Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Sectiunea II.
Motivele de divort privite prin prisma viitoarei reglementari.................................pg. 40
1.Divortul prin acordul sotilor.................................................................................pg. 41
2.Divortul din culpa sotilor......................................................................................pg. 41
4.Divortul cerut de oricare dintre soti, daca starea sanatatii unuia dintre ei face
imposibila continuarea casatoriei............................................................................pg. 42
1
CAP. IV. MOTIVELE DE DIVORT IN DREPTUL CRESTIN-ORTODOX
Sectiunea I.
Divortul in Biserica Crestin - Ortodoxa..................................................................pg. 44
Sectiunea II.
Motive canonice de divort.......................................................................................pg. 45
1.Adulterul..............................................................................................................pg. 45
2.Consacrarea in treapta de episcop................................................... ....................pg. 45
4.Avortul..................................................................................................................pg. 45
2.Afectiunile psihice................................................................................................pg. 46
BIBLIOGRAFIA......................................................................................................pg.47
2
CAPITOLUL I.
EVOLUTIA ISTORICA A MOTIVELOR DE DIVORT
3
SECTIUNEA I.
CONSIDERATII PRELIMINARE
SECTIUNEA II.
ISTORICUL MOTIVELOR DE DIVORT
Pentru a putea intelege prezentul este nevoie in primul rand sa cunoastem trecutul,
acest lucru oferindu-ne o imagine intradevar completa a aspectelor ce doresc a fi
cercetate.Motivele de divort de-a lungul istoriei au fost reglementate si percepute in
numeroase moduri, determinate de contextul religios, social si politic ce a caracterizat
fiecare etapa istorica.
1. ORGANIZAREA MATRIARHALA
4
Cu toate ca institutia divortului a aparut mai tarziu, o forma rudimentara a "motivelor
de divort" o regasim inca din cele mai vechi timpuri, respectiv in matriarhat, unde
relatiile dintre soti erau dominate practic de pozitia desosebita a femeii care nu era
inferioara barbatului, ci dimpotriva o nesocotire a vointei acesteia si a hotararii ei,
exprimata in public ducea in mod inevitabil la ruperea legaturii conjugale si de cele
mai multe ori rudele sotiei ii aplicau barbatului o corectie fizica sau chiar una cu
consecinte patrimoniale. 1
Ulterior sistemul matrilocal devine perimat, datorita rolului precumpanitor al
barbatilor in familia patriarhala, fiind inlocuit cu cel patrilocal. 2
Schimbarea este evidenta si prin faptul ca din acest moment barbatul este cel care
decide incheierea casatoriei.
_____________________________________________________________________
1 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92,
2 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.20
2. GETO - DACII
La geto-daci in perioada veche, familia era inca poligama. Izvoarele - rare, dar
existente - sustin prin istoricul Herodot ca fiecare "trac" are mai multe neveste, iar un
alt istoric - Salinus - afirma: "La traci, barbatul se lauda cu numarul nevestelor si
socoteste o cinste casatoria cu mai multe femei". 3
Potrivit relatarilor lui Ovidiu, femeia avea o stare de inferioritate fiind supusa la
muncile cele mai grele. 4
Rolul barbatului fiind predominant in aceasta perioada, era firesc, ca tot el sa decida
pastrarea sau nu a relatiei conjugale.
Horatiu in lucrarea "Carmina", lauda fidelitatea sotiei la daci, sublniind ca principala
zestre a acesteia nu consta in bunuri, ci in virtute. Femeia care se facea vinovata de
adulter era pedepsita cu moartea. 5
3. CUCERIREA DACIEI
Dupa cucerirea Daciei de catre romani, care ca orice cucerire, a avut si urmari tragice
pentru poporul dac, pe baza impletirii stranse a celor doua civilizatii care au convietuit
vreme indelungata, viata din aceste tinuturi, a cunoscut si perioade de inflorire. 6
Casatoria si divortul pentru cetatenii romani, deci inclusiv pentru cei ce locuiau in
Dacia romana, urmau regulile dreptului roman. Existau, desigur, si s-au amplificat in
timp si anumite drepturi specifice pentru cetatenii stabiliti in Dacia. 7
Fara a voii sa intram in detalii cu privire la aspectele divortului in dreptul roman,
pentru o mai buna intelegere a problemei, trebuie totusi sa mentionam, ca in dreptul
roman existau situatii cand: 8
a. Casatoria a incetat de drept: la moartea unuia dintre soti, pierderea libertatii sau a
cetateniei de catre unul dintre soti.
b. Situatii cand casatoria se putea desface prin vointa partilor. In procedura statului
sclavagist roman se face o distinctie intre casatoria cum manu si cea sine manu.
Casatoria cum manu se desfacea numai prin utilizarea unor forme inverse decat cele
prin care fusese incheiata. Aceasta forma constituie o expresie a vechiului formalism
primitiv. Astfel casatoria contractata printr-o ceremonie religioasa "Con farreatio" se
desfacea printr-o solemnitate contrara numita "Diffaraeatio", iar cea incheiata prin
"cumparare" (comtio) sau printr-o convietuire de un an (usus) putea fi desfacuta printr-
o remancipare (remancipatio) in temeiul caruia sotul isi remancipa sotia, adica o trecea
in puterea unei terte persoane care apoi o elibera. Femeia putea astfel iesi de sub
puterea barbatului si casatoria se desfacea. Aceasta situatie era generata de inegalitatea
dintre barbat si femeie, deoarece in timpul civilizatiei romane, femeia era privita ca o
sclava.
5
Trebuie mentionat ca la romani a fost intotdeauna admis principiul ca dupa cum
libertatea este garantata pentru casatorie, tot asa trebuie sa fie si pentru desfacerea ei. 9
_____________________________________________________________________
3 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92,
pg.17
4 - Gheorghe Bonciu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Cartea Universitara 2004, pg. 25
5 - Gheorghe Bonciu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Cartea Universitara 2004, pg. 24 -25
6 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92,
pg.18
7 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92,
pg.19
8 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in dreptul romanesc", Ed. Rosseti 2003, pg. 26
9 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.13
Totusi, divortul, desi tolerat si recunoscut de lege, nu era tocmai bine privit in primele
timpuri, ba chiar era considerat inutil. 10 Au trebuit sa treaca cinci secole pentru ca in
moravurile Romei sa se inregistreze primul divort: 11 cel al lui Spurius Carvilius
Ruga, care desi isi iubea sotia a fost constrans de Cenzori sa divorteze, pentru ca
aceasta era sterila. 12 Dupa razboaiele punice, si mai ales in epoca imperiala, odata cu
imbogatirea statului roman si paralel cu extinderea luxului la Roma, relatiile de familie
isi pierd din solidaritatea lor morala, divortul devenind la romani un adevarat obicei.
