Vous êtes sur la page 1sur 54

ANUL XVII Nr.

43-44 Iulie-Decemvrie1922

BULETINUL
SOCIETÁTII NUMISMATICE ROMÂNE
VISTA
PENTRU NUMISMATICA TIINTELE AUXILIARE

SUB TNGRIJIREA D-LUI

STANTI N L
PROFESOR, NUMISMAT MEMBRU 6ORESPONOENT
AL ACADEMIEI ROMANE

TIPOGRAFIA REGALE F. GÖBL FR


19, Str. 19
1923.
8650

www.dacoromanica.ro
COMITETUL SOCIETITII NUMISMATICE ROME
1922-1924

Presedinte : C. Sutzu; vice-presedinte Cantaeuzino;


secretar general : Dr. Severeanu; casier-contabil:
Popp ; membri: Buteuleseu, W. M.
C. L Zamfireseu; secretar-redactor al :
Moisil.

CUPRINSUL

C. Sutzu, De Pemploi par les Romains des unités


pondérales et monétaires et des leurs divisions.
Victor Popp, Biletele ipotecare 8 figuri).
Doux : numismatica

sigilografia.
F. Hasluck, Numismatica levantint (traducere).
Capsa, medalie (cu 2 figuri).
Probota, Medalistica 1922 3

Lista membrilor numismatice.


Sommaire.

Redactia de párerile exprimate de


cátre autorii studiilor publicate in revista.

Abonament anual lei 40. Membrii societAtii primesc revista gratuit.


Redactia : Calea Victoriei 135.
Administratoare: Elena C. Moisil, Calea 70.

www.dacoromanica.ro
BELETINUL
SOCIETÄTII NUMISMATICE ROMÂNE
REVISTÄ
PENTRU NUMISMATICA sTIINTELE AUXILIARE

sub

CONSTMITIN MOISIL
PROFESOR, NUMISMAT-AJUTOR MEMBRU CORESPONDENT
AL ACADEMIEI ROMANE

XVII
1922
R 41-44)

BUCURE$TI
TIPOGRAFIA REGALE F.
19, Strada Regain, 19

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
ANIx XVII (1922)

Studii cercetari Pag.


Hastuck F. TV., Numismatica levantina, trad. de Gr. C. Moisil Mircea
Solacolu_ 86
Monete tezaure monetare din
- surori: numismatica sigilografia
Victor, Prime le bilete de emise
75
55
Biletele ipotecare
L., Die Frage der Dacischen
- Cu privire la monetele Dacilor
M. C., Le denier de la drachme cistophore et le talent
enbaque
De l'emploi par les Romains des unités pondérales et Non&
taires et de leurs divisions pour représentation des
fractions usuelles 65

Medalistice
medalie
*** Medalistica 1922 102
medalistice 62

Informatiuni
Cabinetul numismatic al Academiei 63
actiral al monetelor antke
Cronica
I. N. Svornos monetele pontice 106
Tezaure monetare (Mende Cacita)
Conferinte numismatice 107
Lista membrilor Societalii io8
Zommaire

www.dacoromanica.ro
DE l'EMPLOI PAR LES ROMAINS DES UNITÉS
PONDÉRALES ET MONÉTAIRES ET DE LEURS DIVISIONS
POUR
LA REPRÉSENTATION DES FRACTIONS USUELLES.

Les anciens connaissaient pas les méthodes modernes de


représentation des fractions. Ils étaient obligés, pour chacune d'elles,
de donner des explications.
Cet état de choses était particulièrement génant lorsqu'il s'a-
gissait des fractions usuelles, dont ils avaient sans cesse besoin.
De très bonne heure les Romains sont parvenus teprésenter
avec facilité un certain nombre de ces fractions en employant une
méthode qui consiste identifier Punité ou l'entier avec grande
unité pondérale ou monétaire, dont les divisions devenaient par ce
fait d'effectives fractions.
Le plus ancien exemple connu d'une assimilation de ce genre
entre un poids et est celui de l'once. Le mot once désignait
l'origine le douzime de livre ou de l'as des Romains. Amec le
temps, ce mot s'identifia avec la fraction elle-mme, et
chez les Romains l'once d'un champ, l'once d'une affaire on l'once
d'un héritage signifiaient le douzime de ce champ, de cette affaire
ou de cet héritage. Un exemple un peu moins ancien est celui de
la libelle. Ce mot l'origine désignait le du premier denier
d'argent des Romains. Cette libelle était ainsi une monnaie divi-
sionaire du denier. Son nom ne pas devenir synortime du
en général. La libelle d'un champ, la libelle d'une affaire,
la libelle d'un héritage représentaient pour les Romains le
de ce champ, de cette affaire ou de cet héritage.
Ces faits sont connus ; mais ce qui l'est moins c'est le
caractère systématique de ces assimilations. Une partie importante
de ce que nous connaisons ce sujet nous a été conserve par un

www.dacoromanica.ro
66

petit traité d'arithmétique écrit par Volusius Maecianus l'époque


antonine
Nous nous sommes occupés souvent de ce petit manuel, .mais
nous n'y avions jusqu'ici cherché que des informations numismati-
ques. Il mérite une attention plus sérieuse et nous en ferons tout
l'heure l'analyse.
Ce manuel ne contient pas toute la matière et nous serons
obligés d'y suppléer. Mais il nous en dit assez pour que nous puis-
sions nous rendre compte avec une certitude absolue de la nature
du problème résolu par Pauteur et des moyens dont il s'est servi.
La division de l'as
La première partie du trait& .celle consacrée la division de
l'as, est de beaucoup la phis importante. L'auteur ássimile l'entier
ou Punité l'uni.té pondérale des Romains. Par-ce fait, toutes les
divisions pondérales de la livre deviennent des fractions de Punité.
Tous les signes ou indices qui servent désigner ces divisisions
deviennent des signes représentatifs des iractionsL'indice de la
sextule, sixième de Ponce ( ? ), représente de Punité; Pindice de

la demi-sextule ( ) en devient re celui du scrupule ( )

en le ; enfin le simplium devient synonime de


Nous savons d'ailleurs qu'il existait des divisions pondérales
inférieures, et notamment le grain de l'once, mais Volusius
Maecianus n'en parle pas, parce que son oeuvre n'est pas un traité
d'arithmétique mais un petit manuel d'instruction pour les
jeunes Romains. Sa méthode suffit pour les bésoins ordinaires, elle
nous permet de représenter la suite complète des multiples des
fractions duodécimales de Punité depuis un douze, savoir:
Ponce . . le quincunx==- le dodrans -
le sextans . . le semis . . .. S le dextansS
-
:

le quadrans le septunx . S- : :

le triens . . == le bes . . . :

1) Cf. Hultsch, reliquiae II, 59.

www.dacoromanica.ro
67

La division du denier de dix as.


Volusius Maecianus ne nous dit rien de la libelle, fraction dé-
cimale du premier denier, mais il est facile de nous rendre compte
du procédé qui a transforMé cette libelle en fraction décimale gé-
nérale: c'est l'assimilation du premier denier romain de dix as avec
l'entier ou l'unité en général qui a transformé cette monnaie en
fraction décimale. Et par suite la double libelle est devenue syno-
nirne du de l'unité et succesivement les 3 libelles, les 4 libelle
les 5 libelles, les 6 libelles, les -7 libelles, les 8 libelles et les 9
belles sont devenues synonimes des fractions
Tous ces multiples de la libelles sont des monnaies et on les
présente les signes qui servent désigner ces monnaies.
Il est utile d'observer que la durée d'emploi du denier romain
de dix as a été inférieure un demi et que ce laps de
temps relativement court a été suffisant pour assurer la synonimie
non seulement du mot libelle avec de l'unité, mais la
synonimie de tous les multiples de la libelle aver les multiples
du dizime.
La division du denier de seize as.
En l'an 217 a. I. C. les Romains réduisirent le poids de leur
as une once et ils frappérent en rnéme temps des deniers de
as. En assimilant ce denier l'unité, les divisions seizièmes de ce
denier, .c'est dire les as, devinrent alors des fractions seiziémes 'de
l'unité en. général; les multiples de ces as des multiples de cette
fraction. Cet état de choses dura au moins 128 ans, jusqu'au mo-
ment de la réduction de l'as une demi-once. Et pendant
tout ce temps le mot as est resté certainement synonime de la
fraction seizime. Les mots dupondius, tressis, quatrussis, etc. sont
devenus alors synonimes de deux as, trois as, quatre as, etc. Ce
laps de temps presque triple de celui qui a suffi pour assurer la
synonimie de la et dizième, nous garantit donc de la
synonimie certaine du mot as et de la fraction seizième.
Nous ajouierons que les personnes qui croient encore la
possibilité d'existence d'un denier de seize as l'époque de
attribuent ainsi implicitement ce denier de seize as une

www.dacoromanica.ro
68

durée d'éxistence qui trois et demi! Il se refusent


donc l'éVidence en doutant alors de la synonimie du mot as et
du sezième.

La divisioh du denier de Néron.


La division denier de Volusius Maecianus ressemble par
plusieurs côtés la division de son
Tout d'abord l'auteur nous avertit qu'il ne se bornera pas k
nous faire l'exposé de leur mode de partage, mais qu'il nous ap-
prendra nous en servir pour la représentation de certaines frac-
tions; et la méthode dont il se sert pour cela est la méme pour le
denier que pour l'as. Elle consiste toujours dans l'assimilation de
Pentier ou de l'unité avec l'as ou le denier, fin de transformer
leurs divisions en fractions de l'unité.
Mais la ressemblance, et il existe une différence
essentielle entre la division de et celle denier.
Elle consiste en ce que les divisions dé l'as sont des poids,
tandisque les divisions du denier sont des monnaies. Ce caractère
monétaire indéniable des divisions du denier a une grande im-
portance. Il nous aussitôt la véritable nature des onces, des
semi-onces et des sicilicus de Volusius Maaecianus. onces, ces
semi-onces et ces sicilicus sont des monnaies divisionnaires de bronze
du denier d'argent de Néron.
Les signes qui leur sont affectés: .*- pour l'once; pour
la semi-once; *) pour le sicilicus sont des signes monétaires. L'au-
teur, en les groupant parvient nous représenter sous le nom d'as
le seizième de l'unité; sous celui de dupondius le double seizime;
sour celui de tressis le triple seizime de l'unité et la suite de tous
les autres multiples seiziénies de l'unité depuis un seize.
C'est toute la division du denier de Volusius Maecianus.

La division du sesterce de Volusius Maecianus.


Quant â la division du sesterce, elle n'est qu'n prolongement de
a division du denier. A l'aide de certaines monnaies divisionnaires
du denier, dont il ne s'était pas servi jusque lb: de la libelle, qua-
du denier; de la sembelle, quatrevingtième du denier ; et

www.dacoromanica.ro
69

du teruncius centsoixantirne du denier, le mattre parvient


présenter le trentedeuxième de Punité et les multiples de ce
depuis un huit.
Les trentedeuXièmes étaient sans doute des fractions d'un usage
fréquent chez les Romains, et leur représentation, comme on
le voit, était des plus faciles.
Les libelles, les sembelles et les teruncius des monnaies
qui nous étaient bien connues par la numismatique. La libelle est
l'as marqué de Néron, la sembelle est le demi-as marqué de ce
prince, le teruncius est une monnaie sans marque, plus petite. Il
existe donc un accord remarquable entre Penseignement du pro-
fesseur et les indications de la numismatique. Cet acord est
si complet que nous avons pu, en attribuant la libellé de Volu-
Maecianus le poids connu de l'as marqué de Néron, c'est
dire io gr., fixer par le calcul le poids de l'once de Maecianus
33 gr. celui de la semi-once a gr. et celui de terun-
8 gr. 25. Or la pesée effective des grands bronzes de
est d'environ 33 gr., celle des myens bronzes de grandeur
(non marqués) de gr. 5o, et celle des moyens bronzes de deuxième
grandeur (non marqués) de gr. 25.
On peut considérer ces résultats comme une confirmation dé-
cisive du bien-fondé de notre interprétation du texte de Volusius
Maecianus
M. C.

1) Voir pour cette interprAation surtout notre Les monnaies de


bronxe romaines des premiers Césars, et celtes du systeme de dans
Buletinul Numismatice XVI (1920 p. 83

www.dacoromanica.ro
70

BILETELE IPOTECARE
In articolul meu precedent sus p. 55) am Istudiat pri-
ginea modul de emisiune a biletelor ipptecare din 1877, arátând
in timp mäsurile ce s'au luat pe urmá. pentru retragerea
din circulatie.
De oarece biletele acestea sunt astázi foarte rari lipsesc
chiar din unele colectiuni publice, cred util complectez studiul
anterior cu descrierea reproducerea tuturor tipurilor emise, pentru
ca cei ce se vor ocupâ ele la materialuI
de studiu necesar. descriere mi-e inlesnitä de faptul,
posed colectiunea mea o serie complectá de bilet ipotecare, pe
cari am putut astfel studiez mai de aproape.
S'au emis in total sase tipuri de bilete ipotecare : de
5 lei, de so lei, de lei, de lei, de lei de 500 lei; toate
poartá data de 12 1877, ziva când s'a promulgat legea
de emisiune.
Ele sunt de cele de 5 lei io lei sunt de
Io1/ XI51/2 cm.; cele de lei de ; cele de
roo 500 lei de 14X21 cm. Desenurile la rândul patru
compozitii pentru avers pentru revers, astfel oh biletele de s
ro lei au desenuri identice pe fall pe revers (Fig. cele
de 20 50 lei au ele desenuri comune (Fig. 3-4), pe vreme
cele de roo lei lei au desenuri diferite (Fig. 5-6 7-8). Sin-
gurele deosjbiri intre biletele cu desenuri comune le cifrele
ce valoarea biletului anumite ornamente secundare.
Toate biletele au indicat pe fag, sub chenarul de jos, de o
parte numele desenatorilor : A. BRAMTOT et G. DUVAL fec.; de
altá parte numele gravorului : P. DUJARDIN sc. 1)
Culoarea in care imprimate inscriptiile desenurile este
albastrá-sinilie; numai nurnerile curente sunt tipárite
negru.
Biletele de 5 so lei prezintá pe fatá, in colturile de sus,
douá medalioane rotunde, dintre cari din stânga infátiseazá in fili-
gran de apá capul lui Traian; pe medalionul din dreapta sunt im-
') Din in articolul precedent (p. 56) s'a pus numai numele lui
G. Duval.

www.dacoromanica.ro
71

primate sernnáturile membrilor din comitetul de emisiune: eMinistru


-de Finance, I. Câmpineanu; membri,i ai comitetului biletelor
thecare: D. Sturdza, . -D. Athanasiu». Semnátura casierului general
al tezaurului lipseste pretutindeni.
Deasupra medalioanelor, in colt, se cifra 5 (sau io).
Spatiul cele medalioane' este ocupat de inscriptia:
BILET HYPOTHECAR CINCI LEI (sau DECE LEI). Jos
liguri femeiesti, alegorizAnd casnice industriale, stau
asezate spate in spate, rezernate de .un postament decorat cu un
cap de bou. Pe acest postament scrie: 12 JUNIU 1877, iar la
cioarele femeilor de o parte de alta se alte figuri alegorice
reprezentând diferite ocupatiuni agricole industriale (Fig.

