PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014-2020; Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei; Obiectivul tematic 9: Promovarea

incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare; Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a
integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru a facilita accesul la ocuparea forței de muncă; Obiectiv Specific
(O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă
Titlul proiectului: Consolidarea coeziunii economice și sociale în Regiunea Sud-Muntenia și în Regiunea Centru, MySMIS 127358
Lider de proiect : Asociația Exino

PLAN DE AFACERI

Sediul social/punct de lucru: Regiunea Centru /Covasna/Sfantu Gheorghe

Aprilie 2020

1. Informații generale
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
Forma juridică de constituire: S.R.L.

Tipul de întreprindere socială: Întreprindere Socială de Inserție

Codul CAEN principal: 9329

Coduri CAEN secundare (după caz) :8891; 8552; 8559

Județul, localitatea (mediul urban sau rural) în care întreprinderea va avea sediului
social/punctul/punctele de lucru :

Date de contact participant la concurs: Ilie Ramona Alina

Asociați, membrii și/sau acționari principali, după caz:

1. Rezumat
Proiectul se intituleaza “ADINA’S PLACE”, şi are ca obiectiv principal, crearea unui centru de
recreere pentru copii şi accesul la educatie complementara a copiilor care provin din familiile
monoparentale si grupuri vulnarabile.
Joaca este un lucru natural pentru copii, care le dezvolta imaginatia si ii invata sa interactioneze cu
ceilalti. O amenajare buna a spatiilor de joaca le ofera copiilor oportunitati excelente pentru o buna
crestere si dezvoltare.
Proiectul a pornit de la dorinţa de a soluţiona pe cât posibil problema cu care se confruntă locuitorii
oraşului, din pricina faptului că nu sunt locuri special amenajate pentru copii si un centru de zi
educational. În special spaţii unde aceştia pot să îşi dezvolte cultura generală, să îşi petrecă timpul
liber facând diferite activităţi recreative, cu scop educaţional,distractive unde pot să îşi dezvolte
creativitatea,imaginaţia şi simţul petrecerii timpului liber.
Prin intermediul acestui proiect, dorim să acordăm o mână de ajutor atât parinţilor cât şi copiilor.
Astfel, consideram că vor fi multumiţi toţi copiii, deoarece vor avea unde se juca şi desigur, parintii
care-şi vor vedea micuţii fericiţi, iar ca centru de zi educational acesta va incerca sa diminueze
riscul abandonului scolar prin misiunea pe care si-a insusit-o.

“ADINA’S PLACE” oferă:

 servicii de recreere
 servicii de educatie si indrumare after – school
 servicii de supraveghere, astfel ca părinţii să simtă că îşi lasă copilul în deplină siguranţă
 servicii de autoservire prin automate: băuturi non-alcoolice şi sandwich-uri.
Proiectul are o poziţionare clară, fiind bine definit segmentul de piaţă căruia îi sunt adresate
serviciile, făcând din aceasta un avantaj concurenţial. Cele mai mari riscuri provin din posibilitatea
intrării pe piaţă a unor reprezentanţi a unor firme cu acelaşi obiect de activitate, dar şi din partea
locurilor de joacă din alte spaţii (mari centre comerciale, spaţii din fast-food-uri etc), deşi
diferenţierea proiectului vine din faptul că cei mici găsesc totul aici si copii din familiile vulnerabile
vor primi un sprijin. În plus vor beneficia de supraveghetori, ceea ce le va permite şi părinţilor să se
relaxeze.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
Fiind un loc de agrement destinat copiilor, “ADINA’S PLACE” oferă mai multe tipuri de produse şi
servicii, care au caracteristica generală faptul că se adresează segmentului de vârsta 4-10 ani, fiind
utile şi preferate pentru copii. Acestea sunt (aşa cum s-a prezentat mai sus):

 Servicii de agrement pentru copii - aceste servicii sunt punctul de atracţie al acestui loc,
ceea ce îl va diferenţia de alte spaţii şi cele ce ne vor crea atuul în faţa concurenţei.
Serviciile de agrement includ inclusiv plasma pe care vor rula benzi animate în mod continuu.
 Alte servicii constau în spectacole, prezentări de modă, servicii privind jocurile în cele două
zone.
 Spaţii de agrement pentru copii. Cele 2 spaţii de agrement se întind fiecare pe ------- mp şi
sunt diferenţiate în funcţie de vârsta copiilor. Astfel va exista zona pentru copii cu vârste
cuprinse între 4 şi 7 ani . Aici vor exista supraveghetori care îi vor plasa pe cei mici şi îi vor
ajuta şi îndruma cu orice problemă. Zona pentru copii mai mari, 7-10 ani va cuprinde
……..maşini de jocuri electronice, un minibiliard. În această zonă este necesar un
supraveghetor, deoarece copii sunt mai mari şi nu necesită decât plasarea în locul de joacă
ales, precum şi îndrumare privind regulile jocului.
 Autoservire prin reţeaua de tonomate a băuturilor răcoritoare, apă şi sandwich-uri-acestea
vor fi produse specifice copiilor - suc natural, apă, sandwich-uri de mici dimensiuni fără
adaosuri de sosuri, fără adaosuri de e-uri şi cât mai sănătoase.

3. Misiune (rol social)/programele sociale ale întreprinderii sociale

Având în vedere principalul nostru obiectiv – misiunea distinctiva, şi anume crearea unui centru de zi
educational si recreativ pentru copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 10 ani, am decis să-l pun în
practică, începând cu primul pas: analiza grupelor de interese. Astfel, am considerat, parteneri:
şcoala, spitalul, ONG- uri, Poliţia Comunitară, posibilii oponenţi ar putea fi -------, iar grupul ţinta
direct il consideram a fi preşcolarii, elevii de gimnaziu şi nu în ultimul rând grupul ţintă indirect:
parinţii, bunicii şi comunitatea locală.

