor personale scot la iveala fortcle construct! ve. Daca ill du ccuonezi in permanents gandul sprc donnta de a avea pc CCI mai bum oameru cu care ~a stat de vorb.i ~l care sa te asculte, acestia vor vent la tine pnn puterea de atractie a gandului. Va VCI11 exact acea ordine a gftnduu pc care 0 doresti eel mai mult. Dad! nu te mtcreseaza in mod deosebit pnncipiul cinstei, legea aceasta va atrage pe cer care nu sunt deosebit de cmsuti.

Va exrsta intotdeauna 0 cerere de marfuri de cali tate superioara, de perforrnante rnai man in once arta, de serVICll mar bune de once fel dedit cele care sc of ere au rnai inamte. Daca esu con vms en efortul tJU este eel mai bun, scoate-l in evident.i. Pune-l in fata oamenilor. Talentul in art a sau invcnua c ... te un lucru. Talentul de a impune aceasta aria sau mvenuc este cu totul altceva. Pentru ca sa reuscsti, trebuie sa lc ar pc am.tndoua ~mea ii raspHite.§te rna! blOC pc eel care se afml1d. Sutc de mvcntaton ~I arusu esueaza pentru ca nU-~1 culuva ~tllnla autopromoviirii in fata lumu,

Pou lnvata stnnta de a te autoprornova. 0 vei dobandi gandmdu-te la nne insut: ca la un om curajos, cinstit, corect In tata celorlalp §l facandu-te placut de toata lumea. Cu cat vel face mal mult acest lucru in imaginatie, eu atfit vei simtt mai mult ca pou sa-l faci asa ~i in reali~te. Ceea

70

Legea succesului

ce fad in gand este 0 realitate. Dupa ce vei face un timp acest exercitiu, vei descoperi ca ai mai mult curaj, mai multa indrazneala, mai mult tact, mai multa indemanare §i !TIai multa dorinta de a le amesteca printre tot felul ere 9ameni, de a pune stapanire pe lume §i de a 0 face sa-ti dea ceea ce Hi apartine de drept.

Saracia se datoreaza in mare parte faptului ca te izolezi de oameni §i ca te temi sa-ti asumi responsabilitati. Priveste-te in irnaginatie ca pe un om sfios, ternator, rnarunt §i prin aceeasi lege vei deveni asa. Intoarce invers acest proces mental silentios. Incearca sa te vezi ca un om curajos. Ridica-te la inaltimea celui mai mare] ideal al tau §i te vei reface prin acest proces de gandire tacuta. Nu poti face afaceri cu intreaga lume numai prin scrisori sau prin intermediari. Trebuie sa te aditi celorlalli cat mai mult. Cand spiritul tau iti duce corpul in fata altei persoane, duce instrumentul care da posibilitate spiritului tau sa-§i scoata la iveala intregul volum de putere a gandirii in fata acelei persoane ..

Intnicat gandul este 0 substanta sau 0 forta, poti sa aduni in mintea ta volume intregi din acea forta pentru sau impotriva tao Dad nu te gandesti la nimic altceva de cat la dificultati §i la posibile necazuri in afaceri, inseamna sa-ti asezi mintea ca pe un magnet care atrage numai dificultati, mai intai in gand, dupa aceea §i in substanta. Aceasta devine adesea la multi oameni 0 obisnuinta fixa, de care este greu sa scape.

Cand dai de 0 dificultate nu ai nimic altceva de facut decat sa-ti asezi mintea in asa fel indit sa actioneze ca un magnet care atrage forta, idei §i planuri pentru depasirea acelei dificultati. Daca ai necazuri cu 0 persoana §i te gandesti tot timpul la nedreptatea pe care ti-a facut-o cu

Legea succesului

i1

furie sau frustrare, refaci in minte de fiecare data batalia respectiva. Pori sa tc consumi In bornbaneli, bruftuluieli, frustrari si crize de furie, indiferent daca Ie rostesti In fata altora sau numai in gand, dar irosesti aceeasi forta sau gand care ar putea face un plan ca sa te scape din situatia pe care o blestemi. Este exact acelasi principiu dupa care efortul folosit de un zidar ca sa ridice un zid poate fi folosi~ pentru ca sa-l ~i darame sau sa arunce caramiz] la intamplare. Dad vei acorda trupului tau toaUi odihna de c are nevme, 0 a ta menta a va Iucra In a ro iere i Ia de artare cu mai multa putere pentru tine. Planurile tale vor fi mai profunde ~i, atunci cand vor fi puse in aplicare, vor da rezultate mai bune. Dad trupul este tot timpul obosit, 0 mare parte din forta spiritului se consuma ca sa sustina trupul, cu alte cuvinte ca sa-l tina in viata. Nu are nici 0 important a daca te obosesti de buna voie sau esti silit sa faci acest lucru pentru a-ti castiga existenta, Rezultatul este acelasi,

Daca vrei sa ai mai mult timp ca sa te odihne~i, cere-l .§i dore~te-l cu insistenta. In cele din urma se va ofeno posibilitate prin care vei castiga suficient ca sa nu mai trebuiasca sa muncesti atat de multe ore pe zi ca sa-ti sustii viata. Va aparea prin acea lege misterioasa ~i prin acea forta de atractie care pune In miscare toate Iucrurile pentru toti oamenii In functie de dorintele lor cele mai puternice §i de persistenta acestor dorinte.

Prin aceesi putere (dorinta persistenta) poti sa aduci la tine un rau sau un bine. Lucrul pe care fl doresti acum atat de mult se va putea dovedi un rau. Daca doresti ~i ceri intelepciunea ea sa stii ee anurne IIi va face permanent eel mai mult bine, vei dobandi prin aceeasi lege si capacitatea de a vedea ce este eu adevarat bine pentru tine. Doreste-ti

72

Legca ,IU(,(,("IIIIIII

cu perseverenta "un cap lirnpede" ~i vei avca un cap limpede. Cand vine momcntul tau ~i It I pou oferi patru cinci ore de relaxare pe zi, nu-ti asuma niei un cfort in plus de dragul eelor eativa dolan pe care ai putca sa-i castigi astfeI. Aceasta ocazie poate fi primul tau pas intr-o viata noua, t}corda-ti relaxarca. Nu te tcme sa te distrczi. Mintea ta va zamisli atunci planuri pentru rcusitele viitoare; ~i cand iti vor veni in minte asemenca plan uri, vei fi inspirat sa Ie aduci la indeplinire eu trupul tau.

o situatie stabila ~i un salariu bun flU reprezinta drumul spre 0 reusita perrnancnta ~i crescanda, Tu nu esti decat un surub in aceasta uriasa masinarie a afacerilor ~i, dupa ce vei fi uzat, vei fi inlocuit Hira mila cu un surub nou. Dad in privinta prcgatirii esti in varf, dar ca salariu spre partea cea mai de jos a scarii, inseamna ca, desi esti pregatit in meseria ta, nu esti la fel de pregatit pentru a sti siHi obtii recompensa care ti se cuvinte pentru acea mescrie. Trebuie sa aspiri spre 0 afacere intemeiata pe pregatirea tao Nu trebuie sa te multumesti sa te lasi condus de altii, care "profitfnd de pregatirea ta, aduc truda ~i lucrul tau in fata publicului ~i iau prin aceasta trei sferturi din profit." Trebuie sa-ti folose~ti puterea gandului pentru a iesi tu insuji in fata publicului,

Pentru ca sa obtii eel mal marc succes, trcbuie sa conduci 0 afacere sau un cornpartiment al afacerii ~i sa fii singurul ei conducator, fara amestecul altora. Numai rasl2.underea iii poate aduce puterea deplina si fericirea pe care o genere¥a.

Altfel, ca simplu functionar, vei fi agasat de indatoririle functionarului, de conditiile puse de altii ~i in care e~ti obligat sa muncesti, Vei vedea cum cele mai bune idci ale tale sunt puse in aplicare gresit, pentru ca nu poti controla tu Insuti punerea lor in aplicare.

CUM SA-TI PASTREZI PUTEREA

- -- ---- . -----

Un mijloc fundamental pentru a-ti rnentine ~i 1-ti pastra atat sanatatea psihica, cat ~i pe cea fizica consta in pregatirea mintii i a trupului in sensul de a nu face dedit fun smUll[ lucru 0 ;- Cu alte cuvinte, sa puna toata gandirea necesara pentru realizarea unei anumite actiuni in acea

actiune ~i sa lase la 0 parte orice alt gfmd, dad! nu tine de actiunea respectiva_

fTrupul nu este dedH ma§ina folosita de mj~tJ Dad! accsta este slab, puterea gandului nostru se poate consuma in cea mai mare parte fara folos, pcntru a suplini accasta slabiciune. Mintea este atunci muncitorul care se straduieste sa realizeze un proiect cu ajutorul unui instrument imperfect. In ultima instanta, acest instrument nepotrivit po ate distruge intreaga putere a muncitorului.

