< Rl83

OQ

ANUL XXI Nr. 5 7 - 5 8 Ianuarie-Iunie 1926

BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE EOMANE
REVISTĂ PENTRU NUMISMATICĂ Şl ŞTIINŢELE AUXILIARE

SUB ÎNGRIJIREA D-LUI

CONSTANTIN MOISIL
P R O F E S O R , D I R E C T O R U L G E N E R A L A L A R H I V E L O R STATULUI,
MEMBRU C O R E S P O N D E N T AL ACADEMIEI ROMANE

BUCUEEŞTI

TIPOGRAFIA C U R Ţ I I K E G A L E P. GÖBL FII

STRADA R E G A L I , 19
c. 14612 1926
 SUR LES MONNAIES PRIMITIVES DES SCYTHES
LINGOTS-MONNAIE EN FORME DE POINTE DE FLECHE

L ' a p p a r i t i o n de la m o r m ă i e p r o p r e m e n t d i t e , — q u i date,
c o m m e on le sait, d u V I I I siécle av. J.-C. étant représentée p a r
les piéces d'or l i d i e n n e s et cell es d ' a r g e n t frappées e n E g i n e
p a r P h i d o n — n e représente p a s u n e i n v e n t i o n s p o n t a n e e d ' u n
p e u p l e a y a n t u n e civilisation avancée et u n m o u v e m e n t com-
mercial p l u s accentué et q u i sentit la nécessité de faciliter
le commerce p a r l'utilisation des piéces m é t a l l i q u e s a y a n t u n e
v a l e u r i n t r i n s é q u e facile â d é t e r m i n e r d a n s la circulation j o u r -
naliére.
II est a d m i s a u j o u r d ' h u i scientifiquement, q u e bien a v a n t
l'apparition des p r e m i e r e s m o n n a i e s d'or et d'argent, le com­
m e r c e étant g é n é p a r les é c h a n g e s en n a t u r e , r e c o u r u t p o u r
la l i q u i d a t i o n des transactions commerciales â des objets e n
silex et specialement en métal, objets q u i avaient u n e v a l e u r
d é t e r m i n é e p a r l e u r qualité i n t r i n s é q u e et l e u r q u a n t i t é .
Ces objets avaient des form es et des d i m e n s i o n différentes,
en se r a p p r o c h a n t de ceiles des objets p l u s en u s a g e chez le
peuple.
O n considere c o m m e objets m o n n a i e , les bronzes e n
forme de cognée, de bracelet, de h a c h e , de collier, de broclie
et de b i p p e n n e .
Q u e l q u e s - u n s de ces objets-monnaie, d a t a n t des t e m p s les
p l u s reculés, o n t de g r a n d e s d i m e n s i o n s et des poids différents,
ce q u i n o u s m e t t e n t d a n s l'impossibilité de systématiser la
v a l e u r u n i t a i r e monétaire.
L e s lingots postérieurs ont de petites d i m e n s i o n s , a y a n t
des p o i d s précis, de m a n i é r e q u ' o n p e u t établir le r a p p o r t
étroit q u i existe e n t r e les differéntes valeurs.
Ces d e r n i e r s p r é s e n t a n t le caractere principal de la m o n ­
naie, sont considérés avec j u s t e raison, c o m m e des l i n g o t s -
m o n n a i e , a n t é r i e u r s â la m o n n a i e p r o p r e m e n t dite.
P o u r l'édification de ce q u e n o u s a v o n s dit, Dechelette
 2

n o u s d o n n e u n exemple, en décrivant les l i n g o t s - m o n n a i e en

forme de b i p e n n e , d a t a n t de l'époque d u b r o n z é ; ils ont les
poids suivauts:
1 mine = 6 1 6 gr.
1V2 „ = 9 1 0 gr.
2 „ = 1 2 4 0 gr.
5 » = 3 0 4 0 gr.
D a n s n o s régions d a n u b i e n n e s , p a r m i les objets trouvés,
d a t a n t des t e m p s proto-historiques, on a découvert de trés
n o m b r e u x lingots-métalliques, frappés en or, en a r g e n t et e n
bronze, q u i p a r l e u r g r a n d é quantité, p a r l e u r forme caracté-
r i s t i q u e — q u i exclut l'idée d ' u n emploi d a n s le m é n a g e — , p a r
la v a l e u r d u m é t a l et spéicialement p a r l e u r poids, e n t r e n t
d a n s la categorie des l i n g o t s - m o n n a i e q u ' o n t e m p l o y é s les
p o p u l a t i o n s q u i b a b i t a i e n t la P a n n o n i é , la D a c i e et la S c y t h i e
de l'ouest,
T o u s ces l i n g o t s - m o n n a i e p r é s e n t e n t u n e forme tout â fait
â p a r t e n Ies c o m p a r a n t a u x l i n g o t s - m o n n a i e des a u t r e s contrées
de l ' E u r o p e , et p a r cela, ils d e v i e n n e n t caractéristiques d a n s Ies
r é g i o n s d a n u b i e n n e s , p o u r Ies p e u p l e s q u i Ies e m p l o y a i e n t .
Basé s u r ces considérations et possédant d a n s m e s collec-
tions u n riche materiei archéologique, j e m e propose de décrire
toutes Ies formes des l i n g o t s faits en or, en a r g e n t et e n
bronze, q u i p a r l e u r forme caractéristique et p a r l e u r poids,
r e p r é s e n t e n t les m o n n a i e s p r i m i t i v e s des p e u p l e s q u i ont
h a b i t é les r é g i o n s de la R o u m a n i e actuelle.
P o u r la d é m o n s t r a t i o n scientifique de l'objet de n o t r e
étude, n o u s c o m m e n c e r o n s la description des l i n g o t s - m o n n a i e
d a t a n t de l'époque la p l u s p r o c h e de l'apparition de la m o n -
n a i e p r o p r e m e n t d i t e ; n o u s p a s s e r o n s ensuite d a n s des études
u l t é r i e u r e s â la description des a u t r e s l i n g o t s usités d a n s les
t e m p s les p l u s recules et n o u s i r r o n s j u s q u ' â ces objets m é t a l -
l i q u e s a u x q u e l s l e u r caractéres m o n é t a i r e s se confondent avec
les objets q u i étaient en u s a g e d a n s le m é n a g e , p e r d a n t ainsi
l e u r caractere p r o p r e monétaire.

* *
 3

D a n s les r é g i o n s de l'ouest d e la Scythie, comprises e n t r e

les riviéres Borysthénes., P y r é t u s et l'Ister, ainsi q u e d a n s la
r é g i o n voisine de la Moesie-Inférieure, se t r o u v a i e n t les co-
lonies m i l é s i e n n e s : Olbia, H i s t r i a et T y r a s , q u i d é t e n a i e n t d e p u i s
le V I I s. av. J.-C. le c o m m e r c e de l'ouest de la M e r N ő i r e ,
i m p o r t a n t et e x p o r t a n t les p r o d u i t s des p o p u l a t i o n s d e la
S c y t h i e avec la m e t r o p o l e éline.
L,e d é v e l o p p e m e n t é c o n o m i q u e de ces cités est d é m o n t r é
p a r le r i c h e m a t e r i e i n u m i s m a t i q u e , c o m p r e n a n t des m o n n a i e s
p r o p r e s â c h a q u e cité, frappées t a n t â l'époque d ' a u t o n o m i e
politique q u e d a n s les t e m p s *oú les cités d e v i n r e n t des colo-
nies romaines.
Sauf les m o n n a i e s frappées p a r ces trois cités p e n d a n t
l'époque d e l e u r a u t o n o m i e , o n a découyert d a n s les r é g i o n s
de la S c y t h i e et de la Moesie Inférieure, de n o m b r e u s e s
m o n n a i e s frappées d a n s u n style trés primitif, se r a p p r o c h a n t
des autres manifestations artistiques a t r i b u é e s â l'art scythique.
T o u t e s ces m o n n a i e s q u i j u s q u ' a présent n ' o n t p a s été
étudiées et classifiées, ainsi q u e s les n o m b r e u x trésors a r c h é o -
logiques découverts d a n s les m é m e s régions, m o n t r e n t qu'il a
existé d e p l u s a n c i e n n e s époques ainsi q u e d a n s les t e m p s
proto-historiques, u n e p o p u l a t i o n de n a t i o n scythe, stabile, a y a n t
u n e Organisation politique et é c o n o m i q u e p r o p r e , p o p u l a t i o n
q u i était e n étroite relation avec les centres c o m m e r c i a u x voisins d u
P o n t E u x i n , p a r oü s'écoulaient les p r o d u i t s de l e u r travail.
P a r m i les m o n u m e n t s a r c h é o l o g i q u e s q u ' o n a découverts
en g r a n d n o m b r e d a n s les r u i n e s d'Olbia, T y r a s et H i s t r i a , et
d a n s les r é g i o n s voisines habitées p a r les Scythes, existent d e
petits objets e n b r o n z é caractéristiques p o u r c h a q u e centre
commercial et q u i p a r l e u r forme, l e u r g r a n d e u r et l e u r
poids, d é m o n t r e n t l e u r emploi d a n s les é c h a n g e s c o m m e r c i a u x ,
étant ainsi considérés c o m m e des objets-monnaie.
D e ces formes d'objets-monnaie, o n n e c o n n a i t q u e d e u x ,
q u i sont les s u i v a n t e s : o b j e t s - m o n n a i e en forme de poisson
( d a u p h i n ) frappés p a r les O l b i e n s e n trois d i m e n s i o n s différentes:
g r a n d e s — décrites p a r M i n n s le p o i d s n'est p a s i n d i q u é ;

') Minns, Scyihians and Orecks, pl. I I N o . 6.

 4

m o y e n n e s — a v e c ' l ' i n s c r i p t i o n Api/o, p e s a n t e n v i r o n 4.16 g r . ;

et petites — a v e c l'inscripticm v, p e s a n t 1.40 gr.
Ces d e u x d e r n i e r s objets-monnaie, a y a n t u n p o i d s i d e n t i q u e
â ceux des p r e m i e r e s m o n n a i e s e n bronzé, frappées â Olbia,
il n e faut p l u s d o u t e r q u e les l i n g o t s m o n n a i e en forme de
poisson frappés e n bronzé, r e p r é s e n t e n t les m o n n a i e s p r i m i t i v e s
q u e la p o p u l a t i o n e m p l o y a i t d a n s son c o m m e r c e locäl, d o n t
l a richesse principale consistait d a n s l'exportation d u poisson.
L e second l i n g o t - m o n n a i e est r e p r é s e n t é p a r des petites
r o u e s pleines, frapées en b r o n z e p a r les H i s t r i e n s â la m é r n e
époque. "
Ces objets ont été trouvés e n g r a n d n o m b r e , t a n t d a n s
les r u i n e s des vieilles métropoles, q u e d a n s les r é g i o n s voisines
d e la Moesie Inférieure.
L e s objets sont représentés p a r des petites piéces r o n d e s ,
e n bronze, a y a n t s u r le revers u n e r o u e â q u a t r e raies et s u r
l'avers l'inscription I S T , ils out été frappés en trois d i m e n s i o n s :
grandes p e s a n t circa 3 gr.
moyennes pesant „ 1.50 gr.
petites pesant „ 0.70 gr.
L e s étroits r a p p o r t s q u i existaient e n t r e ces rouelles h i s t r i e -
n n e s frappées â l'époque a n t é - m o n é t a i r e , d é m o n t r e n t l e u r
caractere m o n é t a i r e et l e u r utilisation d a n s les é c h a n g e s com-
m e r c i a u x des cités.
L a . troisiéme forme des l i n g o t s en b r o n z e q u i se t r o u v e
r é p a n d u e en g r a n d n o m b r e d a n s les r é g i o n s de l'ancienne
Scythie, est représentée p a r des objets en forme de p o i n t e de
fléche.
2
Ces objets o n t été decrits p a r Ouwaroff *), M i n n s ) , e n
faisant m e n t i o n q u e pareilles pointes de fléche o n t été décou-
vertes en g r a n d n o m b r e d a n s les t o m b e a u x des S c y t h e s .
Q u e l q u e s - u n s de ces objets en b r o n z e étaient dorés c o m u e
les d e u x cent objets trouvés d a n s le t o m b e a u scythe de
Kul-Obo.
E n 1925 o n a découvert p r é s de l'actuelle. ville d'Ismail,
i
) . A. Ouwaroff: Ántiquités de la Russie meridionale: 1 8 5 4 p a g . 1 1 7 pl. X V I .
2
j . M i n n s : o. c. pag. 6 8 et pl. 8 2 p a g . 1 9 0 .
 5

—-située s u r le b r a s s u p é r i e u r de la delte d u D a n u b e , d a n s le
m i d i de la B e s s a r a b i e , — u n i m p o r t a n t trésor, c o m p r e n a n t 5 1
p o i n t e s d e fléche, frappées e n bronzé.
Cetté localité n o u s était déja c o n n u e , c o m m e p o s s é d a n t
d e s vestiges archéologiques attribués a u p e u p l e scythe.
l^j M i n n s décrit des a r m e s scythes découvertes â S a m a r a -
Ismail.

