II LUMEA P.ASAiR.

llOR

.Fhe:cttl[ a ap;!i,rt~1 o flOU~ ~ehnkll ce comp~l'a ADN-ul din genele dlferitelor specil, ~i care a adus schirnbari surprinzatoarein cI,~sifjcarea ~ti~n~lf~cil tracli~iomll;[l, in speclal In G:IJm1.11 grupulu] mare al pasarilor 1\roorh30~e. E'amlm Itilli dernult considerare s~r~r1~ ifll'l.lcilte I:iF'Ju dO'l~dtt [it fi rude ~!!del'J.r~te slviceversa,

Cutia de O,iUlJQ

De~~ scheletul pasarilor este constru it, (l;up~ acelflfi plan de ]J;1_zili ca ~u eel ai aleor vertebrate, el este modificat in mod consrdersbtl pe!l~I.'.u. a rezista b ~liCit;lrU~ $i 1~ efott:~i'He zborului, Reiliit:!ltH "clnie" cent::i'ali1. de case e~te ille:lltu[t;'! simi~r~r eu gr~f!J~~~e folositE: Ia sIlI5linerea cla,dlrilor 1lliI1'i. Supr a fa.ta. SOl superio:;uil consta dintr-o coloana verrebrala scurta, ilvii.1'Jd 0 mare parte din vertebre sudate intre ele pentru a forma Q sl:ructuril solidtl.

-Ba~ "~lliej" es~e formatil tlil"lu-un stern, sau os al pteptullJi, IOOrle mare, Acesr.a are 0 creasta <ldilnc;;t numit1l (;a~nl!i, care iSlgud! ~riC de. lnsertie pentru 1ll1!J6chH 1)1J~emjc! ai iL1O.~1.1· III i - earena lipsesre la pll.8!1irile care nu .z.boara.

Pe PIl'Trea ventrail oenU! ra scapuhi:rfl este fosrte pu~emlcl, av-!in:d o pereehe de omoplati suhtlri, .l\,.c;e~tia sunt legati de coloana y~ebn"L~~ ~l de coaste prin li.g<lmente scurte (Ii puternice, unde se unesc cu opereche da oase Ilumite· toracoiz], Ariplla Mmt artLwl~te 111 scoblturile forltlliOO mtre ornopffi[J, si coraoo~i- O~Y1opJ<I~l sunt 'lll'litci :in fu~ rrln douil cl<!""!cule ale ~:ro.r eapete

o Mulitl! din, easele pi'isirilor sunt rni~te tulilur.11 gClllle 13" dinal.llltru. pr'otej:at.e de rope· roe prJn - pl'o,telll int.eri<'J<!Te s!I!btin, ,"O!N;! I~ fli!~ wiilrt.e~$,tente :jill in O!Ge!".~i t~ri1P ~~Qarn.

infe'lioll.re sunt sudsee tntre ele, formand furca piepruJll.lj, sau iacle~Lll, in fOl'lTI~,. de V. AC!':1LSW: strueturs prevme zdrobiraa corpu~u~ de esrre m~hii puternici care pun III lfii::icare anpile.

Centura pelvilBni

In c<'Ipol:ml p08~.erlQr, coloaaa vert~h:l'il~ este UTlil"ili ell a centulit pelvtanamare, de care suru ;IJ~iI:~ piciml-ele- f\cen$~ esre destul de putermcl pentru a reztsta la socul ll~eriz:trii $1 aslgur-J, Q s~lprafati!t mare de jllse:rti~ peniru mll~c.:hil picioarelor. Oasele .::o~ii. 'Ii!UIi.~ scurtatesl sudate, a~itfel incii! penele Quill cresc aprcximativ dln ;tcl::la$i lee, A(e~t fapt permite cozil,.QU'e este foiositti: la c1l.mmire III tlmpul zborului, ~a: fie o,;ont.rolarl( ca~ tl1.al efl:c~em~lb.lL

I~~WIi!e "cutlet" S~IITt mcute din coasts, sudate deasupra de coloana ve11ebnxl1l ~i. dedesubt de stern. De au ramuri ofienm,t~ postenor, numite apoflze u.nL'in0lO,ciu" sum unice pennu pibliiri. AGesn~a 1>4C suprapun $i ~:Llm iegat(ol (~ ,'ot{SW pe sub liJljarueme, fOrll1!ino 0 stnf..:(tlr{i reziffientil, "5emil:t1:ato~re cu un cos.