_) Puterca mintii ~l a truJulUl este piatra unghiulara a; oridlrci rcu~itc sau succc;i Trupurilc noastre sunt rezervoarc de foqrl. Hrana ~i somnul sunt mijloace de a sustine aceasta foqa, eu aile cuvinte, pcntru a sustine gandul. Cand suntem sausfacuti in acest fel, ne bucuram de 0 plimbare, de afacerile noastre, de oriee fel de efort. Ceea ce e de dorit sa stirn cu totii este cum sa facem ca sa retinern cea mai marc parte din aceasta foqa in timpul orelor de veghe si, daca este posibil, s-o marirn, caci aceasta forta are 0 valoare cornerciala in dolari ~l cenu. Un trup slab §i istovit nu

74

Cum .Ii/-ll pdstreri puterea

este bun niei pentru "afaeeri". mel pentru placeri ~l oriee afacere se face eel mal bine atunci cand iti of era placere, Intr-un vechi sistem filozofic se spune .Ceea ee faci, sa faci eu toata puterea ta".

Nu este vorba de puterea spasmodica a furiei ~i a enervarii, Aceasta nu este deloe putere. Aeeasta este 0 irosire a puterii. Este verba de faptul ca fieeare actiune a vietii noastre, de la legarea siretului, la scrierea unei scrisori sau ascutirea unui ereion trebuie sa fie facuta eu puterea preeiziei, a metodei, exactitatii §i grijii; pe seurt, eu puterea concentrarii. Pe cand eram eopil irm petreeeam primele ziIe de sapator eu cautatorii de aur din California. Un miner batran mi-a spus: "Tinere, manuiesti eu prea multa greutate harletul ala; trebuie sa pui mai multa minte in sapat." Reflectand la aceasta remarca, am eonstatat ca sapatul eu harletui neeesita 0 eonluerare intre minte ~i muschi - era nevoie de minte ca sa dea ordine muschilor; ca sa aseze varful harletului acolo unde se putea seoate cat mai mult pam ant eu cat mai putin eonsum de putere; ea sa imprime 0 anumita directie pamantului aruncat de pe harle]; ~i portiuni infinitesimale de minte erau implicate pentru a pune in miscare fieeare muschi in timpul sapatului. Am descoperit ca, eu cat puneam mai multa gandire in sapat, cu atat sapam mai bine: eu cat semana mai putin a munca, eu atat seman a mai mult a joaca §i cu alai rezistau mai mult fortele mele la sapat. Am vazut ca atunei cand gandul meu 0 lua razna, indiferent catre ee anume, aveam imediat mai putina forta §i mai putina placere pentru sapat, care devenea curand 0 indatorire iritanta.

Fieeare gand este un lueru ~i 0 forta alcatuiUi dintr-o substanta invizibila. Gandirea consuma 0 anumita energle din fona trupului. Muncesti §i eonsumi din aceasta fOI1a

CUIII ,\d-fl pastrezi puterea

75

chiar §i arunci cind ai asa-numitele "momente de trandavie". Daca atunei cand efeetuezi 0 anumita actiune eu trupul te gandesu la altceva, iti irosesu fortele ~i gandurile, Inaintc sa ridici un ac de pe jos, trimiti in gand 0 substanta, un plan pentru ridicarea acelui ac. Planul acesta reprezinta forta. Indrumi §i folosesri aceasra forta asupra trupului tau, instrumentul pentru ridiearea acului. Nu trebuie sa amesteci acest plan cu altul pentru a face altceva In timp ce trupul tau ridica acel ae. Daca faci acest Iucru, atunci iti trimiti puterea - sau incerci s-o trirni]i - in doua directii in acelasi timp. Amesteci ~i confunzi planul ~i puterea pentru o actiune eu planul ~i forta pentru alta.

Orice actiune §i gand nerahdator, indiferent Gilt de mic ar fi, ne consuma inutil forta. Uneori, cand esti obosit de prea mult mers, adica de faptul ca ai mers pe jos in timp ce creierul tau a lucrat, adica a facut planuri, scheme, a fost ingrijorat - daca alungi toate aceste ganduri ~i iti pui toata gandirea, atentia §i forta in lucru, vei fi surprins sa constati ca puterea iIi revine §i oboseala dispare. Pentru ca orice actiune fizica costa un gand §i orice gand costa un anumit consum de forta. Orice pas pe care il fad presupune un plan pentru a da 0 directie acestui pas. Planul presupune 0 gandire. Qadi atunci dnd te plimbi te gande~ti la altc,va,1 trimiti forta in doua directii in acela§i timp. /'

Crezi ca un acrobat ar putea sa se urce asa de bine pe o franghie, apucandu-se cu mainile alternativ una deasupra alteia, daca nu si-ar pune toata mintea §i puterea in aceasta actiune? Sau ea un orator ar putea sa emojioneze publicul, daca ar fi nevoit sa irnpinga 0 piatra de moara in timp ee vorbeste? Si totusi, in at at de multe actiuni ale noastre ne impovaram constient impingand aceasta piatra de moara, adica gandind si planuind un anumit lucru in timp ce [acem

76

Cum ,H/-(I pastrcri putcrca

sau Incercam sa Iacem altul. D,h;a urci un deal ~i tc uiti mereu la varf §i iti dorcsti sa ajuugi aeolo cat mai repedc, vei obosi curand. Daca in irnagmatia ta te ani in varful aeelui deal, in timp ec trupul tau sc ana la poalelc lui, ili trimiti forta gandului sprc varful dealului, iar in sarrnanul trup abia dad mai ramane desiula forta ea sa-I tarascil anevoie in sus. Dad pastrezi toaia aceasta foqa in corp §i

~te eoneentrezi Ia fieeare pas)urci mult mai usor; pentru di atunei puterea ta este concentrata in aeea parte a eorpului (picioarele) care are eea mai mare nevoie de putere. Cand iti eoneentrezi toata puterea in ficcare pas, fieeare pas estc rnai usor, ai 0 anumita placere la Iiecare pas facut §i uiti §i de neeazuri - adica de dorinta ncrabdatoare de a te vedea in varf.

Aceasta lege este valabila in toate actiunile vietii. Nu doresti sa poti da uitarii toate neeazurile, dezamagirile, concentrandu-]i toate gandurile asupra unui alt lucru care sa-ti provoace bucurie §i sa uiti de toatc eelelalte?

Aceasta este una din posibilitatile mintii §i rnerita sa te straduiesti s-o folosesti, Se poate realiza prin exersarea

I capacitatii de concentrare. Cu alte cuvintc, sa-ti concen~i toate gandurile asupra unor lucruri a§a-zis banale; fiecare secunda de exercitiu dc fclul accsta ne aduce mai aproape de rezultatul dorit. Fiecare cfort ne aduce inca un graunte de putere §i ne ajuta sa folosim toatii puterea rnintii sau numai atata cata este necesara in fiecarc actiune a noastra. Acest graunte in plus de puterc nu se pierde niciodata. Ai nevoie de asa ceva in fiecare moment al vietii tale zilnice. Ai nevoie de el ca sa-ti irnpiedice mintea s-o ia razna atunei cand inchei afaceri.

Cat timp ne putem concentra eu toate gandurile asupra unci singure actiuni? Putern sa facem trei noduri la 0

CIIIII .w7-(1 p//'lt,.(';:1 putcrca

77

sfoara §i sa ne gfllldim numai la acclc noduri, fara a permite nici unui alt gLlnd sa sc interpuna? 0 ~.I spui, probabil, "pOL sa fac §i nod §i sa rna gandesc §i la multc alte lucruri". Probabil ca pori; dar poti sa Iaci acelc trci noduri §i sa le gandesti numai la noduri? Sau mintea ta s-a obisnuit in asa rruisuni sa hoinareascii prin zeci de aite subiecte intr-un minut, incfit [i-ai pierdut puterea de a te concentra asupra unui singur lucru timp de zece seeunde consecutive?

Sa nu spui ca este yorba de ceva banal! Antreneazij 'bE: sa te poti concentra asupra unei singure actiuni §i antreneaza-te sa pOli sa pui toate gandurile, toata mintea in orice f~1 de act Antreneaza-te ca sa poti sa-ti pui toata mintea intr-o singura actiunc §i sa nu-i perrniti sa piece spre nici 0 alta actiune si vci fi pregatit sa iti pui toata forta convingerii in vorbirc atunci cand tii un discurs, sa-ti folosesti toata indcmfinarea atunci cand lucrezi cu uneltele, sa pui toata forta in voce, atunci cand canti ori in degete atunci cand trebuie sa faei 0 munca migaloasa, sau in orice organ sau functie a fiintei talc pe care doresti s-o exerciti la un moment dat.