Fig. Fig.

Pe revers aceste bilete tot cele medalioane,


dar spatiul dintre ele este ocupat de o placá ce are deasupra cifra
(sau io), dedesupt sterna României, .iar la- mijloc textul:
catörii acestor bilete cum 1i toti aceia cari vor fi contribuit la
terea sume mai mare de decât cele prevedute prin legea
de facia se vor pedepsi conform art. 112 urmátorii din codicele
penal». Jos sub medalioane, de o parte de ceialaltá stá scris
numele ROMANIA (Fig. 2).
Biletele de 20 lei au ele desenuri comune. Pe fatá, la
dreapta un meclalion in filigran de reprezentând capul lui
Traian având imprirnat sus numárul 20 (sau so), iar jos un' alt
m.edalion oval cu sterna tárii pe panoplii. In partea stângá
se aflá o scená regrezentând unirea Rornei cu Dacia sub
auspiciile impáratului Traian. In fatá se vede podul lui Traian de
peste DunAre, spate un trofeu, iar pe sociu sctis: ROMANIA.
Spatiul din al biletului este ocupat de inscriptia : BILET

www.dacoromanica.ro
72

HYPOTHECAR I JUNIU 1877 I DOUE-DECI LEI (sau


DECI jos aceleasi semnáturi ca pe biletele de mai sus
(Fig. 3). Deosebirea între biletele cari vorbim este numai la
cele de lei, data de 12 Juniu 1877 este pe o tinutá.
ghiare de catre un vultur in zbor.
Pe revers biletele acestea au un chenar lat, format din frunze
de asezate pe o boltá.
'In stânga medalionul ro-
tund in filigran de apá;
DOUE-DECI in dreapta fete mer-
gând la lucrul cârnpului;
la un postament pe
care scrie numárul 20 (sau
50) textul referitor la
falsificatori, iar deasupra
postamentului un vas
Fig. 3. fructe. Pe marginea de sus
la litera R cele
de lei scrie intreg
ROMANIA), ceva mai
jos de o parte de ceia-
-laltá' a vasului. fructe
câte un rnedalion ink
numkul 20 (sau 50),
in colturile de jos ale bile-
tului câte un medalion oval
cu sterna (Fig. 4).
Fig. 4.
de ioo lei are
un larg chenar de arabescuri, in care se deschid sus
pe
numarul dedesubt ROMANIA, in
medalioane
medalioane mai mari, reprezentând fili-
colturile de jos alte
gran de capul lui Traian (dr.) capul Romei (st.). In spatial
din rnijloc se aflá inscriptia: BILET HYPOTHECAR I 12 JUNIU
1877 I UNA SUTA LEI, semnáturile ministrului de finance
ale membrilor din comitet, ca mai, sus, Partea de jos a biletului
este ocupatá de o alegorie ce agricultura, industria
comertul care pe soclu are inscriptia: ROMANIA (Fig. 5).
Reversul este acoperit in' intregirne de arabescuri, printre cari

www.dacoromanica.ro
73

apare sus, de o parte de alta, inscriptia : UNA SUTA LEI;


jos cele medalioane in filigran de apá. având pe marginea
de jos numárul roo. In mijlocul biletului se vede un medalion foarte
mare având sus sterna de un vultur aripele intinse
pi de ce reprezintà industria
cultura, insotite jos de figuri diferite ocupatiuni
casnice agrieole. In
centrul acestui meca-
lion mare se aflá
UNA
primat textul referi-
tor la falsificatori.
(Fig. 6).
Biletul de
lei prezintá pe fatá
un chenar arhitecto-
rnárginit pe o .

parte pi de alta de Fig. 5.


câte o firidá umplutá
figuri alegorice
fátisând lucrári agri-
cole de industrie
casnicá.. Margiiiea de
sus a, chenarului are
la o plachetá
inscriptia: BILEt
HYPOTHECAR I
12 JUNIU 1877;
rnarginea de jos un
Fig. 6.
oval
ma pusá pe o e$arpá inscriptia OMAN IA. In cele
patru colturi ale biletului sunt plachete dreptunghiulare numárul
Spatiul liber din biletului are inscriptia: CINCI SUTE
LEI pi sub ea sernnáturile ministrului de finante pi ale membrilor
comitetului de emisiune; sunt aceleasi sernnáturi ca i pe biletele
tlescrise mai sus (Fig. 7).
are de asemenea un chenar arhitectonic, sustinut de
o parte pi alta de statuiele sigurantei abondantei; jos la mijloc
bustul alegoric al Rornâniei având dedesupt de o parte de

www.dacoromanica.ro
74

alta reprezentarea 'lupoaicei cu Rom Rem. In colturile de jos


plachete cu numárul 50o; pe rnarginea de sus la mijloc o plachetá
cu ROMANIA, iar sub o placá oblongá cu textul re-
feritor la falsificatori.
cest text se repetá de
mai multe ori litere
abit vizibile pe tot cor-
CINCI SUTE pul in-
trerupt numai de
medalioane filigran
de representând
capul lui Traian
(dr.), celalalt al Romei
r
(st.) (Fig. 8).
Fig. Tin sá a;nintesc
aceastá ocaziune,
pe. lângá de bi-
obisnuite s'au mai
imprimat un de
48 exemplare din fie-
cafe tip, cari nu
nici numere
nici numere curente,
cestea Inlocuite
500 prin zero. Biletele ace-
- - stea erau destinate sá
Fig. S. serveascá drept rnodle
casierifor altor rnâ-
nuitori de bani pentru a autenticitatea bile-
telor ce li se prezintau.
In sfârsit mai adaug, dupá infiintatea Báncii Nationale a
României, biletele ipotecare trecând in sarcina ei, s'a pe
fiecare din ele o stampilá rosie numele acestei institutiuni.
ocazia -scoaterii din circulatie a biletelor ipotecare s'a numit o
comisiune, care a fost cu distrugerea tuturor exempla-
relor retrase. Ele au fost arse cuptoarele ancii Nationale.
VICTOR N..

www.dacoromanica.ro
75

DOUA STIINTE SURORI:


NUMISMATICA SIGILOGRAFIA

Trecutul unui popor nu se numai raz-


boinice pe cari le-a indeplinit in cursul vremurilor, sau iscu-
sinta care a se stracoare grele
activitatea culturala ce a desfásurat-o contri-
butia ce a adus-o propasirii generale a civilizatiunii omene§ti.
mi-se pare din activitate trage mai mult
in oricare alta; in actiunile razboinice
politice nu pot o valoare durabilä deck atunci, când sunt puse
in serviciul apárarii sau propasirii civilizatiunii.
A face numai pentru cuceriri este meseria popoarelor
pajazitare, cari obisnuiesc st triasc din' munca altora; a face
tot felul de combinatii politice in detrimentul vecinilor este atri-
utia cari prin siretlicuri cauta creieze o situatie pre-
ponderanta.
Poporul românesc nu face parte din nici una din categoriile
acestea. El a purtat rasboaie multe crâncene, dar nu pentru a
face cuceriri, ci pentru tara fiinta sa ; el a

intreprins actiuni politice, dar nu pentru a smulge drepturile altora,


ci pentru a si-le ale sale atunci când erau periclitate.
Dar mai mult deck de politica, poporul nostru
are la activul o activitate care
i-a creiat o situatie cu totul in rasaritul Europei.
Este de regretat numai, activitate nu se
cunoaste deajuns, de aceia nici noi, nici strainii putut
apreciem acum adevarata lui valoare trecutul popo-
rului nostru.
Se poate cu drept cuvânt, la noi s'a abuzat de istoria
politica, i nu s'a dat atentia istoriei culturale.
'Cu tot progresul insemnat ce l-a fácut in ultimii treizeci de
stiinta noastr istorica, evolutia cuiturii românesti nu este
in liniamentelc ei generale o istorie a acestei
nu s'a putut scrie.

www.dacoromanica.ro
76

De 'sigur pricina acestei scaderi nu trebuie numai


decât liPsa de izvoare, cât mai ales in lipsa de interes de
problemele de istorie culturalá. In special s'a neglijat acum
la noi cercetarea studierea mai aprofundatá a izvoarelor monu-
mentale, destul de numeroase de variate, pentru ca ajutorul
sá se poatá pe deplin desvoltarea culturii noastre
Este un fenomen curios ce se observá intelectualii no$tri.
Desi avem o tará foarte bogatá in vechi urme de culturá; cea
mai mare parte din aceste urme sunt dela no$tri
directi, numai putine provin dela popoarele stráine ce au locuit
pe vremuri in tara toate acestea tocmai noi
aceia cari pretuim mai putin aceste urme mostenirea
cea mai strálucitá ce Concetátenii nostri de
altá origina au strâns râvná pi au studiat cu interes nu
urmele de de proprii dar foarte adeseori
pe cele de no$tri Dad Romani. Muzeele
sunt de astfel de monumente, iar in revistele de speciali-
tate s'au publicat tot felul de studii informatii privitoare la ele.
Noi dimpotrivá am o desinteresare absolut nejustificdtá fatá
de aceastá pretioasá mostenire Nu numai teritoriile
ce au fost pâná de curând supuse stráinilor, dar chiar in
regat, colectiunile publice pi particulare nu sunt atât de numeroase
atât de bogate cum ne-am potrivit marelui
de mouumente ce s'au descoperit, iar publicatiunile consacrate
sunt de tot rari.
$1 en toate acestea monurnentele culturale sunt singurele
voare cu ajutotul cärora mai putem reconstitui istoria culturii noastre
vechi. Ele singure ne pot pune in comunitate sufleteascá en
mosii nostri ne pot pe deplin gándurile pi názuintele
culturale.
IL
Intre monumentele de culturá româneascä sunt douá categorii,
cari putin apreciate pânä acum, au toate acestea o mare
importantá pentru cunoasterea trecutului : monetele, cari
obiectul numismatice, sigilHle sau pecetile, cari formeazá
obiectul sigilografiei Pau sfragisticei.
Moneta este primul un instrument comercial, un mijloc

www.dacoromanica.ro
77

de schimb. Dar este un schimb superior, civilizat, care


a ce omul a iesit din faza economiei naturale. Deci din
simplul fapt, gásim un popor in timp ce
altele nu o cunosteau, suntem in drept tragern concluzia logic
naturalá, acel popor se pe o de culturá superioará.
Di altá parte când constatám un popor sau un a uti-
lizat monete de aur de argint, iar altele numai monete de
ne putem da seama cu usurintá contrastul ce a existat
aarea economicá a unuia a celorlalte. De asemenea când gásim
in trecuttil unui oras sau al unui epoce de activitate monetará
mai intensá altele de activitate monetará mai restrânsá, putem
trage conchiziuni cu privire la fluctuatiile ce a suferit economia
lui nationalá in tursul timpului. Deci monetele ne pot da
pretioase asupra economice a diferitelor tári orase.
Pentru a cele spuse sá luám un exemplu din monetária
tárii noastre. In Dobrogea a existat in antichitate ora$ul grecesc
Histria sau Istros, care a avut de pe la 500 in d. Cr. un
atelier monetar. De atunci pâná pe la anul 238 d. Cr., când
ora$ul a fost distrus, monetária lui a continuat sá functioneze, cu
anumite intreruperi. In tot acest timp de veacuri orasul acesta
a un de de monete de argint, cari con-
stituie o dovadá prosperitatea lui economicá. Intre
aceste monete nu sunt numai drahme, ci piese divizionare, ceea
ce probeaz moneta se nu numai in comertul
mare ci in transactiile márunte. De asemenea ni s'au pástrat din
acest foarte multe de monete de bronz, dintre cari unele
de o executiune artistic probe ale prosperitätii econo-
mice in timp ale indernânárii artistice a Istrienilor.
Dar tot in acest gisim destul de multe piese n'au
greutatea ci o greutate gásim monete false, fa-
bricate din metal cu titlu inferior sau dintean sâmbure de aram5.
cáptusit pe deasupra cu o coájá subtire de argint; gásirn monete
uzate apoi contramarcate spre a li-se da curs fortat.
tarea acestor subterftigii ne face sá intrevedem printre epocele de
prosperitate, epoce de crize economice ftnanciare, epoce de deca-
dentá, când orasul s'a vázut nevoit sá recurgá la mijloace putin
pentru a face fatá crizei de numerar.
tot cu ajutorul monetelor ce ni s'au putem
când au fost epoce de crizá când cele de prosperitate.
www.dacoromanica.ro
78