Fig. 2

T o u t e s ces 5 1 pointes de fléches de n o t r e trésor sont

frappées e n bronzé, ornées d ' u n e j o l i e p a t i n e verte de a c a t a m i t
a y a n t la forme d ' u n e feuille allongée, (fig 1-2) avec u n e n e r v u r e
p r o e m i n e n t e s u r les d e u x faces. E l l e s s o n t aplaties, n ' o n t n i la
pointe aigue, n i la base capable de p o u v o i r s'articuler c o m m e
le sont les pointes de fléche e m p l o y é e s c o m m e a r m e s de chasse
s
o u d e combat p a r les Scythes.
 6

D ' a i l l e u r s aussi l e u r p o i d s est caractéristique c o m m e 011

le v o i t
L a majorité a u n p o i d s m o y e n de 4.30 gr., p a r c o n s é q u é n t
s e m b l a b l e a u poids des l i n g o t s - m o n n a i e en forme de poisson
frappés p a r les Olbiéns.
Ce poids différé de celui des a u t r e s pointes de fléche,,
t r i a n g u l a i r e s , p e s a n t 1.50—2 gr.
Basé s u r ces considérations, n o u s p o u v o n s conclure q u e
les objets de b r o n z e e n forme de p o i n t e de fléche se t r o u v a n t
én g r a n d n o m b r e s u r le territoire de l ' a n c i e n n e S c y t h i e d e
l'ouest, r e p r é s e n t e n t des lingots q u e Ies anciens h a b i t a n t s
e m p l o y a i e n t d a n s l e u r é c h a n g e s c o m m e r c i a u x et p a r c o n s é q u é n t
ces objets doivent étre incorporés d a n s le g i o u p p e des objets-
m o n n a i e scythiques utilisés â l'époque a n t e - m o n é t a i r e , é t a n t
c o n t e m p o r a i n s a u x l i n g o t s - m o n n a i e olbiéns et histriéns.

Dr. G. Severeano.

M i l e n i u l m o n e t e i c e h e . Numismaţii cehoslovaci pregătesc o im­

pozantă manifestare culturală în amintirea împlinirei a 1000 de ani
dela prima emisiune de monete în Boemia. Deşi de regulă se consideră ca
întemeietor al monetăriei cehe prinţul Boleslav I (935— 969), totuşi se
pare că primele monete au fost emise încă sub predecesorul său Sf. Ven-
ceslav (Vaclav).
Serbările ce se pregătesc la Praga vor avea de urmare, de sigur,
elucidarea acestei chestiuni şi publicaţiile numismatice ce vor apare cu
acest prilej ne vor da informaţiuni noui şi interesante despre vechea
monetărie a Boemiei.
De altfel în Revista Numismatică Cehoslovacă de anul ^acesta
s'a publicat un studiu foarte interesant al artistului medalist Iosif Sejnost?
în care cu argumente scoase din cercetarea monetelor cehe din punct de
vedere tehnic, dovedeşte că dinarii atribuiţi lui Venceslav sunt în adevăr
anteriori dinarilor lui Boleslav I.
C. M.
 LE TRÉSOR MONÉTAI RE DTNOTEŞTI
DEPARTEMENT DE BUZEU

— Planche I —

L e s r é g i o n s de l ' a n c i e n n e Dacie a v a n t l'infiltration d e

l ' E m p i r e r o m á i n , furent habitées p a r u n e p o p u l a t i o n bien or-
g a n i s é e et riebe.
D e n o m b r e u x établissements a r c h é o l o g i q u e s découverts s u r
toute l'étendue de la Dacie, m e t t e n t en évidence l'existence
d'une p o p u l a t i o n a u t o c h t o n e , établie d a n s l'ére paléolitique et
n o t a m m e n t d a n s les époques tiltérieures: n é o l i t i q u e et la T h é n e .
N o u s t r o u v o n s ces p o p u l a t i o n s d a n s des masses p l u s com­
pactes, fixées d a n s les r é g i o n s d e l'ouest, d u n o r d et du centre,
ainsi q u ' a u l o n g des g u é inférieur d u D a n u b e , j u s q u ' e n S c y t h i e
ét en T h r a c e .
T o u t e s ces p o p u l a t i o n s ş u b i r e n t a u cours de l e u r vie, l'in-
fluence scythique, celtique, m o c é d o n i e n n e et t h a s s i e n n e , c o m m e
il résulte d'ailleurs d'aprés les n o m b r e u x m o n u m e n t s archéolo­
g i q u e s découverts d a n s les térritoires daces.
D a n s u n e période p l u s avancée de la vie des Daces, d a n s
l'époque n u m i s m a t i q u e , les m o n u m e n t s a r c h é o l o g i q u e s q u i n o u s
d o n n e n t la posibilité de c o n n a î t r e la vie et les m o e u r s des
Daces, sont représentés p a r de n o m b r e u x trésors n u m i s m a t i q u e s ,
c o m p r e n a n t u n e quantité-'considérable d e m o n n a i e s , lesquelles
n o u s confirment le riche c o m m e r c e fait p a r les Daces.
L ' é t u d e de ces trésors n u m i s m a t i q u e s n o u s d o n n e la p o ­
sibilité de c o n n a î t r e la vie et les m o e u r s des différents centres
daces, qui s e m b l e n t avoir eu e n t r e eux u n e a u t o n o m i e com-
merciale et u n e i n d é p e n d a n c e politique.
N o u s n ' a v o n s qu'â j e t e r u n c o u p d'oeil s u r tous les types
monétaires, découverts s e u l e m e n t en Dacie et circulant â l'é­
p o q u e a n t e - r o m a i n e , p o u r n o u s c o n v a i n c r e de l e u r caractere
t y p o l o g i q u e t o u t a fait distinct des a u t r e s types celtiques, q u o i -
q u e t o u s ceuxci d é r i v e n t de l'imitation p l u s ou m o i n s barba-,
rísée d u statére m a c é d o n i e n de P h i l i p p e I I .
 8

L i m i t a t i o n d u t y p e m a c é d o n n i e n s u r les m o n n a i e s celti-
ques, s'explique p a r la confiance qu'avait i n s p i r e la m o n n a i e
m a c é d o n i e n n e a u c o m m e r c e européen, — confiance d u e â l a
conservation intacte d u p o i d s et de la qualité d u m e t a l ; g r â c e
â ces caractéres, les systémes m o n é t a i r e s de P h i l i p p e I I et d'A-
l e x a n d r e le G r a n d e u r e n t u n e puissance circulatoire d u r a n t
d e u x siécles aprés la m o r t de ces rois, n o n s e u l e m e n t d a n s le
térritoire d e l'ancien e m p i r e h e l l é n i q u e et m a c é d o n i e n , m a i s
aussi d a n s toute l ' E u r o p e c e n t r a l e et d e l'ouest.
L a g r a n d é p a r e n t é qu'existe e n t r e les différents t y p e s m o ­
n é t a i r e s celtiques et daces conduisit les n u m i s m a t e s â l a con-
clusion d ' u u e a t t r i b u t i o n g é n é r i q u e celtique de toutes les m o n ­
n a i e s frappées p a r les t r i b u s b a r b a r e s .
Certes, l'industrie m é t a l l i q u e ainsi q u e l'infiltration d u
c o m m e r c e celtique d u centre de l ' E u r o p e o n t e u u n e g r a n d é
influence s u r le c o m m e r c e de l a p o p u l a t i o n dace et p r o b a b l e -
m e n t sa m o n n a i e fut frappée p a r les m o n a y e u r s celtes.
II n'est p a s m o i n s vrai q u e le t y p e distinct des m o n n a i e s
daces, t a n t p a r l e u r g r a n d é vari été t y p o l o g i q u e q u e p a r l e
g r a n d é n o m b r e qu'elles furent frappées, m o n t r e q u e t o u s ces
types m o n é t a i r e s r e p r é s e n t e n t la m o n n a i e n a t i o n a l e des p e u p l e s
daces qu'ils o n t e m p l o y é d a n s toutes l e u r s transactions c o m m e r -
ciales j u s q u ' a u m o m e n t oú la Dacie fut conquise p a r l ' e m p i r e
tornáin, époque oű le d e n i e r r o m á i n r e m p l a c a le d i d r a c h m e dace.
P a r l'exploration des localités oü se t r o u v e n t les trésors
m o n é t a i r e s , n o u s p o u r r o n d é t e r m i n e r l'existence d e s zones d e
circulation de c h a q u e t y p e â part, étant constate q u e c h a q u e
t y p e fut t r o u v é d a n s d e n o m b r e u x trésors d a n s la mérne p r o -
vince de la Dacie.
A ce point de v u e n o u s décrivons le trésor m o n é t a i r e dace,
découvert d a n s la localité I n o t e ş t i ( d é p a r t e m e n t de B u z e u ) ,
trésor q u i fait l'objet de n o t r e p r é s e n t e étude.
L e d é p a r t e m e n t de B u z e u est u n centre trés i m p o r t a n t a u
p o i n t de v u e a r c h é o l o g i q u e , possédant u n g r a n d n o m b r e d e
m o n u m e n t s a n t i q u e s de l'époque néolitique.
D ' a p r é s la m a p p e m o n d e de Ptolomée, le térritoire h a b i t é
p a r les G e t s - T o b o c i contient de n o m b r e u x établissements d o n t
J e u r d é n o m i n a t i o n m o n t r e l'origine dace.
 E n 1 9 1 4 o n a découvert d a n s u n e v i g n e d e ces régions,
u n trésor r e n f e r m a n t 64 m o n n a i e s e n a r g e n t a y a n t 1 3 variétés,
r e p r o d u i t e s . s u r l a p l a n c h e I.
T o u t e s ces m o n n a i e s frappées e n argent, o n t u n e forme
concave b i e n p r o n o n c é e s e m b l a b l e a u x m o n n a i e s daces décou-
vertes d a n s le centre o u d a n s le m i d i d e la Dacie et caracté-
risées p a r l e u r forme concave.
E l l e s pésent e n v i r o n s 6.65 g r . et. 5.90 g r . ; poids pareils
a u x autres types m o n é t a i r e s daces découverts d a n s les r é g i o n s
comprises e n t r e le D a n u b e et les C a r p a t h e s d o n t l'exécution
b a r b a r i s é e m o n t r e u n e é p o q u e d'émission tardive, d o n c b i e n
p r o c h e d e l'occupation r o m a i n .
E n vérité, n o u s p o u v o n s fixer l'époque de l'émission des
m o n n a i e s trouvées d a n s le trésor d e Buzeu, d a n s la 2-iéme
moitié d u I siécle av. J . - C . Ces m o n n a i e s o n t circule jusqxi'a
l'ére c h r é t i e n n e l o r s q u e le d e n i e r r o m a i n fut i n t r o d u i t p a r les
armées d e T i b e r i u s ( 1 2 aprés Chr.) et r e m p l a c a d a n s les r é g i o n s
d a n u b i e n n e s le Systeme m o n é t a i r e m a c é d o n i e n et thassien.
L e s m o n n a i e s d u trésor d e B u z e u p r é s e n t e n t le t y p e c o n n u
et décrit p a r Dessewffy (planche X V I I - X V I I I ) N o . 4 3 9 — 3 4 1 )
et F o r r e r ( N o . 287). E l l e s sont d e s i m i t a t i o n s trés b a r b a r e -
m e n t stylisées d e la t e t r a d r a c h m e d e P h i l i p p e I I , p r é s e n t a n t d e s
caractéres t y p o l o g i q u e s propres, q u i l e u r d o n n e n t ainsi u n e
i m p o r t a n c e particuliére.
L'avers est occupé p a r u n e i m a g e trés b a r b a r i s é e l a q u e l l e
r e m p l a c e l a téte d e Z e u s m a c é d o n i e n . S u r cetté i m a g e a p p a r e n t
certains s y m b o l e s étant e n étroite rélation avéc le culte d u
soleil d'oü ressort l'intention d u g r a v e u r d e r e p r é s e n t e r l a d i -
vinité solaire.
E n vérité, l'image d e l'avers se caractérise p a r le n i m b e
r a d i é et la rosette composée d e cinq points, qui, d'aprés n o u s
r e p r é s e n t Solis rota et p a r c o n s e q u e n t Atog oyüa\\iot.
N o u s avons t r o u v é cetté r e p r é s e n t a t i o n divine solaire s u r
u n e a u t r e série d e m o n n a i e s daces o u l ' i m a g e t a n t s u r l'avers
q u e s u r le r e v e r s m o n t r e d ' u n e facon evidente l'attribution divine
q u e n o u s l u i avons d o n n é e — série m o n é t a i r e q u i p r é s e n t e d e
g r a n d s r a p p r o c h e m e n t s t y p o l o g i q u e s avec le trésor d e Buzeu.
 10