Poate ca 0 sa spui: .Ei bine, nu este decat un alt fel de a spune: ai grija". E adevarat! Dar s-ar putea sa fie multi care sa nu stie cum sa fie grijulii sau precisi. Nu vedem oare in ficcare zi oameni care merg grabiti pe strada cu foarte purina forta in timp ce mintile lor planuiesc, doresc, muneesc, §i se grabesc eu mult inaintea lor? ~i totusi acesti oameni se intreaba de ce uita, de ce fae at at de multe greseli, de ce atat de multe detalii ale afaeerii lor sunt atfit de iritante; sau sunt in permanents suparati §i nu reusesc niciodata sa fie destul de treji ea sa-§i rnai puna §i intrebari.

Nu este aceasta 0 discutie de filozofie practica?

Maine poate ca 0 sa ai un interviu foarte greu pe 0 ehes-

78

Cum sii-ti pdstrezi puterea

iune vitala pentru interesele tale cu un om de afaceri inteigent, viclean, care are 0 vointa puternica ~i cunostinte terieinice, putere, mijloace si metode sa te depaseasca, sa te zapaceasca, sa te traga pe sfoara ~i sa te inspaimante. Nu ai revoie de'fiecare atom al fortei tale ca sa-i faci fata?

Cand ne cultivam puterea de a ne concentra asupra rnui singur lucru, ne cultivam ~i puterea de a ne trece toata gandirea de la un subiect la altul. Aceasta inseamna ca pu.em sa ne eliberam gandirea dintr-un necaz ~i s-o mutam in ceva care este 0 desfatare, sa inecam 0 suparare intr-o activitate care ne face fericiti, Supararea, pierderea, dezamagirea ~i descurajarea fac rau §i ornoara multi oameni.

Putem sa le spunem celor aflati Intr-o asemenea siiuatie: "Nu trebuie sa te gandesti la asta, la asta §i la asta." Dar le spunem §i prin ce mijloace i§i pot intoarce mintea de la necazul lor?

Copiii slabi de minte nu reusesc sa apuce bine cu mainile. In anurnite scoli speciale, acesti copii sunt pusi la inceput sa apuce 0 bara aflata deasupra capetelor lor cu ambele maini ~i sa se traga in sus pe spate pe un plan inclinat. Uneori este nevoie de cateva saptarnani de exercijiu pana reusesc sa fad acest lucru. Mintea slaba nu are putere sa trimita toate gindurile sau fortelc spre mana §i sa fad 0 singura actiune 0 data. Aceasta lipsa se intalneste, intr-o masura mai midi sau mai mare, la toti deficientii mentali.

price act de nerabdare, indiferent cat de mic, ne costa un consum inutil de putere fizica Si mentala - ca atunci cand te arunci cu toadi furia in u§a pentru di este incuiata sau vrei sa smulgi clarita usii pentru di nu vrea sa se deschida.

Dad imping 0 piatra de moara eu un brat, dupa un timp imi epuizez fortele din acel brat. Daca dupa aceea pot

Cum sa-t) pastreti puterea

19

sa folosesc 0 pedala ~l n-o mai irnpmg eu bratul, ci folosesc piciorul, irni odihnesc rnuschii bratului. Atunci ei se urnplu din nou de f01"\3. ~i pot sa invan dm nou piatra de moara cu bratul catva timp. Aceeasi lege acuoneaza ~i in privmta efortului mental. Sa zieem dl suntem absorbiti intr-o anumita lucrare - un subject, un plan, 0 schema - pedalam numai pe ea, nu ne putem opri sa gandirn tot timpul la ea. Devine ea oare in felul acesta mal clara pentru noi? Nu ajungem adesea sa fim mai confuzi in gandire? Nu impingern .oare aceasta piatra de moara eu .rnaschii" nostri mentali (creierul) pana Ii epuizarn ~i acelasi fel de ganduri apare rnereu §i mereu?

De ce anume este nevoie aid? De odihna pentru .rnuschiul" creierului. Cum? lntr-un singur fel - intorcandu-ne toate gandurile spre altceva pentru catva timp. Ai observat vreodata ell, daca esti foarte obosit §i stai de verba o ora eu un interlocutor agreabil despre fel de fel de fleacuri te simti odihnit? ~i te sirnti inca §i mai odihnit chiar decat daca ai fi dimas singur, desi nu ar fi trebuit sa faci nici un fel de efort? Acea convorbire te-a odihnit, ~i totusi, a fost un consum de forte, Toate gandurile tale (forta ta) au fost canalizate pentru moment in acea conversatie. Aceasta discutie ti-a schimbat macazul, rnutandu-te de pe 0 directie de gandire spre alta. Alcatuirea noastra rninunata ~i admirabila are capacitate de autorefacere §i autoreparare. Ofera fiecaruia din cornpartimentele ei un ragaz de odihna dupa ce a fost folosit ~i acesta se apuca imediat de reconstructie, cu materiale mai bune §i mai fine de cat inainte. Conversatia usoara s-a dovedit a fi mijlocul de mutare a macazului spre alta directie de gandire, Am putea face uneori acest lucru ~i fara ajutorul altcuiva? Putern muta asa tot trenul gandirii noastre de la un subiect la altul? De la un fel. de

80

CII'" sd-t] pi/.I't"~'?i putcrea

ginduri la altul? de la analiza felului in care va fi construita casa noastra la ascutirea corecta a unui creion, fara a permite gandului despre casa sa se interfereze cu ascutitul creionului? Putcm ascuti un creion limp de saizeci de secunde consecutiv fara Srt ne gandim la nimic altceva? Dad putern, inseamna ca am facut progrese importante in putcrea de concentrare asupra lucrului pe care 11 avcm de facut cu toata forta de gandire necesara, mentinand In rczerva ceca ce nu este necesar pentru a actiona in alta directie. Dad putem face acest lucru, suntem in posesia unei parti din cea mai mare putere a universului, nu numai pentru a ne face pe noi insine mai fericiti. ci ~i pentru a face tot mai mult ~i mai mult din ceea ce trebuie sa facem tot mai bine ~i mai binefSuntem stapanii mintii. 'Nimeni OJ! ~9ate g_apani cu ad.£.varat nimic, pana nu se poate stapani pe sine Insu~i. .

.. Dad intr-o stare de disperare te poti concentra, fie §i numai pentru 0 secunda, asupra actiunii de a infige un ac cu gamalie intr-o rochie, In secunda aceea esti usurat de necaz; In acea secunda ai castigat un atom de putere de concentrare.

Suntem atunci pe calea spre stapanirea deplina a mintii ~i a starilor noastre sufletesti. in prezent, in multe cazuri, starea sufleteasca este cca care guverncaza mintea. Suntem ca niste giruete, invartite de cca mai usoara briza in toate directiile. Nu suntem siguri nici macar de 0 ora de buna dispozitie §i veselie. Aceasta se poate transforma oricand Intr-o stare de descurajare, iritare, enervare din cauza unui eveniment, a unui individ nesuferit, a unui cuvant neplacut rostit de un prieten, a unui mesaj de la un dusman sau chiar a unui gand trecator. Mii de oameni ar fi fericiti sa poata uita ceea ce este neplacut. Daca scormone§ti In

CU1I/ sii-{/ P(I vtrer! puterea

81

necaz, lOdlfcrent ca cste piOvocat de 0 datorie, de 0 ani!!!ozltate personalii, de anunllte emolll, nu faci decat sa.-t!_ sUibe§tl trupul §I nllntea §I sa-ll dlmlOuezl puterea de a te [IDpotnvi necazun!or. Gandurile con fuze sunt ca apa tulb~ Trebuie sa arunci ,\'fa'rK aceastii apa tulbure §i sa torni In locul el alta, !impede. Gamlunle nrlburi, rruntea cupnnsa de anxietate te fac sa sufen pana Ia moarte §i te store de putere. Pentru ca sa pop uita, sa-tl indrurru gandul spre 0 stare sufleteasca mar vesel a, JrebUle sa pui capat acestei suferinte 51 sa-V recapetl fortele. -

Sa insumam asadar avantajele care deriva din fixarea tuturor fortelor noastre asupra uner singure actiuni:

In pnmul rand, cand un CUI este batut cu toata forta §i cu toata gnp, exactitatea ~I precizia, este foarte sigur di va fi batut bme.

In al doilea rand, cand ar batut cuiul, [i-ai odihnit alte parti ale trupului ~i esti bme pregatit sa le folosesti. Vei taia eel mai bine cu fierastraul 0 scandura in doua daca nu te-ai gandit Ia ea In urnp ce bateai curul. Sau, dad in timp ce coseai ai fost cu gandul la acest cusut, vel croi mai bine rnaterialul cand va veni vremea sa pui mana pe foarfeca. Dar sa cosi §I sa te gandesti la foarfeca sau sa croiesti ~i sa te gandesu la cusut inseamna sa pornesti pe calea esecunlor ~i a greschlor.