4. Problema socială a cărei rezolvare constituie misiunea socială a

întreprinderii: categoriile de persoane cărora li se adresează întreprinderea
socială respectivă și nevoile sociale ale acestora, zona geografică, problema
comunitară/de mediu pe care încearcă să o rezolve întreprinderea;
 Rolul acestuia in dezvoltarea sanatoasa a copilului (fizic si mental)
Se accentueaza neccesitatea unor spatii de joaca pentru copii carora sa le dezvolte imaginatia,
creativitatea, care sa ii faca sa se simta in siguranta, in care sa nu se simta ingraditi si care sa le
faciliteze / incurajeze o dezvoltare armonioasa atat fizica, cat si mentala, sa le dezvolte abilitatile
practice dar si pe cele comunicative, un spatiu in care copii sa poata interactiona nestanjeniti, in
care sa se alipeasca unui grup. Este subliniat aportul important pe care comunitatea trebuie sa il
aiba in amenajarea unor astfel de spatii de joaca.
Parcurile sunt considerate a fi surse de sanatate. In primul rand ofera un grad ridicat de relaxare.
Locurile de joaca pentru copii reprezinta o alta sursa de sanatate. Deoarece expertii considera
copilaria ca fiind momentul de inceput pentru construirea unei rezerve psihice ei spun ca locurile de
joaca special amenajate pentru copii reprezinta mediul propice pentru dezvoltarea acestora.
Unul dintre obiectivele locurilor de joaca pentru copii este ca acestea sa devina centre de instructie
igienica si sa creeze conditii de viata propice pentru stimularea normala a proceselor psihologice ale
organismului.

 Rolul parcului in formarea comportamentului social si a caracterului/personalitatii copilului

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
In contextul jocurilor specifice acestor spatii de joaca codurile verbale specifice copiilor si
comportamentele nonverbale relationate acestora, scot la iveala doua aptitudini specifice:

1) intelegerea de catre copii a modelelor de rotatie.

2) abilitatea copiilor de a ramane angajati in jocul respectiv, chiar daca nu este randul lor.
3) Comportamentul verbal si nonverbal al copiilor in cadrul jocurilor este un indicator al
functionarii lor cognitive unice. (cf. Kathryn M. Borman: „Children’s interactions on
playgrounds”).
Este absolut surprinzator modul in care copiii inteleg regulile jocurilor, modalitatea in care trebuie
sa foloseasca mobilierul din parcuri. Asa cum spunea si Huizinga in „Homo Ludens”, omul face
diferenta, inca de la o varsta frageda, intre joc si joaca. Jocul presupune un set de reguli care
trebuie respectate de catre toti participantii la joc, este un comportament ludic care se
perpetueaza si la maturitate, doar ca jocul capata alte forme. Jocul implica ideea de competitie,
de premiu, care de multe ori, mai ales in cazul copiilor, consta in recunoasterea talentului unuia
dintre copii, a celui care va fi privit ca cel mai bun din grup. Tendinta copiilor in acest moment va fi
sa se apropie cat mai mult de acest „mic lider”, pentru a castiga popularitate. In acest fel se
formeaza tabere adverse, echipe de joc, care mai tarziu, in adolescenta, se pot transforma in gasca
de apartenenta a individului (aceasta formulare nu are neaparat o conotatie negativa). Joaca, in
schimb, reprezinta forma cea mai pura a spiritului ludic uman. Poate fi observat in special la copiii
sub 2 ani, al caror unic scop in joaca este de a se amuza cu ajutorul culorilor, al miscarilor bruste,
repetitive, al sunetelor noi. Se poate spune ca joaca reprezinta pentru ei o modalitate de invatare a
spatiului care-i inconjoara, iar odata fiind stapani pe acesta ei se simt mult mai in siguranta, mai
increzatori in actiunile lor.
Iata de ce se poate spune ca spatiile de joaca influenteaza comportamentul copilului si ca ii
formeaza personalitatea. Trebuie sa facem referire si la teoria etapelor de dezvoltare enuntata de
Zigmund Freud, care explica intr-o maniera foarte clara importanta cruciala a copilariei in
dezvoltarea individului , in formarea sa ca viitor adult. Felul sau de a fi va fi decis de modul in care
este lasat sa se dezvolte, daca este lasat sa se exprime, daca i se acorda incredere.


Reteaua de relatii care se stabileste intr-un spatiu de joaca, pe o durata de timp anume:
Sherri Oden analizeaza in cartea sa, „Children’s peer relations: the roles of families, networks and
communities”, relatiile din cadrul grupului, poate cele mai importante dintre interrelationarile
nonfamiliale ale copilului. Ea nu se axeaza atat de tare pe legaturile dintre casa si scoala, ci pe
modul in care familia si alte contexte sociale nonfamiliale afecteaza competentele sociale ale
copiilor si dezvoltarea sociala a acestora in cadrul unui grup, accentuand importanta apartanentei la
un grup in adolescenta asupra evolutiei biologice, culturale, economice si mentale a copilului.
In toate spatiile de joaca, fie ele inchise sau deschise, copilul intra intr-o colectivitate cu care este
obligat sa interactioneze. In aceste spatii el este nevoit sa comunice cu ceilalti copii, pentru a se
putea juca impreuna, pentru a vorbi, pentru a-si exprima ideile. Sunt spatii in care vorbim despre
constructia retelelor de relatii sociale.
Dezvoltarea relatiilor in cadrul grupului de copii este influentata de procesele familiale . Problemele
pe care copiii le au in cadrul caminului le influenteza foarte mult comportamentele extra-familiale
si pot duce la competenta sociala inadecvata si chiar la apartenenta la unele grupuri problematice,
in special in timpul adolescentei , cand pot adopta comportamente specifice delincventei juvenile.
In acest sens educatia formala – in gradinite, scoli, chiar si camine/crese – joaca un rol capital in
preventia unor astfel de comportamente.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
Inca din primele momente in care copiii sunt dusi intr-o astfel de institutie, sunt invatati sa fie
respectuosi, ascultatori, altruisti, sa imparta lucrurile cu ceilalti copii, li se insufla un comportament
civilizat. Acestea ar fi imposibil de realizat fara aportul personal al educatorilor/profesorilor,
coordonatorilor.
Atat in cazul gradinitei/scolii, unde intalnim forme de joaca organizate, coordonate, cat si in cazul
jocului din parc , vorbim de inchegarea unor relatii de prietenie, antipatie, respect sau indiferenta.
Aceste relatii se stabilesc in mai multe directii:

