Arhitectura calculatoarelor

Curs 2
 Magistrale
• Magistrala este suportul fizic care permite transferul
datelor intre diverse subsisteme ale unui sistem de
prelucrare a datelor.
• La o magistrala se conecteaza un numar de emitatori de
date si un numar de receptori de date.
 Accesul la o magistrala
• In principiu, accesul la o magistrala este
bidirectional – transmitatorii pot deveni
receptori si invers.
• Un singur transmitator poate fi activ pe
bus la un moment dat.
• Rezulta ca este necesar un “arbitru” care
sa controleze accesul la magistrala (bus).
• Inntr-un sistem de calcul, arbitrarea
accesului la bus o face unitatea centrala.
 Tipuri de drivere de bus
• Circuitele logice “conventionale” au iesiri
cu doar doua stari posibile.
• In consecinta, nu se pote lega impreuna
doua sau mai multe iesiri de circuite
logice.
• Au fost gasitye doua solutii pentru aceasta
problema: folosirea unor drivere open
collector, sau a unor drivere tri-state.
Magistrale cu drivere open collector
• Starea de repaus a bus-ului este recesiva (HIGH)
 Magistrale cu drivere tri-state
• Starea de repaus a busului este HIGH-Z
 Un exemplu de semnale de control
al transferului de date
• Data generata de XMT1 este dirijata catre REC3
 Conceptul de “adresa”
• Pentru a gestiona corect transferurile de
date intre diverse emitatoare si receptoare
este necesar ca fiecare “resursa” sa aiba
un cod unic de identificare, denumit
“adresa”.
• Multimea tuturor combinatiilor posibile de
adrese formeaza “spatiul de adrese”.
• Semnalele de control ale transferurilor se
genereaza prin decodificarea adreselor.
 Decodificatoare
• Un decodificator este un circuit logic
combinational cu N intrari si 2^N iesiri
(uzual iesirile sunt active LOW).
• Pentru orice combinatie posibila a
intrarilor, o singura iesire este activa.
Exemplu de decodificator
74138-un decodificator uzual
 Un exemplu de sinteza a semnalelor de
selectie –consideram circuitul urmator – un
REGISTRU de 4 biti
 Exemplu de sinteza a semnalelor
de selectie
• Circuitul prezentat este un registru de 4 biti.
• Presupunem ca avem 8 astfel de circuite. Sunt
deci necesare 3 linii de adresa A0-A1-A2.
• Se pune problema sintezei logice a semnalelor
de selectie READ0-READ7 si WRITE0-WRITE7.
• Observam ca WRITE0-7 sunt active pe frontul
crescator iar READ0-7 sunt active LOW.
 Exemplu de sinteza a semnalelor
de selectie
• Avem nevoie de 3 linii de adresa: A0-A2
• RDL, WRL indica operatii de citire, respectiv scriere
• CLK este un clock de sincronizare
• Circuitul are 16 iesiri READ0-7 si WRITE0-7
Exemplu de sinteza a semnalelor
de selectie
 Circuite de memorie
• O “memorie” este un dispozitiv capabil sa stocheze date
in format binar.
• Un bistabil de tip D este o celula de memorie de 1 bit.
• Un “registru” este un grup de bistabili accesabili simultan
si poate fi privit ca o “locatie” de memorie.
• Capacitatea unei memorii indica volumul de informatie
(masurat in biti sau octeti) pe care memoria respectiva il
poate stoca.
• Uneori capacitatea e raportata sub forma 1Kx4, 8xX8,
1kx32
• Circuitul descris anterior este o memorie 8x4 (8 locatii de
cate 4 biti).
 Memorii RAM
• RAM este un acronim de la Random Access
Memory (pot fi scrise si citite in orice moment)
• Memoriile RAM sunt “volatile” – in sensul ca isi
pierd informatia la deconectarea tensiunii de
alimentare
• Memoriile RAM “statice” pot pastra informatia un
timp nedeterminat, cu conditia sa fie alimentate
cu energie.
• Elementul constitutiv de baza al memoriilor RAM
statice este bistabilul tip D.
Exemple de memorii RAM statice
 Memorii RAM dinamice (DRAM)
• Principiul de functionare
 Caracteristicile memoriilor DRAM
• Un bistabil dintr-o memorie RAM statica necesita 6
tranzistori MOS.
• O celula de memorie DRAM necesita doar un
condensator si un tranzistor.
• In consecinta, memoriile DRAM permit densitati mai mari
de integrare (capacitati mai mari) si sunt mai ieftine.
• Dezavantajul este ca datele se pierd daca nu sunt
accesate un anumit timp (de ordinul milisecundelor).
• Este nevoie de “refresh” pentru pastrarea datelor.
 Memorii ROM (Read Only Memory)
• Sunt NEVOLATILE
• Principiul de functionare al primelor memorii ROM:
 Memorii PROM
• Sunt reprogramabile
• Stocarea informatiei se face tot in niste capacitati cu
pierderi extrem de mici, astfel incat pot pastra datele
peste 10 ani.
• Necesita circuite speciale de programare.
• Stergerea se face cu o procedura speciala. De exemplul
la memoriile EPROM, stergerea se face prin expunere
relativ indelungata la raze ultraviolete (de ordinul 10-
20minute).
• Memoriile OTP (One Time Programmable ROM) sunt –
de regula – niste EPROM-uri in capsula fara geam.
 Memorii EEPROM
• EEPROM – Electrically Erasable PROM
• Stergerea se face cu o tensiune “mare”, (de ordinul 12V)
generata intern cu o “pompa de sarcina”.
• Se pot sterge si scrie locatii individuale una cate una, dar
admit si stergerea unor blocuri sau a intregului chip
(“bulk”).
• Operatiile de stergere si scriere dureaza un timp de
ordinul milisecundelor. Citirea e rapida (zeci sau sute de
nanosecunde).
• Suporta un numar limitat de cicluri de stergere/scriere
(10.000-100.000)
 Memorii FLASH
• Principial seamana cu EEPROM-urile in ce priveste
modul de stocare si stergere a informatiei.
• Diferenta: contin in plus un buffer RAM iar accesul la
scriere si stergere se face la nivelul unor blocuri de
dimensiune egala cu dimensiunea bufferului RAM.
• Exista doua tehnologii noi de realizare a memoriilor
FLASH.
• NOR FLASH – permit acces aleator la scriere, sunt
rapide, dar au capacitati mai mici si sunt mai scumpe.
• NAND FLASH – ceva mai greu de accesat, dar au
capacitati mai mari si sunt mai ieftine.
 Memorii RAM nevolatile
• O metoda destul de larg raspandita de pastrare
a continutului unor memorii RAM este folosirea
unei baterii care mentine alimentarea chipului
chiar la intreruperea sursei principale.
• MRAM – Magnetoresistive RAM
• Stocheaza data in asa-numite Magnetic Tunnel
Junctions (MTJs)
• Spre deosebire de EEPROM/FLASH nu au
limita la numarul de cicluri de scriere/setrgere.
Exemple de memorii ROM uzuale
 Magistrale externe la
microprocesoarele uzuale
Exercitiu: Conectarea unei memorii externe
ROM la un microprocesor Z80
Exercitiu: Z80 cu RAM extern
Exercitiu: Z80 cu porturi paralele
externe