Dictionar Meglenoroman Theodor Capidan

MEGLENOROMANII
III
DI
TI ,
~
PROFES~
NAR
A
MEGLENOROMAN
TH. CAPIDAN
UNIVERSITAR MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
~~.~
MONITORUL OFICIAL DEPOZITUL GENERAL ~IIMPRIMERIILE STATULUI CARTEA ROMANEAScA IMPRIMERIANATIO:; \. B-DUL ACADEMIEI 3-5 , CURE!;iTI
PREFATA Lucrarea de fata cuprinde cuvintele din dialectul meglenit pe care le-arn extras din textele mele publicate in Meglenoromdnii vol. II, din comunicarile ce mi s'au facut intre anii 1909-1919,la Salonic ~i in Meglen, de catre tineri meglenorom ani - cei mai multi fosti elevi ai « Scoalei Superioare de Comert din Salonic », unde subsemnatul functionam ca director si profesor - din materialul strans cu Chestionarul mare (de 4800 intrebari) al {(Atlasului Lingvistic al Romaniei i in ancheta pe care am facut-o impreuna cu d-l Sever Pop.Intre 20 Aprilie ~i 13 lVlai 1933, la Meglenoromanii colonizati in Cadrilater ~i dintr'o lucrare mica, de specialitate, referitoare la cultura gandacilor de matase, intitulata Cum si catd bubili (cum se cultiva gandacii de matase), compusa din doua parti : I. Usul' u cu cari putem si dubim cujurets mults si di bun soiy. [indrumari cu care putem sa ca~tigam gogo~i de matase multe ~i de soiu bun), II. Cum tribujasti si u spi1.strim casa [undi tsearim si ci1.tQm bubi (cum trebue sa curatim cas a in care vrem sa cultivam gandaci de matase). Aceasta carticica cuprinde 0 serie de sfaturi scrise in graiul meglenit, impestritat pe aloeuri eu euvinte literare, pentru Rornanii din Meglen cari se indeletnicesc eu cresterea gandacilor de matase. Autorul lucrarii nu este dat. Se arata numai anul si locul unde s'a tiparit : Salonic, 1907. Cele mai multe cornunicari mi s'au facut de catre d-nii: C hr. I u f u, G e 0 r g e D e met r u, loa n G ole a, loa n L i v e a n u (Osani) ~i T a ~ cuP a pat a n a s e
TH. CAPIDAN
(Huma); mai purine de d-nii: Dimitrie Papadion i s i e (Osani), Pan del i Meg h i a (Liumnita), N i col a Pap a dum i t r u (Cupa), N i col a Tan u r si S t a v r i H r i stu (Lugunta), Van g h eli Jar a (Tarnareca) si Has a nIb r aim (Nanta). Aceste comunicari mi se faceau dupa anumite intrebari pe cari Ii Ie puneam in scris, dupa dictionare, dupa lucrari de industrie casnica etc. Pentru derivatiune am intrebuintat doua lucrari, una a subsemnatului si alta ad-lui Sextil Puscariu, amandoua publicate in Jahresbericht des Instituts fur rumiinische Sprache, XV, p. 1-80 si VIII, p. 86-232. D-l G e 0 r g e D em e t r u (Osani) a cetit din aceste lucrari toate derivatele dacoromane ~i arornane, insemn and pe fise formele corespunzatoare din dialectul meglenit. Astfel, am reusit sa obtin un numar de forme derivate prin sufixe, care nu se intalnesc in textele stranse de mine. La toti cati mi-au ajutat sa strang materialul lexical din acest volum, mai cu searna fostilor mei elevi din Salonic, Ie aduc aici viile mele multumiri, Nu mai putin multurnesc d-lor D e met ruM a c rea, Iicentiat in litere, pentru bunavointa ce a avut de a controla citatele si I. B i rill, student in litere, pentru ajutorul dat la transcrierea acestei lucrari. Insa cea mai mare recunostinta , 0 datoresc A cad em i e i , Rom a n e, fara ajutorul careia, toata munca mea de ani de zile, pentru strangerea tezaurului lexical al unui graiu care astazi este pe duca, ar fi ramas zadarnica,
TH. CAPIDAN
ALR.
Atlasul Cum
Lingvistic si cata bubili.
al Rornaniei Salonic Ov. Densusianu, Bucuresti, [Osani).
1).
Dictionarul 1907. Etirnologic al
B.
CDDE.
1907.
I. A. Candrea, Lirnbii Chr.
Romane, Papadionisie
C. I
D.P. G.D. GH. H.I. 1. G. 1.L. N.P. N.T. P.M. S.H. T.P. V.J. Com.
Iufu [Osani),
Demetru Hristu (Osani). Ibraim Liveanu Tanur Meghia Hristu Papatanasi [Osani), Tagare (Osani).
Durnitru George
T.
Gheorghe Hasan Ion loan Nicola Nicola Pandeli Stavri Ta~cu Golea
(Nanta).
(Osani).
(Cupa), (Lugunja). (Liumnita). (Huma). (Lugunta). (Tarnareca).
Papadumi tru
Vangheli Jara Comunicat. i u n e. ito Cifrele r i lor
o b s e r vat
de ordine din acelasi al cifrele romane incepatoare
cu asterisc
dela
sfarsitul
0
citatelor
arata
nurnarul
~i e lor
g hie
din Meglenoromdnii, al f r a z e citatelor litera este aceeasi
vol. II;
cele farll asterisc tee
arata numarul
de ordine dupa
log
i e i ~i al can
volum.
Transcrierea
ca in vol. I ~i II. Cuvintele
cu tf urrneaza
c, iar cele cu di, dupa g.
I) Cand vantul
dupa
ALR.
nu este dat nurnaru date
intrebarii,
atunci
se intelege
ca
cu-
a fost extras
din raspunsurilc
la introducerea
chestionarului.
A At interj. A! ah! A! frati 9173. [$i: a!], (arom. a I). It" mterj, v. a.I A Aba (pl. abi) Flanela de Hinas. de bumhac. Saiac, aha. Com. G. D. [D e r i vat: abar rn. = negustor de flanele, de ~iac] - Din tc. aha (arom, abaj. Abar m. v. abd. Aber m. Veste, §tire. Aber nu- 'n trimeati (nu-mi da de stire) 2/IV. I Veste trista. - Din te. haber, (arom. hdbare). Abra! interj. Bre, rna, mare, maio Abra, noj cota uacot tzi im... (mai, dar noi atata vreme santem ...) 15/15 Abra dedu, na folili 12/16(Pentru etim. cf. Capidan, Aromanii 511). Ac a. Ae. Du-la acu (adu-l acu1) 2/20. Din ac pdlifnie si dard? 505. - Din lat. acus, -um, (arom. ac). 2 Ac a. Drept, dreptate Uchimatu 11U-1' deadi ac (tribunalul nu-i dadu dreptate). [Si: hae a. Nu-T-tsi mdmined hacu l'iqor (11 text g esit : uso ) 986. - Din te. hak, (arom, hak'e). Aellies vb. IV (Judecand dupa forma acnes, in~elesul original tre-
bg!;~.(aOI"a::h:.'::SC"
hue sa fi fost « Iovesc »). Incarc un animal prea mult, peste masura. Cd dedi, cd dcdi leamni la [dchiru di mdgar, pand la prifronsi (l-a incarcat prea mult pe hietul magar de l-a Induplecat). I Luerez, muncese, rna trudesc. Toatd zuya acdi (toata ziua a muncit) Corn. I. L. - Din
Aemua ~cnes vb. IV Lovesc. S-te acnes an spgts (0 sa te lovesc in spate). Com. I. L. [D e r i vat: lJ.eniri f. - Pentru etim. cf. iicdjes. ~eniri f. v. qcnes. Aereatsa f. v. aCTU. Aerep m. Scorpion Com. T. P. - Din te. akreb. Aerimi f. ~ v. acru. A erl'tV seu a di ~. Keru -a adj. Aeru I Fig. Inchipuit. [D e r i vat e: aereatsa, aerimi f. = aerime; aeritseu, -a, aerunea adj. = acrisor; (~)naeres vb. IV = aerese. ALR. 4161 §i 3993. - Din lat. acTUS, -a, -um, (arom, acru). Aerunea adj. v. acru. Aesen, -Ii adj. Strein. Acsenu boy tucu maj gras- iii (boul strein tot
TH.
