NOUN , be Ea Ee : Tes r TICE ett eA 4 7 Seat ‘ F aesACADEMIA DE §TIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICIT SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE TRACOLOGIE: THRACO-DACICA TOMUL HT 1982 Z NS ee fel ANOVA, Wve V Centrut le > tate Sociale pip 10reCATHRACO-DACICA, III, 1982 Sumar (Sommaire) Les hommes de sclence et 1a palx . ie siete ae ‘Le message du président de la République Soclallste de Roumante, Nicolae Ceausescu, adresst ‘aux participafts au Symposium international «Les homines de selence et Ia pax» « Appel des participants au Symposium international Om find previzute et pod hsteite WNetre Cetatea 1, de fapt prineipalul eentrw st acrop rheological Buridavel, se situeazd pe cea mal inal Ja Ocnifa-Cosota. Virful colin, n bund parte Drie fost amenajat prin nivelare, erelndu-se spatia peatet tructi. Sapiturle Intreprinse alet a dus ie acest centr care, const din stined pentru palisada. Pe platoul ame- nstruchil de lemn, unde doming, dupa wth din monogratia Academel I Recenzii (Comptes rendus) 5. Romania, Bucuresti, 1981, 176 py 30 fig. sl 120 pl piturii conducdtoarey depozite sf probabil ehiar Pe zeul rizboiulul Marte. O astfel de descoperire se mamta ‘imperiale $i o drahma din Dyrekscaiee a , St creas baeaeee rey cee ll pear any rare cnt teenth ee apart litere lating ee sae foarte probabil un’ antroponimn dea, 0 moth ar celelate dowd ar inca cum pe ta ge'p. Herc, topoaimal Buridavae stu vereplate Soredavensilor mentionati de geogralul oe ty a populate geto-dace dln zona Vale MS Yattcind.avem locallzataepigratic Mie gelovdacicd. Datorita rolului tmportant vole centr goto dacle, dupa cuceritea Daciet sctiumele.Buridavei va". acordat.aserarit fama cent stats pe malt dept aril Ol ic acti 5 capo inal al acs, tear eferini la eronologia complex arheo- Gintarea vel getosdacce,aict a locut, desigur an ida perioada de trecere ‘dela epoca ne scomanonelul, purchtor ai culturi Cototenl ca $i in epoca, bronvulat (ealturle Gling si Verb inn vrs a fier, Cele mai echt urme geto- oe Yad chin secolle WWI Leas find repre Act dar de descoperetizolate. Principalele fare de aa descopeitite apronpe in toalltatea lon. da- der al al Trea Vesn. 9 pind finele secohiul 1 fea mg asezint este pus de D- Bere tn legAturd cn dander romanilor pe valea OWulul, respect cure seine ecere a Dacieh, cu exceptia necropolel i a tera peesednate, care ar oat distrase tn vremea iat Augustus, foul su priejol eampaniel Jui Actius Catus. Talotele obtinute de pe urma cercetarilor sia studuh diferitlor descopertr dau posibifitatea autorulat Sting lac serie de conchuaii de caracter mai general de un feo interes intrest atheologle. Ridicarea 9 devvoltaca ton centr teoiomic politic religion de genul celui de Ta Gaia este push de D. Bere In legaturd directa cu exploa tins ogstlor saline din zona Oenclor Marl. O astiel de Gace se mpune aproape de la sine, ach aver tn vedere A te eutatd sh necrsara era sarea in. Vinh comonitailor mee ale atcha can de Tah a uridavensor. alia descoperirilor deta Ocaita si raportarea Tor la Giale materiale cunoscate In prinelpalee dave ale Beran at in evident side data cea earucterl nia asia getoacice tn perigada clasie a acestei, Princ a tipuri ceramice de la Buridaya, in rindul citrora se Tard ait ceasea, cu miner, vasul-borean. fruetlera, Dironcane,eupele cu decor in relief eten sint inte MARA cHLITESCU, Iisa recentla Oxford, in cunoscuta coletic B. ent Series, aldtur de alte monograit de intorie i Sieh erates Mariel Chijeseu, dedieata patrundertt 31 Ton detarulus roman republican in Dacia, este rodul Wroape 4,12, Sustinute activitati ce cercetare. Dedicindu-si an ene ‘une, cercetare acetal sect pa insemnatate pentru istoria economica si social trou BEC preromane, Maria Chifscuyremarcet rin Mile suai vlorowse te acl domeni 2 Tenn Batgea Teh amps si deosebit de importania mone publicgen ite !a patrunderea si circulatia monedelor romance Aestyi qin’! Dacia, precum si wu? Monetar in Dacia. Pentru a reusl 0 astfel de re gt. tfebut st depund un efort mare 9! ances fire tng it, t© strtngerea, identificarea, clasiicarea st ves material numismatie dacumentar. Des