2. modul cum se gásesc monetele vechi distribuite pe


torul unei tari, putem scoate tot felul de informatiuni cu privire la des-
voltarea comertului, la circalatia la drumurile comerciale.
Este de observat pentru vremurile antice, pentru
cele medievale sunt cu totul rari izvoarele literare contimporane,
ne informeze despre starea economicá miscarea comer-
ciaK suntem nevoiti de mai multe ori ne
astfel informatii din studiul monetelor.
Pentru acest scop sunt de cel mai mare tezaurele
tare, ce s'au descoperit mai de se descoperá mereu în toate
Aceste tezaure sunt in cele mai multe- cazuri depozite de ale
negustorilor sau reprezintá monetele Ce erau curs
regiune oarecare epoca acolb. Din compozitia
tezaurelor scoate concluzii importante cu privire la monetele
ce erau intrebuintate epoch oarecare; cu
privire la legáturile comerciale ale ei cu vecine; cu privire'
la raporturile de valoare dintre diferitelor
mai punem cazul, de cele mai ori tezaurele ne descoperá
monete rari sau necunoscute.
Spre a pe deplin importanta tezaurelor monetare
pentru cunoasterea trecutului, voi exemple din
matica
Izvoarele istorice ne pot da nici o informatie despre
chimea monetei in tara despre legáturile
merciale pi culturale dintre vechii nostri Dacii, celelalte
popoare antice; despre drumurile comerciale ce treceau antichitate
pela noi. Tezaurele monetare ce s'au in diferitele ale
ne permit st ch nostri au cunoscut
intat moneta din al 1V-lea d. Cr., au fost de
atmici in cu centrele mai insemnate ale comertului grec
urmare au suferit o influentá culturalá dela Grecii antici
ele ne mai Dacii au avut raporturi comerciale culturale
Romanii u mult de cucerirea Daciei.
Tot tezaurelor monetare le datorim despre dru-
comerciale principale din Dacia despre;lucrarea mi-
nelbr epoca ante-romana; despre continuarea legáturilor corner-
dale pi culturale cu roman pi dupá retragerea legiunilor
de care Aurelian.

www.dacoromanica.ro
79

Un alt exemplu foarte caracteristic de importanta tezaurelor


monetare ni-1 numismatica Munteniel. Izvoarele istorice nu
ne pot da nici o informatie domniei lui Radu I Ba-
sarab, lui Mircea Mare. Nu ne-a dela el nici un do-
cument contimporan ; nu avem nici un monument care i-1 putem
atribul deplinä ;nici o sau nu
stie povesti despre. activitatea lui. AbiO numele i s'a
in anale sau pomelnice bisericesti ori documente posterioare.
Atât de putin izvoarele istorice despre acest Domn, unii
dintre nostri se chiar a domnit vreodatá.
Dar acolo unde istoria nu ne poate da nici o lámurire, vine
numismatica ne aratá, Radu I Basarab nu numai a domnit,
dar a desvoltat o activitate economicá culturalá destul de
tensivá. In adevár posedám dela acest Damn un mare de
monete argint, numeroase tipuri variante; monete pe cari
tezaurele descoperite acum depliná certitudine
au fost bátute in timpul lui. Studiinci aceste monete ne da
seama mod precis de starea economicá a tárii acel
timp, de anumite obicciuri i institutiuni, etc.
3. Dar monetele au diferite reprezentári figurate pe una sau pe
fetele, iar acestea ne oferá informatiuni extrem de bogate
de pretioase privire la istoria politicá, credintele religioase,
la viata la obiceiurile sociale, la desvoltarea artisticá
a omenirii.
In antichitate cele multe reprezintári de pe monete erau
de naturá religioasá. Ele cuprind figurile tuturor divinitátilor ce au
fost adorate in diferitele orase sau state ale lumii
mane, zeii de origine asiaticá sau africaná, cari au
fost primiti panteonul grec roman. Astfel avem pe
monete istoria religioasá a antichitátii, zeii localnici
zeii familiari toate influentele ce le-au exercitat
unele religiuni asupra altora. Aláturea de figurile zeilor pe
monete diferite subiecte scene de cult, idoli, temple alte loca-
suri de cult, reprezentári din mitologie din traditia religioasá,
din cari multe nu ne-au fost pástrate de care nici un alt izvor
istoric.
poate oricine ce valoare covârsitoare au toate
aceste reprezintári pentru cunoasterea religiunilor culturilor antice,

www.dacoromanica.ro
80

pentru mitologiei pentru cunoasterea influentelor


ligioase ce s'au exercitat de unele popoare asupra altora.
pe monetele medievale moderne se intâlnesc adeseori
reprezentári privitoare la ,religiune cult, dar ele au o
mult mai deoarece alte izvoare care of
problernele de acest
'Alte reprezintári monetare sunt figurile suveranilor ale per-
sonagiilor celebre din toate Din antichitate nu ni
pástrat decât relativ putine statui carnee, cari se reproucá por-
trete autentice; monetele ne un nesfârsit de por-
trete, a cáror autenticitate nu poate fi pusá la indoialä, de oarece ele
figureazá pe aceste documente oficiale. Toti romani cu
membrii familiilor imperiale; multi dintre monarhii
Asiei elenizate; regii reginele Eviptului ptolernaic ; regii Siriei,
ai Pontului ai Bosforului; unH dintre regii Macedoniei Traciel;
diferite personalitAti ilustre din antichitate se gäsesc figurati pe
frumoasele monete de aur, de argint de bronz din vrernurile
Putine din aceste portrete erau cunoscute din alte izvoare ; cele mai
multe nu ni s'au conservat dedt numai prin monete. Astfel pentru
iconografia portretistica anticá monetele au o importantá capitalä,
oarece sunt aproape singurele izvoare ce ne-au Ostrat figurile
autentice artistice monarbilor oamenilor celebri.
Pe monetele medievale nu portrete, ci numai figuri
conventionale, dar figuri ne servesc ele foarte mult la
cunoasterea costumelor din acele timpuri.
In o categorie de reprezintári figurate, ce
pe monete, sunt rnonurnentele arhitectonice sculpturele. Nu numai
temple, dar alte cládiri publice, cetáti, grádini, poduri, coloane,
monumente triumfale statui celebre se mare .numär repro-
duse pe monetele antice. Multe din acestea nu sunt decât arnintite
sau descrise sumar alte izvoare istorice, iar adevárata
tiare ne-au pástrat-o numai monetele. Astfel aceste reprezentári
monetare au adus cele mai mari servicii pentru identificarea multor
monumente antice; deasemenea numai cu ajutorul s'au putut
reconstitul o serie de monumente arhitectonice sculpturale pentru
cari nu côpii exacte sau descrieri complecte.
4. In afará de reprezintári figurate monetele mai contin inscriptii
sau legende, cum li se zice un termen numismatic. Acestea cuprind

www.dacoromanica.ro
81.

numele ale statelor suveranilor, cari au ernis rnonetele ;


numele magistratilor monetari, ale gravorilor, uneori chiar data
emisiunii.
cunostinte noi n'au nurnismatii din studiul acestor
inscriptii ? informatii nesigilre sau nu s'au complectat
sau .rectificat ajutorul ! serie popoare
nu se cunosc prin aceste legende monetare; atâtia
regi, principi bárbati de stat au intrat in istorie mimai ;

atâtia artisti oameni celebri au fost scosi din negura numai


prin interrnediul Aproape tot ce despre triburile din Tracia
Macedonia, de Filip II, datorim nurnai rnonetelor pe care
ele le-au Regii din regii sciti din Dobrogea, multi
dintre regii Pontului ai Chersonezului nu-i cunoastem decât din
monete. Chiar numele unor romani nu s'au transmis
decât prin aceste monumente. Regine ca Filistida din
Siracuza sau Arsinoe din Egipt ar fi uitate, n'ar fi fost
imortalizate de frumoasele monete ce s'au timpul
lucru putem spune despre atâtea localitati personagii medie-
vale a cáror amintire nu s'a decât numai prin
tele monetare.
Astfel pentru geografie, ca pentru istoria culturalá,
studiul monetelor a adus tot atât de mari, ca
pentru istoria religioasä.
5. "In sfârsit monetele au importantá din punct de vedere
artistic. Monetele antice sunt cele mai monumente de arta
gravurei metal, unele din ele sunt lucrate atâta. máiestrie,
au fost considerate toate timpurile ca adevkate capo d'opere.
Sunt cunoscuti chiar mai multi gravori antici, cari nu au ezitat
puná pe monetele gravate de ei. Astfel ajutorul
monetelor ne putem da seama de evolutie a acestei arte;
de stralucirea la care au putut-o de declinul
la car au coborat-o gravorii bizantini medievali. In timp
putem la ce grad era desvoltat gustul artistic al
diferitelor popoare epoce anumite.
Tinând de toate cele expuse este de
marelui numismat francez, d. Ernest Babelon, cu
privire la utilitatea a monumentelor numismatice.

www.dacoromanica.ro
82

colectiune de zice d-sa este un depozit oficial de docu-


mente contimporane, ce n'au putut fi alterate decursul timpurilor
prin transcrieri gresite, prin interpolkri voite, prin suprimkri arbi-
trare sau inconstiente... Ele sunt martori oculari oficia$ chemati
incetare márturisiri in vasta anchetk, pi care stiintele
istorice o intreprind, din diferite puncte de vedere, asupra trecutului
omenirii; o moneti este, mai adeseori decât se crede, singurul docu-
ment autentic care a ferit de profanarea un eveniment istoric»

Ceeace am spus despre importanta a monetelor se


poate mare parte despre sigilii.
Este adevkrat din punct de vedere numeric, sigiliile nu pot
fi comparate moneiele, dci cu un singur tipar monetar s'a
reprodus totdeauna u numkr mai mare de exemplare, decât
de peceti ce s'au reprodus un sigiliu. Dar schimb sigiliile au
avantagiul fabricarea nu este de nici o restrictie, pe
vreme dreptul de a emite monete l-a avut toate timpurile
numai puterea suverank.
Deasemenea ca izvoare pentru istoria politicI sigi-
au aceiaa ca monetele. $i aceste din urmä au
legkturi cu viata economic4, cele dintâi au un rol foarte
in viata politid in organizarea societátilor
iustitutiilor omenesti.
Având ca menire principalk garantarea autenticitátii unui object,
a unui act ori mesagiu oral sau scris, sigiliile s'au intrebuititat
din cea veche Antieítate. Le 4000 de ani de
era la Babiloneni la Egipteni ; tot cursul istoriei
Grecio Romanilor,. la popoarele medievale moderne
ziva de astkzi.
Sigiliile sub forme : ca stampile, adid
tipare sau matrice de metal, gravate negativ pentru ca imprimate
pe o Materie oarecare dea pozitive; ca peceti,
adid impresiunile pozitive ale acestor stampile,
plumb, hârtie, lut sau metal.
In vremurile vechi se foarte adeseori, cä garantarea
Babelon, Traité des monnaies et romaines, I, col. 29

www.dacoromanica.ro
unui mesagiu a unei invoieli sI se fact prin prezin-
tarea sigiliului, chiar când mesagiul actul erh Pentru
acest scop se intrebuintau de inelele sigilare. Dar tot atât
veche este actelor la Babiloneni pe plAci
de lut, la Egipteni, Greci Romani pe papirns. $i evul mediu
s'a uzitat sistemul de a se sau trimite, spre garantarea
autentificitgtii, sau inelul sigilar, dar inch din veacul al
VI-lea d. Cr. obiceiul peetluirii a devenit comun.
de rolul important ce l-au avnt sigiliile
-viata politict i socialá- nu numai dar toate
corporatiile religioase ti civile, cum persoanele parficulare le-au
intrebuintat ori de ori a fost necesar st garanteze ceva
legern marea valoare ce o au ele ca documente istorice.
Ca monetele, sigiliile sunt documente contimporane,
inscriptiile reprezintgrile ce contin reflecteazá o stare de
lucruri realg.
In primul sigiliile ne dau informatiuni despre persoanele
sau corporatiile dela cari Studiul a tat la nume-
roase persoane, institutii corporatii, cari altfel rámâneau necunoscute,
a ajutat la lgmurirea situatiei sociale, la cunoasterea atributiilor
importantei bor. de personagii inalte, de principi
bisericesti, de magistrati orásánesti, de fabricanti de
n'au putut fi cunoscuti sau nu li s'a putnt situatia
-decât ajutorul sigiliilor. Atâtea societgti institutiuni n'au intrat
in domeniul istoriei deat prin mijiocirea atâtea opere artá
n'au putut fi identificate decât cu ajutorul bor. Chiar un docu-
ment mentioneazá o anumitá persoaná institutie, sigiliile
acestora aduc foarte adeseori informatii complimentare din cele
mai pretioAse.
De altá parte sig-iliile, ca monetele, sunt adeseori
impodobite cu felurite reprezintgri figurate. Acestea mai
ales figuri de persoane, publice monumente de
insemne.
Este adevárat pentru portretisticg aceste reprezintári
nici o valoare, figurile sunt numai conventionale; schimb
pentru istoria costumelor a blazoanelor ele au o importantá
covârsitoare. Formele modificárile militare, si
bisericeW, mai ales diferitele epoce ale evului medin, s'au putut

www.dacoromanica.ro
84

cunoaste reconstitui numai ajutorul sigiiliilor. Deasemenea.


