aw gaa ANTTICIPATIA| f f i a ANTICO CONTRACTIA TIMPULU! Inchipuiti-vé c&, traind tu- muiltuoasele evenimente ale anulvi 1848, cineva v-ar des- crie chipul Romaniei de azi cu frumoasele orase realizate intt-o arhitectura zvelta, mo- derna, Impodobite de flori si verdeala, cu o retea densa de cai de comunicatie strabatute de trenuri, avioane si puzde- rie de automobile, cu giganti- cole uzine metalurgice 5) oré- sele ale chimiei, cu campu- sunl universitare, case de cul- turd si teatre, cu 0 agricultura intensiva $i aproape compiet mecanizata, cu radioul, televi- ziunea si caloulatoarele, cu toate celelalte ,.minuni”’ ale tehnicii devenité’ tucruri ba- fale ale vietii cotidiene. Nu! Aceste lucruri nu sint previzibile, nici macar intr-un viitor Indepirtat, Tntr-o tara in care (amintifi-va, sintem in 1848!) poporul lupta pentru drepturi_ minime la munca si la invataturé, pentru unitatea sa nationalé, pentru neatir- are, intr-un cuvint, pentru demnitate. Si pentru ca totusi sint posibile — caci pentru asta 5-au ridicat revolutionarii Pasoptisti_ — atunci vremurile sint prea indepartate ca sa te gindesti la ele decit ca ia un idea) gretios, dar abstract, care tine de istoria viitoare, Caci trebuie sa treaca citeva zeci de generatii ca si devina fealitate. Dar iaté ca astazi, anul de gratie 1982, ele exist aievea,si de atunci nu au tre- cut décit vreo patru genera tii. de parca timpul s-ar fi comprimat. sau s-a derulat mult mai rapid lar acum s4 ne imaginam 0 lume ce populeazé sistemul solar, cu legaturi frecvente si de ruting intre planete, ex- ploatind in mod curent, direct din cosmos, aceasta imenst sursa de energie care se nu- meste Soare, 0 lume ce, deo- potriva, vietuieste in spatiul cosmic, In uriase orage-sate- ALMANAH. ANTICIPATIA lit, dar si in adincimile ocea- nulul, 0 lume in. care, prin protilaxie genetica, bolile nu mai au nici o sansa, iar fauna Si flora sint in mare parte fau- rite de om.. o tume... Ei,da, veti spune fra sa $0- vaiti, asta este o frumoasa si cam idilica imagine a unui vi- itor, cam abstract, cam teore- tic, care in tot cazul tine de o istorie viitoare pe care proba bit o yor trai urmasii_ nostri peste citeva zeci de genera- tii... Dar, amintindu-va de nipoteza 1848", va veti_co- fecta $i veli spune ca, Intra devar, peste trei-patru gene- ratii Sar putea 4 existe gi aceasta ideala_lume daca evident, veti adauga imediat, omenirea va avea luciditatea $i bunul simt sau se auto- distruga Jnt-un cumplit cata gifsm nuclear. Cu_siguranta insa ca veti fi extrem de de- zamagiti, daca nu chiar dezo- rientati sau_ inspaimintati, aflind c& si de data aceasta ati gresit. Extrapolind in ri mul exponential de dezvol- tare a societatii umane, ipo- teza societatii umane cos: mice pe care am descris-o s-ar putea realiza in decursul a una-doud generatii, Cu sigu- ranfa ca in acest ritm am avea nu numai. greutati in a prevedea, dar si in a ne obi Aui cu Schimbarea. Aceasta idee nu este nici mécar noua Alvin Toffler in .Socul viitoru- tui" reugeste minunat sd 0 ex- prime, impresionind fie prin spectaculosul publicisticii sale, fie prin cutremurdtoa- rele avertismepte date socie- tatii umane. Scapa insa un mic ,amanunt" esential Acest ',amanunt" se leaga dé virsta Medie de viata a omu- ui. In comuna primitiva virsta medie era de aproximativ 30 de ani, in evul mediu, dupa citeva mii de ani, virsta’medie ajunsese la 45—50 de ani, in epoca moderna, dupa citeva sute de ani, virsta medie in multe tari a2 globului este de Motto: .Nebunia Indrézaetior ~ Jatd Intelepciunea vietir" M. GORKI 70 de ani $i este de asteptat ca la inceputul mileniuiui vi- tor s& ating 100 de ani. lata deci 28, pe linga un rit de dezvoltare, de schimbare din ce in ce mai rapid, ametitor am spune-o noi, mai exista $i aceasta .dilatare” a perioadet de viata, caci, intr-adevar, as- tazi traim de doud ori si ceva mai mult decit in epoca de piatra, urmagii nostri vor trai de trei ori mai mult, iar eveni- mentele se ,indeseso” din ce in ce mai tare, fiecare dece- niu trait echivalind cu un se- col sau un mileniu al altor epoci. Si_nu este nici o exa- gerare.” Omului i-au_ trebuit zeci de mii de ani sA desco- pere roata, mii de ani ca sa descopere forta hidraulicé si eoliand, citeva sute de ani ca 84 descopere forta aburului si citeva decenii ca s& puna ‘in valoare fora inteligente! arti- ficiale. Generalia oamenilor maturi de astazi s-a nascut in epoca tubului electronic, a copilarit pe vremea descope- ririi tranzistorului, traieste umiracolele” microprocesoru- iui si are toate gansele sa prinda circuitele... biointe- Grate. Dar oare este pregatita ea sa le $i faca fala? Fenome- nul de extindere a capacitatii de vieluire, suprapus peste cel_al densificarii in eveni- mente marcante a timpului, va crea, faré Indoialé, multe probleme omenirii $i societa- filor_umane, atita vreme cit hu exista 0 pregatire pentru ai face fata STIINTA PREDICTIE! Avem minunata sansa sé traim intr-o fara in care dez- voltarea fu este lasata la voia intimplarii, in care. viitorul este scrutat cu luciditate si perseveranta, prefigurin- du-i-se| contururile. Aceasta extraordinara viziune de a an- ticipa, nu ca un fenomen in- tuitiv, ci pe baza unei-pro- funde $i riguroase analize sti-‘ intifice, elaborind in perma- nenta ‘strategia actiunil de modelare $i adaptare a viito- tului, Ti apartine. secretarului general al partidului, prese- dintelui tari noastre, tovara- ului Nicolae Ceausescu. inca de la Congresul al X-lea al partidulul, acum 17 ani, din initiativa si pe baza concep- tiei innoitoare, revolutionare a tovaraguiui Nicolae Ceaugescu, s-au conturat ideiie de bazd ale documen- tului ce avea sa devina mai apoi 0 adevaratd carté funda- mentala a dezvoltarii social-2- conomice a patriel noastre — Programul partidului de fau- rire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Roméniel spre co- munism. Dezbatut de intreg poporul $i aplicat in toate do- meniile de activitate, Progra- mul partidului are un dublu rol: constituie planul unic ar- hitectural dupa care se con- struieste Romania socialista i, totodata, Tl pregateste pe fiecare cetafean al tarii cu rit- mul si_directia_schimbarii Poate c in ceea ce priveste acest ultim aspect, al pregat rii, al adaptari omului la vi- ziunea de prospectare a trans- formarilor sociale si econo: mice, sintem tentafi. si nu-i acordam 0 prea mare impor- tanta, neglijind-o uneori in mod ‘pagubitor. Trebuie insa 4 ne reamintim in perma- nenfa cuvintele secretarului general al partidului, tovaré- Sul Nicolae Ceausescu, care ne spunea nu o data ca so- cialismul si comunismul se construiesc cu oameni si pentru oameni, pe déplin constienti de rosturile si vi tufile acestei minunate socie- tafi. Or, in acest context Preocuparea pentru a-i pre- gati pe cameni pentru vitor, Pentru @ le ridica nivetul de intelegere si implicit capaci tatea de actiune este un obiectiv esential al partidului, subliniat magistral de catre secretarul general al partidu- lui, tovardsul Nicolae Ceaugescu la Plenara largita a C.C. al PCR. din 1—2 iu- nie 1982, in Expunerea cu privire fa stadiul actual al edi- ficdrii_socialismului in tara noastra, la problemele teore- tice, ideologice si activitatea politica, educativa a partidu- fui Efortul de a forma 0 consti- int inaintaté, revolutionaca, in pas cu impetuoasa dezvol- 4 tare economica sau chiar an- ticipind-o, este notabil si se concretizeazé_pe multiple planuri. Obisnuinta de a-i fa~ miliariza pe tineri cu viitorul, dea le stimula imaginatia creatoare nu intimpind rezis~ tenta din partea acestora: dimpotriva, la aceasta virsta exist reaimente o sete, 0 chemare spre a introspecta = si prin intermediul -fictiu- nil — zarile luminoase ale vi torului, Intr-o epoca de pu- ternicd. explozie informatio- nala, literatura de anticipatie a dezvoltat si la noi in tara intr-o maniera fara precedent. Existé 25 de cenacluri literare in orase si sate si este foarte probabil ca aceasta cifré sa fie depasita_ in momentul_ in care vor apirea aceste rin- duri, Existé 0 preocupare permanenti din partea C.C. al UT.C., C.NS.T., Univaii Scriitorilor pentru stimularea si orientarea activitatii aces- tor cenacluri. $i iata, ince- pind cu acest an, exista si un almanah, acesta pe care-| ci- titi, un minunat cadou oferit celor ce iubesc acest gen de literatura, dar si un instru- ment ideal pentru acea nece- sara .gimnastica a minti aventura intr-un posibil viitor. STRATEGIA VIETII Capacitatea de a prelucra informatiile, de a prevedea dupa anumite criterii 0 ac- Yiune in viitor nu apanine nu- mai omului, Daca la mai toate animalele 3e poate exempli- fica acest luccu, cea mai spectaculoasa exemplificare poate fi data prin infruntarea Intre 9 mangusta $i 0 cobra. Jocul" mori pe care-| face mangusta in fata fioroasei co- bre — ‘etinefi ca _mangusta nu este nici pe departe imuna la muscatura cobrei — se ba- zeaza tocmai pe puterea de anticipatie a cobrei, mai pre- cis spus,pe limitele capacita- cobrel_de a prevedea in timp migcarile mangustei Mangusta isi incepe ,dan- sul" printr-o figura" mai sim= pla, pe care'o repeta cu un anumit ritm. Cobra ,descifrea- 28" elementele misca dupa mai multe ciclu momentul cind este sigura de wheia” figurilor, Isi prega- auanan Desen de GIUSEPPE FESTINOteste 0 lovitura de atac, care, anticipind. tralectoria _man~ gustel, 38 0 .intersecteze" exact in leu! in caro s@ se produca_mortala_museatura. Dar capacitatea de previziune a cobrei este — cum spun matematicienii — cu un ordin de marime mai mica decit a mangustei, care; la rindul ei anticipind planul cobrei, isi sohimba nu numai traiectoria, dar gi ritmul $i .schema" dan- sului exact — dar extrem de exact — in momental in care cobra se pregateste de atac Acest proces allt de precis, de riguros, li contera. man- gustei sansa de supravieluire, jar cobrei ii ofera cel mai trist sfirgit... Cum se realizeaza acest proces? Cum se explica acest proces? Este 0 pro- blema care incd nu a fost dezlegata in intregime. Au fost realizaie filme cu un ritm rapid, cu sute dé imagini pe secunda pentru a depisia $i cele mai fine miscari, Au fost puse in functionare calcula- foare cu. programe de identi- ficare supersofisticate care s4 descitreze taina sau cifrul acestel perechi de ,dansa- tori" Un lucru ramine insa cert — capacitatea diferita de a anticipa miscarile adversa- tulul, care, in ultima instanta, feprezinta” cheis rezultatulul final, intotdeauna acelasi: vic- toria mangustei, Am {i tentatl sa credem c& aceasté capacitate de antici- patie lipseste in iumea vege ala. Un scurt exemplu ne arata contrariul. Un amator Ge excentricitat! din Munchen @ cultivat mazare, cartofi si porumb intz-un_,ghiveci" cit un degetar, faurit dintr-o plasd_motalica pentru filtrarea sub presiune, avind ochiuri de 0,1—0,02 mm, introdus inte-un vas cu substante. nu- tritive, S-a infimpiat un feno- men care, in principiu, era cundscut de agronomi, dar nu in limitele lui extreme. Este vorba de capacitatea plantei de anticipare si de programare in functie de conditiile de dezvoltare. Tes- tind mediv) in care se dez- volta si constatind fie penuria substantelor absolut nece- sare, fie conditille neprielnice dezvoltarii radacinii, cea ce reprezinta, in ultima instanta, insuficienja posibititati’ de extragere a_substantelor vi- tale, planta tsi programeaza o dezvoltare mai redusd. Toti ‘oamenit de stiinta se lupta de decenit 84 .convinga” planta $a creasca ‘it mai mare si in aceste conditii. Dar iata ca »amatorul" munchenez isi Propune contrariul, speculind aceasta. capacitate de antici- patie. fi oferd deci plantei conditit .vitrege” de dezvol- tare, iar planta, .sesizind” vir torul nemilos la care este su- pusa, creste de citeva zeci de ori mai mica. Se ajunge astfel la. miniaturizari incredibite Tuberculi de cartofi cit 0 9a- malie de ac, porumb inalt de © palma gi boabe de mazare aproape invizibile cu ochiul liber, Evident, pentru a ajunge la 0 asemenea staturd, Ja maturitate, planta creste intr-un trup de citeva ori mai scurt decit in mod normal Deci, anticipind conditiile sale, ‘planta — a carei evolu- tie este programaia evident genetic — isi contracté. am putea spune, 9 isi comprima timpul biologic. Pina _ aici ined nimic. senzational. Totul se stia, Nu se stia insd faptul Ca Semintele obfinute, de zeci $i sute de ori mai mici si intr-un trup record, de citeva ori mai scurt, dau nastere, in conditii normale, unor plante absolut normale, deschizind brusc 0 metoda de studi $i cercetare nebanuita cu un norm timp economisit. lata deci, pe finga aceasta extra ordinara capacitate de antici- patie-programare a plantei, $i Un alt aspect semnificativ al experientei. Desi sintem Inte-0 ¢poca in care se pare a atributul descoperirii stiin- tifice valoroase este preroga- tiva indiscutabila a cercetarii stiintifice profesioniste, inzes- trata cu o sofisticata apara- tura si apelind la cele mai sa vante teorii, nu s-au epuizat nici astazi vremurile cind te- merarii si solitarii cautator amatori pot provoca surprize de propomii in stiina. Cu o conditie: aceea ca stiinta sa fie absorbita in permanenta in mase cit mai largi si, prin toate mijloacele cu putinta, sa fie cultivaté in fiecare om dorinta de 4 iscodi, 84 fie sti- mulata imaginatia creatoare, fantezia. FANTASTICUL $TIINTEL Cu cit progresm in timp, sintem cu totit: martorii_uimiti ai unui spectacol din ce in ce mai halucinant al_ stiintei Exist in acest context chiar rigcul reatizarii unui mit al sti- Intel, o desprindere a ei de imensa masa de oameni, atri- buindu-i-se, din necunoas- tere, proprietati obscure, dar miraculoase. Sa luam exem- plul calewiatorului electronic, in particular microprocesorul. Nu exista zi s4 nu citim in ziare, nu exista saptamina ca t-0 emisiune de: stiinta Ta televizor sa nu afldm de noi si speclaculoase aplicatii ale microprocesorului, El este prezent actualmente in com- plicatele si abstractele cal- cule matematice, dar gi in in genioasele jucarii electronice, in cucerirea spatiutui cosmic, dar si in treburile de rutind ale bucatariel. Ne-am obis- nuit deja sa credem ca micro- procesorul va patrunde in vii tor peste tot. Si este foarte ~ probabil. Daca ‘mai toata lu- mea cunoaste destul de bine, In mare, aplicatiile micropro- cesorului, adica ce face el. putina lume este in stare sa-ti explice si cum functioneaza microprocesorul, adicd cum face él. ceea ce face. Acest lucru implica, pe linga un respect deosebit la adresa geniului_ uman care a creat aceasta aschie de siliciu cu proprietati miraculoase, si 0 oarecare rieliniste, 0 spaima fata de necunoscut. Nu ceea ce priveste posibilele lui aplicatii_distructive, care, in paranteza spus, nu sint ‘pu- fine si nici linistitoare, ci mai degraba in ceea ce priveste posibilitatea ca acest produs al omului sé uzurpe insasi personalitatea umand, Teme- rea este intr-o mica masuré justificata. Intr-adevar, in ma= sura in care omul a fost afec- tat de catre mecanizare, tot aga va fi influentat si de intro- ducerea pe scara larga a inte- ligentei artificiale. “Fara in- doiald, va exista un fel de se- dentarism al inteligente obignuita s& i se facd totul de-a gata, va exista un consum de’ energie nervoasa mult_mai redus din cauza preluarii de catre procesoare ‘specializate a tot oeea ce pre- supune rutina in gindirea umana. Dar tot asa cum in secolui nostru, aléturi de me- canizarea din’ ce in ce mai avansata, culminind cu intro- ducerea’ automobilului, s-a dezvoltat 0 puternica migcare de masa pentru activitatea fi- zica, sportiva, cu scopul de a diminua si chiar de a elimina efectele negative ale sedenta- 5 ALMANAH, ANTICIPATIArismului, tot aga, probabil, se vor dezvolta in viitor solutiile necesare. Si ma gindesc tot la un fel de sport. un sport al minjii de data asta, capabil sa preia si s& stimuleze efortul nervos acumulat. Se simte de pe acum cum se dezvolta aceasta directie prin aparitia, $i mai ales prin succesul, de Tasunet pe care il au jocurile creative, de inteligenta, nu numai in findul copillor, ci mai ales in rindul aduttilor. Cubul Rubik — echivalind cu algoritmul prin care. trebuie 84 gasesti o variant (pe care ti-ai propus-o) din 43 000 000 000 000.000 000 de variante posibile — este, cred, prin imensul succes mondial de care s-a bucurat si inca se mai bucuré, un exemplu. concludent Dar nu aceasta perspectiva carectabila de altminteri,neli- nisteste sau inspaiminta. Este vorba de altceva, de o tema predilecta literaturii de antici- patie, care insa dovedeste ne- Cundasterea_modului de functionare a inteligentel arti- ficiale: uzurparea personalita- tii omului de catre inteligenta artificial sau, altfel spus, in- locuirea si eliminarea oame: ailar de cate raboli. Daca vrem sa_reludm paralelismul dintre revolutia industriala a secolului al XIX-lea, cu toate implicatiile sale sociale $i economice, si cea a inteligen- {ei artificiale pe care o traim, vom vedea ca spaima munci- torilor secolulul trecut de a fi eliminati de masini este la fel de neintemeiaté ca $i spaima contemparanilor nostri de a ft eliminati de roboti. Si aceasta pe baza unei teo/il’ matema~ tice prin care s-a demonstrat ca procedeele de algoritmi- zare nu. pot satisface pro- bieme ridicate in orice dome- niu. Or, robotii, cel putin pina in acest moment, nu sint in stare 84 rezolve probleme de- cit prin algoritmi dinainte acumulati fa memaria lor, in- serati tot de catre oameni. La fel se pune problema $i in domeniul geneticil, realiza- file objinute pina acum si in- formatile acumulate in acest domeniu scapa intelegerii multor_oameni, reliefindu-se ca miracole pe care stiintele Te genereaza in planul practi cli. Multiplicarea_unor orga- nisme prin tehaica de clo- nare, realizarea unor fenoti- puri noi de organisme, cu ca- facteristici superioare, cum ar 6 fi pomata — simbioza din- Afescartot ali tesla Ge creel zoaza In aceeasi planta tuder- Cull de cartof in pamint si ro- sii la suprafaté, — deschid perspective promitatoare si tofodata inspaimintatoare aplicatillor pe om Nu_ne intereseazé pentru moment, desi si aici exista realizari’ infricosatoare, api catiile in vederea distrugerii in masa, generate de cursa nebuneasca a Inarmarilor. In afar de acestea, existd insa fiscuri care pot pune in pe- ficol insasi speta umand prin folosirea ‘nejudicioasa. a ge- neticii, Alternativa procesului natu- ral de dezvoltare cu interven- tia omului in propria sa evo- lujie implica 0 enorma res- ponsabilitate pe care acesta frebule sa si-oasume si s&-si ia masuri in consecinta. Perspectivele sint mai mult decit fantastice. Alchimia pe care o visau oamenii evului mediu, cosmarurile care popula visurile oamenitor te- rorizati_de nestiinja sint de- pasite in conditiile dezvolta rif actuale a creatiei_stiin- {ifice si tehnice si ale per- spectivei de folosire nemijio- olta @ acesteia asupra omului Dar inainte de toate omul tre- buie sé se obisnuiasca cu gindul ca acestea exist gi ca depinde numai de el sa fie fo- losite corect, judicios, cu re- zultate pozitive in propria sa dezvoltare. ‘Mai mari decit eforturile de dezvoltare ale propriei sale existente vor fi, probabil, eforturile de depasire a aces: tui factor psihoiogic, a aces- tei bariere a neincrederii in stiinta. ARTA ANTICIPATIEI De la Jules Verne incoace literatura’ stiintifico-fantastica a capatat proportii din ce in ce mai mari si o auditie din ce in ce mai larga la cititori © definitie exacta a acestui tip de literatura, precum si a rolului ei social este greu de formulat, cu atit mai mult cu cit ea vizeaza viitorul $i se bazeazé pe un ritm de schim- bare fara precedent. Un lucru este insa cert. Contrar multor opinii, bazate dealtfel pe ne- cunoasterea acestei literaturi cum cé ea ar fi. rupta de realitate, literatura de anti- Gipatie este mai necesara ca oricind acum, cind realitatea zilelor noastre, optiunile si gesturile zilei de astézi im- plicd dezvoltarea viitoare, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Literatura Stlintifico-fantastica. nu mai poate fi privita ca un divertis- ment cel putin din simplul motiv c@ ea a fost si este una din formele cele mai auten- tice si convingatoare de aver- tisment impotriva razboiului, impotriva alienarii societatilor dictatoriale, impotiva injusti- tiei_umane’ generate de dis- crepantele sociale, de tehni- cizarea excesiva etc. Ea nu mai are fostul, pe care dealtfel_niciodata nu si l-a asumat, de a contura pe cit posibil in amanunt viitorul, ci de a investiga si de a preintimpina posibilitatea conflictelor generate de dez- voltarea atit de dinamicd pe care ne asteptim s& 0 avem in. viltor. In acest context este mai putin important daca specu- latiile viziunilor tehnice si an- ticipatiel sociale vor fi contir- mate in viitor, mai important este mesajul pe care-| poarta in sine aceasta literatura pen- tru prezent in a conferi oame- nilor pregatirea psihologica necesara preintimpinarii evo- lutillor_nedorite. Si, totodata, obisnuinta treptatd, ina, la ritmurile viitoare, la ambianta societatii cosmice. ° Nu este In firea lucrurilor de_a recomanda propriile lizari. Speram ca paginile acestul almanah. primul dintr-o serie care, dorim. va deschide 0 frumoasa traditie de acest gen atit de iubit de cititori, s& se recomande sin- gure. Sintem constienti ca el mai contine si imperfectiuni, ca nu este pe deplin la nivelul asteptarilor. In ideea ca acest aimanah, tn perspectiva, sa fie cit mai reprezentativ pen- tru dorintele si aspiratiile citi- torilor nostri, va rugam 4 ne trimiteti pe “adresa redactiel Stiinta si tehnica" toate ob- Servatille si sugestiile menite si-i Imbunatateascd. continu- tu Va_asiguram ca: ele vor constitui_un real sprijin nu numai pentru activitatea_re- dactiel noastre, dar si pentru dezvoltarea literaturli de anti- cipatie care in ultima vreme a luat proportil In tara noastra. JOAN ALBESCU ALMANAH SF ANTICIPATIAA prin excelent ginditoare, omul a incereat s& intrezircasci ime va ardta vitorul stu, al urmasilor si, al civilizatiet pe care a inemeiat-o prin munch yi ereafie pe Terra Cu deosebire in acest frimintat seco! XX, la cumpina a dou’ mi lenii ce trebuie s% consemneze inaugurarea unei etape noi, de inte- legere, cooperare si intrajutorare intre popoarele marii Tamilii a ‘umanitatii, problema investigarii vitorului cap&ei o important’ semnificatic cu totut particulare, Nu este, dealtfel, deloc intimplator faptul c tocmai acum, in aceste ultime decenii ale veacului nostru, viitorologia s-a constituit ca stiint, iar factorii politici decizionali, precum si opinia publics mondial, ucorda 0 importanta tot mat mace studiilor si cereetétilor dia acest fascinant xi vital domeniu al cunoasterii, Tat motivele pentru care, in Almanahul nostru de anticipatie — publicajie in care ne sint prezentate cu precidere viziuni lite- rare asupra viitorului fui Homo sapiens — nu puteau sina fie in- fajisate si opiniile celor care pregdtesc, prin activitatea lor coti- iand de cercetare stiinifick pusi in stojba progeesului general al iri, peisajul umanist-stiintific al secolului XXI. Tnirebarile ce compun ancheta noastri vizeazA, in ciuda aparen- tei lor banalititi, tocmai acele aspecte umanist-stiinfifice care, sia- tem convinsi, vor domiae sista si activitatea omului secolului XX1 Raspunsurite interloeutorilor nostri, personalitéti marcante ale stiintifice si spirituale din tara noastra, sint, veti vedea, argu- mente serioase in acest sens, ele conturind 0 imagine armoniousi viitorului, in care progresul stiintific trebuie si se imbiae organic eu umanismya ¢) Cave considerati ca va fi, in domeniul dv, de activi- jt tate, descoperivea stiingificd de cea mai mare impor- @ sanjd pentru omul secolului XXI? Daca, in ce imprejurdri si cind anume considerati cd 4 se va produce contactul omenirii cu o civilizatie Ce extraterestra? : Cum vedefi dezvoltarea comunicarii interumane in Je secolul viitor? Dr. docent DUMITRU TEACH: masé abundenté de materii ECOLOGIE prime pentru industriile pre- lucratoare care sa inlocuiasca a sursele fosile, in special de INALTA CONSTINTA BE INTERES A hidrocarburi si cérbune, Prin FIECARUI MWaIvVID FATA DE SEMENUL SAU aceasta descoperire trebuie $4 se frineze procesul entro- pic, reciclarea surselor de 1, Cea mai mare descope- _vilizat pentru omenire. energie si hrana si s@ se rea- rire a secolului XXl in dome- Aceasta Inseamna in produc- — fizeze_pastrarea $i sporirea niul ecologiei va fi cea legata tie obtinerea de plante cu ca- _fertilitafil_solului, recircularea de determinarea unor relajii pacitate trip! sau cvadrupla —produsilor care astazi se ecologice de tip nou capabile de fotosinteza, fata de cele pierd fn mari gi oceane, mai si impace omul cu mediul actuale, cu ajutorul ingineriei ales a_celor deficitare ‘cum ambiant, prin dirljarea con- genetice si care sd ofere int: fosforul, sulful, potasiul Wolaté @ procesului de foto- omului direct, fara ajutorul Pentru satistacerea necesa~ sinteza sau eventual de che- animalelor superioare, princi- _rului de hrana proteica echili- meosinteza, care si asigure palele elemente de hrand rata trebuie sa se efectueze alit satisfacerea nevoilar de echilibrata, in special pro- 0 bioconversie cit mai efi- hrana cit sia energiei rege- _teicd, de inaitd calitate. De cient utilizind tehnici micro- nerabile necesare unui trai ci- asemenea, sa contribuie cu —_—biene mult mai economicoase nitecele zootehnice, cu pierderi minime de substante utile fotosintetizate. Conver- Sia actuala din materia vege- tala in productie animaliera este 1/5, 1/7, din care aproape jumétate se pierd entropic, mai_ales sub forma de carbon si azot in atmo- sferd. 2. Consider cA, pentru a comunica cu. extraterestril, trebuie sa se dovedeasca mai infil ca exista. Mijloacele mo- dere de comunicare nu au permis incd depistarea_unor planete sau galaxii, unde sa se fi ajuns la organizarea ma- teriei sub forma vie. Se presupune intii_ moder- nizarea mijloacelor de inves- tigare prin sporirea vitezelor de parcurs, multiplicarea mij- loacelor care sa anvizajeze posibiitatile de receplie, si Modul de organizare a unor forme de viata extraterestra ‘Aver destul de lucru pe Pa- mint ca 34 ne facem viata mai buna. Ideea in sine nu trebuie Ins abandonata sau conside- até absurda. 3. In primul rind oamenit trebule 84 ajunga la o inalta constiinta de interes a intregit umanitili sia fiecarui individ jn parte fata de semenul sau, traitor pe Pamint, pentru ca aceasta ne va apropia intele- gerea telului umanitatii in- tregi, care in fond este ace- lagi, de a trai mai bine, de a-Si satisface nevoile mate- fale si spirituale la nivele tot mai inalte, nu in detrimentul unuia tata de celaialt, ci in dobindirea impreuna a’ bunu- filor, cu grija, pentrs pastra- rea échilibrului si a conditilior de desfasurare a vietii pe Pa- mint. Aceasta presupune un foarte inalt grad de civilizatie si cultura, pentru crearea unui climat de incredere $i respect reciproc. Pentru im- patirea corecté a ceea ce se dobindeste, este nevoie sa se producé mult mai mult, in esenté ucruri utile omilui, & excluzind, pornind de aici, rale_cit $i a_mijloacelor productia’ de arme. Practic, create, pentru satisfacerea in- presupune un limba] comun, —tegralé. a nevoilor de viata acceptarea corecta a notiuni lor, un nivel inalt de cultur Aceasta presupune eradica- rea instinctelor primitive, pre- un’efort mare al intregii ome- — supune invétarea unui ‘com- nirl care s& elimine pornirile portament orientat spre pro- mostenite ancestral, mai ales ducerea_bunurilor materiat in ce priveste pregatirea si spre echilibru organic $i spi ducerea razboaielor si con- ritual. Nu este vorba de com- centrarea efortului pentru in- —_portament_,ingeresc", ci_un valarea, pentru utilizarea ca- comportament_bazat’ pe_un pacitatii maxime a fiintei — inalt nivel de cultura si civill- umane spre dirjarea pentru —_zatie. sine atit a fenomenelor natu- jade . Cont. dr. ing, MARIANA® BELI$: JMMPLEMENTAREA LOGICI MULTIVALENTE 1. Cred ca una dintre cele a informatlilor. Nu s-a putut mai importante descoperiri —stabili_ nici daca substratul Stiintifice ale secolului XX! va energetic al acestui fenomen fi realizarea unor dispozitive este de natura electromagne- electronice logice multiva- tica sau de alta natura. Nu lente. Despre ce este vorba? — avem in prezent, de aseme- In prezent, circuitele logice nea, nici cea mai mica idee sint_ binare, find modelate despre felul in care se codi- dupa logica bivalenta. Cu alte fica si se decodificd informa~ cuvinte, ele se incadreazé nu- _iile. mai in dou’ stéri — da sau Descifrarea acestor taine nu —, adica ,judect” infor- ale naturii ar aduce nu numai matia primité numai dupa cri aplicatii de prim ordin in co- teriul este adevarat sau nu”. municatii, ci ar deschide dru- Desigur, creiérul uman a fost mul catre comanda calculato- gi el modelat binar dar, con- —rului_cu_ajutorul_ gindului form cercetarilor fiziologice Aeeasta ar insemna o. sim- actuale, el poate lucra si — bioza mult mai strinsa intre intr-o logica multivalenta, ‘om $i calculator, un impor- care adevarurile pot fi inca- tant pas inainte spre realiza- drate in mai multe star. Un —_rea creierului bioelectronic — lucru nu este numai adevarat —_visul de aur al ciberneticieni- Sau fals, ci el poate fi analizat Jor. multilateral, in logica multiva~ 2. Cred ca in mod sigur ne lenta vorn intiini cu alte civilizatii Desi asemenea procese lo- _extraterestfe. Poate nu In se: gice au putut fi modelate deja _colele XX! sau XXil, dar desi matematic, dispozitive au chiar 8 parinti. Experien- {cle dobindite in realizarea ecestul proces la soareci vor 4 (ira indoiala extinse gi la soeciile importante din punct 4e vedere economic. ® Prelungirea vietii produc- lve $i reproductive la anima- fug. SORIN STEFANESCU: ARTE ele de ferma. Dacé in aceste citeva direc- tii procedeele tehnice vor fi perfectionate si daca vor de- Veni activitati de rutina practica cresterii_ animalelor, vom asista la 0 adevarata re- volutie in acest domeniu, re- voluie care se va solda cu un belsug de produse animaliere care, practic, va depasi nece- sarul de hrana al tuturor oa- menilor de pe glob. 2. Probabilitatea de a lua contact cu forme de vialé su- perior organizaté de pe alte planete este extrem de re- dusa, aproape zero. Chiar daca’ undeva, pe alta planeta, intr-o alté galaxie, ar exista forme de viata, probabilitatea ca acestea sd evolueze de aceeasi maniera cu cea de pe Terra este, de asemenea, ex- trem de redusa. Daca addu- gam la aceasta distantele enorme Tntre planete si gala- xii, cred c& in viitorul seco! contactul cu civilizatiiextra- terestre nu se va_realiza 3. Cred ca multe sute de ani de acum inainte comuni carea intre oameni se va rea liza. ca_in_prezent, folosin- du-se limba fiecarui popor. Poate cu unele simplificari, in special in ceea ce priveste sorierea, pentru o mai larga accesibilitate internationala Este posibil insa ca in secolui XXI_ sa se asiste la primele realizar in domeniul legaturi- lor creier-masina sau creier-creier, putindu-se ast- fel stabili contacte intre oa- meni de la distanta si realiza conversatii fara alt interme- diar. iv Wich UN Caz WU SiNTEM SINGURI IN’ GALAXIE 1. S-a_scris si s-a_spus mult, foarte mult, si se va continua probabil’ in. acelasi itm — despre cum vor arata aeronautica si astronautica besten’ ani, De aceasta data, acesti .n” ani ne proiec- teazd in zorii mileniului trei, lar imaginatia, sarind peste acea bariera numit’ 2000, fo- losita de mult vreme ca re- per cardinal, se trezeste beusc in fata unui imens cimp virgin, intins pe 1000 de ani $i Care asteapta, plin de taine 20 si promisiuni, 88 fie explorat. ‘Aeronava anului 2001 nu va fi cu nimic deosebita de cea a anului 1999. Dar, incepind cu 1990 si chiar 1985, vehiculele cu care vom zbura in jurul anului 2010 vor incepe sa prindd contur pe plansetele de proiectare. Astfel, urma- rind 0 evolutie tehnica si teh- nologica .normala” (fara des- coperiri sau inventii de ex- ceptie capabile sa schimbe fundamental sistemele de transport aerospatial), aero- Nava cu destinatie civila a anilor 2020 va zbura cu circa 5.0006 000 km/ord Ia altitu- dini de aproximativ 60 km 5 va transporta 200—400 pasa- geri. Apoi, apropiindu-ne de anui 2050, viteza de zbor se va apropia_de_ 12000 km/n sau chiar 16 000 km/h. Vor fi nave integral automatizate, iar rolul personalului de bord va fi in special de suprave- ghere a functionérii instalatii- lor. Comenzile vor fi actio- nate de vocea umana sau chiar cu ajutorul gindului. Un neavizat, patruns in cabina unei astiel de aeronave, va fi surprins constatind. prezenta numaia citorva ecrane pe care datele zborulul apar se- lectiv, dirijat de ordinatoarele de bord sau la cererea pilotu- tui, Elementul esential al atin- gerli_ vitezelor de deplasare mentionate il costituie siste- mul de propulsie. Decolarea, aterizarea, apropierea sau de~ Partarea de aeroport vor fi realizate cu ajutorul unor mo- toare turboreactoare de tipul celor actuale, dar avind ca- racteristici substantial imbu- natatite (tractiune mare, gre- utate specifica si consum specific de combustibil cu circa 30—50% mai reduse de- cit al_ motoarelor actuate, majoritatea pieselor fabricate din. monocristale), iar viteza de