In al treilea rand, dad itl concentrezi to ate fortele de care ai nevoie asupra batern cuiului, a impingerii acului, a manuirii foarfecei, nrnp de zece secunde, dobandesti 0 putere de concentrare mal mare.

In al patrulea rand, dobandesti 0 capacitate mai mare de a gasi placere in efectuarea mai multor actiuni, indiferent dad sunt ale trupului sau ale mmtii. Dad iti concentrezi mintea la muschi, dobandesti placere prin eaersarea

82

CIIIII \(I-{l pll\tl £,-;1 puterca

muschiului, Acesta este secrctul graue: In rmscare, al indcmdnarii ~i al dcxteritaui. Cel mal granos dansator este eel care pune atat de rnulta gandire In muschii .... ill. incfit Ult:! de orice altceva ~i este absorbit In intrcgirne de actrunc ~I de exprimarea senurnentului sau a cmouei PL' care 0 imphc.i aceasta.

Printr-un astfel dc cxcrcinu, putcrn s.. crcstem In pcrmanentf puterea noastr.i mcntal.i sau pute: ea de exccupc, sau puterea vointei ori limpczimca gftndurilor. Vorbun dcspre dragostca univcrsala en dcsprc dcsavarsirca fcricirii. Nu ·trcbuic oarc drago<.;tca univcrsaL'i sa se cxtind.i humai ·asupra lucrunlor ~I a aqiuIlllor, nu ,;,1 a pcrsoanclor') Iar daca 0 acjiune cstc bcncficii pcntru no: sau pcntru altl1 dar pcntru mine, care trebuic 5-0 cxccut, cstc suparatoarc, nu am iesit in felul aeesta din domeniul dragostci universale?

Luptam impotriva pacatului; dar §i noi putern sa piicatuim chiar atunci cand luptam impotriva pilcatului. Putern pacatui impotriva trupului §i a mintri, ehiar §i atunci cand eforturile lor sunt pentru 0 cauza buna. Putem abuza de trup §i de ereier chiar §i atunci cand efcctuarn un act de binefaeere, ca §i atunei cand facem 0 rautate. Iar pcdeapsa este aceeasi. Poate di 0 :.a spui "Dar nu pot sa respect idcea asta in tot ee fae, am at ate a trcburi de facut acasa ~i trebuic sa rna grabese." Asta nu are niei 0 influen 11 asu ra rezultatelodLegile fiintei tale nu iau in eonsiderare nurnarul luerurilor entru care trebuie sa ne rabun.

Dar cum vei dobandi puterea de eoncentrare a gandirii asupra unei anumite actiuni, indiferent care ar fi ea. daca prin ani de zile dc distrugere inconstienta a ei se pare ca ai pierdut-o de tot?

CIIIII .1l1-PIIl/Il/C;:1 PI/(C/{'(/

Roaga-tc pcntru ca. dorc,;:tc-o, cerc-o de la tine In- _ _ ill\LCiUlCClltrarc.a estc 0 calitate..csic.in clemente, Deschide-tI nuntea c.itrc ca ~I ca va vern trcptat spre nne, Gandc~tC-IC la lI11crvale rcgulate la cuvfintul "c_Q.ns:entrare" ,

uvantul c~tc ~lInbolul landulu . Fixcaza-t: in fclu] acesta nuntea pe acest gL1JJU ,?I rc VCI concern la inrrcgul curcnt de gandirc conccnuuta ~I constructiva din univcrs; ~i daca te concctczi la cl, itl extragi ~i elementul dont din el. Fiecare atom extras in Ielul accsta este inca 0 piatra la 0 ternehe sohda pe care 0 construiesti acum. Nu se po ate pierde mciodata, desi s-ar putca sa mai fie nevoie de timp pana ca acosta temclic sa dcvinii vizrbila pentru nne. "Cere ~i ti sc va ua, bate "i ti ~e va desclude".

Poti sa ccri cand est: in spatcle tcjghclei. Po]i sa bati ill tirnp ce mcrgi pc strada. Poti sa formulczi 0 cerere autcntica ~i profitabila intr-o secunda; ~I sccundele folosite in fclul acesta sunt cat se poate de rodmce. Daca nu aduc diamantul intreg, aduc macar pulberea & diarnant; ~i din accasta pulberc estc alcatuita piatra pretioasa.

GANJjE~TE- TE LA CRINI

--t--

Vreau sa conving pe fiecare om sa se gandeasca Ia crini, pentru ca acest lucru nu poate fi neplacut pentru nimeni. Nu este 0 predica de amenintare sau de avertizare, ci de speranta. Lumea de astazi are nevoie de mai multa speranta. Suntem de fapt niste neajutorati. ~i suntem asa, in principal pentru ca, in predicile care ni s-au tinut in trecut, ni s-a spus mereu cat sun tern de rai ~i ce ni se va intampla daca vom persista in rautatea noastra. Ni se spune atat de putin ca avem in noi rnulta bunatate ~i putere. Am fost rai mai ales pentru di foarte multi au gandit rau despre noi ~i ne-au facut astfel sa gandim rau despre noi insine. Oamenii care gandesc rau despre ei in~i~i sunt in mod sigur rai, In Scriptura se spune: "A~a cum gandeste barbatul sau femeia, asa este el sau ea." Atunci rand un om are 0 parere proasta despre el insusi se duce ~i se imbata sau face cine stie ce alt Iucru urat. Mfindria care II face pe om sa se aprecieze este cea care il irnpiedica sa cornita acte degradante. Rasa noastra este acum pe punctul de a-si da seama de faptul ca orice barbat ~i orice femeie sunt posesorii unor puteri mai mari decat au visat vreodata ~i cand vor sti cum sa-~i foloseasca puterile, vor putea iesi din orice fel de rau pentru a merge spre bine. Un crin, sau orice alta planta sau fIoare creste frumoasa in conformitate cu legile universului la fel ca un barbat sau 0 femeie; ~i barbatul sau femeia

Giindeste-te fa crini

85

cresc sau au crescut secole de-a rfindul dupa aceleasi Iegi ca ~i crinul.

Este 0 mare greseala sa considerarn di un om este rezultatul scurtei vieti pe care 0 trairn aici. Am trait cu totii, probabil, in diferite forme - ca patrupede, pasari, serpi, insecte, plante. Materia initiala din care am fost alcatuiti a fost scoasa de pe fundul oceanului, inghetata in aisberguri, aruncata din vulcani prin foe, fum ~i cenusa. A fost inchisa in oceane ~i a rarnas inchistata secole de-a randul in inima unui munte din postpliocen. Ne-am tarat tot mai sus, uneori sub 0 forma, alteori sub alta, cfistigand mereu in inteligenta, in foqa, cu fiecare schimbare, pana cand in cele din urma am devenit ceea ce suntem astazi ~i drumul nostru inca nu s-a incheiat. Crinul i~i are viata lui ~i inteligenta lui. Poti sa fii diferit fata de mine ~i sper ca esti. Cei mai multi oameni considers ca inteligenta este limitata la fiintele umane ~i tot eeea ee arata ca inteligenja la animale sau plante este considerat "instinct". Eu ered ca inteligenta este ceva comun, precum aerul, numai ca in anumite forme de viata se gaseste in cantitate mai mare decat in altele. Omul mai mult decat oricare alta faptura a parnantului, are eel mai mare grad de inteligenta in alcatuirea sa. Adica are in el eel mai mare cuantum din elementul pe care Il numim "gandire". Gandirea este 0 substanta foarte rarefiata ~i puternica pe care simturile exterioare nu pot s-o simta. Cu cat o persoana poseda un grad mai inalt de inteligenta, cu atat are mai multa viata in ea. Oamenii care gandese traiesc cel mai mult. Cind spun oameni care gandesc, nu am in vedere savantii sau soarecii de biblioteca. In ce-i priveste pe soarecii de biblioteca, multi dintre ei nu gandesc deloc. Prin oameni care gandesc eu inteleg acei oameni care scot din mintea lor mereu aite idei, noi §i proaspete. Acest gen de

