Vous êtes sur la page 1sur 4

ARTICLE:

COVID-19 ET CYBERSURVEILLANCE:

ALERTE SUR LES LIBERTÉS FONDAMENTALES EN FRANCE

Publié le : 13/04/2020 - 13:51

Modifié le : 13/04/2020 - 13:51

Apple et Google mettent leurs outils à la disposition des gouvernements pour


assurer un respect du confinement et tracer les personnes atteintes par le
coronavirus. De rares voix s’élèvent en France pour avertir des dérives d’une société
sanitaire mondiale qui place les individus sous surveillance numérique.

Est-ce un effet de la stratégie du choc ? En plein désastre sanitaire, de nouvelles


normes sécuritaires attentatoires aux libertés s'imposent. Plus de 80 % des Français
sont favorables à un traçage numérique des personnes atteintes du Covid-19. C’est
l’enseignement d’un sondage réalisé le 26 et 27 mars par l’université britannique
d’Oxford. Les citoyens du pays des droits de l’homme ont-ils abdiqué devant le
virus ? Sont-ils prêts à sacrifier leur liberté pour leur sécurité ?

"C’est le premier enseignement de cette crise sur lequel il faut profondément


réfléchir", explique Antoine Garapon, magistrat et secrétaire général de l’Institut des
hautes études sur la justice (IHEJ) situé à Paris. "A l’évidence, il y a chez nos
concitoyens une très mauvaise perception des risques induits par une
cybersurveillance globale." Le traçage numérique via la géolocalisation des portables
a été développé par de nombreux pays dans l’urgence et la peur.

Une réflexion en retard sur les évènements


Les outils numériques étaient prêts depuis longtemps. Pas la réflexion sur leurs
utilisations dans un contexte sanitaire exceptionnel. Même en Occident, il n’y a pas
eu de concertation avec les ONG, les juristes spécialistes des libertés fondamentales
et la société civile. En France, le Comité consultatif national d’éthique – qui regroupe
des personnalités du monde académique, des entreprises et de la société civile –
reconnaît une phase de "sidération et de repli sur soi" devant la propagation de la
maladie, une période qui n’a pas encouragé les débats. Résultat: de la Chine à
l’Europe en passant par l’Afrique, des milliards de personnes se retrouvent dans le
collimateur des traqueurs numériques du Covid-19.

Au nom d’une centaine d’ONG, Amnesty International a fait part de son


désarroi, le 8 avril, devant l’édification d’un Big Brother sanitaire. "La pandémie de
Covid-19 ne saurait servir d’excuse pour vider de sa substance le droit à la vie
privée." En fait, cette crise sanitaire en révèle beaucoup d’autres : crise de confiance
envers la classe politique, envers les nouvelles technologies, envers la science… "Le
Covid bouleverse notre paysage, ajoute Antoine Garapon, il faut faire avec cette
nouvelle donne tout en gardant nos boussoles pour protéger nos libertés." Et de
pointer la principale menace : la mainmise des acteurs privés sur nos données
personnelles. "Il ne faut pas se leurrer, prévient-il, les États n’ont pas les moyens de

1
mettre en place ces technologies de surveillance. In fine, les entreprises qui
remplissent cette mission voudront être payées et réclameront en échange de
disposer des données."

Est-ce le risque avec la proposition avancée le 10 avril par Apple et Google, à


savoir mettre à la disposition des États un outil commun pour tracer les malades ?
Cette collaboration entre les deux géants du web est suffisamment inédite pour
inquiéter. "Ce serait un suicide politique et une violation terrible de la souveraineté
populaire, explique Frans Imbert-Vier, PDG d'Ubcom, société spécialisée dans la
protection du secret numérique. Aucune entreprise américaine ne peut promettre la
confidentialité."

Franck Leroy, spécialiste de ces questions, auteur de deux ouvrages sur la


surveillance, nourrit les mêmes craintes. "La surveillance est un immense marché
stratégique et géopolitique. Il y a beaucoup d’argent en jeu. Les entreprises de ce
secteur profitent de la crise sanitaire pour vendre leurs technologies et je doute
qu’elles se contentent de ce drame pour amortir leurs investissements."

Des lois d’exception qui pourraient passer dans le droit commun ?


Denis Salas juge également la situation préoccupante. Magistrat et essayiste, il
redoute une surenchère sécuritaire. La prochaine étape pourrait ressembler à ce
qu’on a connu dernièrement avec les lois d’exceptions sur le terrorisme : l’insertion
dans le droit commun des mesures exceptionnelles prises par le gouvernement pour
confiner et surveiller la population. "Aujourd’hui, on laisse les États empiéter sur nos
libertés sans réagir car il faut défendre le droit à la vie, explique-t-il. Or, ce droit ne
doit pas être hégémonique. Une démocratie ne peut pas vivre exclusivement dans un
État sanitaire même si l’urgence du moment nous y contraint. La démocratie doit
rester ce qu’elle est : la défense de la pluralité des droits, dont celui de circuler
librement et de protéger sa vie privée."

Denis Salas s’étonne que la plus haute juridiction française, la Cour


constitutionnelle, se soit mise en pause, renvoyant après le 30 juin 2020 l’examen
des mesures prises par le gouvernement durant l’état d’urgence sanitaire. "C’est un
mauvais signe et un mauvais coup porté aux droits fondamentaux comme s’ils
devaient être placés hors-jeu en état d’urgence sanitaire, affirme Denis Salas. Or, il
faut imaginer ensemble une sortie de crise qui ne s’appuie pas sur les modèles des
États dictatoriaux ou autoritaires comme la Chine ou la Corée du Sud."