 Copii → copii: relatii amicale sau conflictuale

In parcuri, copiii se grupeaza in functie de varsta, sex si interese comune. Exista grupuri adverse,
aliate sau copii care prefera sa stea separat de ceilalti. Se formeaza astfel spatii de discriminare,
inca de la aceasta varsta timpurie. Multi parinti afirma ca e important pentru copii sa petreaca mult
timp in aer liber, in spatii care le pun la incercare creativitatea si in care au posibilitatea de a
interactiona cu alti copii de varsta lor sau de varste diferite, pentru a –si dezvolta o personalitate
puternica si pentru a se obisnui cu regulile pe care trebuie sa le respecte.
Aceste antipatii sau atractii dintre copii sunt bazate, in general, pe interese comune (jocuri),
atitudini similare , obiecte asemanatoare, care le permit sa se organizeze intr-un grup. In general,
joaca de la groapa de nisip se transforma intr-o prietenie buna. Antipatiile se formeaza din micile
egoisme ale copiilor, in general din partea celor care nu au frati si care nu sunt obisnuiti sa imparta
jucariile cu alti copii care, au poate frati si cred ca fiecare jucarie e a tuturor copiilor, ca toti au
dreptul sa se joace cu ea. Este aici o chestiune de egoism / altruism. Dar parintii care scot copiii la
joaca in parcuri, alaturi de alti copii au observat ca dupa o anumita perioada de timp, copiii se
obisnuiesc unii cu altii, se obisnuiesc sa isi imparta jucariile sau chiar si mancarea, pentru ca altfel
ei sunt exclusi de la joaca.
Cercetarile efectuate asupra copiilor de varsta prescolara, au aratat ca acest comportament agresiv
se manifesta atat la copiii sanatosi cat si la copiii cu deficiente, fie ele de ordin fizic sau psihic.
Cercetarile precedente au aratat ca in aproximativ 61-73% din cazuri, antecedentele imediate ale
unui comportament agresiv, au la baza un conflict privind proprietatea, in special proprietatea
asupra jucariilor. Acest tip de comportament, in cazul copiilor fara deficiente, mai poate fi
determinat si de faptul ca : fie copiii nu sunt accceptati intr-un grup, sau nu sunt lasati sa participe
la o anumita activitate ; fie se ‘’blocheaza’’ in timpul desfasurarii unei activitati. In cazul copiilor cu
deficiente, simtul proprietatii este mult mai dezvoltat, ei jucandu-se in mare masura singuri, iar ca
urmare, conflictul cu alti copii privind proprietatea este mult mai puternic.
Modul in care parintii, ingrijitorii si profesorii, raspund la comportamentul agresiv al copiilor, poate
diminua probabilitatea ca acesta sa continue. Precedentele cercetari au aratat, ca atat in cazul
copiilor cu dezabilitati cat si fara, comportamentul agresiv si furia, este consecinta conflictului de
proprietate care se naste intre ei si alti copii. Joaca de unul singur accentueaza intensitatea
sentimentului de proprietate si prin urmare conflictul este mult mai intens, iar comportamentul
mai agresiv.
Agresiunea poate fi atat fizica, manifestandu-se prin: palmuiri, zgarieturi, imbranceli, ale
celuilalt/ceilalti copil/copii. Agresiunea verbala se manifesta prin injurii, tipete, adresarea de
expresii jignitoare. Copiii pun mare pret pe integrarea in cadrul unui grup, ei simt nevoia sa se
apropie de cei din jurul lor, sa vorbeasca, sa se joace, sa se simta confortab

 Copii → adulti: in general conflictuale

Relatiile dintre copii si parinti, in special cele cu parintii, sunt de natura conflictuala. Copiii pot fi
foarte persuasivi, incapatanati, mai ales daca parintii accepta comportamente obraznice din partea
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
lor, doar pentru a avea liniste in jur, si sunt , uneori, capabili sa faca orice doar pentru ca micutul sa
taca si sa aiba o preocupare care sa il tina concentrat.
In parc situatia ia amploare. In prezenta altor copii ei nu se mai stapanesc, uita ca trebuie sa asculte
de parinti / bunici / ingrijitori si sunt captivati in totalitate de ceea ce parcul le ofera sau de
jucariile noi ale colegului de joaca; acestea sunt adesea mai frumoase , mai atractive, doar pentru
ca sunt ale altcuiva. Copiii se plictisesc repede de jucariile proprii, in schimb sunt fascinati de cele
ale celorlalti.
Datorita acestor impulsuri apar discutii conflictuale intre parinti si copii , de genul: „de ce vrei
jucaria lui Andrei, ca doar ai si tu jucarii destule”, „nu te duce la groapa cu nisip ca te murdaresti”,
„uita-te cum stii sa te joci: esti ca un purcel; altadata nu mai venim in parc”. Aceste tipuri de
afirmatii nu fac decat sa inversuneze copilul mai tare impotriva adultului, care isi afirma autoritatea
intr-un mod oarecum agresiv.
Copiii hiperactivi si agresivi, trebuie astfel educati incat sa respecte normele politetei, ale
respectului, indiferent de tipul de activitate desfasurat , sau de obiectul pe care il poseda.
Comportamentul ideal in relatia cu copilul, atunci cand nu ne convine ceva este atentionarea
acestuia asupra faptului ca nu este un lucru bun ceea ce face, ca el stie sa se comporte frumos si ca
suntem fericiti atunci cand este cuminte si ascultator.