86 Gdndcstc-te /(1 ( 11111

Yldta ~I gfuidire (termenu -unt converubih) reinnorc-tc trupul ~I rmnrea

Cnnul are suhcienta mtclrgcnui ca <I il1colte,I"cJ ~l sa disar<1 din samanta pe care 0 puncm In p.im.lnt ~I cstc mvitat de scare sa tad accst lucru. tot a~d dup.i cum un barbat sau 0 fernere au de~tul<ll1ltclIgcnt<1 ('>dll <II uebui '>,1 aiba) ca sa rasa afara la soare intr-o ZI t1Ul110d'>J ~I ~d. absoarba viata ~l puterea tnrmse de scare eCI care nu lac 'acest lucru, care raman cmci sesirm din nmpul lor in cav.i, sunt slabi ~l pahzi ca nt~te carton crescu]i In plvnltJ Cnnu] are destula mmte ca sa creascfi in soare. Daca 11 PUI intr-o camera, va creste spre acea parte drn camer.i de undc VIne lumina. ~i asta dm simpul mouv c.i doreste IU!l11l1a, ~llC c.i are nevoie de ea §I se duce dupJ ceca cc II trcbuie pent! u ca sue, sau mal degraba, sirnte ca iUl11111a e bunii pentru d. ~l nor mergem dupa hrand exact din acelas: rnouv, numai di spunem ca acuunea noastra este rezultatul mrehgentei. Actiunea plantei 0 nurmrn rnstmct, Omul se duce "pre toc ca sa se incalzeasca pentru ca simte cd. focui il face bme. E placut sa-l srmti intr-o ZI racoroasa. Pisrca se inunde l<l soare din acelasi mouv. Dar in cazul omului vorbim despre inteligenta, la PISleJ ~I la planta spunern CJ e \ 01 ba de instinct. Unde e diferenta? ennui nc dcp.i-cste cu VIap ~I mtclrgenta lUI hrmtat.i pun faptul di IlU se preocup.i -.tu 1111 este ingnjorat de ziua de m.une Nu muncestc l.i <lp:\, acr, caldura solara ~I toate elernentele care sunt cupun-,e In acestea numai atat cat II trebuie pentru chpa dc f.ltd., pcntru or d ~I zrua respectiva, atat ~I rurmc In plus. Nu se duce tl munca pentru ca sa-~i avigure 0 portie suphmentar.i de ap.i, aer sau soare pentru mfime, ternandu-se ca poate acestea ve vor terrmna pana atunci, asa cum facem nOI, trudmd din greu ~d punem deoparte catlva dolan impotuva Sd.r.:iclel de

Gdndcste-te let ( 1'1/11

87

care ne tcmem. Dad ar face acest lucru, si-ar consurna toatc fortelc udunand aceste provizii suphrncntcre §i nu ar devcni niciodata un crin perfect, care sa-l puna in umbra ~i pc Solomon in culmen glorici sale.

Vesmintele unui crin, ale unui trandafir sau ale oncarei alte tlori sunt prin frumusetea, tinetea ~i delicatetea lor cu mult dincolo de tot ceea ce produce ana omeneasca. Sunt 0 frumusete vie. Dantelele noastre fine ~i matasurile sunt 0 frurnusete relativ moarta. Incep sa se degradeze ~i sa paleasca exact dn momentul in care sunt terminate. Pan a la punctul lor culminant de inflorire, frurnusetea crinilor creste neincetat. 0 panza care sa straluceasca cu un lustru mai viu maine decat astazi §i care sa prezinte aceleasi variatii de textura ar fi foarte cautata, chiar daca nu ar rezista de cat doua saptamani ~i oamenii extravaganti, cei care mentin uzinele In functiune ~i banii in circulatie ~i platesc eel mai mult pentru lucrurile fine, ar dori s-o aiba. Daca crinul, eu inteligenta lui limitata, s-ar agita de teama di soarele ar putea s5. nu mai straluceasca maine sau ca s-ar putea sa nu mai fie apii sau bani 111 casa sau cartofi in pivnita, ar deveni f5.ra indoiala 0 floare ofilita ~i urata. Si-ar consuma in aceasta ingrijorare puterea de care are nevoie ca sa adune ~i sa asimileze elementele necesare pentru a dcveni crin.

Dad. 0 parte din gfindire sau inteligenta este ingrijorata in felul acesta ~i i~i asurna po veri dincolo de nevoile zilei, i~i va pierde puterea de a atrage spre sine ceea ee ii trebuie cu adevarat pentru a creste - sanatate, putere ~i plenitudinea zilei de astazi. Vreau sa spun exact ceea ee spun, n u e s te v orba de nici un fel de sens metaforic sau figural. Adica, asa dupa cum inteligenta limitata a crinului sau forta lui, daca vrei, atunci cand nu este impovarata cu

88

Giindeste-te la cr. ii

ceva care se refera la ziua de rnfune atrage spre sine ell . mentele de care are nevoie astazi, tot asa ~i mintea orne neasca, despovarata de anxietate ~i neliniste, va atrage spr sine tot ceea ce Ii trebuie la momentul respcctiv. Nevoil momentului sunt singurele nevoi reale. Ai nevoie de mil' dejun dirnineata; dar nu ai nevoie de micul dejun de maim dimineata, ~i totusi noua zecimi din oameni sunt ingrijora] intr-un anume fel de micul dejun de maine dirnineata ~i iIi felul acesta pierd 0 parte din forta necesara pentru a se bucura, a digera §i a asimila micul dejun din aceasta dirnineata.

Exact a~a cum crinul lipsit de povara, de framantare, de ingrijorare atrage puterea de a creste ~i de a se invesmanta in frumusete din elementele din jurul _lui, tot asa ~i mintea omeneasca, atunci cand este despovarata de framantare §i de Ingrijorare, at rage spre sine de 0 mie de ori mai mult ceea ce ii este necesar pentru a-si indeplini planurile ~i a trill in fericire. Dar iti pierzi aceasta putere in momentul cand incepi sa te framfinti. Prin putere inteleg aici puterea de a face orice fel de actiune, de la a tine predici la maturatul strazilor. Orice om de afaceri stie ca este in cea mai buna forma pentru a face afaceri atunci cand min tea lui se poate fixa asupra unui anumit plan ~i se poate inchide spre orice altceva. Orice artist stie di i§i face eel mai bine opera atunci cand rnintea lui este fixata. absorbita ~i concentrate in fiecare minut asupra lucrului. Pentru ca atunci poate sa-~i foloseasca toate forte le si, ceea ce este §i mai important, at rage spre sine mai rnulta putere. Parca te aud cum spui: "Nu pot sa nu fiu ingrijorat, vremurile sunt grele, salariile mici, viata scumpa; familia e mare, trebuie sa Ie asigur locuinta, haine, mancare ~i treaba asta lmi sta pe creier zi ~i noapte. ~i tu imi spui sa nu fiu ingrijorat.

Giindeste-te fa crini

Este un nonscns." V czi, prietenc, am inccrcat sa redau exact obiectiile tale. Dad rnai vrei, pori sa rna §i injuri. Dar tot un nonsens estc ~i sa spui ca nu te poti impiedica sa fii ingrijorat, eel putin pcntru momcntul de rata. Aeest lueru nu are niei 0 importanta pentru rczultatul final - pierderea de forta prin friimantarc, viiti'imarca rcala adusa sanatatii, slabirea rnintii datorita ingrijorarii, imbatranirea trupului si, eeea ee e eel mai rau, taierea legaturii eu puterea de atractie a rnintii tale care, daca ar avea posibilitatea sa opereze liber, preeum cea a erinului, ti-ar da tot ceea ee iti trebuie ea sa te bucuri de ziua de astazi, pentru ca nu poti dori mai mult pentru ziua de astazi desi ai, sau crezi ca ai, de zece mii de ori mai mult. Omul nu poate manca dedit 0 cina 0 data, chiar dad are bani sa cumpere 0 mie de cine.

Daca te afli in mijlocul unei multirni de oameni cuprinsi de panica, trebuie sa mergi Impreuna cu ei incotro se indreapta ei §i poti fi eventual strivit. Viata pe care 0 traiesc acum mii de oameni este aceea a unei multimi cuprinse de panica la gandul lipsurilor sau al altor temeri. Teama, indiferent de ce anume, provoaca 0 pierdere a puterilor. Nu spun ca oamenii ar trebui sa inceteze sa se mai frarnante. In voeabularul meu nu exista cuvantul "ar trebui". Oamenii nu pot sa nu se friimante. Obiceiul acesta este innascut la noi. Strarnosii nostri, generatii la rand au fost framantati, Dar aceasta nu inscamna ca rczultatele destructive ale "gandului la ziua de maine" sunt mai mici. Legea aceasta continua sa actioneze, Este nemiloasa in actiunea ei. Este la fel de sigur ca te va rasturna §i te va strivi dad! te pui de-a curmezisul ei pe cat este de sigur ca te va zdrobi 0 locornotiva daca te arunci in fata ei. Cea mai buna solutie este sa profiti de lege §i sa adopti 0 pozitie corecta fata de ea. Cum? Gandeste-te la lucruri datatoare

90

Gtilltiqrc-rc fa crint

de spcranta. nu la cele care iti iau speranta. Gandeste-tc la reu~lta in loc de esec. Daca re gandcsu la lucrun frumoase, vel atrage spre tine lucruri frumoase. Dad te grndesti la lucruri intunecoase, retezi firele invizibrle cu cele Irumoase ~l faci 0 legatura instantanee cu .. parnantul", atragand lucruri intunecoase. Poatc vel spune ca acest lucru cste simplu ~i pucri1. Ei bine, ce este simplu In aces! univers? Faptul ca 0 samanta incolteste este considerat de unii oamcni simplu. Dar nimcni nu cunoaste care este adevarata cauza a aeestei incoltiri, Stirn numai atat: ca, dad punem sarnanta in parnant, unde trebuie sa aiba 0 anurnita cantitate din caldura soarelui ~i 0 anumita cantitate de umezeal a, samanta va incolti, Capacul ceainicului care salta atunci cand era pus pe foc i-a dat lui Watt ideea despre forta aburului. Adica atunci a inteles pentru prima data care este puterea aburului, sau mai bine zis care este puterea din spatele aburului. Acea putere este caldura, Dar ~i in spatele caldurii este 0 putere. Care este aceasta? Nu stiu. Halal simplitate! Ce este simplu in lume?