stemele oficiale ale statelor, ale familiilor domnitoare altor familii
nobile, ale oraselor corporatiilor, ale diferiteloi institutii demnitáti,
cum ale particularilor nu se pot stabill in mod precis decât ajutorul
sigiliilor. pe monetele medievale moderne se gAsesc steme si
dar nu sunt totdeauna absolut exacte; pe sigilii
gásim stemele blazoanele veritabile, oficiale. Astfel monumentele
sigilografice constituiesc izvoarele principale pentru cele
ajutátoare ale istoriei: eraldica si genealogia, cari scot informa-
title aproape exclusiv din aceste monumente.
Ca dau un exemplu din sigilografia nationalk,
amintl, sigiliile ne-au pástrat stemele oficiale ale celor trei prin-
cipate din care s'a format România de astázi; colectia acestor
ne arata toate modificárile prin cari au trecut aceste
când unite la un au dat nastere stemei actuale a României-Mari..
Tot sigiliile ne-au pástrat blazoanele mai multor familii boieresti,
ale oraselor, judetelor, episcopiilor, mânástirilor ale diferitekr
demnitáti civile si bisericesti, dovedind astfel noi a existat
o eraldicá nationalá, a desvoltare a mers cu a eraldicei
din din centrul hpusul Europei. Din stadiul sigiliilor
cunoastem, de altä 'parte, cum erau organizate cancelariile Domnilor
nostri; constatám módul cum se autentificau diferitele acte publice
particulare; descoperim avut si noi de aur» peceti
de ceará inchise in capsule de argint, destinate unele cele-
pentru autentificarea actelor o importantâ exceptionalá.
In ca monetele, sigiliile au importantá pentru cunoa-
sterea artei gravurii in metal. Ele vin sä complecteze sá verifice
informatiile ce ni le in aceastá privintá, studiul monetelor.
Astfel oricine va gási pe deplin afirmhtiunea lui
cá sigilografia este un izvor fecund de cuno$tinte ; cá in ea
solutiunea unui numár infinit de chestiuni cele
mai curio-ase pentru istorie, genealogie, moravuri, costume' agio-
bogie sau istoria sfintilor ; cá in ea putem progresele
gravurii.
IV.
studiind raporturile dintre sigilografie numis-
maticá a mai spus : sigilografia este sora numismaticei.

www.dacoromanica.ro
85

in adevár aceste au multe puncte


In primul atât monetele sigiliile sunt produse ale gra-
vurii in metal. Aproape totdeauna aceiasi artisti au gravat
de monete matricele de ; aceleasi persoane au fost
5i
De parte monetele 5i sigiliile prezint un de
oficialitate, de care le o valoare ca izvoare
pentru cunoasterea trecutului. Monetele sunt garantate de
;.sigiliile, desi adeseaori dela institutii sau persoane
particUlare, garantii suficiente prin faptul, cä menirea
este certifice autenticitatea unui act.
.In priveste monetele sigiliile românesti, ele
au originea care trebue o in puternica influ-
entä apuseanä, ce s'a exercitat asupra celor trei state românesti:
Transilvania, Muntenia Moldova veacul al XIII-lea XIV-lea.
$i monetele sigiliile noastre in mod evident
influentá apuseanä. Inscriptiile ale unora ale celorlalte sunt,
cel putiu la scrise in caractere latine medievale, cum se
uzitau Europa apuseaná; reprezintärile figurate
ornamentele (arabescurile) chiar crucile dela Inceputul inscrip-
tiilor sunt compuse d.upa moda ; stemele tärilor bla-
zoanele familiilor ale celor boieresti sunt alcá.tuite
regulile occidentale; figurile sunt
reprezintate in armura cavalereascä din apus ori in costumul civil
al suveranilor de acolo.
influenta cáreia nu numai orga-
nizatia de stat a Transilvaniei, dar in mare parte a celorlalte
state medievale românesti, Muntenia Moldova, cu cancela-
se scriau acte latineste formule uzitate apus,
cu numeroase institutH obiceiuri feudale, ne-a dat monetele
pecetile noastre.
Stabilitá mai in Transilvania, aceastá influentá a trecut
dincoace de munti prin intermediul dintre boierimea
de acolo, organizatä dupá sistemul feudal din apus,
boierirnea din Muntenia Moldova, precum. prin actiunea de
propagandä a bisericii latine. Epoca acestei influente prezintä pentru
istoria politicá cea culturalä o deosebitä
este de cel mai mare interes pentru noi ca sá o cunoastem se

www.dacoromanica.ro
86

poate mai amánuntit. Cum izvoarele literare sunt pentru acest


timp foarte reduse din ele nu putem avea informatii
suntem nevoiti recurgem largi la izvoarele monu-
mentale. dintre acestea monetele sigiliile, de inrudite
intre ele, ne pot da -cele mai pretioase cele mai sigure cunostinte
CONST.

NUMISMATICA LEVANTINA
- dupá HASLUCK -

Introducere 1)
Imensa a imperiului turcesc a atras in tot-
deauna pe comerciantii Europeni, civilizatia lui prirnitiva lipsa
de márfuri a determinat natura schimbului. Cu putine exceptii im-
portante, Turcia a exportat Europa materii brute a primit in
schimb iudustriale. Mijlocitorii acestui comert au fost stráinii
la granita imperiului cari au fost protejati de privilegii
speciale obtimtte dela Poart de cátre guvernele respective. Acesti
negustori strbini au introdus intrebuintat, numai pentru
usurarea negotului, un stoc suplimentar de monete, neceLitate in
special din cauza extremei neingrijiri guvernului turc in materie-
monetara.
neingrijire se in chipuri : in primul
calitatea metalului intrebuintat in cele mai multe cazuri
totul inferioara schimbátoare ; in al doilea rind nici canti-
tatea monetelor puse in circulatie, nici numárul nu era in-
destulator pentru comertul
Metoda de a reduce titlul metalului este o variantá a veChiului
sistem de fraudá intrebuintat in monetáriile : tezaurul
1) in traducere acest studiu asupra monetelor levantine, de
oare ce prezintá un interes deosebit pentru istoria noasträ Cele
mai multe din speciile de monete intrebuintate comertul levantin au
culat la noi, astfel o cunoastere mai amánuntitä a va fi de mare
pentru numismatii financiarii nostri. Am lásat numai partea din
a studiului, care cuprinde descrierea diverselor tipuri monetare gäsite
de autor in a monetelor falsificate.

www.dacoromanica.ro
87

metal cu titlul legal monete cu titlu mult mai inferior


Evident acest caz al monetkiei. Monetkiile se-
crete ale diferitilor pasi provinciali, monete numai pentru
câstigul stápânului bor. Tribue tinem seamá aceastá fraudá
mai ales de când Evreii au pus mâna pe finantele turcesti.
(cf. Hammer-Purgstall, VII, 235).
In studiul monetelor turcesti o mare piedicá constitue legendele
(inscriptiile) cari in concordantá scrupulele religiei mahomedane,
nu pot fi decât litere arabe, indescifrabile péntru majori-
tatea prin mâinile cárora tree aceste monete. fapt
se datoreste extrem de greaua diferentiare clasificare a mone-
turcesti.
Articolul de este un studiu al diferitelor cursuri de mo-
nete straine, intrebuintate in comertul levantin cari au avut
oarecare chiar interiorul imperiului, dela Con-
stantinopolului pânä târziu in epoca reformei, când introducerea
sistem monetar dupá modul european a dat un mare
avânt, independent de interventiile stráine. Date le sunt strânse parte
din documente, parte un lung studiu al monetelor europene,
cari pâná astázi sunt cumpârate vândute ca lingouri pe pietele
din
Principalul interes al studiului este unmismatic, conditiile stkii
economice relatiile comerciale ale Turciei in acea perioadá
bine cunoscute. Pentru o mai buná intelegere a chestiunii s'ar
gasi lámuriri relatiile monetare similare; ce au existat intre «bar-
bari» Greci in lumea anticâ, in special regulele ce s'au
urmat in privinta primirii imitárii tipurilor monetare de câtre
popoare straine.

2. Monete anterioare cuceririi turcesti.


Asociatiile comerciale privilegiate, stabilite imperiul turc,
au prototipul in negustorii Italieni din imperiul bizantin. Ad
de asemeni monetele de aur aveau un titlu fix, iar cantitatea celor
de argint insuficientA, cá posesiunile italiene, tara
mumá trebuiau sá implineascá lipsa aceasta cu monete proprii.
In Europa erau trei tipuri monetare: dinarul la de
24 gráunte de argint, datând din veacul al VIII-lea; de aur,

www.dacoromanica.ro
88

datând din veacul XIII-lea; dolarul de datând din prirnii


ani ai veacului XVI-lea.
Dinarul de argint nu ne El drumul
cátre Levant rnult de cáderea Constantinopolului
toate engleze nu se gásese decât pe ici pe
din cauza dinarilor bátuti de primele colonii levantine de
dupá cea de a IV-a ruciatà, e evident c5. mai bine
tipul dinarilor din Tours.
Ducaul de aur, dinaintea cáderii Constantinopolului,
achizitionat in Levant, sub forma venetianului zevehino.
Dupá 1204 suprematia Venetiei a dat un imens impuls circu-
latiei monetelor sale. Matapanii i vessilliferii de argint 1) au fost
in tezaure mari, iar etalonul aur, celebrul care
si-a fácut aparitia sub dogele G. a fost atât de
bine primit, incât a devenit prototipul monetelor de aur ale coloniilor
genoveze din Pera, Chios Mytilene a cavalerilor din Rhodos.
Pelerinii din veacul al XV-lea ne chip neindoios cá
monetele venetiane erau pretuite pretutin4ni dealungul dru-
mului pe care-1 fáceau acestia. Zceehinul, in special, pástrat locul
säu pâná dupá cáderea republicei venetiene a circulát pe
drumurile comerciale din Orient pâná aproape de India.
3. Monetele turcesti primitive.
Neregularitátile ce se aceau oCazia baterii monetelor tur-
cesti, special continua terare a titlului metalului, face istoria
fie extrem de grea. Alte complicatii provin din cauza intro-
ducerii unui tarif monetar arbitrar din lipsa intrebuintárii, de
cátre autoritáti, a oricárei nurniri monetare. câteva notiuni
asupra sunt absolut necesare cercetarii noastre.
de aur. ,
Etalonul cunoscut sub numele de (aur) a fost
pentru prima oará emis In timpul lui Mahomet II-a dupá 1453
Informatia istoricului 2) care se citeazá pe
multi dintre autorii contimporani, dovedeste pe deplin cá dela ur-
carea lui Selim I pânt la lui Selim (1566-74)
') Numiri date monetelor de argint, cari pe Doge primind
steagul dela Sf. Marcu.
2) Istoria imperiului otoman (trad. engl. de Hellert) 1838, vol. VII p. 410.

www.dacoromanica.ro
altân-ul a fost echivalent ducatii venetieni unguresti de 6o
aspri. Pe la 1432 altân-ul scázuse la aspri I ducat.
Tot Hammer presupune existenta unei monete mai mici de
aur, echivalând un scud de 6 livre coronatus de de
aspri, dar singurul autor care vorbtste despre acesta este Pigafetta,
(1568), care numeste sultaninum. Ceilalti autori nu
cunosc o singnrá (cáreia unii dau nume de
sultanin) anterioará baterii 1687.
aceastá. confuzia numirilor monetelor de aur turcesti
creste ajunge la baosul din timpul Sultanului Mahmud II 1).
Monete de argint.
Denumirea originalä a monetei de argint este
(Gr. Fr. aspre, asper, aspro); mai sub
Orkän (1326-1360) cântárind 1/4 la 1/3 din arabiul dirhem.
Hammer a arátat târziu, in vremea rázboaielor persice,
la finele veacului al XVI-lea, o acceet sau echivala
dinteun altân.
aceste rázbogie asprii s4au depreciat din cauza altera-
tiilor, scázând la dintr'un .altân continuând st devie
ce in ce mai aibá un titlu mai inferior ce la sfârsit
au ca monetà.
Despre ne spune ar fi valorat la 1

dinteun cá ar fi apárut pe la Dar moneta e mentionatá


de pe la finele veacului al XVI-lea, ca o monetá de 3 aspri.
Cam pe la datá Anonyrnus Sapiencia 3) vorbesc des-
pre piesá de 3 aspri (rái ?) bátutá Cairo având curs in Con-
stantinopole, iar Kootwyck 4) go maidini
egipteni, fácând astfel un maidin egal cu 2 aspri (buni ?). Dacá iden-
tificám maidinul paraua vom gási date interesante cu privire la
deprecierea asprilor. Astfel: 3 aspri
Pe la i600 maidin sau para 2 aspri buni
3 aspri rái
1670 para 2 aspri buni
1656 maidin 21/2 aspri
1670 para = 4 aspri
c. para = 4 aspri
O. s. XVI p, 403.
2) Persian Museum of Coins, introducere.p. XVII.
3) Cf. Hammer o. c. VII p. 4r4.
4) Kootwyck la Hammer o. e. 479.

