Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Pe langa terapie sunt si multi alti factori care ajuta la recuperarea copilului. Acum fiecare
trebuie sa descopere singur care sunt acestia in cazul copilului sau si sa le dea importanta
care li se cuvine.
- Suplimentele nutrivite: magne B6, 10 zile pe luna, PIKOVIT, un complex de vitamine
care contine mare parte din B-uri. Efectul acestora asupra stimularii activitatii cerebrale
este dovedit stiintific. A mai luat o perioada Tonotil si a fost ok, dar in ultimul timp nu i-
am mai dat. Poate vom relua.
-Din vara a renuntat singur la laptele integral si ca prin minune a disparut si
constipatia si starile de discomfort, si parca i-a dat o stare de bine disparitia laptelui din
meniul zilnic. Mananca in schimb iaurt cu fructe de la Muller.
-accesul la cat mai multe persoane in viata lui. Deja are preferinte: mamaie si tataie pe
care-i striga cat e ziua de mare.
- o stare pozitiva in permanenta in preajama sa. Fara ton ridicat, fara sperieturi (aici a
fost mai dificil cu familia sa nu se mai panicheze ori de cate ori David aluneca sau
incerca sa exploreze vreun dulap). principilul a fost urmatorul: atata timp cat viata nu-i
este pusa in pericol baiatul meu are voie sa faca orice.
-alimentatia echilibrata. David nu consuma dulciuri din comert, nu-i place ciocolata,
singurele sale "vicii" alimentare sunt pufuletii simplii Gusto si gogosile berlineze. Papa
mancare gatita si consuma sufiecient de multe lichide in timpul zilei.
- Zilnic afara. Exceptand zilele in care a fost bolnavior, David a iesit zilnic afara, chiar si
iarna la -10 grade. Creierul are nevoie de oxigen.
-mers cat mai des la tara. Acolo, pe langa aerul curat, are alti oameni care-l iubesc, dar
si animale si pasari pe care a invatat sa le iubeasca. Provocarile sunt mai multe si...mai
spectaculoase.
-Schimbari dese de peisaj. Inca din primele zile l-am luat cu noi peste tot: la
cumparaturi, la mare, munte, vizite, construit casa, cimitir, la spalatoria auto. Fiecare loc
are povestea lui, termenii, oamenii, culorile, amintirile lasate. Copilul are nevoie de cat
mai multe experiente.
Iubirea. Da, am lasat-o la final, pentru ca asta a fost obsesia mea dinainte de a-l naste pe
David: sa simta iubirea mea si a celorlati prin toti porii sai. Sa se simta iubit, sa invete sa
iubeasca. Si, da, iubirea asta face mai multe decat multe alte lectii la un loc. Pentru ca e
divina, e rupta din Rai si pentru ca intr-adevar poate face minuni.
p de terapie ocupationala si art-terapie – “Joc si creativitate”
Obiective:
Activitati propuse:
Pictura si modelaj
Povesti si confectionare de masti
Jocuri de competitie si de echipa
Gimnastica si dans
Jocuri de rol
Activitati pentru dezvoltarea motricitatii fine
Activitati pentru stimularea limbajului verbal si non verbal
Teatru (mima, imitatie, interpretare roluri)
- psihopedagog
Va puteti inscrie:
http://www.asociatiatca.ro/
Publicat în:
Grupuri de joaca si terapie pentru copii
Terapie si recuperare
Art Terapia
Iată câteva dintre beneficiile art terapiei: dezvoltarea inteligenţei emoţionale, dezvoltarea
abilităţiilor de exprimare, comunicare şi relaţionare, creşterea adaptării în societate, o
dezvoltare armonioasă, echilibrată, responsabilizare, dezvoltarea iniţiativei, dezvoltarea
imaginaţiei şi a spiritului creativ, reducerea tensiunilor şi a anxietăţii, dezvoltarea unor
intrumente sănătoase de rezolvare a conflictelor şi dezvoltarea stimei de sine.
Desenul si pictura sunt utilizate pentru a ajuta copilul să devină conştient de sine, de
existenţa sa in lume. Desenele pot fi folosite în moduri variate, cu scopuri multiple şi la
diferite nivele. Prin intermediul picturii (inclusiv cea cu degetele) copilul işi exprimă cu
uşurinţă emoţiile. Simplul act de a desena fără intervenţie exterioară reprezintă o
puternică exprimare a sinelui care ajută stabilirea identităţii persoanei şi este o cale de
exprimare a sentimentelor. Desenul le ofera de asemenea, posibilitate de a a avea succes.
învăţând să aibă încredere în propriile forţe, copilul se dezvoltă.
Alte tehnici folosite sunt teatrul de păpuşi, jocul de rol, jocurile de mişcare, muzica şi
dansul, etc.