ImpreuM cu sternul mare, ea pl'Otei.e-.u;l organele interne ale l~R1(rii. [La pli!s1!rile precLl:LI1 alcele, care M! scufunds ~(I1il1c in 'lpl!, ~potl:re.le uncinee ~lInt fmltle ~lLngj ·~l !i.e 611 pr'iLpun JX:M<:::

05ehel:etu! !j nei pilsiri. S~e d~" bi~e de p!Ci(lfl1'! !.1lull r~tilif! 5;1UIII lJ.nui mam~fer ~I~ic. eere ared~u;'i p3rti. pido.rul plsiiriiilre tllei 5egmeme-

doui'l C'~~~~ Tn urma lor, prol:ejind corpul p:i!5~1ril J~ j:Ji\'eshmile l'll .. art din _ addt)~I,I.l'ute apei,

Desi este ext rem. de reztstent, seheletal pll" sarilor este rema~bll de \l.jOf - la rnajoriiatea speciu~or el <::lntll'e~te jtum~t"dte sau 0 treime din greutatea penelor, sudarea oo~doil' ~l{e s1i. di~pari! rrevola de liEam(;inl;e ~i m.uschi care sl le ~in;[l ill loc, Pllkil~ grrele ;j.i dinliialtoi" vertebrate

o Forma:rJ ma.ri· me!i! !i!!'ipi!or $YM; byne !n"n.:;!!, ""r-e$t;:ili.h !y! de :!lbo •• IPi!!$;lrll~ MI ..... z~r~, ~bmllt ,JIll IIrlpi lungi '$i late. clll~ eare prind prada din zOOr au ar~pi in· gush. wvjrl'~rile . Qnen~,.~ ,na" IilQi. IPl!siril~ e;IIre ;d;lg<l,;\I aIY!li!~J au arlpile Ilungil ~Ii ~!ngUl;:. ta,lar p;is.'!:rile de pntdil ;'IU ariplle. scurte ~I rQtunjite. care le ·permit Q dew!~re r!i!pidili.

, ... au plerdut, CQ,~d", klng~. ~i esoasa este eu mult SCUl'Wlt~., iar ~.dpHe ~ piGloore~e au <JaS~ m.a!i pUI;jn~ dedJ mel11brele altar vertebrate,

o pares romte flexlbila a o;;che~f'p;ilu~ rffs~l'i. lor ests ~tuL .El contJf!!(;! '1~li;llte vertebre, de ill 13 la unele pl'4.ti cliIn~t(Y.lre piin~ la 25 h11ll00- de -1" crnnp!li1'!Jl~e:·Cll ok:mr ~.pte: In lTIajoritatea ma.mj~erelo;. induziind ~fa. Cra.niul Be ardcu-

(:,

leaZ;!! de prima vertebra cervlcala prina-un singLlr oonJul v.:dpil'ld, conferlnd pi'!::;~lr.~i lin (;ap m~klt ~i mobil decJ~ ii.~ rnamifete1or, Acesre l':!irutcieristJei permit capulul si lVill1luJ sit se rote~.<;el( ~j ~!! se !f!ciooJe dl~ de IInJlt p(ls~b~~ atunci dnd ~~Jre1i. se b:1'ilne~te sau se C.~L~:i:t([, }i ~1:jutJ 18, Ve.:IIfH'e<I de jur tn:'lprejLl1',

lMembre modiificate Membrele i~nH::rioan:: ale p115i1rilQf ,~u suferlt mmllfLCJ!l foaroe mart pen;mi a Jorrna iilrlpile, Desi oasele brn~Lilul (humerus) si ale amebratulul (~d:i",r, ,~, cubitus) pot fj CQmparn~e C1,:I ale noastre, oasele m~:i.nli sunt tL'a<1~formate pentru a forma partea e'-;lerioo.r!l a aripii. Cele cinci degete orlginale au fost recluse la trei, ~i (Iumt dintre de sunt rnlcl,