13 Abuzul in materie de divort a fost aspru condamnat de filozofii si scriitorii romani;
Seneca, in lucrarea sa "De beneficiis" arata ca unele femei din inalta societate numara
anii nu dupa Consuli, ci dupa sotii pe care i-au avut. 14
Era de ajuns chiar si un capriciu pentru a justifica divortul. Astfel intalnim exemplul
lui Paul Emiliu, care isi repudiaza sotia fara nici un motiv plauzibil, care la intrebarile
prietenilor sai legate de motivul pentru ca si-a repudiat sotia, el le raspunde aratandu-le
incaltamintele sale: "Desi par bine facute si fara nici un defect, totusi nici unul dintre
voi nu poate sti unde ele ma rod". 16
_____________________________________________________________________
10 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia
6
Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg. 11
11 - Sunt totusi opinii conform carora nu acesta este primul divort, fiind date ca exemplu doua alte divorturi
care ar fi avut loc inaintea celui prezentat, respectiv: divortul lui Sempronius Sofus, ce repudiase pe sotia sa
pentru ca asistase la jocurile publice; si cel al lui Lucius Antonius ce a fost exclus din Senat pentru ca repudiase
pe sotia sa fara a fi cerut sfatul amicilor sai;
12 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.13
13 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.
27
14 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.23
15 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia
Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg. 11
16 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 14, 15
17 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.15, 16, 17
Cu privire la ultimul motiv, barbatul care se intorcea inainte de 5 ani, nu isi pierdea
dreptul sau asupra femeii; daca se intorcea dupa acest termen se putea casatorii din nou
cu o alta.
In caz de nebunie, Ulpian ne spune, ca divortul nu era permis decat atunci cand
alterarea mintii unuia dintre soti punea viata celuilalt in pericol si numai atunci cand
nu existau copii.
In cazul cand femeia era nebuna, si barbatul refuza de a cere divortul, in scopul de a
abuza de zestrea ei, Ulpian este de parere ca magistratul este dator sa intervina dupa
cererea curatorului sau a familiei.
Papinian crede ca atunci cand ambii soti s-au facut vinovati, nici unul din ei nu mai
poate cere divortul: de exemplu, cand ambii s-au facut vinovati de adulter, sau barbatul
insusi a inlesnit prostitutia femeii, in asemenea cazuri divortul nu putea fi cerut caci:
"Paria enim delicta pensatione disoluntur".
. adulterul;
. otravirea;
. omucidul;
. conspiratia impotriva statului si imperiului;
. falsul;
. violarea mormintelor;
. furtul din temple;
7
. tainuirea;
. atentatul la viata sotului;
. furtul sau sustragerea de animale sau sclavi;
. atunci cand sotia ar fi stat la masa cu strainii fara invoirea barbatului, sau cand acesta
o oprise formal;
. cand ar fi petrecut noaptea in alta parte decat domiciliul conjugal, fara motiv plauzibil
si fara invoirea barbatului;
. cand ar fi asistat la spectacole publice fara invoirea sotului;
b) Pentru femeie, prin legea "De repudiis" Justinian mai adauga decat doua
cauze:
. cand femeia fusese batuta cu nuiele de barbatul sau;
. cand impotenta barbatului in decurs de trei ani de la data casatoriei fusese
recunoscuta;
3.3.4. Sanctiuni
In ceea ce priveste sanctiunile ce se aplicau pentru divort, trebuie facute distinctia
intre:
9
Sfarsitul feudalismului si inceputul Romaniei moderne sunt caracterizate in domeniul
relatiilor de familie, de aparitia si existenta numeroaselor legiuiri scrise, ce au dat
domeniului casatoriei si divortului o reglementare detaliata. 26
In Moldova, cele mai importante legiuiri sunt, Manualul lui Donici si Codul Calimach,
cu vizibile influente moderne. 27
_____________________________________________________________________
21 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934,
pg.5
22 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934,
pg.6
23 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934,
pg.6
24 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia
Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg.18, 19
25 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia
Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg. 19
26 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.33
27 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria Dreptului Romanesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.170
. "daca stiind (barbatul) ca se pune la cale vre-un complot impotriva stapanirii nu i-a
spus acest lucru";
. "daca s-a ridicat el insusi impotriva stapanirii sau impotriva sigurantei obstii";
. "de s-a osandit pentru vre-o fapta criminaliceasca";
. "daca prin orice chip a vrajmasit viata femeii sale";
. "daca a viclenit cinstea curateniei ei, dand-o pe mana altor barbati";
. "daca parand-o pe ea la judecatorie de curva, nu a putut dovedii acest lucru";
. "daca avand alta femeie nu se va parasi de aceasta";
. "daca dandu-se patimei betiei va pricinuii vatamare in buna oranduiala si casnica
economie";
28 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 33, 34
29 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.34
30 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.170
31 - Legiuirea Caragea a aparut in Tara Romaneasca in 1818, legea intrand in vigoare in 1819
11
5. APARITIA CODULUI CIVIL
Unirea Principatelor (1859) si perioada imediat urmatoare, caracterizata si sub aspectul
familiei de numeroase reforme, au marcat practic schimbarea aproape in intregime a
unui edificiu juridic: Codul Civil Roman, promulgat de A.I.Cuza la 4/16 decembrie
1864, a fost principalul izvor care a stat la baza reglementarii raporturilor de familie
pentru aproape 100 de ani. 36
_____________________________________________________________________
32 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.32, 33
33 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria dreptului românesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.170
34 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.36
35 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.36, 37
36 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.38
Potrivit Codului Civil nu se putea cere divortul decat pentru anumite motive expres
prevazute de lege, in cazul in care cererea se intemeia pe alte motive, aceasta era
respinsa.
Adulterul era considerat nu numai ca motiv de divort dar si ca un adevarat delict penal,
caci Codul Penal dadea dreptul sotului ultragiat prin adulter sa ucida pe cel ultragiator
prins in flagrant si in casa conjugala. 38
. "casatoritii pot, fiecare in parte, sa ceara divortul pentru excese, cruzimi si insulte
grave pe care si le-ar fi facut unul altuia";
Excesele sunt acte de violenta si vrajmasie care intrec orice masura si sunt de natura a
pune in pericol viata sau sanatatea unuia dintre soti.
Sotul inocent poate cere divortul, cand celalalt va fi condamnat la munca silnica sau
recluziune, pedepse care degradeaza si sterg din randul cetatenilor pe cel pedepsit.
Aceasta cerere nu putea fi admisa decat cand hotararea ramanea definitiva, si nu mai
putea fi atacata cu nici o cale de atac. Sotul putea cere divortul, chiar si in cazul cand
sotul condamnat era gratiat sau i se micsora pedeapsa. Nu se putea cere divortul daca
sotul condamnat isi ispasise pedeapsa inainte de a se fi casatorit, deoarece se
presupune ca s-ar fi cunoscut acest lucru. 41
12
. "vrajmasirea vietii"
. Acest motiv de divort era considerat inutil introdus in Codul Civil deoarece putea fi
contopit in motivul cu privire la excese, cruzimi si injurii grave" 42
_____________________________________________________________________
37 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 37
38 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 38
39 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave", Tipografia Gutenberg, Bucuresti 1902,
pg. 24
40 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 37
41 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 39, 40
42 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia
Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 40
13
__________________________________________________________________________________________
43 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934,
pg.31
44 - Adrian Pricopi, Op. cit. "Evolutia dreptului familiei în românia", revista Studii de drept românesc, nr. 3,
Ed. Academiei române, anul 1993, pg. 217
CAPITOLUL II.