 Adulti → adulti: amicale sau conflictuale

Datorita interactiunilor dintre copii (in special in parcurile din cartiere) se incheaga relatii sociale
intre parintii copiilor (sau adultii care ii supravegheaza). In timp ce copiii se imprietenesc parintii
devin mai deschisi unii fata de ceilalti, fiind interesati de evolutia copiilor, de dezvoltarea
conditiilor din spatiile de joaca, de metodele prin care sa ii convinga sa adopte anumite
comportamente sau sa respecte anumite norme culturale (ale societatii de apartenetenta).
In general, relatiile dintre adulti sunt amicale, discutiile referindu-se la subiecte ce vizeaza
bunastarea copiilor si imbunatatirea conditiilor de joaca a acestora, dar apar si situatii de conflict,
atunci cand copiii au un comportament agresiv, cand isi iau unul altuia lucrurile sau chiar mancarea,
dar aceste conflicte se aplaneaza repede avand in vedere motivele superficiale

5. Modul în care se integrează activitatea întreprinderii în contextul social

și în cel economic din zona respectivă: elemente de analiză de piață privind
activitatea care face obiectul Planului de afaceri.
5.1 Analiza pieței
Piaţa pe care intră proiectul este cea a serviciilor de agrement si educational pentru copii. În
prezent este suficient loc deoarece nu există multe spaţii de acest gen-mai ales cu o gamă completă
precum produsul nostru. Segmentele de piaţă sunt în special locurile din marile centre comerciale,
parcuri şi alte astfel de zone. Piaţa se va dezvolta cu siguranţă, deoarece copii, dar mai ales părinţii
au nevoie de astfel de locuri, care îi ajută pe cei mici să se dezvolte fizic şi psihic, iar pe cei mari să
aibaă siguranţa că îşi lasă copiii în siguranţă şi că aceştia sunt fericiţi.

5.2.Strategia de marketing
Clienţii vizaţi de către societatea nou creată sunt copii. Astfel contribuţia lor la încasările firmei
reiese din tabelul de mai jos:

Clienţi Total   %
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
 Copii 5-7 ani 44,82%

Copii 7-10 ani 55,18%

Conform tabelului cea mai mare pondere o deţin copiii cu vârste mai mari (55,18%), deoarece
aceştia consumă mai mult. Motivul principal, este că preţurile pentru o oră de acces în zona de
joacă destinată lor sunt mai ridicate comparativ cu a celor mici cu 20%, dar şi deoarece, aşa cum au
demonstrat cercetările psihologice, ei vor avea o înclinaţie mai mare de a cere părinţilor să revină
aici, să mai rămână o oră în plus sau să cumpere o prăjitură. Fiind mai mari, se pot exprima mai
bine, se pot face înţeleşi, deci vor aduce încasări mai mari firmei.
Diferenţa dintre categoriile de vârstă este totuşi mică, deoarece societatea noastră încearcă să
satisfacă dorinţele unui segment mai mare de copii, una din dorinţe fiind a capta atenţia şi celor
trecuţi de 10 ani.
Produsul este relativ uşor de imitat, ceea ce este un punct slab al afacerii, dar faptul că implică
costuri destul de mari demararea unei astfel de afaceri şi că în acet moment ideea este inovatoare,
duce la previziunea că va fi un succes şi că pe termen lung va aduce profit.

5.2.1. Strategia de produs

Politica de produs
În cazul nostru, oferta este alcătuita din servicii:

 servicii de recreere
 servicii de educatie si indrumare after – school
 servicii de supraveghere, astfel ca părinţii să simtă că îşi lasă copilul în deplină siguranţă
 servicii de autoservire prin automate: băuturi non-alcoolice şi sandwich-uri.

5.2.2. Strategia sau politica de preț

Principalele obiective legate de preţ:

 maximizarea profitului
 menţinerea cotei de piaţă

La stabilirea preţurilor vom folosi orientarea după costuri care este cea mai elementară metodă de
calculare a preţului şi presupune că preţul să acopere integral costurile şi să permită obţinerea unui
profit;
Preţurile estimate, diferă în funcţie de serviciul utilizat:

 intrare
 în zilele în care au loc evenimente deosebite (Sarbatori Pascale, Crăciun, 1 iunie) preţurile
vor fi reduse cu 20%
 1 suc automat- Ron
 1 sandwich automat- Ron 

5.2.3. Strategia de vânzări și distribuție

Se vor prezenta metodele de vânzare și canalele de distribuție ce vor fi utilizate.
5.2.4. Strategia de promovare și relații publice
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
Promovarea este comunicarea informaţională între vânzător şi cumpărătorii potenţiali pentru a
influenţa atitudiniile şi comportamentul acestora. Promovarea vânzărilor se referă la activităţiile de
promovare care stimulează interesul, încercarea sau procurarea de către cumpărătorii finali sau
intermediari.
Proiectul va fi promovat atât în media- radiouri la deschidere, prin pliante şi fly-ere, prin panouri în
staţiile de autobus, dar mai ales pe cale orală - promovarea prin intemediul unei mini campanii în
grădiniţe şi şcoli primare.
De această campanie se ocupă directorul de marketing care va contacta mijloacele media posibil
interesate şi va colabora cu firme care fac pliante şi banere. Deasemenea va angaja un referent
marketing care va merge în locurile unde se găsesc cei mici sau părinţii acestora.

6. Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale, cu accent

pe modul în care se asigură participarea membrilor și a altor actori
interesați, inclusiv persoane din grupuri vulnerabile, dacă acestea fac parte
din grupurile vizate de întreprindere, la deciziile privind activitățile
acesteia și modul în care acesta reflectă principiile prevăzute la art.4, lit. c
și d, Legea nr. 219/2015 privind economia socială.
6.1. Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale.
Se va menționa modul de organizare a afacerii. Se va realiza schema organizatorică.
Se va menționa respectarea obligației: ”fiecare întreprindere de economie socială finanțată dobândește un atestat de întreprindere
socială în termen de maximum 4 luni de la semnarea contractului de subvenție”.
Se va menționa respectarea obligației de angajare, cel târziu la 3 luni de la semnarea contractului de subvenție, a cel puțin 5 persoane.
Se va menționa respectarea obligației: “Planul de afacere prevede că, în cazul în care întreprinderea se înființează ca societate
reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și are mai mult de un asociat,
persoana fizică al cărei plan de afaceri a fost selectat în vederea finanțării va trebui să aibă calitatea de asociat majoritar, reprezentant
legal și administrator.
Se va menționa respectarea obligației ca, în cazul în care întreprinderea se înființează ca asociație sau fundație, persoana fizică al cărei
plan de afaceri a fost selectat în vederea finanțării va trebui să aibă calitatea de membru asociat, reprezentant legal, Președinte al
Consiliului director, poziție de reprezentare și decizie cu puteri depline.
Se va menționa respectarea obligației ca, în cazul în care întreprinderea se înființează ca oricare dintre celelalte categorii de entități
juridice enumerate în Ghidul Specific, persoana fizică al cărei plan de afaceri a fost selectat în vederea finanțării va trebui să aibă
calitatea de membru asociat, reprezentant legal, Președinte al Consiliului director, poziție de reprezentare și decizie cu puteri depline.
Se va menționa măsurile de asigurare a sustenabilității pentru perioada prevăzută in Ghidul Solicitantului condiții Specifice si obligația
de a menține destinația bunurilor achiziționate prin ajutorul de minimis pe o durata de minimum 3 ani de la data de finalizare a
proiectului.
Se va menționa respectarea obligației ca după înființare, întreprinderea nou creată își va continua activitatea, pe durata implementării
proiectului, pentru o perioadă de minimum 18 luni de la data obținerii atestatului de întreprindere socială, la care se adaugă o perioada
minimă obligatorie de 6 luni de sustenabilitate ulterior finalizării implementării proiectului.
Se va menționa respectarea obligației ca toate plățile aferente înființării și funcționării întreprinderii nou create vor fi efectuate în
cadrul celor 18 luni de funcționare obligatorie pe durata implementării proiectului
Se va menționa respectarea obligației c, în perioada ulterioară celor 18 luni de funcționare obligatorie pe durata implementării
proiectului, respectiv pe durata celor 6 luni de sustenabilitate obligatorie după finalizarea implementării proiectului, beneficiarul
ajutorului de minimis va asigura continuarea funcționării întreprinderii și va menține ocuparea locurilor de muncă create.

6.2. Modul în care se asigură participarea membrilor și a altor actori interesați, inclusiv
persone din grupuri vulnerabile, dacă acestea fac parte din grupurile vizate de
întreprindere, la deciziile privind activitățile acesteia și modul în care acesta reflectă
principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială:

a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului.

Se va menționa modul în care se asigură prioritatea acordată individului şi obiectivelor sociale față de creșterea profitului.
b) solidaritate şi responsabilitate colectivă.
Se va menționa modul în care se asigură solidaritatea şi responsabilitatea colectivă .
c) convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau
interesele unei colectivităţi.
Se va menționa modul în care se asigură convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei
colectivităţi.
d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate.
Se va menționa modul în care se asigură controlul democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
e) caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei
sociale.
Se va menționa modul în care se asigură caracterul voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului
economiei sociale.
f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile
publice.
Se va menționa modul în care se asigură personalitatea juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile
publice.
g) alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de
interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.
Se va menționa modul în care se asigură alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor
de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.

7. Direcțiile strategice de dezvoltare a întreprinderii, având în vedere atât

activitatea economică, cât și misiunea/programele sociale ale acesteia;
Se vor menționa descrieți direcțiile strategice de dezvoltare a întreprinderii având în vedere atât activitatea economică, cât și
misiunea/programele sociale ale acesteia, corelate cu celelalte elemente ale planului de afaceri.

8. Descrierea produsului/produselor, serviciului/serviciilor, respectiv a

lucrării/lucrărilor care vor face obiectul activității întreprinderilor sociale,
inclusiv întreprinderilor sociale de inserție;
Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, misiunea pe care şi-o propune proiectul “ADINA’S
PLACE” este aceea de a le oferi copiilor un spaţiu de agrement unde să găsească toate jucăriile
dorite şi părinţilor siguranţa copiilor lor. Firma îşi propune să se menţină lider de piaţă şi să îşi
îmbunătăţească permanent produsele şi serviciile.
Principalele servicii oferite sunt activităţile recreative : jocuri video, biliard, însumând o pondere de
69,98% în totalul vânzărilor.
Principala categorie de clienţi o reprezintă copii cu vârstă între 7 şi 10 ani, însă la fel de importanţi
sunt şi cei cu vârsta cuprinsă între 5 şi 7 ani.
Piaţa pe care proiectul va intra este una în continuă dezvoltare,“ADINA’S PLACE” reprezentând un
concept nou pe piaţa românească, un pas către viitorul societăţii moderne, prin care conturăm
personalitatea copiilor noştri, cunoscându-le dorinţele, aspiraţiile şi hobby-urile.
Piaţa pe care intrăm este cea a locurilor de agrement pentru copii, din Covasna în principal. Se
poate spune că societatea nu are o concurenţă directă, nici o firmă nu are aşa o gamă completă de
servicii, pe piaţă nu este aşadar un volum foarte mare de servicii de acest fel, deci acesta este un
punct forte pe care ne bazăm.
Alte puncte forte de care beneficiem sunt : ideea de a  oferi clienţilor în acelaşi loc servicii diverse
ca: servicii recreative, servicii de supraveghere, servicii de indrumare educationala. Proiectul
reprezintă o inovaţie, fiind prima de acest gen, oferta de foarte bună calitate, iar personalul bine
calificat.
Marele avantaj în demararea proiectului este dezvoltarea unor servicii de educatie.
Imaginea pe care firma doreşte să o imprime clienţilor este aceea de spaţiu, lume a copiilor. Acest
lucru este reflectat de însăşi denumirea firmei.