Decarece ITlusehii marl ai lburu~llli sum djspU~i~proo]5e de centrul de greutste at ]X'liSflrii, chi~r 8~;b aripi, echlltbrul nn repi'e2Jm. 0 problema atuncl caijd p~S1(I'l;H se ~ltil: Tn uer ~ lnea picioarele sunt ceva rnai 1n spate de' centrul de greutate, astfel dI. se pune Intrebarea: de Cit; nu se rJ~[(Xlrn~ pasJrea atuncl dnd se allil la so~r

Osul coapsei (ferrmrul), spre deosebtre de eel ;\] omului SfLU ai altor msmlfere, M: aflil.a.s-euns de -pene pe Imurile co1'puiuJ p;Jsilrli ~i este le~~l,t dee! pr;h~ 'm~~chi. Art.:ic~'l;~~ia cotullan1( djn f.'apiitul inferior al ft::munil,ltest:enl!J~~ rnaiaproape de centrul de ErelJ~tE, pe1:L11iUl:nd p!Isffrii ~J"~i l'flen;rlnil. echlljbrul. Ace .... ~il;r artlculatle rotuliana !i.e.l'Ve~~(:!' drept echivalent ;11. mti(ubtitd noastre coxo-fernrualc (a ~okl;uJLli),

. Cele doua J~td vi~lli:.ljk: ale pici(ln~~uj p;li~i!nl I1U sunt echh'<Jlente. eu ale noastre, Psrtea ·svperlQM;!, csre Se~l)liln~ 0,) CO~r)&<I no~str"l,

r-.. esre de fa pt fmn1a1!i. din tibla ili pel.\Qnel~l fLlzi.on;lte, uar partea inreri.oorJ CDnst::!. din oase fuzion~l() ale p~dCl,1I11l i ~i bbeL _/l.T1;icuhllb dlnl1e ct:l.e dout( pJT!i, care seall1ilni\ C'lL artkulillil n.O~~8.tr.1 rutulbtL.'l, d<1f sc inumlie in sens OPU$, au .H,t:; un (oreS"p<Jndent p~'l'is. Iin~i1: in outre pMl:e e$te echh'llient elL glezmL noastJ'a,

P!1s!1!'lle uJ:nbi(( pe varfufile degetdor, din cafe flU a~L n!clc.;l1iNl 019.j nlult de PM\'U (oe~ de-al eineil.ea deget p.rezent I~. GB~eb~!e· V.;lltebt~ne ",,"".l pierdut la in.cepulul evolLltiel p:!lsi1ri- 1m:). Unele sped.lau. ,o,mLr t~eJ degeN~, :i:ar

~!!JGAN PESCAR (glieare)

o FQrTllIOI $i miirimeil cigC:cUlui 'i1,~ui flaming.:) ~"mt ",o;!",,,,t<!t~ ~<lIm~O;"!1~~my! .;Ie !rJc!T!p.!'!re ~i flltr.alre de care d~flinde pentrl.l, a se putea nrlinL Hr.alna Q In(!IUde Insette" <:r,l,Ist<!c.;.!'!. 13(l~ ~l M::.t<!.rie vo:;gelal;l!.

numarul !or S(;J reduce b dOLI,fi hit S[l·tL:t, care nu zboara, funniind 0 structura re;:~sl:eni1! ~~s~n:l!nt1oc~':1n:: cu o mpilil p~ntm ~dcTgare In mare vteeza, I'iecare deget se [(!fi'ttlna lmr-o gheal·:!t Forma lahelor val':l~]![ f(i~JJte tHuh de b un glup 1;L altul, tn funClle de ~t:iJu! de V'i~ta.

Zborul .. i :penele

f'el1Wh lit. OlSi,gUru forta necesari! b~.it(ii din aripl, pi1i~jjrile <lll ni~!~ mu~chi ai .:oorului f(Jllrtt! rnari - d repte:l!in.n1. 1.5% ~;l,u e.l1i.ar 20% din gwu~t~!L ~tlll:!L M\lschil z.bQruiiJi SHn~ o:1l8pl~~~ in dte (") pel'ecbe pe ilmll<;\le p!l~i. aJe .;:arene! ~temLlhli. MLl~chij e.)(Jtefi':H:in,lafi se ';:Qn~r41:.11( rentro a cobon ~:rlpa., d),lp;il. GLre n~u~c;hl' jnte·

riori mult rnai 1.1I11Cl, a"C~in11and tmj::t!'eUtlii cu tendoanele lor C".1 un scripete, rkl.lciJi arlpa.

