Vous êtes sur la page 1sur 12

RASPUNDEREA CI VILA A MEDICUL UI

LA RESPONSABILITE CI VILE DU MEDECIN


CIVIL LIABILITY OF THE DOCTOR

Student: ANA-MARIA UDRISTE

REZUMAT

Recentele cazuri de malpraxis din RomAnia si practica instantelor judecatoresti de a nu acorda


despagubiri cleat in foarte putine dintre aceste situatii, ne face sA ne gdndim unde anume gresim. Ce
este prost reglementat? Ce prejudicii se pot repara si cum se determine acestea? La ce anume este
indreptatitA o persoana atunci cand ii este vatAmatA sAnatatea? De ce nu este protejat mutt mai bine
pacientul? De ce abuzurile din partea medicilor nu sunt sanctionate in cea mai mare parte din cazuri?
Acestea sunt intrebAri la care am cautat sä dau un rAspuns, prin prisma noilor reglementari,
incercand totodatA sA detaliez drepturile pacientilor si prejudiciile la care acestea sunt indreptatiti.

Cuvinte-cheie: maipraxis, raspundere civila, dreptul medical, prejudiciu

RESUME

Les cas recentes de faute professionnelle enregistrees en Roumanie et la jurisprudence reticente


en matiere de dedommagements nous oblige refleter aux possibles erreurs commises. Quel est le point
faible de la reglementation actuelle? Quels sont les prejudices qui peuvent etre repares et comment
sont-ils etablis? Quels sont les droits d'un personae dont on a blesse la sante? Pourquoi le patient n'est -
il mieux protégé? Pourquoi les abus des medecins ne sont pas sanctionnes dans la plupart des cas?
Ce sont des questions auxquelles j'ai cherche a donner une reponse, de la perspective des
nouvelles reglementations, en essayant de detainer, au merne temps, les droits des patients et les
dommages-interets auxquels ils ont droit.

Mots- cle: instituions financieres, aides d'etat, Union Europeenne, crise economique

ABSTRACT

Recent malpractice cases in Romania and the courts' practice to award compensations only in
very few cases makes us wonder what we are doing wrong. What is poorly regulated? What damage
can be repaired and how is it determined? To what is a persons entitled to when her health is injured?
Why isn't the patient being more protected? Why are the doctors' abuses not penalized in most of the
cases?
These are the questions that I sought to give an answer to, regarding the new regulations, while
trying to detail the patient's rights and the damages to which they are entitled to.

Key-words: malpractice, civil liability, medical law, damage


1 De ce avem nevoie de o raspundere a medicului?
Din cele mai vechi timpuri, medicul a jucat printre cele mai importante roluri in societate.
intrucat medicul, prin prisma profesiei lui, are grija de eel mai de pret "bun" al omului,
sanatatea si, implicit, viata persoanei, el trebuie sa fie un exemplu de corectitudine si de rigurozitate in
activitatea profesionala.
Daca in alte ramuri ale dreptului muncii repercusiunile unei greseli pot sä nu aibA un impact
foarte mare asupra individului, actiunile medicului au consecinta directA asupra persoanei. Chiar si o
simply neglijenta poate duce la daune permanente, atat de ordin fizic, cat si psihic, mergand pang la
pierderea vietii in cazuri speciale.
Pentru a proteja astfel persoana care beneficiaza de un serviciu medical de eventuate abuzuri,
caracterizate de cele mai multe on prin nepasare, a fost necesarA implementarea unor dispozitii mutt
mai restrictive in ceea ce priveste raspunderea medicului.
2 Raspunderea civila a medicului
2.1 Notiune
Conform doctrinei, "raspunderea civila delictuala presupune un raport juridic obligational care
izvoraste dintr-o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, raport in care autorul faptei ilicite sau o alts
persoand chemata sa raspunda are obligatia de a repara prejudiciu1" 1.
Ce Intelegem prin fapta ilicita? In doctrina existents, ca opinie majoritara, fapta ilicita este
definita ca fiind "mice fapta prin care, incaleandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii
dreptului subiectiv apartinand unei persoane" 2
in cazul nostru, fapta ilicitd consta, in principiu, in incalcarea drepturi for subjective medicale
contractuale, prin neexecutarea obligatiilor medicale contractuale corelative.
Desi raspunderea civila medicaid este regiementata cu titlu de principiu in Noul Cod Civil in art.
(.), legiuitorul a acordat o mai mare importanta acestei specii de raspundere, reglementand-o cu si mai
mare strictete in Legea 95/2006. Astfel, raspunderea civild medicaid' ni se infatiseaza ca o specie a
raspunderii civile din Noul Cod Civil.
Si totusi, ce intelegem prin "raspunderea civild medicaid" ? Dupa cum bine s-a statuat in
doctrina, sintagma „rdspundere civila medicaid" trebuie inteleasa ca un raport juridic obligational de
raspundere medicaid, in temeiul cdruia o persoana, fizica sau juridica profesionista in domeniul
sanitar, facand parte din personalul medical sau din furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare,
aparatura, dispozitive medicale si medicamente on responsabila civilmente pentru aceasta — este
indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia (altora) pacientului sau urmasilor acestuia in drepturi —
prin fapta sa on a aceluia pentru care este, potrivit legii sau conventiei, raspunzatoare." 3
2.2 Reglementare
Dupd cum am putut observa, obiectul raspunderii civile medicate se afla sub lumina a cloud -
regiennentari: pe de o parte, reglementarea generals reprezentatA de Noul Cod Civil, iar pe de altd parte,
reglementarea specialA oferita de Legea 95/2006.
Desi am fi tentati, la o prima lecturd, sa consideram dreptul medical ca hind o ramurA separata,
distincta, similitudinea acestuia cu dreptul civil a dat nastere unor stranse si interdependente legaturi
1
G, Boroi, L. StAnciulescu, Insiilutil de drepi civil, Ed. Hamangiu, 2012, pag. 238
2
C. StAteseu, C. Birsan, Teoria generala a obligaliilo•, Ed. Hamangiu, 2008, pag. 176
Florin Mangu, Malpraxisul Medical. Raspunderea civila delictuala, Ed. Walters Kluwer, 2008, pag, 52
2
intre cele doua ramuri, repararea prejudiciului fficandu-se, in principal, dupe normele regasite in Legea
95/2006 si, uncle aceasta nu deroga de la dreptul comun, aplicandu-se Noul Cod Civil in subsidiar.
2 . 3 Conditii
2.3.1 Fapta ilicita