L e revers présente d a n s u n cercle perié, u n cheval d i r i g é

v e r s la g a u c h e étant d ' u n e facon r u d i m e n t a i r e stylisé; d e s
différents symboles o u m o n o g r a m m e s r e m p l a c e n t l ' e m p e r e u r
a cheval qu'on voyait s u r le statére d e P h i l i p p e I L
Ainsi nous avons:
a) U n e s y m b o l e e n forme t r i a n g u l a i r e radié (fig. I O - I I )
b) L e m o n o g r a m e - M - (fig. 5-6-7)
c) > > M (fig. 1-2)
( f i
d) > > ' T ^9)
e) » » ^ (fig. 8)
C o m m e trăit caractérístique est l'apparition d ' u n oiseau,
place o u bien s u r les m e m b r e s a n t é r i e u r e s d u cheval (fig. 2-
9-10) o u sous s o n v e n i r e (fig. 5-6-7).
L'existence d e cet oiseau, a c e r t a i n e m e n t u n e signification
s y m b o l i q u e , caractérisant l'idée d e divinité q u e le g r a v e u r
v o u l u t e x p r i m e r , é t a n t c o n n u le caractere sacré qu'avait l'oiseau
d a n s la croyance religieuse contre l a m o r t . D'ailleurs l'appari­
tion de l'oiseau s u r les m o n n a i e s celtiques est h a b i t u e l l e s u r
q u e l q u e s types celtiques d e l ' H o n g r i e (Dess. i 6 i ; F o r r e r 298),
ainsi q u e s u r les m o n n a i e s attribuées a u x Boii (de la T o u r
9934—9945—9959) L e u c i (de la T o u r 9 0 1 6 — 9 0 1 7 etc.). S u r
ces m o n n a i e s n o u s t r o u v o n s représentés pareils a n i m a u x a y a n t
u n e g r a n d é r e s s e m b l a n c e â ceux existant s u r n o s piéces daces.
Certes, l ' i m p o r t a n c e d e cetté étude n e consiste p a s d a n s
la description d ' u n t y p e m o n é t a i r e dace inconu, Ies m o n n a i e s
étant déja décrites p a r Ies classiques.
J ' a i c r u nécessaire d e m e t t r e a u j o u r ce trésor, t a n t p o u r
le motif q u ' o n p e u t d é t e r m i n e r l a zone d e circulation a n t i q u e
d ' u n t y p e m o n é t a i r e , q n e p o u r l'apparition des s y m b o l e s r e -
ligieux, é t a n t e n étroite relation avec le culte héllien, s y m b o l e s
q u i n o u s dévoilent u n e p a g e d e l'histoire d u culte q u e l e
p e u p l e dace avait p r a t i q u é p r o b a b l e m e n t , sous l'influence d i ­
recte des Celtes. D R G. . SEVEREANO
 MEDALII COMEMORATIVE POLONE
ÎN LEGĂTURĂ CU NOI

D i n v r e m e a r e g e l u i I o n III S o b i e s k i .

N i c i o d a t ă n'a făcut P o l o n i a sforţări m a i m a r i , p e n t r u c a

să reţie î n sfera influenţei sale politice P r i n c i p a t e l e R o m â n e
ca î n t i m p u l d o m n i e i r e g e l u i I o a n Sobieski. Victoria dela H o t i n
a s u p r a T u r c i l o r (1673) î n s e m n a r e l u a r e a tradiţiei de l u p t ă creştină
a m a r i l o r h a t m a n i şi î n c e p u t u l u n o r m a r i s p e r a n ţ e p e n t r u vii­
torul politic al Poloniei. Aşa c r e d e a u Polonezii. Alţii c r e d e a u
şi m a i m u l t . D i n p r e a j m a victoriei creştine dela H o t i n , la care
asistau şi c o n t r i b u i a u şi D o m n i i celor două p r i n c i p a t e r o m â n e ,
începea, î n m u l t cetită sa operă istoriografică,' D i m i t r i e C a n t e -
tnir epoca decadenţei turceşti. N u peste m u l t t i m p se î n j g h e b ă
d i n n o u liga sfântă, care încă d u p ă v r e m e a l u i M i h a i Viteazul,
îşi p r o p u s e s e cu m a i m a r e insistenţă î m p ă r ţ i r e a T u r c i e i e u r o ­
p e n e şi eliberarea creştinilor de s u b j u g u l o t o m a n .
D a r p u t e r i l e e u r o p e n e p r i n l u p t e l e î n contra T u r c i l o r
n ă z u i a u şi la altceva: p u t e r e a h a b s b u r g i c ă , reconsolidată d i n
c a
1687 m o n a r h i a dela D u n ă r e a d e mijloc, t i n d e a n u n u m a i
la a l u n g a r e a T u r c i l o r d i n Ţ a r a U n g u r e a s c ă , desfiinţarea p r i n ­
c i p a t u l u i a r d e l e a n şi î n g l o b a r e a acestuia ca expresie a d m i n i -
strtivă în i m p e r i u , ci şi a c a p a r a r e a p r i n c i p a t e l o r d u n ă r e n e şi
altor teritorii, p é cari le-ar desface d i n legăturile, ce le u n i a u
cu i m p e r i u l turcesc. N i c i P o l o n i a n u u r m ă r e a n u m a i l i b e r a r e a
Gameniţei, ci şi o c u p a r e a P r i n c i p a t e l o r R o m â n e şi, î n o parte,
din v r e m e a ligii sfinte, cucerirea chiar a A r d e a l u l u i . L a curtea
î m p ă r a t u l u i L e o p o l d I, î n t o c m a i ca şi î n a n t u r a j u l r e g e l u i
Sobieski, se căutau vechi titluri şi p r e t e n ţ i i de s u p r e m a ţ i e . S e
p r o d u c e o î n t r e a g ă l i t e r a t u r ă d e s p r e aceasta.
Aşa se explică, d e ce şi dintr'o p a r t e şi dintr'alta se t r i m i ­
t e a u î n ţările r o m â n e b u l e t i n e e x a g e r a t e de victorie, de ce
x
p â n ă la 6gg, a n u l păcii dela Carloviţ, chestiunea P r i n c i p a t e l o r
R o m â n e a despărţit d e m a i m u l t e ori p e beligeranţi.
 12

P e n t r u P o l o n i a e r a d e cel m a i m a r e i n t e r e s M o l d o v a .
P r i n M o l d o v a se aproviziona C a m e n i ţ a turcească. P o l o n i i ocupă,
cetăţi î n Moldova şi lasă g a r n i z o a n e . D i n v r e m e a l u i Ş t e f a n
V o d ă Petriceicu p â n ă cătră sfârşitul d o m n i e i l u i C o n s t a n t i n
C a n t e m i r oşti p o l o n e d e atâtea ori i n t r ă î n M o l d o v a . î n s u ş i
S o b i e s k i c o n d u s e expediţia d i n 1686 şi 1 6 9 1 , fără să p o a t ă
lăsa î n s ă rezultate politice d u r a b i l e . P r i n aceste d i v e r s i u n i
m o l d o v e n e ş t i î n contra- T u r c i l o r îşi justifica S o b i e s k i d u p ă
1683 participarea la liga sfântă. R e g e l e polon n'a p u t u t crea
g a j u l u r m ă r i t , d e a s t ă p â n i cel p u ţ i n M o l d o v a p e n t r u v r e m e a ,
c â n d se v a î n c h e i a pacea. P o l o n i a n ' a p u t u t p u n e la Carloviţ

Fig. 1

faptul îndeplinit c o n g r e s u l u i d e pace. Ş t i m că S o b i e s k i n ' a

p u t u t libera nici C a m e n i ţ a .
D a r t o c m a i fiindcă n ' a p u t u t face m a i m u l t , — ştim c ă
Constantin Cantemir a terminat prin tratatul moldavo-habs-
b u r g i c dela S i b i u d i n 1 5 F e b r u a r i e 1690 *) care a devenit î n s ă
literă m o a r t ă p r i n succesele ttfrceşti d i n 1690 şi r e t r a g e r e a i m p e ­
rialilor d i n Ţ a r a - R o m â n e a s c ă — , p u ţ i n u l cât 1-a făcut, î n i n t e ­
resul scopurilor politice u r m ă r i t e , a t r e b u i t să se exagereze faţă
de streinătatea m a i depărtată, m a i ales faţă d e papa, dela care
t r e b u i a u scoşi m a i m u l ţ i b a n i p e n t r u n e v o i l e oştilor p o l o n e .
N u t r e b u e uitată nici î m p r e j u r a r e a , că epoca l u i S o b i e s k i
î n t r e b u i n ţ a fraza l a r g ă ciceroniană, când era vorba să se a n u n ţ e
l u m i i succesele războinice ale regelui.

') C. Giurescu, Tractatul lui Constantin Cantemir cu Austriaca. Extras din

Convorbiri Literare an X I / I V Buc. 1 9 1 0 p a g . 1 6 .
 13

T o a t e acestea se reflectează î n m e d a l i i l e c o m e m o r a t i v e bă­

tute p e n t r u isprăvile r e g e l u i p e p ă m â n t u l r o m â n e s c .
P r i m a m e d a l i e s'a b ă t u t p e n t r u l u p t a dela H o t i n , i a r
inscripţia ei s p u n e că Ţ a r a - R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a a u fost
s u p u s e şi h o t a r e l e r e g a t u l u i î m p i n s e p â n ă la D u n ă r e . I n rea­
litate D o m n u l Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i — ştim — a fost silit să-şi î n t r e - •
b u i n ţ e z e toată abilitatea, p e n t r u c a să fie considerat acelaş vasal
credincios al s u l t a n u l u i , ca m a i î n a i n t e , i a r Ştefan Petriceicu
al M o l d o v e i va t e r m i n a r e p e d e ca d o m n pribeag." P e n t r u P o l o n i
victora dela H o t i n va avea toată i m p o r t a n ţ a , câtă i-o d a u i n ­
scripţiile medaliilor, d a r p e n t r u M o l d o v e n i i c o n t i m p o r a n i se
consideră ca î n c e p u t u l u n o r v r e m u r i d e nelinişte. N u discutăm

Fig. 2

u r m ă r i l e dezastruoase p e n t r u u n viitor m a i î n d e p ă r t a t al M o l ­
dovei, p e cari l e - a r fi p u t u t avea o o c u p a ţ i u n e turcească de
m a i l u n g ă d u r a t ă a u n e i p o r ţ i u n i m a i m a r i d i n s u d u l Poloniei.
O altă m e d a l i e s'a b ă t u t p e n t r u o e x p e d i ţ i u n e în M o l d o v a
ce s'ar făcut î n 1688. P r i n această î n s ă se exagerează mici
l u p t e de graniţă, d i n cari t r e b u i a să iasă p e n t r u s t r ă i n ă t a t e o
expediţie î n stil m a r e .
E s t e i n t e r e s a n t de n o t a t că p e n t r u expediţia din 1 6 9 1 n u
există nici o m e d a l i e . D i n această expediţie n'a r ă m a s , decât
artileria g r e a î n ă m o l i t ă p e d r u m u r i l e M o l d o v e i de sus, desfun­
date de ploi continui, şi grafitele din Biserica sf. G e o r g e d i n
Hârlău.
I n scrierea s a : G a b i n e t m e d a l ö w polskich ( W r o c l a w 1 8 4 3 ^
E d w . R a c z y n s k i publică m e d a l i i l e c o m e m o r a t i v e p o l o n e dela
 14