croaziara va fi atinsa folo- sind motoare statoreactoare, motoare racheta sau recur gindu-se la asa-numita ardere exterioara prin detonatie. Aceasta din urma este 0 ar- dere in fluxul supersonic de aer care trece printr-o anu- mité. und de $0c, injectin- u-i-se combustibilul pe su- prafata posterioaré a perete- lui aeronavei cu profil de pana. Rezulté o crestere de presiune pe suprafata perete- lui posterior, ceea ce asigura fora de propulsie pentru atingerea_unel viteze de M 15, la altitudini de circa 60 km; aparatul respectiv s-ar gasi intr-o zona de foc si va Prezenta un aspect similar cu cel al unui_meteorit patruns in. aerul_atmosferic. In ceea ce priveste com- bustibilul, el va fi in principal hidrogenul si, incepind cu anii 20 ai mileniului 3, posibil, combustibilu! nuclear. Condi- tia_utilizarii_ celui din urma este realizarea unor materiale de ecranare a radiatiilor sufi- cient de usoare, rezistente $i ALMANAH ANTICIPATIAletting. Actuaimente se intre- vede si posibilitatea folosirii statoreactoarelor fara com- bustibil. Ele sint motoare cu resociatie care folosesc, in locul céldutii de ardere a unui combustibil, caldura de- Qajata prin resocierea atomi- lor de oxigen $i de azot din moleculele biotomice. Acest motor poate functiona numai la inaltimi mari unde molecu lele de oxigen si azot sint di- sociate sub influenta radiatii- lor cosmice. Camera de ar- dere a statoreactorului este Inlocuita cu 0 camera cu ca- talizatori care inlesnesc pro- cesul de resociere. Deci, in lini mari, aceasta ar fi de asteptat a se realiza in _aeronautica pind in anul 2050, in cadrul unei evolutit lipsita de surprize tehnice $i tehnologice. In cee’ ce priveste cuceri- rea spatiului cosmic, iata teva puncte de referinta 1985 — baza orbitala perma- nenta; 1990 — bazd perma- henta pe luna; 2000 — baza bermanenta pe Marte: 2025 — baza permanenta pe nul sau mai multi sateliti ai lui Jupiter, baza_permanenta pe Venus, baze automate pe asteroizi din centura de aste- roizi, 2050 — prima expeditie cu echipaj_uman spre alte sisteme stelare 2. Raspunsul la aceasta in- trebare “cred cd nu poate fi dat decit tinind cont de urma- toarele scenarii posibile a) activitatea de observare de catre paminteni a unei ci- vilizatii extraterestre fara ca aceasta s4 fie constienta de investigarea la care este su- pusa (legatura de tip unilate- fal de 1a civilizatia terested la cea extraterestra: T — E); b) activitatea de observare a civilizatiei terestre de catre una extraterestra fara ca ‘omenirea s4 fie constienta de acest lucru (legatura de tip unilateral de fa civilizatia ex- rateresta la cea terestra T~ Ey, ©) activitatea congtienta, att a civilizatiei terestre cit si a celei extraterestre de obser- vare reciproca, cercetare contactare, cooperare (loga~ turd bilaterala Intre civilizatia terestra si cea extraterestra Tee) d) interferenta intre civil zatia terestra Si 0 civilizatic extraterestra. fara ca vreuna 4 fie constienté de acest lu- cru (legatura bilateraié non- constienta civilizajie teres: ivilizatie extraterestza e) descoperirea urmelor materiale ale unei_ civilizatii axtrajorestre disparute f) descoperirea de catre o civilizatie extraterestra a ur- molor materiale ale civilizatiel terestte disparute (7 — E). “Aceste scenarii pot fi dis- cutate- -numai daca ipoteza existentei in Univers a altor Civilizafii este acceptaté ca reald, Intr-un Univers populat cu un numar grou de imagi nat de galaxii si deci cu un numar cu citeva ordine de marime superior de astri, sis- teme stelare si sisteme plane- tare, Terra nu poate fi singu- rul loc in care materia a por- nit pe drumul cunoasteril de sine, Pamintul este, probabil, © singularitate, dar numai in ceea Ce priveste forma de in- truchipare a inteligentei, nu $i a prezentel ei. Anumite cer- cetari de statistica stelara par 84 conduca spre raportul: 0 planeta cu viaté la un milion cu stele, Pentru intreaga ga- laxie, deci, numarul_,lumilor locuite" s-ar ridica la circa 150 000. Asadar, in nici un caz nu sintem singuri in Ga- laxie! Fiinte rationale in gala- xie in mod logic necesar tre- buie sa existe, iar formele de viata posibile pot fi cladite si pe un ait fundament biochi- mic decit cel terestru, al com- pusilor carbonului In ceea ce priveste contac- tarea lor va trebui sa revenim asupra scenariilor prezentate anterior. Punctul a poate fi realizat numai cu conditia unor cuce- riri tehnice deosebite ale civi- lizatiei terestre, in principat privind posibilitatea explorarii altor sisteme stelare. Daca ipoteza privind viteza de pro- pagare a cimpurilor subcuan- tice (circa 300 miliarde km/secunda) se dovedeste a fi reala, atunci un drum de la Terra la Proxima Centauri ny ‘s-ar mai face in 4,3 ani cum it face lumina, ci in mai putin de 3 minute! Tinind ins cont de ritmul evolutiel tehnice si tehnologice, cit si de calcu- lele facute privind probabili- tatea existentei altor sisteme planetare loculte, speranta de a contacta 0 civilizatie extate- restra devine reafista dupa anul 2100. In cea 02 priveste punctul b exista unele elemente care ii Indeamna pe mulfi cerceta- tori (mai ales pe cei care se acupa de paleoastronautica si OZN) 88 apracieze cA Terra = cu tot caea oP vietuleste pe ea — este sub observatia exterioaré permanent de- clangaté cindva in negura timpurifor. Fenomenul OZN, chiar dac& oficial io mare parte a lumii stintifice nu considera ca real, reprezinta totusi un argument care nu ar trebul_neglijat ci abordat in cadrul_unal cercetari stiinti- fice sistematice, tiguroase, permanente $1 lipsita de pre- judecata, Punetul ¢ are un raspuns similar cu cel al punctului a. Se poate adauga insa cA o ci- vilizatie extraterestra daca ne este superioara se presupuine ca nu va inira in contact di- rect cu noi, deeit In momen- tu! in care va aprecia c3 nive- lul societatii omenesti (nu in primul rind. stiinfific, ci mai ales moral $1 spiritual), nu determina asimilarea $i utili- zarea noilor cunostinte stiin|i- fice achizitionate cu. ocazia contactarii in scopul crearil uner mijloace de distrugere. De asemenea, interrelatiile stabilite nu trebuie sa duce la ,sufocarea" civilizatiel teres- tre. Probabil, 0 reactie simi- Jara o va avea $i Terra in ra~ port cu o civilizatie extrate- restra inferioard ca nivel de dezvoltare. Punctul d poate fi luat In considerare in situatia in care formele de manifestare a in- teligentei extraterestre sint atit de inedite incit nu pot fi recunoscute, ca atare, {olo- sind criteriile cunoscite de investigare. In aceasta situa~ fie, cele doud civilizatii nu se pot indentifica reciproc desi, ja un moment dat, ele pot fi chiar in contact direct. Punctul @ prezinta o proba- bilitate similaré punctului a, desi se poate considera oa sansa de a descopri_urme materiale ale unei civilizatii extraterastre disparute este mai mare decit cea a contac- tari unela in plina dezvottare. Premisa de la care s-a pornit in aceasta afirmatie este aceea cA numarul tuturor ci- vilizatillor care s-au_nascut, inflorit si. murit tn intrea Uni~ versul de-a lungul a multor miliarde de ani nu poate tl decit superior numarului de civilizatii in viata" 1a un mo- ment dat, Punctul 1. Aici nu rémine al ALMANAM = ANTICIPATIAdecit s&-mi manifest speranta si inerederea c& Terra nu va deveni, cel putin in viltorul previzibil, o ruina, in care si Scormoneasca cine stie ce expeditie arheologicé a unei lumi populate cu ,mici oa~ meni verzi’ Este foarte posibil_ca_in momentul de fata omenirea 84 se afle intr-o postura simi- lard cu cea a unui trip izolat din jungla Amazonulul: spa- fiul este suprasaturat de me- saje radio, dar membrii tribu- lui_nu stiu de existenta lor; daca ar $ti, nu au cunostin- ele necesare sa te capteze, lar daca le detin totusi, nu ‘cunosc limbajele folosite. Ci- vilizatia umana este una de tip tehnologic, dar nu este obligatoriu ca aceasta s& fie singura posibilitate de cu- hoastere gi evolutie, Nimic nu ne impiedicd sé consideram 4, intr-o buna zi, vom infiini © ‘lume a carei’ cunoastere asupra Universului_ 0 depa- geste cu mult pe a noastr dar cars, de-a lungul istoriei ei, nu a’ cunoscut roata, 3. Realizarile tehnice deo- sebite in domeniul telecomu- nicatiilor in ultimii 20 de ani au marcat profund_interco- municatia umané. Tot mai multi sint acei oameni de sti- inf& care afirma cé omenirea a pasit intr-o noua era: cea a telematicii. Daca in momentul de fata, in lume, existd doar citeva \ari unde se fac expe- riente privind cuplarea ceta- feanului obignuit fa un sistem informational global (S.U.A., Marea Britanie, Franta, Japo- Canada), pentru incepu- tul mileniului 3 este de astep- tat ca, cel putin pentru tarile mentionate, metoda sa fie ex- tinsd la scar nationald, si- multan cu realizarea unui sis- tem mondial de comunicati ale carui baze au fost deja puse. Eficienta deosbita a tehni- vilor de comunicare $i infor- 22 mare prin intermediul_calcu- latorului_va duce, aga cum afirma savantii americani, la 0 deplasare” accentuata_ a nu- meroase activitati, care in momentul de fafa se efectu- eaz4 in birouri, la domiciliul angajatilor. Accasta tendinta conjugaté cu dezvoltarea sis- temelor industriale Integral automatizate, cit si cu dezvol- tarea roboticii, ar putea sd creeze un tablou al mileniului 3 in care oamenii, izolati in locuintele lor, lucteazé, co- munica intre ei si dirijeazé de la distant procesele tehnolo- gice pe care le au In suprave- ghere. Ei nu se vor intilni de- Cit prin intermediul ecranelor sistemelor video, reducin- du-se la strictul necesar, in- tercomunicatia_umana’ di- recta. Isaac Asimov, in roma- nul S.F. ,,Soarele gol", imagi- neazé 6 ‘astfel de planeta in ‘care oamenil vin foarte rar in contact direct, lar atunci cind acest lucru sé intimpla totusi sint invadati_de sila si repul- sie reciproca. In ce masura viziunea lui Asimov se va im- plini sau nu, este greu de prevazut. Totusi, este de pre- supus c4 daca ‘civilizatia va aluneca pe o asemenea pant se vor gasi suficienti oameni Care sa frineze $i s modifice aceasta evolutie considerata, cel putin din punctul de ve- dere al umanitatii anului 1982, ca de nedorit Prof. univ. de. ing. PETRE SONEA: ELECTROTEHNICA TRANSPORTUL iY COMUN VA FI LA MODA 1. Dupa parerea mea, cea mai arzatoare problema, criza de energie, nu va putea fi re zolvaté pina la sfirsitul seco- lului_ XX, intr-o maniera eco- nomica ‘si eficienta. Va fi, deci, transferata, cu aceeasi acuitale, secolului_urmator. Cai de Obtinere a energiei se Prefigureaza inca de pe acum, mai ales sub forma electromagnetica, incluzind energia_nucleara si genera- toarele gigant de MHD, care in secolul nostru s-au experi- mentat la scara redusa Odata cu energia electromag- netica se va dezvolta tractiu- nea feroviara electrica, in mod deosebit fata de ‘alte forme de transport. Exista de pe acum ‘ealizari promita- toare. Ma gindesc la motorul liniar,, la Suspersia_magne- tica, Yar si la alte torme de susientatie, cine stie, poate chiar la cea gravitationala. In felul_acesta, consumul de energie pentru propulsie si frinare va scadea de 10 ori, pe linga avantajele tehnice uriage: viteza_mare gi elimi- narea aderentei, specifica ve hiculelor cu roti. Asadar, tractiunea electrica va face posibilé 0 viteza de deplasare de 1000 km/h si chiar mai mult, fivalizind” cu avionul, dar fiind la dispozitia marelul public. Implicatiile sociale ale unui transport de mare vitezé rapid si economic, se vor pu- tea ,masura” prin eficienta vi itoarelor schimburi de mar- furi, de idei, prin mobilitatea oamenilor. O alta problema va fi stoca- rea energiei electromagne- tice, de asemenea nerezolvata in. secolul nostru. Automobi- Jul electric este numai o ex- perienta si va ramine la tel. Cita vreme bateriile de mare Capacitate nu vor fi realiza~ bile, tebnic si economic. Pen- tru ca 88 nu ne acuze iumea de prea mult optimism, sa precizam ca in vitor este foarte probabil ca automobi- Jul proprietate personala sa ajunga_un_privilegiu. $i iata de ce: daca toate automobilele lumii ar fi ta aceasta ord electrice, consu- mul de energie — pentru anul 1982 — necesar pentru a le pune in miscare ar trebui sa fie de 6 {sase) ori mai mare decit puterea totala instalata in centralele de pe Terra. Energia stocata in ba- teri va trebui deci luata din aceste centrale. Cine isi va permite, chiar in secolul XXI, sa cheltuiasca de 15—20 de ori mai mult decit ar {ace-o acum pentru centralele elec trice din, intreaga lume? Oupa parerea mea, trans- portul in comun va fi foarte ta moda, va fi foarte economic, va_fi foarte... corespunzator Poate ca la inceputul seco lului- urmator vom fi in. ma- sur_sa stim mai mult despre: calitatile electrice gi magne- tice ale materialelor si despre implicatiile pe care acestea le ALMAnas ANTICIPATIA ailvor avea asupra tehnologiilor Ma git sese ia rezistivitaten vlectind (p), Je exemplu, EA vontine hed ta sectiua inadniisian aie matenaicior uonductoare, apor. la o¢e- meabilitatea magnetica ( My, ) 4 materialelor folosite 1 Con- structia masinilor electrice care se mentine la valori mic Din acest motiv, gabaritele yi greutatea_masinior electric nu sint competitive cu cele ale masinilor termice pertec fionate. Desigur, pentru mic: Sorarea greutalii s1 dimensi hilor masinilor electrice vor ti ecesare tehnologu intr-ade- var fevolutionare. De aseme nea, permeahilitatea diclec- trcd_ a matenalelor tolosite astazi | fy ) atinge valori ne- permis de mics pentru minia- turizarea aparatelor electnice. Este adevarat ca in anumite jonctiuni s-au gasit_ permitivi {ai dielectrice de valori con- siderabil mane, dar tensiu- nile mict ale acestor yonctiuni impiedica realizarea de con- densatoare 3i tensiuni indus- tale. Realizarea suspensiilor prin sustentatie ridica_pro- bleme legate tot de coeficien- {ii amintiti mai sus. Depinde de rezultatul cercetarilor. de fizica solidului pentru ca rea lizarile viitoare sa se inca- dreze intr-un domeniu econo- mic acceptabil 2. Atita vreme cit noi cer= cetam daca pe alte planete exista forme de ammoacizi nu intrevad posibilitatea ca in secolul XXI_,s_conversam” cu. inteligente’ extraterestre. 3. In secolul XXI, informa- fea stiintifica va continua sa fie baza oricarei réalizari a umanitatii. Dar viteza de in- formare va creste atit de sen- sibil incit va trebui sa fie in- sotita de serioase mijloace automate de informare. Cred ca folosirea bancilor de in- format” va deveni tot atit de obignuita ca radioul sau tele- vizorul. Ma gindesc si la 0 re- lea de racordare individuala ia aceste .banci” cu terminale fa domiciiiu, penteu care vorn avea abonamente ca cele de astazi_ de telelon, ‘radio, ty. Radiovideoteletonul, chiar in culori, va deveni, cred, in se- colul urmator. tot atit’de ne- cesar ca obisnuitul nostru te- leton. Putem visa orice! Dar fie- ware vis, oricit de indraznet ar area, trebuie sa se bazeze he 0 realitate. De aceea am avansat” ide? pretigurate deja 1 acest sfirgit de secol, ION CIRJE: PUBLICISTICA O PRIORITATE - CONTACTUL PAMINTEWILOR CU CIVILIZATIA TERESTRA 1. Transmisia_in direct a primei_ Olimpiade Cosmice organizata pe planeta Saturn $i deschisa tuturor astronaw- IWor $1 terranautilor amatori 2. Contactarea_unei_ civili- zatii extraterestre imi pare Or. RADU IFTIMOVICI: VIRUSOLOGIE VIRUSURILF GLOAWTE 1. Desi_mai_multi_colegi. cercetatori din domeniul viru- sologiei, inclusiv prof.dr. Nicolae Cajal. mi-au sugerat sa raspund un medicament, mai precis Un chimioterapic eficace in toate bolle virale" eu ma gindesc totusi la altceva. Desigur. ca, a desco- peri 0 substanta care sa fie capabila sa stopeze ,selectiv’ biosinteza virusurilor in inte- riorul celulei-victima fara ca ea s4 dauneze inmuitirii nor- male a celulei, ar fi cu adeva- rat 0 mare reusita a inteligen- tei si_perseverentei_ umane. Ea ar fi realizarea intearala a acelui vis pe care Paul Ehr- lich, creator la inceputul se- colulu: XX al. chimioterapie: antiinfectioase (salvarsanul 31 Neosalvarsanul), il numea sfhiraculosul glont chimic™ Privita in contextul actual cind chimioterapia virala n-a reugit s& faca decit citiva pasi timizi in ciuda eforturilor din ultimit 20 de ani si tinind cont de faptul od a descoperit un chimioterapic universal vala~ bil in viroze inseamna a re~ zolva pe pulin 75% din pro- blemele ridicate de chimiote- rapia bolii canceroase, reiese Pregnant marea importanta a unei asemenea descoperiri pentru umanitate. Si, totusi, eu ma gindesc la altceva. Nu la © ,anume" descoperire, ci la un" grup de reusite experi- mentale care sa duca in final la Crearea unor _,virusuri- gloante", cu care si putem tinti_cu_precizie in orice Punct al aparatulut genetic «al celulelor. Apar, desigur, ci- teva intrebari firesti: De ce avem nevoie de asemenea irusuri-gloane"? Ce fel de raf de pusca” ar trebui sa probabila, dar nu inainte ca toti pamintenii sa fi stabilit contactul cu civilizatia tere a. 3. Tot din vorba-n_ vorba, gar de la inima la inima $! GENELE REPRESATE contina ele? De ce tinem sa tragem la finta in anumite zone ale genomului celular? Ce sens si ce urmari ar ave: un asemenea tir pentru: celule si_ implicit. pentru. organism? Raspunsurile ar suna astfel ‘Avem mare nevoie de aseme- nea virusuri-gloante” (pri- mele ‘ar putea fi fabricate in laboratoarele de genetic vi- rala chiar in urmatori’ 10—20 de ani). Motivul? Pentru ca le-am putea incarca, dupa vole, cu un anumit continut, mai precis, cu anumite gene pe care urmarim sa le trans- portam si sa le includem dupa voie in aparatul genetic al celulelor-tinta. Realizarea la cate visam are radacinile infipte In secolul nostru. Inca in 1920, beigianul Jules Bor- det (premiul Nobel, 1919) si romanul Mihai Ciuca au des- coperit ca un anumit virus ce imbolnaveste bacteriile {virus bacteriofag) poate ,smulge” cu aceasta ocazie o bucata din aparatul genetic al bacte- fiei-victima $i 0 poate ingloba in propriul séu aparat gene- tic. Mai mult, asa cum au do- vedit cercetarile ulterioare, infectind alte bacterii, aseme- nea virusuri pot ceda_noilor gazde bucata de genom fu- fata anterior. Acest .trans- plant microscopic” are urmari deosebit_ de importante: ve- chea gazda pierde grupe de gene, pierzind asttel o serie de caractere, in timp ce noua gazdé isi mareste zestrea ere- ditara, dobindeste noi carac tere {lenomen ce poarta nu- mele de conversie fagica). Procesul este asemanator in~ trucitva cu ceea ce se petrece in lumea plantelor cind o al bina faici, virusul bact ad ¥? ALMANAH.porta grauntele de polen de la o floare la alta, cont bund ‘la aparitia de ‘noi va~ fiante botanice. Fenomenul de tcansport de gene cu aju: torul vitusurilor, descris in premiera mondiala in 1926 de i Cantacuzino si Olga Bonciu. a fost_numit_de. american ND. Zinder si J. Lederberg transductie fagica (1952). In- ifstent de amanunte, deose- ‘it de important pantry vito- rul_biologiei este ca noua gazda celulara capata in zes- ire caractere pe care nu le -ayea mai inainte, Zborul catre anticipatie incepe in clipa in care dorm sa. extrapolam ceea ce sé petrece in lumea bacteriilor (celule procariote) cu_ceea ce s-ar putea petrece si in lumea celulelor vegetale $i animale (celule eucariote). Mai exact, af trebui sa reusim a, inca la sfirsitul acestui se- col, sa cream in laborator ci- teva virususi inofensive pen- tru viata in care sa putem in- corpora pachete” de gene si pe care 'sa le trimitem catre finte [oelute vegetale sau ani- male). Acesie ,virusu: proiectile” continind portiuni Ge acizi nucleici ‘genele care ne intereseaza) vor tebui sa loveasca” 3i sa ‘se sudeze €xact 1a tinta, adica intr-un anumit punct’ determinat al cromozomului celulei plantei, animalului sau_omulut Scopul este lesne de inje- tes. In cazul plantelor am pu- tea implanta gene care sa le confere 0 serie de caractere utile: posibilitatea de a sinte- tiza cantitati crescute de pro- teine, glucide, vitamine, s- uri minerale, de a rezista la geruri, de a fi mai putin sus- Ceptibile atacului unor dau- Aatori, mai ales virusuri si ciupetci_microscopice. S-ar putea, prin acelasi bombarda- ment’ dirijat_ al genomulut spermatozoizilor gi ovulelor cu virusuri transportoare de gene sa imbunatatim si eredi- latea unoe rase de animale care, beneficiind ulterior si de © selectie judicioasa, ar putea deveni_mai productive, ori mai precoce. Un calcul sim- plu dovedeste ca a asigura o crestere de numai 15% a pro- ductiei mondiale de lapte sau @ asigura maturarea cu numai 8-10 zile mai deweme a unor rase precoce de gaini reprezinta 0 contributie sub- stantial la imbunatatirea ali- mentatiei pe glob. La rindul ei, medicina umana si cea ve- terinara vor putea sé co- recteze o serie de defecte ge- netice. intre care asa-zisele boli genice” ocupa un rol important. Numai la om sint cunoscute in prezent peste 1 600 boli ereditare la flecare al 10000 om Anan: 6 tse menea boala). Tinind cont c& exista inca NuMeroase entitati morbide ereditarenecunos- cute sau in care ereditatea foaca rol predispozant (inclu- Siv maladia canceroasa 51 in special leucemiile umane si animale), reiese ca 0 corec- tare a genomului poate asi- gura afit o asanare a specie! umane de tare ereditare stra vechi, cit si o spectaculoasa crestere a productivitatil ani- maliere Evident, in paralel cu crea~ rea acestor virusuri-proiectil, va trebui sa avansam $i in ce priveste asa-zisa mapare ge- netica, adica in domeniul in- ventarierii unitatilor gene- tice” de pe Gromozomi, a po- zitiei acestora, a interretatitlor dintre ele, cu alte cuvinte, sa cunoastem din ce in o€ mai bine inta® celulara Toate aceste realizari sint posibile in primii 50-60 de ani ai secolului XXI. Pentru ultimele 2 decenii ale secolu- ui viitor ma gindesc ca. in materie de interactiune intre wwitusurile-proiecti” $i apara- tul genetic al celulei, pot in- ferveni izbinzi,mai spectacu- loase. Una din ele ar fi posi- bilitatea de a .redestepta ge- nele adormite’. Intr-adevar, una din marile enigme ale biologiei a fost si, in parte, a ramas modu in ‘care actio- neaza aparatul genetic in tim- pul dezvoltérii individutui de la ou (zigot) la adult. In tim- pul asa-numitel_ ontogeneze asistam la desfasurarea unui wfilm", perfect programat ‘ge- hetic, in care apar, dispar sau se transforma diferite tesuturi si organe, aparate $i functii Fiecarei secunde il cores- punde o anumita structura, anumite functii_ ale embrionu- lui Ta drumul s4u cétre matu- rare. Evident, aparitia, creste~ rea si dezvoltarea organelor este dirijata genetic de grupe operante de gene care, dupa ce-si implinese misiunea, trec in rezerva, devin, definitiv sau temporar,’ .represate” (sale numim jadormite"). Aceste grupe de’ gene nu dispar; ele Coexista sub forma inactiva de-a lungul intregii vieti a in- dividului_ biologic. Nimic_nu tradeaza prezenta acestor gene adormite; mai precis, la Rivelul actual ‘al. stiintei, ‘nu posedam metode dea ,le de- masca_prezenta". $i ‘totusi, stim c& exista, ca’ au actionat intr-o anumita’ perioada a vie~ {ii embrionare. Ne putem in- treba: Oare bombardind cu ,anumite virusuri” aparatul Genetic al unor celule soma- fice (musculate, osoase, con~ junctive etc.) n-am putea sa scoatem din represie un grup de gene ,adormite"? Ce-ar fi 84 putem’tinti exact Ih acei ‘operatori de care a depins cindva formarea_picioarelor Departe de noi gindul de a crea oameni cu mai multe pi- cioare, dar daca acest proces s-ar putea declanga in bontul care @ ramas dupa o ampu- tare accidentala, omul res- pectiv ar putea’ sa trdiasca bucuria de a vedea ca, in 7—9 luni, Ti creste un nou pi- cior in locul celui pierdut, Realizarea ar fi cu atit_ mai extraordinara cu cit ar fi vorba de organe_vitale indis- pensabile {inima, ficat, ri- nichi, hipofizd étc.). Desi acest’ tablou al anilor 2100 pare pictat cu guasa unei fantezii debordante, este ne- cesar de a preciza ca aseme- nea .desteptari” de gene adormite au fost observate deja, tot tn cazul interrelatie! dintre virusul bacteriofag si celulele bacteriene. Nu odata Virusuri_bacteriofage au fost capabile sa scoata din repre~ sie grupe de gene care dor meau” in aparatul genetic al Colibacililor. Totul este ca, de la procesul intimplator de azi, \imitat la lumea bacteriilor, s& ajungem la stapinirea si utili- zarea tui in lumea celulelor vegetale si animale. 2. Personai sint foarte sceptic in ce priveste exis- tenta pe planetele din siste- mul nestru solar a unor finte inzestrate cu ratiune (nu si a unor forme de viata"). Nu Gred ca in secolul XXI se va ALMANAH ANTICIPATIAputea stabili veo legatura Utila cu ele, chiar daca li s-ar semnaia_prezenta 3. In ce. priveste _limbajul pe care va trebui_sa-| folo- Seascé omenirea in secolul urmator, imi este absolut egal daca el va fi exprimat cu vo- cea" sau prin intermediul unor codificari sofisticate Socotesc, insa, ca este de maxima importanta ca el sé fie acel al umanismulus, af in- {elegerii si al copperarii pas- nice. Cred cd ar trebui sa ne preocupe mai putin daca vom putea vorbi cu extraterestrit sau daca limbajul clasic va fi inlocuit de altul perfectionat Dr. CORNELIA CRISTESCU: ‘ASTRONOMIE DILEMA - UNIVERS 1. Este foarte greu de ra puns la aceasta intrebare, { nind seama de dinamica des coperirilor astronomice din ultimele 3 decenii, Aceste descoperiri le putem imparti in doua categorii: descoperiri intimplatoare ale unor corpuri cu _proprietati_necunoscute inc, si descoperiri ale unor corpuri sau fenomene care fuseseré puse in evidenta prin teorie gi a caror exis- tenla era, deci, confirmata in acest fel. Ca _urmare, in loc de cea mai mare ,descope- tire" a secolului XX! ag vrea s4 ma refer la cea mai mare stealizare", Cred ca in secolul XI se va preciza problema formarii, evolufiel_ Si viitorului Univer sului nostru observabil (Meta galaxia). Se va preciza care este valoarea exacta a con- stantei Iui Hubble, din legea cu acelasi nume,ce leaga de- plasarea spre rogu a liniilor in spectrul unei_ galaxii de inde- partarea sa fata de observa- tor. in ultimil ani unele obser- vatii_pledau pentru dublarea acestei constante. De mentio- nat c& aceasta constanta este elementul principal nu numai in determinarea distantelor galaxiilor si quasarilor, dar sl in determinarea virstel Meta galaxiei, adica. a momentului in care a inceput expansiunea observabiié. De asemenea, se wa preciza cit de mare este densitatea medie a materiel in univers, pentru a se putea decide daca locuim intr-un univers deschis sau in unul Ceea ce ar trebui sa ne preo- Cupe in urmatorul secot ar fi, dupa mine, respectul reciproc Comunicarea interumana, A descoperi tot felul de mo- Galitéti electronice de comu- nicatie nu inseamna_ mimic atita timp cit ele ar contine in continuare divergente, ame- ninjas, falsificari, induceri in eroare si sete de dominatie. Limbajul_viitorului_va_trebui 88 fie 0 fireasca impletire in- tre, achizitille stiintei si cele ale! cultuni. Un divor intre pertectiunea tehnica si valo- file etice ar fi cea mai mare nenorocire a devenirii speciei noastre. DESCHIS SAU iWCHIS? inchis $i, prin urmare, daca expansiunea va Continua ves- nic sau va avea loc, in viitor, un fenomen invers, ‘de apro- piere a galaxiilor, iar in final © noua explozie Uriasa. Se va putea cunoaste cit de mult diferea repartitia__materiei imediat dupa Big Bang de o repartitie perfect uniforma, stiut fiind ca dacd materia ar fi fost riguros si uniform dis- tribuita, in prezent nu am mai avea nici 0 galaxie, nici o stea, nici © planeta’ si_deci nici noi nu am exista. Se va futea Sti exact modul cum se formeaza galaxiile si se va ve- ritica ipoteza conform careia quasarii sint nucle active de galaxii, in feluf acesta va fi elucidat si misterul inexisten- fei quasarilor cu raportul din- tre deplasarea liniilor spec- trale spre rosu si lungimea de unda a liniilor respective, mai mare decit 3,5. Se va cu- noaste, in cele mai mici ama: nunte, intregul lant al viet unei, stele, de la primele mo- mente ale condensarii mate- riei interstelare, pind la ulti- mele sale momente Desi la prima vedere aceste realizari par complet rupte de viata de Zi cu zi a omenirii, in realitate ele vor avea implica- tii importante in viitorul ome- nirii, Ca exemplu, mentionam ca intelegerea pertecta a pro- ceselor ce au loc in quasari va contribui la tezolvarea problemei energiei, iar cu- noasterea evolutiei stelelor, aplicata Soarelui, va permite luarea unor hotariri de impor tanta, vitala_peniry omenire 2. In primul rind, tre a precizez c&, in ultiinit ani, un grup de cercetatori sovietici fin frunte eu renumitul 1S Sklovski) a emis ipoteza ca existenta omeninii pe Pamint este un unicat In metagalaxi E adevarat ca si pind acum existau doud cai de esiimare a numarului_lumitor locite de fiinte rationale, si anume Calea optimista, care in {oaie etapele de calcul folosea limi tele superioare pasibile. si calea pesimisté, cu. limite inferioare. Respingind ipote 7a -unicatuli", consider ca ade Varul se aflé undeva intre ca lea optimista si cea pesimista Distantele enorme care ne separa de alte planete locui- bile fac imposibile .viziteio” reciproce $i las& posibile nu mai legaturile prin ‘interme- diul radiatiitor electromagne- tice. Un prim pas se va rea- liza_ cu ajutorut telescopulut Spatial ce va fi tansat chiar in deceniul nostru. Cu el se vor putea observa diferite planete in jurul unor stele si spre acele planete care indepli- nesc conditiile existentei lunor civilizatii rationale vor fi transmise semnalele noastre Dar, chiar $i in acest caz, s-ar putea ca primele rezultate pozitive sa se obtind in cel putin citeva decenii sau chiar secole, timpul necesar pentru ca semnalele trarismise $8 se intoarca inapol, dacé distan- ele pina la planetele respec- tive ‘sint de ordinul zecilor sau sutelor de ani-lumina Este adevarat 8 este posibil si ‘ca unele civilizatii, ‘mai avansate decit a noastia, sa inregistreze, in urmatoarele decenii, activitatea omenii din proprie initiativa sa in- cerce sé ia legatura cu noi ie y ALMANAH. ANTICIPATIAProf. dr. doc. VICTOR SAHINI: ‘CHIME OMENIREA A TRECUT DIN EPOCA FIERULUI i EPOCA MASELOR PLASTICE 1. Daca ar trebui sa se ras-_teoretica pe de alta parte, ca punda azi, pe baza unei argu- si cu Biologia $i matematica mentari obiective si unanim cea ce face ca progresul acceplate, care a fost cea mai unui domeniu sa fie implicit de seama realizare stiintifica ‘onditionat si de proaresele pe care a cunoscut-o chimia _celorlalte discipline. in Secolul XIX, aceasta ar Exsta ins toate premisele constitui 0 intreprindere deo- a in secolul XX! dezvoltarea sebit de dificila. Sau, ne pu- _chimiei, in ansambiul ei, sa tem intreba, pe ce argumente _—fie inca mai accelerata decit s-ar fi bazat un chimist din in prezent (cind cunoastem 1882 pentru @-si convinge —_aproape 5 000 000 compusi si partenerli de discutie ca in lista lor se imbogateste, in secolul XX, datorita descope- _medie, saptaminal_ cu. 6 000 fir si aplicatiilor pe care noi compusi) datorita faptului le-au cunoscut polimerii sin- a, practic, intreaga ambianta tetici, se va afirma, pe buna omului este tributard mate- drepiate, ca omenirea a tre- _rialelor furnizate de chimie. cut din epoca fierulul in cea a _Este probabil ca cercetarile in maselor plastice? domeniul substantelor natu- lata de ce este cu atit mai _rale gi sintetice fiziotogic ac- hazardat si greu de justificat, _tive, a relatiilor structura mo- linind seama de dinamica leculara-proprietati, a _meca- dezvoltarii stiintel in general, __nismelor de reactié, a efecte- si a chimiei in particular, sa lor catalitice si, 1 particular, se dea_un raspuns convinga- @ acfiunii enzimelor sa cap- tor la intrebarea ,care va fi teze interesul cercetatorilor realizarea stiintifica de cea $i, ca_rezultat al studiilor ce mai mare importan{a in seco- $e vor intreprinde, s& se faca ul xxi?" asi importanti in elucidarea Daca ar fi sA extrapolam di- a tot mai multor probleme din rectiile de cercetare care ne aceasta vast, interesanta Si apar acum ca foarte ,promi- extrem de importanta direc- fatoae”, nu am fine seama fie de dialectica interna a acestei 2— ramuri a stiintelor naturii, 3. Este probabil ca atit care va cunoaste probabil si ta nivelul bazei materiale, cit in viitor dezvoltari diferentiate gia}. jimbajelor de comuni- ale tematicilor sale de cerce- Gare, secolul XXI sa aduca fare. Totodata, interdiscipli- —_noutati remarcabile, din care, naritatea conduce, in proce- probabil, de cea mai mare In- sul de cunoastere stiinjifica, Semnatate va fi pertectiona- la relatiile de dependenta fea limbajului utilizat de cal- strinsa intre chimie pe deo — culatoare parte, fizica experimentala si ‘Dr. CONSTANTIN MAXIMILIAN: FNDOCRINOLOGIE NOUA CIVILIZATIE - CIVILIZATIA TEHNOTRONICA 1. Transferul de gene intra care trebuie sa raspundem si interspecific. Se vor crea acum. organisme noi pe care evolu- 2. Foarte probabil, nicio- Va nu le-a ,experimentat" ni- data. Chiar daca exista civili- ciodata; vor fi corectate de- zalii_ galactice si extragalac- fectele ‘ereditare — probabil __tice, sansa de a intra in con- cea mai generoasa realizare a _—tact Cu ele este aproape zero. geniului uman. Omul va pre- Biologic vorbind, ansa_ca iua controlul evolutiel. O per- viata sa fi evoluat pe drumuri formanta care ridica nume- —similare cu cele pe care a roase intrebari cu consecinte _evoluat pe Pamint este cu to- previzibile si imprevizibilé, La tu! improbabilé. Poate vom 26 accepta ideea ca sintem sin guri in imensitatea trista a Universului. $i vom intelege 4 nu avem dreptul sa anihi-~ lam cea mai uluitoare dintre aventurile pe care le-a cunos:, cut, Aceasta nu inseamna ci nu exista viata in univers. Dimpotriva. S-ar putea ca sa fie un fenomen obisnui $4 apara oriunde gaseste un minimum de conditii priel- nice Sperind ca vom continua sa supravietuim, ia secolul ur mator se vor crea nave spa- tiale autoregeneratoare cu ajutorul carora vom incepe sa exploram sistemul nostru ga- Tactic. 