Element obiectiv al raspunderii delictuale, fapta ilicita reprezinta acea actiune sau inactiune prin
care s-a adus atingere drepturilor subjective ale altar persoane sau intereselor lor legitime, de natura a
le cauza un prejudiciu.4
Avand in vedere ca raportul juridic medical are, in principiu, ca izvor, contractul
medical, „notiunea de neexecutare a obligatiilor contractuale" capata doua acceptiuni. Strict° sense,
se rezuma la neexecutarea totals sau partiala a obligatiilor contractuale. Lab ,s'ensw, neexecutarea
obligatiilor inseamna neexecutarea (totals sau partiala a unei obligatii principals sau accesorii),
executarea necorespunzatoare (fara respectarea standardelor de calitate stabilite), executarea cu
intarziere (peste termenul contractual sau rezonabil)?
2.3.2 Prejudiciul
In doctrina franceza a fost oferita una din cele mai Clare perspective asupra prejudiciului. Astfel,
"prejudiciul constituie o conditie sine qua non a antrenarii raspunderii civile, reprezentand rezultatul
daunator, de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efect al incalcarij drepturilor subjective si a
intereselor legitime ale unei persoane". 6
Caracteristic raspunderii civile delictuale este de a restabili, atat cat este cu putinta, echilibrul
distrus de aparitia daunei si de a plasa victima in situatia in care s-ar fi gasit dace fapta prejudiciabila
nu s-ar fi produs. Practic, acesta este si scopul final al existentei raspunderii civile: repararea
prejudiciului.
Prejudiciul este o conditie indispensabila a raspunderii civile; fare existenta unui prejudiciu, o
fapta ilicita, oricat de monstruoasa si condamnabila ar fj, nu poate da nastere dreptului de a cere o
reparatie. Cel mult, ea poate atrage alte forme de raspundere, precum cea administrative, penala,
disciplinary etc.
Conform art. 642 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006: „malpraxisul este eroarea profesionala
savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra
pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si
servicii medicale, sanitare si farmaceutice".
Avand in vedere ea Legea 95/2006 nu ofera o enumerarea detaliata a prejudiciilor care intra sub
incidenta ei, vom face referire la dreptul comun in materie; Noul Cod Civil prevede in art. 1381 faptul
ca "orice prejudiciu da dreptul la reparatie".
Astfel, prin caracterul sau de maxima generalitate, i se confers victimei posibilitatea de a repara
orice rezultat vatamator, de natura a aduce atingere drepturilor subjective sau intereselor sale legitime.
"Sub acest aspect, remarcam tendinta actuala manifestata in alte sisteme de drept europene in
sensul recunoasterii unei categorii tot mai largi de prejudicii reparabile,prin angajarea raspunderii
delictuale, in vederea sustinerii intereselor victimelor pentru o reparatie integrals (prejudicii morale
prin atingerea adusa onoarei, demnitatii si reputatiei unei persoane, libertatii sale, vietii de familie, in
cazul vatarnarii integritatii corporale a unei persoane prejudicii constand in suferintele psihice,
prejudicii estetice,prejudicii de agrement, prejudiciu sexual, prejudiciu specific de contaminare, in
4
F. Baias, R. Constantinovici, E. Chelaru, I.Macovei, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, comentariu la art. 1357
5
1. Vida, Ra.spunderect civila a medicului, Ed. liamangiu, 2013, pag, 215
6
R.I. Motica, E. Lupan, Teoria generalA a obligatiilor civile, Ed. Lumina Lex, 2008, pag. 420
3
cazul decesului unei persoane-prejudiciu de afectatiune suferit de cei apropiati persoanei decedate
etc.)7" pe care le vom analiza detaliat in sectiunile urmAtoare.
2.3.3 Raportu I de cauzalitate
Pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala este necesar ca intre fapta i 1 icita si prejudiciu
sa existe un raport de cauzalitate. Altfel zis, prejudiciul cauzat unei persoane trebuie sa fie consecinta
directa si necesara a faptei ilicite.
In domeniul medical, legatura cauzala este foarte grew de stabilit cu certitudine, intrucat
prejudiciul produs, nu este, de regula, rezultatul unei singure actiuni sau inactiuni, ci rezulta dintr-o
serie de evenimente anterioare, care se succed uncle pe allele, pang se ajunge la producerea
prejudiciului in final.
Doctrina si jurisprudenta romana au generat teoria unitalit indivizibile dintre cauzei ;si cor~dilii.
Conform acestei teoriei, fapta-cauzA nu este izolata, ci se produce in contextul unor conditii extern
care in sine nu produc prejudiciul, dar it favorizeaza, grabese sau amplifica. Astfel, impreuna, fapta si
conditiile cauzeaza prejudiciu1.8
Desi instanta de judecatA stabileste existenta sau inexistenta raportului de cauzalitate dintre
fapta medicului si prejudiciul medical pe baza probelor, adica a expertizei medicale, constatam cu
stupoare ea in Romania, spre deosebire de Ate state, nu exista experti specializati in accidente
medicale. 9
2.3.4 Vinovatia
Una din conditiile pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala este existenta vinovatiei.
Nu este necesar doar ea vinovAtia sa existe in raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este
necesar ca aceasta vinovatie sä fie imputabila autorului ci, ceea cc inseamnA cA autorul trebuie sä fi
actionat cu vinovatie, adica sa poarte o vind a acelui prejudiciu.
Pentru a fi apreciata vinovatia in postura unei persoane, trebuie ca faptuitorul sa posede
facultatea, pe de o parte, de a aprecia corect, clan si sanatos, eircumstantele faptei sale, si, pe de alta
parte, de a-si conforma conduita in functie de aceasta apreciere. I° Faptuitorul trebuie sa alba
discernAmant, sa fie constient de faptele sale si de urmarile acestei fapte.
In analiza acestei vinovatii se cerceteaza latura subiectiva a faptei, atitudinea pe care autorul ei a
avut-o in momentul savarsirii si urmarile acesteia, ceea ce implica existenta a doua elemente
interdependente: factorul intelectiv si factorul volitiv.
Factorul intelectiv sau de constiinta consta in reprezentarea faptei, a conditiilor de comitere, a
urmarilor si a raportului de cauzalitate intre actiune sau inactiune si urmarea imediata."
Factorul volitiv exista atunci cand persoana, hind stapand pe actele sale si lipsind ()rice
constrangere exterioarA, a actionat liber, avand posibilitatea de autodeterminare, adica de a decide in
mod liber asupra conduitei sale. I2