1 5 1 3 — 1 6 9 6 . M e d a l i a d e s u b N o . 560, făcută p e n t r u r e g e l e
I o n A l b r e c h t n u m e r i t ă a m i n t i r e , decât d b a r p r i n faptul că
s p u n e despre acest r e g e „ S c y t h a r u m victor", că a fost „cum
V a l a c h i s î n proelio m i n o r ' , s u b l i n i i n d astfel victoria m o l d o v e ­
nească d i n C o d r u l C o z m i n u l u i , d e l a C e r n ă u ţ i şi dela Lenţeşti,
* c u m îi zice cea m a i veche cronică moldovenească, s a u dela
1
Ş i p i n ţ i , c u m îi zic izvoarele n a r a t i v e P o l o n e ) .
C a r t e a l u i R a c z y n s k i a a p ă r u t l a 1845 (Berlin) într'o
ediţie, u n d e textul p o l o n este însoţit d e t r a d u c e r e franceză.
D i n aceasta d ă m aici m e d a l i i l e comemorative, cari d i n
v r e m e a l u i Sobieski interesează şi istoria noastră, şi a d i c ă :
Pentru victoria dela Hotin. 1. P e faţă se vede b u s t u l l u i
I o n Sobieski, h a t m a n al a r m a t e l o r polone. D e d e s u b t inscripţia
î n s e m i c e r c : P A T R I A SCVTVM N A T A L E D E F E C T A ( S c u t u l n a ­
ţ i o n a l al patriei fără apărare).
P e revers o inscripţie p e 1 4 r â n d u r i : I O A N N I S O B I E S K I
MAGNO REGNI ET MILIŢIA E MAGISTRO OB R U P Ţ I FOEDERIS,
Q U O D PATER A D CHOCIMUM ICERAT (sic.) VINDICTAM, IBIDEM
DE HOSTE SUMPTAM E X E R C I T U M A D I N T E R E E C I O N E M CAESUM,
CASTRA CAPTA, S P O L I A ACTA, VALACHIAM MOLDAVIAMQ(ue) IN
PROVINCIÁM REDACTAS, FINES R E I P U B (Kcae) AD DANUBIUM
PROLATOS, I N F E R I A S . A V O M A T E R N O MISSAS M E M O R I A S E R V A T A
AETER(ne) PUBL(ice). [ = A m i n t i r e păstrată î n veci de toţi l u i
I o n Sobieski, m a r e m a r e ş a l al r e g a t u l u i , general-şef al a r m a t e i ,
că p e n t r u r u p e r e a păcii î n c h e i a t e d e tatăl s ă u la H o t i n , a l u a t
î n acelaş loc r ă z b u n a r e a s u p r a i n i m i c u l u i , i-a d i s t r u s a r m a t a ,
i-a o c u p a t tabăra, i-a l u a t p r a d ă , a prefăcut î n p r o v i n c i i Ţ a r a -
R o m â n e a s c ă şi Moldova, a î n t i n s frontierele s t a t u l u i p â n ă la
2
D u n ă r e , a oferit sacrificiu e x p i a t o r u n c h i u l u i s ă u d u p ă mamă.] ) .
M e d a l i a aceasta n u a r e dată, d a r inscripţia n e arată că
I o n S o b i e s k i n u e r a r e g e , c â n d s'a b ă t u t m e d a l i a , deci este î n
l e g ă t u r ă cu victoria r o m â n o - p o l o n ă dela H o t i n .
2. T o t î n l e g ă t u r ă cu l u p t a dela H o t i n , aşa d é i m p o r -
1
) Cronicarul U r e c h e c o m p i l â n d cronica v e c h e m o l d o v e n e a s c ă cu e x p u ­
nerea lui Bielski scrie despre victoria dela Lenţeşti şi apoi altă victorie mol­
d o v e n e a s c ă la Ş i p i n ţ i . — A . D. Xenopol p o v e s t e ş t e la fel despre două lupte. D a r
Onciul, N . Iorga şi Ursul au scris n u m a i despre lupta dela Lenţeşti.
2
) E s t e vorba de Z o l k i e w s k i căzut la Ţuţora î n 1 6 2 0 . — T e x t u l medaliei
publicat la Raczynski op. cit. p a g . 2 5 9 , iar clişeul medaliei are N o . 1 8 5 .
 15

tantă p e n t r u P o l o n i a l u i M i h a i W i s n i o w i é c k i eşte şi m e d a l i a
următoare:
P e faţă b u s t u l l u i Sobieski, ca l a m e d a l i a d e m a i sus, şi
inscripţia c i r c u l a r ă : I O A N N E S S O B I E S K I , MARESCH(alcus) s u p ( r e -
m u s ) D U X EXERc(itus) R(egni) POL(oniae), [ = I o a n Sobieski,
mareşal, comandant suprem a l armatei regatului Poloniei].
P e revers c â m p u l d e l u p t ă şi cetatea H o t i n u l u i , cu i n ­
scripţia circulară p e 4 r â n d u r i : F R Â N G E R E Si M A G N U M E S T
EOAE CORNUA LUNAE, VINCÉRE SPES OMNES, VINCÉRE CASTRA
PUCES BISTONIAS ACIES URBESQ,(ue), HAEC OMNIA MARTIS TE
D U C E SARMATici ROBORE viCTA CADUNT. [ = D a c ă este g l o r i o s
á î n f r â n g e s e m i l u n a , a întrece toate speranţele, a b i r u i tabere,
c o m a n d a n ţ i i , falangele dela H o t i n şi oraşele, toate acestea a u

Fig. 3

căzut î n v i n s e d e forţa l u p t ă t o r u l u i s a r m a t s u b c o m a n d a ta].

1
Jos: A ( n n o ) M D C L X X I I I X N o v . A d C h o c i m u m ) .
S e v ă d şi literile iniţiale ale g r a v o r u l u i I. H . ( I o n H ö h n )
(Fig. 1).
3. P e faţă: b u s t u l l u i I o n S o b i e s k i î n profil, î m b r ă c a t î n
costum d e î m p ă r a t r o m a n , p e cap coroană d e l a u r i , cu i n ­
scripţia: I O A N N E S i n ü(ei) G(ratia) R E X POL(oniae), M ( a g n u s )
D(UX) LiT(huaniae), Rus(siae) PRUS(siae).
P e revers: atacul P o l o n i l o r a s u p r a î n t ă r i t u r i l o r turceşti.
2
I n z a r e se observă cetatea C a m e n i ţ e i ) . ( F i g . 2).

') T e x t la R a c z y n s k i op. cit. p a g . 2 6 1 , clişeu N o . 1 8 6 .

') T e x t ibidem; clişeu N o . 1 8 7 .
 16
e
, 4- P faţă i n s c r i p ţ i a : *) M A R T I N I MEMORANDA DIES ET
FAVSTA P O L O N I S A ° ( A n n o ) M D C L X X I I I . S u b această i n s c r i p ţ i e
se vede, c u m atacă P o l o n i i cetatea H o t i n u l u i , i a r î n zare
se o b s e r v ă ca şi l a m e d a l i a d e m a i sus, Cetatea C a m e n i ţ e i .
P e revers e i n s c r i p ţ i a : R E G I U S A E T H E R E A S Q U A E S I T D U M
SPIRITUS ARCES. T U R C I CA B E L L A T O R SARMATA CASTRA DOMAT,
Q U I D R E X N O N POTUIT, VITAM NISI FATA NEGASSENT, HAEC
A G E R E A U S P i c i o Q U I M O R E N T E POTEST. ( C â n d sufletul regelui
caută î n ă l ţ i m i l e cereşti, l u p t ă t o r u l s a r m a t c u p r i n d e t a b ă r a t u r ­
cească. C e n ' a r fi p u t u t face regele, dacă d e s t i n u l n u i-ar fi
r ă p i t viaţa, când atari i s p r ă v i s'au p u t u t face s u b auspiciile lui,
când e r a p e p a t u l morţii.) ( F i g . 3).
Pentru campania din 1688. 5. P e faţă inscripţia: iOANN(és)
i n ü(ei) G(ratia) POL(oniae) R(ex), viCT(or) A D E ( u x i n u m ) . [Ion
I I I d i n m i l a l u i D - z e u r e g e al Poloniei, î n v i n g ă t o r p â n ă la
•Marea N e a g r ă ] , s u b i n s c r i p ţ i e : b u s t u l l u i Sobieski.
P e revers trei v u l t u r i mici î n zbor, u r m â n d u n v u l t u r m a i
m a r e , care s b o a r ă î n s p r e soare şi i n s c r i p ţ i a : P A T R I S A D V E S T I -
2
GIA NATI. J o s a v e m d a t a : M D C L X X X V I I I . )
M e d a l i a , d u p ă g r a v u r ă , a r u r m ă r i glorificarea fiilor lui
Sobieski. P u i i d e v u l t u r a r b ă t ă t o r i u r m e l e tatălui lor. D a r î n
1688 n u ştim d e s p r e o expediţie norocoasă, care a r fi întins
s t ă p â n i r e a p o l o n ă p â n ă l a M a r e a N e a g r ă . H ă r ţ u e l i l e dela Ca-
m e n i ţ a n u m e r i t ă o aşa c o m e m o r a r e . Ce s p u n e R a c a y n s k i în
l e g ă t u r ă cu această medalie, se referă la e x p e d i ţ i a m o l d o v e ­
nească a r e g e l u i I o n I I I î n 1 6 9 1 , c â n d P o l o n i i s'au î n t o r s
ploaţi r ă u acasă.

I. M I N E A

!
) T e x t ibidem p a g . 2 6 1 - 2 ; clişeu N o . 1 8 8 . R e g e l e mort, amintit în i n ­
scripţia de pe revers, este Mihail W i s n i o w i e c k i ; când a câştigat victoria dela
Hotin, Sobieski era numai mareşal.
2
) T e x t ibidem p a g . 3 5 7 ; clişeu N o . 2 4 4 .
 NOI, DESCOPERIRI MONETARE ÎN ROMÂNIA *)

114. I n a n u l 1924 s'a găsit î n a p r o p i e r e d e T u r n u - S e v e r i n

u n tezaur de 65 m o n e t e antice d e argint, c o m p u s d i n i m i ­
taţii b a r b a r e d u p ă d i d r a h m e l e din L a r i s s a (56 buc.), stateri dela
A l e x a n d r u cel M a r e (7 buc.) şi dela S e l e u c u s (2 b u c ) . I m i t a ­
ţiile b a r b a r e prezintă v a r i a n t e n u m e r o a s e , cari n e p e r m i t să
c u n o a ş t e m u n m a r e n u m ă r de t i p a r e ale acestor m o n e t e p u ţ i n
cunoscute. Staterii l u i A l e x a n d r u s u n t bătuţi d u p ă m o a r t e a lui,
iar ai l u i S e l e n c u s datează d i n p r i m i i a n i ai d o m n i e i sale,
î n a i n t e de a-şi fi l u a t titlul de r e g e (306 în. d. Cr.). T e z a u r u l
a i n t r a t î n C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al A c a d e m i e i R o m â n e .
115. I n t â r g u ş o r u l D a r a b a n i (jud. iDorohoi) învăţătorul
V. A x i n t e a găsit î n g r ă d i n a casei sale (str. V. Lascar), c â n d
făcea arătură, u n vas m a r e de lut, p l i n cu b a n i mici d e a r a m ă .
C â n t ă r i n d u - i p e toţi la olaltă a constatat că t r a g a p r o a p e 9
k g r . T e z a u r u l a i n t r a t î n cea m a i m a r e p a r t e î n C a b i n e t u l
N u m i s m a t i c al A c a d e m i e i R o m â n e şi c u p r i n d e m a i ales şilingi
de a r a m ă suedezi d i n veacul al X V I I - l e a .
116. I n oraşul Iaşi, î n zidul casei d i n str.
s'au găsit î n a n u l 1923 m a i m u l t e m o n e t e m o d e r n e de aur,
d i n cari a m p u t u t vedea 2 1 piese, ce a u fost î n a i n t a t e M i n i s ­
t e r u l u i -Cultelor.
E r a u 1 3 g a l b e n i olandezi d i n anii 1789, 1805, 1 8 1 4 , 1 8 1 8 ,
1828, 1830, 1 8 3 1 şi 1839 şi 9 g a l b e n i austriaci d i n t r e 1 8 1 1 - 1 8 3 8
T o ţ i foarte b i n e conservaţi.
117. I n s a t u l F i e r b i n ţ i (jud. Ilfov) s'au găsit î n 1924 cu
prilejul construirii u n e i case 25 m o n e t e de a u r şi a n u m e :
1 g a l b e n d u b l u dela M a r i a T e r e s i a a A u s t r i e i din 1765 (bătut
p e n t r u U n g a r i a ) , 2 g a l b e n i olandezi d i n 1 7 7 0 şi. 22 g a l b e n i
austriaci d i n 1 7 7 3 , 1 7 7 7 , 1779, 1780, 1 7 8 3 , 1786 (2 b u c ) ,

