Sisteme contabile comparate

• Contabilităţile anglo-saxone -

AUSTRALIA versus CANADA

Beldiman Tabita Angelica

Rusu Cristina Mihaela

 Cuprins

1. Introducere

2. Scurt istoric al clasificării sistemelor contabile

3. Prezentare general a sistemului contabil anglo-saxon

4. Australia şi Canada – imagine de ansamblu

5. Particularităţi privind sistemul contabil al celor două ţări

6. Considerente generale

7. Bibliografie

8. Anexe

2
 Introducere

Datorită dorinţei agenţilor economici de a-şi extinde activitatea şi pe teritoriul altor

ţări, era necesar ca informaţiile financiare să fie raportate atât conform normelor legale din
ţara în care se desfăşura activitatea, cât şi convertirea acestora în informaţii conform normelor
aplicate de societatea mamă, acest lucru fiind util pentru compararea informaţiilor la nivelul
întregii societăţi.

Scurt istoric al clasificării sistemelor contabile

Încă de la începutul secolului XX, cercetătorii din domeniul contabilităţii au încercat

să facă o clasificare a sistemelor contabile din lume. Aceasta s-a întâmplat datorită evoluţiei
contabilităţii, caracterizată de cele trei etape: normalizarea, armonizarea şi convergenţa. Prin
parcurgerea acestor etape s-a ajuns la constatarea unor asemănări, dar şi a unor diferenţe între
sistemele contabile.

Prima notificare cu privire la clasificarea sistemelor datează din 1911, când Hatfield în
urma analizei deosebirilor dintre practicile contabile a patru ţări, a sugerat o clasificare în trei
grupe: Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Europa
Continentală.

În determinarea unei clasificări, cercetătorii au avut la bază două tipuri de abordări:

extrinsecă şi intrinsecă.

Abordarea extrinsecă presupune clasificarea sistemelor contabile din diferite ţări pe

baza factorilor care influenţează natura şi practicile contabile. În acest tip de abordare se
încadrează următoarele clasificări:

1. În 1967, Muller a încercat o clasificare bazată pe modelele de dezvoltare contabilă.

Acesta a identificat patru grupuri:

• Modelul macroeconomic, prin care contabilitatea entităţilor este strâns legată de

politicile contabile naţionale. Exemple de ţări: Suedia, Franţa, Germania.

• Modelul microeconomic, prin care contabilitatea este considerată o ramură a gestiunii

afacerilor şi a ştiinţelor economice. Exemple de ţări: Olanda.

• Abordarea contabilităţii ca disciplină independentă, prin care contabilitatea este

considerată o funcţie distinctă, derivată din practica afacerilor, unde accentul este pus
pe practică şi pragmatism. Exemple de ţări: SUA, Regatul Unit.

3
 • Abordarea de tip „contabilitate uniformă”, prin care contabilitatea este considerată un
mijloc eficient de administrare şi control. Exemple de ţări: Franţa, Germania, Suedia,
Elveţia.

2. La un an după această clasificare, Muller a mai încercat să încadreze sistemele

contabile în diferite clase pornind de la cadrul economic al afacerii şi a identificat 10 grupuri
de ţări.

3. Seidler (1967) şi Asociaţia americană a profesorilor universitari de contabilitate

(American Accounting Association: AAA) (1977), au ajuns la o clasificare bazată pe sfere şi
zone de influenţă.

4. În 1988, Gray propune clasificări pe baza zonelor culturale, inspirându-se din

paradigma de cercetare a lui Hofstede.

Abordarea intrinsecă testează asemănările şi deosebirile dintre sistemele contabile, de

aici deducându-se că acestea sunt clasificate în funcţie de natura practicilor contabile.

4
5
 Bibliografie

1. Niculae Feleagă, Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a, Vol. I – contabilităţile

anglo-saxone, Editura Economică, Bucureşti, 1999

2. Transnational Accounting, Second Edition, Vol. I, Edited by Dieter Ordelheide and

KPMG, 2001