7
F. fiaias, R. Constantinevici, E. Chelaru, 1, Macovei, op.cit., comentariu la art. 1381
8
M. Eliescu, Raspunderea civila delictualk Ed. Acaderniei R.S.R., Bucure§ti, 1972, apud 1. Vida, Rispunderea civila a
medicului, Ed. Hamangiu, 2013, pag. 234
9
1. Vida, Reispunderea civila a medicului, Ed. Hamangiu, 2013, pag. 234

S. Kaneti, Les grandes lignes de la responsabilite extracontractuelle en droit civil tun-, apud Florin Mangu, op. cit.. pag.
468
1. Pascu, A. UzlAu, Drept penal. Partea generala, ed. Hamangiu, 2013, pag. 107
12
'dem, pag.108
4
Pentru a vorbi de vinovatie, trebuie sa se constate existenta cumulativA a celor doi factori,
concordanta lor in momentul savarsirii faptei.
in Titlul XV al Legii nr, 95/2006, care trateaza "Raspunderea civild a personalului medical si a
furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice", legiuitorul incrimineaza faptele
savarsite sub toate formele de vinovAtie, facandu-se referire la neglijenia, imprudentei, intenfie,
Venind in completare, pentru a clarifica si mai mult problema gradului de vinovatie, Noul Cod
Civil stabileste c5 autorul prejudiciului raspunde si pentru culpa cea mai usoar5, astfel ca instanta este
obligate sä repare integral prejudiciul, indiferent de gradul de vinovAtie.
3 Functiile raspunderii civile delictuale
3.1 Functia reparatorie
Functia reparatorie este definite in doctrine ca find "concretizarea raspunderii civile delictuale
intr-o obligatie de dezdaunare, care se stabileste in sarcina autorului prejudiciulur.
Practic, aceastd functie este exprimata in art. 1357 Noul Cod Civil, unde se precizeaza ca "cel
care cauzeaza altuia un prejudiciu, printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sail repare".
Numai o fapta care a produs altuia un prejudiciu (IA posibilitatea repararii. Practic, prejudiciul
este eel care &A dreptul la nasterea raspunderii si a repararii. Astfel, putem concluzia ca paguba joaca
un rol mai important decat fapta ilicita si astfel putem sa ne aplecam spre ideea ca functia reparatorie
joaca un rol mult mai important deck functia preventiv-educativa.
Pentru a face aceasta afirmatie, trebuie sa ne gandim la scopul introducerii institutiei raspunderii
civile delictuale. Pe de o parte, posibilitatea tragerii la rAspundere a unei persoane pentru producerea
unei pagube diminueaza simtitor cazurile in care s-ar putea ajunge la abuzuri, intrucat persoana
respective are simtul rnoralitatii si Erica de raspundere si reparare.
Pe de alta parte, victimei ii pasa mai putin de fapta ilicita in concreto; scopul final pentru care
intenteaza actiunea bazandu-se pe rdspunderea civilA delictuala este acela de a i se repara prejudiciul
suferit.
Astfel, dupa cum pe bun5 dreptate a fost exprimat in publicatii de specialitate, „functia
reparatorie constitute temeiul existentei raspunderii civile, cu scopul precis de a fi readus la stadiul
initial patrimoniul victimei"'
.
Cu toate acestea, in ramura dreptului medical, se acorda o prea mica importanta acestei functii
reparatorii, care nu este constientizatA la adevaratul sAu potential. Asta pentru ca, in virtutea legii,
medicul este obligat sa se asigure impotriva evenimentelor cauzate de prejudicii. Drept urmare,
medicul nu percepe functia reparatorie asa cum o percepe pacientul si astfel impactul unui prejudiciu
asupra medicului nu este foarte mare, acesta nefiind incurajat in vreun fel sa nu mai savarseasca fapte
similare.
insa, intr-o societate in care increderea in sistemul medical este in scadere vadita, an trebui ca
medicii sa constientizeze impactul unui prejudiciu asupra societalii si sa incerce prin rAspunderea civile
medicale sa se consolideze increderea individului in institutiile care se ingrijesc de viata si sanatatea
bolnavului.
3.2 Functia preventiv-educativii
Intrucat vorbim de fapte prejudiciabile cu un mare impact asupra populatiei, viata individului
find cel mai puternic reglementat drept al omului, raspunderea civilA medicale joaca un rol foarte
important in educatie si in preventie.
13
Florin Mangu, op.cit., pag. 52
5
Ca fundament al raspunderii, teama ca o persoand este obligate la repararea prejudiciului,
constituie un stimulent foarte puternic din punct de vedere social si moral, care contribuie in final la
diminuarea numdrului de fapte ilicite pagubitoare si la respectarea obligatiilor asumate prin acte
juridice'4. Frica de pedeapsa insufla din cele mai vechi timpuri omului o necesitate de a actiona cu
grija, cu prudentd, de a nu prejudicia pe altii altfel spus este sedimentata ideea ca regulile si legile
trebuie respectate pentru a nu suferi consecinte, conditii imperios necesare Intr-un slat de drept.
Astfel, putem afirma ca, in subsidiar, raspunderea civila medicaid indeplineste si functia
preventiv-educative, mai ales prin prisma faptului ca medicul, dirk cele mai vechi timpuri, are un statut
social aparte de celelalte clase sociale si trebuie sa fie un model de moralitate si corectitudine fatA de
cei din jur.
4 Daunele-interese
4.1 Momentul evaluarii daunelor-interese
La ce moment se naste dreptul victimei la repararea prejudiciului?
Dacd evaluarea prejudiciului suferit se face, dupd cum este si normal, la data pronuntarii
hotararii judecatoresti intrucAt este necesar sA avem un punct de reper fix -, daunele acordate putand
fi ulterior indexate in conformitate cu indicele inflatiei, dreptul la reparatie se naste din ziva producerii
prejudiciului, asa cum prevede si art. 1381 din Noul Cod Civil.
4.2 Evaluarea prejudiciului
Judecatorui, in evaluarea prejudiciului pentru a acorda daune-interese, trebuie sa tine cont de
cloud' elemente, si anume:
(a)Damnurn emergens pierderea suferita de care victima;
(b)Lucrum cessans cAstigul de care aceasta a fost privatd. Pentru a fi reparat, prejudiciul trebuie sa
fie:

(a) Cert.
(b)Sei nu /1 fost reparat Inca.
Un prejudiciu este cert atunci and existenta lui este sigura, neindoielnicA si, totodata, poate fi
evaluat in prezent.
Prejudiciul viitor este de asemenea supus reparArii dacA exists siguranta producerii sale, precum
si elemente IndestulAtoare pentru a-i determina intinderea.
Repararea prejudiciul in materia raspunderii civile delictuale are drept stop inlaturarea
integrals a efectelor faptei ilicite. In niciun caz nu poate constitui o sursa de dobandire a unor
venituri suplimentare, in plus fate de paguba suferita, pentru ca ne-am aflat in situatia imbogAtirik
fdra juste cauza.
In conformitate cu acest principiu, victima are dreptul la o singura reparatie integrals a
prejudiciului, ea neputand cumula douA sau mai multe despagubiri pentru aceeasi paguba.
4.3 Prejudicii materiale suferite de patient
4.3.1 IncAlcarea unei obligatii de mijloace