') Urmare l a : Monete şi te&aure monetare din România Mare. Cf. acest B»-
letin X V I I I ( 1 9 2 3 ) p. 9 0 .
2
 18

1787 (5 b u c ) , 1790, 1793 (3 b u c ) , 1794, 1795, 1796, 1797

(2 buc.) şi 1798 (2 b u c ) . M i n i s t e r u l de F i n a n ţ e i-a d ă r u i t
C a b i n e t u l u i N u m i s m a t i c al Academiei R o m â n e .
118. L a S a d o v a (jud. M e h e d i n ţ i ) p e d o m e n i u l Coroanei,
s'au găsit în 1924 u n n u m ă r de d i n a r i r o m a n i republicani.
M o n e t e l e a u fost î m p ă r ţ i t e î n t r e găsitori, astfel că n u se ştie
precis nici n u m ă r u l nici epoca de când datează.
119. I n T â r g o v i ş t e , Str. Prof. R a d i a n N o . 18, s'a găsit la
1925, într'o g r o a p ă mică 67 m o n e t e d e a r g i n t din veacul al
X V I - l e a . K r a u d i n a r i dela F e r d i n a n d I ca r e g e al U n g a r i e i
( i 5 5 h 1 5 5 2 , 1 5 5 3 , 1 5 5 4 . 1 5 5 5 .(2'buc.), 1556, 1 5 5 7 (2 b u c ) ,
1 5 5 9 (2 b u c ) , 1560 (2), 1 5 6 1 ) (14 b u c ) , dela M a x i m i l i a n I I
1
(1566, 1568, 1570, 1 5 7 2 (2), 1 5 7 5 . ( 7 ) , 57% (19 b u c ) , dela
R u d o l f I I (1580, 1583, 1587, 1588, 1589, 1597, 1603, 1607,
1 6 1 2 (20 buc.) şi dela L u d o v i c I I d e S c h w e i d m i t z (3 b u c ) .
A p o i p o l o n e şi l i t u a n e ( 1 1 b u c ) . S e află î n C a b i n e t u l N u m i s ­
m a t i c al Academiei R o m â n e .
120. L â n g ă Silistra s'a găsit î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1926
u n vas de l u t c o n ţ i n â n d 420 m o n e t e m e d i e v a l e de argint, d i n
cari 54 piese dela Vladislav I Basarab, D o m n u l Ţ ă r i i - R o m â ­
neşti, i a r restul dela ţarii b u l g a r i c o n t i m p o r a n i , A l e x a n d u şi
S r a ţ i m i r . M o n e t e l e r o m â n e ş t i e r a u d i n p r i m e l e e m i s i u n i ale
l u i Vladislav I, î n special «ducaţi» cu cruce m a r e fleuronată
şi cu l e g e n d ă latină sau s l a v ă ; piese cu acvila c o n t u r n a t ă ,
a v â n d în c â m p m o n o g r a m e l e á, *H, *IH s a u o scară şi l e g e n d a
s l a v ă ; î n sfârşit «ducaţi» de tipul c o m u n cu l e g e n d a latină.
Cele bulgăreşti e r a u p a r t e dela A l e x a n d r u cu fiul său M i h a i l ,
p a r t e dela A l e x a n d r u s i n g u r , p a r t e dela Sraţimir. O m a r e
p a r t e din acest tezaur a i n t r a t î n C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al
Academiei R o m â n e .
CONST. MOISIL.
 GLOSA NUMrSMATICA

P a s i u n e a p e n t r u n u m i s m a t i c ă , această a r m o n i o a s ă î n t r e g i r e
a viziunii istorice, o p u t e m socoti n o u ă î n ţară n o a s t r ă şi data
odată cu p r i m e l e decenii ale veacului al X I X - l e a , deşi a m i n t i r i l e
plastice ale u n u i trecut b o g a t şi v a r i a t r ă s ă r e a u d a r n i c e , peste
tot. Colecţionarea parţială şi accidentală a m o n e t e l o r a existat
din v r e m u r i depărtate, m a i ales s u p t forma atâtor comori găsite
p r e t u t i n d e n i , d a r o încercare de c o o r d o n a r e şi valorificare a
m a t e r i a l u l u i astfel a d u n a t n u i n t e r v i n e la n o i decât d u p ă
mişcarea d e r e g e n e r a r e n a ţ i o n a l ă dela 1 8 2 1 , şi chiar şi atunci
a p r o a p e n u m a i p e n t r u m o n e t e l e greceşti şi r o m a n e , î n t r u c â t
e r a u studiate î n Occident, şi foarte p u ţ i n p e n t r u cele autohtone.
S e aprecia v a g v e c h i m e a a p a r e n t ă după patină, se încerca
descifrarea inscripţiilor cu m a i m u l t sau m a i p u ţ i n succes, se
a d m i r a estetica t i p u r i l o r şi m a i ales, s c u m p e t e a m e t a l u l u i ,
d a r n u i se cerea m o n e t e i să vorbească, să c o n t r i b u e la elucidarea
şi amplificarea cunoştinţelor s i g u r e d e s p r e trecut. N u i se
valorifica, aşa dar, semnificaţia ei socială.
C u n o a ş t e m câţiva d i n t r e vechii şi pasionaţii noştri colec-
ţionari de m o n e t e şi l u c r u r i v e c h i : M i h a l a c h e Ghica, B l a r e m b e r g ,
Cezar Bolliac, N i c o l a e M a v r u . Ş t i m de pildă, î n t r e altele, că
Bolliac, îşi pusese î n v â n z a r e n u n u m a i b o g a t a sa colecţie d e
tablouri, ci şi p e cea de a p r o x i m a t i v 200 m o n e t e şi că doi a n i
în şir a figurat cu litere g r a s e a n u n ţ u l său de v â n z a r e î n
« T r o m p e t a Carpaţilor» (1868-1870). fără să se găsească amatori.
D i n m ă r t u r i i l e c o n t e m p o r a n i l o r ştim însă m a i m u l t e d e s p r e
h a t m a n u l N i c o l a e M a v r u , a cărui figură o p u t e m o a r e c u m
contura. A t a ş a t foarte m u l t de R u s i a şi de Kisseleff, el este,
p e t i m p u l lui A l e x a n d r u S u ţ u Vv. î n Muntenia..., „...le secrétaire
1
i n t i m e de l ' h o s p o d a r p o u r les rélations é t r a n g é r e s ) " . K r e u c h e l y ,
consulul p r u s i a n , v ă z â n d acest a t a ş a m e n t p e n t r u R u s i a , a j u n g e
să se e x p r i m e î n t e r m e n i drastici d e s p r e el, a f i r m â n d că este

') Hurmuxaki, D o c u m e n t e , X p. 7 4 , 1 0 5 , 4 6 3 .
 20

« u n e c r é a t u r e de >-M. d e P i n i (consulul R u s i e i ) , qu'il a fait

placer expressément, â ce qu'il paraît, s u r ce poşte, p o u r savoir
d e l u i t o u t c e - q u i se passe», m a i ales că, d i n p o r u n c a l u i
Kisseleff, i se d ă d u s e l u i M a v r u î n s ă r c i n a r e a d e a face toate
cercetările de a r h e o l o g i e î n P r i n c i p a t e p e v r e m e a r e g u l a m e n t a r ă ,
1
î n s ă r c i n a r e de care s'a achitat c o n ş t i i n c i o s ) , fără să n e p a r v i e
î n s ă şi n o u ă r a p o a r t e l e sale, cari d e s i g u r a u trecut î n R u s i a .
C r e d n e m e r i t să d a u aici şi u n f r a g m e n t d i n «Scrisori»-le l u i
I o n G h i c a cu care se şi î n r u d e a :
„ G e n e r a l u l M a v r u , filolog şi n u m i s m a t de frunte, era de
m a i m u l ţ i a n i î n r e l a ţ i u n e cu L a u r i a n u şi cu Bolliac, cu u n u l
p e n t r n studii de m e d a l i i antice şi s c h i m b u r i d e dublete, cu
celălalt p e n t r u citirea şi t r a n s c r i p ţ i u n e a de i n s c r i p ţ i u n i l a p i d a r e .
M a v r u poseda o colecţiune de antichităţi i m p o r t a n t e , a d u n a t e
cele m a i m u l t e d u p ă m a l u r i l e s t â n g şi d r e p t al D u n ă r e i ,
colecţiune p e care, î n c ă î n vieaţă fiind, a făcut-o d o n a ţ i u n e
2
M u z e u l u i n o s t r u n a ţ i o n a l " ) . Dealtfel tot aşa a u ajuns la M u ­
zeul N a ţ i o n a l şi colecţiile l u i M i h a l a c h e Ghica. C a b i n e t u l n u ­
m i s m a t i c a lui M a v r u a trecut î n s ă la A c a d e m i a R o m â n ă p r i n
i n t e r v e n ţ i a l u i D . A.. Stürza.
I a t ă î n s ă şi alte a m ă n u n t e caracteristice despre M a v r u
despre m e t o d a sa de l u c r u şi d e s p r e colaboratori, p e cari n i
le dă tot G h i c a : „ P e n t r u s t u d i u l arheologic, G e n e r a l u l M a v r u
avea consacrată o zi p e s ă p t ă m â n ă , M a r ţ i a , dacă n u m ă înşel,
zi î n care se î n c h i d e a î n c a b i n e t u l său cu L a u r i a n u şi cu
Bolliac şi n u p r i m i a p e n i m e n i . Acei doi colaboratori r ă m â n e a u
la m a s ă ; se p r â n z i a p ' a t u n c i p e la 3 o a r e d u p ă amiazi şi l u c r a u
şi d u p ă p r â n z p â n ă seara.
«Cu ocazia căsătoriei mele, G e n e r a l u l M a v r u ä făcut c u n o ş ­
tinţă cu N i c u Bălcescu, care la 1847 a î n c e p u t a l u a şi el
3
p a r t e la acele şedinţi de studii istorice" ) E i n t e r e s a n t ă această
activitate, î n s ă t r e b u i e să concedem că se va fi manifestat m a i
ales î n direcţia p u r arheologică şi foarte p u ţ i n n u m i s m a t i c ă ,
j u d e c â n d d u p ă colaboratorii s ă i : L a u r i a n m a i m u l t filolog

') Hurmusaki, Supl. I 4 , p . 4 4 3 .