www.dacoromanica.ro
90

sau Piastrul a fost la o do-


larul european. Ca el a fost de Soliman
(1687-91) când 6 drahme. Acesti primi dolari-
lei, redusi .putin modificati 1).
La Museum» sunt tipuri monetare dela Mustafa III
imprimate peste dolari-lei de asemeni o de
28 stuiver, care ne oarecare idei asupra valoyii sale. Piastrul a
scazut repede intrerupere, ce in sistemul monetar al
megidiilor 2 pency.
baterea gurusului denumirlle devin complicate. Pe
la i600 singurele onete indigene intrebuintate pretutindeni erau:
altânul sau zechinul de aur
20 piesa egipteana de 3 aspri; (maidin sau
30 asprul, de feluri: cei 1/2 pency
glezesti.
Pe la aveau curs:
altânul,
20 piesa egipteanä de 4 aspri sau paraua
30 asprul multiplii lui de io.
Monetele de aram nu ne intereseazä ad.
4. Monete generalitâti.
Este evident, pentru negustorii straini nevoie de eta-
monetare mai stabile, acestea gasit in monetele impor-
tate. Principalele surse de unde s'au adus monetele straine au fost
Venetia, Spania, Austria, Polonia, Germania Olanda. Raritatea
monetelor franceze, cu cele exceptii ce le vom mai jos,
e curioasa, avându-se in vedere imyortanta comertului dintre cele
Absenta monetelor engleze se explicl usor tinem
de englezesti cu privire la lingourilor. «Levant
Company» a intrebuintat la inceput rnonetele spaniole ce le
pe apoi numai monete olandeze.
Monetele sträine le vom clasifich valoare.
Vom considera primul etalonul monetar de aur,
catul, pretuind aproximativ 7 st. 6o d. in moneta apoi
lorând 4 st.-5 st. n monetele
1) Dolari-lei, talerii cari aveau pe revers figura unui leu.
se trage nöstru.

www.dacoromanica.ro
91

5. de aur.
In tot timpul de stabilitate economieä a Turciei, ducatii euro-
peni cu reputatie au fost cotati la valoare altânul turcesc.
in practicä zecchinul venetian-despre care am pomenit mai sus -
a st se Intrebuinteze mai mult.
Despre aclimatizarea lui timpurie Levant
am vorbit mai sus. El de mod special, toate
necesare pentru comert. Intâi de toate eel de o fineta
riabilá. In al doilea rând, având in vedere clientela de oameni
culti, un tip invariabil care finetea care in
timp pica tinând seam orientalii intrebuintau moue-
tele ca bijuterii tot odatá puteau aibá o valoare
Ca' prezentativ contra obiceiului de a fi táiate erau de o
fabricatie mai prin zimtii de pe margine
proclucea o atractie.
Zecchinul venetian finetea - cu mult mai purá
decât cea a celorlalte monete - dealungul lungei sale istorii tipul
(dogele primind .steagul dela Sf. Marcu, pe avers ; Christ cu
un nimb de stele, pe revers) cu foarte mici variatii de stil. Tipul
de pe revers a avut o atractie superstitioasä pentru popu-
latiile crestine din Turcia care a fost accePtatá
replicá de compatriotii musulmani.
am numai dupá numarul enorm de mare de
zecchini pe cari putem la casele de schimb, constatäm
importul trebue fi fost imens, iar coräbiile venetiene trebue
fi frecventat toate porturile levantine.
Astfel zecchinul devine etalonul la care erau raportate cele-
monete.
Un alt ducat favorit a fost ungaro, care cum
numele a fost la o ungureascä, care, ca cea ve-
avantajul( ei un tip fix; pe avers o a monar-
chului picioare si ; reversul genere ocupat de
un blazon sau de figura Sf. Fecioare. Cavalerul In picioare de
avers figurile heraldice au fost de cátre Olandezi
pe la finele veacului XVI-lea. galbenul olandez, reversul
schimbat (o tablett inscriptii) a supravietuit târziu,
primii ani ai veacului XIX, a fost popular in Levant.
Ducatul unguresc cu scut a fost imitat de Ducii de Este

www.dacoromanica.ro
92

din Modena, tipul cu de Farnese din .Parma. Am


gásit din ambele exemplare intrebuintate in Levant.
Printre ceilalti ducati, exceptându-sé poate cei spanioli ai lui
Ferdinand IzabeIei, ca imitatiile olandeze, toti ceilalti nu
s'au gäsit decât
6. (talerul) de argint.
cu prima a veacului al XVI-lea apare pentru
prima in marea categorie de monete de argint al cáror
prototip este numitul La finele secol,
(talerii) sunt deacum intrebuintati in comertul Turciei.
dispozitiilor Coranului, ei erau primiti la schimb cu
fie cântáriti, spune Leunclavius. Aceasta o spunem in spe-
cial despre talerii austriaci saxoni, cari erau bátuti cu zimti.
Aláturea de ei trebue sá punem piastrii bátuti in Sevilla
Mexico din cel mai curat argint, valoare de 8 (reali), dar cari
desavantagiul de a fi foarte grosolan bátuti, inlesnesc
putinta de a fi
Probabil din aceastá cauzá, dar ca o urmare a cre$terii
mertului olandez Levant, ei au fost inlocuiti de talerul-leu al
Provinciilor-Unite de jos). De atunci existará trei etaloane
de argint proportie bine stabilitá : vehea piesá de 8 sau
piastrul 2. dolarul rix propriu zis (Kara 3. do-
larul-leu (Arslan .

In a doua categorie trebue sá fie pu$i talerii imperiali cei ai


archiducilor, in special din Tirol Saxonia, citati Leunclavius
gásiti in abundentá. In special trebuié sá remarcám talerii
submultiplii archiepisccfpilor de Salzburg, cari, fárá
datoresc mult bunei fabricatii pi tipului neschimbat ; cum
talerii de Brandenburg.
au fost contrafácuti in Italia la Tassarolo, Correggio,
Desana, Florenta, Mantua, Messerano Modena, din urmd, in spe-
cial pentru Levant. italieni veritabili sunt rari, in afará
de ducatul venetian scudul pisan al Medicilor.
N'am vázut niciodatá in Levant scul'i din Genua.
ne intoarcem la talerul-leu.
Aceastá monetá foarte importantá, cu o greutate aproximativ
cu a vechei piese de 8, dar mai putin finá decât aceia, a fost

www.dacoromanica.ro
93

pentru prima in 1575 in Olanda a fost adoptatb de


Provinciile-Unite de orasele imperiale Campeu, Deventer Zwolle
Abundenta ei in Levant foarte numeroasele tipare ne aratá
delungata ei intrebuintare pe aceastá piatá. fost nionetizati
in Olanda, timp de peste o sutá de ani, fárá sá li-se schimbe desemnul ;
tipul este o variantá a Joachim-talerului : pe se aflá un
inarmat tinând blazonul Olandei, pe revers un mare leu pe
labele dinapoi. Primele piese au fost imprimate cu iugrijire zimtuite.
despre perioada in care talertil-leu a fost in in
Turcia, Kootwick, la veacului XVI (Olandezii obtinut
capitulatia pânä la 1612) spune, cá in timpul lui toti talerii
europeni, anume cei venetieni, olandezi, spanioli germani,
evaluati la fel, fapt care a dat un mare evidens et ingens
lucrum» importárii talerilor olandezi, al aror etalon inferior
ca valoare. Talerul-leu a redevenit la modk probabil pe la 1669,
când s'au cantitäti enorme pentru preintampinarea crizei
monetare. In veacUl al XVII-lea functionarii oficiali, nu numai ai
contuarclor olandeze, dar ai engleze, erau in taleri-lei.
de &au gäsit in tezaure in Cantitáti,
din mijlocul veacului al au
buintati la inceputul veacului al XIX-lea, toate cá atunci pri-
mul printre monetele curente ava o nouá piesá de 8: colonato. 2).
Talerul-leu a fost adesea falsificat : el a de
principii italieni din Modena, Sabbioneta, si Correggio, cu numele
dintr'un metal totul inferior, probabil special pentru pietele
levantine. Monetele venetiane coloniale tipul leului «rampant», au
fost de sigür o incercare de concurentä cu : raritatea acestor

fal$ificate venetiene ne insá cá incercarea n'a reusit.


Talerul-leu a gonit definitiv de talerii Mariei Terezia
de talerii, ecolonati» sau noua piesá de 8.
Din aceste importante monete, cea din urmá pare sá nu fi avut
imitatori, prima continuá astázi sá fie pentru negotul
din Abissinia din Arabia. Ea avut de luptat slaba
rivalitate a scuzilor' Venetiani Raguzani, capul de femeie, re-

1) Din cauza evident foarte mare .


Monetä spaniolä ath din cauza celor coloane din sterna
Spaniei, ce pe reversul La noi li se

www.dacoromanica.ro
94

prezintând republicele respective care a urmat imediat mo-


Beta de aur timpurie a Mariei Terezia.

§ 7. Monete mrunte
Subdiviziunile talerului sunt reprezintate prin diferite feluri
monete, de submultiplii talerului
Suhmultiplii piastrului Spaniol se foarte des, ai
celui Saxon mai ; cei Austriaci sunt foarte comurri secolul
al XVII-lea ei au fost bhtuti mai ingrijire decât in orisice
in vremea aceia. Acestia, anume moneta de creitari (.fantii) dela
Maria Terezia Francisc losif I), au circulat comparativ târziu,
chiar timpurile noastre erau obi$nuiti in Smirna mai putin
in insulele Sporade.
subdivisiune fu sfertul de taler sau rupul lui Sigismud
III Regele Poloniei, (1587-1632), care a fost imitat, mai târziu
secob de Germani serie redu efigiile lui
Georg Wilhelm de Brandenburg.
Moneta lui III din Danzing, o
foarte ingrijit pi este foarte ; deasemenea piesa
de grosite care este mai putin comung. Prea comuna monetá
de trei grosite a monarch, a fost bátutá pentru Polonia,
Lituania Riga, copiatá de cátre principii Transilvaniei, iar copia
fácutá Riga a fost de cátre Republica Raguzei.
Subdiviziunele ducatului de argint Venetian, sunt comparativ
destul de rare ; cum sunt jumátátile de taler efigia leului,
care au apárut destul de devreme. Pe de altá parte cele
pi opt de bucáti de stuiver ale oraselor imperiale Emden, Deventer,
Campen, Zwolle pi Oldenbug, sunt multe pi bine literate, ceeace
este o dovadá sigurá de marea circulatie.
Este neinteleasá moneta numitá zolota, (zlotul); aceastá chestiune
a fost limpezitá prin descriptia lui Marsigli. Numele monetei
acestia are o istorie similará acea a guru$ului, se zice cá este
de origine slavá are intelesul de sferturi». la
situl secolului al XVII-lea era. cotat la treimi din
leu. 1718, Vizirul Ibrahim emise un nou având
valoare ca piastrul original de aspri, dar evident de un
mai jos decât leul, aceastá monetá nou5, circulând valoarea

www.dacoromanica.ro
95

de 80 de aspri luá numele monetei de aur stráine de aceiasi


loare, zlotul.
Pentru un motiv inexplicabil, probabil fabricatia superioará.,
testonii din Nancy a lui Carol de Lorena ai altora, se gâssc
mod frecvent in Levant. Ei sunt copiati serie de
ai monetei pumite bolognino, pentru schimbul levantin de
câtre II de Este duce de Modena. Testoni de Lucca,
titi de Marsigli, n'am niciodatâ acestia.
8. Falsificarea monetele false pernru Levant
Urmâtoarea istorie stoc
talic, adus mod fraudulois din Europa piata turcâ, cam pe
jumátatea secolului al XVII-lea, este confirmatâ de multe
voare sigure. Din partea negustorilor Levantini avem cinci dovezi.
ale cresterii progresului, precum a traficului ilicit;
câteva amintiri din corespondenta «Companie Levantului». Din partea
Europenilor angajati mai malt sau mai putin afacere
avem multe documente publicate in special din arhivele rnone-
tarilor Italieni locali. a treia categorie de fapte doveditoare sunt
monetele frauduloase, cari sunt bine reprezintate in colec-
tiunile Europene, se gásesc in mare numár in casele de schimb
din Levant.
Eu am un catalog al varietâtilor colectionate de mine,
in ultimi doisprezece ani ai mele Turcia in Grecia,
am dat o idee despre tipurile acestor monete ce acum pe
pietele levantine. intârnplarea de carie :

Sub Ludovic al XIV-lea monetária regalá francezá a o


reusitá serie de scuzi (écus) de argint, subdiviziuni cuprhizând
sferturi douäsprezecimi. erau scoase in mod -
form, capul regelui titlurile lui, pe revers un incoronat
purtând crinii Frantei motto: «Sit nomen Domini
nedictum».
Nu am .astfel de scuzi in Levant, nici subdiviziunile
de donâsprezecimea, care este Este moneta de
cinci-sous a acestei emisiuni a fost canza principala a seri-
oase financiare pietele levantului in Torcia.
Autorii nostri o numese in chip diferit : ottavo,
real, Turcii o numele de temin.

www.dacoromanica.ro
96

Pe la 1656 se se Smirua o plan de cátre


un negustor francez (unii zic a fost un simplu marinar), acesti
luigini, cari sigurantá au fost acceptati valoare de cinci sous
sau doisprezece la un scud. Turcii in special femeile
de impresionati de frumusetea de regularitatea fabricatiei,
plácere primirá schimbul de opt sau chiar luigini la scut,
ceeace aducea importator un câstig de cel putin
Atunci Francezii in mod natural importe moneta
aceasta in mari cantitáti, dar celelalte natiuni ce erau in legáturi
merciale cu Turcii protestant contra favoarei ce se
zilor, cá mai târziu moneta fu redusá la' adevárata-i valoare.
Revansa de Francezi a consto.t din fabricarea unui mare
numár de astfel de monete, având si greutate, dar
continând un mare procent de aliaj.
De asemehi ei metoda âstigárii unor potentati
locali, cari aveau dreptul de a bate monetá, se fácurá contracte
monetáriile de a se scoate un anumit numár de monete de
acestea, purtând efigiile acesfora. Printre acesti potentati fu pria-
cipesa de Dombes, care aveS o monetárie la Trévoux prin-
cipele de Orange, ash in scurt timp, piata fu
de luigini purtând stemele acestor doi potentati. Aceste monete
erau fin devenirá imediat populare.
Concurenta avaritia in curând scoboare valoarea
metalului intrebuintat. Din 1659 chiar, «Compania Le'vantiná» roagá
pe consulul din Leghorn, se' plângámarelui duce de Toscana
baterea de luigini falsi la Monaco, in timp Olandezii
sunt acuzati monetá in Amsterdam. Luiginii
bátuti in Amsterdam nu s'au putut identifint. Singurul luigin
olandez cunoscut este rara bucatá Zwolle.
numár mare de monetárii cuprinzând pe cele
din Monaco si un numár de in teritoriul
chiar din Florehta etau foarte la inceputul deceniului
al din acel secol. o asupra traficului
niste monete de valoare foarte' pe la sfârsitul «boomu-
lui» '). Vasta ramificatie a traficulai in fácut in luigini,
poate fi doveditá prin constatárile lui Rycaut care zice: «Multi cari
au avut curiozitatea sá fact orcolectie de luigini, gásirá nu mai putin
Epoca sc6dere a valorilor.