CAPIDAN
mai gras este) 53, cf. 697, 822. ljom acsen ari (este om strein) 27/94. - Din gr. Uvo~, (arom. csen). Ae~ios adj. (grecism) Vrednic. Acu conj. 1°. Dad. Tser si sirbes ... acu ari lac (vreau sa muncesc, daca este loc) II / 15. Chiar dad .
AdZamiia
T. P. haiimit).
adj. Ageamiu. Com. Din tc. aiami, (arom.

Vreay si 2138 [Si :
AdZilQehi f. Hagilac.
si ducd tu addilochi
. I Tu # acu
antsiles, sa zits nu ftiy
(tu chiar daca intelegi ... ) 3/21. Cu toate eli, desl, Acu ca na leaj (cu toate d ne iai) 4/58. Acu-j an [arnd (desi este iarna) 7131. I 2°. Adv. (Absolut). Fie, nu face nimic.
/j.mpiriitu... zisi la izmichjiiru: « tsi bun tser sd-ts fac? » Ara izmichjiiru zisi: « tsi bun di la furniz ari? »... ampiratu ... zisi: « acu, spuni, tsi bun tser» (.. .fie, spune ce bine vrei [sa-ti fac]) 14/4. Acu, noj s-na dutsim (nu face nimic, noi 0 sa ne ducem) 8/19. [Si : eu conj. (numai ad 1°.) la, cu sam zddurmit ... (eu, dad voi fi adormit, ..) 5134, cf. 8131,2132; Ieu conj. Icu tusos, catsd un lilic di-l scup tref yor an rost, si-ts treacd (dad tusesti, prinde un liliac ...)] - Din bg. aka. Adet (pI. -ur) a. Obiceiu, datina. lj a la vem adetu, farina ca si matsind (aici avem obiceiul...) 6/5 cf. 9/5. - Din tc. adet, (arom .. adete). Adits! interj. v. ajdi. Adzaba conj. Dar, insa . .{In zisi ca si oind, adsaba ftiy istina (mi-a spus eli 0 sa vina, dar stiu dad este
hadfilqe a. cf. 987. - Din tc. haiilyk, (arom. hadzilik'e). AdZ6ie Ni Ioc.Janga Osani. Com. I. G. Aer adv. (turcism) Nu. Tu 1I1I las orind ~arvetd ... « nu, aer ... » 4/42. Aleron! interj. Aferim. /j.mpiriitu al' zisi: « aferon la tini» 6/27. _- Din tc. aferim. Aflam vb. I v. aflu. Anu vb. I Aflu, gasesc. Si-ts
tures un ac an tsista pustav, di, cu l-aflaf, si-u taltsQf ldmna; cu nu la pots flari... 17132. Elas agru nisirbit 1,2. Ca si [lard an sus. [Ind. prez. I. afldm, aflum 2. aflilf aflif. Subj. prez. si afldm 9,10/50, 5135, 7131; si aflum 6/79, 638, si aflaf 24/51, si aflis 1/10, 4135, 39· Imperf. flam ~i flajam. Ca nd [ldjam an baftsa (cand ne aflam in gradina) 8/VI. Si flajay B. 12. [G 0 m pus (cu pref.): l)riaflum
(pri
+ aflum)
vb. I
= aflu din nou
adevarat) Com. G. D. -
Din tc.
Nu la pot prijlari.] Din lat. afflo, -are, (arom. aflu). Aftari pro V. tari. Altases vb. IV (Tarnareca) 80sese, ajung, yin. Aftasira dratsl' ada la lucru (sosira dracii) 8, 10/67. - Din gr. qlMvw(mbg. ftasuvam). AltomobH a. Automobil. ALR.
DICTIONAR MEGLENOROMAN
Ag6~ N. de persoana. Cf. A san. Agru a. Ogor, tarina. Si dusird la agru 4/55. Aram un agru 21/6. Com pus e: Agri-Dumtie, Agrili-al-Jaica n. loco aproape de Huma. Com. T. P. - Din lat. ager, agrum, (arom. agru). Ah! interj. Ah I Feata tucum stricni la buric, « ah t zisi 32/51. AhtsiFi m. Bucatar, - Din tc. ahii, (arom. ahliu). Ahtsiitsa f. Bucatarie, - Din bg. ahlijca. Ahtsinitsa f. Bucatarie. - Din bg. ahlinica. Ai! interj. Hai, haide. Ai delmi cd tser sd-ts spunim 5/16 cf. 11/6 [$i: aina, aiva. Aina, aina, Petru mori 2/1I. Aiar a. v. ajer. Aidi! interj. Haide. Ajdi si sirbim.14/15 [Si : aidits, adits (haideti) 23138 cf. 9/15,17/16,18/29, 2131. Din tc. haide, (arom. haide). Aidits! interj. v. aidi. AigQr m. Orice animal lasat sa umble liber. Com. I. L. (La Nanta, Osani cu intelesul etimologic) armasar. [Si : [agqr]. Din tc. aigyr. Aina! interj. v. aj. AiQr a. Grajd. Jel si dusi la tatdsu... an aier 18/9, cf. *35. [$i: aiar a. in Huma. Com. T. P.]. - Din tc. ahyr, arom. ahure. (Pentru alb., bg., sarb, cf. G. Meyer, Etijm. Wb. d. alb. Spr. 5).