In general, obligatia general'," a medicului este de mijioace, ceea ce inseamna ca, pentru a fi
antrenata raspunderea medicului, aceasta este subordonatA probarii de catre victima a faptului ca
medicul nu a depus toate diligentele necesare in vederea acordarii ingrijilor medicale pacientului sau.
14
M. Eliescu, op.cit., aped I. Vida, Reispunderea civila a medicului,, Ed. Hamanglu, 2013, pag. 234
6
Revive victimei sa faca proba incalcarii acestei obligatii, caz in care, data prejudiciul va fi
probat, va fi reparat in integralitate, atat in privinta prejudiciilor materiale, cat si a color morale.
4.3.2 incalcarea unei obligatii de rezultat
Desi obliggia medicului este in general de mijloace, acesta isi poate asuma si obligatii de
rezultat. In acest caz, sarcina victimei este mult usurata intrucat sarcina probei se rastoarna, medicul sau
unitatea sanitara trebuind sa facd dovada lipsa raportului de cauzalitate dintre fapta ilicitA si prejudiciu.
De exemplu, vorbim de prejudiciile suferite ca urmare a incalcaril de catre medic a obligatiei de
rezultat de informare, caz in care cadrul medical trebuie sa faca proba ca obligatia de informare a
pacientului a fost realizata in mod corect si cu atentia cuvenita.
4.3.3 Pierderea totala sau partial a capacitatii de a munci
Noul Cod Civil aduce drept element de noutate reglementarea pierderii capacitatii de a munci,
prin prisma art. 1388-1389. Persoanele care, din cauza savarsirii faptului daunator, au fost lipsite —
partial sau total — de veniturile sau de alte rezultate si avantaje pe care le-ar putea obtine din muncA, au
dreptul de a cere repararea prejudiciului.
Noul Cod Civil merge mai departe si reglementeaza modalitatea de stabilire a pierderii sau a
nerealizArii castigurilor din 'mina. Mai mult, se are in vedere si existenta unui castig viitor cert, chiar
data respectivul contract de rnunca nu fusese pus in practica.
Chiar daca persoana nu era incadrata in mulled, dar este minor, aceasta poate primi despagubiri
de la data and, in mod normal, (...) si-ar fi terminat pregatirea profesionala ce primea", avand ,varsta
prevazuta de lege pentru a putea fi parte intr-un raport de muncr.
4.3.4 Pierderea unei sanse
Prejudiciul prin pierderea unei sanse de a obtine un avantaj reprezinta un element inovator
introdus in legislatia noastra prin adoptarea Noul Cod Civil. Astfel, raspunderea delictualA poate fi
angajatA si pentru acele consecinte negative cauzate in mod direct prin savarsirea unei fapte ilicite care
constau in ratarea posibilitatii reale si serioase privind producerea unui eveniment favorabil pentru
viata victimei care i-ar fi putut aduce impliniri in viata personals sau in plan economic, prin realizarea
unor proiecte. Remarcam faptul ca, in noua formulare a textului legal, pierderea sansei este interpretata
si din perspectiva evitarii producerii unei pagube, ceea ce ar reprezenta pentru victima un adevarat
„avantaj". b
4.3.5 Nasterea unui copil cu handicap
In cazul unui copil nAscut handicapat din viva, chiar si partialA, a medicului, prejudiciul sau nu
consta in pierderea unei sanse, ci chiar in handicapul suferit, care trebuie integral indemnizat.
De exemplu, faptul ca ginecologul nu a pus in vedere mamei oportunitatea intreruperii sarcinii
datoritar unor handicapuri ale fatului care au dus Ia nasterea acestuia cu deficiente grave, atrage
raspunderea medicului.16
4.4 Prejudicii morale suferite de patient
4.4.1 Durerile fizice sau psihice

Cuprindem aici, in mod limitativ, suferintele si durerile de natura fizicA sau psihica, pe care le
incearca victima unui fapt ilicit. Acestea sent cele mai frecvente si mai obisnuite, dar si cele mai grave
