Apple et Google mettent leurs outils à la disposition des gouvernements pour
assurer un respect du confinement et tracer les personnes atteintes par le coronavirus. De rares voix s’élèvent en France pour avertir des dérives d’une société sanitaire mondiale qui place les individus sous surveillance numérique.
Est-ce un effet de la stratégie du choc ? En plein désastre sanitaire, de nouvelles
normes sécuritaires attentatoires aux libertés s'imposent. Plus de 80 % des Français sont favorables à un traçage numérique des personnes atteintes du Covid-19. C’est l’enseignement d’un sondage réalisé le 26 et 27 mars par l’université britannique d’Oxford. Les citoyens du pays des droits de l’homme ont-ils abdiqué devant le virus ? Sont-ils prêts à sacrifier leur liberté pour leur sécurité ?
"C’est le premier enseignement de cette crise sur lequel il faut profondément
réfléchir", explique Antoine Garapon, magistrat et secrétaire général de l’Institut des hautes études sur la justice (IHEJ) situé à Paris. "A l’évidence, il y a chez nos concitoyens une très mauvaise perception des risques induits par une cybersurveillance globale." Le traçage numérique via la géolocalisation des portables a été développé par de nombreux pays dans l’urgence et la peur.
Une réflexion en retard sur les évènements
Les outils numériques étaient prêts depuis longtemps. Pas la réflexion sur leurs utilisations dans un contexte sanitaire exceptionnel. Même en Occident, il n’y a pas eu de concertation avec les ONG, les juristes spécialistes des libertés fondamentales et la société civile. En France, le Comité consultatif national d’éthique – qui regroupe des personnalités du monde académique, des entreprises et de la société civile – reconnaît une phase de "sidération et de repli sur soi" devant la propagation de la maladie, une période qui n’a pas encouragé les débats. Résultat: de la Chine à l’Europe en passant par l’Afrique, des milliards de personnes se retrouvent dans le collimateur des traqueurs numériques du Covid-19.
Au nom d’une centaine d’ONG, Amnesty International a fait part de son
désarroi, le 8 avril, devant l’édification d’un Big Brother sanitaire. "La pandémie de Covid-19 ne saurait servir d’excuse pour vider de sa substance le droit à la vie privée." En fait, cette crise sanitaire en révèle beaucoup d’autres : crise de confiance envers la classe politique, envers les nouvelles technologies, envers la science… "Le Covid bouleverse notre paysage, ajoute Antoine Garapon, il faut faire avec cette nouvelle donne tout en gardant nos boussoles pour protéger nos libertés." Et de pointer la principale menace : la mainmise des acteurs privés sur nos données personnelles. "Il ne faut pas se leurrer, prévient-il, les États n’ont pas les moyens de
1 mettre en place ces technologies de surveillance. In fine, les entreprises qui remplissent cette mission voudront être payées et réclameront en échange de disposer des données."
Est-ce le risque avec la proposition avancée le 10 avril par Apple et Google, à
savoir mettre à la disposition des États un outil commun pour tracer les malades ? Cette collaboration entre les deux géants du web est suffisamment inédite pour inquiéter. "Ce serait un suicide politique et une violation terrible de la souveraineté populaire, explique Frans Imbert-Vier, PDG d'Ubcom, société spécialisée dans la protection du secret numérique. Aucune entreprise américaine ne peut promettre la confidentialité."
Franck Leroy, spécialiste de ces questions, auteur de deux ouvrages sur la
surveillance, nourrit les mêmes craintes. "La surveillance est un immense marché stratégique et géopolitique. Il y a beaucoup d’argent en jeu. Les entreprises de ce secteur profitent de la crise sanitaire pour vendre leurs technologies et je doute qu’elles se contentent de ce drame pour amortir leurs investissements."
Des lois d’exception qui pourraient passer dans le droit commun ?
Denis Salas juge également la situation préoccupante. Magistrat et essayiste, il redoute une surenchère sécuritaire. La prochaine étape pourrait ressembler à ce qu’on a connu dernièrement avec les lois d’exceptions sur le terrorisme : l’insertion dans le droit commun des mesures exceptionnelles prises par le gouvernement pour confiner et surveiller la population. "Aujourd’hui, on laisse les États empiéter sur nos libertés sans réagir car il faut défendre le droit à la vie, explique-t-il. Or, ce droit ne doit pas être hégémonique. Une démocratie ne peut pas vivre exclusivement dans un État sanitaire même si l’urgence du moment nous y contraint. La démocratie doit rester ce qu’elle est : la défense de la pluralité des droits, dont celui de circuler librement et de protéger sa vie privée."
Denis Salas s’étonne que la plus haute juridiction française, la Cour
constitutionnelle, se soit mise en pause, renvoyant après le 30 juin 2020 l’examen des mesures prises par le gouvernement durant l’état d’urgence sanitaire. "C’est un mauvais signe et un mauvais coup porté aux droits fondamentaux comme s’ils devaient être placés hors-jeu en état d’urgence sanitaire, affirme Denis Salas. Or, il faut imaginer ensemble une sortie de crise qui ne s’appuie pas sur les modèles des États dictatoriaux ou autoritaires comme la Chine ou la Corée du Sud."