ARTAINVATARII

-_.- -_ . ---_

Exista 0 ana a invataril. De cand suntern mici ni se spunc sa inyalam. Dar nu 111 s-a spus niciodata cum sa Inyatam, cu alte cuvmte, cum sa dobandim idei. Faptul ca ne ingrarnadirn in rncrnoric cuvintc, propozitii, reguli nu inscamna ca dobandim idci. Este 0 simpla memorare. 1nsearnna cJ ne folosim, nc cxersam ~i nc antrenarn acea parte a rnintii care inyaFi sa-si aminteasca sunetc. Dad ili ingrarnadesti in memorie foarte multe cuvinte ~i propozitii, suprasolicin 0 parte sau 0 functic a mintii tale. Ii pui 0 povara in spinare pe care ea trebuie s-o duca. Daca dai un nurnc ficcarci impunsaturi din covor ~i considcri apoi di estc de datoria ta sa tii mintc cum se numeste fiecare impunsarura, mai ai timp sau putere sa te gandcsti la altceva?

Cuvintele IlU sunt idci. Sunt numai scmnc cu ajutorul c.irora, prin intcrmcdiul sirntunlor vazului sau al auzului, cuvantul tiparit sau rostit ponte rcprczcnta 0 idee. Un cuvant sau 0 propoziue plmfi de intcle, pcntru cincva poate ~a IlU inscmne nimic pcntru altcineva. Cu cat se ingramiidcsc mai multe lucruri In minte, cu atat cste mai impovarat cornpartirnentul memoriei. Cate lucruri Iti poti arninti usor la terminarea unci zile de lucru? Vreo duzina de chesuuni, printre care ~i grijile gospodariei talc, 0 recornandarc stricta din partca doamnei A "sa nu Ulti cutare

92

Ana tnvdtilrii

lucru": toate acestca reprezinta 0 povara greu de carat. Esti nelinistit, te framant], tc zapace~ti. A~a sunt educati copiii din zilele noastre. Sunt impovarati cu mii de "fapte" despre care Ii se spune di "s-ar putca sa lc fie folositoure". Este ca ~i rand cineva ar vrca sa te invctc sa tragi ell pusca punandu-tc sa cari in spate catcva pusti. Poti sa lc cari toatii viata ~i n-ai sa devii niciodatii tragator.

Memoria cste folositoare nurnai pcntru a reline ceca ce a fost prins de spirit. Niei un fcl de caqi nu vor putea sa-l inveje pe un om cum sa conduca bine 0 barca cu panze. T~EBUIE sa invctc singur. Cand Invata, dupii mai multe incercari ~i ncnurnaratc csecuri, ca trebuie sa tina canna intr-o anurnita pozitie pentru a contracara forta vantului in panze, memoria lui reline eeea ee l-au invatat accle exercitii ~i inccrcari. Daca directionarn toata Invatarea spre memorie, nu-l vorn ajuta deloc. Dimpotriva, daca atunci cand invata aceasta arta se straduieste sa-si aminteasca indrurnarile, mintea ~i forta lui se concentreaza asupra propozitiilor, in loc sa se centreze asupra lucrului pe care 11 executa, iar invatarea va fi Intarziata, in loc sa progreseze mai rapid. Reamintirea elementelor pe care memoria le-a inregistrat prin exercitiu Ii invata pe oameni cum sa sofeze, sa traga cu arma, sa vasleasca, sa inoate, sa patineze, sa danseze, sa picteze, sa sculpteze, sa teasa, sa coasa, sa faca fel de fel de alte Iucruri. Dar nimic nu se deprinde atunci cand se invata regulile inaintea practicii. Ai invatat sa dansezi rnemorand mai inUii regulile pentru miscarea picioarelor ~i incercand dupa aceea sa ti Ie amintesti si sa Ie aplici? Nu, ai primit primele Indrumari de la cineva care stia sa danseze. Ai absorbit acea idee sau gand, Apoi, dupa ce ai fost In stapanirea gindului, rnintea ta, cui tau invizibil, a

Ana illvd(i"ini

Invatat trupul treptat sa se rnistc In conforrnitate cu planul dm minte.

Pentru a invata rcpede, orice om trebuie sa invcte sa sc transpuna intr-o anumita stare suflctcasca. Accastii stare trcbuie sa fie de calm ~i scninatatc. Este exact inversul modului in care "Invata" adesca copiii. A Invii!a "mult" sau a invrlta in graba cste 0 incercarc zadarnica de a Iorta memoria sa faca 0 anum ita activitatc intr-un anumit timp.

Daca vrei sa invc]i ceva, Invata In fclul tau personal.

Invala In felul In care Iti sugcrcaza inspiratia ta. Nu lua In scama ceea ce ti sc spune despre neeesitatea de a avea ,,0 bazf tcrneinica" de reguli eare trebuie sa-Ii fie predate de altii. Este adevarat cii trebuie sa ai ,,0 baza temeinicii". Dar asta estc exact ceca cc poate sa tc invetc eel mai bine ~i eel mai rcpede spiritul tau. Spiritul I~i va faee propriile reguli. Dad este lasat in voia lui, va seoate la ivcala met ode noi ~i originale. Regulile deja existente nu i-au invatat nimic pe Shakespeare, Burns sau Napoleon. Ei au avut incredere in puterile lor interioare, in sugestiile venite din Iaunrrul Ior In privinta metodelor. Cfind sc obtin rezultate uimitoare, oamenii vorbesc despre "gcniu" ~i se grabesc sa extraga din metoda adoptata de geniu un alt set de reguli pe care sa Ie impuna tuturor suceesorilor din aceeasi artii, Geniul poate folosi 0 anurnita metoda asa cum folosim noi carja. Dupa ce si-a implinit menirea, 0 aruncam ~i cautarn altceva mai bun pe care sa ne sprijinim. Metodele geniului se schimba neeontenit. Napoleon a revolutionat stiinta militara. Mintea lui ar fi re-revolutionat ~i propria tactica. Numai geniul l~i poate da scama ee prostic este sa mergi mereu pe acelasi drum, chiar daca aeel drum a fost trasat de el insusi.

/\1111 1/1\ 11((/1/1

Sd nu tc Ingruorezc prca t.ue t aptul c J I1U 1I1'vCtl "<Ill nu progrcvczi intr-o <lftd "all 0 mC"CIIC <It:lt de rcpcde pe cat .II don Nu tc trdlTIdntd d<\lJ. inccrc aulc d.iu glc~ una dup.i alta Nu tc gr.ibi Cand ... nn]: l,d itl V1l1C ..,:1 tc glJ.bc~tl ~l ... .:1 te agltl, oprcstc-tc ' Estc dr-pozina ..,ullctCLI..,LJ LCd m,u puun propu.c pcntru InV:lt,lt Lste CC,lcLHe It I n oscstc putcnle

Pou invdtd onec ddLd 1TI1l1tCd lJ cvtc Ilx,ltJ in mod c.onsecvent a-upra .icclu: lucru Apoi d~tedPtJ III1I~tll Alt" 'v .I vern smgui a 1.1 unc

Dad 'vCI vta cmcrsprczece minute sau 0 jum.it.itc de 01 d zilnic In fap unci cutu eu eulon ~I te VCI juca alene eu elc, inccrcand drverse cfcctc de culoaic ~l pict.ind mal multe culon una dup.i alta, vel vcdea In ele ccrun, I11Ul1tl ~I p.idun care le<., dm accle altet nante de lumm.i §I umbra, de ficcare d3ta c.md pui 0 ,lIt:! pchcul.i dc culoare peste cca precedents Dmtr-o pat.i dc vop ... ea va le§1 pc neastcptatc un rnunte stancos AI sa-tl dar searn.i cat de usor po]: sugera UP trunchi de copae pnn numai c.itcva lmu curbc sau drepte 0 pat a de vopsea albastr.i se va transforrna <ubit lntr-un helesteu, iar dac.i II inconjun margirulc ncregulate eu 0 lime verde obtu tufisunle de pc mal, §I f:!r.:i <;J. tl dLII searna .II rcalizat un pcisaj, mal frurnos pentru nne cu to.u.i sirnphtatca lui, de cat lucrarca cclui mal marc arust, pent! u c5. elite ere.ina ta, aparent i'ntJmplJtoare, estc copilul tJu