Air a. Bine, noroc, pricopseala 181. [$i: (T:1rnareca) airi f. (arom. haire). Mosl'd vizura ajri (batranii se pricopsira) 26/64. De r i vat: airlija (bg. airlija) = cu noroc. - Din tc. hair, (arom. hdire). Airi f. } . v. air. A" Ii·· a d v. rr !a Aiva interj. v. ai, Aivan a. Vita. Com. T. P. [D er i vat: aivanat a. = vite multe. Aiodnat minut = oi, capre, namaie ALR. 5354.-Din tc. haivan, (arom. hdioane, bg., sarb., alb. haivan). Aivanat a. v. ajvan. Al a. Hal, stare rea. Spuni cum ts-dj alu 22/4 [$i: hal a. 6/83] . - Din tc. hal, (arom. hald). 2AI ~ . AI' 1 pron. pers. v. Jel. 2AI' a. Usturoiu. Un cdtsol di al' (un catel de usturoiu). - Din lat. alium, (arom. aI''!}). Alai conj. Fiindca, pentruca, Alai nu fl.'!}ver, di tsea fa zits (fiindca nu 0 vrei, de aceea zici asa) 9/90. - Din tc. alai. Alaies ob. IV Pipaiu (cu mana), b:1jb:1iu. Aldia ncoa, aldia nclo,jld meru (pipaie incoace, papaie incolo, gasi rnarul) '20/69. [D er i vat: alairi f. = pipaire, Cu aldirea ... fld meru ib. Si : alnaies, alnes vb. IV]. Alainca f. v. alaitcd. Aliiiri f. v. aldies. Alaitca (Intrebulntat mai mult la pI. -itcht) femeie, persoana care
10
TH. CAPIDAN
face parte din alaiul de serviciu al unei familii, Toati alaitchili... si dusird 18/43 cf. 21/ 43. [Si: alainea f.]. - Din bg. alaika (alainka). Alit a. Scula, instrument. - Din tc. alat, (arom. halate). Alb, -3, adj. Alb. Ungulub alb *8 cf. *16. Alba-Iumi = lumea vizihila (in opozitie eu) Neagra-Iumi = lumea de dupa moarte. S-mi scyats an alba Iami 18/73. ZUJfa-albtl = zi fericita [PI. alb ~i al'bj. Und btlsearicd plina cu cal' al'bj *41, cf. * 42. Si: alba f. = (in graiul secret) rachiu. D e r i vat e: albeats3 (<lat. albitia) f. = albul ochiului, albus de ou, boala de ochi; Albeatsd di porc = slanina 20/18,22,23/18; albeatsd di yoel'u = albul ochiului ALR. 2+; (pl.) albetsli = albituri ALR. 3310; albicav, albitsie, -Ii adj. = albicios. Com. G. D.; albes vb. IV «lat. albesco, -ire) = albesc. De r i vat e: albiri f., albit, -3 adj. Com pus: nalbes vb. IV=albesc. Peru-ii-la niilbi = mi-a albit parul 531. Bufu q.n-Ia niilbif 960; nalbiri f., naIbit, -3 adj. = albit., nalbitura f. = in albit ]. - Din lat. albus, -a, -um, (arom. albu). Alba f. Albeatsa f.
cater de albine; albinamie m. = albinarie]. - Din lat. aloina, -am, arom. alg' ina). Albinar } lbi' ~ " m. v. ana. Alb'lD3rDlC Albiri f. } Albit, -8 adj. v. alb. Albit~ie, -3 adj. AIel f. Belciug. ~_r pusi alcd di mutua (ii puse belciug la bot) 8. - Din tc. halha, (arom. halcd). AI-eule Numele unei mahalale in Nanta (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 1I). AI-di art. inv. AI-de. Ca dutsinard ql-di q.mpiratu (dupa ce cinara de-al-de imparatul) 3/ 48 [~i: laldi art. inv, Con la vizura laldi miimd-sa
22/73. L-al di tiitd-su. 10/38].

Alghio~ N. de persoana cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 17. Ali~varQ~a. Vjmzare, trafic, alisveris. Com. T. P. - Din tc. alyloerii, (arom. alifvirife). Alb adv. Itocmai, la fel, anume. Tsela aliz cd caprd zbijra (acela zbiera intocmai ca capra) 5/23. Alizmumd = mama adevarata, nu vitrega. Tse nu-l'ra aliz-miimd 4/ II [Si: ,nliz adv. An iel' vea un ascher q.nliz ca fitioru (intre ei era un soldat intocmai ca baiatul) 16/39; asli adv. Tseastd nQya nu-i asll (aceasta noutate nu-i adevarata) com. I. L.; iliz adv. Iliz cd iel (intocmai ca el) 13/49. - Din te.
asli.
I
r
Albes vb. IV v. alb. AIbets a. Albieav, -3 Albina f. Albina. Ubidii, no-an albini (cautai, albine nu sant) 12/5. [D e r i vat e: albinar m. = cres-
alnaies vb. IV -a v. alaies.
II
Alnes vb. IV Pun mana sa caut ceva, caut, scotocesc. Alnea an sac, oes tse-ari (cauta in sac, vezi ce este). Si dusi ld cos. Ca alni sa oeadd ddli an ancd an cos, mona al' deadi di moali (se duse la co~. Cand puse mana sa vada daca este inca in cos). 23/41 (Ref I.) mi alnes = rna caut. Tsela fitioru si alni an per (baiatul acela se cliuta in peri) 4/85. - Pentru etim. cf.
alaies.
vacQt un yom mult juni V'l 45/2. Di jel maj ubav nu vea 23/43. [a ya an yopt cupiti di ghipt (uita aici
sunt opt ...) 9/4 [D e r i vat: veari f. = avere; vutsi!a f. = avutie], - Din lat. habeo, -ere, (arom. am). 2 Am! interj. Sunetul ce se au de cand latra cainii, Eld una catsaya
~i cdtsaua am, am, am,
5/71.
AltalQc m. v. altiloc, Altar a. Altar. Fuzz el an altar 29/18 cf. 32/18. - Din lat. altanum.
Ama conj. Insa, dar, cf. ami, mi. Un yom mult juni v'l, ama nu ~tiy cum ... (era un om foarte voinic, insa nu stiu cum ...) 45/2 Tsel'a
lants argats veay ldsatd lucru, dma sal tsel sirumaulu ... ancd ruca chietrili 4/65 cf. 23/65, 2/23 [Si: ama conj.]. - Din ngr. l1.f1-a (cf. arom, ama, alb. ama, bg. ama, tc. amma). Ama conj. V. ama.
AltilQc (pI. -Qts) m. piesa de argint de 6 piastri [Si : aJtaJoc]. - Din tc. altilyk, (arom. altilik'e). Altsa. m. N ume de cal cu parul ros, Com. G. D. - Din tc. ally. Alva.f. Halva. Ca-l' cazu alva' n lut. 5/X1V cf. 2/XIV. - Din tc. halva, (arom. halvd). Am vb. II. 1°. Am. [0 Nini am 21/2. Tse gurgascd air Tse leac ari?
Amac, -a. adj. Naiv, prost. Com. G. D. - Din tc. ahmak. ~mamdzQi m. Baia~, cf. ban a r. Din tc.hamamgy,(arom.hamamgiy). Amami I. Baie. Com. T. P., cf. ban li. - Din tc. hamam (arom.
hdmamei.