]3l1tlill nu este Q .s.LrnpM rklkare ,)il coborare a aripilof, acestea urrnand un traseu apro:;t:pe in fOft"1iil de OPI Intr-o acrlune de ,,".:i.slhe, l'~ne.Le; WC"l.lfld~1 re ~~:"~lte: de "antebrar" lin ,pIiS1!~~l in aer, prod~l,c3L1d ndicare<], Penele prlmare atasate de "nlf!t1;;r'· produc ll:nping.':l'ea sp.re Inainte, pentru c:i: :;,e intorc ~aoob(llirea ar!p.[~ lOI ~i tate aerul ca. 0 ellce, propl.IJsand pasarea lna lute. Tn acelasl (LLTlp sectiunea transversals portant'll .( cmbatiO a unpil produce .ricllc;.re-.-, rrl<::rrtrnnn(! r~s(J:'d pas~rtj~t in uer, ~k."<Y<lffi'CG ~(J-TlIl trece ffi;t,irepede pet1~e supnL~~a S-Uper.ioa:L'i1 decdt pe ~ub arlpa, cresclnd a~p:lt,U'eil In sus,

La zborul tncet acest efect - este rOOus ~j p;isilrea 11 restnbtleste pl~in deschlderea midi "anpi f"Jse", sau aluM, cm:'i" QnlnstJ din dEe-we i pene a~~atll d0 unul din degetele LTI~C.i die la Ii:! mdoitum aripdi. Aceasta uniformizeazn curentul ~ cit: ,1(;;1:, ;j~(;m.~i t;.'Hl:rtdrii de pe iHipa unui , avlon, 0 a~[;l fn.oc.lamat.e de a reu~i ~,():';l!~ ~ucri.>

j~ eire p:rltJ deschldere« penelor din v§rl'urile alipJJ£)1', P~~ren efecnieaza automat (O!~!e aceste acW.JJl~C()mpJ.exe, cu Q virezll ~[ 0. preclzle nee.!! g::11at::1 de cele mal sofisncare avioane moderne.

Pcrm~(j ~ unlce pentru pilsffri, sunt HkUi:e' din cheratina, asernenea parulul !i.i. unghillor 11.0<15- ere, sub ~i~rrt p:<.Hl.iI veche ctt1;re alta r1U"uil, lfnpingllna-o in IUfw;I apm::dL1~alivo daUl( pe an, Pellek sunt fOl'lm-nte diintl'"utl ax Longitudinal central din Csre cresc i'nat· multe barbe W~! rnm.~, pe. arobele P~11j_ VilI;mt I,L mlcrescop, flecare ram are barbule, sat! radii, pel toatn lungirnea sa, Barbulele de pebarbele adl,Kt:nte se unesc imm' de prlrt dirlige rnlcl ~i radiale, C~n.d pasil, rea LSI nln1:t:l penele, ~,'a unestebarbulele irnfe ele ,cl:fuld~n.ei 0 ~urrof~!<1 net.edi! j)enQ.'"l1 ca ell

MTA sA~AflCA Il11tmlimmillti)

o ilUlba pi5ir~~ reflectS lOtilul5iiu de viil~. F'ii~rilede pl"~dii i!I;~ ghe .. re, piisarile ~~(lt~oo,.;j~ "'iii I"be m~ITI!>r""''1''te, p"~"fi!i! de b,a~;:Ii au di!!gi!!<ti! IUllIgi, iar doc~nltoai'<:!!!i! $i ~P"9allllll ,au doui§ degi!!tI!! oril:!ntatt!! il1i3JI'nte~1 doua mapai. Alta. pislrl 11.1.1 ~t'@;li d~e.til orientate inilinte ,I unyll inllpoi. penll'u men 501U <':O"Q'tiit in ilrbori.