Source: france24.com

2
ARTICOLUL:

COVID-19 ȘI SUPRAVEGHERE CIBERNETICĂ:

ALERTĂ PRIVIND LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE ÎN FRANȚA

Publicat pe: 13.04.2020 - 13:51

Modificat la: 13/04/2020 - 13:51

Apple și Google își pun instrumentele la dispoziția guvernelor pentru a asigura


respectarea izolării și urmăririi persoanelor cu coronavirus. Vocile importante se fac
auzite în Franța pentru a avertiza despre excesele societății globale de sănătate care
plasează indivizii sub supraveghere digitală.

Este un efect al strategiei de șoc? În mijlocul unui dezastru de sănătate, sunt


esențiale noile standarde de securitate care subminează libertă țile. Peste 80% dintre
francezi sunt în favoarea urmăririi digitale a persoanelor cu Covid-19. Acesta este
rezultatul unui sondaj realizat pe 26 și 27 martie de Universitatea Britanică din
Oxford. Cetățenii țărilor drepturilor omului sunt abdica ți de virus? Sunt gata să-și
jertfească libertatea pentru securitatea lor?

„ Aceasta este prima lecție din această criză asupra căreia trebuie să reflectăm
profund ”, explică Antoine Garapon, magistrat și secretar general al Institutului de
Studii Avansate de Justiție (IHEJ) din Paris. „ Evident, există o percepție foarte slabă
în rândul concetățenilor noștri despre riscurile induse de survegherea cibernetică
globală. ” Urmărirea digitală prin geolocalizarea telefoanelor mobile a fost dezvoltată
de multe țări în stare de urgență și frică.

O reflecție târzie asupra evenimentelor


Instrumentele digitale sunt gata de mult timp. Fără reflecție asupra utilizării lor
în contextul de sănătate excepțional . Nici în Occident nu a existat nicio consultare
cu ONG-uri, avocați specializați în libertăți fundamentale și societatea civilă. În
Franța, Comitetul consultativ național de etică - care reunește personalități din lumea
academică, întreprinderile și societatea civilă - recunoaște o fază de „uimire și
retragere” în fața răspândirii bolii, perioadă care nu a încurajat dezbaterea. Drept
urmare, din China în Europa până în Africa, miliarde de oameni se găsesc în
traversele trackerelor digitale Covid-19.

În numele a o sută de ONG-uri, Amnesty International și-a exprimat


consternarea, la 8 aprilie, de construirea unei unități de sănătate Big Brother.
" Pandemia Covid-19 nu poate fi folosită ca scuză pentru a nega intimitatea."
De fapt, această criză a sănătății dezvăluie multe altele: criza de încredere în clasa
politică, în noile tehnologii, în știință ... " Covidul ne supără peisajul nostru, adaugă
Antoine Garapon, avem de-a face cu această nouă afacere, păstrându-ne busolele
pentru a ne proteja libertățile." Și pentru a sublinia amenințarea principală: controlul
actorilor privați asupra datelor noastre personale. "Nu trebuie să ne amăgim pe noi
înșine, avertizează el, statele nu au mijloacele de a pune în aplicare aceste tehnologii

3
de supraveghere. În cele din urmă, companiile care îndeplinesc această misiune vor
dori să fie plătite și vor revendica în schimbul deținerii datelor."

Este acesta riscul cu propunerea înaintată la10 aprilie de Apple și Google, și


anume de a pune la dispoziția statelor un instrument comun pentru urmărirea
bolnavilor? Această colaborare între cei doi giganți web este suficient de inedită
pentru a vă face griji. " Ar fi o sinucidere politică și o încălcare teribilă a suveranității
populare ", a spus Frans Imbert-Vier, CEO Ubcom, o companie specializată în
protecția secretelor digitale. Nicio companie americană nu poate promite
confidențialitate.

Franck Leroy, specialist în aceste întrebări, autor a două cărți despre


supraveghere, are aceleași temeri. "Supravegherea este o piață strategică și
geopolitică uriașă. Sunt mulți bani în joc. Companiile din acest sector profită de criza
de sănătate pentru a-și vinde tehnologiile și mă îndoiesc că vor fi satisfăcute de
această dramă pentru a-și amortiza investițiile."

Legile de urgență care ar putea trece în dreptul obișnuit?


De asemenea, Denis Salas judecă situația îngrijorătoare. Magistrat și eseist, se
teme de o escaladare a securității. Următorul pas ar putea semăna cu ceea ce am
cunoscut în ultimul timp cu legile privind terorismul de urgență: încorporarea în
legea obișnuită a măsurilor excepționale luate de guvern pentru conținerea și
monitorizarea populației. " Astăzi, lăsăm statele să se pătrundă în libertățile noastre
fără să reacționeze pentru că trebuie să apărăm dreptul la viață ", explică el. ” Cu
toate acestea, acest drept nu trebuie să fie hegemonic. O democrație nu poate trăi
exclusiv într-o stare de sănătate, chiar dacă urgența momentului dat ne obligă să o
facem. Democrația trebuie să rămână ceea ce este: apărarea multitudinii drepturilor,
inclusiv dreptul de a circula liber și de a proteja viața privată."

Denis Salas este surprins că cea mai înaltă instanță franceză, Curtea
Constituțională, a întrerupt, amânând după 30 iunie 2020 examinarea măsurilor
luate de guvern în timpul stării de urgență pentru sănătate. " Acesta este un semn
rău și o lovitură proastă pentru drepturile fundamentale, ca și cum ar trebui să fie
plasate în afara unei situații de urgență pentru sănătate ", afirmă Denis Salas. ” Cu
toate acestea, trebuie să ne imaginăm împreună o ieșire din criză care nu se bazează
pe modelele statelor dictatorii sau autoritare precum China sau Coreea de Sud."

Sursa: france24.com