MOTIVELE DE DIVORT IN ACTUALA LEGISLATIE
14
SECTIUNEA I.
CARACTERUL EXCEPTIONAL AL MOTIVELOR DE DIVORT IN
LEGISLATIA ANTERIOARA
1. ASPECTE PRELIMINARII
Pana la aparitia legii nr. 59/1993, completata de legea nr. 65/1993, reglementarea
divortului era in sensul ca desfacerea casatoriei are un caracter exceptional. Acest
caracter razbatea din formularea Art. 37 alin. 2 C. Fam., care stipula" (...) ca se poate
desface casatoria in cazuri exceptionale prin divort", caracter insusit si de doctrina, dar
si de practica judiciara, prin decizia de indrumare nr.10 din 13 Noiembrie 1969 in care
se arata ca divortul nu intereseaza doar partile ci si societatea insasi, raspunderea cea
mai mare revenind judecatorului. In reglementarea socialista divortul nu era privit ca o
optiune exclusiva a sotilor. De multe ori sotii care detineau functii de conducere, nu
promovau actiune de divort, stiut fiind faptul ca, desfacerea casatoriei avea consecinte
si pe plan profesional. 45
O astfel de situatie atragea dupa sine pierderea functiei si a pozitiei castigate. Persoana
divortata primind in unele conditii un vot de blam din partea societatii, suportand unele
"sanctiuni" morale si profesionale. Tot ca o reflectare a caracterului exceptional al
divortului, legislatia anterioara anului 1989 nu admitea desfacerea casatoriei prin
consimtamantul partilor, instantele fiind obligate sa lamureasca si sa cunoasca
motivele reale de divort nelimitandu-se la cele invocate prin actiune, care puteau fi
aparente si nereale. Se poate desprinde concluzia ca ne-am aflat in prezenta ingradirii
libertatii de a decide cu privire la soarta casniciei. 46 Mai mult decat atat chiar si in
situatiile cand sotii treceau peste aceste prejudecati impuse de situatia existenta in acea
perioada si hotarau totusi sa divorteze, de multe ori intampinau numeroase dificultati
pe parcursul procesului sau chiar divortul nu era obtinut deloc.
Un exemplu concludent in acest sens il constituie un caz aratat in literatura de
specialitate: 47
JURISPRUDENTA
"Faptele ca la cateva luni de la casatorie, reclamantul a introdus o prima actiune de
divort pentru rele purtari ale sotiei, actiune retrasa in speranta unei indreptari din
partea paratei, ca totusi dupa impacare, sotia a continuat sa vina noptile tarziu acasa si
in stare de ebrietate pentru ca la scurt timp sa paraseasca pe ascuns domiciliul
conjugal, stabilindu-se in alta localitate, unde se afla de peste trei ani, fapte coroborate
15
cu imprejurarea ca sotia parata a nascut intre timp un copil din relatii extraconjugale.
Sunt de natura sa invedereze imposibilitatea continuarii casatoriei din vina sotiei.
Fata de situatia grava, cu caracter iremediabil, care justifica actiunea de divort in
mod gresit si cu incalcarea dispozitiilor Art. 38 din Codul Fam., instanta a respins
actiunea ca nefondata pe motiv ca reclamantul fiind mai in varsta decat sotia, trebuia si
putea sa-i creeze un climat favorabil unei vieti de familie, renuntand a-i face scene de
gelozie ce au determinat-o sa paraseasca domiciliul conjugal".
Prin legea 59/1993 ce a fost completata cu legea 65/1993 s-a introdus divortul prin
acordul sotilor, de asemenea disparand totodata caracterul exceptional al divortului.
_____________________________________________________________________
45 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Românesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.22
46 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Românesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.
23
47 - Ioan Albu, Op. cit. "Dreptul familiei", Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, pg. 196
16
VECHEA NOUA CONSECINTELE
REGLEMENTARE REGLEMENTARE SCHIMBARII
1. 48 Art. 38 C. Fam se Noua reglementare a - nu se mai face precizarea
stipula forma negativa, aceluiasi articol arata cu privire la caracterul
in sensul ca: "instanta nu ca: "instanta exceptional al divortului
putea desface casatoria judecatoreasca poate - prin aceasta s-a consacrat
decat atunci cand..." desface casatoria prin libertatea de decizie a
divort cand..." sotilor cu privire la
casatori. Desigur,
societatea este interesata
pentru apararea familiei, a
casatoriei, dar nu prin
ingradirea drepturilor
personale ale sotilor
SECTIUNEA II.
MOTIVELE DE DIVORT
1. NOTIUNE
Casatoria se incheie in principiu pe viata. Legatura casatoriei este menita sa dureze
intre soti pe tot timpul vietii lor. De aceea casatoria nu se poate desface decat pentru
motive temeinice, si numai in fata instantei de judecata.54
Exista si divortul pe baza acordului sotilor, dar pentru aceasta forma de divort trebuie
sa fie indeplinite anumite conditii anume prevazute de lege.
Desfacerea casatoriei este un mijloc juridic, prin care la cererea unuia dintre soti,
instanta pune capat existentei casatoriei. 55
Divortul este un mod de infaptuire a desfacerii casatoriei pe cale judecatoreasca atunci
cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si
continuarea casatoriei nu mai este posibila. 56
In literatura de specialitate intalnim numeroase moduri de a definii divortul, intr-o alta
opinie divortul este: disolutia sau ineficacitatea casatoriei survenita in timpul vietii
sotilor, fie, datorita unor motive temeinice, imputabile sotului parat sau ambilor soti,
fie, datorita dorintei exprimate a ambilor soti. 57
2.1. Reglementare 58
In tara noastra, la inceput, divortul a fost reglementat in Codul Civil, iar ulterior
dispozitiile de drept material erau stipulate in codul familiei (Art. 37-44) iar cele de
procedura, in Codul de Procedura Civila (Art. 607-619).
Definirea notiunii si dispozitii privitoare la divort intalnim in legislatia romana, atat in
Codul Familiei (Art. 37-44) cat si in Codul de procedura civila, in cap. VI din Cartea
VI (Art. 607-619) avand titlul "Divortul".
Anterior anului 1989, reglementarea divortului a cunoscut numeroase modificari prin
Decretele 779/1966, 174/1974, 321/1977, 475/1977
Dupa anul 1989, modificarile aduse atat codului familiei cat si codului de procedura
civila prin legea 59/1993 au avut menirea sa simplifice procedura divortului prin
introducerea divortului prin consimmtamantul ambilor soti.
JURISPRUDENTA60
S-a invocat neconstitutionalitatea Art. 37 si 38 Cod Fam., in raport de dispozitiile
Art. 26 alin.1 din Constitutie, care proclama rolul autoritatilor publice in respectarea si
ocrotirea vietii de familie, intrucat ingaduie "posibilitatea de a divorta cu usurinta",
subminand astfel "familia si societatea".
Motivele de neconstitutionalitate invocate sunt neintemeiate.