3. Nowa civilizatie — civili- zatia tehnotronica — domi- nata de computere si de noi sisteme de comunicare va anula distanta. Pamintul va deveni un sat global cu pro- bleme globale care vor cere solutli_globale. Comunicatia traditionala va’ disparea sau se va diminua_considerabil. Locul ei va fi luat de comuni- carea intre computere, elimi- nindu-se astfel toate echivo- curile si toate erorile atit de carcteristic umane. Sanu ui- tam ca viata psihica, inciusiv memoria, va fi controlata chi- mic $i va fi mult ameliorata Nu este deloc exclus ca vi toarele sisteme de comunica tie sa fie facilitate de posibili- tatea conectarii creierului uman direct la un computer. Or. ing ANDREI BANESCU: CONSTRUCTII DE MASINI TELEMATICA - ALIANTA DINTRE INFORMATICA $/ TELECOMUNICATH 1, Producatorul de echipa mente, constructia ue magith realizeaza_myjloacele cu care alte domemi 1g: aling obiect vele, care pot fi si descope. fifi, ‘Dar intotdeauns echipa mentele, masinile au print 0 apreciere $1 au avut o spect culozitate secundara lala de obiectivele atinse. De ace am putea spune ca in dome niul nostru de ac prea lac descoperir poate benetica insa de tea. Astlel, credem ca o mare descopenre ar ti de ALMANAN ANTICIPATIAenergetica, si anume, intelege- fea Gravitatiel de maniera de a0 putea utiliza la propulsic De asemenea, cunoasteros creierului uman gr traducerea impulsurior din creier in vo~ derea oblinerii,_unei_ interac tiuni intre calculator si creier ~ pe de o parte pen- tru inregistrarea gindirii noas- tre inainte de a fi exprimata prin scris sau grai, iar pe de alta parte pentru a permite inregistrarea intormatiei di- rect pe creier in cadrul unui proces educational condensat si ordonat 2. Aceasta poate sa se pe- reaca datorita noua, pamint nilor, sau altor Jocuitori din spatiu. In pnmul caz, bazi du-ne pe progresete in done niu combustibitilor nuclear ale electronicii i biologie, cred ca experientele echipus- jelor ce vor circula ani inde lungati in sisteme ecotogne inchise, asigurindu-se hrana Dr. LUCIAN SANDU: MEDICINA la bordul navei. vor mart sait- sele de a avea, in secolul tor, semnale de la existente extraterestre. Aceasta, de rece, cu exceptia Terrei. nici © planeta a sistemului nostru solar nu pare sa intruneasca macar doua din conditile de- tectate ca _necesare vietii lexistenta ape! in stare li- chida si o suprafata solida) in cel de-al doilea caz, cind contactul s-ar datora altor lo- Cuitori din spatiu, aceasta s-ar putea petrece miine. 3. Probabil_ca_telematica, aparuta din alianta intre in formatica i_telecomunicati va fi un sprijin indispensabi lumii industriale si domestice @ secolului XI si va trans- forma viata sociala. culturala si familiara a individului Dar printre aceste modali tati de comunicare se va pas- tra_cuvintul_ scns $i vorbit care a rezistat atitea mi» de ani UN MEDICAMENT SPECIFIC PENTRU ALINAREA DURERII 1. Descitrarea_mecanisme: lor durerit si oblinerea urut medicament specilic pentru tratarea el cu actiuni Secun- dare_minime. 2. Daca civiizatiile extrate~ restre Mu ne-au contactat inca sau nu au lasat semne evidente ca né-au vizital, este greu de crezut ca in vitorul apropiat_o vor face. Oe aceea, sarcina caulani ne rm vine, $2 pare, tot noua, dar cu alte mijloace, mai evaluate decit cele utilizate in momen= tul de fala. Data unei aseme- nea intilnir este greu prev. bila, intervalul putind varia de la zeci la sute de am daca se mentine sau se accelereaza Fitmul de dezvoltare actual al stiinter_pe Paint 3. Videotonul minuscul sau cu ecrane de diverse marimy, telefonul_minuscul fla purta~ tor) prin teletransmisie si sa- teliti_ vor fi probabil baza co- municarii dintre oamenit se~ Colului viitor. Prof. dr. docent ing. TOMA BRAGOS: MECANIZARES AGRICULTURI DISTANTA NU VA MAI CONTA IN RELATULE DINTRE OAMENI 1. In secolul XxI, in dome- nul mecanizarii agriculturi, apreciem ca se vor descoperi tehnologii de lucru si masin: ayricole cu. totul deosebite care vor schimba radicat munca din agricultura, deve ond ramura. industriala de baza a economiei fiecare: ati Dintre aceste noi tehnologii de lucru si masini agricole. consideram ca ponderea o vor avea_urmatoarele: —parcelele din cimp se vor transforma intr-un fel de hale mari, pamintul tucrin- du-se cu masini suspendate, fard roti, pentru a nu tasa si deteriora solul, masinile fiind 4 actionate cu un sistem de pod rulant sau trase prin ca- blu, comandate automat, dupa un anumit program. Pe parcela vor fi montate apa- rate _corespunzatoare pentru inregistrarea_momentana a factorilor care influenteazd productia (umiditatea, conti- nut de substante nutritive, aciditate etc.) pentru a se pus tea corecta la timp; — parcelele din ‘horticul- tura se vor transforma intr-un fel de sere, cu microciimat di- fijat, lucrarile executindu-se similar ca in parcelele din cimp; — in zootehnie fermele de crestere a animalelor se vor transforma in adevarate hale industrial, complet automati- zate, pentiu cresterea anima- lelor; —'gursele de energie de bazA vor fi cele de tipul unor surse reinnoibile, folosind ca surse de energie biomasa cultivata in agricultura, ener gia solara, energia eoliana si Biogazul, unitalile industriale agricole asigurindu-si in tota- litate necesarul de energie: — activitatea_de intretineri tehnice $i reparatii a utilajelor folosite ‘se va_schimba intr-o activitate de infocuire a pie selor $i utilajelor uzate, fiabi- litateaacestora in exploatare fiind asigurata pe toaté du- rata de folosire Muncitorii din agricultura vor fi toti de inalta calificare Cu profil universal de _meca- nic-electronist. fiing retribuitt mai bine faa de alti mun- citori de inalta calificare ce lucreaza in alte sectoare de activitate. ‘ Pina la asigurarea tehnici- lor mentionate mai sus, la ceputul secolului XX se vor realiza si folosi la toate lucra- Tile masinile autopropulsate GU pneuri de joasa presiune Si prevazute cu. echipamente de lucru, care sd execute Ia 0 trecere cit mai multe lucrari, pentru reducerea tasarii sdu- 27 ALMANA. ANTICIPATIA& Ii, a consumulul de energie sia marin capacitatii de lu- cru. 2. Apreciez c& in secolul Xxi ina nu se va realiza, in mod practic, contactarea ‘omenirit cu, o'civilizatie extra- terestra, necesitind cheltuieli prea mari, iar problemele te- Conf. dk. i TRANSPORTURI EUGEN NEGRUS: resire find deosebit de difi- cile in condifiile cresterii sen: sibile a populatie’ gi nevola de a se asigura hrana nece- sara in conditii optime. in acest context, principalele fonduri, de cercetare si dez~ voltare, se vor dirija in dome- niul Industralizarii agricultu- til, 3, Pentru o buna corelare a activitatii umane, intr-un_sis- tem organizat de diviziune a ‘muncii, apreciem ca sistemul de comunicare interumana in secolul XX! se va baza pe co- municarea fara fir cu preiua- rea Imagini $i Tnregistranii ta nevoie pe benzi a celor co- muni¢ate, Distanta nu va mai conta in relatiile dintre oa- meni AUTOMOBILUL SE AFLA IN PRAGUL UNEI MARI DESCOPERIRI Printr-o subtila ironie, un vechi_proverb chinezesc pu: ne: yEste foarte greu s& faci profeli, mai ales in_privinge vwiitorutut", 1. Ca $i celelalte produse ale’ tehnicii, automobilul a fost si este supus unei evolu- {ii care respect legile gene- Tale ale dezvoltarii. in. cele aproape 8 decenil de aparitie, el a suferit 0 continua perfec: fionare. Cu toate acestea, in mod paradexal, solutiile con- structive de principiu nu se deosebesc prea ‘mult de cele initiale. Dezvoltarea_formulel actuale a automobilelor se afla aproape de apogeu, in Cautarile specialistilor, cit st in unele rezultate obtinute, care ne fac s4 apreciem ca automobilul se afla in pragul acelei descoperiri calitative ce poate fi asemanati cu aparitia tranzistorulul in elec- tronica. Probabil secolul_ XX! va aduce acest salt, odata cu descoperirea unor noi surse de snergia, practic inepuiza- bile, nepdiuate, utilizabile pentru automobil, Aceasta descoperire va atiage dupa sine $i crearea unui nou sis- tem de tractiune si propulsie, simplu_usor, silenfics gi cu randament ridicat, 2, Sint multi c2i_ care, nu numai c@ accepté idea exis- tentei in univers a altor civili- zalil, dar au caloulat $i proba- 28 bilitatea ca alte planete sa fie populate cu fiinfe inteligente. Daca le acceptam existenta trebuie bineinteles sa accep- tam gi faptul ca le-am putea tiIni. Cind, unde si cum este inca foarte greu de spus. De- pinde si din ce directie privim acest contact. Daca ne refe- rim la planeta noastra, exista pareri, bazate pe interpreta- Tea _unor descoperii arheolo- gice sau chiar pe declaratit ale _unor martori oculari, care sustin ideea ca am primit vi- Zite ale mesagerilor altei civi- lizatii. Referindu-ne la _con- tactul realizat de paminteni pe alte planete, aceasta ar fi posibil numai odaté cu dez~ yoltarea tehnicii spatiale intr-o masura care s& permita ealatorii pe distantele extrom de mari dintre Pamint si cele- laite planete, Realizarea unui contact direct cu civilizatii extraterestre depinde si de nivelul de dezvoltare atins de acestea. Daca este prea inalt, am fi probabil in imposibitita- tea de a stabili un contact di- rect. 3. Tehnica secolului XI va crea _mijloace nebanuite care 84 realizeze un sistem de co- municare global, asa-numit la_purtator". Indiferent de infatisarea” acestor realizar. tehnice, cred intr-o viitoare comunicare interumana, care 84 se desfasoare in conditille unei mai bune intelegeri reci- proce, intr-un spirit in Care sa precomine ratiunea, pacea 51 dragostea intreoameni Poate secolul vitor ne va aduce tocmai acel ceva care inca mai lipseste astazi din relatiile interumane. ANDRE! BACALU: PUBLICISTICA REZERVE DE HRANA PRIN INGINERIE GENETICA 1. Eliminarea prin inginene genetica prenatala [poate chiar preconceptionala) a maladiiior ereditare 9i a pre- dispozitillor genetice la anu- mite maladii, deci asigurarea unei star de sanatate si a unei_ longevitati_remarcabile tuturor_ locuitorilor _planetei Toate acestea. evident, dupa ce aceeasi inginerie genetica va asigura rezerveie de hrana si materi prime necesare nei populatii planetare in continua. crestere 2. Pe planul comunicatitlor prin unde electromagnetic probabil dupa anul 2500. Di- rect, nu stiu, 3. Pe linga limbajul vorbit? Probabil comunicarea directa prin intermediul satelitilor ar- tificiali_ de telecomunicatir accesibila oricarui pamintean Dr. DOINA IOAN: ENDOCRINOLOGIE NOI CODURI DE COMPORTAMENT ¢ UMAN 1. Controtul genetic al indi- vidului. Realizarea_ca_atare insymeaza inca o multitudine de descoperiri exceptionale nvanipularea genetica a celu- lelor germinale mature — spermatozoizilor si a ovule- lor —, fecundalia in vitro” posibila deja, dar cu. aume- roase esecuri, transterul em- brionulul in uterul matern sau intr-un incubator; monitoriza- fea sarcinii indiferent de locut in care va avea loc dezvolta~ rea fatului. Spre.sfirgitul se~ colului_se vor insera_genele dorite de parinti. Vor aparea asttel, primii copii programa\: ALMANAK ANTICIPATIAin intregime. 2. Orice raspuns este teo- retic posibil, tinind seama de cimensiunile necunoscutelor cu care este obligata sé ope- feze biologia. Daca viata poate aparea in orice centura focuibilé a unui sistem solar nu este exclus ca undeva in univers sa se fi dezvoltat sau si se dezvolte 0 civilizatie. Aeeasta nu inseamna ca a atins nivelul_nostru de civili- zatie. Comunicatia este impo- sibila. Inca. Este, de aseme- nea, imposibila $i legatura di- recta, Calculele_matematice recente Sugereazd ca exista toate sansele ca noi sa fim ANDREI BAN: PUBLICISTICA, PROGRESUL singura specie inteleapta din univers. Este, totusi, un sim- plu. calcul 3. Fundamental, va_{i sim: lara cu cea de acum. Va ti modificata de noile sisteme de stringere si de transmiten a informatiilor. Fara indovala va fi posibila comunicarea cu orice coll de pe planeta — directa si imediata. Se va res- tringe_mobititatea_umana = paradoxal! — deoarece actualele manifestari colec tive se vor desfasura prin te leviziune. Se vor stabili poa noi coduri de comportamen’ uman care vor da alte dimer siuni relafillor interumane CIVILIZATIEI E LEGAT DE ENERGIE 1. Descoperirea reactiei de ine nucleara In lant a re- prezentat, dupa opinia mea, tea mai importanta descope- fire in secolul XX (pentru cd de la ea a pornit $i cercetarea care a dus la energetica nu- cleard, singura speranta ener- getica'a civilizatiet umane, iar tot de la ea a pornit si filiera care a dus la arma atomica, ce poate Insemna sfirsitul ori- carei_ sperante pentru civiliza- fia umana). Nici o alté desco- petie nu are asemenea va- foare salutaré pentru omenire 31 niciuna nu confine in e asemmenea pericole, nu numai dinire descoperirile secolului XX, ci dintre toate cuceririle Cunoasterii umane, de cind exista omul. Progresul civill- alice legat de energie — cea mai importanta descope- fire a secolului XI va fi, deci cea care va asigura oameni- lor 0 sursa de energie inepui- zabila — fie domes teactiei de fustune, fie. berarea integrala a energiei atomice din orice element material. (Ginditi-va ca in ex- ALEXANDRU MIRONOV: PUBLICISTICA 0 MASINARIE DE 1. O astept cu emotie, cu sufietul la gura. cu spaima ca sar putea $4 vina prea tirziu pe aceasta cea mai impor- plozia unei bombe atomice se elibereaza numai echivalentul unui gram de materie, iar in explozia unei_ bombe ‘cu hi- drogen, doar echivalentul unui kilogram!) 2. Daca exista alte civilizatii peo razi de 20 de ani lu- mina, in urmatorii 500 de ani le-am_putea contacta 3. Cred ca se va ajunge cu- find la comunicarea instanta- nee intre persoane, indiferent de distanta (in 2-300 de ani). Aici se va produce 0 sa- turare in comunicatiile elec- tromagnetice care ii va deter- mina pe oameni sa caute alte solutii. Telepatia ar putea fi una. Dar pentru ca ea sa de- vin realmente un mijloc de comunicatie de masa e nece- sara — cred eu — 0 evolutie de zeci de mii, poate de sute de mii de ani a speciei noas- tre, (Dacé nu cumva ingineria genetica ne va ajuta si deter- mindm aparitia la noile gene~ ratii a acestei capacitati, dar tot vor trebui citeva mii de ani) DISTRUS RAUTATEA tanta descoperire a secolulu: XXI, pe care mi-as dori-o sa fe ‘a secoluiut XX cit. mar aproape de noi, miine: un aparat, 0 masinarie, ain pio cedeu, 0 tehnologie in sta sa topeasca pornirile be! coase ale membrilor specie mane! Sa faneoaie inimile, s+ distruga rautatea, prostia violenta, sa aduca inte ligent armonia si dragostea la rot! de virtuti fundameriale ale °1 vilizatiel lub Homo sapien: 2. avut loc, are loc, 1 avea loc intotdeauna. Or insa, si noi, si cellalti, ne av zim, surzi. $i ne vorbim, mult Sperind, fiecare, intr-o' int ire @ ratiunilor care va aves foc atunci cind vom avea in nol suficienta lumina pentru + prowecta cai $1 punth intr stele 3. Ca de la om la om. Ir functie de cei care comunic Automatele: prin fibre optice sateliti, electromagnetism sub supravegherea Calculato- rului. Animalele: pe cab inc nestiute noua, pertectionate de-a lungul sutelor de mi lioane de ani de cind a apart viata pe Terra — calculators! 11 va_avea aici nicr un ame: tec. Oamenii: depinde, 0: f meie iubita stie dinainte cing lubitul se intoarce innegurat acasa, ea nu va evolua delo: in secolul XXI. vreau sa spon, cAsi va pastra_posibilitatit: de premonitie pind la capat) civilizatier_umane, adica toi timpul cit va fi Indragostila indiferentii — prin viv grai videotelefon, mesaje inregi trate: 0 vor lace, ca si acum egeaba, ramin pe mai ¢ parle indiferenti — aici nu stie: Calculatorul va putes avea idei si inifiative, simta mintele omenesti find, banv isc eu, la scara cosmic: motipsitéare. a realizati de: A. CHELCEA Anchet V-DOMAWEATU. v. ICHIM. P. JUNIE, M.' PAUN $i A. SYAWEL 29 ALMaNat ANTICIPATIABURSA RO REZELOR TM aay a” od A URMATOARELE citeva zeci de pagini ale acestui inedit almanah pe care ti aveli tn fata se ocupi de ceea ce ar putea purta numele de ipoteze temerare. igi are rostul un astfel de capitol intr-un_almanah de literaturé stiintf co-fantastica? Categoric, dal Mai ales aici este nevoie de o astfel de rubrica, mai ales cititorul cu imaginatie , gusta" ideile neconventionale si le foloseste, adesea, creator. Pe de alta parte, producatorul de S.F. are nevoie de materie prima pentru munca sa. Ipotezele temerare, foaia albi de hirtie si masina de scris - iata miloacele de produetie ale lui Asimov, Gerard Klein, Viadimir Colin... Revista Stiinta si tehnica" este initiatoarea, cu 2-3 ani in urma, a unei rubrici BLT (Bursa Ipotezelor Temerare) in care sé apara nu nu- mai descrieri de intimplasi si fenomene insolite, ci $8 se propund, constructiv, idei, teorii, chiar aparate si tehnologii cu scopul, in primal rind, de a stimula imaginatia cititorilor revistei, de a obignui peisajul stiinfific romanesc cu gocul - prea lesne respins - al faptului stiintific iesit gin comun, dar si acela = si nu in. ultimul tind - de a scoate la umina.idei condamnate Ja. timiditate. Plus, cum gpuneam, materie prima pentru creatile S.F. In. paginile revistei au incaput, astfel, teorii cvasifantastice cum sint cele ale lui Immanuel Vekilowsky (biliardul Ceresc intimplat cu clteva milenii in urma, in doua rinduri, in sistemul nostru solar), Dyson (uriagele sfere, fabricate de civiizatia’ uman& drept adaposturi_pentru sapiensii din milioe nele de ani wrmatori) sau analize minutioase ale_unor ipoteze extraordinare (vezi probleme CET). Dar tot rubrica BLT. a scos la lumind, tra- ducind pe infelesul largului public, una dintre cele mai extraordinare intimplari din fizica or ganicului: efectul Comorosan, descoperit in lurma cercetarilor de la Spitalul Fundeni, din Bucuresti, unde experimente — de fiecare data reusite ~'par 34 deschida larg portile unei ul trafizici (cum a numito prof. dr. doc. Sorin Comorosan) a carei nevoie se simtea in peisa jul stiinfelor actuale. 30 Noi idei si teorii in cea ce priveste aceasta mare necunoscuta care este atractia gravitatio: nala, ipoteze istorice tulburatoare, posibili pasi in cercetarile biologice ale anilor viitori, tenta tive de descifrare a unor scrieri de mult uitate cam asa a aratat con{inutul B..T.-ului revis- tei Stiinta si tehnica", la fel arata in cele trei almanahuri ale revistei, deci si in paginile care urmeaza, nHypotheses non fingo", spune istoria c& a afitmat Newton - ceea ce ar contrazice afir ‘matile anterioare. Doar aparent — asta pentru c& la ora cind genialul Isaac asternea limpe- zime de cristal in fizica vremii sale si punea ba- zele analizei matematice, revelatii il zguduiser’ deja, ipoteze fl bintuiserd, temerare, cu ceva ani in urma demonstratii se alcatuisera, din sute si mij de experiente certitudini se acumu lasera si Isaac Newton, incheindu-si afacerile lumesti pe Terra nu mai avea nevoie s4 fac ipoteze. Igi_ permitea. Dar societatea umand, in ansamblu pentru asi hrani foamea de imaginatie si nevoia de progres, nusi poate permite o stagnare in mersul ‘dialectic al ideilor temerare. Pe de alta parte, a pune in discutie solutii in solite, curajoase, adesea extravagante nu ity seamna nici pe departe a le consacra, ci, din potriva, a le supune ,tirulul necrutator al dez: baterilor publice din ‘care, fara indoiala, va iz: vori adevarul. Caci omul are nevoie in perma: nents, in aceasta trepidanté goand a progresu: lui, de noi si not adevaruri. ‘Asa cA putem fi linistiti. Chinuit de febra descoperirilor stiintifice $i a prospectérii viito- rului, Homo sapiens emite zi de zi ipoteze te- merare din care multe, probabil, vor ajunge cu timpul teorii serioase in egafodajul solid al stiin: 12, iar altele vor ramine ca o amintire a unor incercari sffngace, dar necesare, de explicare stiinfifica a unor fenomene. Deci, iata, va, inv: tam s& participati la aceasta institutie BLT, perpetua la care cu siguranta veti contribui, Unifi Intrusatisfacerea nestinsei curiozitati umane, la impunerea adevarului. iMaNan ANTICIPATIA SFHONSCFRTOS 900 Lol IER EGESRO MARIE in partea nord-estica a j detului Prahova, chiar finga hotarul cu judeful Buzau, se tia catunul _numit Rotarea care “apartine de comuna Starchiojd. Catunul are o asezare pitoreasca, flind in- oonjurat din toate partile de dealuri, ca intr-o caldare. Poate ¢& tocmai de aceea se si numeste ,Rotarea”. Muchia Gealului aflataé inspre nord fala de acest catun poarta denumirea curioasa de ,Cul- mes Romei". Nici un locainic nu poate da vreo lémurire pentru aceasta denumire. ‘Culmea Romei se. intinde ca un afc natural lung de weo 2km si se termina in partea ei sudica printr-o zona extrem de accidentata, stin- coasa, cu enorme blocuri de piatré’ aruncate haotic unele te altele. Acestea sint ‘Pietrele Rotarii". Ele for- meazé, impreuna dealtfel cu toaté Culmea Romei, hotarul dintre judetete Prahova si Bu- zu Printre imensele stinci de ta Pietrele Rotarii se afla una care se _deosebeste in mod cert de toate celelalte Aceasta are o lungime de Girca 6,5 m, o létime de circa 24m, este asezatd cu 0 in- Glinatie fata de sol, spre vest, de aproximativ 15° si este orientata pe directia nord-est. ‘Acest bloc de piatra este per- fect neted pe intreaga sa su- prafata inferioara, dé parca ar § fost tras la rindea $i este aproape in intregime lucios, ca 0 oglinda. Locul este aco- perit in totalitate de un fel de semne ciudate, ce amintesc in mod paradoxal de scrierea cuneiforma. Unele dintre aceste semne au numal 3 cm lungime, altele ajung pind la 25-30 om. Looul este greu accesibil si, in monotonia dealurilor din Imprejurimi, “stincile acestea par cel putin bizare Circuia aici multe tegende, despre ci- dlopi $i uriasi, despre osti ro- mane si tabere tataresti AuManat SF ANNA Prof. CALIN.N. TURCU Savantul Nicolae lorga s-a deplasat la aceste stinci prin anii ‘40. N-a putut s& urce pina ia inscriptii, dar a trimis pe uN satean care-l insotea. Acesta din urma a copiat pe fragmente de ziar citeva semne. Vazindu-le, Nicolae lorga a declarat cd nu este vorba de inscriptii, ci de agenti chimici care au actio- nat asupra pietrei. Posibil. Dar, fara a incerca 84 punem la indoiala verdic- tul marelui savant care a fost Nicolae lorga, semnalam aici prezenta citorva semne de In- trebare, cérora metodele de cercetare si investigatie, pe care ni le pun la dispozitie Stiinta gi tehnologia contem- Porana, ar trebui sé le ga- Seasca’ un raspuns. in primul rind, stinca, aftaté in fata suprafetel cu inscriptit si in imediata sa apropiere (in Unele portiuni, la numai 40—50 cm departare), pre- zinté foarte multe denivelari Ea nu numai ca nu este deloc neteda, dar nu contine nici un fel de semn sau inscriptie. Presupunind ca cele doua stingi ‘sau desprins una de alta cindva, sub actiunea unor migcari seismice, sau a altor forte naturale, atunci de ce cele doua suprafete sint total_deosebite ca aspect si forma? Apo, acei_,agenti chimici naturali au actionat de jos in sus asupra stincii? Au avut o asemenea forta, Incit au sa pat in roc& dura mii de semne minuscule, dintre care mutte se asemana in mod mi- raculos intre ele? lar daca au actionat atunci cind_pietrele erau unite sau lipite intre ele — presupunind ca ar fi fost cindva — atunci de ce urmele nu au aparut decit pe una ain fete? ‘n sfirsit, pe o buna parte a suprafetel_— este greu de apreciat cit anume — sem- hele in discutie par a fi al hiate in siruri drepte si lungi Si absolut toate aceste semne uo anumita inclinatie + aceeasi pe toata supratatal © alté curiozitate, rod al unei descoperiri mai recente, este faptul ca mai exista acolo, la Pietrele Rotérii, inca © stincé plina cu aceste semne interesante, o stincd despre care nimeni_nu tie ‘inca nimic. Numai ca aceasta a doua stinca are rindurile de semne asezate vertical, spre deosebire de prima, unde fin- durile sint orizontale. In plus, cea de-a dowa suprafata -cu inscriptii_ este foarte expusd intemperiilor... Care ar putea fi explicatia acestui fenomen bizar? Prin relatarea succinté. a putinelor date pe care le deti- nem pina in prezent referi- toare ia inscriptille de la Pie- trele Rotarii, nu incercam a insinua nici’ macar faptul ca acestea ar fi rodul actiunii lunei mini inteligente, sau c& ar transmite un anumit mesaj conservat $i transmis in mod miracutos peste milen Dar, inainte de a da un ver- dict sigur, este bine si se ga- Seasca réspuns macar intre- barilor de mai sus, daca nu si altora care se vor mai ivi, fara indoialé, pe parcours. Este rindul speciaiisE | | Posibile erori de interpretare in monografia aparuta_in 1895, Gr. Tocilescu si colabo- ratorii sai sustin ca_monu- mentui de la Adamclisi a fost constiuit i memoria luptelor ‘imparatului. Traian cu dacis din iara_anilor 101—102 opinie impartasita pind astazi de cei mai multi specialist Un examen mai atent al sculpturilor acestui_monu- ment poate scoate in evi- Genta inadvertente care con- trazic_parerea lui Gr, Toc lescu; ca si cea expusa in toate’ manualele de. istorie sau in pliante turtstice. Toate izvoarele istorice spun ca batflia imparatutui Traian cu dacii in Moesia In- ferior a avut loc in iarna ani- lor 101-102, Sculpturile de pe _monu- mentul de la Adamelisi_ nu arata nici un decor de iamna, ci, din contra, un sezon cald de vara, cu luptatori descutti, goi pina la briu, copacii in- frunaiti, stejari_ cu frunze si ghinda, ce indica tn mod pre- Gis tunile Jiulie $i august ca ambianta’a bataliei, cind aN os i maturtate ig. 1 (Metopa 32), Fig. 2 (fig. 118 Ger) Pe Columna tui Traian din Roma sint reprezentate scene de lupté cu calareti daci si cu alialii lor, calareti sarmati. Pe metope nu exista nici un ad- versar calare, desi acele lupte sau desfasutat in acea re- giune si, deci, ar fi fost nor- mal 38 figureze si pe acest monument. Documentul cei mai de seama despre luptele impara- tului Traian cu daoii este, fara indoiala, Columna de ta Roma cu cele 155 scene sa pate in marmura de Carara ce cuprind 2500 figuri. Multi cereetatori au subliniat aria artistilor romani de a reda in amanunt si realist infatisarea luptatorilor romani si daci dimpreuna cu aliatit lor. 32 TOU SAY ORISA VIRGILIU OGHINA Pe soclul columnei se ga- gesc sapate in piatra trofee dacice ca: scuturi, sabii, ar- curi, tolbe cu segeti, topoare de lupta, camasi din zale de fier, iar altele cu solzi de piele, coifuri, camasi din pinza, steagul dacic cu cap de lup cu gura cascata etc Fig. 3 si 4 ‘Comparing luptatorii ro- mani reprezentati pe columna cu cei zisi romani de pe me- topele ‘de la Adamolisi, se constata c_nu exista nici o asemanare intre ei, nici ca imbracaminte, si nici ca me- toda de lupta. Luptatorii romani de pe co- lumna sint imbracati in haine de pinza, unii dintre ei poarta © tunica ‘de piele fara mineca terminaté pe solduri si pe umeri cu colturi, Fig. 5 Luptatorii zisi romani de pe metopele de la Adamelisi sint imbracati_in camasi de zale Fig. 6 si 7 (Metopa 1 — cala- aa : nele_de lupta de pe co- lumina arata forle armate ro- mane compacte. Pe metope se arata cite un singur lupta- tor zis roman, luptindu-se de unul_singur impotriva a 2—4 adversari, Fig. 7 $i 8 Constatarile de mai sus do- vedesc ca scenele de lupta de pe metope nu se relera la luptele decilor cu romani din iarna anilor 101-102 si ne ine dreptatesc a admite ca meto- pele se relera la o alta batalie Ge a avut loc intr-un sezon cald de vara, si deci inscriptia votiva reconstituita de Gr Tocilescu nu se refera la ‘acest monument Deosebirile de mai sus sint suficiente dovezi pentru a afirma ca luptatorii zisi_ ro- mani de pe metope nu sint romani, ci daci, pe motiv ca poarta ‘camasi de zale iden- fice cu cele ce pot fi vazute intre trofeele dacice de pe sociul columnei. Fig. 3 si 4 Armata adversarilor de pe metope nu poseda cavalerie. ci numai infanterie. Ei poarta © imbracaminte sumara, cei mei multi sint_goi pina la brit. desculti, inarmati cu o sabie grea ce se foloseste cu aminaoua miinile, lipsiti de orice protectie individual Unit poarta barba lunga.im= pletita in suvite subtiri dupa moda anticé persand, iar altii barba lunga i ascutita de oriental din “Asia Mica. Unii Gintre adversari, Fig. 7 si 8, poarta pe cap © boneta ‘cro- setata, impodobita cu un ciu- Cure in partea dreapta. Acest ciueure 5-2 bucurat de discu- ii aprinse Intre specialisti, fi- ind confundat cu nodusul din par, obisnuit la unele tribun germanice. Imbracamintea lor ALMANAH ANTICIPATIA SP ¥éste total diferita de camasile dacice existente printre trofe- ple dacice de pe soclul co- lumnei. Fig. 9 $i 10. Infatigare cu totul diferi a dacilor, para fi straini care au inyadat pamintul Daciei. =Barbarii, daci” de pe me-, tope, dupa cum ii numeste Gr. Tocilescu, sint_ iafatisati ‘psi total de initiativa in lupta, iar descurajarea le este injiparita pe fafa. Fig. 7 In opozitie cu acest aspect caracteristic, luptatorii daci reprezentati pe reliefurile co- jumnei fupta cu inversunare contra romanilor si chiar trec la contraofensiva, atacind castiele romanilor. Fig. 11 Deosebirile ardtate mai sus ALMANAH ANTICIPATIA it tot dovezi care arata ca adversarii de pe me- tope nu sint daci, ci invada- tori venti din Orientul Apro- Pi Toate faptele analizate pind acum dovedesc ca monumen- tu) do Ja Adamclisi nu se re- feré fa luptele romanilor cu dacii din iarna anilor 101—102, ci la lupta dacilor impotriva’ unei armate de in- vazie venite probabil din Orientul Apropiat intr-un se- zon caid de vara si la 0 data diferité de anul 102. Constructia pare a fi dacica Poporul dac poseda o cul- turd spirituald inalté, cu re- gull severe de viata.’ Aceasta culturé se cefiecta si in ope- rele de arta. Ornamentul de pe trizd, compus din ysejuri de acant spiralate, terminate cu un cap de lup cu gura cascata, Fig. 12, contrasteaza cu acest gen de ornament prin aceea ca floarea terminala a fost inlo- cuit cu capul de lup cu gura cascata. Autorul monumentu- lui, cind a Tniocuit floarea ter- minala_cu capul de lup cu a cascaté, a avut up Scop 12 definit. “Asimilind vreju= rile de acant spiralate cu cor- pul unui sarpe, avem de-a face cu imaginea integralé a steagului dacic stilizat cu o mare subtilitate artistica. ‘Substituirea electuaté_ca- paté un infeles de mesaj pen- tru posteritate, prin care au- torul a dorit $4 ateste origi hea dacicd a _monumentulul i victoria. Daciei impotriva dusmanilor el. in toate vrémurife, condu- catorii de popoare, in pragul marilor hotarini si actiuni, ce- Teau statu) $1 ajutorut fortetor divine. Pe columna, din 185 scene, 50 din ele reprezinta pe imparatul Traian ca mare pontif, aducind prinoase zei- lor, cerind ajutor in luptele contra dacilor. Aceste scene sint forme materiale de expr mare a legaturitor omului cu divinitatea in lumea romana. Pe monumentul de ta Adamelisi nu se afl nici o asttel de reprezentare. Roma~ nit ins& au_construit un altar din piatré in apropiere, ceea ce presupune ca monumentul exista pe.acel loc in timpul acela, dovedind ca ef ar fi constructie anterioara epoci lui_Traian. Dacii, avind 0 cultura spiri- tuala superioara, dupa invata- tura lui Zalmoxe, ei igi repre- zentau legaturile cu divi tea Intr-o maniera proprie, prin simboluri, pe care le cu- nostea Marele’Preot, ca initiat ce era. ja se explicé prezenta acelor figuri geometrice pe monumentul de la (care ar reprezenta in timba initiatilor daci torte ceresti) lipsa lor de pe toate monu: mentele grecesti_ gi romane. Ca 0 confirmare a acestei idei este faptul ca proiectan- tu) a inlantuit pe captivii de pe,ofenelun cu aceste simbo~ ju Unul din argumentele prin- cipale a celor ce sustin oa monumentul este © construc 33 }tie romana a fost mortarul fo- losit 1a constructia. miezului corpuluicilindric al monu- meniului, care are proprietati asemanatoare cu mortarul ro- man. Dar aceasta asemanare nu poate constitui singura un argument valabil. in antichi- lais, ca si in timpul nostru, peniru constructii importante se aduceau mesteri din strai- natate. La fel a procedat si imparatul Traian, cind a dorit construiasca_podul peste Dunare de la Drobeta, si a angajat pentru aceasta Wu- crare pe. renumitul arhitect Agolodor din Damasc in literatura veche romana sau greaca nu se.gaseste nici © mentiune despre construc Tia monumentului de la ‘Adamolisi. Daca ar fi fost 0 constructie romana, n-ar_fi putt 84 scape comentatorilor contemporani. Lipsa_unor astiei de relatari poate fi con- Sideraté ca 0 dovada ca mo- numentul no este de origina romana. Istoricul Strabon eerie »Oragale grecesti de pe tar- ‘mul Mari Negre, de la Cibia, situata a gura’ Bugului, si pind la Apolonia, situaté ia Sud de muntii Hemus, sint supuse de regele Burebista in urma_unor actiuni militare, ‘are incep pe la anu! 60 [e.n. Cetatile grecesti recunosc autoritatea regelui dac sii platesc sume de bani" ‘Aceste evenimente ar fi pu mai pentru. 