dintre urinarile cauzate de atingerile si lovirile corporate.
F. I3aias, R. Constantinovici, E. Chelaru, 1. Macovei, op. cit., comentariu Ia art. 1385
15

Tribunalul de Mare InstantA din Reims, camera civilA, seetia 1, decizia din 19 iulie 2005,in Juris Classeur Periodique/La
semaine juridique edition generale nr. 15 din 12 aprilie 2006, p. 770, spe1a nr. 1862.
7
Din punct de vedere fizic, victima poate suferi o diminuare a capacitatil fizice, creandu-i-se un
prejudiciu fiziologic, biologic, un deficit functional, ce rezultd din proasta functionare a unuia sau a mai
MUltor organs ale unei persoane. 17
Mai mult, fiinta umana, prin ansamblul trAsAturilor bio-psihice, morale si sociale care o
definesc, ilustreaza cel mai graitor legAtura dialectic indisolubilk obiectiva, dintre materie si constiinta,
dintre aspectele materiale si cele spirituale ale existentei sale. Orice atingere adusa integritatii fizice sau
sanatatii unei persoane se materializeaza intr-un sir intreg de urmari negative, printre care se pot
identi flea, aproape intotdeauna, consecinte de nature patrimoniala, cat si nepatrimoniala 18.
Ca forma a daunei morale, suferinta fizicA sau psihice este denumita in mod expres in literatura
juridica ca find "pretium doloris", denumire care vizeazA de fapt reparatille materiale pe care autorul
unei astfel de daune le datoreaza victimei si pe care aceasta este indreptAtita sä le pretinda.
Prejudiciul psihic este cel ce rezulta din incalcarea obligatiei de informare de catre medic si este
supus repararil integrate. Dace din cauza modului brutal in care victima a fast informatA cu privire la ❑
interventie medicalk aceasta a dezvoltat o maladie psihice ce necesitA consultants psihiatrica regulatA,
prejudiciul trebuie reparat integral.
4.4.2 Prejudiciul de agreement
Prejudiciul de agrement, nefiind reglementat in vechea legislatiei, dadea nastere la o sumedenie
de interpret:A.1-i si aprecieri, practica instantelor noastre find complet neunitara.
Prejudiciului de agrement rezulta din "atingerea adusa satisfactiilor si placerilor vietii constand
in pierderea posibilitatilor de imbogatire spiritualk divertisment si destindere". 19
Cu titlu de noutate in Noul Cod Civil, legiuitorul a reglementat in art. 1391 prejudiciul de
agrement, definit in doctrina ca "decurgand din atingerea integritatil fizice si psihice a fi intei umane,
exprimandu-se atat prin dureri fizice consecutive vatAmarilor, cat si prin suferinte psihice, ca urmare a
pereeperli de Care persoana vatarnata a unor situatii de restrangere in ceea ce priveste uncle agremente
ale vietil".2°
aceasta categoric pot fi incluse asa-numitele prejudicii de agrement raportate la faptul CA
Iii
victima suferind a foss privata de ceea ce generic sent numite bucuriile unei vieti normale (viata
familialA, activitatea pr ❑fesionalA, posibilitatea de a practica un sport, de a calatori etc.). In doctrina
franceza, se recunoaste dreptul la despagubire pentru toate prejudiciile suferite, inclusiv acest
prejudiciu de agrernent, chiar si persoanei aflate in stare vegetativA, deci inconstientk in masura in care
se demonstreaza ca a cauzat aceste consecinte grave In existenta victimei. 21
4.4.3 Prejudiciul estetic
Prejudiciul estetic presupune suferinte psihice pe care persoana vatamata le resimte atunci sand
constientizeaza situatia sa de persoanA mutilatA.
Mai mult, pentru anumite categorii de persoane, acest "handicap" poate fi unul mereu suparator,
ce poate duce la boll psihice si la complexe, ce are drept efect inlAturarea din societate a persoanei
vatamate sau marginalizarea el, find afectate si relatiile interumane.