LI,IMEA pA5ARILOR

o Anpil pii5irii lire ~,~eli!~i5tr""dli!r,1i O$oa~ii ca ~i mem.brul ",,,ter,,,,r .. ! .. ltOt v"i'tE!lilr;l1:<! <Ie Liu"t. Penl!lh" d", Fie .arl;pa, 5t1pCnOara ~on51:a1l!

dintr·yn li!l'i: ,"emf,,! ~i dj)yi!~irL,iri di! barbe i1tcrlllcl~ate pflev.:t:zuUo,m barbul ....

S:ubulelie ol'llenrtilte milinte $i,Ult

sa flmctlo.oeze eficient ttl timpul zborului. ~\'1ajon"Lre'.I pli~!(fHor au ~i 0 gbml~ mopigb~na b buza CC)zU. ell ~julo!U1 clocului ele 0lung aripi!~ ell. secretiu Uru;Ll;tO!IG~l a neestor ghlnde, pfilltrJi.L'ld structu L-tl ~i rezi5ti.:'hW, in :lpi! II penelor,

N urll1.'hlil. ''lll~~i l al peneler unei piNki este de ohkd le;gClt de InJ'I!l'lfl)~ corpulu! ~~IJ' uri mlc calihrJ poate avea doar Q mie, pe dine! lebedele rot avea pe.,teZ5.mn

Cullori u I.u itoa Ire

Culorile penelor, tokJ~ltl! pentru (~H1J1l.!filli :t4lu ill man:il'~ri~(l Il!llplial.,; ulllitOOrt·. eunt produsc pe Joua caL Um::k: rcmlnl din pl~rn~m:1 precL.)JU rn.d~l.f1jnH, rare Im"'J(iu.cl;: penajul :ne.grLl ,j;l btUl1. ~i c;lj'()tertoide, care rroducpemju! !~U ~ POI'toC!!Hu, M,Lj(ln[ste~. culorllor ~uLirm:.e, Jri?.;]te, PI:eClIf11 cele ale r1l~J~]or mJibri, sunt produse de structura lLziciJi' a pern::lof, C11Je reHectJl dom 0 pan", din IlI,[]girlllll1 de I.nidi) ~izibjk ak lum~niL

in af<llil dLtOlV~1 pJisJrl, ;irr ~pecial pLngl~jni, petlek 1'I1l CR:'IlC pur ~i !iimph! pe tc~ml SUpl'~~f~t,! ~:(l!,ptih'f,.;j S~i!"i( li!ni~t~~ de ~upraJe~ (Ii,,," ~nct~. 1}:;J~!(dle n!lparle:o:c per1mlk ~j 1~i seJ1itll:i"&I pel1e]e dnd ,lceS(:e;1. d~\'i.n~141~e .';4l!.l,J ~~<'!:tml.e, ~i de ase:metl.e<t penIN a trece ]>1 !.Un renaj de iam~ mai gfC)~, ~au url penaj de ImpereetJere mai ~dirfR>f. ;>'lajo'fhaoc~.J pil!S:ilrilor 4i schlmb:iJ

160

pr~ii~:Z;U~~U drlige mid, care i51!! agll~' de barbulele orientate rna poi. Acestea ~nesr:: intre.tgOi

$tfi;!gYril. <! pe"el.

treptat penele aripilor, astlel iocfll de pot s~ zboare desrul de blne in rimpul nillp:iirliril., lns!! uncle dinrre de, cum ar fl ratete, g{l~ele S! lebedele, le scltlmbil pe !;Ome ~t~ $i mi. pot silt zboare l:inllp (1.<; [) l~lfL~ sau ch i,lr rnai n~uk

RQspira·tiia

J'~~lrLle 4'i·'IU dezvoltat un sistem respirator $i circulator Ioarte eficiente care Ie permit siI f<iLi1 fa~i( consurnalui mare de anergle n",'o::~af zborului, Cam.~ lin mamller ruspid, aerul [Ieee!riI p1aL':MLni sl j,C8<e din null pe aC~I[lsl tmseu, In locul acesmi sistem de f1u~ ~l reflux oarecum ... ri&[piwr, care sehimba tn eelmat buncaz dear .::! 75% din aer in f.ll!lm~nl, f.laslre~l are un sisrem i de ventilare care permlte practic sit fie schtm- .,'3 bat tot aerul din. pn!(rt1a:n:i.i sa:i, Aerul trece lL1tfL~ S ?riil!tr~ pereche .d~ sad ae~it~ni, mari, . dh~U$~ 1 III spatelc ph1.IT,iamlCJI, apoi prJ:[] plilmlni ~~._~ r.><1rtlSGst:e oorpu~ prtn s"c.;jJ aerkLll fromaH.. i:'