9. Justificarea activităților propuse: analiza punctelor tari și a celor slabe

ale întreprinderii, respectiv analiza amenințărilor și a oportunităților din
mediul în care funcționează aceasta (analiza SWOT), precum și justificarea
activităților propuse față de acestea.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
Analiza SWOT 

Puncte tari:  Puncte slabe: 

– ideea de a  oferi clienţilor în acelaşi loc servicii – marca este necunoscută
diverse ca: servicii recreative, servicii de
– serviciile sunt destinate unui număr
supraveghere,servicii de educatie
redus de persoane
– afacerea reprezintă o inovaţie, fiind prima de
-produsul poate fi uşor imitat
acest gen
-lipsa experientei in domeniul social
– oferta de foarte bună calitate
– personal bine calificat

Oportunităţi:- capacitatea de penetrare pe o piaţă  Ameninţări: - intrarea unor noi

în continuă creştere şi dezvoltare, pe care mai este competitori pe piaţă, mai ales străini cu
destul loc de pătrundere idei inovatoare şi cu experienţă în
domeniu
– diversificarea ofertei-diferenţiată pe segmente
privind vârsta copiilor – cererea crescândă pentru produse de
substituţie: parcuri de distracţii
– se constată un interes crescând pentru serviciile
recreative şi de petrecere a timpului liber -dependenta data de spatiul inchiriat
– posiblitatea încheierii unor contracte avantajoase - Dificultatea de a gasi angajati cu
cu alţi parteneri abilitatile necesar
.

10. Planul de finanțare al întreprinderii: va include modalitatea prin care se

va finanța întreprinderea socială, inclusiv prin intermediul unei finanțări
nerambursabile;
Se vor prezenta ipotezele care stau la baza estimărilor privind veniturile ( factori determinanți ) si estimați nivelul acestora pentru
următorii 3 ani. Descrieți ipotezele care stau la baza estimării cheltuielilor fixe si variabile in scopul realizării veniturilor estimate
anterior si estimați aceste costuri pe o perioada de 3 ani. Calculați pragul de rentabilitate si estimați profitul firmei pentru următorii 3
ani. Pragul de rentabilitate reprezintă una dintre cele mai importante analize pe care un antreprenor trebuie să o facă atât la momentul
pregătirii unei afaceri noi, dar și în mod constant ulterior. Pragul de rentabilitate arată care este nivelul vânzărilor la care costurile fixe
și variabile ale societății sunt complet acoperite și începând de la care firma va genera profit.

11. Rezultate economice și sociale specific preconizate: solicitantul va

defini în proiect un set de rezultate proprii corespunzătoare activităților
planificate;
Indicatori de rezultat – vă rugăm să furnizați informații despre beneficiul real al rezultatelor imediate asupra grupului vulnerabil căruia se
adresează întreprinderea socială sau întreprinderea socială de inserție. Indicatorii de rezultat vizează efectele obținute și furnizează
informații asupra schimbărilor produse. Scopul indicatorilor de rezultat este de a furniza informații despre măsura eficiența etapei de
acompaniament în procesul de reintegrare în muncă a persoanelor din grupul vulnerabil.
Indicatorii de impact – vă rugăm să furnizați informații despre ansamblul beneficiilor apărute în comunitatea locală vizată, pe termen
mediu și lung, după aplicarea măsurilor întreprinse.
Rentabilitatea socială - reprezintă măsurarea capacității întreprinderii de a obține profit astfel încât 90% din acesta să susțină costurile
privind activitatea economică și socială a întreprinderilor sociale în decurs de un an. Acest indicator măsoară impactul social prin
reinvestirea procentului de 90% din totalul profitului obținut în anul raportat. Rentabilitatea social se calculează după următoarea
formulă :

unde:
- VRx = valoarea reinvestită în scop social;
- Vx = valoarea procentului de 90% din profit.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
unde:

- VRx = valoarea reinvestită în scop social;

- Vx = valoarea procentului de 90% din profit.

Exemplu:

VRx = 50 lei;

Vx = 90 lei.

Profitul – estimați nivelul profitului anual care va fi obținut de întreprindere în perioada de implementare și sustenabilitate a planului de
afaceri. Profitul reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli. Profitul estimat trebuie să fie corelat cu bugetul, proiecțiile financiare și
celelalte elemente ale planului de afaceri.

12. Numărul de persoane angajate și norma de muncă pentru fiecare

persoană angajată în întreprinderea socială nou înființată.
Nume şi prenume Funcţia Studii/ Specializări

Organigrama se prezinta astfel:

13. Categorii de persoane aparținând grupurilor vulnerabile ce vor fi

angajate.

Se vor menționa categoriile de persoane aparținând grupurilor vulnerabile.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
14. Descrierea contribuției planului de afaceri la temele secundare FSE.
14.1 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor.
Se va menționa modul în care planul de afacere contribuie la această temă secundară.

14.2. Inovare socială.

Inovarea socială se referă la idei noi si sunt create pentru atingerea obiectivelor sociale intr-un mod pozitiv.
In cazul de fata modele de învățământ la distanță, spre exemplu ajuta copii cu handicap să aiba acces la un mentor cu ajutorul platformei online.
Murdock1 și Nicholls, au categorisit inovațiile astfel:

 incrementale (care se concentrează pe produse și servicii) - servicii after school si mentorat

 instituționale (care se concentrează pe piețe) – invatamant
 disruptive (care se concentrează asupra nivelurilor de mișcare politică sau socială)
Moulaert2 discută inovația socială în sensul îmbunătățirii relațiilor sociale la nivel micro (între indivizi –centrul de divertisment este un loc foarte complex
cu prezenta multor copii de diferite categorii sociale, varste si educatie) și la nivel macro (între clase și grupuri sociale – accesul mai multor grupuri
vulnerabile este facilitat in cadrul centrului de dezvoltare si terenului de joaca).
Se va menționa modului în care planul de afacere contribuie la această temă secundară.