11/81. Loc p foc vem, ama Pf!ini
nu vem. 21/2. Vets loc ~i foc? ib. Ay multi pan. N'Qn faida 10/16 cf. 425. Am vinit 30/65. Vem fat pdziirea 12/8. Ay v'l lu ampiratu il'a 35/2. $i [el' V'lY cal' 7/9. Un yom {l~ vut-ay una tai/a 1/22. Vut-ay ddrat 12/72. Sj-ajba un uos di tseali yojli si mdndnc, Sd li aiba ampiratu. 2°. Este. « Tser si sirbes la orin, acu ari lac» izmichjaTIt zisi:« ari lucru ». An filean
Aman! interj. Aman !Aman! tse bun tser sd-tsfac? 4/85, cf. IO/XIII. - Din tc. aman, (arom. aman). ~manet (pl. -ur). Amanet. Com. I. G. [D e r i vat e: :,tmanetsi m. Din tc. (arom. amanete). Amanetsi m. V. amanet. ~mb3.lig vb. I V. baligii. Ambar Numele unei mahalale in N anta (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I II).
amanet,
= care tine amaneturi]. -
12
TH. CAPIDAN
~mbar a. Hambar. Ambar oj la buric (are inima larga) 951, cf. 578. -Din tc. hambar, (arom. hdmbares, ~mbarlives vb. IV v. bdrliv. ~mbet vb. I trans. ~i refl. (Mil) imbat, Mi-ambet = rna imbat. Un bea, lantu si ambeatd (unul bea ~i altul se imbata). [Si : rubet vb. 1. De r i vat: l1-rubitari f. = imbatare (imbatat s.); ~mbit8tor m. = betiv ; ~mbitatiira f. = betie, C 0 mpus (cu pref.) dizbet (dis amb t)
~mnari f. v. amnu. Amnu vb. I. Umblu. Al' amnu dupu apu (fac pe placul lui) 952. Amnani drumu 13/5, cf. 19/12,.
vb. I = dezbat Com. T. P. - Din lat. *imbibito, -are, (arom, ambet). ~mbitari f. v. ambet, ~mbltarnes vb. IV Ambitarniri f. f v. bitorn. ~mbItarnit, -a adj. ) Ambitator m. } v. ambet. r. m la ura . \' bOt-t' - f .
;).mbOd vb. 1. v. bod. ,~mbriim vb. I v. brumd, Ambubuchies vb. IV Infloresc ALR. 6253. -- Derivat din bd-
buchie.
l~mbuna.tli.tSQS vb. IV v. bun. ,~mburQs vb. IV v. buros. America. f. America. Un fel de panza, (arorn, americane). Amllu vb. I v. anflu. Ami conj. Dar. Ami cari si ducd si lea pajni? (dar cine sa se duca sa ia paine r) 4/55, cf. 10/19,6/22 [Si : mi conj. Mi cari va zisi? 4/55
7/30, 2/73. [La indo prez. (Lugunta) si : amnum, -i~, -0; (Osani) amndm, -Of, -0; (Huma, aromanism) imnu, -i, -d. Cf. Capidan, Meglenoromiinii, I 159. De r ivat e: ,mnari f. = urnblet. Compus: zamnu (za + arnnu) vb. I = incep sa umblu 4/31]. - Dinlat. amb[uJlo, -are, (arom. imnu). Amofsoi m. Vanzator de harnuri ALR. 6508. - Derivat din sl. ham. ~mpar vb. I tmpung eu coarnele ALR. S675.-Din lat. im-pala, -are, (arom. ampar) cf. dis par Q s. ~mpartsQs vb. IV Impart. Af li lo parili # q_~ ampartsora 12/ .8 cf. 26/18, 1/85. [Derivate: ~mpartsQri f.=impar!ire; ampartsQt,. -1\ adj. = impart it. Com pus (cu pref.) prinpartsQs (pri + ampartsos) vb. IV = impart, distribui. iJ.~la prinpdrtsq malu (~i-a impartit avutul [pe la oameni). Com. G. D. - Din lat. impartio, -ire, (arom.
ampartu). ~mpartsQri f. v. ampdrtsos, ~mIII'iadic vb. IV lmpiedec (Refl.). Mi ampeadic (ma impiedec). Di tsel' a tse nu l' a voj ti-qmpeadits (de aceia pe care nu-i
d. 2/3, 6/36, 8/38]. -
Din bg.
ami cf. a m a, (arom, am). Amin Amin, la tirnp, intocrnai
Com. G. D.
vreau, te impiedeci) 14/81. [D er i vat e: ~mpidicari f., ~mpidicat, -a adj. =impiedecat].-Din lat. impedico, -are (arom. ank' eadic).
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
13
teneR (bg. pletenka) f. = un fel de brodarie la ciorapi, Com. I. L.; ~mpirat m. Irnparat. La IQ rilzamplites (liz + amplites) vb. IV =incollicesc Com. P.M.].Din fitioru ji la dusi an triusa lu ampiratu (lua pe baiat ~i-l duse in paleosl. pletQ). (arom. amplitescu). curtea imparatului) 6/46. .JJ_mpiAmplitiri f. } . v. amplites. A• litlt , -a adi riiti, sd-u daj cutla sa Ii numir 3/10. . mp I I J. Amp}'u vb. II Umplu: Cadona Ampiriituli, du-u cutla 6/10. [0 eIQ una zaghija di izmeani, li ampl'u r i vat e: ~mpiratitsa f. = imp arateasa 1/78, 9/5 I; :,tmpiratitsea f. di pari 7135 . .,9.1' ampl'ard sdmaru 10. 1J.n daj sa ampl'um unec apu = impar ateasa ; I}mpiratits m. = im(imi dai sa umplu putin apa), Tudt paratus : ~mpiratsae m. = imparacompu si uea-mpl'at di apu (tot tus. Com. G. D.; ~mpiratsQl'a=imparatie; I}mpiriitiis, -easca adj. = campul se umpluse cu apa) 16/73 imparatesc ; ampiratea§ti adv. = I I Refl. A se implini, a se sfarsi. ca imparat, irnparateste. Treatsi Cota si-ampl' Q oacotu, qf vini tsela ampirdteasti (0 duce ca un imdedu. [La ind. prez. si : ampldm, parat) 9]. - Din lat. imperator. dj, -a; (Osani) ampl' em, -ef, -d ; ~mpirateasa (Lugunta) ampl'um, -il, -d ; (Tar~mpiratea§ti adv. nareca) ampl'u, -i, -a, aor, umpl'aj ~mpirates, -easea adj. cf. 14/66, 15/48, 15/65]. - Din ~mpiratits m. lat impleo, -ere, (arom. umplu). v. amAmpI'um vb. II V. ampl'u. pirat. ~mpiratitsa f. ~mpiratitsea f. ~mpraseaies vb. IV V. prdscdies. ~mpr6stu vb. I V. prost. ~mpiratsae m. ~mpiratsQI' a ~mprustari f. V. amprostu. ~mputsQs vb. IV. V. putsos. ~mpitumes vb. IV v. pitum. ~mpuvinat, -il adj. v. ampuAmp}'am } , C I' vb. II v. ampl u. Amp em vines. ~mplin, -a adj. Plin. Si feasi un ~mpuvines vb. IV. Vestejesc. Tsi ts-aj ligat capu Tosu.i. [atsd munte amplin cu jchi11 7/64. - Din lat. plenus, -a, -um, (arom. mpliny). mpuoinatd.; em prugdlbinitd ? ~mplites vb. IV. Impletesc. ( ... fata vestejita) I/VI. [0 e r iTseastd mul' ari amplitiasti. [0 e r ivat e: I}mpuviniri f. = vestejire; vat e: I}mplitiri s. f., I}mpIitit, -a I}mpuvinit (ampuvinat), -a adj. vesadj. (di s-j-plite ] Campus: (cu tejit] . pref.) displites vb. IV = despletesc, ~mpuviniri f. } V. ampuoidisplitit, -il adj. = despletit; pli~mpuvinit, -a adj. nes. 't A• ldilea, -a , a d'J. v. ampeadic. • mpr
v
Ampidieari
f.}
14
TH. CAPIDAN
Amu adv. v. cmo. Amut m. Pieptar (Ia ham) ALR. 5511. Derivat din *am (sI. ham). ~mvartes vb. IV v. fJ-nv·artes. An m. An. Dupu tsi tricurd un an di zQli 11/2. Mutts a'n sirbis la mini 15/2 cf. 4/65. [D e r i vat: ,ntsQrts = acum trei ani j Antsorts si sfarfQ cavga (acum trei ani se termina razboiul) Com. I. L.]. - Din lat. annus, -um, (arom. an). :lAn prep. v. an. a An a. Han. [el darQ un an pan di luj cunac (eI facu un han alaturi de conacul lui)z/4cf. 3/25.-Din tc. han, (arom. hane). ~nacres vb. IV v. acru. Anad61 m. Anatolia, Asia Mica. Ram an Anadol. - Din tc. Anddolu. Anaduliia f. Anatolia. Anainti } d .. lnainti a v. v. nainti. Analt, -a adj. v. nalt. Anasana t interj. lnjuraturi'i imprumutata deIa Turci. Anasana,
duse in razboiu) 14/39 cf. 14/29'

Angaund ... nu-i ya 20/29 cf. 22/29, 1/55,8/60,7/59. Ancd cota = cu atat mai mult, inca pe atat. Tlitsdsa ancd cota si spdrea 25/41, cf.