Source: france24.com
2 ARTICOLUL:
COVID-19 ȘI SUPRAVEGHERE CIBERNETICĂ:
ALERTĂ PRIVIND LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE ÎN FRANȚA
Publicat pe: 13.04.2020 - 13:51
Modificat la: 13/04/2020 - 13:51
Apple și Google își pun instrumentele la dispoziția guvernelor pentru a asigura
respectarea izolării și urmăririi persoanelor cu coronavirus. Vocile importante se fac auzite în Franța pentru a avertiza despre excesele societății globale de sănătate care plasează indivizii sub supraveghere digitală.
Este un efect al strategiei de șoc? În mijlocul unui dezastru de sănătate, sunt
esențiale noile standarde de securitate care subminează libertă țile. Peste 80% dintre francezi sunt în favoarea urmăririi digitale a persoanelor cu Covid-19. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat pe 26 și 27 martie de Universitatea Britanică din Oxford. Cetățenii țărilor drepturilor omului sunt abdica ți de virus? Sunt gata să-și jertfească libertatea pentru securitatea lor?
„ Aceasta este prima lecție din această criză asupra căreia trebuie să reflectăm profund ”, explică Antoine Garapon, magistrat și secretar general al Institutului de Studii Avansate de Justiție (IHEJ) din Paris. „ Evident, există o percepție foarte slabă în rândul concetățenilor noștri despre riscurile induse de survegherea cibernetică globală. ” Urmărirea digitală prin geolocalizarea telefoanelor mobile a fost dezvoltată de multe țări în stare de urgență și frică.
O reflecție târzie asupra evenimentelor
Instrumentele digitale sunt gata de mult timp. Fără reflecție asupra utilizării lor în contextul de sănătate excepțional . Nici în Occident nu a existat nicio consultare cu ONG-uri, avocați specializați în libertăți fundamentale și societatea civilă. În Franța, Comitetul consultativ național de etică - care reunește personalități din lumea academică, întreprinderile și societatea civilă - recunoaște o fază de „uimire și retragere” în fața răspândirii bolii, perioadă care nu a încurajat dezbaterea. Drept urmare, din China în Europa până în Africa, miliarde de oameni se găsesc în traversele trackerelor digitale Covid-19.
În numele a o sută de ONG-uri, Amnesty International și-a exprimat
consternarea, la 8 aprilie, de construirea unei unități de sănătate Big Brother. " Pandemia Covid-19 nu poate fi folosită ca scuză pentru a nega intimitatea." De fapt, această criză a sănătății dezvăluie multe altele: criza de încredere în clasa politică, în noile tehnologii, în știință ... " Covidul ne supără peisajul nostru, adaugă Antoine Garapon, avem de-a face cu această nouă afacere, păstrându-ne busolele pentru a ne proteja libertățile." Și pentru a sublinia amenințarea principală: controlul actorilor privați asupra datelor noastre personale. "Nu trebuie să ne amăgim pe noi înșine, avertizează el, statele nu au mijloacele de a pune în aplicare aceste tehnologii
3 de supraveghere. În cele din urmă, companiile care îndeplinesc această misiune vor dori să fie plătite și vor revendica în schimbul deținerii datelor."
Este acesta riscul cu propunerea înaintată la10 aprilie de Apple și Google, și
anume de a pune la dispoziția statelor un instrument comun pentru urmărirea bolnavilor? Această colaborare între cei doi giganți web este suficient de inedită pentru a vă face griji. " Ar fi o sinucidere politică și o încălcare teribilă a suveranității populare ", a spus Frans Imbert-Vier, CEO Ubcom, o companie specializată în protecția secretelor digitale. Nicio companie americană nu poate promite confidențialitate.
Franck Leroy, specialist în aceste întrebări, autor a două cărți despre
supraveghere, are aceleași temeri. "Supravegherea este o piață strategică și geopolitică uriașă. Sunt mulți bani în joc. Companiile din acest sector profită de criza de sănătate pentru a-și vinde tehnologiile și mă îndoiesc că vor fi satisfăcute de această dramă pentru a-și amortiza investițiile."
Legile de urgență care ar putea trece în dreptul obișnuit?
De asemenea, Denis Salas judecă situația îngrijorătoare. Magistrat și eseist, se teme de o escaladare a securității. Următorul pas ar putea semăna cu ceea ce am cunoscut în ultimul timp cu legile privind terorismul de urgență: încorporarea în legea obișnuită a măsurilor excepționale luate de guvern pentru conținerea și monitorizarea populației. " Astăzi, lăsăm statele să se pătrundă în libertățile noastre fără să reacționeze pentru că trebuie să apărăm dreptul la viață ", explică el. ” Cu toate acestea, acest drept nu trebuie să fie hegemonic. O democrație nu poate trăi exclusiv într-o stare de sănătate, chiar dacă urgența momentului dat ne obligă să o facem. Democrația trebuie să rămână ceea ce este: apărarea multitudinii drepturilor, inclusiv dreptul de a circula liber și de a proteja viața privată."
Denis Salas este surprins că cea mai înaltă instanță franceză, Curtea Constituțională, a întrerupt, amânând după 30 iunie 2020 examinarea măsurilor luate de guvern în timpul stării de urgență pentru sănătate. " Acesta este un semn rău și o lovitură proastă pentru drepturile fundamentale, ca și cum ar trebui să fie plasate în afara unei situații de urgență pentru sănătate ", afirmă Denis Salas. ” Cu toate acestea, trebuie să ne imaginăm împreună o ieșire din criză care nu se bazează pe modelele statelor dictatorii sau autoritare precum China sau Coreea de Sud."