Publicat în:
Art Terapia
Terapie si recuperare
- nu eliminati restul terapiilor din procesul recuperatoriu: copilul are nevoie de deprinderi
de autoservire, de indici comportamentali si reactii comportamentale adecvate, de o buna
stimulare a memoriei, a segmentului cognitiv, a atentiei si a celorlalte procese psihice si,
implicit, de o buna capacitate de integrare sociala;
Publicat în:
PECS (Comunicarea cu ajutorul pictogramelor)
Terapie si recuperare
ABA
In ceea ce priveste terapia ABA rezultatele vor fi cu totul diferite in cazul unui copil care
incepe terapia la 2,5 ani si altele vor fi progresele unui copil care incepe terapia la 4 ani,
4,5 ani sau chiar 5.
Un alt aspect foarte important este severitatea autismului si daca mai sunt prezente si alte
afectiuni associate. Modul in care se dezvolta un copil cu autism este similara
dezvolatarii oricarui copil. Insa un copil cu autism se dezvolta in mod inegal in diferite
arii: social, cognitiv, limbaj, motor. De exemplu, poate fi dezvoltat normal din punct de
vedere motor insa dezvoltarea limbajului sa fie mult in urma celorlalti copii de varsta lui.
Sau, in cazul copiilor cu autism inalt functional limbajul sa se dezvolte aproximativ
normal insa abilitatile sociale sa fie lacunare. Socializarea si comunicarea au cel mai mult
de suferit in cazul copiilor cu autism. Un copil cu autism care nu are retard mintal va
invata cu succes materialul care se refera la cunostinte academice, dar va vorbi in
continuare intr-un mod specific si va avea in continuare dificulati in ceea ce priveste
relationarea si intelegerea emotiilor celorlalti. Se poate sa invete sa urmeze anumite
reguli in ceea ce priveste interactiunea sociala insa o va face intr-un mod superficial si ii
va lipsi spontaneitatea in relatiile cu ceilalti. Un copil cu autism care are si retard mintal
va invata mai greu, va avea un limbaj limitat, si va fi mai putin constient de lumea in care
traieste. Indiferent din care categorie face parte trebuie sa avem grija sa-i oferim
oportunitatea de a invata cat mai mult posibil si de a face progrese atat cat ii permit
abilitatile. Cu cat il vom provoca mai mult si ii vom oferi oportunitati de a invata din
mediu cu atat vom avea succese mai mari in ceea ce priveste progresul. Trebuie sa ne
folosim de fiecare situatie care apare pentru a-l invata ceva. Va fi nevoie de multe
repetitii dar orice copil cu autism poate invata in timp si nimic din ceea ce facem nu va fi
inutil.
Ceea ce trebuie avut in vedere atunci cand se incepe un program de tarapie este ca
progresele nu vor aparea dintr-o data. Este nevoie de multa munca, rabdare, implicare.
Procesul terapeutic este de durata si este foarte important sa fim atenti la orice progres,
fie el cat de mic pentru a prinde incredere si a continua drumul care uneori poate fi destul
de lung.
autostimularile.
Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele – vom sti dupa aproximativ 6 luni
care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte concrete, pe achizitii pentru
a da un prognostic.
Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub
controlul specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului la
intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a
abstractului si autostimularile
Scopul terapiei este A-L FACE PE COPIL SA FIE CAT MAI APROAPE DE COPIII
TIPICI DE ACEEASI VARSTA pentru a putea fi integrat in gradinita si apoi in scoala.
socializare
autoservire
limbaj
cognitiv
Publicat în:
ABA
Terapie si recuperare
Ce terapie alegem?
Cele mai putin cunoscute sunt tulburarile de integrare senzoriala, sindroamele (Williams,
Noonan, Sindrom X fragil, Turner etc, despre care veti gasi informatii in articolul
“Sindroame genetice si terapie”.
In multe cazuri, diagnosticul pus unui copil este ambiguu, inadecvat sau nespecific,
reprezentand doar primul pas in constientizarea problemei. Din acest motiv, inceputul
interventiilor terapeutice este reprezentat de o anamneza completa a problemei, prin
discutia cu parintii si apoi prin observarea copilului si realizarea unor teste prin lucrul
efectiv si jocul cu copilul.
Cel de-al doilea pas consta in contactarea unor terapeuti cu sau fara experienta (acestia
din urma, avand nevoie de un training complet in ceea ce priveste forma terapeutica ce
urmeaza sa se aplice).