0 invazie din sud, daca se tine seama de legatu- file strinse ale oraselor pon- tice cu cetétile grecesti din Asia Mica gi din tot Orientul. La aceasta s-ar mai putea adauga $i mirajul_unor prazi bogale din Dacia, care era re- numita pentru bogétia sa in aur, argint, animale si pro- duse agricole si apicole. Aoeste fapte istorice ne conduc cu gindul ca batalia descrisa prin scenele de pe metopele de la Adamelisi ar fi din timpul lui, Burebista. Metopa 8, Fig. 13 arata in prim plan trei oi privind spre dseapta. In planul al doilea, Goi tapi ridicati pe picioarele de dinapoi se infrunté. In conceptia popoarelor antice, turma de oi reprezinta. p porul, jar tapii, fortele ce-si dispula stipinirea Tui. Scena de pe metapa 8 se poate tra- duce in vorbe astfel: Poporul dac a fost amenintat de dus- manii_dinatara. 1 ‘Aceasté piatra araté mati- vui_luptel si importanta care a contribuit la constru tea monumentulul triumfal in amintirea acelei victor Daca monumentul ar fi fost © constructie romana, me- topa 8 cu simbolul ei f-ar mai avea nici un rost si ea ar fi trebuit 4 lipseasca din compozitia monumentulul Metopa 48, Fig. 14 nu arata © familie de daci, ci un inva- Gator care a rapit:o femeie daca pe care o duce dupa sing, tinind-o strins de mina, Femeia daca are o atitudine protestatara, indicind siluicea vointel ei Cu ocazia vizitarii muzeului arheologic de fa Adamelisi cu un grup de excursionigti, care priveau metopa 48, am‘auzit neva de finga mine ex- wai, femeia asta ‘Aceasta piatra vorbeste de la sine despre urgia ce s-a abatut asupra poporuiui prin invazia strainilor in Dacia $i pune gi mai mult in evidenta simbolurite metopel 8. Marea simplitate a cémasi- lor de zale, purtate de lupta- tori daci de pe metope, ne spune ca ele ar fi fost confec- tionate in mare graba. Acest aspect este in concordanta cu cele scrise de istaricul Strabo. Citam: »Burebista getul, iuind con ducetea popatutui sau, a ridi cat pe oamenii_acestia inraiji de nesfirsite razboaie si i-a indraptat prin abstinenta $i sobristate $i ascultare de po- unei, aga incit in citiva ani a intemeiat o mare stapinire sia supus getilor aproape pe ti vecinil, ba era de mare primejdie $i pentru romani, pentru cA trecea Dundrea fird 84-1 pese de nimeni si prida Tracia pina tn liria, tar pe celtii ce se amestecasera tu iti Fa pustiit cu totul, si pe boli care ascultau de 're- gele Cristasiros, precum si pe tiurisci i-a sters de pe fata pamintului... $i a alcatuit o ar- mata de 200 000 oameni Vechimea monumentului de ja Adamelisi rezulta si din comparatia imbracamintel fe- neilor dace reprezentate pe etope si columna. Cele de pe,metope (M. 48 si 48) sint imbrdeate cu o haina funga pind la glezne, cu mineci scurte, la git increti ce aduce cu {a romancelor, peste mijloc sint incinse cu un cordon rasucit in forma de finghie. Pe_columna femeile dace Sint imbracate cu rochii mai evluate $i rafinament supe- rior. Rochiile sint |ungi si cad in falduri largi. Pe deasupra rochiel poarta un fel de sal prins in fala sub sini printr-o bros. Salul cade in talduri largi peste coapse in jos c&- tre spate pind la genunchi Parul este legat cu o naframa ‘a ceafa, (ar In picioare poarta incafaminte usoara. Fig. 15 Ca sa evolueze tipul de im- brdcaminte de la forma ‘Adamclisi la cea de pe co- lumna ar fi trebuit si se scurgd 0 epoca istorica, indi- cind vechimea monumentului de la Adamclisi fala de co~ turnnd. Aceasta este taina_monu- mentului de la Adamelisi- Pe ¢t sint incrustate simboturile & sud, dornici de prada si cuce- ini, Trofeut lui Burebista Corelarea datefor istorice ‘cu interpretarea sculpturilor de pe monument ne-a condus Ja elaborarea ipotezei cd mo- numentul ar fi trofeul lui Bu- rebista. In cele ce urmeaza, yor’ expune ipoteza noastra in aceasta viziune. Monumentul triumfal de ta Adametisi a fost construit di Porunca regelui Burebista, urma victoriel repurtata impo- triva_unei mari armate de in- vazie venita din Orientul Apropiat. Invadatorii se pare ca au venit pe apa $i ar fi de- barcat in Dobrogea in regiu- nea porturitor Callatis si Sar- des, actuaimente Manga- lia-Neptun-Costinesti. De aici s-ar fi indreptat catre localita- tea Sucidava, situata pe malul dobrogean al Dunarii, capi- tala unei uniuni tribale’dacice Jocale, cunoscuta> ca rege- dinfé a regelui Roles, ce domnea inainte de ocupatia romana. ‘Armata dacilor a intimpinat armata de invazie cam la dou’ treimi din drumul ce Porneste de la Callatis spre Sucidava, ta locul ce se nu- meste astézi Adamelisi, care pe turceste Inseamna ' Bise- rica Omulut, iar dupa N. Miu- lescu este 0 numire veche greaca in legatura cu practi- carea cultului Zeului Diony- 808, Adamastis-Klisie — cor tut ‘fecioarelor. Dupa toate probabilitatile, locul acesta a fost ales de oa. tre daci ca teatru al bataliel, indcé in acest toc se afl apa de baut, colinele inveci- nate par 94 fi fost acoperite cu paduri de stejar, dupa cum se vede pe metopele 31 $1 32, in care armata dacilor S-ar fi putut ascunde, fr a fi vazuta de invadatori, iar locul din vale, strimtat de paduri, ‘nu permitea armatei invada: toare nici o desfagurare a for telor sale $i nici manevre tac tice. Batalia a fost crincend pe apa $i pe uscat, armata de in- vazie a fost zdrobita. Cel ra- masi vii au czut prizonieri in miinile dacitar dimpreuna cu comandantii. tor, Dupa cultul’ mortilor ta daci, trupurit ceior cazutl in batalie au fost adunate si in- cinerate pe un mare. ru anume facut pe virful_unei coline dominante din apro- pierea locului unde s-a dat batalia. Paste rugul cu cenusa lup- tatorilor cazuti in batalie s-ar i clidit marete monument, ce aminteste de tumulurile preis- torice: pelasge-tracice. Sculpturile si basoreliefu- rile contin numeroase detalii specifice epocii in care a fostvonsteuit. Fiecare detaliu contine in sine un model de- terminant si caracteristic. In- treaga decoratiune face parte diqtt-un_ plan bine definit si cu intentia vadita de a trans- mite posteritatii documente de mare insemnatate din Viata poporului ac. Pentru acest aspect, monumentul de la Adamolisi ne intereseaza in primul rind ca document isto- tic $i etnografic si numai In al doilea rind ca operd de arta, Sculpturile ornamentals contin detalii inspirate din arta populara si heraldica a Daciei, dintre care putem cita funia_ rasucita din compune- rea frizei, pasdrea Phoenix, simbolul_formatiunilor poli- ‘ice din Dacia, ce omneaza lo- rica trofeului, ‘steagul_cu cap de lup cu gura cascaté si trup de sarpe, 31 simboluri de cult religios exprimate prin figu- file geometrice ce impoda- besc parapetul crenelat, Sculpturile de pe metope infatiseazd armata daca in lupta’ cu invadatorii. Unele metope arata scopul $i urma- file invaziei. Luptatorii, consi- derali drept_ romani pina acum, fac parte din armata dacica intemeiata si instruita de marele rege Burebista Aceasta armata este impre- sionanta prin gradul inalt de dotare cu tehnica de lupta ind imbracaté in zale de fier. Mai este impresionanta prin maiestria ef in lupta gi neiniri- care. ‘Comandamentul armatei dacice se compune din rege, metopele 10 si 32, fiul rege- lui, metopa 6, si ofiteri de stat major, metopele 27, 39 si 44. Waleria este reprezenta pe metopele 1—7 si 30. Ea este imbracata in zale de fier gi inarmata cu sulifa, sabie si Scut, avind 0 mare eficacitate in lupta. Infanteria se desfagoard pe 28 metope, 11-22, 25, 26, 28, 29, 31, 33-38, 40-43.’ Ea este imbracaté in zale de fier, cu coif pe cap, inarmaté cu sulifa, sabie 51 scut, sau cu pilum, sabie $i sout, Eficacita~ tea exceptionala in lupta a in- fanteriei s-ar datora In primul tind credintei dacilor in ne- murirea sufletului, in ajutorul forelor divine si, in fine, al armamentului cu care este in- zestrata, cum si unui inalt grad de instruire. Parada victoriel este ara~ fats pe 13 metope: 11-14, 25, 27, 28, 39, 41—44, la care se’ mai adauga 3 grupuri de grizonieri dintre capeteniile cele mai de vazé din armata de invazie, metopele 45, 46, 47. Armata de invazie nu are cavaierie, ci numai infanterie. Infanteria dusmana este infa- tisaté in situatit din cele mai tragice. Ceea ce surprinde la aceasié armatd este imbraca: mintea ei_sumara, in majori- tate goi pina la briu, desculti mai rar cu sandale, fara scu- ‘uri, inarmati cu o Sabie grea incovoiata in forma de cosor, minuité cu amindoua miinile © alta caracteristica evidenta est lipsa de initiativa si stin~ gacle in lupta. Aceste obser- vatii duc ia Concluzia ca ar- mata de invazie ar fi de strin- sura din. tot orientul, etero- gena si lipsita de conducerea militara. Aceste cauze explica dezastrul infringerit suferite. ‘Monumentul se compune din 3 pari distincte, Pornind de sus in jos avem trofeul cu grupul statuar de 18 picioa- rele sale, constructia hexago- nala ce serveste ca soclu tro feului si corpul cilindric cu acoperisul sau tronc-conic, cu bogata sa gama de sculp- tur. Constructia hexagonala a fost pus in discutie chiar de la inceputul secolului XX de cate arheologul german A. Furtwangler, cu scopul de a incadra in compozitia monu- mentului si_inscriptia_votiva propunind sa se construiasca un etaj inait de peste 4 metri peste nivelul prevazut initial 8€ arhitectul G. Niemann. Aceasta idee a fost insusita de invatatii romani sia stat la baza planurilor de reconstris- ite_a monumentului Dar dupa cum am vazut, in- scriptia in cauza nu are nici o legatura cu evenimentele descrise. pe monument si deci, etajui constructiel hexa~ gonale devine fara obiect. Corpul cilindric, cu ansam- biul sau constructiv, @ provo- cat mumeroase discutii, por- nindu-se de la diferite criterii de apreciere. Aceste discutii vor Tua sfirsit numai_atunci cin se va afla macheta mo- numentului, ce presupunem ca s-ar afla si astazi intact, in chilia marelui Preot Dece- neu, autorul prezumtiv al compozitie) acestut monu= ment ALMANAN ANTICIPATIA,Despre .basorelieful” souiptat pe dala sarcofagului din cripta ..Piramidei inscrip- {ilor* de 1a Palengue (fig. 1) 5 spus aproape tot sau, ca si fim mai precisi, s-au spus multe, Aceasta pentru ca in Grumul su pina la noi, extra- ordinarul i-a fost cel mai ade- sea insotitor. Un extraordinar generat de multe, de foarte multe intrebari, de iluzorii concluzii definitive", stari de Iueruri datorate in mare parte sumei infime de cunostinte se le delinem despre parado- ala si inca putin cunoscuta cultura a populatiei_maya. Relerindu-se la acest aspect, JES. Thompson seria, citin: du-l pe L. Housman: ,cultura maya 2 produs nu numai ge- ni, dar ea @ Creat intr-o at- mostera Care noua ni se pare oi totul neverosimila. Cind te ccupi de poporul maya nu te poti astepta niciodata ca ju- crutife 84 fie de la sine inte- lese, In ceea ce nu este prac tic au realizat lucrusi marete, in ceea ce este practic nu au iabutit. Obsesia timpului i-a condus la alcatuirea unor ca- lendare precise, dar tot ea i-a impiedicat 4 descopere prin- ‘ipiul rosii Evident c& si in problema de fata au fost mai infil intre- barile. Stim cum a fost des- coperita, Cunoastem suficient de multe interpretari ale re- prezentarii care 0 contine, dar nu stim inca precis daca ea este imaginea artistica a unei teme refigioase, sau, de ce nu, a avut ca model o tre cuté tealitate tehnologica de expresie extraterestra Prezentul. material contine sinteza concluziilor unui stu div intreprins asupra_verosi~ militatii Gelor doua categorii de interpretari. Desfasurata pe parcursul mai multor ani = incepind din 1974 — la in= demnulsoriitorvlui jon Ho- bana, cercetarea a fost efec~ uaté tn acord cu tratarea problematizats a fapteior is- RADE NQUIE Propunere pentru 0 concluzie finala GHEORGHE N. POPESCU torice — abordarea de expre- sie materialist-dialectica $i case consté in corelarea ,ba- soreliefulul” aflat in discutie cu faptele de cultura proprii populatiei maya — ce au fost considerate ca factori deter~ minativi. in cadrul interpretarilor din prima categorie, ale celor de expresie etnografica distin gem. in primul rind, pe cea a descoperitorului_ mormintulul ascuns, a arheologulu) mexi~ can Alberto Ruz Lhuillier, care considera c& .basorelie~ ful" reprezinté un tingr cutcat pe masca Monstrului Pamin~ tului, scena in totalitatea ei sintetizind conceptele tunda~ mentale ale religiei maya: ve~ nerarea porumbului, destinul omulul prin sacriticiut céruia renaste "viata, relatia intima dintre ploaié si cultivator, cosmosul care Inconjoara existenfa umand in care ste~ lele guverneazé cursa inalte~ rabila a timpului. Alti cercetatori presupun ca .ar putea fi vorba de repre- Zentarea_regelui-zeu Kukul- kan" (Pierre Honore), .,0 fi- guré inclinata care cade sub atingetea_Monstrului Pamin- tulul" (J. Erich S. Thompson), _scena reprezinta moartea Gmului care, la fel ca si bobul porumbului’ sacru, invie din nou in aceasta Jume" (Mitos: fay Sting) sau, in sfirgit, c& .basorelieful infétigeazd_inte~ Qrarea printre Zei a tui Pacal, unul dintre regi agezarii Pa~ lenque” (Merle G. Robertson, David Kelley), s Intilnim $i preocupari_ ro manesti_ pe aceasta linie Asife!, acest ,bello relieve” »constituie una dintre cele thai desavirsite expresii ale stilutul antropomort gi ale re- liefulul_ precolumbian" (Fran- cisc Pacurariu), a fost asimi- fat cu ,refieful Urcator al unui fir de” porumb abia résarit’ (Darie Novaceanu) sau, de ce ‘Nu, cu ,lunecarea increme- nita catre radacinile arborelui sfint Ceiba a personajului pentru care viitorul a incetat, €] raminind in trecut si inghi fit de singura lume @ trecutu- lui — cea a mortilor" (Alexan- dru Mironov). Interpretarile din a doua categorie includ piesa _res- pectiva in rindul ,dovezilor’ probe: paleoastralé, adica a faptului cd (in ipoteza, to- tugi) intr-un trecut nedeter- minat_mesagerii_ extraterestri ar fi vizitat Terra. $8 vedem citeva din ele: Dupa Yesuko J. Matsu- mura, reluat de Alexandr Ka- zantev, pe placa sarcofagului este reprezentata, de fapt, 0 racheta (fig. 2). Interpretari ‘similare formu- feaza Victor Kembach, Peter Kolosimo, Henry Durant, Jac 37 ALMANAH ANTICIPATIAques Vallée si Andrew Thomas. Erich von Dé- Robert Charoux merg mai departe, identificind” personajul respectiv cu zeul Ku- kulkan venit din cosmos. lar dacd Guy Tarade susline ipoteza_unei nave cosmice. utilizind energia solara, spunind ca este foarte proba bil ca noi s& vedern schema unei masini zbu- ratoare de tip vimana $i pilotaté de un barbat sau de o femeie”, Otto M. Weiss incearcé sa he dovedeasca ca imaginea de pe placa sar- cofagului este eceea @ uneia dintre cele mai timpurii gi strévechi masini, e@ find nici mai mult nich mai putin decit o' ..sanie cu reaciie (sau vimana terestrd) construifé de extrateres- tri din restuiile navelor tor avariate si la care propulsia Ti era asigurata pe baza activarit nu- cleare? (fig. 3) Reluind interpretarea reprezentarii .cu_un fel de stato seu turboreactor, conceput pentru zborul in atmosfera", lon Hobana afisa inca din 1968 intrebarea fundamentala pentru dez- legarea enigmei in sensu! ipotezei paleoas- traie: a Vazut oare sculptorul aievea vehiculul pe care |- reprodus in piatra?.. sau a transmis, pur si simplu, o Schita, pastrata poate de veacuri, impodobind-o cu arabescu- rile imaginatiei sale?’ (fig. 4 Ce a insemnat Palenque pentru populatia maya? Care a fost rolul ,.Piramidei Inscriptii- lor” in cadrul agezarii Palenque? Ge loc ocupa sbasorelieful” sarcofagului in contextul icono- ‘grafic maya?... jata alte citeva intrebari ale c8- Tor réspunsuri ne vor ajuta sa privim si sa in- jelegem mai bine o anume stare de spirit ge- neratoare de norme $i valor! artistice $i teolo~ gice prezente in compozitia .basoretiefulul” Gin cripta ,,Piramidei Inscriptiilor’, apropiin~ dune, in acest fel, de solutionarea’enigmei Asezrea Palenque, al c&rei nume adevarat ined nu-t cunoastem, dar cave ar putea fi Gho Chan sau Na Chan, ‘ceea ce in ambele cazun are acelas! injeles, ,Oragul Serpilor’ (M. Sting!) — motivarea pate concreta daca se are jin vedere fie $i nurmai caracterul simptomatic al reprezentarilor serpentiforme evidentiaie 1% cuprinsul ei — contorm dateior calendaristice extreme identiticate pind In prezent, a avut 0 scurté, dar uluitesre existenta de 250 de ani, intre $36 @.n, (5 Eb Kayab — 9.8.1.14.12) 31 782 e.n. (13 Anau 13 Muab — 9.17.18.0.0.). 0 existenfa strdlucitoare care dispare brusc, concomitent cu invazia distrugatoare a toto- hacilor (M. Sting), O agezare care astoaptt sf fie descoperita, dé vreme ce aproape 95% se atla inod acoperita de jungla (D. Novaceanu), tapt ce @ vondus la trecerea ei momentana in findul asezarilor maya de importarté secun- dara (G. Morley, G. W. Brainerd, M. Stingi). »Piramida Inscripfillor", fiind 0 repetare con- tinua spre cer a platformelor succesive pro- zente in arealul ameridian, este, ca si asborele sacru Ceiba, reprezentarea sul generis a cos- mosulul maya, ea unind ca o axis mundi" pa- radisul cv inferaul, traversind jumea cea de toate zilele. Incaperea de pe piatiorma supe- rioara reprezinta paradisul — ornamentele Go- loanelor sale infajisind barbali si femel ce posnis in brale.copll ale ckror fete sint acope- rite cu masti ale zeului poli gi fertlitatil, Chac, si cu serpi orescindute din picioare ( H. S. Bushnell, M. Sting!) — argumenteaza aceasta supozifie. Infernul in general — Xr 38 2. ¢Klemul 39 erientare a zboruius 3 aituzor 4 turbocomprescr Fe uplru de conducere $f cootrol o zhoruty Go caseruor carpurenis 3° prze pentru admsio cu oar oie camerei de combusiit 2 tursing de gate(reac'a') 10. shatasirenclt te Matar cu marc 2. Elomant ge shite 5- fecolanat cructri ae ping © Bias Sresonent, 3 Lement iototie ae contol drestonak i Edrsroe’orsostetannetare sierioare & Jableu de. owe 3. Rete operates 10. Pedora ee schancre 0 nator i= Potiema: do troneport. tae Fd. 3 ALMANAH ANTICIPATIAbaba — este reprezentat prin @le noua trepte sau plat- forme succesive ale pirami- dei, prin mareie relfet fn stuc “allat in cripta ce infatiseaza pe cei noua ze) ai infernului, Bojon-ti-ku, si, in special, pin maretul sarcofag aflat aici. Cripta insasi_ reprezinta Netnalul, cel mai profund in- fem caré este asimilat in sim- bolstica maya cu pesterile (G. €. Stuart) atit de prezente jn subsolul calcaros al Yuka~ tinulul $i Guaternalei Potrivit_conceptiilor reli- gioase maya, luptatorilor c3- fi pe cimpul de tupts, fe- mmeilor moarte in timpul nag- tefl, sinucigasitor, dar_mai aks solifor sacrificafi, li se contereau dreptul de a’ merge in paradis. Dac tinem seama de legatura intrinseca dintre cultul mortii prin sact ficiu cu cel al fertiitatii — 7e- prezentat la mayasi prin zeul hac — vorn ajunge s& desiu- sim destinatia piramidei. Nea: vind sanctuar, ea constit desigur, ultimul domiciliy al sollor de urmau sa fie sacrifi- ati pentru atragerea_miseri- coidiel zeilor, flind dedicata Soarelui. Plasarea_acestui edificiu in preajma , Palatului" Inkreste aceasta ipoteza Descifrarea tematicii scenei yavate In placa sarcofagulul la Palenque impune disco {a citorva aspecte cum sint: corespondentele ei gratice, ofientarea generalé a scenei, geometria placii, tehnica pre Iucrarii sale si, ‘nu in ultimut find, uneie probleme ce pi vest ritul funerar la mayasi Un aspect esential, deoa- rece permite transferuri_ de argument, este acela con- form caruia valorile civilizatici populatiei maya isi afla so gintea intr-o unitate cultural Go sinteze succesive: mezoa- mericana, ameridiana $i cir- cumpacificd. Afirmind 0 ase- imenea unitate culturalé ne si- tum pe linia concluziilor unor cunoscuti_americanisti, einografi, antropologi ‘si lingvisti (Paul Rivet, Max Unle, A. P. Ogiadnikov, Men- ez Carréa, Robert H. Gel- dem, Julio Tello, Gordon F. Exholm, C, Lévi-Strauss si Chamani Lal) si care subli- naz in cercetarile lor 0 uni- fate culturala cu adinei r3d3- cini in istorie. Avind drept pa- finti spiritual pe inca éni matic ,olmeci arheotogici mayasil, toltecii, aztecil, toto- facil $i mixtecir vadese ‘multi ple trasaturi comune, numi- fori care sugereaza raspunsul la Ipoteza Mezoamericii $1 Pa- feaque, ia special In acest context notam co- respondenta gtaficd a scenei sculptate in placa sarcofagu- lui de la Palenque in maniera simetriei dedublate longitudi- al si a dislocarii, rasucirit Ia terale ~ (dupa C. Le- yauss) — cu arta anima- lier& a triburilor nord-ameri- cane tlingit, mandan, haida, tsimshian $i Kwalintl, ‘cu arta tatuajelor ‘triburilor caduveo, gulacuri: si abiponi din bazi- ful Parana, a triburitor maori, cu arta decorativa chineza ar- haica din perioada San, cu sculptura insulara pacifica, cu cea a_triburilor siberiene antice. Regula conventio- nal-rituala a simetriei dedu- blate longitudinal si a dislo- cari Jaterale a permis perpe- tuarea pe o imensa zona geo- gratica a unor acelorasi mo- tive $i scheme, 5-2 mentinut intr-Un manierism hieratic re- leving, totodata, dimensiunea istoric’ @ une?’ tradiii_ stra- vechi prezente in arta impe- riului Vechi maya. Prezenta in arta tuturor cufturifor ameri- diene, aceasta regula a creat si créeaza, prin reconstituire, motive arbitrare gi, de aici, infinita. proliferare ‘a acestora Coatlique, Quetzalcoatl, stela Raimandi, abeliscul Tello, oa- de_exemplu. ea soluti heaza in termeni terestri si alte enigme de raport pale- astral ca statuetele japoneze Dogui, .zeii-albine* din Tulum ‘Nukatan sau cei pictati_ in codexul precolumbian ro-Cortesianus", ,avioa- ele" _muisca... inca de la data descoperirii sale, orientarea scenei_,baso- Felietului” a generat multiple discutii (Pierre Ivanoff), aceasta pentru ca in” functie de unghiul sub care este pri- vité, scena sugereaza cele doua interpretan: cea _etno- Qraficd (sau clasica) si cea de Taport paleoastral (sau_ nor onventionala). Privita d norma laterala, ca pe o fri scena este contradictorie atit prin dispunerea motivelor cit si,mai mult, prin plasarea sar- COfagului in cripta. Astfel, ceea ce pentru uni Compozi- tia sugereaza o racheta, iar Feprezentarea umana un pilot in fata unui pupitry de‘ manda este o eroare. ,,Citita, in norma axei longitudinale de pe mica platforma de la intrarea in cripta si in confor mitate cu regula simetriei fongitudinale si a dislocarit laterale, scena devine inter- pretabila, motivele tind re- date in tegistre succesive de jos in sus, in cascada inversa, estompindu-se astfel rigiitatea. §1 lipsa_perspecti- vel datoraté prelucrarii sale. Sculpturile populajiei_ maya, desi se remarea prin monu- mentalitate, erau foarte stili~ zaté gi lipsite de dinamisn. Mayagii nu intrebuinfau re- prezentarea In perspectiva, dimensiunile personajetor d pinzind de importanta aces- tora, autorii lor find preocu- pati, conform tehnicil decara- tive a meplatului, mai mult de crearéa imaginii’ complexe a simholurilor decit de realiza- fea proportionalitatii (M. Sting). Parerea cA placa sarcota- gulul pare decupata perfect in forma titre, omega, (a), cea care pentru multi in- seamna sfirsitut" (Darie No- vaceanu}, este un adevér par- fial, fie si numai pentru sim- plul motiv c& mayasii nu cu- nosteau alfabetul grec, Geo- metrla placii este asemenea celei sub care era redat uneori semnul Yax ca simbol asociat montii. Deaitfel, acest semn fl vom intilni frecvent in Cuprinsul reliefului in discu- tie, Soena scuiptata tn dala sar- cofagului din cripta_..Pirami dei Inscriptillor’ prezint militudin’ ce merg_uneori pind ta o minutie a teprezen- taril_ cu alte compozitii palen- quane, ca pidcile de sanctuar din ,.Yemplul Crucii: de frun- ze" (fig.5), din... Templul Cru i" $i din ,, Templut Soarelu Mergind ‘pe firul istoriei, tema, in liniile 8} generale $i care ‘reprezinté 0 anume ce- remonie religioasa neeluci- data incd, 9 vont reintiini atit la indintasii olmeci pe Stela 5 de la izapa/ Chiapas, pe lin- teful_din sapodiia provening din Templul IV din asezarea Tikal/Peten — Guatemala, in manuscrisul precolumbian' In= fegistrat la British Museurn sub numarul 9789, in Codex Mayer (fig. 6) sau in calenda- ful aztec .Tonalmatl", de exemplu. Practica tunerara, prin amenajarea de edificii pirami- daie si prevazute ou mor- minte subterane, nu este o necunoscuté pe’ meleagurile 39 ALMANAH. ANTICIPATIA areacelor doud Americi. In nord. in partea orientala $i centrala a Statelor Unite si apartinind culturii Adena (aprox. 3000 Le.n.) tntiinim nenumarate coline sacre si piramide de pamint in trepte gi intarite uneori cu placi de piatra, edi- ficii cunoscute sub un nume de imprumut, mounds (H Beuchat, M. Sting J. ES. Thompson). Pe platoul Ana- huacului au’ functionat, de asemenea, $i ca edificit fune- rare majoritatea téocallis-ui lor, dintre care se evidentiaza ‘eeie de la Tula Monte Alban $i gigantica piramida de la Cholula, care ayea subterane de zeci de km! in zona popu- latillor si culturii olmeco-me yase, aceasta practic pare sa i ajuns la cel mai inalt rafina~ ment arhitectonic $1 cultural Gorganele in trepte (piramide nin.) raspindite in cuprinsul mesetalor si lagunelor din La Venta si San Lorenzo, cripta cu_morminte etajate din_mai vechea piramida acoperita de El Castillo” din agezarea ichen-ltza, structurile pira- midale A—I si E—VII din ase- zarea Uaxactum, alte pita mide din asezarile Mayapan si Kaminaljuyu. sugereaza_un fenomen mai mult decit simp- tomatic. Pe tarmurile aride sud-pacifice ale Perului se inal de la 3—4 m pina la inaitimi de 40-60 m_pirami- dele din adobe in trepte — waka sau huaca — ale walla~ silor din Valea Rimac (Lima), cele ale Soarelui si Lunii inal- fate de populatia mochica la Care s-ar putea adduga, even- tual, mormintele- subterane din “necropolele paracas (H. Beuchat, D. Mentzel, S. si R Waisbard, Ch. Wienes). Tinind cont de regula sime- triei dedublate longitudinal $i a dislocarii laterale ca si de cea a registrelor in cascada inversa s&_vedem ce. repre- zinté de fapt compozitia din cripta .Piramidei Inscriptil- lor Registrul inferior este ocu- pat de Monstcul mortil si al infernului reprezentat sub 40 imaginea unui sarpe_bieefal cu gurile larg ‘deschise. Bi este “impodobit cu glifele Imix. Falcile superioare dedu- diate $i Intoarse spre interior pentru a nu scdpa_victima asi sa se vada dintii acestei terifiante reptile subterane gi dau forma bazei relietului. nFlacarile” imaginarei rachete hu sint altceva decit barbile reunite ale monstrului care, totodata, este orientat conco- mitent dupa o dubla directi Reprezentare comuna in ima- gistica maya, legata de ideea Monstrul mortii bicefal era, totodata, si alter ego-ul Zeului Ah Puch sau a ,Zeulul AY din panteonul maya Capul aceluiasi_monstru, dar vazut de asta-data din fata, si purtind insemnele mastii ,Zeului cu nas proemi- nent’ este infatisat de o ma- niera_ asemanatoare_reliefuri~ lor din Templul Crucii_ de frunze” si din ,,Templul Cru- cil” care simbolizeazi soul terestru in care se insami teaza. Pe acest sol (sau si in pamint) si nicidecum tate-un fotoliu dé cosmonaut este de- pus in pozitie chircita si inaintea arborelui -sacru Geyba Yaxche, cel care prin sacrificiul sau. simbolizeaza ciclul etern al vietii mereu re nascinde. ,Fotoliut” este alea- tuit din grupul glifelor pentru saminta, ogor si pentru insa- mintarea_porumbului (tig. 7). imbracamintea $i podoal le ce Je poarta, gestica, sint mayase, fara a avea nimic ex- traterestru in ele. Fustanela cu ciucuri, centura cu cata- rama infatisindu-| pe Ah Puch, bratérile de la miini si glesne, colanul sub forma de Boabe de porumb si care sus- tine un medalion reprezentin- du} pe acelasi zeu al ultimu- lui infern maya, inelul din urechea stinga, bogata tiara isi nu casca de cosmonaut) care las sa-i cada parul im- pletit ritual tn dou cozi, ale tuiesc, impreuna. portretul atit de cunoscut al solilor sa~ crificati. In prelungirea nasu- lui, artistul maya a. plasat simbolul Yax, semnul zeului mort la fel cum $i placa sar- cofagului are forma aceleiasi gije sau unele giife figuri- -compuse din. seria junara. Glifa Yax, de forma unui os, era atributul natural pentru moarte, pentru ploaia distru- gatoaré, simbolizind, in ace- lagi timp, $i Metnaiui si Xibal~ ba. Gestica miiniior este ase- meni celei sub care artis ALMANAH ANTICIPATIA ; I tmayasi reprezentau mortii, ele nemanevsind nici un fel de maneta. Picioarele nu ac- tioneaza nici un fel de pedale pentru simplul motiv ca asa ceva nu exista: nu este vorba decit de partea inferioara a Unui_ mastil (cache sex) cere- monial ansat (fig. 8). Si, parca pentru a ne convinge si mai mult cd nu ne aflam in -fala portretului unui probabil astronaut, artistul maya a re- dat in sculptura_un amanunt ée 0 importanta capitala care dliming de facto alternativa paleoastralé. Fara a gresi, fara a fi o alunecare grabitd a dai sculptorului, degetul mare de la piciorul sting redé an detect congenital: ,despi- ‘area’ lui, sau, dupa cum ar spune geheticienli, polidacti- lie. Reprezinta, oare, aceasta imagine un portret? Despre incercarea de raspuns ceva mal_departe. Din planui doi si impodobit de glife intre care se relie- feazi_omniprezenta lita Ynix in diferite ‘ipostaze, s2 inti spre paradis arborele Geiba si nicidecum structura de rezistenla a unei rachete. Gaia, arborele sacru ai ‘mayasilor, arborele in forma de cruce, unul dintre motivele unitati' etno-culturale- ameri- ine — arbor mundi, arbo- ‘ele cosmic, arborele. vietii — este unul ‘dintre motivele princeps ale iconografiei maya precolumbiene $i, toto- aia, un motiy etnoculturat athaic primordial legat de dendolatrie prezent la toate culture. In asociere cu pa- mnintul $i de forma glifei Kan, Gsiba ‘simbotiza_porumbul care produce, cApatind in acest fel_un ‘dublu_ simbol: pentru abundenta si pentru pamintul-matrice (mama) Gifa Kan in asociere cu apa semnifica bogatia de alimente (LE. S. Thompson). Fiindu+ asociata glifa. Ymix simbolis- ica arborelui Ceiba devine Geosebit de prolifica si oare- cum baroca. Aceasta pentru © Yinix (imox, Imux, Mox) simboliza pamintul si, prin exfensie, abundenta. Atasat, Ymix are semnificatia de fume sau de .pamintul in- sisi" Asttel, Ceiba, desi la_ori- fing 4 fost arborole de bum- 1c’ devine prin asocierea cu gifa Ymix arborele de_po- fumb si al abundentei (S. G. Morey, G. W. Brainerd, J. & §. Thompson). Dintr-o alta perspectiva, porumbul Jnfrun- zit semnifica in general rela- fia dintre suprafata si interio- rul_pamintului. Asocierea, in acelasi context, al glifelor Kan s} Ymix indica bineface- rea, narocul si abundenta po- rumbutui. Registrul median este ocu- pat de reprezentarea unui sarpe dubiu-cefal cu gurile larg deschise — subiect favo- rit al artei maya — din care ciudatul ,.Zeu cu nas proemi- nent’, purtind masca zeulut ploii Chac, nu este decit re- prezentarea decorativa con- yentionalé a colanului cere- monial, purtat de ,Adevaratul Birbat", personaj ce intrunea in persoana sa functiile de Sef militar si Mare preot. Ca- pul ,Zeului cu nas proemi- nent” era glifa pentru cer si se asocia zeilor Chaci, pentru 8 Nas proeminent” é6ra atri- butiy al_numelui Chacilor (J, E. S, Thompson). Aceasta Imagine reflecta poliseman- tismul iconogratic simbolistic a} mayasilor. Asocierea Dra~ gonului bicefal cu porumbul (ici reprezentat in special Sub: imaginea unui arbore de porumb — Ceiba Yaxche) re- flecta principala functie a cauzei reinvierii prin ploal De asemenea, Dragonul bice- fat in asociere cu Nas proe- minent’ il reprezinté pe Ah Puch — zeut marti — in reta- tie cu séceta. Deaittel, acest foarte vechi obiect religios este feprezentat curent tn arta maya, s& lum de exem- plu fie $f numai Stelele .N" si »P" din Copan (H. J. Spin- Gen). ‘In registrul superior, inchi- puind paradisul, pe virful In tors spre dreapta — semnifi- ind echinoctiul_de_toarnna — al arborelui de porumb in forma de cruce, se afla repre~ zentat un quetzai. Mesager af patronulul "paradisului_ maya si al_panteonului__ maya, It- Zamna sau ,Zeul D", al.zilelor si noptilor $i al zilel Anau — cea mai importanta zi din ca- lendarul lung (solar) maya prehispanic — aceasta pasare Sacra este impodobiti cu bo- gatele mast ale lui Kinich Anau, patronul Soarelui — .Zeul G” gi ale mereu prezen- tului zou al ploii ial vegeta tiel, Chac. Si parca pentru a nu ‘sugera 0 alta interpretare decit pe cea adevarati, con- forma cu cea infatisaté de ne- cunoscutul artist maya, din Paradis cad spre pamint cao ploaie benefica boabe de po- Tumb sacru, nu bule de aer dupa cum au ,vazut" uni in- terpretatori grabiti spus, desi nu exist ar- gumente suficiente pentru a Sustine aceasté afirmatie, ca 41 ALMANaH ANTICIPATIAimaginea antropomorta _re- prezentaté pe dalé este por- tretul celui ale c&rui ramasite au fost gasite tn sarcofag, ale lui Pacal — sau Pacac’ —, unul dinte Adevaratii Bar bati" care a Gondus intre 615 gi 683 en. (H. la Fay) sau 673 e.n. (agezarea Palenque). laté-ne pusi tn fata unel di- Jeme de nerezolvat pentru moment: daca imaginea de pe placa sarcofagului este portretul lui Pacal, atunci cul apartin ramasitele din cutia sarcofagulul care in mod cert nu apartin timpulul_antropo- fogic_yukatec, tot la fel cum nici nu poate fi facuta corela~ fea cronologica intre anii de domnie ai iui Pacai cu virsta dedusd @ celui inmormintat. ‘Dar oricare ar fi raspunsul la aceasta veritabila enigma, 8a relinem ca spre deosebire de majoritatea artefactelor maya [in care, de regula, re- prezentarile antropomorté nu fac decit $4 ilustreze un text care ocupa cea mai mare parte a suprafetel_cimpului artistic respectiv, neexistind intentia de portrét) necunos- cutul artist. a urmarit s& dea, in primat tind, contur plastic unei_teme mitice plecind, poate, de Ja un fapt istoric Teal, trecerea in nefiinta al lui Pacal. Studiul corelativ. si comparativ al acestei_ inter- pretari, in conformitate cu ‘watarea problematizata, oferd suficiente argumente pentru sustinerea ei, relevind, toto- data, implicarea totala a vietii mayasilor in lumea miturilor. inainte de toate ar fi expli: area ciudatel pozitii in ra- cursiu in care este ptezentat personajul. Departe de a fi doar numai_o maniera Indra- gita — dup cum s-a incercat $4 se explice prezenta sa in toaté. Precolumbia (M. So- beski) — aceasta pozitie este, inainte de toate, reflectarea unui fapt_medicat: existenta masiva a deformatiilor conge- nitale. Urmare a fenomenului de consagvinizare, explicabil prin caracterul eminamente ,inchis" al populatiilor preco- iumbiene, atit celebrii_ ,dansa- tori" de la Monte Alban (P. M. Ramirez) ca $i cele vinci per- sonaje tnfatigate fn friza ,Pa~ din Palenque sint re~ dati tr-un dureros racut spre_dreapta $i inapoi ca si cu cite o mina sau cite un pi- ior frinte, ilustrind astfel, att accidente’ genatice cit si, de ce nu, automutilan rituale ca gi In frescele din, marea pes- fera din Naj Tunich — Gua- temala. O practica care, de- altfel, se intilnea gi in antich tatea_Lumii Vechi. Pozitia personalului este asemana- toare cu cea pe care icono- grafia maya i prezinta pe. ti- Aarul Zeu al porumbului — »Zeul E', Yum Kax — sau cea Care au ‘semnalat-o cronicarii spanioli la saorificiile la_care au fost martori (J. E. S. Thompson). Pe de alta parte, arta maya reprezenta frecvent pe Zeul vegetatiel im general si pe ce\ al porumbulul in special, sub imaginea unui tinar caruia ii erau asociate diverse atribute ale porumbului tinar, tot aga ‘cum, potrivit conventionalis- mului glific maya, protilele de barbat tindr reprezentau_ sub imaginea glifei Ahau (fig. 9) Soarele tinar renascut dupa moartea sa aparenta din tim- pul noptii. O statueté de jad teprezentindu-!