2
) Ion Ghica. — Scrieri, v. III. Bucureşti, 1 9 1 4 , p. 3 8 3 .
3
) Ibidem.
 21

decât istoric i a r Bolliac u n d i l e t a n t versatil. Ş i m a i d e p a r t e

c o n t i n u ă G h i c a : „ M a v r u a u r m a t cu sistemul d e studii a r h e o ­
logice p â n ă î n u l t i m e l e zile ale vieţii s a l e ; n u m a i că
colaboratorii n u m a i e r a u aceiaşi. I n anii d i n u r m ă l u c r a cu
D u m i t r u B e r e n d e i *), cu D u m i t r u S t u r d z a , cu M i ş u Ş u ţ u şi
2
Alexandru Odobescu" ).
C a m atâta se poate s p u n e d e s p r e această figură i n t e r e s a n t ă
a n u m i s m a t i c e i noastre. D e s p r e alţii, c u m a m .văzut, şi m a i
p u ţ i n . Iată, însă; că a c u m o scrisoare, aflată într'o b o g a t ă
colecţie d e d o c u m e n t e , a d u c e a m ă n u n t e despre alţi n u m i s m a ţ i
n e c u n o s c u ţ i şi complectări i n t e r e s a n t e la cele ştiute p â n ă
acum. R u s u l Karneef, d i n i m e d i a t u l anturaj al g e n e r a l u l u i
Kisseleff, fost p e la noi câţiva ani î n epoca r e g u l a m e n t a r ă ca
3
director al cancelariei civile a acestuia ) , scrie d i n P e t r o g r a d
câteva r â n d u r i sugestive m a r e l u i v o r n i c A l e x a n d r u Filipescu-
V u l p e . Interesându-1 n u m i s m a t i c a , a m i n t e ş t e î n treacăt d e cei
câţiva b o e r i ce se o c u p a u cu ea şi cari . m a i ales îi p r o c u r a u
lui m o n e t e . Aflăm astfel că doctorul I o a n R ă s t i (recte Rastis)
„...a j u s q u ' â 200 m é d a i l l e s grecques", p e cari însă i le oferise
spre v â n z a r e cu u n p r e ţ p r e a m a r e . M a v r u , vornicul A l e x a n d r u
N e n c i u l e s c u , u n G e a n o g l u s u n t p o m e n i ţ i şi ei. T o t o d a t ă el d ă
câteva indicaţii preţioase a s u p r a c h i p u l u i î n care ş i a a d u n a t :

m a t e r i a l u l său, cea m a i m a r e p a r t e dela Celeiu l â n g ă C a r a c a l

în jud. Romanaţi.
„ D o m l e Karneef, a m p r i i m i t nişte m o n e t u r i dela Caracal,
le pofteşti ?". Aşa îl î n t â m p i n a t o t d e a u n a v o r n i c u l Filipescu.
«Şi d o m n u l K a r n e e f s'est fait de ces m é d a i l l e s u n excellent
cabinet n u m i s m a t i q u e (la P e t e r s b u r g ) qui p o r t e (din recunoştinţă,
desigur) le n o m d e m r . P h i l i p e ş k o » . Ş i ca acest K a r n e e f v o r
fi făcut, negreşit, atâţia alţi streini, p e n t r u ca p e u r m ă colecţiile
acestea să î m p o d o b e a s c ă m u z e e l e ţ ă r i i lor. Ş i aceasta n u n u m a i
î n n u m i s m a t i c ă ci î n toate domeniile.
Scrisoarea e p r e s ă r a t ă m a i d e p a r t e cu o serie de observaţii
ce se r a p o r t ă la câteva d i n aspectele vieţii sociale de p e l a 1830,

') Cunoscut pentru studii istorice, cf. Revista Română, Bucureşti, 1 8 6 1 .

s
) I o n Ghica, o. c, p. 3 8 4 .
') La Arhivele Statului, D o s a r N o . 1/1831, f. 1 al Serviciului S a n i t a r .
dep. 3 I u n i e 1 9 0 8 .
 s 22

ce a u i m p r e s i o n a t p e toţi călătorii streini la noi. «A p r é s e n t

dites-moi, q u e faites vous?, îl î n t r e a b ă Karneef. Ş i tot el,
nestânjenit, îşi r ă s p u n d e : « V o u s étes couché s u r le d i v a n ; vous
fumez, vous j o u e z â la b a n q u e . n'est p a s ? le tout c o m m e p a r
le passe, avec cette seule différence q u e j e n e p u i s p a s
vous voir».
Boerii noştri cu ciubuce şi işlice li s'au p ă r u t ciudaţi
t u t u r o r şi, descriindu-i, a p r o a p e toţi i-au privit cu s i m p a t i e ca şi
acest Karneef, care, d e s i g u r fără să fi i n t e n ţ i o n a t vre-o clipă, a
filtrat o a d â n c ă şi fină ironie p l i n ă d e i n d u l g e n ţ ă î n p a g i n i l e
sale despre această ţ a r ă p a t r i a r h a l ă , u n d e c o m p l i m e n t u l necesar
al celor spuse m a i sus s â n t acele «fr u m ose coconitze» c u m le
s p u n e stal cit, de dorul cărora el «celui q u i est trés r é c o n n a i s s a n t
e n v e r s l a Valache..., töt ou tard, espére encore révoir cette
contree».

Dăm documentul:

St. Petersbourg, le 30 aoüt 18SS

Monsieur,

D e p u i s bien l o n g - t e m p s j e voulais écrire â m o n a n c i e n

1
c o l l é g u e ) , q u e j ' e s t i m e b e a u c o u p , m a i s diverses circonstances
m ' e n ont e m p é c h é . C e s t p o u r q u o i j e saisis, a u j o u r d ' h u i , avec
u n e satisfaction particuliére, l'occasion q u i se presente. M r .
M a v r o s m ' a e n g a g é â lui écrire â V i e n n e , si S o n Kxcellence
le g e n e r a l Kisselev, d a n s son v o y a g e d'inspection dans
q u e l q u e s g o u v e r n e m e n s , se t r o u v e r a p r é s des frontiéres de la
Moldavie.
C o m m e M r . M a v r o s n e m ' a p a s e n v o y é son adresse, et
2
q u e V i e n n e n'est p a s O u r s i t c h e n y ) et M r . M a v r o s n'est p a s

') In funcţiuni administrative.

2
) Urziceni, jud. Ialomiţa.
 23

l ' E m p e r e u r de la C h i n e *), j e suposse q u e m a lettre n e l u i

p a r v i e n d r a pas. D é s i r a n t toutefois m ' a c q u i t t e r de sa comission,
j e crois devoir vous prier, eher ami, d e vouloir bien i n f o r m e r
Mr. M a v r o s q u e le g e n e r a l Kisselevv n e sera p a s p r é s d e s
frontiéres de la Moldavie.
A présent, dites-moi, q u e faites-vous ? V o u s étes c o u c h é
s u r le d i v a n ; vous fumez, vous j o u e z â la b a n q u e , n'est p a s ?
le tout c o m m e p a r le passé, avec cette seule différence q u e
j e n e p u i s pas v o u s voir.
S o u v e n z e - v o u s d e l'accueil b i e n v e i l l a n t q u e vous m e faisiez»
l o r s q u e j e v e n a i s chez vous. Vos p r e m i e r e s p a r o l e s é t a i e n t :
2
D o m l e Karneef, a m p r i i m i t nişte m o n e t u r i dela C a r a c a l ) , le
pofteşti? Ş i d o m l u i (sic) K a r n e e f s'est fait d e ces médailles u n
excellent cabinet n u m i s m a t i q u e q u i p o r t e le n o m d e cabinet
3
d e M r . P h i l i p e s k o ) A p r é s e n t p e r s o n n e n e d o n n e p l u s d'an-
ciennes médailles â Mr. Karneef. J ' a i éerit â m o n ancien a m i
4 5
Mr. N e n t z o u l e s k o ) et â T s a n o g l u ) ; le d e r n i e r m'a p r o m i s d e
m ' e n v o y e r des m é d a i l l e s g r e c q u e s et r o m a i n e s , m a i s depuis le
m o i s de m a i d e r n i e r j e n ' e n ai r e c u a u c u n e réponse. Veuillez,
j e vous prie, vous informer, s'ils o n t r e c u m e s lettres.
J e les ai aussi e n g a g é s â s'informer s'jl n ' y a pas m o y e n
6
d e faire l'acquisition de médailles de Mr. le docteur R a s t y )

') R e l a t i v la această b u t a d ă transcriu câteva rânduri din Hurmuxaki, X,

p. 1 0 5 ; „Ce M. de Mavro, non s a n s esprit et sans connaissances, se fit R u s s e
lors de l'arrivée des R u s s e s , - e t prit service. L,es R u s s e s partirent, et il reprit
le costume oriental, m a i s conservant toujours un p e n c h a n t p o u r la croix le
S a i n t - V l a d i m i r , d o n t il est décoré, o u pour le consul de Russie, parce qu'il
joue ici le p l u s grand role; il est pourtant â croire que, si les Chinois v e -
n a i e n t â Bucarest, ce Monsieur serait Chinois de corps et d'âme, pour t o u t l e
t e m p s de leur résidence ici". (Scrisoarea aceluiaş Kreucheily către von Miltitz
din 1 5 Februarie 1 8 2 1 ) .
*) D e l a Celeiu, lângă Caracal, unde a fost staţiunea romană Romula.
') D e aici deducem adresantul. Un portret expresiv al lui Filipescu-Vulpe
( 1 7 7 5 - 1 8 5 6 ) îl dă „Bustraţiunea Română", Bucureşti. 1 9 1 3 (III), N o . 2 p. 3 3 ,
după originalul în ulei aflător în p o s e s i u n e a principelui C. Basarab Brân-
coveanu.
4
) Vornicul Alexandru N e n c i u l e s c u fost Caiamacam al Craiovei la 1 8 2 2 .
>) G e a n o g l u .
*) Renumitul doctor I. Rastis.
 24

II a j u s q u ' â 200 médailles g r e c q u e s ; m a i s il avait d é m a n d é

u n p r i x e x o r b i t a n t : peut-étre qu'il a r a b a t t u p e u de ses
pretentions.
Q u a n t â vous, e h e r ami, j e n'ose p a s vous i m p o r t u n e r ;
j e n'ai qu'a vous r e m e r c i e r de toutes vos bontés, et â vous
p r i e r d e n e p o i n t oublier celui qui est trés r é c o n n a i s s a n t e n v e r s
la Valachie, et qui, tőt ou tard, espére e n c a ţ e révoir cetté contrée
de frumose coonitze.
J ' a i l ' h o n n e u r d'étre avec la p l u s h a u t e considération,
Monsieur,
votve trés humble et trés obéissant serviteur
KARNEEF.

Iată, aşa dar, încă u n călător nostalgic p e la noi, r ă m a s

cu n e p i e r i t o a r e a m i n t i r i de p e ţ ă r m i i D î m b o v i ţ e i celei dulci.
E M I I , VÎRTOSU.

C o n f e r i n ţ e l e d-lui M. C. S u t z u în s t r ă i n ă t a t e . Octogenarul
preşedinte al societăţii noastre, d. M. C. Sutzu, a ţinut în primele luni
ale acestui an două conferinţe în străinătate: una în Ianuarie la Borna,
ceialaltâ în Fevruarie la Paris.
La Roma d-sa a vorbit în faţa Societăţii numismatice de acolo
despre identitatea livrei romane cu mina chaldeenă, emiţând părerea că
între Italia si Chaldea au existat relaţiuni comerciale străvechi, anterioare
introducerii sistemului sexagesimal în Chaldea, deci anterioare celor mai
vechi descoperiri arheologice din această ţară. Aceste legături comerciale
s'au stabilit probabil prin intermediul Etruscilor, cei mai vechi negustori
italieni.
La Paris d. Sutzu a vorbit la Sorbona despre tin subiect analog:
caracterul chaldean al pondurilor romane, insistând asupra importantelor
concluzii de istorie culturală ce se pot trage din studiul comparativ al
sistemelor ponderale din antichitate.
Peste tot veneratul nostru preşedinte a fost îmbrăţişat cu simpatie
de către cercurile numismaţilor străini.
C. M.
 MEDALIILE PĂCII DELA ADRIANOPOL 1829

• L a 1828 începe războiul î n t r e R u ş i şi T u r c i d i n cauza

s p r i j i n u l u i d a t de R u ş i Grecilor, cari î n c e p u s e r e v o l u ţ i a încă
dela 1 8 2 1 şi e r a u î n stare de război cu T u r c i i . I n fruntea
a r m a t e l o r ruseşti s u n t p u ş i g e n e r a l i i W i t t g e n s t e i n şi P â s k i e -
wici, cari s u n t înfrânţi. P e n t r u a r e p a r a eşecurile suferite d e
a r m a t e l e ruseşti î m p ă r a t u l N i c o l a e I însărcinează p e t î n ă r u l
(abia 43 ani) g e n e r a l Diebici ( I v a n Ivanovici) conte d e D i e -
bitsch şi N a r d e n .
Acest g e n e r a l era u n strălucit c o m a n d a n t care se făcuse
cunoscut p r i n n u m e r o a s e fapte de a r m e încă s u b A l e x a n d r u I
la Austerlitz (1805), la E y l a n şi F r i e d l a n d (1807), i a r d u p ă
pacea dela Tilsitt (1807) d i n cauza vastei sale i n s t r u c ţ i u n i
m i l i t a r e este trecut î n S t a t u l - M a j o r g e n e r a l al A r m a t e i . I n
t i m p u l c a m p a n i e i dela 1 8 1 2 este î n a i n t a t la g r a d u l de G e n e r a l -
Major. Kl era r e p u t a t şi ca u n abil d i p l o m a t şi î n a n u l
1 8 1 3 I u n i e 1 4 î n c h e i e î n n u m e l e ţ a r u l u i C o n v e n ţ i a dela R e i ­
chenbach. S u b influenţa l u i a r m a t e l e aliate, deşi descurajate,
s u n t î m p i n s e a s u p r a P a r i s u l u i . D i n acest m o m e n t î n c r e d e r e a
î m p ă r a t u l u i A l e x a n d r u I î n el creşte î n aşa chip încât la 1820
el este l u a t ca a g h i o t a n t al ţ a r u l u i şi n u m i t Şef al S t a t u l u i -
M a j o r I m p e r i a l al Rusiei. M a i târziu, odată cu venirea la t r o n
a î m p ă r a t u l u i N i c o l a e I, el r e p r i m ă cu e n e r g i e revolta d i n o r a ş u l
S t Petersburg.
E s t e deci foarte n a t u r a l ca î n u r m a acestor frumoase state
de serviciu să i se dea î n s ă r c i n a r e a p e care a m p o m e n i t - o .
I n t r ' a d e v ă r , l u â n d c o m a n d a t r u p e l o r dela D u n ă r e , Diebici bate
p e T u r c i la Kalewtscho, cucereşte Silistra şi î n t r ' u n m a r ş î n ­
drăzneţ, trece Balcanii, p ă t r u n d e î n A d r i a n o p o l şi î n a i n t e a z ă
victorios p â n ă la porţile C o n s t a n t i n o p o l u l u i . T u r c i i îngrijaţi,
cer pace, «pacea dela A d r i a n o p o l » .
I n rezultatul acestei strălucite c a m p a n i i g e n e r a l u l vic­
torios este î n a i n t a t la g r a d u l de feldmareşal şi d o b â n d e ş t e şi
s u p r a n u m e l e de Z a b a l k a n s k i (adică trecătorul Balcanilor).
 26