In realitate, dispozitiile Art. 37 C. Fam. nu fac decat se enumere cauzele de incetare
(In realitate de desfacere) a casatoriei, una dintre acestea fiind divortul, iar dispozitiile
Art. 38 stabilesc conditiile in care instantele judecatoresti pot pronunta divortul,
precizand la alin. 1 ca divortul nu se poate pronunta decat in anumite conditii si
anume: cand exista motive temeinice si numai daca raporturile dintre soti sunt grav
vatamate, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila, conditii care trebuie
indeplinite cumulativ.
19
De asemenea, pentru divortul reglementat la alin. 2 din Art. 38, legiuitorul a impus
anumite conditii, ceea ce demonstreaza grija sa pentru mentinerea institutiei casatoriei
si inlaturarea posibilitatii de tratare cu usurinta a responsabilitatii fata de copii minorii
rezultati din casatorie.
_____________________________________________________________________
60 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg. 177, 178
In ceea ce priveste posibilitatea oricarui sot de a cere desfacerea casatoriei atunci
cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea ei, este de asemenea evident ca,
prin conditiile impuse de legiuitor, acesta a manifestat o grija deosebita pentru evitarea
recurgerii cu superficialitate la actul grav de desfacere a unei casatorii, fara insa a se
mentine artificial si nociv pentru sotul bolnav o casatorie imposibila.
Asa fiind, rezulta ca dispozitiile criticate de autorul exceptiei nu contravin Art. 26
din Constitutie. Dimpotriva, instantele de judecata dispun de instrumentele legale
pentru a nu permite desfacerea cu usurinta a casatoriei.
(Curtea Constitutionala, dec. nr. 163/22.05.2001,
publicata in Monitorul Oficial nr. 453/09.08.2001)
JURISPRUDENTA61
Reclamantul a invocat neconstitutionalitatea Art. 615 C. Pr. Civ., potrivit caruia
cererea de divort se judeca in sedinta publica, intrucat, incalca dispozitiile Art. 26
alin.1 din Constitutie, care prevede ca autoritatile publice respecta si ocrotesc viata
intima, familiala si privata.
Exceptia nu este intemeiata.
Textul constitutional mentionat obliga autoritatile publice la respectul vietii intime,
familiale si private si la ocrotirea impotriva oricaror atentate din partea oricarui subiect
de drept si, in consecinta, nimeni nu poate sa se amestece in viata intima, familiala sau
privata a unei persoane fara consimtamantul acesteia.
Art. 615 C. Pr. Civ. nu contravine Art. 26 alin.1 din Constitutie, deoarece, pe
deoparte, nu toate relatiile dintre soti - care se discuta in astfel de procese - se refera la
viata intima a acestora in sensul dispozitiilor constitutionale, iar pe de alta parte,
instanta poate sa dispuna judecarea cererii de divort in camera de consiliu, daca
apreciaza ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecata sau administrare a probelor.
(Curtea Constitutionala, dec. nr. 56/13.10.1993,
publicata in Monitorul Oficial nr. 31/01.02.1994 si
CDH 1992 - 1993, pag. 292 - 296)
20
In conceptia divortului-sanctiune, desfacerea casatoriei apare ca o sanctiune aplicata
sotului aflat in culpa, impotriva acestuia, la cererea celuilalt sot apreciat ca este
nevinovat (inocent).
__________________________________________________________________________________________
61 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.178
62 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg.150, 151
De foarte multe ori divortul se pronunta din culpa ambilor soti, atunci cand, din
probele administrate in cauza, rezulta ca respectiva casatorie se destrama datorita
motivelor provocate de ambii soti.
Nu se poate insa solicita de catre sotul reclamant, pronuntarea unui divort din culpa sa,
conform adagiului "nemo censetur propriam turpitudinem alegans" (nimeni nu se
poate prevala de propria atitudine culpabila).
In aceasta situatie, actiunea de divort urmeaza a fi respinsa.
21
3.2.2. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti
Potrivit acestei conceptii, divortul se pronunta prin hotarare judecatoreasca si numai
daca sunt motive temeinice.
3.2.3. Conceptia mixta prin efectul vointei sotilor sau prin efectul hotararii
judecatoresti.
_____________________________________________________________________
63 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti 2003, pg. 37, 38
In aceasta conceptie se imbratiseaza ideea ca, alternativ, o teorie de mai sus constituie
regula si cealalta exceptia.
Ultimele doua conditii, lamuresc natura motivelor temeinice si intre ele se leaga prin
conjunctia copulativa "si" de unde se poate conchide ca ideea legiuitorului a fost de a
se indeplinii cumulativ cele trei conditii. De fapt in acest sens doctrina juridica este
constanta, la fel si practica judiciara. De aici rezulta ca divortul nu se intemeiaza doar
pe "culpa" cum s-ar putea conchide la o prima analiza, avand in vedere motivele
temeinice care au afectat grav relatiile de familie. Legea prevede si situatia in care
continuarea casatoriei nu mai este posibila, care nu vine sa lamureasca intensitatea
vatamarii relatiilor de familie, ci "motivele temeinice", fara insa a fi in prezenta unei
culpe, ci mai degraba a unei remedieri de situatii. 64
22
Motivele de natura subiectiva sau obiectiva afirmate si dovedite in fata instantei vor
constitui temei al desfacerii casatoriei numai daca s-au rasfrant asupra relatiilor dintre
soti vatamandu-le grav.
Precizam ca, sub aspectul solutionarii cererii de divort, intereseaza exclusiv relatiile
dintre soti, de aceea eventualele discordii dintre unul dintre soti si alti membrii ai
familiei, (de regula parintii celuilalt),
_____________________________________________________________________
64 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti 2003, pg. 40
65 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 220
66 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.169
. mentinerea casatoriei ori de cate ori neintelegerile dintre soti au caracter pasager si
in mod obisnuit, fata de natura motivelor aduse in atentia judecatorului, nu altereaza
iremediabil relatia cuplului conjugal.
. iar pe de alta parte, ca desfacerea casatoriei sa nu fie refuzata cand masura este in
interesul unuia sau al ambilor soti.
5. MOTIVE DE DIVORT
_____________________________________________________________________
67 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.169
68 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg. 156
69 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 220
70 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.166
71 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg. 156
JURISPRUDENTA 72
Rezumatul spetei: Potrivit dispozitiilor art. 38 al. 3 Codul familiei, oricare dintre soti
poate cere divortul atunci cand starea sanatatii unuia face imposibila continuarea
casatoriei. In speta, s-a dovedit ca parata este bolnava psihic, situatie ce face ca
relatiile de familie sa nu poata fi mentinute. In consecinta, casatoria s-a desfacut
datorita bolii de care sufera parata, dar pentru care nu se poate retine culpa acesteia.
Sursa primara: CURTEA DE APEL BACAU - DECIZIA CIVILA NR. 83 DIN 20
IANUARIE 1997
Sursa secundara: CURTEA DE APEL BACAU - SECTIA CIVILA
a. motivele de divort, pot fi considerate incalcari directe ale unor indatoriri sau
obligatii spre exemplu:
. nerespectarea obligatiei de a hotara de comun acord in ceea ce priveste casatoria
prevazuta de Art. 26 Cod Fam.