,\ceSI siEtem p<:rlT!i.le de asenl<:nea CJ sfin- ~ gele dl n _vasele rulei _ din T:>I :llmil;~ni :~ se inca!" ~ ce eu O~iii!efi sl 8~ el!mlne dlm<:~di.JJ de carbon i!l i.nlr-l,Jp fried [:milt mai. efk;ient, P~silri~e pot sil 't\e~ f,L~ <LtJHosFel'ej rarehate de Ia ahftLldini marl -1:.5.n~ liL 11,274, .ITIetri In Glz(~l u:o.ul YU]"

tll r care ~·a lQYi~ de un iilviu,L'lU ea~upr" v:estului Afridi, D In::L~~imt~ Ij;1 can~ oamt:'nii f~~m 0

sm~ iLl'I:ificbW deoxlgen ar muri,

Ca ~i La rnnmifere, in~r[[api1.3;iirilw esee lropitnlt~ tn pr'l'Tll camere, care permtt ca drcubti1L ol[liIl'jdu;i nl oxtgen (it 21 ce lu i. ClJ dloxi~l.cle Ul tJ{on 101. He complet separate. Acesr f'l.pt Ie perrnlte .\lij tl.'~.Lasc!l lntfolln ritm mu~t mal rapid deetH pestil, amfiblcnii ,i reprilele, Care a 11 clear trei camera,

o p~~.re <lre inima mal mare ~~ multmai puternlca dedI un mamlter de aceeasl Hlilrime .. f.n gen.eral ir~ p;(s1l:ri~e mat miGi inima este i:TLaL m:i~rt: d~l1t la ~pt;:cijje m!l!i DIM:!, comparativ cu rn_;lrim~1l eorpulul, .l\c~l!l~i Iucru este valabf ~j pentru J~uL-;; care poate fi intre 150· 55U de b!1t}i pe minut la pil~ilrile de mi[rirne medie, ~:i p:iln~ la 1.,200 de bilit:ll.i pe minut hi pasanle coHhrl (fa!~ de 0 medle t.l~ 70 de biW!l. P(;! minut la mU'Ii.cnil

IHlrana $1 diigestia

Deoarece membrete lor anterloare HLU transformat Lft fLnp!, l')\ji~r,le nu se pot folosi de "In~ ~nf" . in locul acestora rrebuie S~·~L folo.~ea~(,:~ CiOCl,.IJ ;li ricj,o~Jele Ia L111Lni pularea hranei, hrarnrea puilor, adu narea marerialelor pehtru CLl ib ~i OOL'15tTUIL<!~ cu ibului,

'Ciocul, sau pliscul, este format din m('lndii. bula superloara ;Ii C(;il I\n,rerioar~, Acestelil suei ,~ prukq-ll osoase ale crartlulnl J:n1br~n~~ 1n tecl c.; {;"(JJI1.OI.~~e. Ca ~~ pen de, acestea sunt formate t din cherat~Il,;l:, tn~ 111 aeesteaz .ele C'J'€~' incon~ t:;!m.~~~, (1~I'ece se uze,LZ'.iI ill mod constant

pr:in r!'e~area dintre rnandibule. CioclI.rn(J sunt de multe Torme ~j marlrnl dlferlte, adaptate flerare la LUJ .1<1il de vu,n<1 ~J o hea n~ anlirr~tti1:"

Din guru, miinc:a!,(~l trece prlnrr-un tub ingLisL numit gil:tk'j, ~~JLi ~·sorag. MtLile p~silri ( au Q proernlnenra a g~[leru lui, J)umJ1l!gu~~, 111 ~ re pot ",Ii stocheze (;~ntHa~i nla~i de hl<U1il pentru a o !'1t1tea d!gel',l rnglj ttlrziu lntr-un rnediu feoit, ~({~I pentru a 0 duce Iii. put, care

o Codalbul vfineazii pe (I ridfl..::iitura. strllili!tand lmare:!I ClU oo::tJii. 11::1 ~i foIQ~~e gheilrele !Jutemice ~mi'y a Ii"ril'ld", ~rpi di! mOIre ~i pe~~i.