ar gaat Ata subiet sau geri desta de multe tu Ploigene sfinteze, luerarea Nariel Chifescu are darul si Peatrw prima dati wn tablow complet al twturor procesul de copiere ¥ Numismatic Aspects of the History of the Dacian State Gele-Docian Coins of Roman Type, BAR, Interna\ional Series, 112, Oxford: ee pat hd et ramen pa a alee Ur dc ea ‘uman, protomele de animal din lut, cdfelul de tated wee eesti fe mal ge he ee der tule to ay aa fea Ia un loe nu fac decit si completere si sh Imbugt teases relagfte-aaell de ta Buridava s din imprejuriem au intzefinut ence Saree ee ee sincere ease ae {olorlatié patrimon ©. Preda The Roman Republican Coinage in Dacia and 1081, 367 p., 51 fg. st 34 pl flor monetare romane republicane din Dé nae lor probleme pe care le ridied aceasta categorie de pineal tleseoper onografin se compane di dowd ne aa areas dega}t din studerea monedelr romane FePW ae apr probleme: istoriula cercetatlr out pir{i principale Diieane din Ds le principale tua pe rind urinate sare card ein aeirulatia, toner romane epublica Datrun deren oii refentonre ta greutaten dea ior repunl Dasa, conrad taal incall de pe dear roman’ cant in Dac peta, iu toca eto de, rial gt fn final © nal impe Ma namo atonren ae aovedete Mae Igermat Bind Pe tEie apatece_cmise pentru fecare sche 9 ; yarte gi sint exprimate, cu ier sustioalt gf aa areye oplhllpropeil, pe care autonren leAA ActaArehHung Acta MN AEM Apulun ArchErt ArheologijaS SSR ArhMold ArhPam ARMSI AUI BEML BerRGK Danubius, DolgChuj FoliaArch IstRom IsvestijaVarna JahrbRGZM JRS KSMoscova Materiale MemAntiq MIAChisindw MIAMoscova MIRSR MuzNat OR* PBE Peuce Pontica PZ ReyMuz(Mon) RMM—MIA SA SCIV(A) SCN SlovArh SovAntr stl -StGomPitestt re StComsibiu Abrevieri_ (Abréviations) Archilologischer Anveiger, Berlin. Acta Archaeologica Academiae Seientiarum Hungaticae, Budapesta. ‘Acta Musel Napocen Napoca, Archiologisch-Epigraphische Mittheilungen aus Osterreich-Ungarn, Viena. Apulum. Acta musei Apulensis, Alba Lulia. Archaeologiat Ertes{td, Budapesta, Atheologija S § SR. Svod arheologi¢eskih. istoenikov, Moseova. Arheologia Moldovei, lasi— Bucuresti, Arheologi¢ni Pam’jatky URSR, Kiev. Academia Romina, Memoriile Sec Analele Universitapli, Bucuresti Buletinul Comisiunii monumentelor istoriee, Bucuresti. Bericht der Rémisch-Germanischen Kommision, Frankfurt/Main. storice, Bucuresti Carpica. Publicatie a Muzeului de istorie, Baciu, Crisia. Publicatie a Muzeului Tari Crigutilor, Oradea Cumidava. Publicajie a Muzeului judefean,» Brasov. Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucuresti Dacia. Revue d’archéologie et d'histoire ancienne, Bucuresti, Danubius. Publicajie a Muzeului de-istorie, Galati Délgozdtok — Traveaux de la Section numismatique et archéologique du Musée national de Transylvanie, Cluj -aphisch-archiologische Zeitschrift, Berlin phemeris Dacoromana, Bucuresti — Roma. Folia Archacologiea, Budapesta Istoria Roméniei, Bucuresti Izyestija na Varnenskoto arheologite: Jahrbuch des. Rémiseh-Germanischen Journal of Roman Studies, Lonel a. Instituta istorii materialnot kultury Academii Nauk SSSR, Moscova Materiale si cercetari arheologice, Bucuresti. Memoria Antiquitatis, Piatra Neamt Materialy i issledovania po arheologii, Chisinau, Materialy 1 issledovania po arheologii, Moscova Muzeul de istorie al R.S. Romania, Muzeul national, Bucuresti D. Tudor, Olienia romana, ed. a 1V-a, Bucuresti, 1978, Prihistorische Bronzefunde Europas, ‘MGnchen Peuce. Publicatie a Muzeului Deltei Dunairii, Tulcea. Pontica, Revista « Muzeului de istorie nafionalt si arheologie, Constanta, Prahistorische Zeitsehritt, Leipzig— Berlin Revista muzeelor (si monumentelor), Bucuresti Revista muzcclor si monumentelor — monumente istorice si de arti, Bucuresti. Sovetskaja Arheologia, Moscov: Studii si cercetiri ce istorie veche (Gi arheologie), Bucuresti Stiiii si cercetari de numismatiea, Bucuresti. Slovensed Arheologia, Nitra Sovetskaja antropologija, Moscova Studi clasice, Bucuresti. ‘Studii si comunicdti, Pitesti Studii $i comuniciri, Muzeut_Brukental, Sibiu. URIVERSITATEA ¢in GAIA Centrul de Stinfe Sociale } BIBLIOTECA Drustvo, Vara, cntralmuseums, Mainz.