15/42. [Si: (Cupa) anga adv., inca adv. 33/65, fnga adv. 8/29]. - Din lat. un quam, (arom. nica). ~ncalii.r adv. Calare, pe cal. Vizuj un ?Jom qncdlar, Com. I. L. Poni ancdlar mdnancd 950. [Si : (mai rar) callir adv.]. - Din lat. caballarius, -a, -um. (arom. ancalar).
~nciiIic vb. I Incalec. Si ancalic pi caI39/65.lJ-ncalica stri cal 35/65. Ancalico pri idl 8/74. Lisitsa con ra qncdlicatd 7/13. [D e r i vat e : I}ncalicari f., I}ncalicatUr8 f. = incalecare. Com pus e: (cu pref.): zanclilic (za + ancalic) vb. I incalec din nou. Stoj si la zdncalic; prlsealie (pres ancalic) vb. I = sar peste, incalecand.
'-=
fi... bam!
tsista si-n la spargd lucru la mini .. cu tufeacu. 8/57 (Expresiunea completa) Anasana sitim (...mama ta). A, anasana sitim, tsista fitior sa la mantinca mey mal? 4/23' - Din tc. anna-sana. ~nauntru adv. !nauntru cf. nduntru. Pridisupra coajd, qnauntru llez (= nuca) *57. Din lat. in-ad-Intra, (arom. nuntru). Anca adv. Inca. Fitloru IQ anca nQY... dscher fi si dusi la ctivgd
Priscdlico pristi un, priscalicQ pristi lant 7/77. (Cal) priscdlicat adj.
(baiatul lua inca noua soldati ~i se
= este calul alb pe care Incaleca mirele, dupa ce mai intai un fartat a sarit de trei ori deasupra calului ~i tot de atatea ori a trecut dedesubtul lui]. - Din lat. caballico, -are, (arom. ancalic). Anealieari f.} . .\ ?nca-I' - , - f . v. ancalic. lcatura . ~ncalts vb. I Incalt. La-ncaltsd ~i la discaltsd, se zice cand cineva intrece pe altul in desteptaciune sau siretenie. Com. G. D. [Si:
IS
uealts vb. I, De r i vat e: ,nealtsamint a. = incaltamant anealtsari , , f. = incaltare ; I}-nealtsat, -a adj. = incaltat: ,nealtsatiira f. = incaltare. Com pus: (cu pref.) disealts (<lat. disealcio, -are) vb. I. = descalt]. Din lat. inealeio, -are, (arom. ancaltsu). ~nealtsamint a. } ~nealtsari f. ~nealtsat, -a adj. v. ancalts. ~nealtsatiira f. ~neaJzQs vb. IV, Incalzesc, fac cald. F~ta la q.netilz~fti iipu la pul' (fata incalzeste puilor apa) 13/11.
Pusi apu pri foe si ancdlzascd
eapio, -*ere, (arom. ancapy).
~neare vb. Incarc, pun

4nciirciirii vitili ii trasirii
0 sarcina.
2/7 I.
[D e r i vat e: I}-nealzamint a., ,nealzatiira f. = incalzire. Com. G. D. Com pus (cu pref.) zanealzQs (za + ancalzos) vb. IV = rna incalzesc putin. S-miztinetilzQs 6/33]. - Din lat. incaldesco, -ire, (arom.
netildzaseu).
~nealzamint a., ~nealzatiira f. v. q.netilzQs. ~nealzQri f. An prep. In. I. CU inteles local. Chinisi si ducd. .. tin orin cdtun 1/13. Antro an gaurii 8/13. An jel' vea un aseher (intre ei era un soldat 16/39. 2. Cu inteles temporal. An jama (iarna) 9/19' [Si: an prep.]. -- Din lat. in, (arom. n). Aneanescu vb. IV -a (aromanism in T~rnareca) Oftez. - Din lat.
jn-eaneseo, -ire.
~neap vb. II. Incap, Nu ancapi mult an tseastd buti. Din lat.
(... incarcara vitele ~iplecara) 5/24. [D e r ivat e: q.neareari f. = incarcare ; ,ncar eat, -a adj. = impovarat, insarcinat; Mul'ari ancdrcatd (femeie insarcinata) 17/55; q.neareatoara f. = vita de incarcat, de povara, Com. G. D.; I}-neareatiira f. = sarcina. Com. G. D. $i: nearevb. I 471]. - Din lat. [*in-] carrico, -are, (arom. ancarcu). ~neareat a adj., ~neareatoara f. v. ancarc. ~neareatiira f. ~nehites vb. IV. Impodobesc, cf. chi t c use s c. Com. I. L. - Din bg. kitja. ~nel' ag vb. I Incheg. Ancd nu si q.nel'iigQ brondza (inca nu se inchega branza). [Si: nel' eg vb. I 18. De r i vat e: ,nel'agarif., ,nel'8.gat, -a, adj. = inchegat; I}-nel'agatiira f. = inchegatura]; - Din lat. *elago, -are (arom. anel'eg). ~nel'id vb. III. Inchid. Cdtsatsla s-la anclidim (prindeti-l, sa-l inchidem) 8/18. Li ancl'is yojli 9/3. Dintru tsi sii mi qnclidits (de ce sa rna inchideti.c.) 17/18. Dintru tsi mi ancl'iz 25/18. Tucu mi q.nelidCJ} 27/18. [$i: el'id vb. III. 4ftcl'isi poarta, nu-'n da PQjni (imi inchise poarta ...) 8/36]. - Din lat. [in] cludo, -ere, (arom. anel'id). Anel'in vb. I (refl.). Ma inchin con la vez dracu, tuntsea ti' ncl' in la
16
TH.