. sau pot reprezenta atitudini care incalca intr-o maniera generala aceste obligatii
(ingaduinta unuia dintre soti ca parintele sau sa se implice in viata lor de familie)
b. referitor la nerespectarea obligatiei de fidelitate, doctrina actuala, in special
cea straina retine ca nu numai adulterul constituie motiv de divort cat si:
. relatiile echivoce cu un tert pot fi injurioase pentru soti.
. precum si relatiile homosexuale.
c. se considera uneori motiv de divort nerespectarea obligatiei de a contribuii la
cheltuielile menajului comun sau la cresterea si intretinerea copiilor desi intr-o
24
alta opinie se considera ca o asemenea atitudine nu constituie motiv de divort,
deoarece exista alte sanctiuni pentru aceasta.
__________________________________________________________________________________________
72 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/
73 - A se vedea Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept
comparat", Ed. A92, pg. 157; si Adrian Pricopi, "Dreptul familiei", Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pg.109,
110
74 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg. 157, 158
A. VIOLENTA
1. CONSIDERENTE PRELIMINARII
Violenta este un adevarat flagel, este o "boala" ce afecteaza atat fizicul victimei cat si
psihicul acesteia.
Victimele violentei raman infirme sufleteste chiar si dupa ce actele de violenta au luat
sfarsit. In unele cazuri traumele psihice generate de actele de violenta pot dura chiar
toata viata, "ranile" psihice neputand fi vindecate decat cu un deosebit efort si ajutor de
specialitate.
Ca violenta exista, este o cetitudine, problema este ca acestui fenomen deosebit de
grav ii trebuie gasita o solutie, macar de diminuare daca eradicarea sa nu este posibila,
deoarece violenta a existat din cele mai vechi timpuri si din pacate, probabil, ca ea nu
va inceta niciodata sa existe.
25
Violenta poate imbraca diverse forme:
. maltratare;
. abuz psihic;
. victimizare sexuala;
. neglijare materiala si afectiva;
. abandon;
. exploatare financiara.
_____________________________________________________________________
75 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg. 159
Astfel:
26
Violenta, ca motiv de divort este perceputa in mod diferit de catre instantele de
judecata.
JURISPRUDENTA 76
Astfel, o decizie a Curtii Supreme de Justitie din 1978 apreciaza: "un act singular de
lovire nu este de natura sa justifice respingerea actiunii de divort in cazul in care se
_____________________________________________________________________
76 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg. 164
face dovada certa ca intre soti a existat o atmosfera, avand caracter de continuitate, de
scandaluri si certuri, toate provocate de parat".
(Curtea Suprema de Justitie, fost T.S., sectia civila, dec. nr. 766 din 11 Mai 1987)
JURISPRUDENTA 77
In cazul in care din probele administrate rezulta ca intreruperea convietuirii dintre
soti a fost determinata de comportarea violenta a sotului care isi lovea sotia, o insulta,
provoca certuri si intretinea legaturi extraconjugale, faptul acesteia de a-i adresa
cuvinte jignitoare nu poate fi calificat altfel decat ca o reactie fireasca si care nu este
de natura sa justifice retinerea unei culpe concurente in desfacerea casatoriei. In speta,
prima instanta a pronuntat divortul din vina ambilor soti, dar sentinta a fost modificata
in recurs, declarandu-se desfacuta casatoria din vina exclusiva a sotului parat.
Sursa primara: Tribunalul municipiului Bucuresti, Sectia III-a civila, decizia
nr.483/1991
Sursa secundara: IOAN MIHUTA
27
2.5. Sanctionarea violentei
Un fenomen atat de grav cum este violenta nu putea fi lasat fara a fi incriminat. In
legislatia romana, violenta se sanctioneaza contraventional sau penal:
_____________________________________________________________________
77 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/
. Astfel
Art. 180 (lovirea sau alte violente) din Codul Penal mentioneaza:
Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu
inchisoarea de la o luna la 3 luni sau cu amenda;
Faptele prevazute la alin.1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu
inchisoarea de la 6 luni la 1 an sau cu amenda;
Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare
ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 luni la 2
ani sau cu amenda.
Faptele prevazute la alin.3 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu
inchisoarea de la 1 la 2 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In
cazul faptelor prevazute la alin. 2 si 4, actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producadu-si efectele si in cazul in care
actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.
In principiu sotii trebuie sa locuiasca impreuna, traiul in comun fiind esential atat
pentru o casatorie normala, cat si pentru posibilitatea ca sotii sa-si poata indeplini in
JURISPRUDENTA 79
"Despartirea in fapt a sotilor, timp indelungat, poate constitui temei de divort, dar
numai daca, in raport cu imprejurarile cauzei, stabilite pe baza de probe, instanta este
in masura sa-si formeze convingerea ca despartirea constituie o situatie ireversibila si
ca o continuare a casatoriei nu mai este posibila.
Sub acest aspect, trebuie sa se analizeze si sa se cerceteze cauzele reale ale
despartirii in fata a sotilor, pentru a se putea stabilii care dintre ei este vinovat de
destramarea raporturilor de familie, deoarece in masura in care s-ar stabilii culpa
exclusiva a reclamantului, actiunea de divort nu ar putea fi atinsa."
( C.S.J., fost T.S., sectia civila, dec. nr. 643/1978
In Revista Romana de Drept, nr.10/1978, pag. 53.)
29
_____________________________________________________________________
78 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg. 155
79 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg.180
80 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg . 42
Familia a constituit si va constitui in istoria omenirii unul dintre cei mai importanti
factori pentru formarea si dezvoltarea personalitatii umane.81
Casatoria trebuie respectata si pretuita. Insa, uneori, fiind inconjurati de o lume a
tentatiilor, pe fondul unor neantelegeri dintre soti sau a unor schimbari majore in viata
unui cuplu de natura sa provoace dezechilibre grave, sau pur si simplu din monotonie
anumite persoane inteleg sa-si gaseasca "alinarea" in bratele altei persoane decat cele
ale sotului su ale sotiei.
Ce anume ii face pe anumiti oameni sa fie infideli, este o intrbare ce a format obiectul
multor tratate de specialitate. Raspunsul variaza de la caz la caz, datorita unicitatii
fiintei umane, neexistand o regula general valabila.
Exista o multitudine de factori de natura psihologica, sociala sau morala care pot sa
stea la luarea deciziei de a insela. Pot fi date ca exemple in acest sens:
. necomunicarea dintre parteneri;
. sentimentul de frustrare provocat de neglijarea unui sot de catre celalalt;
. nevoia anumitor persoane de a-si demonstra ca pot fi inca atragatoare;
. mediu familial din copilarie;
. consumul de alcool sau droguri;
. o viata sexuala nemultumitoare, ii poate face pe anumiti oameni, care in loc sa
discute cu partenerul despre problemele sau dorintele sale , aleg infidelitatea;
Desigur ca nu toate cuplurile ce se confrunta cu problemele aratate mai sus aleg sa-si
insele partenerii, dupa cum, de asemenea pot exista si alte motive pentru care unii
dintre oameni aleg sa insele, in locul incercarii de salvare a mariajului iar atunci cind
acesta nu mai e posibil a divortului.