www.dacoromanica.ro
97

decât 120 de tipuri...» .Francezii, ce pot fi socotiti de inventatorii


traficului, Olandezii Genovezif erau cam la fel
afacere, se pare o multime de negustori ar fi co-
mandat monete de din Europa.
Tipul mai acceptabil de luigin, s'a gásit e o imitatie
cât se poate de a celor de cátre Principesa de Dombes,
armoariile ei erau exact aceleati cu acele ale Frantei,
de adaogarea unei coroane trei vârfuri.
Etalonul monete a foarte repede, legendele
pioase au dat la enunturi satirice: «injurioase pentru Turci»
spune mai târziu la o a cursului
monetar care fi de negustorul dar nu
de clientela sa torch.
dBonitatis sex» dá lui «Bonitatis unciarum
quinque» acesta la rândul lui «Bonitatis unciarum quatuor» sau
chiar lui «trium». Publicul a continuat se lase :

oliterii dela erau obligati lase intre rnonetele


dinaintea Candiei refuzará plata
moneth. timp, intreg imperiul invadat de
rea cele ce bune incetul
Orate, monetizate din nou in Italia ca de proastä
reimportate.
Cât despre uropa, o sumá de produse turcesti umpleau
treaga preturi ieftine nu mai
un care duph legalul fel de a
face transactiuni. La Ligorno in alte parti ale Italiei se
plângeri, argintul erau topite la olaltá spre a face
monete de valoare mai pentru Turcia, preschimbate
pentru deteriorate expuse pierderilor.
Intinderea fraudei fie pe deplin pe la
anul 1667. In an negustoril englezi, despre cari se
nu parte la acest trafic, boicotara luiginul, a
chrui valoare la schimb se primeau 12-14
luigini pentru un taler. Autoritátile câteva
importatia sá fixeze un pentru
netele cari erau in circulatie. Multe vase au fost prinse in port,
mai multi negustori ce plasasera tot capitalul in aceastá

www.dacoromanica.ro
98

afacere, ruinati. Luiginii françezi autentici din monetária


erau cotati la 5 sous, cei din Dombes, Monaco, Florenta pro-
babil cei din Massa erau cotati la 4 sous, de oarece nu contineau
prea mult aliaj. Dar inconvenientul mare, de oarece piesele rele
erau imitate perfect publicului cresteâ mai mult.
incercare de a câtiva luigini (probabil ultima serie cea
proastá) la pentru un dolar, se cá ar fi dat gres.
treaga chestiune a circulatiei luiginilor a de a. mai fi o
simplá afacere interesând nurnai principalele case de comert
europene. Tesaurul atins prin faptul cá perceptorn cereau
sá fie .plátite taxele nurnai in parale bune» ca moneta spaniolá de
opt talerul-leu olandez, dar aceasta fit greu, când se constatá
,astfel de bani nu se puteau gási cá singura moneta europeaná
luiginul.
Inchiderea acelora ce nu puteau pláti cu bune» duse
numai la turburári La Brussa Angora torentul urei popu-
latiei nu potolit fárá sângele vietele unor motivând
aceasta prin faptul cá mini,strii guvernantii permitând
latia acestei monete ingádulnd acest lucru mod curent,
latia nu primise pentru toatá munca ei pentru produsele vândute
decât aceastá monetá. acum guvernul nu o monetá
pe care odinioará el o primise ca buná. In sfârsit
vernul trebul sá recurgá la eroicul expedient, a strânge toti
luiginii prosti spre a se 'bate buni, proprietarii aducând la mo-
toate piesele suferind acelas timp pie:derea cores-
punzátoare.
Gratie reputatiei vizirului, un cunoscut ca sever, aco-
de glorie prin câstigarea rázboiului cretan, aceastá se
executá tulburári serioase. Luiginii cei buni continuará sá
circule sunt mentionati cá circulau pâná la jurnátatea secolului
XVIII-lea, precum aratá urmátoarea
1669 E. Browne: de ei in Tesalia.
(ed. 1685):
1669 Atena, pp. 83, ria: nuAtena, dar circula in exterior.
1675-6 Wheler: pp. 72, 303, Tenedos (Grecia): foarte mult intrebuintati
pretutindeni, valorând 5 pence engleze§ti.
1675-6 Grelot: p.
Archipelagul, pp. 73, 86, Candia, aproximativ 5 pence.
:
1699 Lucas: la Levant, p. 199, Syria.
1705 Lucas : Grecia, p. 267, Adana.
1739 Pocoche: Descrierea Europei, p. 235, Cyprus 22=3

www.dacoromanica.ro
99

Retragerea pi topirea luiginilor a 'adus cu sine un mare de-


ficit cursul pietelor, iar de parte introducerea de dtre
Olandezi a talerului-leu. Talerii din serie se recunosc prin
aceea sunt monete foarte rdu executate; se gásesc foarte multe
Levant, dovedesc sunt intrebuintárii Olanda.
acestia par a fi o cinstitá', reglementar
monete in rnonetáriile oficiale.
Scandaloasa exploatare a pietelor turcesti cátre importa-
torii luiginului, nu nici prima nici ultima incercare a acestui
fel de Ea diferh de celelalte prin másura in care s'a
fácut, prin succesul obtinut, chiar de fienumäratele protestári
la desfiintarea traficului, prin extraordinara nerusinare a
celor angajati afacere. Interesul acestui intreg epizod
este foarte mare pentru istoria monetelor. In toate timpurile anu-
mite monete au avut o specialh mai ales la unele
popoare inculte. Regulile 'generale, care determiná selectionarea
monetelor de negustorii inculti cari disting monetele impor-
tate numai depe tip, nu depe inscriptie, aceste regule le-am
mai sus (pag. 91).
Despre aceste reguli generale, zecchinul venetian de au fin, ,

cu caracter, mai multe secole, circulând pe o supra-


foarte ne un exemplu instructiv.
Luiginul nu se conformeazá regulei asupra etalonului,
desi in alte privinte el este foarte nimerit pentru pietele din afará
de Europa.
In cazul zecchinului venetian, am 'in altá parte, cá tipul
de pe avers, gresit interpretat de Greci reprezintând pe Constantin
Hefena, a dat acestei monete o de talisman,
care superstitie cred a trecut chiar pi la musulmani. Mai cred,
cá superstitia a influentat toatá
lui. In tot timpul 4boomului» marele asediu al Candiei in
progres. Tavernier observá cá tnfpele dinaintea Candiei
fie patite in aceastá monetá, aceasta dificultate pentru
vern, care tocmai retragerea luiginilor. aderea complectá
a luiginului coincide cáderea cetätii Candia cu sfârsitul
rázboiului. Se pare deci cá acesti luigini erau considerati ca mo-
nete aducátoare de noroc. Numele turcesc al temin este
plicabil. Este greu a se stabili ce le-a dat aceastá reputatie, dar

www.dacoromanica.ro
cred a provenit din interpretarea sau a diferi-
telor tipuri. In cazul de avem un slab motiv de a nu crede
in puterea magicá rnonetei, datoritá tipului de pe revers (scutul
cu de crin). Nota lui North pare lámuritoare in aceastá chestie:
«Acei ce ti-au putut floarea de crin au fAcut-o. Acei ce nu
o aveau fáceau tot posibilul sá aibá ceva asemánátor cu
aceastá floare, trebuiai sá fi bun observator ca sá recunosti
deosebirea
Dar, odatá, eu cred superstitia s'a putut cred prin
prescriptia vre-unui sau unui accident norocos, cum
ar fi acela un glonte un soldat ar fi fost oprit de un
luigin din buzunarul concluzia soldatilor cá aceste monete
erau niste in gloantelor crestine.
The Chronicle, 1921 p. 39 urm.
Traducere de
GR. C. MOISIL

Una dintre rnanifestárile cele mai putin delicate ale ocupatiunii


militare germane dela noi, in 1917, fatá de memoria defunctei regine
Elisabeta, fost desigur baterea unei medalii cu portretul ei,
simbol al credintei fatá de natiunea germanI
Aceastá medalie a fost bátutá de care loja masonicá
infiintatä in Bucuresti la 25 Aprilie 1917, a fost distribuitá
terilor soldatilor ce parte din lojá.
Medalia este din metal are diametrul de 45 mm., o
toartä prin care trece o panglicá de culoare albá cu dungi negre.
De a fost restrâns de exemplare,
cu ocazia retragerii grnite a arm atei germane noi, in toamna
anului 1918, au uitate in diferite unele exemplare
astfel s'a putut despre existenta medaliei.
intAmplare norocoasá m'a pus pe mine in posesiunea
câtorva bucáti, deci am crezut interesant sá comunic colectiona-
torilor nostri nu numai descrierea, dar si reproducerea acestei
dalii extrem de Amintesc descrierea ei a fost publicatá mai
de d. C. A. Orásianu in «Cronica anul I (1920) p.
Dupá cum se poate din figurile aláturate medalia re-
prezintä pe fatá bustul reginei Elisabeta, in profil spre dreapta,

www.dacoromanica.ro
101

capul de nimb. Pe margine se .citeste urmátoarea legendd


.circulará.: + CARMEN SYLVA ZUR DEUTSCHEN TREUE +
(Carmen lva pentru credinta- germaná). Dedesubt semnul ma-
sonic: un compas peste un echer. (Fig.
Pe revers se o cu caracter mistk: Doi lei
ridicati pe labele dinapoi sustin o carte (Bib lia?), sprijinitá
pe masonic având deasupra o cruce. scena este-
luminatá de.razele unei stele, printre cari se vede planând un vultur

. .'

Fig. Fig. 2.

ce tine in cioc o sabie. Jos la picioarele leilor se o esarfá


pe care scrie: NIHIL SINE DEO. Legenda circulará de pe margine
este: + FELDLOGE - BUKAREST + GEGR 25 APRIL 1917
(Loja militará - Bucuresti, Infiintatá la 25 Aprilie 1917). (Fig. 2)
N'am acum ce scop a urmárit aceastá lojá
la noi in ce i-a constat activitatea; in orke caz intrebuintarea
portretului reginei Elisabeta a devizei Casei noastre regale con--
stituite un abuz, care nici in timp de ocupatie militará nu se poate-
justifica.,
T. CAPA.

www.dacoromanica.ro
102

MEDALISTICA IN 1922

Avântul pe care constatat anul trecut in activitatea,


dalisticei românesti s'a mentinut anul acesta, desi ne-am fi
teptat ca progresul sá fie mai simtitor.
Marele evenirnent al Incoronárii suveranilor nostri de
naturá sá stimuleze pe cei ce cultivá aceastá ; el un prilej
minunat pentru crearea de lucrki serioase pentru manifestarea
talentelor noastre artistice. Dar de o parte necontenitele amânári
ale actului Incoronárii, de altá parte modul cum înteles rolul
comisiunea Insárcinatá cu organizarea serbárilor, au flout ca prea
putine manifestári artistice colaboreze la strálucirea acestui act.

Fig.

Cât priyette rnedalistica - arta cea mai indicatá de a se


nifesta astfel de ocazii activitatea ei a fost cu mai redusá
decât ne-am fi asteptat, iar lucrárile ce a creiat sunt de o valoare
'foarte relativá.
Medalia oficialá a incoronárii (Fig. opera cunoscutului artist
d. C. Kristescu, de denotá o conceptie superioará ce priveste
reprezentárile figurate de pe fatá revers, este insuficientá ca exe-
cutiune tehnicá., cu toate cá a fost bátutá in Paris (atelierul A. Ber-
trand). Ea reprezintá pe fatá busturile acolate ale Regelui Reginei,
între douá ramuri de lauri, legenda circulará : FERDINAND I
REGELE ROMANIEI $1 MARIA REGINA; - pe revers,
trarea triumfalá a regelui Alba-Iulia legenda circulará,

www.dacoromanica.ro
103

sens invers: INTAIUL REGE AL TUTUROR


NILOR INCORONATU-S'A LA ALBA-IULIA IN . X.1922.
Int,re fignrile din cortegiul regal, se .distinge prin eleganta, prin
. prin atitudinea ei de mi$care frumoasa figura a
Victoriei, care conduce, tinandu-1 de calul Regelui.
de conceptia artistica a acestor reprezenta'ri, executiunea
tehnicá foarte mult de In primul reliefurile sunt
atât de joase, abia se pot distinge. De parte chenarul de
pus pe marginea medaliei, impresia inarginea
este din distantá. In caracterele hibride
ale inscriptiei - cari nu stint nici romane, nici slave - constitue
o inovatie putin cu totul contrazicere cu caracterul
medaliei.
Dar cea mai rea impresie o produce inscriptia de pe revers,
care a fost gravald baterea medaliei din grab& in
sens invers. Astfel putem zice, medalie reflecteazá
fectele ei, toate dificultatile ce s'au artistului din partea acelora
cari comandasera lucrarea.
Alte medalii mai mici, cu acest prilej, se
tot asa. Una din ele, nurnita «medalia primarilor» nu este
o reproducere mm., cu toarta) a medaliei oficiale,
reproducere care scoate ceva_mai putin in defectele despre
cari am vorbit; o medalie anonimä de popularizare, (35 mm.,
cu toartA), reprezinta pe bustul legenda :

Ferdinand I al Rwnânilor. -In aminbrea in


data : M. C. M. XXI; pe revers bustul lui Traian, cu
legenda particulara: Traian imperator Romanorum.
Dacia felix; A. D. CVI un legionar,
care L. V. M. Lucrarea este atât de inferioará ca ideie
ca executie, nu asupra ei.
Societatea Medalistica care a pentru serbarile .

incoronárii o medalie adevär artisticá, ce va fi terminatá in


a dat la anul acesta o lucrare: medalia
memorativa a d-lui N. Iorga, ce trebuià fie gata in 1921.
Ea a fost cdmandata un grup de fo$ti elevi admiratori
ai d-lui Iorga i-a fost a Societhlii
Numismatice, la so Decemvrie. Lucrare a cunoscutului
arti'st vienez, L. Hujer, medalie este un capo

www.dacoromanica.ro
104

d'operá. (Fig. 2). Pe reprezintá portretul foarte reusit al d-lui


profil spre stânga, inscriptia : IUBITULUI PRO-
FESOR MARELUI ROMAN - NICOLAE IORGA ; câmp

Fig. 2.