CAPIDAN
domnu 217. - Din -are, (arom. anctin).
lat. [in]clino,
~ncl'inatsliii f. pI. lnchinaciuni, salutari, complimente. LJ-ncl'intitfttn aj di la tudsaru. Com. I. G. - Din lat. inclinatio, -onem, (arom. and intilu lij). ~ncl'lits vb. I v. cl'uti. ~ncQ adv. Incoace. Lard driimu un dnco, ldnt dncola 4/18. [Si : ,ncoa, neoa, eoa, ,ncoatsi adv. Di cola ncoa tricurti bun. 17/48]. Din lat. eccum hac, (arom. ancoa). Ancoa } : 't . adv. v. anco, i;\.ncoa SI • ~nc6lo adv. v. cola. ~nc6pts vb. v. coptle. ~ncQt conj. v. cot, ~ncres vb. III 1°. Ridic, scol ceva. Ncreastits measa = sculati , masa (se zice dupa ce s'a terminat eu mancarea) 440. 2°. (Despre soare) rasar, luminez, lucesc, cresco Tsela fitloru.i. ca soari ancristea (crestea ca soarele) 23/43. Soarincreasti m. = rasarit de soare 728. Soari-ncreastiri = faptul zilei. [Si: neres vb. III. D e r i vat e: nerea§tiri f. = rasarit; ncreastiri-soarli = rasarit], - Din lat. incresco, -ere. 2~ncres vb. IV lncalzesc. Soarli ncreasti cd pri Maj (soarele incalzeste ca in Mai) 728. Ancreasti-ti uneac (incalzeste-te putin) ib. Din lat. incalesco, -ere. ,~ncriilat, -a adj. Cuminte, inteligent, intelept. Tsela maj micu frati ... ra maj ancriilat 2/55. Fitioru
crijlat li-q.nvitsQ toati (baiatul inteligent le invata pe toate) 14179. Dosmicu ra crijlat 9/ 57. [Si : crii1at, -a]. - Derivat din criel. ~ncrivit, -a adj. Piezis. Drumu tij ancrioit. Se spune ~i drumu anvjasti ALR. 2477.
~nculets vb. I Incoltesc, cf. c u l eat i. Ancultso (incolti) ALR. 5133. Jarba anculitso ib. 1212. ~ncuptsari f. v. copt Ie. ~ncuri§nari f. curisnitsd. ~ncurlin vb. I Cunun. [o si va ancurun (eu sa va cunun ...) Si-u ancurunom 2/83. Si ancurund cu ja 23/64. [Si : neunin vb. I 23/51, 5/11. De r i vat e: ,ncurunari f. = cununie; ,ncurunatie a. = plata cuvenita preotului pentru cununie.
Ancurunaticu si pldteasti iii cu pari iii cughipt]. - Din lat. coriino, -are, (arom. ancurun).
~ncurunari f. } ti v. ancurun. -<;1ncurunaIC a. . ~ncuscrez vb. I v. cuscru. ~ndapari f. v. dap. ~ndes vb. I Indes, (fig.) indop, mananc multo Cot andeasd I (cat mananca, indoapa). 1 I. [D e r ivat: ,ndisari f. = indopare, mancare. Si : ndes vb. I 472]. - Din lat. *inde[n]so-are, (arom. ndes). ~ndet vb.' I (ref I.). Ma imprumut. [D e r i vat: ,nditari f. = imprumut. Com. T. P.]. - Din lat.
" r
in-debito,
-are.
~ndimmrari f. V. dinzur. ~ndireaziri f. v. andireg,
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
17
~ndiregvb. III 1°, Conduc, insotesc, indreptez pe cineva s. ceva. A~ andireasird (0 condusera) 2/58. Du-ti.: si-u andires (sa 0 conduci) 20/47. LJ.f andireasi vaca casd 13/69. I 2°. Dreg, aranjez, pun in regula, deretec. Bun la 'ndireasi (I-a aranjat bine) 407 cf. 473. Refl. Ma pregatesc. Si andireazi di ploaja (se pregateste de ploaie) B. 7. [Si: ndireg vb. III. D e r i vat: IJ.Ddirebiri f.J. - Din lat. dirigo, -ere, (arom. ndreg). ~ndisari f. v. andes. Anditari f. v. andet, ~nd6i pron. v. dol. ~ndreal!a f. Undrea cf. ~ i I a cu qndreaua si cos sdmardli (cu undreaua se cos samarele). Andreali puni = nu face nimic. Com. G. D. (a om. undrea1}a). ~ndrept adv. De-a-dreptul, Com. T. P. - Din drept, (arom. ndreptu). 2i).ndrept vb. I Indreptez. Com. I. L. [D e r i vat: ,ndriptari f. = indreptare], - Din drept (arom.
ndreptu).
Anflam vb. I. v. anflu. ~nflamanzQs vb. IV. Inflamanzesc. Sa mdncom unec, cd {lnflamunzQj 20/6. Tsel'a cmo ca {lnflamdnsord 8/52. Pupadij jo anfluminzQj cf. 20/6. [Si: I}DflamunzQs, I}nfluminzQs vb. IV]. - Derivat din fldmund. ~nflamunzQs vb. IV v. {lnflamdnzos.
~nnari f. v. anflu. Anflu vb. I. Umflu. L' -u {lnfle coaja (i-a umflat pielea) 139. La zacatsQ di la cap s-la anfld 15/43. [Ind. prez. anflu, anf!'i (anfli), anfld; alaturi (foarte des) anflum, -is, -a ~i anfldm, -af, -d. Si : amflu vb. I. De r i vat: I}nfliiri f. = umflare. Ca vini la anflarea 15/43. Com pus (eu pref.) disamflu vb, I (dis+ amflu) = dezumflu. Com. G. D.].-Din lat. inflo, -are, (arom.
umflu).
Anflum vb. I. v. anflu. ~nnuminzQs vb. IV v. {lnfldmdnzos.
~ndriptari f. v. andrept, ~nf{i~ vb. I. Infas, Muma {If la f!-nj"afa fitioru (mama i~i 'infase copilul). [D e r i vat e: I}nfasari f., IJ.nfa~at,-a adj. = infasat ; ,nfa~atura. Com pus (cu pref.) disfa~ icdisfascio, -are) vb, I =desfa~].Din lat. in-fascio,-are, (arom. anfaf). ~nfa§ari f. i).nfa~at, -a adj. ~nfa~at-iira f.
2
~nflures vb. IV. Infloresc, dau flori, imbobocesc. $i c' {lnfluri spinu,
I' a zisi 5/1. Tsoni-mi pana sd-nflures ib. [$i: I}nfurIes vb. IV.
D e r i vat e: I}nfluriri f. ,nflurit, -a adj. = inflorit]. - Din in-floresco, *ire. (arom. mflorescu, rar). ~nnuriri, f. \ ~nflurit, -a adj. J v. anflures. ~nfric vb. v. fried. Anfrigur vb. I } . ~nfrigurat, -3 adj. v. fng.
v. {lnfaf.