Trebuie mentionat ca infidelitatea sau incalcarea de catre unul din soti a obligatiei de a
nu intretine relatii sexuale in afara casatoriei, constituie atat un motiv de divort cat si o
infractiune, articolele 303 , 304 Cod Penal incriminand infractiunile de bigamie si
adulter.
Desi consumat inca din vechime si chiar considerat de catre unii "un prieten" sau un
misloc de destindere, consumul excesiv de alcool, este un dusman periculos ce ataca
atunci cand te astepti cel mai putin.
Consumul excesiv de alcool este considerat un motiv temeinic de divort, cu atat mai
mult cu cat el este insotit de cele mai multe ori de acte de violenta indreptate impotriva
sotului, cat si de numeroase modificari ale psihicului persoanei ce il consuma.
Daca in cantitati mici, si consumat foarte rar, alcoolul nu afecteaza persoana, consumul
exagerat de alcool produce adevarate drame . Pe langa afectiunile specifice, datorate
alcoolului, acesta afecteaza si personalitatea consumatorului, putandu-se produce
urmatoarele consecinte:
. parasirea familiei
. pierderea locului de munca
. irtabilitate si acte de violenta
. labilitate psihica
. depresie
CONSUMATOR CONSUMATOR
ALCOLEMIE %
SPORADIC CRONIC
31
0,5 euforie ____
exuberant,
0,75 ____
bine dispus
1 absenta coordonarii semne minime
comportament stare euforica, cu inceput
1,25-1,5
necontrolat de lipsa de coordonare
necesita efort pentru
2-2,5 letargie
mentinerea controlului
3-3,5 coma ameteala,incetinire
>5 +/ - deces coma
PERIOADA DE
FAZE MANIFESTARI
TIMP
Individul cauta diverse
motive pentru a consuma
Instalarea dureaza
Faza prealcoolica alcool
intre 2-3 luni si 4 ani
Toleranta sa fata de alcool
creste
Individul consuma bauturi
alcoolice in secret
In aceasta perioada
Faza de alcoolizare 6 luni si 4 ani
debuteaza si conflicte in
sfera relatiilor socio-
profesionale
Necesitatea fizicade a
consuma alcool
Conflictele la locul de
munca si cele familiale
Faza de alcoolism
Peste 4 ani devin frecvente
cronic
In timp individul devine
gelos, isi neglijaza aspectul,
32
permanenta
Tulburarile psihice se
amplifica evoluand spre
psihoze alcoolice
_____________________________________________________________________
82 - Valentin Iftenie, Op. cit. "Medicina Legala", Ed. Stiintelor medicale" 2004 pg.289, 290, 292
83 - Valentin Iftenie, Op. cit. "Medicina Legala", Ed. Stiintelor medicale" 2004 pg.292, 293
Desi am tratat separat cateva din cele mai importante motive de divort ce duc la
imposibilitatea continuarii casatoriei trebuie sa facem precizarea ca de cele mai multe
ori exista o interdependenta stransa intre motivele de divort, unul generandu-l pe
celalalt, astfel: 84
33
_____________________________________________________________________
84 - Maria Voinea, Op. cit. "Sociologia familiei", Bucuresti, 1993, pg. 83
Dupa cum am aratat acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei este apreciat de lege
ca motiv temeinic de divort.
34
Conform Art. 38 alin. 2 Cod Fam. divortul poate fi pronuntat pe baza acordului sotilor
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
6.1. Pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei.
6.2. Sa nu existe copii minori rezultati din casatorie.
6.3. La aceste cerinte exprese se adauga una subanteleasa, cea a consimtamantului
valabil exprimat al sotilor.85
6.1. Pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei.
(Art. 38 alin. 2 lit.a Cod Fam.)
Chiar daca divortul este pronuntat pe baza acordului sotilor, legiuitorul in incercarea
de a proteja familia si de a evita divorturi ce ar putea fi regretate ulterior a considerat,
dupa cum am aratat, ca pentru divortul prin acordul sotilor sunt necesare indeplinirea
anumitor conditii, una dintre ele fiind trecerea unui termen de cel putin un an de la data
incheierii casatoriei.
Considerentele ce stau la baza acestui termen sunt lesne de inteles, respectiv
posibilitatea sotilor, recent casatoriti de a incerca sa depaseasca problemele ivite in
viata de cuplu, de a se cunoaste pe ei, nu priviti individual, ci ca pe o familie, iar cum
toate acestea necesita un anumit timp, se considera ca termenul, este satisfacator in
aceasta privinta.
Desigur ca atunci cand continuarea casatoriei nu mai este posibila, chiar daca sotii nu
sunt casatoriti de cel putin un an, se poate opta pentru divortul la cererea unuia dintre
soti, acesta trebuind sa demonstreze temeinicia motivelor ce au vatamat grav relatiile
dintre ei.
Revenind la termenul de cel putin un an de la data incheierii casatoriei, este de
observat ca de vreme ce acesta se verifica in raport de data cererii de divort, acordul
sotilor poate fi anterior implinirii lui, dar este inapt de a produce efecte juridice mai
inainte de expirarea termenului de reflectie; cererea prematura formulata urmeaza a fi
respinsa de instanta.86
Termenul de un an nu este considerat nici de prescriptie nici de decadere, el se va
calcula pe zile intregi. Ziua de incheiere a casatoriei nu intra in calcul, dar ziua de
implinire intra in calcul, insa termenul se socoteste implinit dupa trecerea acelei zile.
La calculul termenului nu se tine seama de ziua complimentata a anilor bisecti. Zilele
de sarbatori legale intra in calcul. 87
6.2. Sa nu existe copii minori rezultati din casatorie. (Art. 38 alin.2 lit.b Cod Fam.)
Aceasta cerinta trebuie inteleasa in sensul ca nu trebuie sa existe copii minori rezultati
din casatoria sotilor care cer divortul, nu conteza daca unul dintre soti sau amandoi au
copii minori rezultati dintr-o alta casatorie anterioara, sau daca unul dintre soti a
adoptat un copil minor. In schimb daca ambii soti au adoptat un copil minor sau daca
unul dintre ei a adoptat copilul minor al celuilalt sot, acestia nu vor putea cere divortul
prin consimtamant, cat timp respectivul copil este minor.
__________________________________________________________________________________________
85 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.170
86 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg. 170
87 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 216
In ceea ce priveste cerinta inexistentei copiilor minori rezultati din casatorie, se impun
urmatoarele precizari:
35
In aceasta situatie, cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea parintilor, de a cere
divortul prin consimtamant mutual, in literatura de specialitate intalnim doua opinii:
. Intr-o prima opinie, cea a domnului Filipescu, se sustine ca, deplina capacitate de
exercitiu (dobandita de fiica minora prin casatorie) nu este acelasi lucru cu
majoratul, desii in majoritatea cazurilor se suprapun. 88
36
6.2.3. Copilul conceput dar nenascut 91
In acest caz redam o opinie extrem de interesanta a domnului Emese Florian:
Se pune problema daca legiuitorul, stabilind cerinta ca sotii sa nu aiba copii minori, a
avut in vedere si copilul conceput dar nenascut.