Aceasta este ban artci AICI I§I are ea onginea Dc aici creste 0 combmauc aparent Intirnplaroare de lurrun.i, culoare ~l nuanta a sugerat unei anurmte mmti eu am §l am In urma ideea de a reprezenta luerun farruhare pe 0 suprafelta De aici s-a dezvoltat apoi ideea perspectivei §I .I reprezcntaru unei suprafete rotunde, plane sau accidcntate, de mal aproape <au de mal departe, ~1 fiecare copil, W sau

/\,1(/ //11 1//1//11

1.11 d piotcvor. u chute ,,:I lIKC,lpJ de acolo de unde d II1CCput pt unul pictor ~I ".I mc.u g.i pc 1I1I1lcic Pd~Ilol lUI A~<I cvte III to.uc .II tcle

Cu (.,It nuntca cxtc IJ"<lt:l m.u hbct J "J -~I 1I11llC/C propuul (hum "PIC I11V:ltJ.tUI:l ~I plOplld uuuiue, cu ,il.1t 1I1~PII.ltld cxtc 111<11 m,1I C Odd cstc obhg.it.i "J sc incadrczc in lcguh produ-c dc .lItH, nu va produce dcc.lt COPII vau rrru[,It 11 0 regula Impu"d COpriUIUi cu obligatra de a nu 0 incdkd nu.rodat.i e-tc 0 inc.itus.irc, 0 b,IfICI J in calea ".I spre nOI dorncnu ale gandrru ~I ccrcct.u n

OI"POtltJa pcntru invJtdrc - adic.i pcntru gasirea UIlOI metode ~I rctincrca lor in mernor ie - trebuic ,,5 fie 0 st.uc de odihn.i edt mal pcrfcct.i cu putmp Nu trebuie <;a cxiste IllCI grab.i, I11CI crnoue Du<-J tc cntuziasrnezr prca mult pentru un succes neastcpt,it, pentru di <11 gJ.<;lt pnn ctot tunic tale ceva cc c.iut,u de mult, atcnue ' CJCI s-ar putea ".1 picrzi ternporar acel ccva Nu trcbuie sJ existc nlITIlC brusc pcntru mmte, mci 0 grab.t pcntru a trccc peste detahric neccsaie D.l<-d un instrument pc care il folosesti se rupe, dac.i trebuic ~J mun uu scaun, "au daca trebuie Sd-t1 curett stiloul, fd acel lucru ca ~t cind ar ft singurul Iucru de t.1cut in IIU,1 accca Mcntme-u trupul intr-o stare de odrhna c.u 111,11 dcplm.i Cll putiut.i Str.idurcste-tc <;a f11 mal cur.ind C,11111 dcc.Jt incordat "au VIOl Cind trupul sc ,1f1J In aceasta st.u c de odrhn.i, cstc 111 cca rn.u potnvit.i torm.i pcntru a fi utihvat <-<1 invtrument al rmntu s.m <II spmtuhu Atune: cvte "t:!p:II1It eel mat bme de g.1ndIlca ta, de adcv.iratul tdU eu, de cui t.iu mvizibil, de spmtul tJu

Pcntru Cd atune: c.ind trupul ~t spmtul sunt In accasta "talc - <-and Itt suvpenzi toate LICU!t:i!Ilc cu exceptra cclor concentr ate avupr a muncu "au C:lI1d 1111l1tea ta estc intr-o stare de rnaxrma rccepuvitatc - <pmtul tdU poate <;a lucrcze

96

Arta invatani

eel mai bine pcntru tine. Atunci poate sa sc elibereze §i sa aduca inapoi ideea, efectul, metoda, conceptia ~i mijloacelc de a realiza aceasta conceptic: ~i eu cat cste rnai linistit trupul ~i cu cat este mai calma rnintea, cu ,IUit mai curand te va Invaia cum trebuie sa fie facut lucrul pe care ti-l doresti, Antrenandu-te tot mai mult pentru a ajunge In aceasta stare, devii tot mai mult un medium prin care pot fi transmise ideile noi. ~i apoi te conectezi la cele mai exaltate regiuni ale rnintii sau curente de gandire ~i primesti cunostintele ~i inspiratia lor. ~i atunci min tea ta este lacul linistit, fantana limpede care reflects tot ceea ce se afla deasupra.

Inveti toata ziua, uneori atunci cand crezi eel mai pujin di inveti. Inveti In limp ce te plimbi p~ strada ca sa te odihnesti, cand te uiti la chipurile oamenilor ~i esti interesat ~i amuzat de ele. Atunci inveti rnai mult §i mai mult desprc diferitele tipuri de firi ornenesti. Barbatii §i femeile sunt atunci ca niste carti pentru tine. Le deschizi ~i Ie citesti. Inveti sa-ti dai seama intr-o clipa, uitandu-te la chipurile oamenilor, cum se simt ~i in ce dispozijie se afla. Clasifici barbatii ~i femeile ~i ti-i asezi In minte dupa categorii de caractere. Un specimen recunoseut in felul acesta serveste ca tip pentru 0 mic, pcntru 0 rasa intreaga II catcgorisesti pe acest barbat ca nefiind gentleman dupa fclul in care se uit.a la 0 doamna. Vezi in ferneia aceea irnbracata exagerat 0 .simpla lauda adusa banilor. Studiezi firea orneneasca. Cunoasterea firii omenesti are valoare comerciala in dolari ~i centi, Cand devii priceput, poti sa spui in cinci sccunde dad se poate avea incredere sau nu intr-o persoana. Increderea In oameni este piatra de temelie a reu§itei In afaceri. Chiar ~i hotii trebuie sa aiba incredere unii

Arta [llvelli!rii

97

in altii ca sa se inhaiteze pentru a comite cu succes 0 spargere.

Napoleon si-a realizat marile suecese prin cunoasterea intuitiva a oamenilor ~i a loeului pentru care erau cei mai potriviti. Hristos i-a ales pe cei doisprezece, cei mai potriviti pentru a primi i'nvatatura adevarurilor lui §i pentru a 0 transmite §i altora, tot prin intuitie. Intuitia este 0 invatatura interioara ~i un invatator interior. Acest invatator se afla chiar in launtrul tau. Lasa-l sa actioneze liber ~i cere de la Spiritul infinit intelepciune, indrumare §i sugestii §i i'nvatatorul din tine va deveni un geniu, geniul tau. Geniul stie sa recunoasca un diamant chiar dad e acoperit de praf §i sesizeaza calitatile pentru reusita la barbati §i la femei, indiferent dad la exterior sunt nobili sau tarani, cultivati ' sau analfabeti. Un geniu poate vorbi uneori negramatical, dar poate muta muntii din loc, poate construi erase §i poate trasa cai ferate §i poate infige stalpi de telegraf in jurul planetei. Un om cultivat poate vorbi si scrie elegant, fara a fi in stare sa indeparteze nici cea mai mica bariera, Un om cultivat adesea vegeteaza §i sufera de foame pentru zeee dolari pe saptamana intr-un birou, ea simpla unealta a unui geniu inuman, incult, agramat care ca§tiga 0 mie de dolari acolo unde eel cultivat agoniseste abia zeee.

Mintea odihnita, senina ~i neframantata este cea care faee mari1e descoperiri, care sesizeaza §i fructifica ideile. Ochiul santinelei, incordat §i tensionat, nu vede In departare pe mare panza de corabie la fel de repede ea eel care n-o cauta. Daca numele unei persoane ne-a fugit pentru moment din memorie, rareori vine inapoi atunci cand ne straduim eu tot dinadinsul sa ni-l reamintim. Abia atunci cand incetam sa ne mai gandim Ia el, numele vine singur in intampinarea noastra.

98

Aria Illvli/llrii

Aceasta incercare de a gandi provoaca 0 incordare inconstienta a rnuschilor. Incercam sa ne punem creierul la munca. Trirnitern sange spre cap in cadrul acestui efort. Toate acestea sunt obstaeole in calea spiritului. Ii punem fortele la lucru intr-o directie gresita. Nu facern decat sa ingrarnadim obstacole peste obstacole, in loc sa Ie dam la o parte. I~trucat, cu cat [inem mai Iinistit tot ceea ce tine de trup, cu atat adaugarn mai multa forta spiritului, pentru a fi folosita de simturile ~i functiile lui interioare asa cum doteste ea sa ne aduca ceea ce vrem noi. Spiritele noastre i~i au simturile lor, distinete ~i aparte de vaz, auz, miros, gust ~i pipait. Ele sunt mai fine, mai puternice, ajung mai departe. Simtul tau interior, sau spiritual, dad este antrenat ori seos din starea lui actuala de latenta, poate sa comunice cu acelasi simt al unei alte persoane, al carer trup se afla la Londra sau Ia Beijing §i poate ca face acest lucru chiar in mod constant; pentru cii se poate Intampla sa fie un spirit al carui trup este acum la Londra sau Pekin Intr-o relatie sau un raport mai strans ell al tau decat orieare alt spirit din univers; §i cu un astfel de spirit poti fi in legatura zilnica, ba chiar in fiecare ora, caci acest sim] interior care po ate ajunge foarte departe dispretuieste ideea de distanta asa cum 0 Intelegem noi in lume.