sunt prea muc~ pentru a p!(i'll~i CLLiiJuJ,

Renuntand .I~ f:l(kil.e grele lit diotl pen1n1 a plerde greu:tate ~i pentru 11 0 conceatra Li~ (<:ntnd corpului, ceea ce permlte zborul ';;0(1- troli\t,P<1~:NMk IIl'l1!TLlI1~~~C hrana In stomacu I musculos numl: pij]utm: sau rrmzil:, 'E'jls;i1rilc care se hranesc ct. Insecre t pestl &I,Ll came" au sucul ~stri<:; r:;Ci!H;emnl~ pen;!rtl a tHgerlL luana relativ u.~oar'!l, I'nlil p:t~~:f;iI e vegetsrlene, precum cintezoii gr--,mivod ~l ~tele, care se hrnfi~sc (;11.1, iaIb:l, iL1ghit pietrlcele ~~ le ~ifL In pipot.l penrru H ajuta la maclnarea hranei,

Oa<l'olpmJ't<; pentru 11.,"d.IJcC!re~, greLII!I~i.i, este producerea urlnei fmll'l~ concenrrate. care contl n", fO~lltel::>u~in~, a pa, Acea sta este ame~~a!I~, ell mj.{teriik f(!<:~dC! Lnainte de excretia :t'l'cll .::100..;11, ~al!J <:'L'inclu~;-.L[i__l1,l {pJ"iljrlk: [IU aUI'ezudl~ll,'i<1.iI,01'fl, Jo,1ulte dlntre pi!:s!!!ile carnivore, incluz:l.nd bufnttele, pesd!rusii, patlJrile de ba It;( ~i pescarusii aJl)jjl\~,(f:i, produc ~o-oolml;'~;dLl stornac, formate din oase i I.~r ~i ~ltepatU nedigsrabile ;l]€ pnlzHor lor. Pe acestea le sc uip.a. (lin dnd In ciin,1 prin cioc.

Ouiile~, c:yiburiile :iii pull

Evoluate din reptjle, care produc Ol!8, ~Dmt' pJl'itlrile depun nun in loc 8~ lx'arce &iT!.'l (puiul) tnauntru, ~Ll.rrJlIsLiI de gr~u[:;H.e pe

00 (ioeurile sunil: de hlrme ~i marimi Yilrrate,. i~r forma ~iQcul!Ai unel pi5iri repr~~lm~ UI'! bun indldu privimr I .. l!I'Iodul dl! hrJii'1ir~ .. ! pijgnL

care tre bule sa-l poarte i i~ reduc la m'f1lnlll m orin prcducerca pc nllld a oualor, ~j nu deooat,1. (0 ah:li cule remarcablln prln care' se p.iil.'j;tre~<ll .l!~-e'lmn:m ru~lusl este faplu~ c~. 'l1'gan.eJe geniwle, In $ped;\] ;(k: f~Lt:J~il-8br, sunt cu mult rnai reduse ca ruarirne til afara perloadei de impereche I'€),

Piecare ovul fertillzat, l::>re0.'tZ~I~ cu LItL sli!cu]et 'de gffll:Jel1u~ l'Iu~ttiY, treee p1:i.n oV,~ducnil fe:nte[t:1., Lindt': prtrneste un inveiis de albus CaIbllmen.)lI1'm~L~ de o 6m'lji'l calcaroasa. Ciiitre ~rnr:!:itul traseulul ou~~d, pot fl adiJ ugatt p~gmenti colorau, m~ri0rim:[eil proveniti dill substante eliminate de orAjflnism, precumcelule ru~ii a~e sangelqi m"~te ~IW IT:lOOrt:e, A0:$tb G1tmufleaza: Oldie 1nmet;llll:1 lot penrtu j re(~lK(t rL'><."Ul de a h gi1slt~ de Ili.'''dill/1rL De OlSe:iTIeneaei fOFITlli,tzi! rnodde imliYidui1lle de ptdll)e!e si P~lli:, Acc~~sta p.oate' fi pefltl'u d(