1. Urs, intelesul notiunii de prejudiciu de agrernent, temei de reparare baneasai a daunelor morale, in revista D•eptul
17

2/1999
1. Albu, V. Ursa Raspunde•ea •ivila pentru (Jimmie morale, Ed. Dada, 1979;
18

1. Albu, V. Ursa — op. cit.,


19

0
1. Urs, op. cit.
21
F. Baias, R. Constantinovici, E. Chelaru, 1. Macovei, op, cit., comentariu la art. 1391
8
in plus, exists acele "categorii profesionale", precum manechinete, vedetele de film si de
televiziune, hostess, stewardese etc, pentru care armonia fizica constitute o cerinta esentiala a
indeplinirii profesiei.
4.4.4 Starea vegetativa cronica
problems importanta si foarte discutabila a fost aceea daca persoanele care se afla in stare de
coma prelungita, mai mutt sau mai putin profunda, pot beneficia de dreptul la reperarea prejudiciului,
data find stare in care se afla. Lin argument contra repararii prejudiciului in acest caz a fost acela
fiind incapabi le de a constientiza starea lor, aceste persoane nu ar putea sa sufere, astfel ca se exclude
(vice indemnizatie a prejudiciului lor mora1. 1-
Pentru a pure capat problemelor in aceasta situatie, a doua camera civila a Curtii de Casatie din
Franta a statuat ca prejudiciul trebuie sa fie reparat obiectiv, in toate elementele sale, indiferent de
reprezentarea persoanei asupra propriei realitati. Starea vegetativa nu exclude dreptul la repararea
integrala a unui prejudiciu.' 3
4.5 Prejudicii suferite prin Hewn
Desi admis de mutt timp in doctrina franceza, principiul repararii prejudiciului prin ricoseu a
fost reglementat in legislatia romaneasca abia prin intrarea in vigoare a Noului Cod Civil.
Prejudiciul prin ricoseu este acel prejudiciu indirect suferit de catre terte persoane, victime
indirecte, cauzat acestora de catre prejudiciul initial provocat victimei directe. Domeniul for predilect
este sfera prejudiciilor corporate, dar nu poate fi exclusa nici sfera prejudiciilor morale.
Victima indirecta este orice persoana legata printr-o relatie de interes patrimonial sau
nepatrimonial cu victima directa si care, datorita prejudiciului corporal imediat, sufera o pierdere
economica sau este lezata in sentimentele ei de afectiune fata e victima imediata.
Persoanele indreptatite la despagubiri suet ascendentii, descendentii, fratii, surorile si sotul/sotia
defunctului. Totusi, reglementarea lass lac si altor persoane sa exercite dreptul a despagubire, daca, la
randul lor, pot demonstra un prejudiciu in patrimonial Ion.
5 Repararea prejudiciului
5.1 Principiul repararii integrals a prejudiciului
Prin repararea integrala a prejudiciului se intelege inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare
unui fapt ilicit, in scopul repunerii victimei in situatia anterioara, adica in situatia in care aceasta s-ar fi
gasit daca actul prejudiciabil nu s-ar fi produs.
San, dup. cum a statuat instanta supreme, "despagubirile acordare pentru prejudiciile izvorate
din fapte ilicite trebuie sa reprezinte intotdeauna o acoperire integrala a pagubei suferite, pentru ca
victima faptei prejudiciabile sä fie repusa, pe cat posibil, in situatia anterioarr. 24
Dupe cum este reiterat si in Non! Cod Civil in art. 1357 alin. (2), gravitates vinovatiei nu
constituie un criteriu care sa ajute la stabilirea cuantumului despagubirilor, autorul prejudiciul
raspunzand si pentru cea mai usoara culpa.
Consacrat doctrinar si jurisprudential pe vechea reglementare, principiul repararii integrate a
prejudiciului isi &este reglementare express in art. 1385 din Noul Cod Civil. Este discutabil insa, asa