14.3. Nediscriminare.
Discriminarea se refera la tratarea diferită a unor persoane aflate în situații identice sau comparabile (sau, dimpotrivă, tratarea identică a unor persoane
aflate în situații diferite), pe de o parte, şi lipsa unei justificări obiective pentru un asemenea tratament, pe de altă parte.
Proiectul are la baza egalitatea intre angajati si discriminarea nu va avea ca obiectiv sa atinga grupul vulnerabil, deopotriva se doreste a se integra acesti
copii si a-i ajuta sa obtina raspunsuri la deficientele care le au in cazul invatamantului pentru a evita riscul abandonului scolar.
Se va menționa modului în care planul de afacere contribuie la această temă secundară.

1
Nicholls A, Murdock A. (2012), Social Innovation: Blurring Boundaries to Reconfigure Markets, Palgrave Macmillan
2
Moulaert F., et al (ed). (2013), The International Handbook on Social Innovation, Cheltenham, UK: Edward Elgar Publishing Limited.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
15. Descrierea contribuției planului de afaceri la temele orizontale stabilite prin POCU 2014-2020.
15.1. Dezvoltarea durabilă.
Pentru atingerea obiectivelor in proiectul social se doreste o dezvoltare continua a planurilor de invatamant si implementarea acestora atat online cat si in
prezenta copiilor.
Se va implementa un program de invatamant care promoveaza echilibrul intre cele trei dimensiuni ale dezvoltarii: economic , social si de mediu.
Economic : promoveaza munca decenta pentru totii, indiferent de gen si natura sociala
Social: accesul la educatie de calitate, egalitatea intre genuri,
Mediu : asigurarea unei vieti sanatoase
Se va menționa modul în care planul de afacere contribuie la această temă orizontală stabilită prin POCU 2014-2020.

15.2. Egalitatea de șanse și nediscriminarea.

Se va menționa modul în care planul de afacere contribuie la această temă orizontală stabilită prin POCU 2014-2020.

15.3. Utilizarea TIC și contribuția la dezvoltarea de competențe digitale.

Trăim într-o perioadă în care tehnologia a avansat foarte mult şi informaţiile le putem culege foarte uşor folosind motoare de căutare (Google, etc) printr-
un singur click. Acest lucru are multe părţi pozitive, dar şi (destule) negative. Tot acum în era digitală, scrisul la tastatura calculatorului sau pe telefon
este simplu şi rapid, tocmai de aceea foarte mulţi dintre tineri folosesc

Utilizarea TIC în educaţie poate începe de la simple medii de livrare de informaţie sau poate fi utilizată ca instrumente de scriere (procesoarele de text) şi
poate ajunge la concepte avansate de predare prin intermediul tehnologiilor, e-learning, spaţii colaborative. Datorită dezvoltării tehnologiilor de
comunicare, informaţia este accesibilă pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane şi în diverse forme. Este cunoscut impactul pe care îl au în
instruirea personală, cursurile online sau diverse alte modalităţi de livrare a informaţiei. Sursele de informaţii sunt abundente, iar mijloacele de
comunicare deschid noi posibilităţi pentru profesori şi elevi pentru procesele de predare/învăţare.

Colaborarea cu diverse companii I.T pot aduce copii la un nivel superior de cunostinte si totodata deschide noi orizonturi pentru acestia.

Se doreste a se forma cursuri de informatica si design web pentru incepatorii, prin acest efort al nostru copii au acces la un domeniu in plina ascensiune si
cu noi provocari pentru cei mici.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
Se va menționa modul în care planul de afacere contribuie la această temă orizontală stabilită prin POCU 2014-2020.

16. Planul de finanțare al întreprinderii

Se va menționa modul în care se va finanța întreprinderea socială, inclusiv prin intermediul unei finanțări nerambursabile (cum vor fi acoperite costurile neeligibile, acolo unde este cazul). Modalitatea de
finanțare a întreprinderii, după încetarea ajutorului nerambursabil.

Nr LEI
crt Sursa de finanțare
RON %
1 Ajutor financiar nerambursabil solicitat (valoare totală eligibilă) 462.380
2 Credit bancă 0
3 Surse proprii (cheltuieli eligibile și neeligibile)
4 TOTAL valoare proiect (1+2+3) 100%

Nota. Cursul de schimb care va fi utilizat pentru verificarea încadrării bugetului proiectului în valoarea maxima eligibila a proiectului este cursul Inforeuro din luna intrării în vigoare a schemei de ajutor de minimis,
respectiv luna august 2018 – 1 euro = 4,6238 lei.

17. Proiecții financiare

17.1. Buget
Se va completa bugetul proiectului cu încadrarea fiecărei cheltuieli pe linia bugetară aferentă. În cazul în care, pe o linie bugetară sunt mai multe cheltuieli prevăzute, acestea se vor evidenția separat în cadrul
liniei.
Este necesară detalierea următoarelor aspecte:
- Fundamentarea bugetului proiectului, spre exemplu prin oferte de preț/cataloage/website-uri, trimitere la o analiză, la un studiu de piață, orice document anexat care poate să susțină prețul inclus în buget
(cel puțin 2 surse verificabile). Anexați orice documente justificative care sunt de natură să fundamenteze bugetul proiectului și costurile de investiție
- Justificați valorile estimate ale costurilor de investiție și necesitatea acestora în contextul investiției.
- Furnizați detalii în legătură cu planul de finanțare a investiției, respectiv sursele de finanțare a costurilor investiționale .