Daca tinem seama de ratiunile cerintei, precum si de cele stipulate prin Art. 7 alin.2
din decretul nr.31/1954 (anume ca drepturile copilului sunt recunoscute de la
conceptiune, insa numai daca se naste viu), am fi inclinati sa raspundem afirmativ. Sa
observam totusi ca dobandirea anticipata al capacitatii de folosinta este conditionata,
ea este recunoscuta numai copilului care se va naste viu (viabil sau nu) deci solutia de
respingere a cererii de divort, motivata prin evenimentul viitor si incert ar fi
amendabila.
Pe de alta parte promovarea practica a ideii, privind inadmisibilitatea cererii de divort
consensual ar intampina serioase dificultati. Ar fi nerealist sa ne asteptam ca sotii care
au convenit asupra desfacerii casatoriei sa faca marturisirea "impedimentului" la
divort, iar daca instanta ar da curs cererii lor, hotararea de divort pronuntata in
conditiile Art. 38 alin.2 Cod Fam. este, in ceea ce priveste desfacerea casatoriei,
definitive si irevocabila, si de asemenea sustrasa caii extraordinare de atac (Art. 619
alin.4 si 5 Cod Proc. Civ.) asa incat nasterea copilului survenita oricat de curand dupa
pronuntarea divortului, in lipsa mijloacelor procesuale, nu poate atrage reformarea sau
retractarea hotararii instantei.
_____________________________________________________________________
91 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.172
92 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.172
93 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg.153
JURISPRUDENTA 95
Instanta nu poate dispune desfacerea casatoriei decat numai daca din probele
administrate rezulta ca relatiile dintre soti sant atat de grav si iremediabil vatamate
incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru sotul care a cerut desfacerea ei
(art. 38 Codul familiei). Divortul nu se poate dispune insa atunci cand deteriorarea
relatiilor dintre soti s-a produs din vina exclusiva a reclamantului, care deci nu poate sa
invoce in sustinerea actiunii propria sa culpa. In speta, din materialul probator a
rezultat ca in timpul casatoriei reclamantul obisnuia sa consume in mod exagerat
bauturi alcoolice, avea o comportare violenta fata de sotia parata si intretinea legaturi
extraconjugale cu o alta femeie, ceea ce a dus la despartirea in fapt (in anul 1985).
Dupa aceea reclamantul a intrat in relatii de concubinaj cu alta femeie, situatie datorita
careia incercarile paratei de a relua convietuirea cu reclamantul nu au reusit. Toate
aceste imprejurari fac dovada certa ca reclamantul are culpa exclusiva in destramarea
relatiilor de familie, asa ca actiunea sa de divort a fost respinsa de prima instanta, iar
recursul sau a fost respins ca nefondat. S-a considerat in acest sens ca motivele
invocate de reclamant in recurs si anume parasirea nejustificata a domiciliului conjugal
de catre parata si refuzul ei de a relua convietuirea, precum si existenta unor
neantelegeri anterioare despartirii in fapt generate de incidente legate de educatia
copiilor si de casatoria fiicei lor, nu-si gasesc suport convingator in probele
administrate.
Sursa primara: Tribunalul municipiului Bucuresti, Sectia IV-a civila, decizia nr.
437/1991
Sursa secundara: IOAN MIHUTA
JURISPRUDENTA 97
Odata cu pronuntarea divortului, instanta va hotari caruia dintre parinti vor fi
incredintati copiii, tinand seama de interesele acestora (art. 42 alin. 1 Codul familiei).
Prin urmare, chiar daca divortul s-a pronuntat din vina exclusiva a sotiei parate, copiii
ii vor putea fi incredintati spre crestere si educare in cazul in care instanta va aprecia,
pe baza de probe, ca luarea acestei masuri este in interesul minorilor.
_____________________________________________________________________
94 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg.153
95 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/
96 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat",
97 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/
38
Sursa primara: Tribunalul municipiului Bucuresti, Sectia III-a civila, decizia nr.
73/1991
Sursa secundara: IOAN MIHUTA
JURISPRUDENTA100
In speta, privitor la rezolvarea problemei locative, solutia de atribuire a beneficiului
contractului de inchiriere catre reclamanta este corecta, in favoarea acesteia pledand
mai multe criterii de preferinte. Astfel, este de aratat ca paratul are asigurate conditii
de locuit in familia parintilor sai, care detin in proprietate o locuinta compusa din 4
camere si dependinte, chiar daca asupra uneia dintre incaperi vanzatorul si-a rezervat
un drept de uzufruct viager. In acelasi timp, insa, nu poate fi neglijat nici faptul ca
sotul are o culpa mai grava in destramarea relatiilor de familie, constand in maltratarea
sotiei si izgonirea acesteia din domiciliul conjugal, ceea ce face ca reclamanta, mai
putin vinovata de pronuntarea divortului, sa apara ca mai indreptatita la atribuirea
beneficiului contractului de inchiriere.
Sursa primara: Curtea Suprema de Justitie, in compunerea prevazuta de art. 39
alin. 2 si 3 din Legea pentru organizarea judecatoreasca nr. 58/1968, decizia nr. 15 din
10 februarie 1993
Sursa secundara: CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
_____________________________________________________________________
98 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 225
99 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 225
100 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/
101 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed.
A92, pg.154
39
CAPITOLUL III.
MOTIVELE DE DIVORT IN VIITOAREA
REGLEMENTARE
40
SECTIUNEA I.
NECESITATEA SI AVANTAJELE ELABORARII UNUI NOU COD AL
FAMILIEI
Orice societate umana este supusa schimbarii , schimbare ce modifica atat mentalitatea
umana de a percepe lucrurile ce o inconjuara, cat si realitatiile existente in respectiva
perioada de timp.
In incercarea de a tine pasul cu necesitatile momentului atat de evidente in ultimul
timp cat si de armonizare a legilor noastre cu cele ale Uniunii Europene, se impunea
adoptarea unei noi legislatii in domeniul dreptului familiei (Codul familiei fiind
elaborat si promulgat in 1954).
Dintre proiectele ce au fost elaborate in acest scop, in prezent se mentine, unul dintre
ele, ce se pare ca a raspuns cel mai bine cerintelor actualului context, tendintele
inovatoare ale acestuia fiind evidente.
SECTIUNEA II.
MOTIVELE DE DIVORT PRIVITE PRIN PRISMA VIITOAREI
REGLEMENTARI
. Atunci cand datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate
si continuarea casatoriei nu mai este posibila
. Cand unul dintre soti a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate
mai mare de 5 ani.
. La cererea unui dintre soti care nu mai doreste indiferent de motiv continuarea
casatoriei. . In urma cererii oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii unuia dintre ei
face imposibila continuarea casatoriei.
42
4. Divortul va putea fi cerut de oricare dintre soti daca starea sanatatii unuia
dintre ei face imposibila continuarea casatoriei.
"In acest caz instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina
unuia sau a ambilor soti.
Instanta va putea desface casatoria datorita starii sanatatii sotului parat, numai daca
divortul nu ar produce pentru acesta consecinte deosebit de grave care sa justifice
mentinerea casatoriei."
43
CAPITOLUL IV.
MOTIVELE DE DIVORT IN DREPTUL CRESTIN-
ORTODOX
SECTIUNEA I.