92r. Pre revers o admirabilá .alegorie a istorice


legenda DIN PARTEA ADMIRATORILOR FO$-
TILOR ..ELEVI LA IMPLINIREA VARSTEI DE ANI.
-

Frurnoasa medalie pentru


memorarea d-lui face cinste
nu numai artistului care a creat-o,
dar societátii noastre medalis-
tice, initiativa sub ingrijirea
cáreia a fost executatá.
Un cuvânt de lauda pentru
mitetul Automobil-Clubului Regal
Român. Cu ocazia concursului de
regularitate din unie trectit, acest
a distribuit concurenti-
o elegant planchetá de bronz,
la Paris de -gravorul P.
Lenoir, reprezentâhd Infinitul" :
ferrieie, de un
privesc lung in zarea
Ortatá (Fig. 3). Scena atât
Fig. 3 .
de sugestivä executia artisticá
'.atât de redau mod perfect intentia artistului.

www.dacoromanica.ro
105

Nu putem dare de amintim despre


initiativa centralei Caselor Nationale de a bate medalii mari
(150 mm). spre a se distribui ca amintire persoanelor institutiunilor
cari au contribuit la fondarea acestei societäti. Medaliile sunt
curs de executiune, dar machetele de gips pe cari am avut ocazia
le la saliul societátii, ne dau dreptul sperám medalis-
tica se va lucrári de valoare I

Una din medalii reprezintá pe fatá bustul M. S. Regelui


dinand, pe revers o alegorie referitoare la rkboiul pentru
tregirea neamului ; ceilaltá are pe bustul M. S. Reginei Maria
costum de sorá de ; pe revers o scená de ajutoare a
unui in rázboi.
Dacá executia a acestor medalii va fi pe deplin reusitá,
Casele Nationale vor meritul de a fi adus o contributiune
la progresul noastre medalistice.
PROBOTA

I. N. Svoronos monetele pontice


Regretatul numismate grec, a cArui moarte prematurd a consternat pe
numerosii säi prieteni admiratori, s'a ocupat cu numismatica oraselor
pontice. Cunoscdtor adânc al mitologiei antice al relatiilor dintre metropo-
lele grecesti coloniile dela Marea Neagrä, el a formulat o serie de ipoteze
ingenioase privire la unele tipuri de pe monetele acestor din urmä.
De oarece pontice mijloceau mai ales comertul de grâu pentru
Atena antrepozitele ei, Svoronos a stabilit din contactul intre
Atenieni locuitorii de pe coasta pontick diferite divinitäti locale ateniene
au fost adoptate de acesti din urmä.
Astfel numitul atât de frecvent pe monumentele
turale pe monetele din orasele pontice, n'ar fi altcineva decât un persónagin
cortegiul lui Asklepios (Esculap), anume zeul atributii de medic vete-
rinar, special pentru cai, cari erau foarte pretuiti de popoarele trace.
De asemenea zeul 'local din Odessos, Marele , reprizentat ca un

bätrân venerabil, cupa in mâna dreaptä si cornul de abondentä in niâna


stângâ, ar fi o formä masculinä a Norocului (Tyche). Faptul uneori acest
zea are calathos pe cap vine mai sprijinul acestei ipoteze.
Pärerile lui Svoronos, din care am expus numai douä, meritä sä fie
aprofundate de numismatii nostri, ele se totdeauna pe un material
bogat in mare parte putin cunoscut, deci pot aduce multe revelatii pentru
numismatica pontick P.)

www.dacoromanica.ro
106

Tezaure -monetare
Revue Numismatique din anul acesta (1922) contine altele descrierea
a tezaure rnonetare interesante.
Primul a fost descoperit la 1918 in Bulgaria, la Cacita, aproape de satul
Smedovo (jud contine mai sute de monete de bronz puse
oalä de lut. Din acestea au intrat in muzeul din Sofia 450
sunt 438 grecesti din orasele pontice ale Moesiei inferioare iar 12
piese romane imperiale. le-a determinat d. Musmoff, piesele pontice
sunt din Dionysopolis (i4), Odessos Tomis (45) Marcianopol (249), Anchial
(2), Mesembria (34). Ele provin dela impOratul Sept. Sever urmasii
säi la Filip Arabul, Caracteristica a acestor monete este in
afarä de 5 piese, toate celelalte au pe fatä câte efigii : a
al unui membru al familiei sale, a zeului Toate sunt foarte bine
conservate au semne de valoare A, A< sau E. Faptele acestea determinO
pe d. Musmoff presupuna., proprietarul tezaurului a avut intentia expresa
de a alege numai monete aceste de valoare efigii duble; deci el a
putut fi un bancher sau agent de Ingroparea tezaurului s'ar fi intâmplat
ocazia unei a Gotilor dinainte de domnia lui Aurelian. De altfel cele
mai multe din monete au tipuri cunoscute prea putine sunt inedite.
Al doilea tezaur este descris de d. Ernest Babelon a fost gäsit
prin la Caliandra, in ruinele vechiului Mende din Peninsula Chalci-
Se compunea din piese de argint (tetradrahme) batute in acest a
jumAtate a veacului al V-lea d. Cr. pi sunt foarte bine
Toate au pe : un Silen gol de jumätate culcat pe un
inând dr. un cantharos (cup vin), bratul stâng
rezemându-se pe gâtul animalului. Pe revers este un quadrat adâncit câmpul
cäruia .sunt de mai 'multi ciorchini de struguri, de jur imprejur
legenda MENAAION.
Cu privire la tipurile acestor tetradrahme d. spune :
Tipurile monetelor din cele mai multe orase din Chalcidica, ca cele din
Thasos a altor orase de pe coastele Traciei, erau de obicei consacrate lui
Dionysos sau personagiilor din cortegiul lui, ca Silenii, Menadele. Orasul
Mende a fost celebru in antichitatea pentru podgoriile sale ; dar alte
orase ca Teronea, tot din Chalcidica peninsula Sithonia, ca Maronea de
de pe coasta Traciei, pretindeau justifice o reputatie la fel.
Aceste orase erau in concurentä pentru vânzarea vinului pentru
preferinta recoltelor disputau clientela : cum este de astäzi
podgoriile concurentä se manifestä ca mijloc de
prin serbárile dionisiace, cari fáceau ca unele sä fie mai pretuite decât altele,
desvoltárii episoadelor locale particulare ale tnitului lui Dionysos,
al lui Silen, al Satirilor Menadelor; in aceste tipuri monetare cari
reproduceau legende dionisiace; trebuie recunoastem, monetele acestea
in toatá regiunea erau prin tipurile cea mai bond
reclamá ce se poate pentru vinul orasului al cárui nume era
_aaturea de tipul dionisiac ori silenic.

www.dacoromanica.ro
107

Maronea pune pe reversul monetelor sale o vitä


ca un cu crengi de cinci ciorchini de struguri. Mende
face tot asa.... Teronea a reclama. Pe monetele ei arhaice a pus
numai o mare amfork in care erau indesati strugurii pentru a fermentà. Aceasta
este impodobitä cu frumosi bogati ciorchini de toartele
Dar Teronienii nu se multumesc cu aceastä cinstitä modestä. Pe
unele monete are deasupra un capac ; ea este vinul.
fermenteaza.
Pe o altä din Museum se vád don' Menade, cari o
cu bratele viguroase, luând fiecare din ele amforn de câte o toartä,
au ridicat-o la pieptului se curioase spre gura : un
aier surâzator, mirat, aproape voluptos, ele savureazd mirosul strugurilor fer-
mentati, descoperä vinul.
In pe o a cincea piesä, soseste Satirul, care de asemenea se
deasupra amforei, dar ca un gurmand, ca un betiv, el apropie gura
de buza vasului ca bea vinul, cu
Mende a inteles el reclama pentru vinul ei, decât Teronea. Ea a
exploatând legenda Silenului, preceptorul lui Dionysos : Silen
garul legendä de de popularä, chiar uneori de gro-
caz pentru a la
priveste acestor monete din Mende, d. Babelon crede nu
pot fi posterioare anului 424 d. Cr. tezaurul, compus mai ales din
piese foarte bine conservate, deci cari n'au circulat putin timp, a fost
timpul rázboiului peloponeiziac, ocazia expeditini spartanului
Brasidas in Chakidiea (432) când mai multe orase din aceastä regiune intre
cari Mende, au trecut de partea Spartanilor. (C. M.).

Conferinte numismatice
Interesul pentru numismaticg a inceput tot mai mare
la noi. Numärul amatorilor colectionatorilor mereu,
tot multe informatiuni asupra importantei monumentelor monetare.
In luna August trecut, secretarul societatii noastre, d. Const. a
avut prilejul conferinte cu numismatice la Universitatea
populara, organizatd de d. N. lorga in Válenii de Munte.
In Noenavrie d-sa a fost solicitat de societatea cPrietenii Stiintei»
Craiova acolo o conferinta despre Olteniei.
Pentru luna Martie 1923 d. Moisil a fost invitat conferinte
matice la Ploesti Turnu-Severin.
In timp d-sa va tine mai multe conferinte subiecte de acest
la Fundatia Principele Carol din Bucuresti. (Pert.)

www.dacoromanica.ro
108

MEMBRII SOCITÂTII NUMISMATICE ROMÂNE

Membri onorifici
Dr. C. Angelescu. prof. universitar, instruct., Bucuresti. str. C. A. Rosetti 11 b.
Arhiereul Antonovici, episcopia din Husi.
Babelon, prof. univ. conservator la Musée du Louvre, Paris.
P. 0. Traian Badescu, episcopul Lugojului, Lugoj.
Bianu, profesor universitar, Membru Acad. Rom. Calea Victoriei 135.
L G. Bibicescu, guvernator onorific al Bancii Nationale, Bucur str. Mircea 51.
Adrien Blanchet, membro Institutului Frantei, Paris. Bulevardul Emile Augier 10.
Ion L prim Bucuresti, strada Lascar Catargiu
ministuu de finante, Bucuresti, strada 19.
Baron Carlo fost ministro plenipotentiar, Roma.
Paul Gore, mare proprietar, M. A. R., Chisinhu.
G. F. Hill, director la British Museum, Londra.
N. profesor universitar, M. A. R. 8.
Ljubornir Kovacevici, profesor universitar, Belgrad.
Kubitschek, profesor universitar, Viena, IX Pichlergasse 1.
Alex. profesor universitar, M. A. R. Cluj, strada N. 16.
. Laureys, profesor universitar, Montreal (Canads), Av. 529.
B. Missir, fost presedinte al Senatului, Bucuresti. strada Berthelot 20.
G. Murnu, profesor universitar, M. coresp. A. R. Blanc.
R. arhiepiscop catolic, Bucuresti, strada Esculap 5.
Nistor, profesor universitar, inistrul Bucovinei, M. A. R. Cernauti.
Onciul, profesor universitar, directorul Arhivelor Statulut, Presed. A. R. Bucuresti.
Oromolu, guvernatorul Nationale, Bucuresti, strada Lipscani 7.
prof. universitar, directorul de Autichitiiti, M. A. R. Bucuresti.
Behr. Pick, profesor universitar, directorul Cabinetului Numismatic, Gotha.
M. Pherekyde, fost ministru, Bucuresti. strada Eug. 7.
M. Popescu, administratorul Casei Bucuresti, strada V. Lascar 54.
L Raducanu, prof. Academia Comercialii, Vulpache, 10 (Parcul Filipescu).
director la Raiser-Friedrich Museum, Berlin, C Lustgarten.
Simar, Consul general al României, Montreal (Canada).
. C. inspector general Siguranta Statului, Bucurcsti, str. Avram 22.
O. Trafali, profesor universitar, Carol 6.
Ursu, profesor univbreitar, M. A. R. Cluj.

Membri fondatori
S. Ascher, rentier, Bucuresti, calea 3.
G. S. Becheanu, mare proprietar, Dragomiresti
Banca Romdniei, Bucuresti, strada Lipscani, 7.

www.dacoromanica.ro
109

Banca Marmorosch, Blank Co., strada Paris. 4.