Sume din surse proprii

Sume din subvenție
necesare funcționării
necesare funcționării
întreprinderii sociale în cele 18
întreprinderii sociale în
Cheltuieli cele 18 luni de
luni i de funcționare
obligatorie + 6 luni
funcționare obligatorie
sustenabilitate
(în lei)
(în lei)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
1. Cheltuieli brute totale cu personalul angajat (B2 cashflow)
2. Cheltuieli cu deplasarea personalului întreprinderilor nou înființate (2.1+ 2.2+2.3+2.4) acolo unde este
cazul, cu respectarea legislației specifice.(B6 cashflow)
2.1 Cheltuieli pentru cazare (B6 cashflow)
2.2 Cheltuieli cu diurna personalului propriu (B6 cashflow)
2.3 Cheltuieli pentru transportul personalului (B6 cashflow)
2.4 Taxe şi asigurări de călătorie și asigurări medicale aferente deplasării (B6 cashflow)
3. Cheltuieli aferente diverselor achiziții de servicii specializate, pentru care beneficiarul ajutorului de
minimis nu are expertiza necesară (se pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet,
consemnate într-un studiu de piață sau alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor
și costurilor utilizate în proiect) (B10 cashflow)
De exemplu:
4. Cheltuieli cu achiziția de active fixe corporale – mijloace fixe (altele decât terenuri și imobile), obiecte Mijloace fixe :
de inventar, materii prime și materiale, inclusiv materiale consumabile, alte cheltuieli pentru investiții echipament 1 – valoare : ....lei
echipament n valoare: ...lei
necesare funcționării întreprinderilor (definiția mijloacelor fixe: mijloacele fixe sunt acele obiecte tangibile sau total mijloace fixe: ....lei
ansambluri de obiecte aflate in proprietatea unei societăți, deținute in scopul obținerii de venituri care nu vor fi consumate sau Obiecte de inventar:
vândute într-un interval de timp mai mic de un an si au o valoare de intrare de cel puțin 2500 lei, definiția obiectelor de inventar total obiecte de inventar : ...lei
Materii prime și materiale:
: Bun cu o valoare mai mica decât limita prevăzută de lege (2500 lei) pentru a fi considerata mijloc fix, indiferent de durata lui Materiale consumabile
de serviciu sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea sa, precum si bunurile asimilate acestuia) Alte investiții necesare
(se pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet, consemnate într-un studiu de piață sau alt
document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor și costurilor utilizate în proiect) (B1 și C
din cashflow)

5. Cheltuieli cu închirierea de sedii (inclusiv depozite) spații pentru desfășurarea diverselor activități ale
întreprinderii (se va avea în vedere respectarea plafonului maxim eligibil de 75 lei/mp/lună, inclusiv TVA); închiriere de
echipamente, vehicule (Pentru închirierea/leasingul operațional de autovehicule plafonul maxim eligibil este de 200 lei/zi, inclusiv
TVA ), diverse bunuri. (se pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet, consemnate într-un
studiu de piață sau alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor și costurilor utilizate
în proiect) (B4 cashflow)

6. Cheltuieli de leasing fără achiziție (leasing operațional) aferente funcționarii întreprinderilor, rate de leasing
operațional plătite de întreprindere pentru: echipamente, vehicule, diverse bunuri mobile și imobile. Pentru
închirierea/leasingul operațional de autovehicule plafonul maxim eligibil este de 200 lei/zi, inclusiv TVA. (se pot
utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet, consemnate într-un studiu de piață sau
alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor și costurilor utilizate în

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
proiect) (B3 cashflow)
7. Utilități aferente funcționarii întreprinderilor (cheltuieli estimate cu energia electrică, energia termică, apa,
canal, telefonie, internet, etc) (B5 cashflow)
8. Servicii de administrare a clădirilor aferente funcționarii întreprinderilor ( dacă este cazul)
9. Servicii de întreținere şi reparare de echipamente şi mijloace de transport aferente funcționarii
întreprinderilor. (B9 cashflow)
10. Arhivare de documente aferente funcționării întreprinderilor. (B12 cashflow)
11. Amortizare de active aferente funcționarii întreprinderilor (amortizarea se realizează conform legilor
contabile și se aplică doar echipamentelor achiziționate din alte fonduri ale beneficiarului de subvenție, nu din
subvenție) (nu se evidențiază in cashflow pentru că nu generează mișcări de trezorerie)
12. Cheltuieli financiare şi juridice (notariale) aferente funcționarii întreprinderilor (comisioane bancare,
redactări acte, procuri, autentificări ale contractului de subvenție, etc) (B12 cashflow)
13. Conectare la rețele informatice aferente funcționarii întreprinderilor. (B12 cashflow)
14. Cheltuieli de informare şi publicitate aferente funcționării întreprinderilor (cheltuieli de marketing,
inclusiv pentru respectarea prevederilor minime de informare și publicitate menționate în Orientări privind
accesarea finanțărilor din POCU) (B7 cashflow)
15. Alte cheltuieli aferente funcționării întreprinderilor (B12 cashflow)
15.1. Prelucrare de date (se pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet,
consemnate într-un studiu de piață sau alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare
a prețurilor și costurilor utilizate în proiect) (B12 cashflow)
15.2. Întreținere, actualizare şi dezvoltare de aplicații informatice (se pot utiliza cereri de preț, cataloage,
orice bază de date disponibilă de pe internet, consemnate într-un studiu de piață sau alt document centralizator
care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor și costurilor utilizate în proiect) (B12 cashflow)
15.3. Achiziționare de publicații, cărți, reviste de specialitate relevante pentru operațiune, în format
tipărit şi/sau electronic (se pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet,
consemnate într-un studiu de piață sau alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare
a prețurilor și costurilor utilizate în proiect) (B12 cashflow)

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.
15.4. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (active necorporale) - (se
pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet, consemnate într-un studiu de
piață sau alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor și costurilor
utilizate în proiect) (B12 cashflow)

Total 462.380

17.2. Flux de numerar (Cash-flow)

Proiecția fluxului de numerar la nivelul întregii activități a întreprinderii, cu ajutor nerambursabil, pe perioada de implementare și operare a investiției - Elaborați proiecția anuală a veniturilor și cheltuielilor
pentru întreaga activitate a societății. Se vor prezenta ipotezele de lucru ce au stat la baza întocmirii fluxului de numerar.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programului Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenorialului social și a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia socială și solidară pentru
a facilita accesul la ocuparea forței de muncă Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă, My SMIS 127358.