Th, Capidan: Dictionar Meglenoromdn
\On'
'»
18
TH. CAPIDAN
AnfrunzQri f. ~nfrunzQs vb. IV v. [runzd. ~nfrunzQt, -a adj. ~nfurles vb. IV v. tJnflures. Anga adv. v. ancd, ~ngalbines vb. IV } lb' " f• v. ga tn, ~nga Wlb'" Ill!rl ~ngan vb. I. (Despre animale).
cf. 10/6, 14. [Si: angbial m. D er i vat: l10ngbiluses vb. IV = speriu
Chern, fac sa vina in spre mine, momesc L' a tJnganQ rdslanil' (chema pe lei) 18/90' Angan fiiioru [insel copilul, il fac sa nu planga], [D e r i vat: ,nganari f. = faptul de a momi, insela, chema. Com. T. P.]. - Din lat. in-ganno, -are, (arom. angan). ~ng3nari f. v. tJngan. ~ngardes vb. IV
~ngardiri ~ngardit, ~ngariia ~ngarjQs f. v. gard. -a adj. f. v. angarQla. vb. IV. Arunc
pe cineva pe neasteptate, prin surprindere. T'Iuma sola dund, .. langhilusi fitloru (manca-l-ar ciuma, mi-a speriat copilul) 479; \lngbilusiri f. = sperietura; l1ongbilusit, -il adj. = speriat]. - Din gr. avrrEl.o~ (sau bg. angel), arom. ang'el.
~nghiluses vb. IV h' ,. v. ang tA ng hil USIrl 1 luses. A• hil us it -8 a di • ng 1 J. Anghios adv. v. dijos. ~nghirmini§Qs vb. IV } v. ghj~nghirmini§Qt, -a adj. armi. ~nglaves vb. IV v. gldoes. ~ngl' it vb. I. lnghit. Caru cu spin s-la-ngl'itam, nu-n cddea cota greatsd (caru cu spini sa-l fi inghitit ... ) 496. Coti no-am angl'itat 12. lela di l,lnglita trej picdtur ... If-nglitQ sasi gldtchi 15/94. [Si : ngl'it vb. De r i vat e: I}-ngl'itiiri f., \1ngl'itiit, -a adj. = inghitit ; ,nglitiitiirii f. = inghititura].Din lat. *in-glilttio, -ire, (arom. angl'it).
W
cu pietre dupa caini, atat, asrnutesc,

Nu la'ngarja conili, ca s-nusi ndstrdsascd 465. [Si: I).ngrajQs vb. IV]. ~ngarQia f. Claca, (adv.) de geaba. Coni If-ngarQia scoati, di coadd tradzi, se zice despre aceia
care nu fac nimic, care stau de geaba. Com. T.P. [Si: :;tngariia f.]. -Din tc.angarija, (arom. angarije). Anghial m. v. anghil. ~nghiies vb. IV} h' " v. g tu. ~ng hii un f .
Anghil m. Inger. Trimes-au domnu anghjdlu ca sd-l' la lea siiflitu (trimese Dumnezeu ingerul...) 1/62. Fu lat di anghil' la diimnu (a fost luat de ingeri ...) 2/22
~ngl'itari f. ~ngl'itiit, -a adj. v. If-ngl'it. ~ngl' itiitiira ~ngY ets vb. I ~nglitsari f. ~nglitsat, -a adj. } v. gl'ets. ~ngl'itsatura ~ngrajQs vb. IV, v. If-ngarjQs. ~ngra§ vb. I ~ngra§ari f. ~ngra§at, -3 adj. ~ngra§atura f.
1-
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
19
~ngrec vb. I. Ingree. Ropa:» loc angreacd (piatra pe loe e grea) 636. II Apas. La cucond l'-fJngreacd ardsu 17. [C 0 m pus (eu pref.) prusngree (pm -l-angrec) vb. I = ingrec. mai mult]. - Din lat. *ingrevico, -are, (arom. angrec). ~ngrop vb. Iv. groapa. ~ngros, -a adj. Gros, ef. g r 0 s. 4ngroasa carni = pulpa ALR.
2251.
~njurari f. ~njurat. -a adj. v. fJnjur. ~njuratura f. ~ngru§at, -a adj. gros. ~nliz adv. v. aliz. ~ngunises vb. IV (refl.). Ma grabesc, Cari si anguniseasti, curon ~nIQ§ vb. IV v. 10f. ~nluzQs vb. IV v. lud. si umariifti (cine se grabeste, repede oboseste). [D e r i vat e: I}guni~nmar vb, I } 2A nmar a d' ' v. mar. siri f. = graba ; agunisit, -3 adj. = J. ~nmol' vb. I v. moali. grabit. Com pus [cu pref.) zan~nmugur vb. Imboboeese, dau gunises (za + angunises) vb. IV = rna grabesc, rna pripese. lei in muguri. Ca #era nafard, con si zdngunisit 10 macsgmu] 11/41.- pucdtard la oitsd, ja-,!! q.nmugurgta (cand iesira afara si se uitara la Din gr. o.YO)1JtCoflal, (arom. ayuj1isescu). vi~a, 0 viizura eu muguri) 9/3 I. [D e r i vat: I}nmugurQri f. = im~ngunisiri .t • it d' v. agumses. boboeire; I}nmugurQt, -a adj. = im.t,1ngums ,-a a J. . bobocit, eu muguri].-Derivat din ~nierbu~Qs vb. IV v. [arbd. mugur. Anjos adv. v. jos. ~njug vb. I. Injug. L' -fJnjuge ~nmugurQri f. } ~nmugurQt, -a adj. v. q.nmugur. boil' (injuga boii) Com. G. D. D er i vat e: I}njugsri f. = injugare; Anmul' ari ~ I' .t,1nmu a,t -3 adi v. moab. J. '1-njugst,-a adj. =injugat. id. C 0 m~nmultsQs vb. IV v. multo pus (cu pref.) dijug (clat, di(s)~nmurtsQs vb. IV. Amortesc. jugo, -are) = scot din jug, dejug. murDijuga- l'a boij ppasti-l' apana stard Com. T. P. [D e r i vat: (dejuga-i boii ~i paste-i). Dijuge tsQna f. = gura-casca 455. Co rno
~ngro~ vb. I. gros. Angrupsri f. } ~ ~ngrupat, -3 groapa
un boy 5/45; dijugatoari f. = dejugatoare, Com. G. D. - Din lat. in-jugo, -are, (arom. ngug). ~njugsri f. } . ~njugat, -a adj. v. fJnJug. ~njur vb. I Injur. Nu l-fJnjura tsista yom, nu-i cabatliid (nu-I injura pe omul aeesta). [D e r ivat e: I}njurari f., I}njurat, -a = injurat; I}njuratura f. = injuratura], - Din lat. *in-jurio, -are, (arom. angur).
f.}
W
.,
f.}
W
20
TH. CAPIDAN
pus (eu pref.) dizmurtsQs (dis + murtsos) vb. IV = desmortesc]. - Din lat. *am-morttO, -ire, (arom.
amur Stscu).