_pe Kinich Atiau, Zeul Soarelui, a fost gasitd alaturi de schelet, in Sarcofag (A. L. Ruz). In ipos- taza de _barbat finar, lifa Ahau (sau Hunhpu, ‘Ahpu, Ahpum, Pu, Kikitis) se punea jn legatura’ cu scenele care infatigau sau se refereau la sacrificii umane (Codex Dres- dianus, col. 3). Scena _re- flecta, ‘de asemenea, marea stabilitate a imaginilor mitolo- give structurate de parinti Mesoamericii, enigmaticli_ .ol- meci ameologici". Omul tinar sacrificat, mitolotema princi- pal a cultului agricol olmec, Personifica porumbul gi se relationa cu cultul sacrificiu- lui, imbinat cu cel al capete- Jor {0 alta ,dovada" paleoas- tralat, dar si tema de reflectie fata de cultul arhaic autohton al capetelor ~ vezi lon Gheorghe) $i al .guvernatori- lor’ sau al ,Adevaratilor Bar- ati". Mayasii, ca mogtenitori spirituali si materiali ai olme- Giior, au diseminat-o prolif Conferindu 0 trama” mitioa dintre cele mai simbolice, lar Altarul § din La Venta, Stele 1 de la Bonampak si placa de altar din ,,Tempiul Crucil in frunzite” de la Palenque nu sint decit cele mai apropiate ca imagistiod a simbolului din piesa in discutie (T. Prosku- Tiakov, M. D. Goe, St. Covar- rubias, RV. Kinjalov). in yukateca, Pacal este ter- menul pentru insAmingare sau séminta, dup cum sinonimul Pakatle 'sernnifica ogorul in- samintat. Dar este acesta nu- mele laic sau de pontif ai wAdevaratului Bérbat', sau ne afiam in fata unui. ,Jmprumut’ de personalitate dintre gindi- rea miticé maya si un necu- noscut ‘personaj nhumat ul- terior in cripta ,.Piramidel In- scriptillor’? Transferul pare foarte probabil Cercetari viitoare vor ras- GRUPURI DE siMBOLURI ALE MAsTLOR 7 ZEILOR’ CU NAS PROEMINENT ALMANAH ANTICIPATIA£opan, Stela ,B” = Quirigua, Stela ,D” Aparut in Europa in se- colul al XIX-lea, craniul sculptat (probabil) dintr-un bloc de cristal, allat actuaimente Ja Mu- sée de I'Homme din Paris, este atribuit aztecilor $i reprezinté. - dupa toate probabilitatile - pe zeul azioc al moril, Mictlante- cutli, Impreuna cu un cra- niy similar, dar mai mare, aflat in SUA, $i altul, cova mai mic, aflat la British Museum din Londra, ridica mari probleme specialisti- lor in ceea ce priveste modalitatea de prelucrare, si, mai ales, efectole lumi- niscente necunoscute ce se creeazi alurici cind sint iradiate ao - Copan, Stela 01” - Copan, Altar 7” punde acestor intrebari, ca si altora, care le pune interpre tatea \,basorelietulu. De_un Fispuns sintem insd siguri Nefiind expresia unei trecute experionte paleoastrale Si 5! tetizind concepte fundamen- fale ale religiei maya, scena, in esenta sa, ilustreazd 0 tema mitica frecvent intiinité in arta populatie! maya; sac ficiul uman — ca cea mai Glorioasé dintre mori — da- torita careia se mentine ciclul repetabil la Infinit ai vietii pe Pamint, Incheind aici sinteza stu- diului nostru, 84 retinem pen- tru valoarea lor metodologica cele spuse intr-un context si- mifar de Darie Noydceanu care, referindu-se in general la arta maya, scria: ,Nu aver voie sa facem lectura aces- tela cu sensibititates de a: nici cu o viziune din alta ae grafie.... aceste reliefuri int viata insasi, asa dupa cum se desfasura’ ea. in intelegerea mayasilor... Desprinse din functia lor rituala... ipotezele noastte nu ar face decit sa cristalizeze enigme, dupa cum banuiala cristalizeaza mistere” ALMANAH ANTICIPATASUPRGLTAGALI TN TVA RS Ts SAG Savangii inedit: intr-un dialog ,Socotesc ca, afit In Galaxie, cit si in Univers, existé un numar foarte mare de civilizatii” N.S. KARDASEV doctor In stn faico-matematce, Insitutul de Cereetén Cosmice al Academist de Sunes URSS Cred ca civilizatia noastré este singura care existé In Galaxie $i chiar in toata zona de Univers care poate fi observaté' LS. SKLOVSKI astrolileian, Academiol de Stlinje a URS: membru corespondent »NU SINTEM SINGURI IN UNIVERST Putine au fost momentele saeate emotie ce a cu- \3_umanitatea ca acelea Eind, ta 12 apriie 1965, cer- cetétorii sovietici Nicolai S. Descoperite in 1960 de as- Kardagev, Ghenadi B. Solo. tfonomi americani, CTA—21 miki $1 Viacesiav |. Sligci de- dar mai ales CTA—102 pre- clarau cd, in urma observarii. —_zentaul caracteristici care le indelungate a radiosurselor —_individualizau in cadrul clasei extragalactice CTA—21 Pe- de obiecte cosmice asemand- gasi $i CTA—102 Arietis, sa toare: spectru radio _neobis- @juns la concluzia conform nuit, dimensiuni unghiulare careia._modificdrife emisiuni- foarte mici (sub 1 secunda de lor de radiounde evidentiate 4c), emisiuni radio pe frec- par de natura arfificiald si cd venta de 900 MHz. Ipoteza ca ar putea fi semnalate unor — aceste radiosurse extragalac- Supercivilizatii cosmice inde- tice ar putea constitui sediul partal unor supercivilizatli a fost in- PeNellind prima data — dup _tarita si de concluzille obser- cum nu avea sd vatitior efectuate la Institutul tima — Astronomic ..P.K. Sternberg” cerca sau din Moscova. Astfel, In pe puns definitiv la 0 atit deve- _rioada august 1964 — februa- che side covirsitoare intr rie 1965 a fost evidentiatd la bare: simem sau nu singuriin | CTA~102 0 fluctuatie ritmica Univers? a semnalelor de 40% cu 0 pe- Propunerile mai vechi ale —ridada_de aproximativ 100 de iui Karl F. Gauss, Joseph J. ile! _(Hiy.) Ulterior, astrono- von Litrow $i Charles. Cross, mii_de la Mount Patomar au ‘incercarile facute la inceputui _localizat optic un obiect slab secolului nostru_de Nicola !uminos $i difuz, albastrui si Tesla si David Todd ca si vafjabil, de magnitudinea — esecul ,Proiectului_ OZMA” si cu 0 deplasare a linii- Au ffcuserd decit sé~argu- lor spectrale corespunzatoare menteze faptul cA ne aflam unei viteze de recesie de inca in etapa ,romantismului _aproximativ 211.238 kr/s! cosmic” $i ca ‘nivelul cunos- Aceste elemente i-av con- tinfelor astrobiologice si al dus pe cercetatorii amintiti la 44 dezvoltarii tehnotogice vor fi hotaritoare in dezvoltarea acestei probleme. ln prezent nu avem decit un embrion de pupitru de ascultare a dialo- urilor_interstelare", remarca tn 1960 1.S. Skiovski. WOT GOL COSMICH presupunerea ci CTA2I si CTA102 ar putea _constitul exemplificarea_ipotezei_superci- vilizatilor cosmice. IpotezA. care sintetizind mai ales studiile iui Freeman J. Dyson (vezi Stiinta gi Tehnica” nr.6, iunie 1980, p. 36). Ronald N. Bracewell, Nicolai S. Karda- Sev ca si concluzille dezbate- rilor organizate de Comisia pentru Stiinte Spatiale din S.U.A. In noiembrie 1961 ve- nea, dupa rezultatele sceptice Si neconcludente ale ,,Proiec- tului_ OZMA", sé fundamen- teze complexitatea problem: ticii civilizatillor cosmice si $4 propuna 0 noua orientare programeior de cautare contactare a civilizatiitor ex- traterestre. Sesizind importanta_meto- dologicé a aspectelor alterna- tivel pozitive a evolutiei cos- mice a unei civilizatii conform modelului propus de Ful Dyson, in 1971, ta Biurakan, 18. Sklovski va relua ideea interdependentel dintre etapa asimilarii_ cosmosului_(oreste~ fil nelimitate, dupa 1.S. Skiov- ski), schimbarea calitativa a fii inteligente insasi ca $i a nideologiei” unei astfel de su- percivilizatii, fapt ce-1 va con- duce la formularea cunosou- tei relatii a transformarilor ca litative a materiel in Univers dupa schema: -materie inani mata—ematerie vie~=viala in- teligenté naturala—eviatd in- teligenta artificiala. Examinind posibilitatea contactelor directe (sonde automate) ca si a celor indi- recte (semnale electromagne- tice), Ronald N. Bracewell arata, In studilie sale, ca amindoua sufera corectii ma- jore datorita ,factorilor impli- canti": distanjele respective intre civilizatii, densitatea de civilizatii pe ,unitatea de spa liu", virsta,” simultaneitatea tehnolagica, puterea sisteme- ALMANA ANTICIPATIAtor de comunicatii, viteza sondelor si, fundamental pen- iru toaté. problema, ,timpul real” al. transferului ‘de infor- mali; factori care devin res- Yictivi, chiar Si in ipotezele de calcul cele mai optimiste. Din caicule a rezultat ca la 50.000 de stele alese 1a intim- plare dintr-o on8 oarecare a Gaiaxiei, civilizatiite apropiate din punct de vedere tehnolo- gic (a carel durata a fost sta- biita, dupa _modelul terestru In 10'000 ani} se intiinesc dis- fanjate fa 1000 A.L. una de alla (fig.2). Este usor de ob- sevat greutatea_ comunicarii, folosind alternativa indirecta, mai ales cind nu stim in zona arora din cele 50000 de siele s-a putut dezvolta viata si evolua pina la stadiul de itiune. Pentru depasirea aceslel ‘situatii, metodele di- ecle se impun, dar si in acest caz_,timpul real” va ac- fiona. Astfel ca sondele auto- mata se impun deoarece ete oferé, totugi, sansa contactu- Jui direct si pot informa even- fwalele civilizatii extraterestre despre prezenta noastra. Va~ fanta contactelor electro magnetice exclude ambele ti- puri dé. contacte: contactul inte civilizatii dezvoltate si cele nedezvoltate, schimbul reciproc de obiecte materiale ine diferite civilizativ cos nice Formufind ipoteza .comu- sicajillor de feedback", Se- bastlan von Hoerner consi- cera, in 1961, ca civilizatile extraterestre, in incercarea de a estompa caracterul restric: tv al factorilor ,timputui real si al_distantelor prohibitive, au procedat la comunicatit in cascada. Mai mult, aceste ci- vilizatii extraterestre. consi- dera von Hoerner s-au con- siituit intr-un sistem-reteu de comunicatii care s-ar putea numi Maree Cerc’ Elaborarea ,ecuatiei Drake" in noiembrie 1961 de Comisia pentru Stine Spatiale din SU.A. 1a National Radio As- tronomy Observatory — Greon Bank, West Virginia, a condus la aprofundarea as- poctelor -fundamentale ale pluralitatii lumitor locuite care, in final, s-au exemplifi- cat prin elaborarea primei va- fiante a unei ecualii pe care pe dept am putea-o numi eouatia_sperantei” In aceste circumstante se inscrie propunerea de clasifi- care a. civilizafillor cosmice dupa consumul total de ener- gie (autor: Nicolai S. Karda- Sey), si anume: fipul t — civilizatie mai mult sau mai putin apropiata de nivelul tehnologic al civili- zaliei terestre (postatomic), localizata la o planeta si care consuma aproximativ 102erq/sec.; tipul Il —'civilizatie care igi asimileaza si transforma in- tregul sistem planetar al pro- priel_stele centrale si care manipuleaza energii de ord nul 4° 10%erg/sec. Timp de asimilare a cosmosulul, citeva mii de ani. Este distantata de © civilizatie similara la circa 10 milioane ALL... ,Sferele” Dyson par cele mai bune exemple ale acestei civilizat tipul Ill — civilizatie de ni- vel galactic care consuma energli gigantice de ordinul 4° 10¥erg/sec. Timp de asi- milare al propriei galaxli nu depaseste citeva milioane de ani, in timp ce distantele intre civilizatli similare ajung la 10.000 milioane de AL. In conformitate cu aceasté tipizare, caracteristicile sem- nalelor captate de la CTA~21 si CTA—102 pareau $a Sugereze 0 Incadrare a po- sibilelor supercivilizatii ca. fi ind de tiput Ml sau Ill Faptul ca, ulterior, aceste doua radiosurse extragalac tice au fost identificate ca f ind quasari, majoritatea ra dioastronomilor si astrotizi- cienilor considerindu-le obiecte cosmice naturale, nu scade cu nimic valoarea teo- retica a acestei tpologii clas ficatoare. Sa rajinem, in plus, cd nu existé inca 0 explicatie mul- {umitoare a_mecanismulin care genereaza uriasa dega jare de energie care se ob- servé la aceasta clasa de obiecte cosmice aparte, ce se constituie ca una dintre pro- blemele fundamentale cu cate se confrunta astrofizica contemporana. Ca_o concluzie provizorie si partial, chiar ridicind la ran- gul dé metoda principiul »prezumfiel caracterulul natu- ral" (propus de 1.S. Sklovski oricarui fenomen cosmic pentru a epuiza toate inter pretarile naturale inainte de a discuta alternativa artificiala si daca, totodata, vom tine Cont de’ criteriile ‘notiunii_de ‘erizont* (propus de Carl aggan) va trebui sa, consta- tam, nu faré emolie, ca In ipoteza descoperirii unor legi fizice necunoscute noua si a aplicatillor nor tehnici pe care noi_nu le-am putea dis- tinge inca de neverosimil von fi_pusi th situatia s& confun- dam ‘artificialu! ca naturalul Aitfel spus, poate fi vorba de wvointa Inteligentel", ca s& fo- iosim definitia data de 18. Sklovski civilizatiilor de gra- dut IV, civilizatit care trans- forma ‘roiuri de galaxii_com- puse din sute de componente si avind dimensiuni de ordi- nul a zeci de milioane de AL. si pentru care timpul igi pierde semnificatia noastré actual Interpretate prin prisma ar- tficialulul, fenomenele uimi toare caré se observa in zona W-3 din_apropierea_rojului de stele IC—1085 din Cassio- peea, in nucleele galaxillor {inclusiv a noastra), radiatia extrem de puternica @ galaxil lor Seyfert, posibilitatea ca enigmaticii ‘quasari sa poata fi Considerati drept galaxii transformate pina la nerecu- noastere ca si posibila tolo- sire a black hol-ulilor pentru calatorii in timp ale supercivi lizatiilor cosmice nu se dato gt ALwanan, ANTICIPATIArecte si indirecte) cosmice, Fie chiar si numal 0 pre- probabilitaile sublective" ale zentarg resumalwva a cecuss dezvoltarii sociale si tehnolo- igi Drake ne va permite sa gice ale unei inteligente in afirmém ca cel putin patru evolutia sa spre stadiul de su- dintre factorii pe cared con: percivilizatie cosmicé enun- fine au un grad mic de pro- tau, si incercau, in acelasi abilitate, rezultanta decur- timp, sé_raspunda in parte gind din extrapolarea, uneori fecunoscutelor problemei — pina 1a absolutizare, a unor vietii rationale in Univers $i parametri ce defines un sin- evolutiel_sale. gur exemplu, cel, terestru. resc indraznelli disperate a In 1962, astrofizicianul so- —_Astfel, termenul de probabill- ideli despre existenfa civiliza- __vietic fosif S. Sklovski adauga _ tate is] pierde sensul sau ma- {illor extraterestre, sint inter- _altele doua: incertitudinea cu tematic’ obisnuit, deoarece pretari propuse de savanti, privire ta alternativa natu- este evident ca nu putem ex- interpretari care nu trebuie ral/artificial in cazul unor — trapola sub nici us motiv, fie ignorate cu desavirgire, pen- © anumite fenomene gran- sj numai din rajiuni logice {fu,,simplul” motiv cd nuilus- dioase si oblecte cosmice —afigate, imaginea noastra pe freaza nici una dintre legile apart, ca si imposibilitatea Care ne-am facut-o despre naturii Gunoscute pina In pre- _vizitBril sau colaborarii plane- oj _asupra infinitulul Univer- zent. tei_noastre de reprezentantii — gutui De aceea, daca yom ac- nor civilizatil cosmice, for- Matematic, ,ecuatia Orake" cepta, in ipoteza, cd in aceste -mulind in acest fel ipoteza este de forma, propuneri de exemple nu »Miracolului cosmic". Premi- N= Pye Py «Ps Pe. ty/T avem de-a face cu corpuri gi Sele acestel_ipoteze impun o inde fenomene naturale va trebui —Concluzie, daca mu identicd jy — numérul civilizatiilor, Sa recunoastem ca in acest Cua omului de stiinta sovie~ avind 0 dezvoltare su- domeniu ou mai avem cert tic, cel putin apropiata si perioara, existente in tudinea c@ putem folosi fara aceasta fara a putea fi acuzati Galaxie: nici limitare fegile cunos- de pesimism, deoarece, asa» — numarul total al stele- cute $i aceasta fara a fi acu- dupa cum nota autorul ipote- for din Galaxie; zali ca gindim sub imperiul 201 in discutie, este necesar@ p, - probabilitatea ca o dorintei © coincidenta ara de circum- Stea oarecare sa po- stante exceptionale pentru ca sede un sistem plane- .$1 DACA TOTUS! SINTEM. un asemenea miracol sa se tar SINGURI7* produca”. P) — probabilitatea aparitiei Pentru a elimina o eventu- Vietii pe 0 planeta oa- | Ce ar decurge din faptul al. confuzie_terminologica, recare, t ca’am fi singuri in Univers? consideram c& se impune 0 —p, — probabllitatea ca In Putem oare considera o atare —subliniere. ,Miracolul_cos- Brocesul de evolutie, apreciere ca fiind in contra- mic", concept cu un solid Viata pe planeta s8 de Jistie cu filosofia materiali fundament stiinjitic materia- vina_ inteligenta; I mului dialectic?", se intreba, list-dialectic $i decurgind din P, — probabilitatea ca in — nu far temei, losit S. Sklov- __ fapte observationale si nu re- Procesul dezvoltarli — ski atunci cind analiza impli- _velate, nu are nimic de-a face sale viata inteligenta sa calille neputinei neastea dea cu miracolele mistice sau na~ intre In faza ,tehnolo-* | discerne naturalul de artificial _—rative. Aga cum omul este gick", legata” de cu- in prezumtia existentei super- singura_ specie ‘rationala de Roagterea legilor civilizatiilor cosmice de fipul pe Pamint, constituind o ex- objective ale naturit $1 ML IIl dar mai ales IV. $i tot ceptie, tot asa de firesc si na- de transformarea ac- Singur, sugera Un posibil ras- tural S-ar putea ca Pamintul tivé a acesteia din puns, hu lipsit de nuante tra- 8 fie singura planeta in Uni urn’; gice: ,Dupa parerea mea... vers care sé contina viala ca- t, — durata medie a erei de daca vreodata (sa admitem!) tional, exceptie denumita de dezvoltare tehnologica; | s-ar dovedi ca noi sintem sin- _savantul sovietic ,miracol T — ordinul de marime al gurs in Universul infinit, cosmic’ virstei_ Galaxiei; aceasta n-ar clatina cu nici 3 ‘De asemenea, se cuvine fé- —¢, — factor necesar ca ,.N" ioté filosofia materialismului outa precizarea cu privire la Corespunda civiliza- dialectic. Numai un astronom —_aportul lui losif S. Sklovski la tillor de pe alte planete de profesie, care isi repre- problema civilizatillor extrate- existind simultan in Zintd In mod real intinderea —_restre in functie de pozitia sa Galaxia noastra. spatlo-temporala a Universu- ca autor al ipotezei ,miraco- E lui, poate 84 aprecieze pe de- —‘ului_ cosmic". Astrofizician Comentind factorul ..P;", plin monstruozitatea ideii sin cunoscut, savant cu contribu- {.S. Sklovski sustinea recent jurataii gi unicitatii noastre {ii valoroase in studiul proble- _c_,desCoperirea_sistemnului in Cosmos, a unicitatii nu nu- -'mei_tn cauza, el considera _planetar din apropierea stelei mai in spatiu, ci si in timp problema civilizatilor cos- Barnard pare a fi o eroare as- intrebari similare se puse- Tice ca o prelungire fireascé _tronomica", deoarece ,astro- sera si mai inainte, daca nu evolutiel ‘in perspectiva 2 nomia moderna nu este inca explicit cel putin implicit. inteligenfei terestre si care nu in masura 84 deceleze prin Probabilismul evident ai poate fi pus in legatura ou —observafii._directe prezenta ,ecuatiei Drake", restrictiile eventuale civilizatii extrate- unor planete in jurul _unor majore ale comunicatillor (di- _restre. stele dispuse pe o raza mai » 46 anticientian SFmare de patru ani lumina”. Argumentul pe care-1 duce 1S. Sklovski nu este lipsit de semnificatie in sen- sul ipotezei ,miracolului cos- ic" 9i, totodata, flustreaza imprecizia momentana a as- trometriel, desi se vorbeste de descoperirea si a altor sis- teme planetare in jurul stele- loc Epsilon Eridani si Cincin- nati 2354, In ce priveste factorul ,.P,". Iucrurile se prezinta deosebit de complex si, dupa cum spune 1.S. Skiovski, ne ga sim pe de-a-ntregul sub do- minatia aprecierilor subiec- tive’, deoarece .ni se pare destul de evident ca viata near putea aparea pe orice planeta" (subi. 1.S. Sklovski) pentru od prea muifi sint pa~ ‘ametrii_ — planetari, ecolo- gici, biologici etc.'— care conditioneaz ,spectrut_vie~ {i", Dar, oricum am aborda probabilitatea acestui factor — viata ca necesitate sau ca hazard — va trebui sa recu- noastem ca, In prezent, ne atlam in fata unei probleme de nerezolvat, in fata unei adevarate frontiere epistemo- logice, deoarece, dupa cum hola acelasi savant, .e nece- sara 0 coincident inimagina- bia unei sume de circum- stante favorabile rare pentru 4 declansa $i intretine proce- sele necesare aparitiei vietil" lar studiile si cercetarile din acest domeniu dovedesc cu prisosinta temeinicia acestel consideratii Factorul A," poate ti con- siderat ca ‘prelungire a celui 10% 1 { anterior, bazindu-se_chiar si numai pe. temeinicia univer- sala a uneia dintre legile prin- Cipale ale dezvoltaril, aceea a trecerii_schimbarilor cantita- tive in schimbari calitative, iar devenirea inteligentel fiind, in aceasta abordare, 0 necesi- tate, Totusi, dacé vom cluta sa identifica logica aparitiei inteligentei pe planeta _noas- tra, vom fi surprinsi 88 con- statém ci din cele peste 2 miliarde de speci care au po- pulat sau care populeaza Pa. mintul, omul ‘este singura specie ‘care rationeaza. Biolo- gli vorbesc si de alte doua in- Cercéri ratate de rationalitate: delfinul si caracatita. Mai mult, devenirea genetica a speciei homo pare a fi dome- niul unei ,probabilitati zero’ spun unit “antropologi ‘Astfel_pusd problema sem. nificatiei factorului_,Ps.vom fi tentati s8-i acordam $i aces- tuia 0 foarte mica probabili- tate, dacd nu ne va urmati o intrebare, fireasca dealttel: oare aceste incercari ratate = Ia care le adéugam pe cele continute in scenariul antro- pogenezei — nu se datoresc lunei necesitati careia nu ii in Jelegem inca mecanismeie in- time? incercArile ratate de ra- tionalitate si umanizare nu se datorese ",jocului" dintre structuré (aici, specia homo) $i determinare (evolutie)? Urmatorul factor, Pa", are un caracter eminaménte’ pro- babilist catorita, mai ales, ter- menului ,t", termen de o mare importanja in abordarea 108 = ae ie 10° 10 Diay 1? civilizatillor extraterestre, pentru cd el reprezinta gradul de fermitate at opini! cerce- tatonilor sau gradul de credi- pilitate pe care ei il acorda unei_anumite ipoteze fa un moment dat, jar nu masura realitétii obiective. Astfel dupa examinarea probabilité- {if realizarii comunicatiitor in terstelare, Sebastian v: Hoerner, H. Platt si J. Stent formulau, ia Blurakan (1971), © serie de factor rextrictiv = dar, discutabili in totalita- tea for din punct de vedere metodotogic — care, prin ac- tiunee lor, pot imita dezvolta- rea sociala si tennologica, ca 3i aspiratia pentru continua Tea cunoagterii unei_ inteli- gente in evolutia sa spre sta- diul_ de _supercivilizatie cos- mica. De aici, ca efect, Ja ac- ceptarea atit a unul ,miracol cosmic" cit si, de ce nu, a unei_,singularitati_ relative" care, practic, inseamna_ace- asi ‘jucru. nu este decit un pas. Analiza_laptelor exclude, dupa 1.S. Skiovski, cu o mare probabilitate, posibilitatea existentei unor supercivitizatit nu numai Ia Galaxia noastra ci si in tot sistemul local de Galaxii Faptul singuratajii_noastre Univers (daca aw absolute, in orice ¢az practice) capata © mare importanta morala pentru umanitate. Valoarea realizarilor noastre tehnice, dar mai ales umane,creste in- comensurabit. Congtiinta ca sintem avangarda materiel, daci nu in tot Univesul cel putin intr-o parte enorma a Wi, trebule sé stimuleze pu- ternic activitatea creatoare a fiecarui individ sia intregit omeniri, Creste, intro mare masura, responsabilitatea omului ist& de sarcinile ex- Ceptionale care stau in fata. Inadmisibilitatea razboaielor nesabuite $i barbare, a distru- geri mediului inconjurator, voritabila sinucidere, apare ca evidenta, Certitudinea cA nimeni_nu ne va da indicatis asupra mo- dului de cucerire (asimilare) a Cosmosului, sau asupra strategiei pe care ar trebul si © urmeze civilizatia noastra unica, trebuie 84. sporeasca sensul responsabilitatii_pen- tra actele individuale si ale umanitatii Sintem singuril care trebuie s& alegem. GHEORGHE WW. POPESCU 47 ‘ALMANAM. ANTICIZATIAProf. MADI PAVELESCU CONCERAUE DAL USA\ La 48 januarie 1982 In Bucuresti a incetat din viata Nicolae Miulescu, ultimul inginer hotarnic roman; fa 11 decembrie 1981 implinise 80 de ‘Miu- lescu, creatorul conceptulul Da.Kga, printr-o truda'de peste cincizeci de ani, TRAIM in momentul de fata o adevarata re- nastere istoricd. Descoperiri mai vechi_ sau mai recente: descifrarea sanctuarului — calen- darul de la Sarmizegetusa, diversele tezaure — printre care cel de la Hinova ocupa un loc pri- mordial — ne obliga la 0 reconsiderare a tre- cutului, Chiar daca descoperirile nu sint inca suficiente pentru a schimba radical opinia ge- neral acceptata despre spiritualitatea celor care au fost stramosit nastri, geto-dacii, ele ne dau argumente suficiente pentru a cduta si reinterpreta fenomenul istoric, asfel incit sa dam acestui popor locul si rolul pe care il me~ rit cu adevarat in istorie. Desi mai putin cer- vetata, spiritualitatea geto-daca nu este cu ni- mic mai prejos decit Cea a popoarelor cu care era _contemporana: asiro-caideeand, egip- feana, greaca, persana, romana Este Cunoscut in istorie faptul cA anumite ti~ puri de popoare au avut ca mod preferential de transmitere a culturii oralitatea (vezi exem- piul indienilor, recunoscuti ca avind o civiliza~ {ie foarte veche si valoroasa) si atunci de ce 84 Imbralisam ideea ca un popor este inferior altuia doar pentru cA nu a ldsat un act de mostenire scris? Tot mai des isi face loc ideea 04 geto-dacii reprezinta unul din cele mai vechi popoare ale Europei, creator al unei spiritualitati ce si-a depasit ‘cu mult, hotarele_propril. : Conceptul Da.Ksa (da Inseamna tn sanscrita zeu, iar _ksa — fara, deci tara zeului”) in- cearea sa facd dovada vechimii $i valorii spiri~_ twalititii_ dacice. : Inca din secohsi XIX, uni savanti_ (Kret- schmer, Kiessling, Clotz, Gunther) stabileau originea asa-ziselor neamuri ,ariene” in zona mijlocie a Dunarii, Ipoteza lansata este cA po- porul trditor in spatiul Carpato-Dunarean este Creatorul unei spiritualitati cu largi influente, care Se pot regasi si in spiritualitatea vedica. Zona Carpato-Istriana, prieinic& din punct de “ba, Ka, atimologie posibilé @ toponimulul Dacia prin pa- Jauallzarea consoanel Ke Gu aceeas logied de deductie sat putea stabil etimologite Da ~ Ksi-Dal ~ Qocabal = Stapintorut Grit zeuul, $1'Da. Ksieneu~ Oscene = Inleptul tan zeUlut 48 vedere al conditiilor bio-geografice, a dat nas- tere unei populatii care, sporindu-si_numarul. Su @ mai fost Ja un moment dat satisfacuta de condifiile existente, Populatia sedentard antre- até in agricultura cu o civilizatie atestata de cel putin 5 000 ani i.e.n. (vezi Civilizatia cucu teni) a amas stabila, populatia pastorala insa si-a inceput migratia’ care in mod normal era biunivoca si bicontinua, deci si euro-indiana si indo-europeand spte zone tot mai rasaritene in cautare de conditii prieinice (estul era mai liber gi oferea pasuni bogate si aproxi- Mmativ aceeasi limba). Se vorbeste in is- torie de o expansiune europeana incepind cu mileniul al ill-lea i... Dovada a acestul itine- rariu risatitean este acea Cale a Zeilor:des- crisa de Kausi. Taki Upanisad” (cartea 1), descrisa de Herodot, pomenita de Pindar in pisthmia®, amintita de Ovidiu si reamintita de Hasdeu, trecuté pe vechile harti militare ale armatelor rusesti, relevata si de N. Densusianu jin ,Oacla Preistcrica”. O admirabila descriere ii face $i Dimitrie Cantemir, Localizaté geogra- fic, aceasta Cale a Zeilor corespunde Cheitor Bicului, sirul pietrelor cél&uzitoare oprindu-se la Marea de Azov. Daca incercém 84 citim textele vedice pe harta tari noastre vom constata cu stupoare 4 eroi $i fapte ale vechii literaturi vedice le regasim aici. Numai un contact direct sau poate ridacina comuna din care s-au desprins apoi_doud spiritualitati foarte asemanatoare poate explica un asemenea fenomen. ‘Vom face apel mai inti la argumente topo- nimice, ca Hind cele mai stabile in cadrul unei imbi Ramayana” cuprinde eroi si nume de loca- litati pe care le putem localiza astazi pe terito- riul tarii noastre. Audya corespunde localitatil Audia, Kahulia iui Cahul, Sita—localitétii Si- toaia de pe {Inga riul Gemartului si Sitoaia din bazinul Oltului, Sona.ta ui Gona (Valea Oltu- lui in .Kaugi.Taki Upanisad” (partea | a ciclu- lui) gasim un pasaj (trad. de L. Renou) care a mit controverse printre sanscritologi, des- rierea fiind socotité un pelerinaj in lumea de dincolo". (cf. Jean Varenne. Le Veda col. Il pag. 650). Daca urmarim traseul acestui pele- finaj vom constata ca localitatile intiinite pe ALMANAN ANTICIPATIA,Vaiea Somesului corespund in mare parte ce- lor pomenite in pasajul respectiv si poate ca nu este exagerat sa cansideram oa acest drum era spre Tara Zeului, traseul corespunzind exact Caii Zeilor pomenite deja Arborele liva — ‘ilvele din Bazinul Somesu- lui; Viceksana — Vicea (din tara dintre ape); Ceaigupi — satul Ceaca. ‘Aceasta Cale a Zeilor’, cum o numeste Kausi, Taki, se continua ajungind in final ta Catatea Zeilor unde vom intilni nume ale unor zeitati vedice precum: Agni (zeul foculul ta in- dieni) — la Pria (alté denumire pentru Agni), eitati lunare: Lunus — la Luna pe Somes, Luna Bai, Candra — ta Candra sau Sandra $i Sandru (Ludus), Kucea — Cucerdea’ (pe Mu- tes) #1 Cluces (Crigul Repede), Apah — la pa. in ,Manava — Dharma ~ Sastra" (cartea |, art, 36) gasim urmatoarele asemanari la Raksas — Racsa; Suparnas — Supuru; Pitris — Petveu; Kinaras — Chinteni; Tamaga — Tamaga fart. 39 $i_62) Denumirea de Calea Zeilor vine probabil de la Herodot care in Istorii (C. a IV-a. 52; trad. D1. Ghica) vorbeste de Exampaeus (in Ib. sci- ticd=,.drumuri sacre, cdi sacré”) $i contorm indicalillor, aceste se suprapun perfect peste cele’ descrise de Cantemir, acele Chei ale Bicului Ceandogiya — Upanisad” (cartea a V-a) aduce argumente suplimentare: Brashiva — Brasov, Vudila (Budila la Em. Senart) — Bu- dila, Sarka.ra (regete din Sarca) — Sarcaia. Inaitimile’ din jurul Brasovului amintesc de OM — silaba sfinta — (Virful Omu), de Nagas (munte Negoiu), iar Siriul de zeita Siri ‘Argumente sint nu numai toate aceste sur- prinzatoare asemanari (desi nu am mentionat Getit clteva din cele existente), cit si gruparea Jocalitatilor pe hartd ce urmeazd strict 0 anu- ita ordine: zeitatile lunare — zona Maramu- res —_Crasna, incinta zeilor (zona Somes), Galea Zellor cu urmele ei vizibile pind astazi Sintem de parere ca istoria consemnata in cronicl $ atestata prin documente arheotogice fu este Suficienté pentru o analiza completa si c fara a lua in considerare miturile, legen- dele, credintele unui popor, tot ceea ce ji con- tuieazé spiritualitatea, nu sintem decit la ju- matatea_drumutu Ne vom ocupa in special de Zalmoxis, numit asa de Herodot $i Platon, a céror competenta nu poate fi pusd ta indoiala La indienil vedioi, obtinerea fericirii supreme poarté numele de Nishreyasa (Cartea legii lui Manu) sau Moksa (A. Loiseleur Deslon- ghhamos). Geto-dacil isi reprezentau acelasi lucru prin Zal. Moksa, crezind de fapt la fel, ¢4 dup’ moarte omul_ cunoaste fericitea ves~ nica, Este interesant c@ pe harla intilnim loca~ litatea Moacsa. La daci, Zalmoksa nu are o re- prezentare antropomorfa, el reprazinté doar 0 abstractizare, un ideal ‘spre care se tinde. Aceasia mitologie are la bazé infinitul simboti- zat prin echivalenta zal De aici, drumut de la Zal la Moksa nu a insemnat decit un pas. Infinitul suprapus peste ideea de timp are ta gets-daci 0 acceptiune superioara celei gre- cesti. Daca grecii vedeau curgerea timpulul la infinit doar intr-un singur sens, dacii au intre- vazut aceasté curgere In ambele sensuri (vezi simbolul zalei, spiralele decorative). Infinitul zalmoksian se’suprapune