nARC::UL RO~lJ {pe~tl.li1:)

jI,'!lilte pi'!,~rl construtesc cutburi in forma de Cl,lpll, pe dlnd allele: a~tgurn 0 protecne ~[ mal mare prin snucturi bo~r~r:c, Cele mat onmplexe ~lih!t,lri ind ud culburlle ~.tffi:rrill~e, lrnpletire in mod sot~stja~I, ate m'lorpJ:si!i1 ~:e.:.JtOt $J. gL'lmgLlri americani, ,'<IlL ale r:rSii3'lk'I\t' croitor, construlte m spatiul creat prin coaserea IllQMt~t it d[)~!i'Ii i'n:lfize cu panz.e de l~jalljen sau alte materiale.

P,=::rLQ;J,la de lncubatie - tirnpu] necesar penlru Co:! oul fucum.lm stl se transforrne to p'1.lj~i 8~ lasil dm Uti - W.~ruZ8. {I€' Ia numai 12:zjle ]~ .~. ,'<1ll'ile {':tmllrUfll'l.i; mici, pilnt! ~a 79 die zile la Im,i ;IIl1l-<L¢I'o.~;l, .fJcIajotttm.~1 pflstl!li~or mid nu incep cloctrea {)l.Ji'llQf pr, f!;~ nu si-au depus toare crui!~e, m....:;;. rnulte p~,-.lrJ m~i marl ino.::p ckxhea oualor dupa ce au depus pl'laml ou - puii lor i.eb d~1l mil in zHe d[ferl'te. ruu Ill,ulto! ])ilisarl , I\i~ far cuibul J~. sol, ['rerum. l~~~bL~e de sl B'l~jnal-"6"e.le, pot &'1. p~I.'i'llse;ISC~. euibul ~t

s~t-$i gtt.st:a%ff slnguri hrana aproape lrnedlat dupl( ecloziune. ~ uoalakil extrema, cea a

.~.. pilJ~l(rEleJor, Pl~,~n~ sturdl, J;i;1aUIii ~i pHD:_goU; ~ puii sunt orbi ~l :tleujulorJl.li cll1,pJ eclozlune fL 'il depind In totalttare de pJifint::i, care l<t aSigut..1. ~ hrana .~[ dldul~i'i1j prirnele elite-VII ~jl<;:,

pi1:~ati.k: cure c ulbsrescIn colonii sa t~j poat,J,l (~isrin..ge ounle de cele ale veclnllor.

pasar:ile <:;!te i~i depun ouale 'in g::tLl.ri ~! ascun71~!jfl ;~cu de oblcel ou~, albe, deoarace se pot vedea 1n~,i user il~ inmnt':rk ~i Ill] esre nevole de carnuflare.

Cuiburile a~igUJ.'~. o ~n,\Jln~t:;lI protec~ie l'at:I de prild2lwrj si un a~;;rro~t peruru OUf!, put sl r)ilrin:ti, Unele pi:M!lri nu l~i construiesc cu~h'~n

- gsrille, de @x~mp~u, i",i depun DI.lille pe p<etrele J!o];!~e ale terasolor tnaccesjbile din RrtLIlC', Qu~Je JOt sunt .a~C:\l~ite l;iJ un '!'lhf ;;.l ~, dad sunt lovlte din ~re~t::,;dll ~lG se In,,,ffi,L't de ~ [ue imprej,~~r, dar IlU cad de pe t(ilL'a~;!\, ~ I'inguinli l'ega~j ~i~'eu i n1perj~Lli L?ljXlattJ OUi'!l<i £! in cut!:: ~pe.d~.le de pi ele de pe !!lbele ~(Jr. AlL~ pil5ilti fa" {loaf scurmilturi. ii.1 p(elrl~ Bill] Yn ve~em~Le ~(l ~oJ ~i 5e ix~ze;;.zi! pe C1ln11l!1aj pe:n~m "'-~l pto~~j~l ouffle de pr.'klatmi.,

o o,nd puill~ iesil din Oil (\1 sparge Goaja oK~~tY'r'!'! ,cu ~n din,tc - Q proieo:~e -'II:011ll0a511 '! CiQ<;i,!I",i ~~u.

161

II LU MEA P.i.SARI L.O:R