M. Boar, Repararea daimelor morale in caul 111701• persoane aflate in stare vegetative cronicei,in revista Dreptul nr.
22

12/1997
A doua camera civila a Curtii de Casatie din Franta, decizia din 28 iunie 1995
23

C.S.J, Sectia civila, decizia nr. 59 din 10 ianuarie 2001, Buletinul jurispritafentei 1990-2003, pag. 300
24

9
cum bine s-a punctat in lucrArile de specialitate 25, care a fost ratiunea pentru instituirea sintagmei -daca
prin lege nu se prevede altfer si dacA, nu cumva, astfel se aduce atingere dispozitiilor art. 6 din CEDO.
Cu toate acestea, chiar si in lipsa consacrarii exprese in Noul Cod Civil, principiul repararii
integrate a prejudiciului isi gaseste aplicabilitate si prin Normele metodologice de aplicare a Titlului
XV al Legii nr. 95/200626.
In concluzie, repararea integrals a prejudiciului este un drept fundamental al persoanei
prejudiciate, cc nu poate fi limitat.
5.2 Principiul repararii prejudiciului in natura
In principiu, repararea prejudiciilor trebuie sa se facA in natura. In cazul in care repararea in
natura nu este posibila, repararea se face prin echivalent sub forma acordArii de despagubiri. 27
Desi in doctrina28 si jurisprudenta 29 s-a conturat ideea ca repararea prin echivalent trebuie sa
viva ca urmare a imposibilitAtii de reparare in natura a prejudiciului, Noul Cod Civil introduce un
element de noutate in acest seas, dand posibilitatea victimei care nu este interesata de reparatia in
natura sa ceara plata unei despagubiri.
Oricum, in materia dreptului medical, nu putem vorbi despre repararea in natura a prejudiciului
in ipoteza vAtamarii sanatatii sau a integritatii corporale intrucat o astfel de reparatie este practic
imposibila.
Specificul acestui prejudiciu face ca find foarte greu de apreciat cu exactitate dauna produsA
persoanei, intrucat starea de sanatate a persoanei se poate modifica, fie in sensul inrautatirii, fie in
sensul ameliorarii acesteia.
De aceea, pentru aceste ipoteze specifice, care apar dupa momentul ramancrii definitive a
hotararii judecAtoresti, despagubirile pot fi modificate, prin majorarea sau prin micsorarea lor, dupA
caz.
Cu toate acestea, dupa cum pe buns dreptate s-a invederat, in cazul in care infirmitatea s-a
micsorat on chiar a disparut, cu consecinta fireasca a scaderii sau a disparitiei prejudiciului, se va putea
dispune micsorarea on sistarea platii numai in cazul in care despagubirile au fost stabilite sub forma de
prestati i period ice.3°
Ratiunea acestui mecanism deriva din caracterul provizoriu al despAgubirilor acordate sub
forma unor prestatii periodice, despagubiri acordate sub conditia sa se mentina aceeasi stare de
sanatate a victimei ca cea care a dat nastere despagubirilor in prima fazd.
Totusi, nu trebuie confundata aceasta situatie cu aceea in care victima se adapteazA la conditiile
de viata. In acest caz, plata despAgubirilor nu trebuie sistatA, intrucat, deli aparent am vorbi de o lipsa a
prejudiciului, practic victima depune un efort suplimentar pentru a se adapta la voile conditii, efort pe
care nu I-ar fi facut daca nu ar fi exista presjudiciul in cauza.
5.2.1 Determinarea momentului aprecierii cuantumului despAgubirilor prin echivalent banesc
In doctrina juridica si in practica judiciary au fost propuse nurneroase (si controversate) solutii
pentru determinarea corecta a cuantumului despAgubirilor.
Vom analiza in cele ce urmeaza cele mai importante directii in aceasta problems:
25
F. Baias, R. Constantinovici, E. Chelaru, 1. Macovei, op.cit., comentariu la art. 1385
26
Ordinul Ministerului SAniitatii Publice nr. 482/2007, publicat in M. Of nr. 237/2007
27
C. StAtescu, C. Birsan, op. cif, pag. 160
28
Mee.
29
Trib. Mun. Bucure§ti, Sectia 1 penala, decizia nr. 1330/1992