D u p ă câteva î n s ă r c i n ă r i politice î n cari n u a avut succes,

este t r i m e s î n g r a b ă î n fruntea u n e i p u t e r n i c e a r m a t e (150.000)
î n P o l o n i a (29 N o v . 1830) să potolească r e v o l u ţ i a care i s b u c -
n i s e la Varşovia. E l î n c e p e la sfârşitul l u i I a n u a r i e 1 8 3 1 ope­
r a ţ i u n i l e contra g u v e r n u l u i r e v o l u ţ i o n a r . Aceste o p e r a ţ i u n i n u
s u n t î n c u n u n a t e de succes, şi d u p ă l u p t a s â n g e r o a s ă dela O s t r o -
l e n k o este obligat să se r e t r a g ă şi-şi instalează cartierul g e n e r a l
l a Kleczewo l â n g ă Pulstusk. Aici el m o a r e ; d u p ă u n i i de h o ­
leră care b â n t u i a a r m a t e l e sale, d u p ă alţii se s i n u c i d e (s'a o-
trăvit) p e n t r u a evita r u ş i n e a u n e i disgraţieri î n u r m a înfrân­
g e r i i suferite.
I n t i m p u l şi î n u r m a r ă z b o i u l u i r u s o - t u r c şi a păcii în-
cheiete la A d r i a n o p o l î n a n u l 1829 l u n a S e p t e m b r e 2/14, d e
acest m a r e g e n e r a l (ale cărui fapte de a r m e m i - a m p e r m i s a
le schiţa), ţările r o m â n e s u n t o c u p a t e p â n ă la 1834 de R u ş i .
P r i n pacea aceasta î n c h e i a t ă î n t r e s u l t a n u l M a h m u d şi
ţ a r u l N i c o l a i I se a s i g u r ă R u s i e i libertatea c o m e r ţ u l u i şi rec­
tificare de fruntarii, iar T u r c i a cedează g u r i l e D u n ă r i i şi alte
teritorii î n Asia.
S e r e g u l e a z ă alegerea D o m n i t o r i l o r şi situaţia î n Moldova,
V a l a h i a şi S e r b i a şi se r e c u n o a ş t e i n d e p e n d e n ţ a Greciei.
P â n ă la î m p l i n i r e a obligaţiilor l u a t e de T u r c i , R u ş i i ocupă
Ţ ă r i l e R o m â n e , şi î n acest interval s u b c o n d u c e r e a g e n e r a ­
l u l u i Kiselev ei p u n î n aplicare faimosul R e g u l a m e n t O r g a n i c ,
care se poate zezumâ î n u r m ă t o a r e l e :
r. N u se aduce nici o î m b u n ă t ă ţ i r e ţ ă r a n u l u i r o m â n , ci
t o t u l p e n t r u boeri.
2. S e i a u m ă s u r i p e n t r u u n î n c e p u t de înfiinţare a S e r ­
viciului S a n i t a r (bântuia c i u m a holera).
3. P l a t a funcţionarilor se face d i n vistieria S t a t u l u i , (până
a c u m funcţionarul c u m p ă r a slujba).
4. A l e g e r e a D o m n i t o r i l o r de către Obşteasca A d u n a r e , afară
d e cei doi d i n t â i cari a u fost n u m i ţ i : Al. G h i k a şi M i h a i
S t ü r z a . S i n g u r u l ales a fost G. Bibescu la 1842.
5. O mică a r m a t ă .
6. P ă t u l e l e de Rezervă.
7. î m b u n ă t ă ţ i r i şcolilor etc.
 27

Cu privire la această pace cunosc două medalii dintre care

una, cu legendă rusă mi-a fost pusă la dispoziţie de către mult
preţuitul nostru d-1 C. Moisil căruia îi aduc călduroase mul­
ţumiri, iar a doua, cu legendă latină, o am în colecţiunea mea.

Fig. i Fig. 2

Medalia rusească. Aramă 68 mm.

Avers. Vederea Adrianopolului, în planul prim moscheia lui
Selim I I . Legenda în ruseşte MIIPL CL TyPHIEK) jos AßPIAHO-
;

POJIL — 2 CEHT. 1829 (Pacea cu Turcii. Adrianopol 2 Sept. 1829).

Revers. EyPPACL Burgas, 1829. (B. Alecsvev) gravor. (Fig. 1-2).

Fig. 3

Medalia latină. Bronz 38 mm.

Avers. Inscripţie latină (în 6 rânduri).
Auspiciis gloriosissimis Nicolai I et ductu Comit. I O (n)
de Diebitsch Sabalkansyi (P. Loos. Dir.).
(Sub cele mai strălucite auspicii ale lui ^Nicolai I şi sub
conducerea lui Ion Diebici Zabalkanski).
 28

Revers. H a d r i a n o p o l Victr(icibus) R u s s o r ( u m ) copiis dedita

D(ie) 8 A u g , st(ilo) v(eteris) 1829.
(Adrianopol s'a p r e d a t a r m a t e l o r R u s e ş t i victorioase î n ziua
d e 8 A u g . stilul vechi 1829). ( F i g . 3).
I n afară d e aceste d o u ă medalii, m a i există şi o a treia
tot cu l e g e n d ă latină, de bronz, 39 m m .
Avers. N I C O L A U S I T O T I U S R U S S I A E I M P E R A T O R
C a p u l s ă u l a u r e n t s p r e d r e a p t a . P e m a r g i n e : G. Loos Dir. H.
Gube fee.
Revers. P A X D A T A T U R C I S P E T E N T I B U S . Ţ a r u l
R u ş i l o r oferind S u l t a n u l u i turcesc o r a m u r ă d e m ă s l i n . J o s
H A D R I A N O P • D • II • S E P T • S • V • — MDCCCXXIX.

VICTOR ANASTASIU.

O MONETĂ INEDITĂ DIN HISTRIA

D-l F i l i p L e d e r e r , u n u l d i n t r e cnnoscuţii n u m i s m a ţ i ger­

m a n i , publică î n Blätter für Münzfreunde d i n H a l l e ( N o . 1-2
d i n 1 9 2 5 , tab. I fig. 8) o m o n e t ă istriană d e aur, n e c u n o s c u t ă
p â n ă acum.
E s t e u n stater d e a u r d e m o d e l u l staterilor ce s'au b ă t u t
î n oraşele n o a s t r e pontice î n t i m p u l l u i ' M i t h r a d a t i s a v â n d p e
faţă u n cap d e rege, i a r p e r e v e r s p e A t h e n a a e t h o p h o r o s .
Ceea ce î n s ă o deosibeşte d e celelalte m o n e t e d i n această ca­
tegorie, esté, î n p r i m u l r ă n d , faptul că p o r t r e t u l d e p e faţă n u
este nici al l u i M i t h r a d a t i s , nici al v r e u n u i fiu al său, ci foarte
p r o b a b i l al lui A l e x a n d r u cel M a r e . Iii a d e v ă r capul d e r e g e
este î m p o d o b i t cu coarne d e b e r b e c şi cu d i a d e m a , c u m se
obişnuia să se reprezinte A l e x a n d r u cel M a r e , ca erou divinizat.
I n al doilea rând, p e revers, î n c â m p u l dela s t â n g a A t h e n e i ,
se află u n m o n o g r a m i n e d i t $ | . ( ,
M o n e t a a r e d i a m e t r u l d e 1 8 m m . şi g r e u t a t e a de 8 gr. 33.
P r o v e n i e n ţ a ei d i n H i s t r i a se cunoaşte d u p ă iniţialele 12
ce s u n t g r a v a t e p e t r o n u l zeiţei, i a r l e g e n d a d e p e revers este
 29

ca şi la ceilalţi stateri de a u r d i n oraşele pontice b ă t u ţ i d e

M i t h r a d a t i s şi imitaţi d u p ă ai l u i L,ysimac: B[ASIAEQS] AX-
SIMAXOT.
M o n e t a aceasta este cu atât m a i interesantă, cu cât p â n ă
a c u m n u se cunoştea decât u n s i n g u r stater de a u r b ă t u t î n
acest oraş, care avea p e revers iniţialele u n u i m a g i s t r a t AI
(cf. Pick, Die antiken Münzen Nordgriechenlands — Dacien u.
Moesien — N o . 482.
N o u a m o n e t ă n e î n d r e p t ă ţ e ş t e să s p e r ă m , că cu t i m p u l
vor a p a r e şi alte piese necunoscute, cari v o r arătă că şi î n
H i s t r i a b a t e r e a a u r u l u i a fost tot atât d e b o g a t ă ca şi î n
Callatia şi T o m i s .
C. M.

DOCUMENTE

1.
1617 Iulie 4. Zapisul prin care Stanciu se răscumpără de ru-
mânie dela jupâneasa Măria din Drăgăneşti şi nepoţii ei Chirii şi
Socol pe preţ de 35 galbeni.
« . . . acuma i-a rugat Manea, ce scrie mai sus, cu mulţi me­
gieşi, să-1 ierte de rumânie jupâneasa Maria şi la logofătul Vişan
şi cu nepoţii jupânesei' Maria, Chirii şi Socol, iar Chirii a grăit:
Mane, dă 40 ugh[i], că atâta este funia preţuită [ocina Băduleasca].
Iar Stan din Putinei, vătaful, şi Marin din Turcul (sic.) grăiră, că
nu va fi de plătit atâta că sânt săraci, ci ne rugăm să lăsaţi mai
jos. Iar Vişan logofătul, el zice: Fie şi mai jos, 35 de galbeni şi
să-şi ţie ocina şi din via boierească a patra parte. Şi a' dat Manea
ugh[i] 10 şi cumnatu-său Marcu ugh[i] 5 . . . » .
(Arhivele Statului).