DIVORTUL IN BISERICA CRESTIN - ORTODOXA
44
Ideea de iubire, intelegere si armonie atat in viata de zi cu zi cat si in viata de familie a
fost propavaduita de biserica din cele mai vechi timpuri.
Casatoria este considerata de catre Biserica Crestin -Ortodoxa o taina, o legatura sfanta
ce trebuie sa dureze pe tot timpul vietii sotilor.
Dar ce se intampla atunci cand casatoria este vadit compromisa, traiul in comun al
sotilor devenind un adevarat calvar, mariajul provocand mai multe suferinte decat
bucurii?
Chiar daca nu incurajeaza divortul, Biserica Ortodoxa, in astfel de situatii exceptionale
si decat pentru anumite motive pe care le vom prezenta ulterior, permite sotilor sa se
desparta.
Din punct de vedere canonic, casatoria fiind o uniune in fata Domnului, nu putea fi
desfacuta decat prin moarte, sau in caz de adulter. Ulterior biserica a permis divortul si
pentru alte cauze, atat din dorinta de fi in armonie cu legile statului, dar si din
considerentul ca anumite motive sunt asimilate cu moartea persoanei.
In legatura cu cele mentionate Biserica Ortodoxa, admite urmatoarele categorii de
motive de divort: 102
__________________________________________________________________________________________
102 - A se vedea Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept
comparat", Ed.A92, pg.278 si I. N. Floca, Op. cit., pg. 103
SECTIUNEA II.
MOTIVE CANONICE DE DIVORT
45
Prezentarea a catorva dintre motivele de divort, recunoscute de Biserica Crestin -
Ortodoxa fie ca acestea au fost acceptate din totdeauna de biserica, fie ca din anumite
considerente aceasta le-a acceptat ulterior, ne permite sa ne facem o imagine de
ansamblu atat despre cum este privit divortul din punct de vedere canonic, cat si
despre modul cum dreptul bisericesc a evoluat datorita schimbarilor survenite de-a
lungul istoriei.
1. Adulterul
De la inceput, adulterul a fost admis ca motiv de divort de catre Biserica Ortodoxa, o
buna perioada de timp fiind considerat drept singurul motiv acceptat de biserica.
Ce anume a facut ca divortului determinat de adulter, biserica sa nu i se impotriveasca,
este faptul ca permisiunea sotilor de a se despartii in acest caz se regaseste in "Matei c.
V, v.32", in care Mantuitorul, permite in acest caz despartirea.
De asemenea considerarea ca adulterul era unul dintre cele mai mari pericole pentru o
casnicie isi avea temeiul in opinia conform careia : femeia adultera, putea ramane
insarcinata, in urma infidelitatii sale, iar respectivul copil, va "rapi" copiilor legitimi o
parte a mostenirii si va fi totodata pentru barbat o sarcina in plus. Pe de alta parte, un
barbat infidel, facea sotiei sale o insulta grava si copiilor sai o nedreptate ireparabila.
103
4. Avortul
Avortul voluntar al sotiei este considerat de biserica, atat o crima, un pacat, cat si un
motiv de divort.
Un subiect atat de controversat, cum este acesta, deseori supus unor dezbateri pro si
contra, lasa si astazi loc de discutii aprinse.
_____________________________________________________________________
103 - Ioan Popescu, Op. cit. "Casatoria tratata din punct de vedere istoric, docmatic si moral" , Tipografia
Cartilor Bisericesti, Bucuresti 1889, pg.109
104 - Stefan Popa, Op. cit. "Divortul din punct de vedere canonic", Tipografia Gutenberg, Joseph Gobl,
Bucuresti, 1901, pg. 62
105 - Stefan Popa, Op. cit. "Divortul din punct de vedere canonic", Tipografia Gutenberg, Joseph Gobl,
Bucuresti, 1901, pg. 61
46
Este oprita casatoria nasului cu mama vaduva a finului, ceea ce inseamna gradul doi de
rudenie spirituala. Ca atare daca tatal tine in brate la botez pe propriul sau copil, atunci
casatoria dintre el si sotia lui, devenita acum cumatra, urmeaza a se desface.
7. Impotenta
O relatie fireasca este aceea in care partenerii se iubesc, se sustin reciproc si isi satisfac
necesitatile, atat cele spirituale cat si cele de natura fiziologica.
A mentine o casatorie in care sotia nu poate trece peste acest "impediment", ar
insemna sa se dea nastere unor alte consecinte mult mai grave, cum ar fi de exemplu
adulterul. Desigur ca exista si situatii in care sotii aleg sa ramana impreuna si tot
impreuna incearca, sa rezolve astfel de probleme.
Este adevarat ca pentru a fi considerat motiv de divort, din punct de vedere canonic,
impotenta trebuie sa fi intervenit in timpul casatoriei si de asemenea pana la cerere
divortului, sotia trebuia sa astepte o perioada mai lunga de timp, in vederea
"vindecarii" sotului.
SECTIUNEA III.
MOTIVE DE DIVORT CE NU SUNT RECUNOSCUTE DE BISERICA
2. Afectiunile psihice
Doctrina bisericeasca apreciind ca sotii trebuie sa isi acorde ajutor si sprijin moral nu
considera ca acest gen de afectiuni survenite in timpul casatoriei constituie motiv de
divort. In schimb daca boala unuia dintre soti s-a manifestat si anterior casatoriei,
atunci sotii sunt liberi sa se desparta.
3. Boala grava
Chiar din binecunoscutele juramintele facute de catre soti la casatorie : "la bine si la
greu." se poate desprinde concluzia ca biserica nu recunoaste aceasta cauza drept
motiv de divort.
"Boala cat de urata, molipsitoare si incurabila, precum si suferintele morale nu dau
drept sotului sanatos de a cere divortul intemeiat pe aceste cauze, ci este obligat sa dea
ajutor sotului bolnav si sa-l ingrijeasca".108
__________________________________________________________________________________________
106 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat",
Ed.A92, pg. 281
107 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul", Ed. A 92, pg. 282
108 - Ioan Popescu, Op. cit. "Casatoria tratata din punct de vedere istoric, docmatic si moral" , Tipografia
Cartilor Bisericesti, Bucuresti 1889, pg. 111
BIBLIOGRAFIA
47
ADRIAN PRICOPI - scripturi complexe - "Dreptul Familiei", ED. Lumina Lex,
Bucuresti 1981
COCOS ST. - "Dreptul familiei", vol. 1-2, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001
48
FLOCA I. N. - "Drept canonic ortodox, Legislatie si administratie bisericeasca", Ed.
Institutului biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1991
IOAN POPESCU - "Casatoria tratata din punctul de vedere istoric, dogmatic, canonic
si moral", Tipografia Cartilor Bisericesti, 1889
MARCU L.P. - "Istoria dreptului romanesc", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997
MAGUREANU FLOREA - "Drept procesual civil", Ed. All Beck, Bucuresti, 2004
VALERICA LAZAR, ILIE PASCU - "Drept Penal, partea speciala", Ed. Lumina
Lex, Bucuresti, 2003
49
VOICU C., s.a. - "Istoria statului si dreptului romanesc", Bucuresti
50