In cazul aplicarii terapiei comportamentale aplicate la copiii din spectrul autist, trebuie
consolidata o echipa de terapeuti, coordonata de un psiholog specializat in terapia
comportamentala, terapia facandu-se mai multe ore pe zi (20 – 30 ore pe saptamana), iar
pentru fiecare terapeut o sesiune este cuprinsa intre doua – trei ore cu pauze. Echipa de
terapeuti trebuie sa urmeaze si un program de instruire in aceasta forma de terapie.
- invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda abiliati
de autoservire, comunicare, relationare sociala);
- modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eficient, insa
pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice situatie.
In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai multe domenii:
- se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale:
Acest tip de terapie este aplicabila si copiilor cu Sindromul Asperger sau Autism
inalt functional cu anumite modificari. Terapia cognitiv comportamentala aplicata
persoanelor cu aceste tulburari sufera modificari datorita faptului ca acesti subiecti au un
profil cognitiv diferit de cel al persoanelor care se incadreaza in “normal”.
Copiii si adulti cu Sindromul Asperger sau Autism inalt functional pot beneficia mult
in urma terapiei insa terapia trebuie sa se bazeze pe intelegerea naturii Sindromului
Asperger si Autismului, in special a abilitatilor persoanelor cu aceste tipuri de tulburari
de a intelege propriile ganduri si ale celorlalti si abilitatile de a comunica.
Terapia personelor cu aceste tulburari cere ca terapeutul sa cunoasca ultimele
cercetari de psihologie cognitiva in cazul personelor cu SA si Autism, in special teoria
mintii si cercetarile asupra functiei executive si slabei coerente centrale.
S-ar putea ca in cazul persoanelor cu SA sau Autism sa se dezvolte o perspectiva
teoretica si psihoterapeutica cu totul noua, bazata nu pe abilitati, experiente si ganduri ale
copiilor tipici ci pe un prfil diferit al abilitatilor, experientelor si gandurilor copiilor cu
SA si Autism.
In cazurile prezentate mai sus terapia trebuie sa se axeze pe urmatoarele aspecte:
Educatia afectiva
Distorsionarile cognitive
Teoria mintii
Terapeutul poate lucra si pentru dezvoltarea coordonarii motrice fine, cat si a coordonarii
dintre mana si ochi cum ar fi implicarea in jocurile de aruncat la tinta fixa, jocul cu
mingea, scrisul.
Terapia ocupationala este necesara atunci cand este afectata performanta in mai multe
domenii:
Abilitati de motricitate fina: miscarea si dexteritatea muschilor mici din maini si degete.
Recuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai multe forme: terapia prin invatare,
ludoterapia si ergoterapia. Ergoterapia sau activitatile de tip lucrative sunt un mijloc de
exprimare, permitand persoanei sa creeze in realitate ceea ce a vazut, trait sau imaginat.
Activitatile ergoterapeutice implica gandire, planificare, presupunere si alegere, pentru ca
la finalul activitatii, persoana cu handicap sa fie mandra ca a creat o jucarie, un panou
decorativ, sau un obiect util. Acest lucru le da un sentiment revigorant si le confera un
simt al realizarii si increderii in sine, contribuind la structurarea statutului si rolului
persoanei, recunoscute din punct de vedere social.
◊ Tulburari de pronuntie:
- dislalie;
- disartrie;
- rinolalie.
◊ Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii:
- balbaiala;
- logonevroza;
- tahi/bradilalie, etc.
◊ Tulburari de voce:
- afonie;
- disfonie;
- fonastenie.
◊ Tulburari ale limbajului citit-scris:
- dislexie-alexie;
- disgrafie-agrafie.
◊ Tulburari polimorfe:
- afazie-alalie
◊ Tulburari de dezvoltare a limbajului:
- mutism psihogen-electiv sau voluntar;
- retard in dezvoltarea generala a vorbirii.
◊ Tulburari ale limbajului pe baza unor disfunctii psihice:
- dislogii;
- ecolali;
- jargonofazii;
- bradifazii, etc.
- reeducarea respiratorie;
- reeducarea sensibilitatii.
Exista o gama foarte larga de afectiuni pentru care recuperarea medicala prin
kinetoterapie este specifica si absolut necesara. Astfel, kinetoterapia ajuta la tratarea
urmatoarelor: afectiunile aparatului locomotor (ortopedice si posttraumatice), afectiunile
reumatice (spondilita, poliartrita reumatoida, artrita, reumatisme degenerative,
reumatismul tesutului moale), afectiunile neurologice (accidentele vasculare cerebrale,
traumatismele coloanei vertebrale, boli degenerative si inflamatorii ale sistemului nervos,
sindroame neurologice), afectiunile aparatului cardio-vascular, afectiunile aparatului
respirator, afectiunile neuropsihice, afectiunile metabolice (obezitatea), maladiile
congenitale (distrofia neuro-musculara, luxatia congenitala de sold, tetraplegia) etc.