2.
1696 Oct. 26. Zapisul prin care Ştefan căpitan za Vistierie a
vândut părintelui Varlaam 200 stânjeni de moşie la Netoţi, jud.
Teleorman.
« . . . i - a m vândut... o m o ş i e . . . stânjeni 200 şi am tocmit stân-
jinul po bani 20, care fac taleri 3 0 . . . » .
(Arhivele Statului).
 30

3.
1709 Ian. 8. Zapisul prin care Apostol, fiul Cârstii ot Pur-
celeşti vinde diaconului Pavel, fiul lui popa Vasilache ot Mărăşti,
părţi din satul Mărăşti.
« . . . i-am vândut trei ciovârţi şi o prăjină de silişte în sat în
Mărăşti, care loc au fost a lui Ştefan de zestre dela socru-său Cojoce.
Deci fugind el, am rămas eu Apostol chizeş de dânsu la un Turcu
pentru nişte bani pe ceară. Şi fugind el i-am înnoit banii şi s'au
făcut banii la Turcu trei lei şi un tultu. Deci necătându-şi el de
datorie, Turcul m-au apucat pe mine şi m-au băgat în temniţă.
Iar eu văzând că nu vine să-şi caote de nevoe, am vândut acea
moşie, care le-au fost şi lor cumpărătură dela popa Rânţa, şi-am
tocmit câte un leu ciovârtu de silişte şi mi-au dat cinci zloţi, bani
luoaţi pe cinci vedre de miere dela altu Turcu, de am plătit pe
Ştefan zet Cojoce...*.
(Arhivele Statului).
Comunicate de E M I L CONSTANTINESCU

C R O N I C A

D e l a înfiinţarea S o c i e t ă ţ i i N u m i s m a t i c e R o m â n e . Se ştie
că în primăvara anului 1903 xm grup de numismaţi de ai noştri a luat
iniţiativa înfiinţării unei societăţi numismatice române. Grupul ini­
ţiatorilor se compunea din: Al. G. Cantacuzino, L,ocot.-Colonel G. Ior-
dănescu, D. Panku, C. Alessandrescu şi dr. G. Severeanu.
Pentru ca societatea să poată lua fiinţă era nevoie ca apelul
pe care-1 făceau iniţiatorii să fie aprobat de către învăţaţii noştri
de atunci, cari se ocupau cu numismatica. Aceştia erau D. A. Sturdza,
Gr. Tocilescu şi M. C. Sutzu. In special era de mare importanţă
aderarea lui Sturdza, care nu era numai un mare numismat, dar şi
un important bărbat de stat.
Dăm aci scrioarea ce i-a adresat în acest scop Al. Cantacuzino,
care îşi luase sarcina de a-1 convinge, la 2 Iulie 1903:

Respectabile Domnule Sturdza,

Sperând că vă aflaţi ceva mai puţin împovărat de grijă
şi muncă, cutez a vă ruga călduros, să luaţi cunoştinţă de
alăturatul proiect de statute.
Iar după ce voi fi avut fericirea de a mă bucura de bine­
voitoarele şi midt folositoarele Domniei-voastre lumini, şi de cele
promise ale Domnilor Şufu şi Tocilescu, atunci voi împărţi
anexatul apel.
 31

Cu încredinţarea anticipatei mele recunoştinţe, Vă rog,

respectabile Domnule Sturdxa, să acceptaţi asigurarea devota­
mentului meu.
(ss) A . Cantacnzino
(Din arhiva Soc. N u m . Rom.)

C u m s e p o t d a t ă m o n e t e l e t u r c e ş t i . Colecţionarii de mo­
nete, cari posedă piese turceşti, cufice sau arabe, simt adeseori o
greutate destul de mare spre a le data, nu numai fiindcă nu cunosc
cifrele arabe, dar mai ales fiindcă nu cunosc regula de a transforma
anii hegirei în ani din era creştină.
Pentru anii dela Cristos " 1 2 1 4 — 1 7 1 1 găsim o tabelă cumpa-
rativă foarte clară la Dimitrie Cantemir, Istoria imperiului otoman,
vol. I, pag. 40—41, Bucureşti 1876 (ediţia Academiei Române).
Cred însă că nu va fi fără de folos pentru membrii societăţii
noastre numismatice, dând aici o formulă sigură, deşi puţin cam
complicată, pentru transformarea anilor hegirei în ani dela Cristos.
Anul hegirei trebuie mai întâi împărţit cu 33. Dacă rămâne
un rest de 1 7 sau mai mult, mai adăugăm o unitate la catul ob­
ţinut. După aceea scădem catul din anul hegirei, iar la diferenţă se
adaugă 622. Dacă catul obţinut la împărţire este mai mic de 1 7 ,
nu-i mai adăugăm nimic, ci îl scădem direct din anul hegirei.
Exemplu: să luăm anul hegirei 1250. Dacă îl împărţim cu 33
obţinem catul 37 şi rest 29. De oarece 29 este mai mare decât

1 2 3 4 5 6 7 8 » 0

17, adăogăm la cât o unitate, deci este 38. Scăzând pe 38 din 1250,
avem 1 2 1 2 , la care adăogând 622, obţinem 1834, care este anul dela
Cristos corespunzător anului 1250 al hegirei.
Ţin să amintesc, că aproape toate monetele turceşti poartă
data baterii, uneori şi anul de domnie a sultanului respectiv. Data
este scrisă în cifre arabe, propriu zise, cari se citesc ca şi ale noastre
dela stânga spre dreapta. Ele sunt foarte simple şi le-am indicat
pe figura alăturată.
C. I. Karadja

Cu p r i v i r e la m e d a l i a Spitalului din C r a i o v a 1 8 4 6 . In
ziarul Vestitorul Românesc în anul 1846 (No. 58 pag. 229) găsim o
scrisoare trimisă de I. M. {Ioan Maiorescu?), în care se descrie ser­
barea punerii pietrii fundamentale a Spitalului înfiinţat de marele
logofăt Ioan Bibescu, pentru care operă de binefacere s'a bătut o
medalie, astăzi foarte rară. Iată pasagiile ce ne interesează:
«De dimineaţa (în ziua de 12 Iulie 1846) la 9 ceasuri, clerul
bisericesc, d-lor Prezidenţii Divauurilor şi ai Tribunalelor cu am-
 f
32

ploiaţii respectivi, Sfatul orăşănesc, Starostea cu cei mai de frunte

neguţători, câţiva d n i ofiţeri, profesorii şcoalelor câţi s'au aflat aici,
şi o mulţime de alte persoane de toată clasa se adunaseră supt
umbrarul pregătit dinadins pentru această solenitate. îndată şi d-lui
marele Logofăt şi cavaler I. Bibescu, însoţit de amploiaţii admi­
nistrativi şi poliţieni veni în mijlocul adunanţei, şi clerul începu
ţeremonia religioasă intonată de prea sfinţia sa părintele arhiereu
Timotei Evdocsiu şi administratorul Episcopiei Râmnicului. După
aceasta d-lui marele Logofăt I. Bibescu se coborî la locul de temelie
şi înfăţişindu-i-se pe o tavă mistria şi ciocanul de argint, aşeză cu
ele trei cărămizi. Apoi d-lor marele Logofăt N. Brăiloiu, Aga N.
Obedeanu şi Clucerul C. Zătreanul zidiră fiecare asemenea câte 3
cărămizi. Pe urmă d. marele Logofăt I. Bibescu aşeză peste acest
zid o lespede de marmoră, pe care s'a pus o cutie de plumb încheiată
bine ca să nu pătrundă varul. In cutia aceasta s'a băgat mai înainte
o medalie de argint, în curmeziş de 3 degete, — o sticlă cu un
document,, — apoi deosebite monede. Medalia are în faţă acest înscris
cu litere strămoşeşti romane săpate:
«In zilele Mării Sale Domnului Gheorghe D. Bibescu Vvod
«şi a M. S. Doamnei Maria, în anul mântuirii 1846, al domniei 4-lea».
Iar în dos:
«Pus-a temelia acestui spital d. marele Logofăt Ioan Bibescu
«fratele Măriei Sale».
Hărtia regală ce s'a pus într'un ţilindru, se compuse din 2
foi. Pe cea dintâi d'asupra este marca ţării în glorie, supt ea marca
judeţului, iar mai jos scrise caligrafic aceste cuvinte cu litere stră­
moşeşti' romane:
«In zilele Mării Sale Domnului Gheorghe D. Bibescu Vvod
«şi a M. S. Doamnei Maria».
«In anul dela mântuirea lumei 1846, iar al domniei M. S. anul
IV. Pus-a piatra de temelie acestui spital d-lui marele Logofăt şi
cavaler Ioan Bibescu, fratele Măriei Sale. Fost-a atunci Logofăt al
Credinţei mult stăruitor într'aceasta d-lüi marele Logofăt şi cavaler
Emanoil Florescu, iar Prezidentul Magistratului Craiovei éra d-lui
marele Clucer Constantin Zătreanu».
Pe a doaua foaie tot aceste cuvinte scrise în litere cirilice
amestecate cu romane, dupăcum se scrie prin şcoli. Aceasta s'a pus
dinadins, ca viitorimea să cunoască epoca trecerei dela slove la litere,
întru care ne aflăm. Pe urmă cutia s'a zidit de toate părţile în les­
pezi de marmură.
Astfel a trecut această ţeremonie scurtă şi simplă, dar foarte în­
seninătoare pentru Craiova. Comunicat de ŞT. CAPSA.

Vestitorul românesc, anul X, 1846 pag. 228.

r
 COMITETUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE
1926—1928

P r e ş e d i n t e : M. C. Sutxu; secretar general : Dr. O. Severeanu;

c a s i e r - c o n t a b i l : V. N. Popp; m e m b r i : Victor Ânastasiu, N.
Butcidesou, Şt. Oapşa, Const. Moisil, M. Seulescu, C. I. Zamfirescu;
secretar-redactor al B u l e t i n u l u i : Const. Moisil.

C U P R I N S U L

Dr. G. Seilereano, Sur les rnonnaies primitives des

Scythes (cu 2 figuri).
— Le trésor monétaire d'Inoteşti (départ. de
Buzeu).
I. Minea, Medalii comemorative polone în legătură
cu noi.
Const. Moisil, Noui descoperiri monetare în România.
Emil Vârtoşii, Glosă numismatică.
Victor Ânastasiu, Medaliile păcii dela Adrianopol.
C. M. O monetă inedită din Histria.
Emil Constantinescu, Documente.
Cronica: Dela înfiinţarea Societăţii Numismatice.—
Cum se pot data monetele turceşti (C. I. Ka-
radja). — Cu privire la medalia spitalului din
Craiova 1846 (Şt. Capsa). — Mileniul monetarii
cehe (C. M). — Conferinţele d-lui M. C. Sutztt
în străinătate (C. M).

Redacţia nu răspunde de părerile exprimate de

către autorii studiilor publicate în revistă.

Abonament anual lei 80. Membrii societăţii primesc revista gratuit.

Redacţia : Str. Arhivelor 4.
Administratoare şi secretară de redacţie: D-na Elena C. Moisil,
Str. Arhivelor 4.
183

BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE HOMÂNE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ

s u b îngrijirea D«lui

CONSTANTIN MOISIL

PROFESOR, D I R E C T O R U L G E N E R A L A L ARHIVELOR S T A T U L U I
Şl MEMBRU C O R E S P O N D E N T A L A C A D E M I E I ROMÂNE

ANUL XXI
1Ö26

CNR 5 7 - 6 0 )

BUCUREŞTI

TIPOGRAFIA CURŢII REGALE F .G Ö B L F I I

19, Strada Regală, 19

C. 20292
 COMITETUL SOCIETĂŢII

P r e ş e d i n t e : M . C . S U T Z U ; secretar g e n e r a l : DR. G . SEVEREANU;

casier-contabil: VICTOR N . P O P P ; membri: VICTOR A N A S T A S I U ; N . B U T -
CULESCTJ, Ş T . CAPSA, C O N S T . M O I S I L , M . SEULESCTJ, C . I. Z A M F I R E S C U .
Secretar şi director al revistelor: CONST. M O I S I L .
Administratoare şi secretară de r e d a c ţ i e : D - N A E L E N A C . M O I S I L
 TABLA DE MATERII
ANUL XXI (1926)

Studii si c e r c e t ă r i
Pag-
Anastasiu Victor, Medaliile păcii dela Adrianopol ( 1 8 2 9 ) 25
Minea I., Medalii comemorative p o l o n e în legătură cu noi 11
Moisil Gonst., N o u i descoperiri monetare în R o m â n i a • . 17
— O monetă inedită din Histria 28
Dr, 0. Serereami, Sur Ies m o n n a i e s primitives des Sc3 thes r
r
— Le trésor monétaire d'Inoteşti (Buzău) 7
— S y m b o l e s r e l i g i e u x sur Ies m o n n a i e s celtiques . . . . 38
M. C. Sutxu, Sistemul monetar al lui Caracalla 33
Emil Vărtosu, Glosă numismatică 19

Documente

Emil Constantinescu, Documente 29

Cronica

Dela înfiinţarea societăţii n u m i s m a t i c e române (CM.) p. 3 0 . — Cum se

pot data m o n e t e l e turceşti (C. I. Karadja) p. 3 1 . — Cu privire la medalia
spitalului din Craiova 1 8 4 6 (Şt. Capsa) p. 3 1 . — Mileniul monetăriei cehe
(C. M.) p. 6 . — Conferinţele d-lui M. C. Sutzu în străinătate (C. M.) p. 2 4 .

Membrii societăţii

Lista membrilor societăţii la 3 1 Dec. 1 9 2 6 . . . . 55