peste idees de timp. deci strins legat de existenta, pe cind la greci, el se leaga doar de o abstractiune, numarul ao materializare a aceste! conceptii Inain- tate despre timp $i ca o incercare de a intro- duce in tipare fixe sia masure ce nu se poate masura (pentru c@ timpul este infinit) este existenta calendarulul dacic de la Sarmizege- tusa Regia a carui descifrare a dovedit, prin faptul ca este unul dintre cele mai perfectio- nate, superioritatea unei gindiri, Similitudini surprinzatoare gasim si In do- meniul folclorulul. Cele dou’ ereatii unde- mentale ale spiritualitatii romanesti, se cen- treazé in jurul ideli de moarte, .Miorita’” si .Legenda mesterufui_ Manofe", ilustrind 0 in- treaga filozofie a vietii si a mortil, O moarte ca 1,0 mare trecere” in lumea ce aduce suprema iste, © viata in care nimic nu poate dura in chip real decit prin sacrificiu (Si in miturile ve- dice intfinim acelasi ritual de constructie), ca 4 nu mai vorbim de motivele foiclorice iden- tice din literatura indiana $i basmele ful tspi- rescu. »CAlusul” este si astizi cintat in octosilabe Vede". Paparudele sau Rudarii amintesc zeului Rudra (tatal zeilor Maruta = zeii marifor} in_unele parti. Paparudelor Ii se mai spune $i Marute. Asemdnari gasim si ritualb) de Inmormintare. Scar putea spune ca argumentele pe care le-am prezentat mizeazi pe forfarea _unor coincidente. ‘Asa cum @ rezultat si din expu- nete, de fapt argumentul fundamental este unitétea si continuitatea de cufturd $i in pri- mul rind coordonatele de baz ale acestel uni- {afi $i continuitati in cadrul carora se dezvatta idea despre univers bazata pe infinitul curge- fil timpului, BIBLIOGRAFIE (2) Mulescu N. Ba. Ksa — God's country €4. Nagard, + lana, italia 1975 VAS CERAMIC DACIC 49 ALwanan ANTICIPATIA 4 ¥ —PVE ZAURUIG DEgaN FLORIN OLTEANU In urma publicdrii articolutui_,Originea G to-Dacicé a Tezaurului de la Pietroasele", in Airanahut revistei ,Stin\a gi tehnica" pe anul 1982, am avut create condifii pentru executa~ rea observatiilor gi masurdtorilor pe tezaur. Elementele noi descoperite confirma, dupa opinia mea, originea geto-dacilor a Tezaurului de la Pietroasele, si il prezinta ca pe una din cele mai mari banci de informatii matematice 3) astronomice din fume, demonstiind inaltul grad de cultura si civilizatie al strémosilor nostri ‘Se cunoagte c4 Asirienii au scris pe argilé si Egiptenii pe papirus, la geto-daci scrisul flind sacru este posibil ca in faza initiala el s8 fi fost executat pe tablite de aur, socotit metal sacru. Mulfumind tovarasilor dr. N. Copoiu, prof. dr. Fl. Georgescu i prof. I. Colesiu, pentru ajutorul primit, incere s@ prezint nol informatii $i interpretarea lor, PATERA CU IDOLII DE AUR Studiind Patera, un initiat sesizeaza usor c&, din Olimpul Zeitor, lipseste Poseidon’ (Nep- tun), zeul_ mérifor. La greci Si la romani, zeul Poseidon era ia mare cinste, ei flind navigatori, Lipsa zeului de pe patera confirma cd Pantheonul zeilor este al unui popor care practica in exclusivitate pastoritul s! agricultura, respectiv geto-dacii Zeli de pe Patera nu au cap de animal sau corp de animal ci cap de om, demonstrind ca inoerearile unora de a prezenta c& sint zeii unor_popoare din ramura Asiro-Babiloniand sau Egipteana nu au_un suport. stiintific. Pe cercul exterior Patera are 421 de perle de aur. Pe cercul interior sint patru vite de vie, ce simbolizeazA cele patru anotimpuri ale anului fa geto-daci, coardele de vif de vie sint des- parlite prin patru frunze (drept indicatori, una, cea dintre zeul Dionisie si Apollo, avind o constructie speciala, servind probabil drept origine. Frunzele si strugurii sint in numar de 55, ci- fra ce coincide cu_numdarul de triunghiuri de pe discut, Lunaro-Solar. coarda de viti de vie nu are struguri, spe- cific anotimpului_ iernii lipsit de recolta Pe Patera se identifica ,Arborele magi 50 apropierea zeitei Heoate (zelta marilor mistere si a magiei negre), ling’ cele dua silabe ce Practicau si ele profetitoria si in apropierea zeului_ Cronos. (Patum). In stinga zeului Apolio se gaseste arborele tinge si al intelepeiunii Prezenja corbului (mesager al zeilor) con firma caracterul astrological Paterei Zeita Hestia are ,Cordonul Sacru” (spirala sacra), iar in minastinga tine o legatura de chei, simbolul_caminului, Tot Pantheonul este in interiorul Spiralei Sacre, care simbolizeazé_universul. Cele douasprezece zeititi (deoarece din 17 numai 12 sint zei) reprezinté zodiacul folosit pentru astrologie. Zeul Cronos (batrin) poate avea pe linga ro- ful de an vechi si pe acela de destin. Prezenta zeului Cronos sub forma unui ba- trin venerabil expticd topanimicul de Muntele Stramos", din tara noastra si indica ca i aceste noduti orografice sa fi fost construite altarele inchinate acestui zeu. DISCUL LUNARO-SOLAR Cercul cel mai mic are 29 de petale si co- respunde cu numarul de zile dintr-o luna ca- lendaristic’. in fotografiile lui Cdobescu, él era dat cu 24 de petale si nu este singura gre- Seal. Se mai pot identifica 7 zone sacre ce Teprezinta orbita celor 7 planete. Cei doi indicatori de pe cercul exterior pot i utilizati si ca element de origine pentru eventuale numaratori. Numarul de perie de aur de pe cercul interior nu le-am putut nu- mara, deoarece nu am avut tezaurul la dispo- hie decit 70 de minute. jin centrul celor doua trlunghiuri cu lini se afl doua triunghiuri cu puncte care-si gasesc corespondentul Ia partes superioara a Corbu- Wi de pe Clepsidra. [Comtinuare in pag. $4) 1 Part aur - 296 2. 3, 4, 8, 7, 9, 13, ~ Zona sacra 6 -'Perie aur in interior 8. ~ Zona sacré cu 34 petale 12 = Zona tunacd A 29 petale Indicator cere interior (original) Th = lntheslor cere vstener (oreara) ALMaNan annicioanin SFSCHEMA WRG POLO Tih SHON EHENGED OM WAC NILG MONA S. PHILIPS (S.U.A.) Profesorul Alexander Tom, inginer britanic, ne-a oferit citeva ipoteze controversate despre aptitudinile tehnice ale oamenilor primitivi, Profe- sorul a examinat cu atentic multe monumente preistorice din piatra; ideea de a exa- mina complexul megalitic de la Stonehenge nu ia stirnit entuziasmul pentru-c&_ multe plete fuseserd diziocate, El a fost incurajat si ajutat de ar- heologul Richard Atkinson, primind ajutor financiar de la un avocat american, Robert Merod. Dupa parerea lui At- Kinson, cercetarife tui Tom la Stonehenge sint cele mai me- ticuloase intreprinse vreo- dati, Nu voi discuta detaliile exterioare, pe mine ma inte- reseaza planul facut de Tom fa tegaturé. cu pietrele cele mai importante, cele din inte- rior, despre care teoria astro- nomi¢d spune doar cA ar marca o axa. La inceput, Tom a sugetat ca alte imprejmuirh megalitice de .piatra au fost amplasate dupa scheme geo- metrice. Ali arheologi, vazind 4 proprifle lor planuri nu di- fera de teoriile iui Tom, au cazut de acord asupra faptu- {ui c& constructorit megalitici foloseau metode geometrice. Cu toate acestea, nimeni_ nu impartégeste parerea Iui Tom in legatura cu distribuirea pietrelor pe suprafata _inte- ioara_a complexulul de la Stonehenge. _ u Se pare cA aceast’ incer- care de reconstituire se ba- zeazd pe pozitia a dou’ pietre alaturate. Cred 0 existé, in insugiplanul lor, trasaturi care’ dovedeso ca’ Tom are dreptate, ca a reugit intr-ade- var s& teconstituie un plan megalitic. Pozitia acestor pie- tre din interior, la care se ALMANAH. ANTICIPATIA adauga experienta pe care a “dobindit-o analizind arhitec- tura_multor_altor imprejmuiri de piatrd, |-a sugerat lui Tom € aveste piste albastre erau initial agezate intr-un cerc, pe care |-a denumit ,cercul inte- rior de pietre albastre” si_in forma unei eclipse pe care a bote: elipsa 1. Tom considera o& forma trifitului, Careia i s-a spus, conventio- nal, potcoava, ar fi urmat un plan slipsoidat; et a denumit perimetrul interior elipsa nu- marul 2, iar pe cel exterior elipsa numdrul 3. Eu numesc complexul format din cere si elipse schema trilitului. Tom dorea sa stie daca dimensiu- nile acestui complex de la Stonehenge se poate masura in numere tntregi sau ‘aproape intregi in unitétile pe care lea descris in jucrarile sale anterioare, si anume yar- dul megalitic (aproximativ 83 de centimetri) si prajina me- galitica, echivalenté cu 2 zi megalitici si jumatate. suraitorile care i s-au parut 2 fi cele mai potrivite pentru pietrele existente sint in con: cordanta cu teoriile sale, si anumé — cercul interior are un diametru de 17 unitati de masura, elipsa 1 are diame- trele de’ 14 $i 22, elipsa doi de 17 §i 27, iar elipsa 3 de 20 5 30," Ideea yardului_megalitic * at tai Tom a fost sprijinita din punct de vedere statistic, dar este, desigur, inc& mult con- troversata. Dar si scoatem, deocamdaté, schema trilitulul din contextul sau atheologic 3i 84 0 consideram doar un plan grafic executat la scara, masurat in orice fel de unitati de masura (lungime). Tom a efectuat masuratorile cu foarte multé atenfie. Astfel, ne surprinde foarte mult sa descoperim cd 0 copie a acestui plan poate fi desenata fara a face nici un fel de ma- Surdtoate. Voi explica mai tir- ziu cum’ se. poate realiza acest lucru. Mai intli, insa, va Voi arata cum puter’ construi un model la scara, incepind ‘cu doua dimensiuni date — 14 $i 22, Iungimea gi tétimea elipsei 1. Aici este vorba de metoda ‘folosité de vec! constructor in scoput obfine- fii elipselor, si anume specifi carea dimensiunilor lor. Vom masura un dreptunghi de 14 pe 22, vom trasa arce de cerc cu raza egal cu jumatate din lungimea dreptunghiutul, vom infige {arusi in locurile de in- tersectie ale acestor arce, vom lege térusit ou o sfoard in aga fel incit s& cuprinda Punctele de intersectic si s& atinga capetele dreptunghiu- lui, apoi, privind din mijlocul imprejmuirli de sfoara, aceasta find intinsa, vom trasa 0 clips; ea_va_ servi rept, elisa, cu diniensiunile de 14 si 22 de care are nevole modelul nostru. Distanta din- tre focare si punctele in care ‘au fost infipti {arusii este de 16,97; pe desenul nostru, di ferenja dintre 16,97 si 1 plerde in iatimea un scara la care a fost construit Stonehenge, diferenta este de aproximativ 2 centimetri gi ju- matate. Folosim distanta f° dintre focare ca diametry pentru cercul interior de pia- {rd albastra, diametru pe care Tom ti considers a fi de 17; gi, de asemenea, pentru axa mica a elipsei 2; adundm di- ferentele distantelor dintre fo- carele $i extremitatile elipsel unu cu axa sa mare, pentru a Objine axa mare a elipse} 2. Teoretic, aceasta masoara 27,03; modelul elipsei 2 are, Bell t ?aparent, dimensiunile de 17 si 27. Adunam diferentele dintre axele mici ale elipselor unu si doi cu axa mare $i axa mica ale elipsei 2 pentru a obtine o axa mica masurind 19,94, aproape 20, pentru elipsa 3 si © axa mare de exact de 30 unitati. Obtinem astfel elipsa 3.cu dimensiunile de 20 si 30, inléturind desenele proiectu- lui nostra ne va ramine un model cu aceleasi dimensiuni pe care le are si schema trili- tului tui Tom, Find cind i |-am ardtat, Tom nu-si daduse seama ca toate cele trei elipse ale sale erau in corela- tie. Mai existau in acest mo- del si alte trsaturi geome- trice pe care Tom nu le cu nostea. Planul este foarte fru- mos. Anumite cultur din ve- chime, mai ales cea greaca, au sustinut cé_frumusetea Poate fi masurata. Proportia sau raportul de 1 pe 1,618, care a atras atentia multora, @ fost denumit .sectiunea de aur’. Numérul 1.618 a primit simbolul ff". Pe’ linga impli- catiile sale estotice, acest ra- port , fi" are si proprietati ge- ometrice unice care stirnesc interesul. Nu trebuie sa. fil neaparat matematician ca sa ‘observi_ asta. Un desenator, un artist care jucreazé oc forme geometrice ar putea obtine acest raport fara sat remafce si sa-si_ dea apol seama ca poate fi tolosit pen~ tru efecte la care ar fi imposi- bil_de ajuns -prin alte ra- poarte: acest raport se poate obtine, foarte simplu, dintr-un triunghi dreptunghic de 1 pe 2 si_se poate folosi intr-un reptunghi de aur’, unde, adunind $i scézind patrate, 6 pot crea’ mai multe dreptun- ghiuri de aur, marindu-se sau Ricgovindu-se permanent, Nic meni, din cite stiu, nu a emis parerea ca fi" ar fi fost folo- sit de vechil constructor! din Anglia, si cu siguranta nici Tom. Deoarece fi” este un numar fractionar, nu este po- sibil, teoretic, ca lungimea si latimea oricérei figuri de aur” si se poaté masura’ in 52 unitati intregi. Totusi, rapoar- tele anumitor perecni de nu- mere se apropie de .fi*. In cazu) elipsel 3, cu dimensiu~ nile de 14 si 22, raportul este de 1,6, deci aceasta este aproape o elipsa .de aur’ Asta inseamna ca, "asa_cum am spus mal inainte, se poate desena un model ai schemei trilitului fara a se efectua nici © masuratoare. S-ar putea In- cepe prin construirea geome- tricd_a unei elipse de aur’, urmindu-se apoi procedura pe care am descris-o. Pentru elipsa 2, mAsurind 17 pe 27, raportul este aproximativ de 4,6, aceasta flind, de aseme- nea, 0 elipsa ,de'aur’. Elipsa a treia, 20 pe 30, are raportul de exact 1,5. Ea nu este ,de aur’; deci nici una din ele’nu a ajuns la fi", Voi ilustra aceasta suprapunind dreptun- ghiuri ale caror iatimi sint al~ catuite din axele semi mici unite ale elipselor 2 1 3 si ale earor lungimi sint formate din axa mate a elipsei 3. Raportul fiee&rui_dreptunghi este de aproximativ 1,6. Avem aici 0 constructie geometrica ce ar putea fi considerata magica. Ea produce doud elipse de aur $i dovd dreptunghiuri de aur Care se suprapun. Cind » mi-am dat pentru prima oara seama de aceasta ciudateni geometrici, m-am gindit ca ‘am a descris in mod corect schema trilitulul ca flind re~ constituirea unui plan. Ma doiesc ca el ar fi putut ajunge fa un asemenea plan. Ar f are insa admisibil si-l atri- buim oamenilor din neolitic? Dimensiunile sale se apropie mult de numere intregi. Desi- gur, m-am gindit, trasarea planului cu dimensiuni in nu- mere intregi ar fi necesitat calcule. Pentru a sti care este minimum de cunostinte nece- sare, am incercat sa rezolv aceasti problema in cel mai | simplu mod cu putinta. Voi face o scurta trecere in re- visté. a rezultatelor mele. Se poate improviza un sistem cu care sé se poata determina fi" fra a_se face calcule.Pe Schita [ul Tom cea mai mare | abatere de fa fi este de aproximativ 3%. Sistemul | meu verifica elipsele cu un raport de plus sau minus 4% afi, Am. verificat si prin cal cule, pentru a ma mentine in limite constante. Planul_ tui Tom arata ca cea mai mare deviere de la valoarea in- treaga ar putea fi de 6 %. Nu- mai ci eu m-am gindit la li- mite mai largi, dé plus sau minus 20%. Folosindu-ma de un algoritm schematic, am verificat 0 multime de elipse cu dimensiuni date. Asticl mi-am dat seama ca o schema care sa fie caracteri- zaté de specificatiile lui Tom ALMANAH ANTICIPATIO SFar putea fi alcdtuitd fara nici un fel de calcul. Nu este ne- vole decit de un desen bine facut, 0 unitate de masurd, geometria. practica a unui Constructor si trebuie de ase- menea 84 stii s& numeri. Cred un inventator neolitic inte- ligent ar fi putut s4 0 objina Primul set de masuratori de dimensiun( cu care am putut alcatui o schema a fost ace- lagi pe care I-a folosit si Tom Aici 5-2 ivit o noua problema: cite seturi de numere intregi adecvate existé? Cite dimen- siuni posibile se potrivesc schemei_ trilitului? Cind m-am plins de icetineala obositoare cu care se pot cerceta cine stie cite seturi de numere, prietena mea He- len Stanson, profesoars de matematici ia Universitatea Case Western Reserve, mi-a Spus cd acesta este genul de problema potrivit pentru un calculator, gi s-a oferit sé 0 Incerce pe un UNIVAC 110 A Ea a transpus datele planutui meu in formule algebrice, apoi in ALGOL, un limbaj de programare; pentru rapiditate (din motive economice), ne-am_limitat cercetarile fa doua feluri de unitéti, verifi- ind toate schemele posibile, in care axa mare a clipsei 1 34 masoare mai putin de 100 de unitati. In final, UNIVAC obtinuse 131 de perechi de numere intregi xy, unde ra- portul elise) 1 ar’ fi fost de afi" plus sau minus 4 %. Din ie aceste 131 de optiuni, nu- mai Cu una a putut fi alcatu- itd 0 schema completa cores- punzind tuturor datelor. Daca ar fi admise numere reale sub 100, s-ar putea alcatul un nu- mar Infinit de scheme. Dar cum este nevoie numai de pumere intregi sau abatin- du-se de la valoarea intreaga cu 20 %, nu se potrivea decit un singur set. Acesta era chiar cel pe care Tom il atri- buie schemei trilitului. Pere chile 14 si 22, 17 $1 27, 20 si 30. Schema lui Tom esie unica. “Un alt lucry de care Tom nu si-a dat seama este faptul ca schema trilitului este geometric inruditaé. cu structurile inconjuratoare. Si ne Intoarcem fa planul nosttu grafic. S4 construim un drep= tunghi de aur’, cu latimea egala cu cea din schema tri- litului, apot s4 folosim diago- nala ‘dreptunghiului ca _dia- metru_al_unvi cere circum- seris, $i al perimetrului exte- et mat norene rasann ge Lute cetcul Aubrey Imijlocat yar cel mat suate fasant oe Luna , apusul ’ milocol vera rior de blocuri mari de piatré. cuvine. subliniat c&_oamenii In mod ciudat, acest diametru de stiinta_sint intotdeauna este de asemenea diagonal unui patrat, ale carui-laturi sint aproape egale cu lungi- mea elipsei doi. Sa construim un alt dreptunghi de aur’, cu latimea egala cu lungimea elipsei 1. S-i folosim iungi- mea ca diametru ai unui alt cere si, analog, al perimetru- lui interior de blocuri de pia- tra. Obtinem astfel un model al imprejmuirt de monoit tu mulari. Putem alcatui, de ase- menea, un model al ‘cercului de pietre albastre dar, mai til, $4 mai cercetam implicati- ile 1ui_,fi". Un triunghi tgoscei cu laturiie egale cu fi” si baza egald cu unitatea’ este un triunghi de aur’, care se joate reproduce ta infinit. SA inscriem un triunghi .de aur* in cercul pe care lam obtinut si 84 folosim distanta de ia centru la baza ca raza a unui alt cerc, model al cercului de pietre ‘albastre. Deplasam oeie doa cercuri de-a lungul axei planului, 0 distanté egalé cu diferenta dintre axele semi mici, gi anume 0 unitate $i ju- matate. Acum, cercurile s-au indepartat de’ centru. Asttel fara @ face nici un fel de ma- suratoare, Se poate construi modelul geometric al planului pe care Tom.!-a elaborat pen- tru zona centrala a imprejmu- inli de la Stonehenge. Aci se preocupati de ipoteze; in ge- neral un desen poate fi tolosit pentru a demonstra 0 ipoteza, Gesenul in sine neflind insa o ipoteza. El este un artefact Pentru a obtine un astfel de artefact, un desen geometric, poli calcula si masura sau te poti folosi de instrumente de desenat. Tom a masurat nu- mai trdsaturile caracteristice ale planului, nu a folosit in- strumente ajutdtoare pentru @ obtine © constructie inte- grala, nua intentionat sa facd un desen unitar, nu stia m3- car ca 4 alcatuit un desen unitar. Cum explicam aceasta? Pentru mine, sin- gue solute ar fi Faptul ca ‘om a reusit s& reconstituie, pulin cite putin, un plan ela borat de alicineva. Acest alt- cineva, cred eu, poate fi nu- mal persoana sau persoanele care au hotarit modu) de am- plasare @ pietrelor la Stone- henge. Daca cineva imi poate oferi o alta sugestie, sint gata sé 9 ascult, Trebuie'sé adaug ©, faptul cA dimensiunile li- neare ale lui Tom se potri- yesc in diferite fefuri pe care @! nu le-a anticipat, in confor- mitate cu un model geome- tric, mi 8@ pare um sprijin in plus pentru teorla $a, a yar- dului ‘megalitic. Cu toate c& nu putem face decit presugu- 53 ALMANAN, ANTICIRATIA hi) interpretarii constructiilor si a planurilor Aproape de neri asupra semnificatiel care au construit imprejmui- rea de la Stonehenge, impli- catiile ej culturale ne pot fi de foios. Faptul ca un plan eso- teric unic fost ales implica © lunga experienta in dome- niul schemelor geometrice si un rafinament al simtului de comparatié si evaluare care nu ar fi fost cu putinta dac& acestea ar fi fost numai tra- sate pe pamint sau gravate in stinca. Este mai injelept sati . tati tribale, inchipui unelte pentru desen faurite cu_grija si suprafete pentru desen special prega- tite si portabile, Toate aces- tea presupun lucru In conditii de impermeabilitate si tocuri de depozitare. Ca si astrono- mia _megalitica, schema trili- ‘ului implica gi ‘cunostinte ab- stracte, 0 anumité practica in obtinerea $i folosirea ustensi- lelor pentru desen, un simt al eometrice tonehenge se afla 0 asezare la fel de veche, numita “Woodhenge. Ea este aledtuité din cercuri concen trice linga care au fost inaitati stilpi de lemn. Exista dovezi care ne sugereaza ca acesti sfllpi ‘susjineau_un_ acoperig, si S-au gasit, de asemened, Testuri domestice, Arheologul schemei ‘ilitulul pentru cei © Ewan McKay crede ca aceasta structuri este prea monumentsla, prea iesita din comun pentru a folosi_ doar ca refugiu sau locuinté. Cu _secole. toate acestea, resturile gasite ne aratd cA a fost totugi loou- it8. Antropologii nu sint de ere cA Societatea din neo- lic $i de la Inceputul epocii bronzului era condusa de regi care sa alba tesedinle ceput in decursul__primelor sofisticate, ci cd erau socie- conduse de preoti. McKay a elaborat teo- ria conform careia Wood- henge ad&postea o scoala sau familia unui preot invatat, care raspundea de ritualurile de la Stonehenge. El suge- reaza cd una din atributille preotilor era si elaborarea $i predarea invataturilor astro- nomice. Eu cred, de aseme- nea, c& astfel de’ preoti inte- lepti cugetau asupra relatiilor geomotrice, atribuindu-le probabil semnificatil si puter cosmice. Schema trilitulul ar f) putut fi realizata Intr-un astfel_de cadru. Antropologii Leon Sto- ver si Bruce Craig au desco- perit trasaiura traditionalist a practicilor religioase si con- tinuitatea in conceptille cos- mologice prin transformarile culturale survenite In Anglia nedlitica gi in cea a epocii bronzului.. Aceasta ar putea explica_ aderenja la un plan untae tm decursul a multor jnsemnarile arheolo- gice ne arata ca nu toate pie- trele au fost asezate in ace- lagi timp gi ca pozifille lor se modificau’ In tunctie de_dife- fite perioade. Cred c& un plan Unitar ar fi putut fi con- etape ale arhitecturii, ilusteat numai de structuri trecatoare sau_modeste, mai tirziu Inlo- cuite cu pietre impresionante, monumentale, in perioadele de mai puternica influenté a preotilor, de prosperitate sau pe masurd ce’ valorile rituale se modificau. Traducere: CAMELIA STANESCU TEZAURUL DE LA PIETROASELE (armare din pag. 50) Cele 54 de triunghiuri de pe cercul interior au un numéar de aproximativ 379 liniute si co- fespund perioadal sinodice tn zile a planetei Saturn (in anul de 365 zile) In cadrul acestor 54 de triunghiuri de pe cercul interior, existé 3 triunghiuri a cite 5 li- ive, total 15 liniute, care sint semne de se- paratie a anotimpurilor. Scazind din 379 liniute 15 liniute, cit au cele 3 triunghiuri de separatie, rezulta 364 de li- niute, egal cu numarul de zile ale anului ca- lendaristic dacic. In 19 ani (235 luni sinodice), calendarul de 364 de zile trebuia corectat cu 29 zile pentru a corespunde anului tropic (semnificatia celor 236 perle de pe partea exterioara a discului, Dupa cum sint intercalate triunghiurile cu 5 linjuje de separare a anotimpurilor, rezulta c& anul dacic avea 4 anotimpuri, astfel: primavara 14 saptamini, vara 16 saptamini, toamna 8 saptémini, iarna 14 saptamini, in total 51 s&p- tamini. Pe cercul exterior sint un numar de 54 iunghiusi cu aproximativ 399 tiniuje ce co- respund perioadei sinodice a pianetei, Jupiter 29 zile), sia anului corectat cu a 13-a und (la_19 ani solari). . ‘Suma liniutelor de pe ambele cercuri (379 + 54 399 = 778 zile) corespunde perioadei sinodice planetei_ Marte. Tin sa precizez c& aceste date sint aproxi- mative, deoarece o interpretare completa ne- cesita un timp mult mat mult de lucru cu te- zaurul la dispozitie Datele matematice, inmagazinate in tezaurul de la Pistroasele se regésesc cu usurinta in organizarea sanctuarelor de la Sarmizegetusa, demonstrindu-se originea geto-dacica a te- zaurului. Totodata, se poate demonstra ca sanctua- rele de ia Sarmizegetusa nu erau numai calen- dare, ele avind $i rolul de a contribui la urma- rirea’ miscarii agtrilor si caracter divinatoriu, facind parte din constructia unui Zigurat. In concluzie: tezaurul de la Pietroasele este de origine geto-dacica ¢/ era utilizat de Marele Preot pentru Astronomie si Astrologie. Dupa opinia mea, se poate preciza cé mai exist plese ce au fost instrainate de Lemnaru ce trebuie cautate la colectionari sau muzee (in_cazul cind nu au iuat alta intrebuintare) Opera de prezentare a tezaurului de la Pie- troasele, la adevarata sa valoare stiintifica, este In faz avansats, totus! necesita pentru viitor un urias efort. In acest sens, autorul este convins ca prin unirea eforturilor tuturor oa- menilor de buna credinta, istorici si matemati- cieni, se vor dezva\ui, in continuare, resursele de intelepciune inglobate in acest minunat te- Zaur geto-dacic.EXCLUS, calatorii mau 68 reziste la 0 vitezd atit de nebuneasca, va dati seama ce inseamna 40 de km pe ord? La scurtd, foarte scurts vreme de la aceasté penibils lamentare, prinpul tren de pasa- geri a facut prima demonstratie, pe pamintul An- lie, cele citeva zeci de calatori au rezistat la vi feza ,nebuneascs" a diavolului de fier, secolul a trecut, viteza a crescut, va atinge, in curind, 400 kh, mfine-poimine va trece si acest secol, trenu- rile vor incepe s4 concureze, in iujeals, avioanele, purtind millarde de c&latori, pe miliarde de kilo: metti, pe acest sistem feroviar de sinapse plane tare, legind Scotia de India, Tunisia de Finlanda, New Yorkul de Los Angeles Este stupid si ne gindim c& un obiect mai grew decit aerul ar putea s8 se ridice in vazduh! ~ au declarat, sententios, membrii Academiei Fran- ceze, intro jenanta demonstratie a obtuzitatit st intifice. A planat ins Lilienthal, s-au catapultat fra fii Wright, sa desprins autonom de sol Traian Vuia, la dou’ decenii de la penibila gedinta se fa ceau mitinguri aviatice, la jumatate de secol dis tanja_aviafia se amesteca, decisiv, in razboaie mondiale, la aproape un secol avionul joacé rolul de object sine qua non al existenjei speciei umane ; Sau: cibernetica si genetica sint antistiintifice, 2 decretat, cu 30-40 de ani tn urma, pentru ca astazi omenirea 58 fie scufundaté pina’ in git toc: mai In genetica $i cibernetica... ALMANAH ANTICIPATIA Gin yi) nies _CUNOASTERII besen de A. LEONOV Asadar, la intrebarea: care sint frontierele cu- noasteri?’ - raspunsul, categoric ar fi: nu_prea exist, din fericire, frontiere ale cunoasteri... Argumente: curiozitatea nestinss a speciei umane, strania sa inventivitate, capacitatea de a scormoni in adincutile oceanului de fenomene care ne inconjoaré, abilitatea si oportunismul in a exploata valurile, torentele de energie din micro i macrounivers, neobisnuitul talent - la scara intre- gului regn animal - de a analiza, sintetiza, com- pune idei, dar si acela de a ,imblinai" si domestici obiectele ‘Jumii_moarte... $i totusi, adesea, armatele de cercetatori inain: tea2’, victorioase, stergind de pe hartd petice albe, cucerind definitiv redute inexpugnabile, colo- nizind teritorii pe vecie.. Fizica, dupa Newton, mai putea avea secrete? Biologia ~ pind la aparitia genetici? Chimia - cu nenumaratelei ramuri? Pind $i storia isi avea, pe la inceputul veacului al Xcdea, tabloul ‘stu luminos gi defini. ‘Da, dar a aparut Einstein, a introdus 0 now’ di ‘mensiune, a ,convins matematica lui Riemann sil slujeasca gi a creat un model de lume ~ nein: teligibil profanilor, dar absolut limpede pentru lu- mea bund a stiintei si, binelnteles, ultimul si singu- rul tablou cu putin{a... (eroare: Big-Bangul are ne- cazuri, iar 0 Mecanicé invariativé ~ pus la punct (Contnuare in pag. 70) AL. MIRONGY 55:Py eth By.y bay FRONTIERELE CCE ttt VITOR ULES RMN REN SULT WOOT Ce credeti despre viitor? — microancheta realizata de publicista Camelia Stanescu printre clgiva participanti la Bucuresti, 1981 Congresul de istorie a Profesor doctor EXHIB. HARDWA4J, de la Univer- sitatea din Benares, India Omul e cunoscut ca HOMO. SAPIENS, om intelept. Intre- darea @ unde ne poate duce intelepciunea si inteligenta in viitor. Multi sustin ca secotul urmator va fi un secol a) spa- fiului cosmic. Ev, unul, ma alatur_savantilor care spera 4 secolul XI va fi un secol al problemeior terestre, al pa- mintenilor. -Noi speci de plante si animale vor fi pro- duse prin manipularea gene- ticd. Cu ele vor fi populate zonele inca pustii ale Terre Sint convins cd vom patrunde in epoca utilizarli intensive a proteinelor. Din mari si ‘oceane se va obline aproape 20% din productia mondial de hrana. $i va mai fi veacul urmator un trumf al medici- nei. Sint Incredintat cd toate bolile vor putea fi prevenite si yindecate. Cum vedeti, opti- mismul meu pleacd ‘de fa imensul respect pe care il port gindirii_ umane. Doctor YVO SCHNEIDER, de la Universitatea din Miinchen, R.F.G. Desigur, nu e deloc usor sa ne imaginam viltoral (ar 38 cadem in cursa unor specula- tii gratuite. Nici chiar creato- ii de science-fiction nu ne pot da indicit prea precise asupra viitorului. Cei mai fai- mogi dintre et nu fac decit s& preia idei deja existente in 56 stinger — epocd, pe care le modifica si fe extrapoleaza in opera lor. Daca privim in trecut,, cautdm sd vedem ce se intimpla, de exemplu, in secolul al XV-iea, ce idei aveau oamenii acelui timp, ce credeau ei cA se va intimpla in secolul al XVIl-lea, 84 zicem, ei bine, putem con- stata ca'erau foarte departe in presupunerile lor de ade- var, in special in oeea ce pri- veste tehnologia, ‘Sa ne gindim’ si la roma- nele stiintifico-fantastice din veacul trecut. Vom descoperi cA nici macar Jules Verne nu @ prea stralucit in a prezice ce se intimpla In secotul nos- tru. Greseala multor autori de science-fiction a fost aceea de a gindi viitorul ca pe o aglomerare cantitativa de ele- mente pozitive ale prezentului cind, in fond, el trebuie anti- cipat ca un timp calitativ su- perior. LUBOS NOVY, profesor la institutul ceh de istorie universala Am sesizat_o tendinta_a omului de stiinfa de a gindi numai ta evolulia vitoare a domeniului sau: de activitate. Ei bine, astazi doar 0 aseme- nea opticé nu mai e suficien- 1a, E nevoie de o viziune inte- gratoare a particularutui in general. In plus, viltorul va amplifica mult cooperarea in- ternationala in. stiinta Personal, ma ocup de stu- diul istorisi, despre care se Grede ca ar fi 0 calatorie conceptualé in trecut, Dar sti- inta istoriei a depasit astazi caracterul eminamente re- trospectiv. in momentul_ de fata, savantii Invata din lectia trecutului $4 adopte o atitu- dine activa in promovarea unor idealuri umaniste. Inva- {Amintele istoriei ne pot chei_ prefioase pentru cum s4 putem evita conflic- tele de orice fel, mai ales in aceste momente ‘cind progre- sele armamentului_nuclear constituie 0 problema drama- ica, obsedanta pentru uma- nitate. SEAN LOUCQU NOEL, di- rector al departamentului de istoria stiintei_univer- sale Abidjan, Coasta de Fildes E dificil 34 fii protet, cu atit mai mult cu cit, in viitor, sti- infa se va dezvolta, sint sigur de asta, fa parametri_asta: inimaginabill. Cred ca mai ales in genetica progresele vor fi spectaculoase, dar $i in cucerirea_spatiului cosmic, In fizicd iin tehnologiile elec- tronicil, imi imaginez ziua fe- ricité cind omul va fi in stare 8 transforme degerturile in lanuri de griu, s@. contro\eze clima, 84 dezvolte noi surse de energie, precum plasma Istoria stiintei mai are inca de scris multe capitote uluitoare Profesor MELVIN KRANZ- BERG — S.U.A. Stiinta gi tehnica nu sint di- vortate de viitorul_ omenirit Personal vad in viitor trei pro- bleme majore, fiecare impli- cind acut stiinta si tehnica. Cea dintii ar fi raportul dintre populatie si resurse Populatia planetel creste neli- mitat, in timp ce resursele materiale, agricole, energe- tice sint limitate. Cum sa asi- guram hrana_miliardelor de Oameni, cum sa realizam strictul “necesar confortului cotidian? Singurul mad prin care se pot realiza aceste de- ziderate este progresul tehni- co-stiintific. ‘A doua problema este eco- logia. S& nu uitim ca deterio- rarea treptata a naturil incri- mineaza in buna masuré toc- mai -progresul stiintei si al tehnicii. Dup& opinia mea, singura solutie ar fi, parado- xal, 0 $i mai exploziva dezvol- tare a ptiinjel gi a tehaicil ALMANAH ANTICIPATIACred ca acest lucru nu va dauna_mediului, ci, dimpo- triva, ne va oferi instrumen- tele necesare luarii ferme sub control @ echilibrutui ecolo- gic. A treia problema e, de fapt, una perpetua — cea a pacii si @ razbolulul. Ne preocupa de la inceputurile lumii gine va mai da multa bataie de cap. Din pacate, pe acest teren, Stiinta si tehnica au facut mult rau. Au facut ca razboiul sa. devind ait de groaznic, capabil s& pulverizeze parnin- tul intreg. Depinde acum de initiativele politice, de hotari rea-gi de vointa tuturor po- poarelor, ca eternitatea raz boiulul, $8 fie infirmata. Doctor in stiinfe VLADI- MIR KARTEV, de la Insti- tutul de creafie tehnica din Moscova Se stie c& in 1920, cind a fost elaborat_ GOELRO, pla- nul de electrificare a Rusiei, Lenin a primit la Kremlin pe un Cunoscut scriitor de litera- turd. Stiintifico-fantastica; vorba de Wells. Acesta nu era doar un soriitor celebru, ci