A vantajul pe care 11 avem daca nu ne suprasolicitarn trupul este dovedit in chestiunile de zi cu zi din viata. Omul care reuseste eel mai bine in afaceri este cel cu mintea limpede, eel care stie sa se stapaneasca, eel care a invatat intuitiv sa-§i fereasca trupul de oboseala, in asa fel incat spiritul sa poata lucra. Insa acelasi om s-ar putea sa nu stie ca are un spirit, adica 0 putere §i un sim], care iese din trupul lui §i Ii aduce plan uri §i scheme §i idei bune din lumea lui. Pentru ca puterile spirituale pot fi folosite pen-

Arta invdtdrii

99

tru tot felul de scopuri pentru care nu sunt folosite alte puteri. Legea spirituala lucreaza in interesul mestesugului, dar ~i pentru motive superioare. Insa motivul superior, atunci cand i~i recunoaste forta ~i 0 foloseste in mod inteligent, va guverna intotdeauna puterea mai mare, gandul mai vioi, geniul supremo Eforturile incununate de sueces din fiecare faza a vietii decurg din exercitarea acestei puteri. Ele sunt "conduse de spirit". Cand ti-ai pierdut drumul, il vei regasi mult mai repede daca vei merge mai incet, mentinand astfel spiritul concentrat, decat dad iti agiti trupul incoace ~i incolo, fara scop sau obiectiv. Vanatorul experimentat stie acest lucru ~i hoinareste prin padure, in timp ce baiatul ignorant de la oras, innebunit de ernotie, alearga ~i strabate zeci de kilometri ~i nu vede nici un vanat. In ambele cazuri, cand trupul devine intr-o anumira masura apatic, 0 anumita putere, un sim] nevazut iese afara ~i gaseste drumul pentru tine. Gaseste vanatul pentru vanator. Este mult adevar in expresia "condus de spirit" ~i se potriveste pentru toate genurile de spirit ~i motiv, indiferent ca este mare] sau meschin, bland sau crud, bun sau duro

Uneori te trezesti fara sa stii de ce intr-o stare de autornultumire ~i satisfactie a spiritului. Calci cu pas sigur. Nu te grabesti. Nu simti nici 0 dorinta imposibil de indeplinit. Te sirnti impacat cu toata lumea. Ai uitat de dusmani, de griji, de nelinisti. Atunci te poti bucura cu adevarat de padure, de cer, de cei din jurul tau. Cel mai bine ii studiezi atunci cand te simti amuzat de ei. Vezi particularitati la unele persoane ~i in comportamentul lor pe care nu le-ai fi sesizat alta data. Mintea ta, linistita ~i netulburata, prime~te constant impresii agreabile ~i puternice. Ai dod ca asemenea dispozitii sufletesti sa dureze pentru totdea-

100

AI/a If/vi/Idrll

una ~I se poate. Aeeasta este starea sufleteasca ce ra nastere din concentrarea spmtului Spmtul tau este centrat atunci pe 0 stare de odihna. I§l tine puter tie In rezerva, consumand din ele nurnai atat cat II trebuie ca sa-tl puna trupul in ml§care.

Cand sun tern In aceasta stare, absorbrrn gandire. A absorbi gandire inseamna a absorbi 0 putere de duiata. Dar dad! atunci cand esu cupnns In acest act de absorbue ceva te tulbura sau te zoreste, puterea de absorbire a gandiru este distrusa instantaneu. Spintul nostru incereaza atunci sa mai fie mana deschisa care pnrneste idei, Devine pumnul strans. Devine combativ. Se duce direct la ceea ce il tulbura sau il zoreste §I se agita §l spumega in jurul lui. Cand spunem "se duce" spunem di gandul nostru ca element se duce intr-adevar in Iocul spre care ne grabill} sau la persoana care ne provoaca necazun. Este ceva cat se poate de real. Puterea trupului §i a min til noastre ne paraseste In mod constant. Atunci incetam sa mai invatam. Odlhna §l lseninatatea mIlllil sunt 0 condipe pentru Invalarea perpet~~~~7,piin aceast"i, "0 ab~ neintrerupta de lli).1el:e. Putern sa ne dIsci hnam entru a ajun e intr-o asemenea stare e calm ana cand aceasta va develll precumparntoare fala de once fel de efort, ap ca ne yom 0 I m atunci c~nd lucram.

Aceasta este starea de spmt potnvrta pentru InvaFitura, munca sau distractie. Aceste trei lucrun ar trebui sa insemne nurnai unul - bucune. Cultrvand aceasta stare, once lucru devine din ce In ce mal placut, Aceasta este ~tarea de spmt a constructlei. Atunci fortele noastre nevazute sunt stranse laolalta: astfel grupate, pot sa-§l indrepte toata forta asupra unui anurrut lucru in once chpa. In aceasta stare de spirit trebuie sa intn In biroul barbatului

Artn inviitarii

101

duro rnandru de banii lui, care i~i propune sa te zdrobeasca cu privirea. Pastreaza-ti aceasta dispozitie sufleteasca §i vel fi mai mult decat egalul lui. 0 sa-ti simta puterea inainte sa incepi sa vorbesti. Aceasta este atitudinea pe care trebuie 5-0 adopti fata de vanzatorul viclean, care te face sa sirnti prin comportamentul lui di se asteapta sa cumperi ceva, mdiferent daca vrei sau nu si, de regula, reuseste sa te determine sa faci acest lucru. Acesti oameni I§i arunca asupra ta forta gandurilor lor pentru a-si atinge scopul pe care 11 urrnaresc. Sunt hipnotizatori comerciali. Controlul lor hipnotic este la fel de au ten tic ca §i eel prezentat in spectacolele de hipnotism. S-ar putea sa nu-si dea seama de el in felul acesta; dar actioneaza asupra clientilor lor, fara a ~ti in conformitate eu ce lege anume. In aceasta stare spiritul devine un magnet. Cand fortele lui sunt concentrate iiiTr:urlcentru. pmeictl torde a atrage spre tine idei devine mai mare. Aceasta putere va creste necontenit prin exereitii. D.!~,a atragi <l§a mereu spre tine idei, atragi tot mat

, m~lta putere; atragi spre tine planuri noi, scheme, inventii; !~ ~~i toate faeulta\ile ...P!'!l_tru orice fel de munca Sall ~fa~e. Sm.rtul tau concentrat in acest fel este 0 focta, fie pentru a opune rezistenlA. fie pentru a atrage puterea.

Necazul cu noi, cei care inva\atI1, este d vrem sa inva\am prea repede. A vern putine cunostinte despre puterea care ne face sa dobandirn cunostinte - puterea care porneste de 1a noi atunci cand celelalte facultati sunt suspendate temporar §i ne aduce inapoi nu numai idei, ci invata ~i muschii cum sl execute ideea, Inventiile vin in mintea care le zamisleste atunci cand ea se afla in aceasta stare, nu cand mintea se straduieste sa elaboreze un plan. Vei face cu mult mai usor pe hartie un cere mult mai aproape de perfectiune atunci cand rnisti creionul alene §i

102

A rta ;"vii[iiri i

nu te intereseaza daca ai sa reusesti sau nu, dedit atunci cand tremuri de neliniste sa nu gresesti. Cand te eliberezi de aceasta neliniste, puterea ta reala are ocazia sa actioneze. Aceasta este puterea spiritului. 0ru.,ul c~ aruncaye fereastra toate gandurile la succes este eel care va implini actul cutezator in fata caruia cellal!l tremura (fe fncasau. daca-tncearca sa-l faca, incearca cu 0 uria~a teama ca vor gre§l. Cea mal buna caIa~zK-p~intre curentii raprzr-este omw care are puterea sa uite de perieol §i sa vada numai obstacolele. ~pi!ili!l lui poseda atunci 'adevaratul lui eu",

Autoposesiunea inseamna puterea spiritului de a posed a ~i de a controla trupul, care este instrumentul sau. Lipsa lui inseamna ca spiritul needucat, adevaratul eu, f§i imagineaza ca nu este nimic altceva decat trupul pe care fl manuieste. Este ca §i cand tamplarul ar crede despre sine ca este numai un ferastrau sau un ciocan. Spiritul uita total de trup atunci cand 11 foloseste. Se gandeste numai la folosirea lui. Tarnplarul nu se gandeste tot timpul la fierastrau atunci cand 11 foloseste. Gandul lui este concentrat asupra muschiului antrenat care directioneaza unealta.