.211. Blank, director de ban* Bucuresti, strada Dionisie 9.
Dr. C. Brdtianu, medic, Bucuresti, bulevardul L. Catargiu 51.
Butculescu, contabil al Casei Regale, Bucuresti, strada Câmpineanu 24.
6. Calonfirescu, mare proprietar, Bucuresti, strada Grädina cu Cai 4.
Al. Cantacuzino, pensionar, strada General Budisteanu
Titu Davideccu, antreprenor de lucrAi publice, Bucuresti, strada Sperantei 47.
Gheorghiu, directorul sindicatului agricol. Caracal.
Knektel, profesor pensionar, Bucuresti, strada Esculap 8.
L Panaitescu, de serviciu la Eforia Spit. Civi le, Bucuresti, str. Cazärmei 29.
Victor Popp, mare proprietar, Bucuresti, strada Maria Rusetti 17.
M. profesor universitar, fost ministru, Bucuresti, str. Alex. Lahovary 38.
b. Simioneseu-Rdmniceanu, mare propr., Buc., Alexandru 50 (Parcul Filipescu).
Dr. G. Severeauu, docent-universitar, Bucuresti. strada Cosma 28.
G. Sion, mare proprietar, (Boo
Carol artist sculptor, Bueuresti, lea Rahovei 17.
Fr. artist sculptor, Bucuresti, strada V. Alexandri 14.
.211. C. Sutzu, mare proprietar, M. A. R., Bucuresti, 8.

Membri fondatori-onorifici
Leonida Gussi, fost prefect, Bucuresti, Scanne 40.
M. Pineas, mare industrias, strada 18.

Membri
Romeo Alessandrescu, proprietar, strada Segmentului 3.
Victor Anastasiu, profesor secundar, I3ucuresti,'Bulevardul Ferdinand.
L docent universitar, subdir. Muzeului de Bucuresfi.
Dr. Andronescu, medic, Bucuresti, Bulevardul L. Catargiu 1.
Dr. 1. Anghelescu. farmacist, strada Labirint 37.
Arapu, efor al Institutului Sofian, strada Dionisie 30.
Dinu C. Anion, mare proprietar, Bucuresti, strada Frumoasä 42.
D. N. Bdlescu, mare proprietar, Bucuresti, B-dul L. Catargiu 18.
Valentin Bude, profesor seeundar, strada 14.
Scarlat Calimachi, mare proprietar. strada Batiste 31.
Caton Cdlugdreanu, inspector la Siguranta a Statului, Bucuresti.
Candrea, bancher, Sibiu.
mare industrias, Bucuresti, Hotel Capsa.
M. Carniol. mare industrias, strada Carol 30.
N. Coculescu, profesor universitar. Bucuresti strada Piata Amzei 8.
D. profesor secundar, Bucuresti, strada 45,
Cotovu, directorul primare,

www.dacoromanica.ro
110

Viorica Danrov, strada Sf. Voivozi 39.


N. St. Emanoil, inspector la Siguranta a Statului.
G. Faranga, mare proprietar, Brrtila.
H. Fischer- mare industrias, Bucurelti, Suter 19.
D. Z. mare comerciant, strada Brâncoveann 14.
Dr. Georgescu, medic, stradela Sf. Spiridon 6.
P. Guran, avocat, Craiova.
General Gh. Iannescu, pensionar, strada' Prudentei 3.
C. L Karadja, mare proprietar, (Neamtu).
director ban* Bucuresti, Calea Grivitei 67.
Dr. C. Kollo, farmacist, strada Maltopol 24 bis.
Virgil Lupescu, contenciosului Casei de cooperatie, str. Bucovina 1.
Marinescu, profesor secundar, strada Popa Tatu 107.
P. Mihdiescu, director la R. M. S., Bucuresti, B-dul Cuza 78.
prof. secundar, numismat M. A. R., Calea 70.
C. N. Plopsor, profesor, Plenita (Dolj).
Paul Nicorescu, profesor secundar, Cetatea-Albii.
C. A. Orapanu,-ziarist, Bucuresti, strada Lahovari 113.
General Searlat Panaitescu, director la Româneascrt, Chisinku, str. 5.
A. H. Papazian, anticar, Bucuresti, strada 85.
Radu Perianu, profesor secundor, Bucnresti, str. Principatele-Unite
Petrescu, secretar la Camera de Comert. Bucuresti, str. Isvoranu 17.
Petreseu, advocat, Targu-Jiu (Gorj).
G. Popa-Liseanu, director in Ministerul Instructiunii, Calea Plevnei.
Popescu, Chrisovellnni, Bucuresti. str. 9.
C. Prodan, magistrat, Bucuresti, Bulevardul Carol 61.
D. Protopopescu-Arges, secretar la Senat, strada Berzei 31.
Fr. Rey, secretar general Danubianli, Galati.
Al. Saint- eorges, clipitan in retragere, str. 30.
mare proprietar, Bucuresti, strada Eldorado 7.
General Solacolu, pensionar, strada Caragiale 17.
Staicovici, mare industrias, secret. gener. Camerei de Comert, str. N. 5.
Stan, functionar, Bucuresti, strada C. A. Rosetti 41.
L D. profesor, strada Cometa 47.
Pant. Synadino, mare comerciant. str. Alexandru 81.
Teodorescu, profesor universitar, Bucuresti, Jianu 8.
G. Tomescu, inspector Ministerul Muncii, Galati, str. Rosiori 21.
C. G. Urziceanu, strada Al. Lahovari 43.
G. Varnav, mare proprietar, (Suceava).
L Vadescu, profesor, Bucuresti, strada Militari 23.
Romulus Koinescu, directorul Sigurantei G-rale a Statului, Bucuresri, 18.
G. Valenti, advocat. fost prefect, Vaslui.
N. L Zamfirescu. procuror Ia Curtea de Casatie, str. V. Lascar 4.
C. L Zamfirescu, mare proprietar. str. V. Lascar 10.
Alex. Ziv, mare procrietar, Bucuresti, strada Dumbrava Rosie 3.

www.dacoromanica.ro
111

Membri corespondenti
Alex. P. Arbore, profesor secundar, Sibiu, Liceul Lazar.
profesor secundar, Academia Rom&
Alex. profesor secundar, directorul liceului, Turnu-Severin.
Dr. Emil Bahrfeldt, Berlin, Lichterfelde-Ost. Schillerstr. 16.
Dr. Max Bahrfeldt, pensionar, Halle (Saale) Germania.
Toma Bulat, profesor secundar, Rmnicu-Valcea.
profesar secundar, Craiova.
Virgil secretar-director al Comis. Monum. Ist. Bucuresti, str.
Voda 184.
Vasile Grecu, profesor universitar,
D. G. administratorul pescariilor Statului, Braila, str. Vapoarelor, 8.
A. Loehr, Wien, I Burgring 5.
mare proprietar industrias,
C. profesor secundar,
Metaxa, custode la Muzeul de Antichitati, Bucurcsti.
R.. Wien, I. Burgring, 5.
Stoica profesor secundar, strada 13 Septembrie 53.
Petra", con la Universitate, Cluj.
L. Ruzieka, mare proprietar, Wien, Esteplatz 3.
D. Teodoreseu, profesor universitar, Cluj.
Econom paroh, Oltenesti
profesor secundar la

www.dacoromanica.ro
112

SOMMAIRE
No. 41-42
M. C. SOUTZFO, Le dernier de Néron. la drachme cistophore et le talent enbaique.
(en français).
L. La question des monnaies des Daces (en allemand) Observations
et contributions supplimentaires l'étude de Mr. C. sur cette question,
publiée dans le Buletinul r920 No. 35-36 p. 59.
MOISIL, Monnaies et trésors monetairs de Roumanie. Suite du tableau
contenant les-trouvailles monétaires de Roumanie. Indication des trouvailles
faites spécialment Transylyanie.
VICTOR N. Les premiers billets de banque émis en Roumanie. Historique
des essais faits par la Banque de Moldavie en 1854; le projet d'émission du Mi-
nistre des C. Bratiano en 1866 ; et rémission des Billets hypothé-
cairs par l'Etat roumain en 1877.
INFORMATIONS sur Pactivité du Cabinet Nurnismatique de l'Académie
Roumaine en 1921 ; et sur le prix actuel des monnaies antiques vendues en
Suisse.
No. 43-44
M. C. Sou'rzo. De l'emploi par les Romains des unités pondrales et monétaires
et leurs divisions pour la représentation fractions usuelles (en français).
VICTOR N. Les billets hypothécairs. Description détaillée de tous les
types émis en 1877 avec leurs réproductions. Ils ont été imprimés en France
Paris.
CONST. MOISIL. Les rapports entre la numismatique et la sigillographic ya
des étroites liaisons entre ces deux disciplines. En ce que concerne leur dé-
veloppement en Roumanie, elles sont liées aussi par leur origine commune,
par leur apparition la méme époque (XIV-e sicle) et par l'influence ccci-
dentale qui peut étre constatée dans les monuments numismatiques et sigillo-
graphiques roumains.
F. W. HASLUCK. La numismatique lévantine. Traduction de cette importante
'étude qui a été publiée dans la Numismatical Chronicle.
Une curieuse. Description et réproduction d'une mé-
daille frappée par une loje massonique allemande pendant l'occupation de la
Roumanie en 1917. La médaille porte sur l'avers l'image de feu la reine Eli-
sabeth comme symbole de la fidélité pour l'Allemagne.
Reses des médailles frappées en 1922 : médaille du couronnement
des souverains de la Roumanie; la médaille commémorative de Mr. N. lorga,
frappée par les soins de la Société Médalistique Roumaine; les médailles
frappeés par l'Automobile-Club et par la Société Nationale».
Chronique. Les théories du feu I. N. Svoronos sur les types des monnaies
des villes pontiques.- Compte rendu ae trésors monétaires trouvés en Bul-
(Cachitza) et en Chalcidique (Mendé) publié dans la Revue Numismatique
française (1912) - Les conferénces numismatiques faits par Mr. Const. Moisil.
TABLEAU des Membres de la Société Roumanie de Numismatique en 1922.

www.dacoromanica.ro
COLECTIA BULETINULUI

Din numerile vechi ale Buletinului Societatii Numismatice


Române se mai tn depozit colectia, (anii I-XVII)
cu exceptia numerelor : 9, IO, 12, 14, 19, 20, 23 Si 24.
Pretul total, inclusiv anul 1922, este de lei 200.

CRONICA NUMISMATICA SI ARHEOLOGICA


Foaie de informatiuni a

Apare lunar cu incepere din Mai 1920 cauta .

curent pe iubitorii colectionatorii de antichitAti toate


descoperirile de antice din cuprinsul României Mari.
Abonamentul anual.lei Redactia: 70.
a anului I 1920-2!, (Nr. z-72) lei
a anului 1921-22 (Nr. lei

luz de Societatea
mismatia cu ocazia implinirii a sou ani dela moartea
marelui se de foarte
de exemplare de bronz, la Pavel-Suru Bucu-
resti Calea Victoriei 85 lei exemplarul.
Societalea a pus tn vânzare me-
dalia lui Tudor Vladimirescu, ocazia centenarului
revolutiei sale, pretul de lei exemplarul de bronz,
0i 'prilejul jubileului de so
ani al marelui nostru pretul de lei ex.
de bronz.
De oarece medaliile acestea, executate cu o art5. des-
vârsitâ, s'au scos redus de exemplare, amatorii
sunt invitati a-si din timp exemplarele ce doresc,
anuntând redactia revistei noastre, sau comandându-le
dela Librria Pavel Suru, Bucureti, Calea Victoriei 85.

www.dacoromanica.ro
DIN MEMBRILOR SOCIETATH NUMMMATTE ROMANE

barbare din Romania lei io.-


W. KNECHTEL,
- inedite sau cunoScute din
6.-
- orasele noastre
Plumburi bizantine
CONST. MOISIL, Studii cercetäri numismatice:
. »
» 6.-
I. Consideratiuni asupra monetelor Mircea ccl
o tabla de monete) to.-
II. Medaliile lui Brancoveanu
5 figuri)
III. D. A. Sturdza numismatica romdneasca
un portret) sfârsitä.
IV. Contributiuni la monetariei vechi ro-
sfârsitá
V. 17 . lei io.-
VI. monetare ale Domnilor
. i8 figuri).
VII. Monete podoabe dela veaculni al
io.-
- VIII.
XV-lea
Dobrogei (cu
figuri in text) .
figuri) . . .
XI. Medalia lui Mihai-Viteazul. Moneta
-
sarab-Voevod. Originea ban" » 5.-
XII. Numismatica descoperirile dela Curtea de
Argef 7 fig.). Arta noasträ 4.-
XIII. medala privitoare la teatrului
(cu 2 figuri) »
XIV. Dacilor (eu 20 figuri) -
XV. Bzletul de al revo-
lutionar din 1853 » 4.-
XVI. Opera a d-lui C. Cele
Istros
- mai vechi
Monete vechi
monde din
medite sau purin cunoscule
(Analele Academiei Române) 24 fig. . 2.-
Dr. G. SEVEREANU, Catalogul medaliilor dela
1601-1906 25.-
- la Inceputul numismaticci
4.-
-
Tezaurul din Gherglzina
G. SION, Monete suedeze din monetria din Suceava .
»
»
»
io.-
3.-
M. C. SUTZU, Monete inedite din ora.yele pontice
(Analele Academiei Române) 4.-
- Contributzunea numismaticei la is/aria
transdundrene (Analele Acad. Rom.) . .
.

- aszro-chaldeene ale romane

-- (An. Acad )
Mina ponderalä din Perznthus (An. Acad. Rom.)
Despre numismatica Romanä (An. Acad. Rom.) .
»
4.-
- Ponduri i monete inedite din ora.yele noastre
10.-
-- pontice
monetelor. Trad. de C. Moisil
ale
.
romani.
. .
»
io.-
2.-
- monetelor de
évolution pondérale dans
www.dacoromanica.ro
naies
Les mon-
de bronze romaines du Haut-Empire
»

.15.-