si un. savant, cunoscut pentru lucrarile sale stiintifice, avind strinse legaturi cu cercurile tifice ale epocil.. Surprin- tor e faptul ca Wells a con- siderat planul de electrificare drept 0 utopie. Ceea ce insa Wells apreciase ca find un vis nerealizabil s-a dovedit a fi_un vis perfect realizabil pentru’ ca era un plan reali izvorit din perfecta cunoa tere a prezentului si din in} legerea profunda a viitorului. Poate ca utopistul englez examinase aceste planuri de pe pozitille stiintel traditio- fale. Or, in acel moment, co- misia de electrificare a Rusiei Savietice crea de fapt 0 sti- int& de tip nou, pusa in slujba umanismului si dreptatii, 0 stiinta a socialismului, O ase- Tenea stiinta examineaza fe- nomenele in interdependenta, complexitatea si dezvoltarea lor, contribuind la amplifica- fea pe plan mondial a uma- nismului. lata de ce consider Ca viitorul stiinfei trebuie sa fie indisolubj) legat de uma- nism, de binele omulul. Cu un alare program de actiune, nici un vis al stiintei nu poate ramine nerealizabil ND U SHARIA CHASE TE COPIII care vor intra anul acesta in clasa | sint absol- venjii clasei a Xil-a din 1994, Cei_care vor urma cursurile invatamintului superior vor intra in productie in anut 2000. In general, pentru ma- joritatea prognozelor, anul 2000 e 0 limita — pentru ge- neratia scolara a acesti sfirgitul ‘mileniului e abia In- ceputul drumului_ indepen- dent in. viata. ‘Cum va arata industria in care vor lucra ei? lata o int bare la care nu se poate ra: punde decit partial. Cei ce Bay 2Nizt KOEI PSPRIZ ANT WISI Vor intra in productie la. sfirsi- tu} acestui secol avind in faja © perioada activa de circa 40 de ani, trebvie sa spunem ca fu vor gasi pe nimeni, nu nu- maiacum dar nici in anul 2000, care sa le poata spune exact cum se va desfasura cariera lor. Azi se apreciaza ©& peste numai doua decenii circa 70 la suta dintre profesii vor fi noi! Este deci destul de dificil sa anticipam ce vor lu= cra copii de azi la inceputul activitatli ior; este practic im posibil <4 definim specialita. tile pe care le vor avea, dupa OF: ALMANAH. ANTICIPATIAatta eet IND USAR CEASE numeroase reciclari, la sfirgi- tul carierei. Adica peste 60 de ani. Intoarceti-va cu gindul in urmé cu gase dacenii, in 1920, intr-o lume care inca nu incepuse transformarea acceleraté. pe care revolutia tehnico-stiintifica a_impri- mat-o celei in care traim noi acum. O lume in care nu se Stia nimic despre energia ato- micd si laseri, despre electro- nica semiconductorilor si despre calculatoarele elec- tronice, despre avioanele cu readjie, despre rachetele si sa- artificiali, despre ingine- ria_genetica si biotehnologi despre avioanele cu reactie $i radiourile cu tranzistori, cea surila cu. afi pe eristale I chide, o lume in care circulau abia citeva milioane de auto- mobile iar televiziunea pur $i simplu nu aparuse nici macar ca experiment! Ce fume, nu-i aga? ‘SA nu _exagerdm totusi — un om adus prin timp din de- ceniul trel direct in 1982 nu ar fi chiar atit de pierdut cum ar putea sa para. Evident ca automobilele arata alttel, dar el nu va avea nevoie de nici o explicatie ca sa-si dea seama 4 se afla in fata unui mijloc de transport pe care il cu- noaste. Tot aga, intrind intr-o fabricd si pus'in fata celei mai complexe masini-unelte cu comanda-program va identifica imediat strungul sau freza pe care el le co- manda manual. Multe lucruri in industrie in aceste sase de- cenii s-au perfectionat norm, dar in esenté un mun- itor sau un inginer din 1920 s-ar recicla repede. El nu ar fi propulsat intr-o lume de science-fiction, ci doar in una ceva mai avansata. Este deci destul de probabil c& tendin- fele ce se contureaza in pre- 58 zent ca lini directoare de transormare a activitatii_in- dustriaie sé se accelereze in deceniile urmatoare, dar nu 84 se schimbe esential. Poate calculatoarele electronice vor folosi pelicule biologice in fo- cul microprocesoarelor, dar automatizarea si robotizarea tot pe bazd de calculatoare se vor dezvolta. Poate ca energia electricd va fi pro- dusa in centrale solare sau termonucleare, dar aceasta transformare revolutionara in energetica nu va afecta cu ni mic elementul motor esential al oricarei_masini-unealta — electromotorul. In incercarea noastra de a anticipa mediul industrial tn care va tucra nclasa 1 din 1982", putem porni de la premisa ca trans- formarile vor fi destul de lente, ceea ce ne permite o anumita siguranta a progno- zei_pentru trei, poate chiar patru. decenii FABRICILE FLEXIBILE Fabricile secolului XXI_ vor fi mult mai mici decit cele de azi — ele vor contine mai pu- tine magini-unelte si incom- parabil mai putin! oameni_ vor lucra in ele. Mai mult — vor fi chiar mai putine fabrici decit jin prezent si totusi productia va fi mult mai mare. Explica- tia_acestei transformari se afl in trecerea de la actua- lele sisteme inflexibile (chiar automatizate, dar rigide) la sistemele de fabrici flexibile in care cu un numar mic de masini si cu foarte putini oa- meni se va putea produce un mare numar de bunuri, intr-o mare varietate de tipuri. Pentru a intelege esenta acestei_ transformari, trebuie 4 spunem ca automatizarea fabricatiei @ astézi mal mult 0 problema economica decit tehnica. $i iata de ce: o linie automatizata de transfer este alcétuita dintr-un numar de masini capabile s4_execute anumite operatii — sa taie, sa gaureasca, sa frezeze, sa strunjeasca etc. — intr-o anu- mita ordine. O asemenea linie este excelent pentru a pro- duce o piesa necesara in sute de mii de exemplare, de pilda © ax pentru automobile. Dar dac@_producatorul vrea sa treaca la alt model de auto- mobil, el trebuie sa renunte la vechea linie de transfer si sa construiasca una noua desti- ata unui alt tip de axa. (Ase- menea lini sint deci renta~ bile, mai ales in industria de mare serie, cum @ cea de au- toturisme, dar dificultatile wtransferului" la noi modele Sint ilustrate de uriasa suma de 80 miliarde dolari pe care constructorii americani o in- vestesc intre 1980 si 1985 pentru a-si adapta productia la_modelele ..compacte".) Asadar, liniile “automate se amortizeaza numai la. seri foarte mari; dar studille au aratat cd circa 60 la suta din piesele fabricate tn tarile in- dustrializate sint produse in serii_ de 50-100 exemplare. Pe de o parte, deci, nu exista teren pentru introducerea au- tomatizarii in actuala ei con- ceptie, iar pe de alté parte, acolo ‘unde e justificata, ea presupune investifii conside- rabile. Se apreciazA ca in prezent functioneaza pe glob circa 50 de ,sisteme flexibile”. Ele sint germenele din care se va dezvolta_ industria _viitorului Fiexibilitatea lor asigura auto- matizarii posibilitatea dea patrunde in toate ramurile de productie. Ea e rezultatul nei noi conceptii in crearea unor grupuri de magini legate intre ele intr-un sistem com- plex cu ajutorul computere- for. O magina poate executa acum mai multe operatii dife- rite trecind instantaneu de la una la alta. Piesele nu mai trec intr-o ordine rigida de la ‘© magind la alta, ca in actua- leleSisteme de transfer, ci pot fi prelucrate pe masina A, trecute la masina C, apoi ta D, din nou la A, apoi la B, aceasté ordine’ putind fi schimbata oricind si oricum, dupa nevoie, prin simpla re- programare “a computorulut. In actualele sisteme sint pre- lucrate simultan 30 de piese, dar in vitor probabil ca aceste sisteme vor deveni mult mai complexe. Un sis- tem din 4 masini, controlat de 2—3 oameni, poate executa tot atitea produse cit 20 de magini-unelte cu comanda numerica supravegheate de 20 de oameni. El ocupa nu- mai 60 la suta din spatiul acoperit de cele 20 de masini 3i costa cu 25 la suta mai ief- tin decit acestea. lata de ce fabricile viitorului_ vor fi mai mici, ‘mai productive si mai ugor_de condus decit cele de azi. Dar pentru a le programa le intretine, muncitorii de ALMANAH ANTICIPATIAcompetenta incomparabil mai mare decit a. parintilor lor. Aici e unul dintre aspectele cole mai dificile ale oricarei anticipatii — aspect peste care de obicei gi literatura de science-fiction trece cu_usu- rina —, cum se vor adapta ‘camenii lz progresul tehnic? Cum spuneam, e drept ca un mungitor din 1920 adus brusc In 1982 nu va fi complet rata- cit — el va recunoaste ele mentele esentiale ale civiliza- tiel industriale modeme..., dar © putin probabil ca va fi ca- pabil s& le utilizeze. In unele cazuri poate ca s-ar putea re- cicla in meseria tui. In multe cazuri Insd nu ar mai gasi aceasti. meserie. Si nu tre- buie 84 compatim neaparat ua strung din 1920 cu un sit tem fiexibil comandat de computer. E de ajuns sa pri- vim fa ceasul de mina. Cel ce lucra la fabricarea ceasurilor mecanice, cu balansoar, stan- find sau ‘strujind, nu va_mai gsi nimic de lucru la ceasu- file cu cuart $i cristale chide. Dar nu nurnai_ mun torul, nici inginerul! Renun- tind la constructorul mecanic de coasuri, industria a anga- Jal un electronist, La acest ni- ‘el reciciarea ar fi $i mai difi- cila. Este deaitfel evident ca pe masura ce calificarea va fi mai ridicata $i nevesitatea unor reciclari va fi mai frec- venta. $i mai este, de aseme- nea, clar, c& pregatirea inter disciplinaré va fi tot mai ne- cesara, deoaréce in elabora- rea noilor masini si tehnologil vor colabora sttins specialist cu pregatiri foarte diferite care vor trebui, totusi, s& se inteleaga intre’ ei. Pentru a construi un robot @ nevoie de inginerul_mecanic, dar si de electronist, de specialistul in programare si de cel ce se ocupa cu circultele pneuma- tice sau hidraulice. Robot si calculatoarele vor schimba dealtfel radical munca manu- ala — care nu va mai fi deloc manuala — si munca intelec- tuala, care va deveni tot m: mult'o activitate de creatie. VIN ROBOTI! Vin robotii in focul_nostru in fabrici? Se pare ca da! La 23 octombrie 1981 a ih- ceput $4 functioneze la Na- goya, in Japonia, prima fa Bric’ in care roboli fabrica Toboti. Sute de specialisti din toata lumea s-au perindat deja prin uriasa hala a firmei Yamazaki, studiind ceea ce pare a fi cea mai apropiata imagine a uzinei_secolului XXI- Este 0 uzina aproape fara oameni. Ea lucreaza in trei_ schimburi. Primele doua sint supravegheate de 6 oa- meni; in schimbul de noapte masinile lucreaza singure Masinile nu fucreazé la uni- son, ca In sistemele automate standard. Fiecare lucreaza in- dependent. Fiecare dintre cele 18 centre de prelucrare este echipat cu un ecran vi- deo care poate comunica ‘operatorului 350 de probleme diferite pe care le intilneste in timpul lucrului (dar majorita- tea probiemelor le _rezolva singura magina). Daca o scula 36 rupe, masina per- cepe fenomenul cu ajutorul senzorilor sai $i 0 inlocuieste automat; tot automat sint in- locuite $i sculele uzate. Orice perturbare in coordonarea in- tregului sistem e comunicata de masini direct calculatoru- lui central al fabricii, care ia masuri de readucere’a situa- fiei fa normal. Cum spuneam, la Yamazaki robotii produc alti roboli ~ este o fabrica destinaté acestui scop. (Exista_astézi in Japonia si alte citeva fabrici_ aproape complet automatizate in in- dustria electronica.) Agadar, fabrici practic far oamenii Pentru secolul XXI_nu putem pretinde mai mult decit gene- falizarea_unei asemenea in- dustrii. $i este putin probabil 4 In viltorul previzibil civili- zatia_umana isi va_propune mai mult. Dar, fapt ce trebuie subliniat, fabrica automata din Nagoya foloseste, dupa cum recunose chiar con- structorii ei, numai elemente ale tehnologiilor actuale. Ea ‘nu contine nici o inovare teh- nica. Singurul element origi- nal il constituie programul (.softul") ce asigura activita- fea coordonaté 2 robotilor. Intregu! program (intitulat semnificativ ,Proiect 21", fi indca inginerii japonezi il per- cepeau ei ingisi ca un pas in secolul viitor) a fost realizat in doi ani si jumatate. Dupa cum vom vedea, gi in alte do- meni ale industriei _viitorul exista de pe acum in faza embrionara. Diferenta fata de secolul XX ¢ doar de scard a introducerii si aplicarii_unor idei actuale. Dupa cele mai restrictive criterii de definire a robotilor Pee @ Actualele cabluri telefo- nice de cupru pot transmite 9 600 biti pe secunds. Exista deja tn exploatare mii de kt lometri de cabluti_ optice care transmit... 140‘de_m lioane de biti pe secunda. In laboratoare au aparut fibre de sticla care vor permite transmiterea a 700 de mi lioane de biti pe secunda. © Un ziar de 76 de pagini poate fi transmis de la uni oras la altul in... o secunda. © Primul satelit de comu- nicatii, Intelsat, transmitea peste ‘Atlantic 240 de con: vorbiri telefonice simultan sau doud canale video. Intel sat V transmite simultan 22 convorbiri_telefonice.» Se apreciaza ca, la sfirsitul se- colului, numai sisternul Intel sat va oferi 700.000 de ca: nale telefonice simultan, @ Pentru a face economie de hirtie, ‘nemaitiparind anual voluminoasele arti de telefon in milioane de exem: plare, P.T.T. din Franta a hotarit ‘sé jinstaleze anul acesta 270.000 de terminale video, legate de telefon, la abonatii sai, Printre ele se Ot obfine informatii despre orice numar de telefon din tara. Ping in 1990 se plani- fica distribuirea a 30 de mi- lioane de asemenea termi nale in Franta. Ele vor putea fi folosite si pentru abonarea ia orice banca de date. © Robotii - s4 nu exage: ram! Un studiu efectuat, in 1970, in fabrici americane, a aratat c& in industria auto- mobileor 33 la suta din muncitor’ asambiau diverse iese; in productia de utilaj agricol - 23 la suta; in cea de radio si TV - 30'la suta. Asemenea activitati_ pot. fi preluate de roboti. Dar multe alte companii, desi au indicat circa 200 de tipuri de activitati ce pot fi efectuate de roboti, au apreciat ca acestia nu vor prelua in to- tal, in urmatorii ani, mai mult de 10 la suta din activi- tatile oamenilor. Se 52 ALMANAH ANTICIPATIA =ei eet ih CUNOASTERII [NN DUSIARLA CASH, I (finde sint multe criteti...), in lume ar exista la ora actu- ala circa 20000, din care 11 250 in Japonia’si 4 370 in SUA. 7 Numarul robotitor va creste considerabil si in ritm accele- rat. Este greu de evaluat nu- marul lor in primele decenii ale secolului urmator, dar vor fi probabil milioane. Pentru a aprecia avalanga de roboti care vine, avem doua cifre: pind in 1990 Matsushita Elec tric a anuntat ci va avea 100.000, iar General Motors = 14 000. Robotii si masinile automate vin cu pasi tot mai mari. Dar s4_nu ne asteptam chiar la o navalé. Dupa esti- marile expertilor, in 1990, in 25 la suta din intreprinderile din S.U.A. avind sub 1 000 de salariati vor lucra sisteme di- tijate de calculatoare; Japo- ‘iia si Anglia yor atinge acest nivel in 1995. In 1990 circa 20 la suta din masinile-unelte din S.U.A. si Anglia vor inte- gra pianificarea activitatii cu cea a aprovizionari, compu- terele comandind nu numai prelucrarea pieselor, ci si aprovizionareamasinilor. Ja~ ponia spera sa atinga acest procent chiar mai repede — in 1986. Dupa cum se vede, robotizarea productiei se va destagura destul de repede, dar pina cind industria" in ansamblu sa capete alt chip. vor mai trece decenii. Ar mai fi de adaugat ca in 1990 20 a suta din maginile unelte din S.U.A. vor fi echipate cu dis- pozitive capabile sa sesizeze erorile instantaneu. In aceasta privinfa trebuie sa subliniem ca anul trecut a apacut in industrie, fara multa Publicitate, 0 inventie care va influenta nu numai robotica, ci si multe alte domenii ale tehnicii prelucrarii imaginii, 60 de la camerele video pind ta astronomie si observarea pla- netei noastre din satel este vorba de ,cipul care vede"! Un cristal de siliciu, de dimensiunile microprocesoa- relor, care colecteaza lumina de 80 de ori mai eficient decit filmul fotografic. Rezistent la socuri si temperaturl ridicate, el introduce supravegherea optoelectronica in locuri unde pind acum nu era posi- bila. Mai_mult, ,cipul care vede" ofera si 0 precizie geo- metrica a imaginii nerealiza- bila pina acum cu alte mij- loace optice; in consecinta, el face posibilé obtinerea unui control industrial remarcabil in industria lemnului, de pilda, numarul de scinduri care se puteau obtine dintr-un bustean era aproxi- mat ochiometric’. Combinat de calculatoare ce reactio- neaza instantaneu, .cipul ‘optic permite incadrarea op- tima a trunchiurilor in pinzele ferestrelor si objinerea a 5=10 la suté mai multe scin- durl dintr-un bustean. La serii mari se poate obtine un con- ‘rol de calitate ce atinge de pe acum 72.000 de piese pe ora — de 15 ori mai mult ca 0 camera video, Doua aplical la inceput de drum, dar cine poate prevedea cu ‘exactitate ce va insemna inzestrarea masinilor-unelte (si poate sia automobilelor?) cu senzori optici? PROIECTANTUL $1 CALCULATORUL Omul asezat la planseté. — ata o imagine a. proiectarii care va disparea. La cererea projectantului, computerul. ii va oferi imagini ale unui au- tomobil sau avion, ale unor componente de masini si uti- laje, ale unor molecule chi- mice sau ale unor cladiri ori strézi. Computerul_va desena pe ecranul video, in fractiuni de secunda, schitele pe care azi omul le traseazé in zile sau luni. Proiectarea asistata de calculator va permite re- ducerea considerabila a ela- borarli unui proiect. Mai mult, calculatorul- poate ‘nu numai desena_un_ element tehnic, dar poate si simula reactiile acestuia la stress, la conditii de exploatare diverse. Un au- tomobil poate fi de pe acum desenat si testat_numai pe calculator. Proiectantul poate vedea imaginea din unghiuri diferite, deoarece calculatorul ico roteste in toate planurile. El poate schimba orice deta- liu si edita imediat schitele. Mai mult, e1 poate trimite de- senul de’ executie direct ma- ginilor unelte din ateliere, care vor trece automat Ia executarea {ui Ti_vom spune computerului = ji vom spune intr-adevar, fiindca’ vom discuta direct cu calculatorul — si computerul va executa projectul cerut de noi, va_introduce eventualele modificari pe care i le vom cere si va ordona fabricli au- tomate, conduse de calcula toare electronice, sa execute proiectul nostru, 8 se ocupe de expedierea iui la benefi- ciar $i sa asigure aproviziona- rea in continuare a intreprin- deri, Aceasta nu eo imagine de science-fiction, ci realitate cohtemporana noua. Toate aceste sisteme functioneazé in, prezent, drept pe scara retusa, dar peste citeva de- cenii Compasul si trusa de desen tehnic vor fi pentru elevi tot atit de bizare cum ar aparea azi introducerea tabli- tei de ardezie in scoala (ta- blita_ pe care toti scolarii de acum patru decenii_ Tnvatau 8a scrie), Viitorul proiectant va scrie cu raze de lumina pe ecrane video! Pentru a apre- cia viteza de penetrare a uproiectaril asistate de cal- Culator’, iata citeva date: in- dustria ‘care fabricd aceste sisteme si-a triplat productia in ultimii doi ani, iar pina in 1984 si-o va mari de inca pa- tru ori. Se estimeazd ca pe glob, pina la sfirsitul secolu- lui, vor functiona 50.000 de sisteme de proiectare asistata de calculator. Scoala, care pregateste cadrele acestei lumi computerizate, nu le permite inca elevilor salu creze la ore sau la examene cu calculatoare de buzunar. lar elevii, care acum isi pierd cea mai mare parte din tim- pul orelor de matematica so- cotind cu creionul pe hirtie, igi vor petrece cea mai mare parte a vietii intr-o lume ce va fi abandonat acest mijloc ru- dimentar de calcul. INVIZIBILI, El SINT DIN CE IN CE'MAL MULTI — MILIARDE! Mai numerogi, de miliarde de miliarde de ori mai nume- t0si decit robotii, ei vin, vin, dar, invizibili cum sint,’ pro- ALMANAH ANTICIPATIAgresul lor e mai putin specta~ Culos. Poate si pentru ca din timpuri foarte vechi oamenii au visat si alba sclavi meca- nici gi acum, ita, robotii_ au devenit din vis realitate. Dar niciodata oamenii nu si-au putut inchipui ca munca lor va fi preluaté de microbi. Pa- trunderea_microorganismelor industrie._va_fevolutiona probabil civilizatia tennica mai mult decit automatizarea si robotizarea. 4 nu uitam ca principala problema pe care chimia nu a izbutit s8 0 re- zolve este imitarea proceselor naturale in care molecule de- osebit de complexe sint com- binate la temperaturi si pre- siuni normale. intreaga in- dustrie chimica contempo- rana foloseste presiuni si temperaturi ridicate, ceea ce © situeaza pe primele locuri in rindurile consumatorilor de resurse energetice. Intr-o lume in care aceste resurse vor fi tot_mai rare si mai scumpe, microbii domesticiti reprezinté altemmativa_tehno- logic fireascé. De pe acum microorganismele sint folo- site pentru fabricarea a zeci de produse comerciale, prin- tre care aminoacizi, enzime, solventi, insecticide, regula tori de’ crestere a plantelor, precum $i numeroase antibio: tice. Dar ingineria_genetica ne ofera garantia cA in dece- nille viitoare vom dispune de fot_ mai multe bacterii noi. fate la comanda, capabilé sa execute cele mai diverse sarcini. Spre deosebire de ce- lelalte resurse, bacteriile nu numai ca nu sint pe cale de epuizare, dar se inmultesc la infinit. Microorganismele ne vor salva si din alta crizé de re- Surse, care se contureazd tot mai serios — cea a materiilor prime. O serie de metale se gasesc acum in zacaminte cu Continut_util din ce in ce mai sérac. Se mai construlesc inca uriage instalatii de agio- merare a minereului, se con- suma mari cantitati de ener- gie pentru extragerea lui. Dar, de pe acum, bacterille au inceput sa fie folosite la extragerea cuprului din mine- reuri cu 0 contractie de 1 la suta sau din haldele... de ste- fil ale minelor; ele au inceput s4 extraga si aurul din mine de mult abandonate. Probabil @ se va largi mult sortimen- tul de bacterii specializate si mineritul va capata 0 noua ALMANAK, ANTICIPATIA infétisare. Chiar si metalurgia neferoasd se va transforma — de pe acum solutille bacte- riene de cupru au concentra- tii de 50 la suté metal. € evi dent c intr-un tel arata_o in- dustrie ce trebuie sa to: peasca minereuri ca sa scoatd din ele un metal rata cit in concentratii de citeva procente si altfel se va infa- isa o intreprindere ce va ex- trage metalul, aproape gata pregatit de bacterii, la con- centratia_ maximal Bacteriile mai pot constitui © surpriza si in alt domeniu — cet al afimentatiel. Cea mai mare parte a populatiei tumii sufera. in prezent de foame sau, in cazul cel mai fericit, de 0 insuficienta ratie de pro- teine. Pind in anul 2000 se vor haste mai multi oameni dectt traiau pe glob la ince- putul acestui secol. Majorita- tea acestor oameni se vor afla in zone in, care insu cienta alimentaré e deja cro- nica. Or, exista inca de pe acum mijloacele pentru a prepara din proteine sintetice alimente care ca gust si as- pect nu se deosebesc de cele faturale. Carnea sintetica, produsé de bacterii, nu e cu nimic inferioara celei obtinute de la animale. E greu, desi- gur, si schimbi obiceiurile alimentare formate in citeva milioane de ani. Omul e insa usor adaptabil... Probabil ca industria alimentard_bioteh- nologica se va dezvolta mai mult deoit banuim Se pare ca la ora aceasta generatille scolare sint destul Ge pulin pregatite sd faca fata dezvoltarii explozive a bioteh- nologillor. Cei ma} buni elevi se Indreapta spre electroni automatica, etc. COMUNICAM, COMUNICAM. in_urmatorii 10 ani, dupa estimérile expertilor, pe glob se vor cheltui 640 de mitiarde de dolari pentru echipamente de telecomunicatii. O investi- tie uriasa, impusa de dezvol- tarea unor tehnici noi, ce vor schimba complet comunicati- ile viitorului, Introducerea fibrelor optice in locul cablurilor de cupru in reteaua telefonica va permite transmiterea _unei cantitati uriage de date in unitatea de timp. Este de asteptat ca acest fapt, conjugat cu dez: voltarea comunicatiilor prin satelit, sa transforme_enorm munca de creatie $tiintifica Accesul_ instantaneu fa ban- cile de date, posibilitatea de a transmite mari cantitali de documente scrise la mari dis- tante, in fractiuni de secunda, ca $i posibilitatea conferinte- lor ‘videotelefonice vor des- centraliza munca intelectuala Proiectantul va avea la domi- ciliu un terminal de calculator cu ecran video. Cu ajutorul lui va putea desfasura activi- fatea efectiva de proiectare, Ji va procura orice date do- cumentare necesare gi. bene- iciind de alte citeva dispozi- tive electronice, va putea dis- cuta in video cu colegii din Colectivul de creatie, pentru a-si confrunta rezultatele cu ale lor. in final, el va trimite proiectul sau direct prin ca- blu la institut (la centrala co lectivelor de cercetare $i ingi nerie tehnotogica), unde ele vor fi integrate intr-un proiect mai mare, sau, rezolvind 0 problema’ tehaologica mai marunta, va capata avizul $e- filor sai prin sistemul de tele- comunicatii 9i va trimite schi tele de execujie direct calcu- latorului central al_sistemului flexibil de productie, care te va repartiza robotiior pentru executie. In general, vom co- munica mai mult ‘decit ne vom deplasa. Deplasarea, nu numai de la’un continent la altul sau de fa un oras fa al- tul, ci chiar de acasa la servi- citi consuma energie 3i impli- cit combustibili fosili. Energia necesaraé pentru transmiterea informatiilor este, comparatiy, infima. Intr-o lume tn care te~ lematica se va dezvolta enorm, in timp ce benzina $i carbunele vor costa tot mai mult, oamenii vor adopta ati- tudinea cea mai rajionala, economisind timp $i energie simultan, lucrind la domicilu. Peste citeva decenii, tot mai multi oameni aw vor mai spune: am terminat treaba, ma duc"acasa’, ci in sfirgit, am terminat treaba pe ziua dé azi, pot s4 plec de acasd s4 ma fecreez". (Asta in spe- ranta cé oamenii vor fi atit de rationali incit, dupa 0 zi de lucru in fata display-ului cal- culatorului, s4 nu se mute in fata celuilalt ecran video din casa, pentru a se uita la cele 400 ‘de programe de televi- ziune ce vor sosi continuu prin satelit si prin cablu.) ANDRE! BANC 61 esiedsiueeshsnentoliinenaNOME PERU MARIE Asa cum se banuia mai de- mult, si cum navele Viking au confirmat, atmosfera de pe Marte aminteste, cel putin din punctul de vedere af presiunii 3i temperaturii, con stratosfera_terestr compozitia chimic& a invel Sulul_ gazos de pe Marte di ferd intr-un mod destul de ra- dical de chimia aerului_ pa- mintean, totusi se pare ca din punct de vedere aerodinamic cele doud atmosfere nu sint chiar asa de diferite. intr-adevar, atit mai vechile imagini transmise de came- tele de luat yederi de pe sonda Mariner-9, cit tinele_meteorologic: zate de catre acele automate Viking pe care comenzile computerelor programate de om au reugit 84 le ageze lin pe solul planetei rosii, aratau prezenfa unor vaste ‘migcari ale aerului, sub forma de vi turi capabile s& ridice mentina in aer zile 62 intregi solide de pulbere chiar furtuni de o violenta’ comparabila cu aceea inttinita in cursul dez- lantuirilor de elemente in unele deserturi terestre Faptele acestea pot oare- cum sé-1 surprinda pe cel care incearca, urmind un curs logic, sa facd 0 compa- ratie intre conditiile aeriene terestre’ si cele martiene. Se stie c&, pe Pamint, furtuniie gi in’ general _,meteorologia® intr-un_ sens imediat tangi se limiteazé doar la un Invelis de circa 10 kilometri inaitime, cu un plus sau_un minus de citiva kilometri in functie de cum ne situam, mai aproape sau mai departe de ecuator. Zona de presiuni_reduse, stratosfera, cu care atmosfera martiana se aseaména intr-a- tit de mult, nu este afectata nici de condensari de vapori de apa, nici de conveotia ter- mica ce dezvolta formativnile acestea gigantice pe verticala de_tipul_ cumutonimbusilo: nici de furtuni de nisip etc., ci doar, eventual, de onduiatii mult’ mai benigne $i destul de il_perceptibile care _im- plicd in principal _transferul de caldura sensibila de la mita tropopauzei catre stratu- file superioare. Pentru ce atunci, in conditii it de similare stratosferei, wvelisul lui Marte este atit de stabil, atit de furtunos, cu o vreme atit de variabila, cu o extensie verticald a norilor de nisip atit de ampla, incit poate s& acopere, aga cum a Faportat Mariner-9, virfuri vul- canice imense? Raspunsul este simplu, In dinamica maseior de aer 31 a suspensiilor de pulberi din el, un rol deosebit de important il joacd valoarea_intensitatii eimpului gravitational care pe Marte este de circa o treime din g-ul terestru de la nivelul mari ‘Aceasta constatare a fapte- lor si aceasta explicatie an- treneazé cu sine 0 alté con- secinté, de loc abstracta si arida. Daca noril de praf pot pluti in atmosfera mariana, de ce nu ar putea face acest lucru si aeroplanele, fires! cu 0 anvergura a aripilor suf cient de Targa (In definitiy avioanele sint capabile de multé vreme de performanta de a zbura in stratosfera te~ restré, in conditii inca mai putin ‘propice din punctul de vedere al aerodinamicii Fara Indoialé cd incd un impuls incurajator in directia sustinerii acestul. gind gi in a-l face sa treacé din dome- niul fanteziei pe plangeta proiectantilor Tl reprezinta exemplul mirabilelor aero- plane din seria Gossamer {ceea ce inseamna literal mente funigel") construi de Paul Mc Cready. Daca particulele de praf pot pluti i atmosfera lui Marte este clar c€ gi asemenea ,.funigel”, mi nuni tehnologice a caror apa- ie a fost facuté posibila de catre computer si noile mate- riale compozite, ar putea foarte bine zbura peste cim- rosii_de piatra $i nisip ale lui Marte. Aspectul general al avionu- lui jl aminteste foarte mult pe cel al unui planor construit special pentru a putea parti- cipa la concursuri de durata a zborului. S-a constatat cA intre un orbiter $i un rover, deci intre ALMANAH ANTICIPATIA,© sonda automata care orbi- teazi $4 un vehicul automat care exploreaza la sol, pe roti ori senile, exista o prapastie a functionalitatii, sau o niga de posibilitati_de’ explorare care nu este acoperita functional de nici unul dintre cele doua dispozitive amintite. intr-adevar, orbiterul, plasat prin insasi definitia lui pe or- bita de satelit, se roteste in mare viteza si cel putin la zeci de kilometri deasupra fe- fei_unei planete ale carei de- {alii mici este incapabil sa le sesizeze. La cealalta extrema, overul, chiar daca este con struit in varianta idealé a unui vehicul ,tout-terrain”, are 0 raza de deplasare extrem de limitata, Ja numai cfteva sute de metri, sau, eventual, cftiva kilomet? si, fireste, cu cit ex- tensia explorarii e mai ambi- fioasd, cu atit timpul si ener gia pierdute pentru aceasta vor fi mai_mari ‘Acest loc gol in gama apa- aturli de explorare ar putea fi umplut, cu foarte mult suc- ces, de catre un avion. ‘Acesta, purtind camere $i in- strumente de_investigatie pentru aproape toata sfera in- teresclor de cercetare lui Marte, ar putea survola terito- fii cu 0 geologie insurmonta- bila pentru un vehicul mer- gind pe sol. Greutatea in care trebi sé se incadreze structura unui asemenea aeroplan este de 50 kilograme. &) ar putea fi, chiar si pe Pamint, trans- portat de catre un singur om. - insa dimensiunile lui geome- trice_sint ceva mai impresio- nante — peste douazeci de metri in anvergura aripilor, fi- ind capabii s8 transporte o sarcina utila de 250 kilo~ grame. Functia de pilotare ar urma 84 fie indeplinitaé de ca- re_un computer. Fireste, avioanele experi mentale se prabusese pretu- tindeni, pe Terra si cu atit mai mult, In_perspectiva, pe Marte. Dé aceea, viitoarea es- cadrilé de explorare martiand va avea un numar de avioane relativ mare, 0 duzina de apa- Tate. Aripile, fuzelajul $i motorul {in dowd variante, fie pe bazé de hidrazina, fie electric) unui asemenea avion pot fi de- montate, impachetate astfel incit pe drumul lung catre Marte ele s4se_afle intr-o capsula aerodinamica _masu- find numai 4,5 metri in dia- ALMaNatt SuMeieeTta Sa metru, 0 situatie similara cu aceea deja intiinita la sondele Viking. . Fazele zborulul dé la Pa- mint la Marte, pina ce avioa- nelé vor putea fi operationale, vor zbura efectiv, sint urma toarele: in primul ring, Incap- sularea si imbarcarea lor cite ru pe cite un vehicul reac- tiv de transport spatial; urca~ rea lor, prin intermediui nave- tei spatiale, pe orbit ciroum- torestra_deasupra atmosferel, descarcarea vehiculelor pur: tatoare $i expedierea for catre Marte pe o traiectorie semie- liptica; inscrierea_vehiculului purtétor pe orbita de satelit al ful Marte; evacuarea capsule- lor aerodinamice (fiecare continind un avion) din vehi sulul purtator; coborirea cap- sulelor in atmosfera martiana. La inaitimea de 9,5 kilometri se va deschide o parasuta larga, micsorind viteza de ca- dere ‘la circa 60 de metri pe secunda. Apoi, dupa atingerea aces- tei viteze, Inveligul aerodina- mic sé va dezghioca in urma unei comenzi, dupa care ae- roplanul marian isi va des- chide aripile ta fel ca_un flu- ture iesind dintr-un cocon. Prima miscare din progra- mul acestei masinarii de zor va fi s& intre intr-un picaj destinat sa-iimprime viteza hecesara pentru. stabilitatea zborului. li va fi suficienta, dupa redresare, 0 vitezd de croaziera cuprinsa intre 100 $i 150 de metri pe secunda, Prin constructie, acest tip de avion nu @ destinat ateri- zarii. Pentru o faz urmatoare a tentativelor de acest gen este proiectat un tip diferit de avion, capabil s4 se aseze la sol, insé nu in maniera co- muna aproape tuturor avioa- nelor, ci mai curind in. stilul unui modul lunar, adica intr-o coborire verticala amortizata cu ajutorul_ retrorachetelor. Tot {a fel ca si un modul lu- , va fi capabil de start ver- tical prin intermediul acelo- ragi motoare racheta. Proiecte ambitioase, bi- neinteles, pe care geniul uman cutezator, le va trans- forma 84, intr-un viitor pre- in realitate. TITUS FILIPASbe eet ait3hy UROL Eye zits Descoperirea la inceputul secolulul de catre Fliess si Swoboda a unor ritmuri bio~ logice proprii fiintei umane nu s-a bucurat de o prea mare atentie din partea lumii medicale. Nici mai tirziu ele Au au suscitat interesul oa- menilor de stiintd si numai dupa jumatatea acestui secol ele au fost ,redescoperite” si au dat nastere uneori unor adevarate manii. Au fost fa- bricate tot felui de dispozi- tive, au fost calculate tabele si chiar s-au fabricat ceasuri Si caloulatoare de buzunar care permit sa-si afle fiecare zilele ,faste" si ,nefaste" pre- zise de. bioritmuri Faptul ca fiinfa umana este” guvernata de unele _ritmuri near trebui $4 surprinda pe nimeni. Ritmul este 0 carac- feristica fundamental a natu- rii gi omul nu poate face ex- ceptie. Si ne amintim de cele citeva ritmuri cu care ne-am obisnuit atita incit nici nu le mai bagam de seama: ritmul cardiac, ritmul respirator sau ritmul veghe-somn. In primul rind trebuie subii- iat faptul ca au fost identifi- cate peste trei sute de para- metri ai minunatel masini * 64 WOO e7ah\ BIORTEMURILOR umane, care au variatii perio- dice in timp. Este posibil ca aceste_microritmusi” supra- puse sé dea nastere unor ma- croritmuri avind perioade mylt_mai_mari Inainte de a arunca o pri- Vire critica asupra celor trei ritmuri — gi ne referim la rit- mul fizic, cel emotional si cel intelectual preconizate de te- oria_bioritmurilor — trebuie de asemenea remarcat doud lucruri fundamentale. Mai in- tii ¢ datele care au stat la baza descoperirii lui Fliess si Swoboda nu au ajuns pina la Aoi $i nu au putut fi verificate de pe pozitille stiintei_mo- deme si c& pina in prezent nu se cunoaste inca o demons- tratie riguros stiintifica a exis- tentei acestor bioritmuri. De aceea, este mult mai corect 84 vorbim despre ,ipoteza ce- lor trei bioritmuri* decit des- pre 0 teorie a lor. Neexistind pind in momen- tul de fata o astfel de demonstratie, sé. vedem mai infii care ar-fi punctelé stabe ale acestei ipoteze si cum ar putea fi ele verificate in prac- tical Prima critica adusa ipotezei bioritmurilor este cea care se refera la faptul ca cele trei biositmuri incep de la zero in ziua nasterli. Se aduce ca ar- jument in favoarea acestui fapt ocul pe care organismul il suporta in momentul veninii pe lume, dar la fel de bine bioritmurile ar putea sé in- ceapa in momentul zAmislirii sau in orice alt moment. lata de ce consideram: mai logic ca_aceste bioritmuri sa aiba la nastere un ,.defazaj” oare- care, diferit de la individ ta individ, si diferit pentru fie care bioritm De asemenea, o variatie de la_un individ la’ altul ar putea prezenta $i insési perioada ci- clurilor. in sprijinul acestei afirmatii vine $i singurul bio- ritm cunoscut cu certitudine care are 0 perioada de aproape o luna — ciclul menstrual feminin — care prezinta si el variatit individu- ale destul de mari si chiar va- riatii de la un ciclu la altul pentru aceeasi persoana. in incercarea de a face mai usor de inteles caracterul ci- clic al bioritmurilor, unil_ au- tori au folosit pentru repre zentarea lor sinusoida — cea mai sugestiva functie perio- dicd. Din pacate, aifii au ab- ALMANAH ANTICIPATIA Dosen de ALEXANDRU ANDRIESsolutizat aceasté forma, de- cretind forma sinusoidala a bioritmurilor ca fiind forma lor reala. De aceea, mui din- tre cei care isi urmaresc pro- prille bioritmuri considera vi furile sinusoidelor ca fiind zile de maxim sau de minim din punctul de vedere respec- tiv. Dezamagirile provocate de acest punct de vedere sint fesne de inteles. in realitate, este sigur ci bloritmurile nu pot avea 0 forma pur sinusoi- dal Si ca este foarte probabil ca aceasta forma sa difere si ea de la individ la individ. Trebule amintit ca intemeie- torii ipotezei_bioritmuriior ru au_folosit aceasta forma. ‘Se pun astfel in fata cerce- tatorilor preocupati de proble- mele bioritmurilor mai multe intrebari dintre care le amin- tim pe cele mai importante: 1, Exist cu adevarat 0 pe- riodicitate a activitatii fizice, psitiice si intelectuale asa cum o sustine ipoteza biorit- murilor? 