C. Stiitescu, C. Birsan, op. cif, pag. 161
10
(I) SA se is in considerare realitatea existents la momentul producerii pagubei prin
savarsirea faptei ilicite culpabile.,31
(2) Calcularea despagubirilor sä se fad in momentul in care instanta de judecata este
sesizata cu cererea in pretentii a victimei 32;
(3) Despagubirea calculate Ia momentul pronuntarii hotararij judecatoresti. 33
Avand in vedere ca intre momentul producerii prejudiciului si momentul efectiv al pronuntarii
hotararil judecatoresti poate trece o perioada mare de timp, prima opinie a fost primita cu reticenta si a
avut paste criticism atat din partea juristilor, cat si din partea opiniei publice.
Stabilirea cuantumului la momentul introducerli cererii in pretentii de catre persoana vatamata a
ridicat mari discutii, intrucat s-a ajuns la concluzia ca in astfel de cazuri, autorului faptei ilicite va
trebui sä repare, pe langa prejudiciu, si prejudiclul ce are drept izvor fluctuatia preturilor dintre
momentul producerii prejudiciului propriu-zis si momentul intentarii actiunii.
Astfel, varianta a treia a paha cea mai echitabila dintre toate, reusind sä dea nastere unei
despagubiri complete, fare a duce la o despagubire maj ❑rata sail micsorata fate de valoarea reala a
prejudiciului suferit de victima.
5.2.2 Cumulul repararii in nature cu repararea prin echivalent banesc
Desi este exprimata opinia conform careia "se recurge la cumulul repararii in nature a
prejudiciului Cu repararea prin echivalent banesc, impunandu-se debitorului parat obligatil alternative
de a da, de a face, on de a nu face, iar in caz de neindeplinire, de obligare Ia despagubiri" 34, opinez in
sensul contrar acesteia.
Din punctul meu de vedere, cumulul presupune atat repararea in nature a prejudiciului, cat si
acordarea despagubirilor prin echivalent banesc. Or, situatia expusa de autor mai sus nu inseamna ca
aceste doua remedii se aplica concomitent, ci este o situatie de reparare alternativa a prejudiciului
statuata de instanta, in sensul in care, data nu este posibila repararea in nature a prejudiciului se va
recurge la despagubire prin echivalent banesc, Para a fi necesara o noun actiune in acest seas, rolul
acestei alternante f ind acela de a proteja cat mai bine victima si de a ii asigura repararea prejudiciului
pe ❑rice tale recunoscuta de lege.
6 Concluzii si propuneri de lege ferenda
Desi cadrul legal exists, sanetionarea medicilor si repararea prejudiciului ramane de cele mai
multe on ❑ utopie, find consacrata mai mutt la nivel principal deck la nivel practic. Consider ca este
necesara o reevaluare a notiunii de "raport de cauzalitate", pentru a reglementa cat mai concret
consecintele unui act medical prejudiciabil. Pentru acest lucru, an trebui sä avem comisii independente
(pentru a fi objective) care sa analizeze cazurile de malpraxis si care sä confere ❑ analiza echiclistanta
asupra situatiei de fapt.
Increderea in sistemul medical din Romania este intr-un declin continuu. Ceea ce a fost ❑data
perceputa ca o meserie nobila, in folosul societatii, ajunge sa fie vazuta acum strict ca o meserie de
"facut bani", atentia acordata pacientului find inexistenta in majoritatea cazurilor.
Nu ramane in final decat sä ma intreb care mai este rolul juramantului lui Hippocrate, depus de
tineril medici, in conditiile in care acesta devine, pe zi ce trece, din ce in ce mai caduc...

Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1079/1959, nepublicaiA, aped. Florin Mangu, op. cit., pag. 63
31

T.R. Popeseu, P. Arica, Teoria generals a obligatiilor, Ed. StiintificA, Rucurevi, 1968. aped. Florin Malign, op. cii., pag.
63
C. Sthtescu, C. airsan, op. cit, pag. 161
33

Florin Mangu, op. cit., pag. 64


11
7 Bibliografie
1. A doua camera civila a Curtii de Casatie din Franta, decizia din 28 iunie 1995
2. C. StAtescu, C. Birsan, Teoria generala a obligatiilor, Ed. Hamangiu, 2008, pag. 176
3. C.S.J, Sectia civila, decizia nr. 59 din 10 ianuarie 2001, Buletinul jurisprudentei 1990-
2003, pag. 300
4. F. Baias, R. Constantinovici, E. Chelan], I. Macovei, Noul Cod Civil. Comeniariu pe
ariicole, Ed. C.H. Bee, 2012
5. Florin Mangu, Malpraxisul Medical. Raspunderea civilA delictuala, Ed. Wolters
Kluwer, 2008
6. G. Boroi, L. Stanciulescu, Institutii de drept civil, Ed. Hamangiu, 2013
7. 1. Albu, V. Ursa — Raspunderea civila pentru daunele morale, Ed. Dacia, 1979;
8. 1. Pascu, A. UzlAu, Drept penal. Partea generalk ed. Hamangiu, 2013, pag. 107
9. I. Urs, intelesul notiunii de prejudiciu de agrement, temei de reparare bAneasca a daunelor
morale, in revista Dreptul nr. 2/1999
10. I. Vida, Raspunderea civila a medicului, Ed. Hamangiu, 2013, pag. 215
11. M. Boar, Repararea daunelor morale in cazul unor persoane aflate in stare vegetativd
crania in revista Dreptul nr. 12/1997
12. M. Eliescu, Raspunderea civila delictuala, Ed. Academici R.S.R., Bucuresti, 1972
13. Ordinul Ministerului Sanaratii Publice nr. 482/2007, publicat in M. Of nr. 237/2007
14. R.I. Motica, E. Lupan, Teoria generala a obligatiilor civile, Ed. Lumina Lex, 2008,
pag. 420
15. S. Kaneti, Les grandes lignes de la responsabilite extracontractuelle en droit civil turc, apud
Florin Mangu, op. cit., pag. 468
16. T.R. Popescu, P. Anca, Teoria generalA a obligatiilor, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968, apud.
Florin Mangu, op. cit., pag. 63
17. Trib. Mun. Bucuresti„ Sectia I penalk decizia nr. 1330/1992
18. Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1079/1959
19. Tribunalul de Mare InstantA din Reims, camera civila, sectia 1, decizia din 19 iulie 2005,in
Juris Classeur Periodique/La semaine juridique — edition generale nr. 15 din 12 aprilie 2006, p.
770, speta nr. 1862.

12