2, Dacd aceasta periodici- tate existé, ea are valori ale perioadei diferite de la bio- ritm la. bioritm? 3, Care este forma biorit- maritor $i mai ales care este valoarea lor exacta la un mo- ment dat, cu alte cuvinte, care este” momentul lor real de inceput? ‘4. Care sint limitele.varia~ {lei perioadei bioritmurilor de Ja un individ fa altul si care este eventual aceasta variatio Pentru acelasi_ individ? Pentru a raspunde la aceste citeva intrebari, consideram in prim) rind c& este necesar ca in aceasta directie sa tie intreprinse cercetari_organi- zate $i 8A nu ramina un hobby, asa cum o spun spe- clalistii sovietici (1). ‘Au existat incercari de a fundamenta teoria bioritmuri~ lor, majoritatea acestar incer~ cari flind bazate mai_ales pe metode statistice far ca re- zultatele sé fie tncurajatoaré. ‘Am putea astfel aminti expe- rientele facute de G. director adjunct al Institutului de Fiziologie Normala al Aca: demiei de Stiinte Medicale a URS. (citate in 1). Cerce- tatorii sovietici au facut o comparatie a zilelor in care au survenit infarcturi de mio- card ta diferiti pacienti cu zi- lele critice prezise de biorit- muri. In ziua care ar fi trebuit 8 fie, conform ipotezei bio- fitmuritor, ziua cea mai peri- culoasa (ziua cind cele trei bionitmurt tree simultan. prin zero) nu a avut loo nici un in~ farct. In zilele dublu critice au avut loo un numar nesemnifi- cativ de infarcturi. Plecind de la aceste observatil, cerceté- tori n-au respins ipoteza bio- ritmurilor, oi au mers mai de- parte, ficind @ observatio foarte’ interesanta: infarcturile aveau loc adesea cind unul dintre_ritmuri trecea prin zero. De aici au tvas conclu- zia c& exista probabil un ritm fundamental al fiinfei_umane avind 0 perioada aproximativ egalé cu o lund. Aga cum arata $i lurii Romanov, geful catedrei medico-biologice de la Institutul de Medicina nr. 2 din Moscova, nu este deloc exclus oa acest ritm s4 aiba o perioada de circa 28 de zile, cu variatii de la individ ta in- divid (1), Cum ar putea fi descope- rité si demonstrata o astfel de periodicitate, este cea de-a doua problema careia am dori sd-i oferim un raspuns. Efectuarea de masuratori obiective de citeva ori pe zi la ore fixe ar fi metoda cea mai ngutoasd. Oar ea ar trebui aplicata pe multi indivizi_ un mare numar de ani. Astfel de masuratori obiective, pe ter- men lung, sint aproape impo- sibil de tealizat practic, decit cu eforturi foarte mari’si de aveea ne vom limita sé exa- minam variante practice, fe- zabile. Metoda cea mai simpla ar fi cea In care un mare numar de indivizi isi apreciaza in fie- care zi starea general in ziua respectiva din trei puncte de vedere: fizic, emotional si in- telectual. Aprecierea se face cu ajutorul unor note cu- prinse de exemplu intre 1.$ 10. Deosebit de importanta este insd prejucrarca datelor ezultate din astfel de apre- cieri, problema asupra careia ne vor opri in cele ce ur- meaza. ‘O metoda care la prima ve~ dere ar fi riguros @xacta si care ar putea da_rezultate practice, ar fi cea a aplicari ‘irulu) de_date al unei trans- jormate Fourier — transfor~ marea Fourier rapida —, aga cum a incercat cercetitorul american AJ. Owens, incer- care descrisa in (2). Prin apli- carea transformatel Fourier se cauta sd se vada daca in interiorut muttimii de date nu existé periodicitati avind 0 valoare oarecare @ perioadei Desi incercarea cercetato- rului american s-a soldat cu tun esec, aceasta se poate da- tora, credem, faptului c& a fost folosit un singur sir refe- ritor la 0 singura persoana,$i mai ales faptului ca n-au fost analizate bioritmurl specifice, cia fost analizaté 0 nebu- Joasa stare generala” a per~ soanei’ cercetatorului Fara a elimina ideea utiliza ii transformatei_ Fourier in cercetarea_bioritmurilor, tre- bule sa aratam ca ea prezinta pericolul considerarit biorit- murifor ca avind 0 forma pur sinusoidala. lata de ce pro- punem 0 metoda euristica de cautare a unor periodicitayi jn sirurile de masuratori fa cute prin notare cu note cu- prinse Intre 1 3i 10. Metoda o vomdescrie in cele ce urmeazd pe scurt, al- goritmul ei complet find des- Gris in cadrul unei diagrame ce nu poate fi cuprinsa in prezentul material «din consi derente de spatiu. Sirul_de masuratori_ este examinat pentru periodicitati cuprinse intce 15 si 45 de zile, valori absolut acoperitoare pentru cercetarile care ne in- fereseaza, Bineinfeles ca me- toda poate fi aplicat cu suc- ces pentru orice. vaiori ale pe- rioadei cautate. Nota din ziua curenté este comparata cu cea de peste 15, 16, 17,.., 45 de zile. Se contorizeaza ‘fie- care egalitate gasita a notelor precum gi fiecare egalitate de interval. Prin egalitate de in- terval intelegem faptul ca am- bele note comparate sint mai mici sau mai mari decit cinci: La sfirgitul analizel, valoarea contoarelor poate da indicatii pretioase privind existenta unor periodicitati in girul exa- minat. in orice caz, sint necesare cercetari organizate pentru a gasi care este adevarul legat de aceste bioritmuri si chiar un rezultat negativ va fi_un cistig insemnat_ pentru cu- noasterea umana. BIBLIOGRAFIE 4. Franjen 0. — Liubow k trem blo- riuman (Dragosie fla de cele tal Bion: ‘mur, Uiteraturnaia ‘Gazeta nr. 42 din 14 ceromane. 198. '2.Owens AJ. ~ On the Use of Fou- fier Transtorme to Exalore iological Rhythms (Asupra totosiri transtormatel Fourer in explararea sitmyrlor biol siee)- Byte, aprile 1981 Ing, ALEXANDRU VLAN 65 SF ALMANAN, ANTICIPATIA ‘TASARIN Sl Wena ys SUPRA OO Nu existé exercitiu. mai po- trivit pentru a capata obisnu- inta de a pune intrebarea ,de ce?" decit studiul astronomiei moderne. Dintotdeauna am veut 84 stim cum arata lumea care ne inconjoara si aga cum, intr-o alta etapa istorica, omenirea era interesata sa-si Gunoased propria ei planeta, astronomia ofera astazi ex: plorari pe harta_universului. Fara indoiala, insusi cuvin- £6. tut quasar” este ciudat si ne- cungscut pentra multi. El a intrat in circulatie in cadrul astronomiei si astrofizicii mo- dere in urma cu aproximativ 20 de ani si nici specialistii nu stiu inca totul despre obiectele ceresti care nu sint nici stele, nici galaxi La prima vedere, un quasar apare ca un oblect mic, stra- jucitor, asemanator unei stele, dar care stralucaste de 100 de ori mai intens decit galaxia _noastra. Studi spectroscopice _ba- zate pe deplasarea Spre rosu (efectul Doppler) a. tiniifor spectrale ale quasarilor au condus la concluzia ca aceste obiecte se afld la ,marginea” universului vizibil, lao. dis- tanjé de peste 15'miliarde de ani lumina fata de noi (deci lumina pe care o vedem ve~ nind de la el este cea mai ve- che din Univers si, de aceea, studiul lor ne poate spune ceva despre insdsistructura si evolutia acestuia). In plus, viteza de recesiune (de inde- partare fata de noi) a quasari- lor poate ajunge pina la 9 ze- cimi_ din viteza_tuminiit Aceste_proprietati, la care se adauga gi cea mai semnifi- cativa dintre ele — aceea de a emite unde radio (A 0,9 cm — 90 m) — au consti- tuit’ motivele pentru care obiectele ceresti pind atunci neidentificate 4 fie numite radiosurse quasistelare — in limba engiez@ Quasi Stellar Radio Source (QSRS). (Din aceasta denumire derivind Prescurtarea de quasar’). In ce priveste structura sa, quasarul prezinta_un_miez central foarte energetic, nu mai mare decit orbita lui Ju- piter, de forma unui disc de gaze fierbinti care inconjoara ‘© gaurd neagra foarte masiva (de cel putin o mie de mi- fioane de ori mai grea decit Soarele!). Acest nucleu, inconjurat 1a Findul su de ‘nori_uriasi — care se intind in spatiu pe distante de milicane de ani lumina — este puternic emi- tator'de radiatii optice, U.V.X si radio. Emisiile radio sint de fapt radiatii sincrotron_provenite de la electronii care se depla- seazé cu viteze mari in cimp magnetic. Recent, telescoape radio cu putere mare de rezo- lute. au descoperit _,jeturi" lungi si inguste radio-emita- toare ‘care unesc _miezurile quasarilor cu norii exteriori $i s-a stabilit cA acestea sint fascicule de electroni expul- zati de miezul quasarulul cu viteze mari care poarta cu ei energie spre norii inconjura- tori. Patrunzind insa (mai adinc) in structure intima a quasari~ lor, radioastronomii au. fost surpringi de datele obfinute, date care, la prima vedere, au condus la concluzii ce pu- ALMANAK ANTICIPATIA, SFQUASAR nucley: fascicul QUASAR 2 electronic spre P&mint eau sub semnul_intrebarii valabilitatea unora dintre cele mai fundamental teorii ale fizicii Asttet, teoria relativitatii enunjaté. de Albert Einstein afirmé c& nimic nu se_poate deplasa cu 0 viteza mai mare decit cea a fuminii, Apare deci surprinzdtoare recenta descaperire a radioastrono- milor referitoare la existenta | a dou surse radio in interio- ru) quasarului 30273 (obiec- tul numarul 278 din Catalogul nr. 3 al surselor radio intoc- mit. de observatorul, de la Cambridge) care se indepar- teazé una falé de cealalta cu © viteza de 10 ori mai mare decit viteza tuminil ‘Sd urmarim calea ce a con- dus a acest rezultat care @ provocat mari controverse printre fizicieni gi astronomi. Informatii referitoare la acest subiect au fost obtinute odatd cu punerea la punct a unei tehnici_interferometrice foarte fine (Very Long Base- line Interferometry — VLBI) care permitea obtinerea de date seleritoare ta regiuni foarte inguste din spatiu (cu dimensiuni unghiulare de miime de secunda de arc) si care const in cuplarea de adiotelescoape separate prin distanje foarte mari in scopul ‘objinerii unui telescop mare cit un Continent sau chiar mai mare; aceasta Intrucit capaci- tatea unui telescop de a dis- tinge detaliile depinde de ma- rimea sa totalé raportata ia lungimea de unda receptio- ata ALMANAH. ores spre Pémint Primele observatii VLBI, in 1970, au aratat ca miezurile majoritatii quasatilor contin mai mult decit 0 radiosursa. Observatille fiind insé facute numai cu 0 pereche de tele- scoape conectate, nu a fost posibila intoomirea unei hari complete a surselor. S-a pu- tut totusi elabora_un model simplu care, prelucrind datele VLBI, presupune existenta in miezul fiecdrui quasar a doua surse radio aflate la o anu- mité distant una fata de alta, La repetarea observatiifor dupa un interval de timp s-a constatat ca distanta ce se- para cele doua radio surse Sa marit, Cu aceasta au in- Ceput incurcaturile: daca se presupune ca cele doua surse sint aceleasi cu cele obser- vate initial $3 se indeparteaza una fata de alta, atunci se de- duce ca indepartarea se reali- zeazi cu o viteza de citeva ori mai mare decit viteza tu- mini ‘Au fost emise o multime de teorii care cautau si dove- deasca, prin propunere de di- ferite modele, ca indepartarea reciproca a surselor nu ar fi decit 0 iluzie. O parte din te- oreticigni au propus explica- fia conform careia_quasarii s-ar afla mult mai aproape de noi decit se credea, asttel in- cit distantele calculate in in- teriorul quasarului_ar fi, mai mici si vitezele corespunza- toare mai scazute. In prezent, controversa asupra distante- for quasarilor fata de noi este anulaté cu dovezi incontesta- bile care atesta valorile mari misurate initial. Au existat $1 aprecieri scep- tice referitoare la tehnica de investigare VLBI care, folo- sind numai doud telescoape cuplate, creeazd un model simplu, cind in realitate ar putea fi vorba de o structura mult mai complicata. $i de aceasta data insa, recéntele observatil_ publicate pentru quasarul 3273 nu lasa_ loc pentru Indoieli. O echipa de la Caltech a folasit mai multe telescoape radio care 54 ob- serve simultan quasarul: 4 ra- diotelescoape pot forma 6 perechi interferometrice, iar 5 telescoape pot forma 10 pe- rechi. Cu atit de multe obser- vatii simultane, pentru diferite distante Intre telescoape, est posibila realizarea_unei harti radio minutioase a_regiunii centrale a lui 96273 faré a mai apela la prelucrarea pe model, trata a ardtat c& 3C273 con- fine 0 radiosursa straluci- toare si o a doua sursa radio mai_slaba cam la 62 ani lu- mina departare de prima Intr-o secventa de 5 nacti in- registrate de-a lungul a trei ani (julie 1977 — iulie 1980), Prima hasta inregis- ° perechea de surse apare in migcare continua de indepa: tare reciproca (87 ani lumina in acest interval), ceea ce co- respunde unei viteze de 10 ori mai mare decit cea @ tu mini — chiar mai mare decit cea indicata prin prelucrare < de date VLBI pe modelul sim- plu. Se presupune cA sursa ra- dio mai strdlucitoare este miezul real al quasarului, sursa mai slab find un nod“ mai concentrat in fas. Giculul_ de electroni ejectati de miez, electroni care se de- plaseazd cu o viteza apro- Piatd de cea a luminii, in mod cert nu mai rapid decit Iu- mina insasi. _ Rezultatul aparent parado- xal_al_observatiilor_inregis- trate const in aceea ca un fascicul a carul directie face cu linia de privire un unghi mai mic decit 90° pare ca se misc mai repede decit ace- lagi fascicul observat sub un unghi de 90°. Astfel, un fasci- cul de electroni care se miscd mai incet decit lumina poate parea supraluminos, cu viteza masurata cu atit mai mare cu cit fasciculul este orientat * (Comtinvare tn pag. 70) Fizician ANCA ROSU 67QUAROM SUPOR Mas GULON Ys Existé vreun criteriu al elementaritatii parti- culelor? Indivizibilitatea? Dar se stie ca un complex fizic mirabil, alcatuit din protoni, ne- utroni $i electroni si-a primit numele de 1a un termen grecesc care inseamna indivizibil (atom). 0 reprezentare eronata, indusa desigur la acea vreme de precaritatea mijloacelor de investigare a. strafundurilor_ materiel. Mai poate fi aplicata eticheta de elementar la cAramizile din care este constituit insugi atomul? Este prev de dat un taspuns catego- ric, cel putin deocamdata. Pentru ca daca vom Infelege si pe mai departe prin elementaritate lipsa_unei structuri interioare, atunci se pare c& neutronul gi_protonul transcend cadrul acestei categorii, in care ramin numai electro- nul, fotonul {particula de himind), neutinii de toate sorturile, miuonul si particula tau (tao- nul). Aceste | particule subatomice foarte usoare (denumite si leptoni) nu numai ca intra in canoanele normale ale elementarital terior, nu sint caracterizae de ac teractiune fizica supranumit tar Numai uriagii, cum sint de pildé neutronul si protonul, se Tecunose reciproc prin actiunea unor astfel de forte” care conditioneaza in esenté insasi existenta nucleului atomic, acea picaturd de lichid supragreu si de sarcina po- Zitiva care nu se evapora in ciuda respingeri- lor electrice dintre protoni. De fapt, clasa_particuleior ce interactio- neazé ,tare“, de 1059 ori mai puternic decit in- teractia gravitationala, este mai larga decit multimea nucleonilor (protonul si neutronul), chiar extrem de larga, numarind sute de parti cule; numele generic’ al acestora ¢ acela de uhadroni, $i lor le apartin, pe ling nucleonii €numerati mai sus, mezonil si hiperonii. ‘De un deceniu $i ceva se contureazé un ris- puns tot mai clar la problema elementaritafii nadronilor: ei nu sint elementari, nu sint sim- ple obiecte punctiforme cum sint leptonii. De exemplu, cercetindu-se imprastierea unor fas- cicule de electroni de foarte mare energie pe protoni (experienta cealizata In urma cu mai bine de un deceniu de catre Jerome |. Fried= man, Henry W. Kendall $i Richard E. Taylor) 68 s-a observat ca rezultatele imprastierii martu- risesc prezenta unor objecte punctitorme enigmatice in interiorul protonului. Acestea nu pot fi interpretate decit ca niste particule ele- mentare. Ce fel de particule 1nsa? Leptoni, cu alte cuvinte particulele elementare stiute cd se comporta ca niste obiecte perfect punctuale? In nici un caz nu putea fi vorba despre el, in trucit masa lor este mai mica decit valoarea pe care teoria o cerea Pentru ca interpretarile acestor experimente nu erau lipsite de precedente teoretice, Ar fi putut exista de fapt niste particule posibile Constituente ale protonilor, dar aceste entitati nu erau in mod universal recunoscute ca po- sedind o realitate fizica, ci numai un mijloc te: oretic comod de a explica proprietatile parti~ culelor grele. Aceste entitati constituante ale hadranilar fusesera propuse, pe la inceputul anilor 1960 de catre Murray Gell-Mann $i George Zweig. Ei au lucrat independent, insa denumirea acestor particule, de quarci, @ fost sugerata. de Gell-Mann inspirat in forjarea acestui cuvint, .quarc”, de catre un text al serlitorului irlandez James Joyce, in care cu- Vintul aparea mai curind ca un sunet onoma- topeic_al pescarusilor, denudat deci de orice sens. Faptul oA era lipsit de sens si ca era pre- cedat de numeralul trei I-a atras pe fizicianul Gell-Mann. Pentru ca in domeniul subnuclear ai universului in care patrunsese cu investiga fia teoretica, nimic sau aproape nimic nu mai seamana cu lumea obisnuita, din care extra- gem sensurile cotidiene ale’ cuvintelor. ‘Asa cum Jasam 84 se Inteleaga, quarcii sint caramizi constructive pentru protoni, neutroni, mezoni si hiperoni. Pentcu particulele foarte grele care in ciocniri reactioneaza energic, wlare", traiectorille lor fac ricoseuri evidente, abrupte, (v. fig. 1). Un fapt cludat despre guarci este urmatorul Daca ei exist intr-adevar, drept constituenti fundamentali ai tistei de particule subnucleare mai sus enumerate, atunci aceste particule sint nigte esafodaje’ mai mult sau mai putin complexe de quarci. intrucit_ complexitatea poate sé se manifeste In diverse grade, ne pu- tem intreba care este cel mai simplu grad la Fig. 4 ALMANAH ANTICIPATIAparticulele alcatuite din quarci. RAspunsul este simplu: mezonul. Un mezon, nume gene- ric pentru 0 familie de particule, este alcatuit numai din doi quarci. Nu exista nici un ha- dron mai simplu decit atit, cu alte cuvinte, nu poate exista un hadron alcatuit numai dintr-un singur quarc. Sau, in alti termeni, nu poate exista nici un quarc liber si izolat de alti guarcl. De ce? Acesta-i deocamdata doar un fapt observat, nu si explicat. In fizica, se ras- punde mai inti la intrebarea .Cum?", apoi se cauta réspuns si la intrebaréa ,,De ‘ce?”. Un alt fapt ciudat despre quarci este acela ca la ciocnirea oricit de intensa a unor ha- droni, particule facute din quarci, acestia nu 52 sparg nicfodata lésind in libertate quarcii Constituenti, blocurile elementare din care sint Zidifi ei. De’ pilda, la ciocnirea unui proton cu tun alt proton la energii mici, e| ricoseaza unul pe linga altul, din cauza repulsiei incarcaturii lor pozitive. lar la energii mari, protonii nu se sfarima in resturi, eliberind quaroi. Pur gi sim- plu apar alti protoni, cu atit mai multi, cu cit energiile Initiale ale’ particulelor in coliziune au fost mai mari. Dupa cum se exprima un fi- zictan ceisbru, in felul acesta ar putea fi gene- Tati toti protonii din univers, cu conditia s& dispunem de energie suficienta. $i acesta se comporta 3i ceitalti hadror Socului lor, ei nu se dezmembreaza in quarci, Gi _doar genereaza alti hadroni. Faptul 08 protonul nu se sparge ia ciocnirea cu alt proton accelerat cu vitezd mare spre al pare cu atit mai bizar cu cit in interiorul pro- fonului tnsusi, quarcil care-i compun par sé fie_destul de’ putin legati intre ei Stim ca fortele dintre particule pot fi mode- late cu_ajutorul notiunii de linie de cimp. Sa udm dova particule clasice Incarcate cu sarcini electrice de semne diferite. Linille de cimp merg de la o sarcina la alta, ins o parte din ele se vor pierde in spatiu, mergina ta inti- nit, Cu cit cele doua particule vor fi mai inde- partate, cu atit mai multe lini se vor pierde pentru legatura, vor merge Ia infinit. Aceasta este 0 exemplificare a binecunoscutulul. ca~ racter de scddere a fortsi electrice cu creste- fea distantei dintre particule. Intr-un fel analog pind la un punct se ex- pica si geneza forfeior de interactiune dintre quarcii-diferiti, aflati insa in interiorul aceluiasi hadron, Intre’ ei existé finiile unui cimp de fore, insa aceste forle nu vor apare din cauza sarcinilor electrice de semne diferite (6xista si aceste interactiuni electromagnetice, 8€ negiijeazd in fata interactiunit tari” cauza ,culorii" diferite a quarcilor. intr-adevar, pentru’a explica forta wtare" dintre ei a fost evoie SA Se introduca aceasta nous proprie- fate a quatcilor, .culoarea” echivalenta insé ‘nu culorii in sensui vizual, obisnuit, al cuvintu- lui, ci sarcinii electrice. Cea mai logica moda- tate de a infelege aceasta notiune de ,cu- Joare" este de a 0 considera ca o noua varia- bila fizica, un numar cuantic asociat tn mod exclusivquarcilor. Se admite ca un postutat faptut cA toti ha- dronii trebuie sa fie ,albi", cu alte cuvinte o nculoare" nu poate fi observata, caci asta ar echivala cu observarea unui quarc liber, situa~ {ig 28 care experimental 0 arata ca fiind impo- sibil In teoria culorilor optice, sé poate arate cum din galven, rosu $1 albastru cu care sint Colorate sectoarele unui disc in rotatie rapida rezulta o nuanta de alb. Prin anatogie cu situ- atia din optica, particulele din interiorul unui hadron — quarcii ~ trebuie sa fie intotdeauna cu astte! de ,culori", incit tn exterior hadronit 84 poatd apare ca jalbi". Din cauza aceasta vor exista {rei ,culori” fundamentale ale , quar- cilor", ,galbenul”, ,rosul” si ,albastrut”. Intru- cit fiecarei particule i se poate asocia prin conjugare $i 0 antiparticula, vor exista gi anti- quarci, posedind .anticulori” Sa vedem cum arata, in tabloul liniilor cim- pului de ,.culoare", interactiunea dintre un quare, sa Zicem rosy" {R) i_un antiquarc yantirogu" (R). Spre deosebire de ceea ce se intimpla cu cimpul dintre sarcinile electrice, aici toate liniile de ,culoare" care incep de pe un quarc se termina pe celdlalt quarc, nu se vor pierde in spatiu, mergind la infinit. Sa ur- marim acum, cu ajutorut imaginii, ce se intim- pla cind incercém sa indepartam cei doi qu- arci_unul de celdlalt (v. fig. 2). Se observa ca liniile clmpului au devenit mai dese. Dar aceasta este echivalenta cu o intensificare a fortel, deoarece prin conventia desenérii finiilor de cimp existi o directs proporionalitate intre desimea acestora $i in- tensificarea fortei. Aceasté marie a fortei din- tre quarci la orice incercare de a mari distanta dintre ei, de a-i separa, este una din explicali- ile avansate de teoria actual pentru a justi fenomenul inexistenfei quarcilor separa eri. In cadrul acestel teorli, un rol esential in ex- plicarea interactiunii quarcilor si a existentei hadronilor il are notiunea de ,culoare”, ce joacé oarecum ratul sarcinit electrice. Intrucit teorla interactiunilor dintre sarcinile electrice poarta numele de electrodinamica, teoria, de- ‘ocamdaté incompleta, a interactiunti_ dintre ,culori” a fost denumita cromodinamica, dupa un cuvint din greaca veche insemnind cu- loare. Cromodinamica avanseaza prin incer- cari $# erori, fiind intr-un proces de constituire a ramurd 4 fizicil printr-0 metodologie induc- tiva, euristica, TITUS FILIPAS 69 ALMANAH. ANTICIPATIAQUASARII $i s-a folosit 0 metoda geome- de privire). Se fac observat A tric simpla. asupra unei concentrari (nod) VITEZELE SUPRALUMINA Se considera doua fasci- luminoase din fascicul la (Urmare din p89. 67) cule de electroni ale caror di- doua momente diferite (A si recfii au inclinatii diferite fata de linia de privire (in figura, quasarul 2 emite un jet de electroni mai apropiat de linia dupa o directie mai apropiata de linia de privire. Pentru de- monstrarea aceste! afirmafii 8). In ambele cazuri se con- sideré. cd distanta_aparenta (masurata pe cer) dintre cele doua pozitii ale nodului lumi- ee STIINTA LA FRONTIERE (Urmare din pas. 58) de c&tre academicianul Octav Onicescu - dar si alte noi teori, nenumarate, revendicd exceptii de la legile lui Einstein!). Biologia sa intins, 5-2 lait, sa amestecat cu fi- ica, cu chimia, s-a Impartit in ramuri gi subramuri caré au fraternizat la loc, amestecindu-se in aga masura tacit singurul cuvint care se potriveste pe sajului este acela de haos, un haos informational, din al se stsing, ici-colo, conglomerate de idei, ex: perimente, teori, aplicatii, ele se transforma, re vin, completeazs, adauga, intr-o dialectica batalie pentru ordonare care:i absolut fireasca pentru c& poate oare exista ceva mai ingrozitor de complicat decit acest neentropic proces cosmic numit Viafa? lstoria_ne-o povestisera Herodot, Platon, Dio dor, Pausanias, Dimitrie Cantemir... Clar, limpede, totul bine legat, scintelle civilizatoare aparusera in Grecia anticd, ‘sau — hai, sid acceptam totusi, pe Champolion - in Egipt... {n Mesopotamia? ma rog, in Mesopotamia... In Micene? Ce-i asta, Micene, doarn-o sil ascultém pe ignorantul de Schlie mann, nici macar na facut liceul - si ce daca a 98 sit Troia, mai bine s-0 scaldim si sé nu spunem nimic, o vreme... In fine, n-avem incotro, Micene, §} Knossos? §i Knossos! $i Ierichon si Ninive $+ Mohenjo. Daro... $i traci... $i Africa central... $i celti, iti, lumea, Americii precolumbiene, puz- deria de popoare din Oceania, si stravechimea ci- vilzatillor Orientului Indepartat. Unde tabloul? Nui, a fost demolat, se pun, acum, caramizi la Joc, ‘aici un zid, dincolo © incapere’intreags, la agreci gi egipteni ‘saloane lungi gi bine garnisite, la etrusci doar o fereastré deschisé, mare cit un sem@ de intrebare — istoricii lumii, ajutati si de fi ieni, matematicieni, ingineri — inalté din nou, cu teama, castelul din carti de joc al acestui tulbura- tor amestec de stiinta gi arta pe nume Istoria... Care. nici n-are cum sé’ ib’ fronfiere pentru ca tebuie mereu constroit inapoi, catre negurile ince- putulii rafiuni, catre epocalul eveniment ind un misterios Proplopitec, devenit biped, a avut in creie- rul sau aninialic ingrozitoarea explozie a primului gind ~ astexi deja altceva, ne apropiem de antropo- logie, 0 stiinta cu un peise) la fel de clar ca si cele. laite, trebuie privit pe oglinda unei ape, iar cind bate vintul, valurile incretesc suprataia lacului si a peisajului gi totul trebuie luat, tot timpul, de la ca. at. Deci nu aga trebuie privita istoria: cu petele albe pe care le coloreaza definitiv soldatit stintei Realitatea este infinit mai complicata. Nous zecimi din toaté masa oamenilor de stiinta, care aut trait pe Terra in ultimele milenii, se afls acum, ast’zi, in viatg. Ei lucreaza, cerceteazi, teoretizeaza, aplics. In fiecare zi stiinta lumii este alta. Peste te: Titoriile cucerite de primii cercetagi_urmeaza sal vele de ‘xtilerie ale stiintei mari, apoi aterizeaza desantul aerian, trece, dupa aceea, infanteria, vin genistii si zvirl poduri catre vecini, petele schimbs culoare dupa culoare. Tar furnicarul trimite val dupa val, mereu inainte, in toate directile si sensurile, in spatiu, in timp, in toate dimensimile cu. putinfa, armate de cuceri- tori, intr-o Conquista care n-are limite in timp si nici frontiere pentru ca aceste fontastice armate vin, navalnice, puternice, nascute de catre cel mai fantastic si atotputernic instrument aparut vreo- data pe firmamentul Universului: creierulsi ome- nese. TS ROBOTUL CU PINZE Nu este un eufemism, ci o realitate, vintul fi- ind promovat ca un elément propulsiv, pe cu totul alte considerente decit in mileniile ante- rioare. Daca pina in secolul XIX vintul era principalul element de propulsie, fiind firav se- ‘sondat de fora omului (visle), revolutia indus~ trial a dus la aparitia navelor cu vapori, apoi {a dieselizare, la navele cu propulsie, nucieara, cu jet etc, dar cu un ,inconvenient* — com- bustibilul folosit costa bani, care fie c& sint ei dolari, suble sau lei pot fi economisiti prin ut lizarea unui propulsor gratuit, vintul. Evident, este vorba de tehnologii ale Secolului XX, cu. calculator de bord, vele rigide cu aerodina~ mica bine studiata’ si actionari la distanta, Consumuriie de combustibil ale superpetro- lierelor sau mineralierelor sint_de-a dreptul spectaculoase, aproximativ 2—3% din com- bustibilul trangportat si fara a lua In conside~ 70 rajie inconvenientele legate de poluarea mari- lor $i oceanelor, fenomen ce incepe sa se re- simta la scara intregii planete, putem de pe acum pronostica aplicarea in practica a unei vechi idei din literatura de anticipatie, robotul cu, pinze. Pentru transportul minereurilor, probabil se vor folosi mineraliere de 50—100 000 tdw, fara echipaj, ghidate prin satelit, pe rute internatio- nale bine stabilite, cu 0 vitez& medie de 5 no- duri ce utilizeaza vintul din orice directie, orientindu-si velele cu ajutorul calculatorului, verificindu-le cu sensori de efort, autocontro: findu-se, Iuind decizil, proprii in caz de avarii si situatii deosebite. Presupunind c& traversa~ rea Oceanului Atlantic s-ar face in 30 de zile si ca in fiecare zi un asemenea robot cu pinze” ar parasi portul de incarcare, Intr-o luna s-ar transporta peste 2,5 milloane tone minereu, cu 0 eficienta ce ar acoperi cheltuie- {ile de finantare in primul an de exploatare. CRISTIAN CRACIUNOIN AumaNan (ey ANTICIPATIA SS