~nmutsQs vb. IV v. mut. ~nQd vb. I v. nod. ~nplee vb. I v. plec. ~nraies vb. v. 2rQY. ~nru§Qn vb. I v. rusoni. ~nru§Qs vb. IV v. ros. ~nsanatu~Qz vb. v. sdndtati. .~nsar vb. I v sari. ~n§arari f. ~n§llrat, -a adj. v. ansor. .~n§aratii.ra f. ~nsiptaves vb. IV. Ragusesc. Com. G. D. - Din bg. sipka « heiser ). ~nslabnes vb. IV v. slab. ~ns6r vb. I 1°. (Despre baieti). Insor. Tsista fitior dn tre] zoli s-la'nsor dupu noastrd htd [baiatul acesta, dupa trei zile 0 sa-l insor cu fata noastra). Si ansuro 2/1 I. Si ansurard 1/14.120. (Despre fete). Marit, Ampiriitu ansuro marea [eatd fi... {Ii' zisi la mai mica: « tu nu
ver si ti'nsor
(cu pref.) prinsor (pri + ansor) rna insor, rna rnarit din nou, Com. I. L.] - Din lat. *in- uxiiro, -are, (arom. ansor). ~n§Qr vb. I. tn~ir. $-u tJ.nfarQ casa cu [peft] (i~i insira easa eu pesti) I Brodez, ehendisese, scriu. 4nvitsatura nu si'nsard cu bodu (invatatllra nu se serie eu tepusul pe eap) 499. [$i: Il§Qrvb. I. D er i vat e: I,ln§llrari f. = insirare, ~n§arat, -a adj. = insirat, ornat .
Catsuya lu fitioru mic tJ.1lfarata cu furlin (caciula pruncului ornata cu
[imparatul
marita
pe fata mai mare ~i zise la cea mai mica: « tu nu vrei sa te mariti? ») 12139. [$i: nsor vb. I. Derivat e: l}-nsurari f. = insuratoare, maritis, insurat, maritat, Si vind la ansurarea (sa ajunga Ia insurat) 22/94; ~nsurat, -a adj. = insurat, maritat. [o di con sam qnsuratd (de cand sunt maritata) 12139; ~nsuratura f. = insurare. Com pus
monede de aur) 3135; ~n~aratura f. = colan. 4nfaratura flY dutsi rdmasnicu la [eatd dntru nuntd (colanul it duce logodnicul la fata, inainte de nunta], Com. I. L.]. - Derivat din *for « sir », ~nSI)icat, -a adj. v. spic. ~nSI)um vb. I v. spumd, ~nstrecl'u vb. I v. streacl'd, ~nsiid vb. I ~nsudflfi f. v. sud. ~nsudat, -it adj. ~nsurari f. J)_nSUl'at, a adj. I· v. ansor. ~llsuratii.ra f. ~nsurdzQs vb. v. surd, -d. ~nsus adv. v. sus. l\.ntala-I)untala. Cand mai bine cand mai rau. Com. T. P. ~ntamQii vb. I v. tdmQ~1,a. ~ntares vb. v. tari. ~ntart m. (Grecism) Comitagiu. Com. G. D. - din gr. avr:&etr;~, (arom. antartu).
l f
21
~ntavaIes vb. IV v. tdudles. i).nterie f. v. antiriid. ~ntica (pI. -ur) f. Lueru veehiu Ca orind anticd, -i Com. G. D. [D e r i vat: ,nticadziia f. =vanzator de lueruri veehi]. (arcm. antica). Antimanari f. ~ntimaii.at, -a adj. J v. tdmoiui. i~ntimQii. vb. I j~ntimnicat v. mdnicat. ~ntind vb. III v. tind. j~ntiriia(pl. -ur)f. 1°. Raina femeiasca in forma anteriului. !J_ntirija poartd mul' erli cari tree di treisots di mt (anteriu poarta femeile eare tree peste 30 de ani). \2°. P. ext. Materie stofa s. postav. Brivinecu si dard iii di faits, iii di antiriid. Com. I. L. Un cdmilar cu trej cdmili discdrco turlij-turlij di antuiur (... descarca fel de fel de stofe sau marfuri tesute) id. [Si : anterie f.]. - Din te. antery, (arom. antiri¥). i).ntorn vb. I v. torn. .~ntriiri f. v. antru. l~ntreb vb. I. Intreb. Batura pri un cQjni # la antribard, (dadura de un caine ~i-l intrebara) 6/12. Aj si antribom 7/12 . .Il¥ 10 tru tina udaie su {I¥ dntribd 42/65. Mi dntreghi tu mini tse cdbati {In ari ddratd, (rna intrebi tu pe mine ... ) 25/68. \ Ref 1. mi antreb = intreb pe unul pe altul, rna intreb pe la lume. Na vem antribat 15/15. Si mi antreb. [La Tarnareea pers. 2 dela indo pres. dntrechi, D e r ivat e: fntribiiri f. = intrebare,
l}ntribat, niantribst, -a adj, = intrebat, neintrebat ; = ,ntribiitiira f. = intrebare]. Din lat. interrogo, -are, (arom. antreb). Antri prep. Yntre. Un birbeatsi antru doj muntsd (un berbeee intre doi munti (= piducl'u) *61. [Si : (intrebuintat mult mai des) antru (dupa cate am aflat, nu insemneaza (< in », spre a-I identifiea eu d.-rom. « intru» (cintro), ei numai « intre »). Voj apu di jundi si ancl'id doj munts, cd, ca si antra antru munts, si pjara (... caci, daca va intra intre munti, va pieri) 13/40. - Din lat. inter si intro. Antribari f. ) ~ntribat, -a adj' l V. antreb. ~ntribiitiira f. J Antru prep. v. antri. 2 Antrn adv. Ynainte (eu inteles local ea intru din limba rom. veehe) Blugusluoitd sa jef di domnu ~ antru tini # dupu tini (blagoslovita sa fii de Domnul ~i inaintea ta si du pa tine) 6/1 I. Tse fftta al' iff! dntru jel # al' zisi (... iesi inaintea lui ... ) 20/9' Si vatana¥ su antru tsarlu (se omorau ~i inaintea tarului) 14/65. Antru jel 18/56. Fitiorli' sa ca raua qntru soari 630 \ (eu inteles temporal). Antru ca sd-l' jasd ... suflitu, zdlumuti (inainte de a-i iesi sufletul, bolborosi) 350. Antru pirit (inainte de a se face zi). [Si : antru adv. Compus: (eu pref.) printru (pri + antru) adv. = mainte. Si ti lea tini pri dupu
22
TH. CAPIDAN
~ntsapiiri f. ~ntsapat, -a adj. v. antsap, ~ntsapatiira f. ~ntsert vb. I v. tsert, ~ntsileg vb. III. inteleg, pricep. Nu pot sa antsileg din spus, cd sam dard cave. Antrats an pleamnitsd, dn pal' a. Antrd mo tu (intra acuma groasd an cap (nu pot sa Inteleg ...) tu) 5/13. I N- antra an lucru = 3/21. Antsilises? 11/79. Fitiorlu imi pasa, rna priveste, Tsi-n-antrd cdndu antsileaptsi cd nu-i bun luau an luau 6/76. I AI' antro (cu 5/64. Cdndu antsileaptsird 6/64. Tuntsea 'ntsileasird. [9i: I].ntsaHlg, lostu) = incepu sa-l bata, sa-i dea peste el 6/13. [Si : (Hum a) intru ,ntsiliag vb. III cf. 5/73 De ri vat: vb. I. D e r i vat ~ntrari f. = ~ntsiYes (cu negativul: nlntsiles), intrare I Com pus e; (cu pref.): -easa = priceput. Antsiles uom (om zantru (za + antru) vb. I =incep sa priceput)]. - Din lat. intel/igo, intru, incep. Ca-I' zantro, ancd doj (arom. ntsdleg, rar). boi si vea, l'i mdnca (cand incepu [sa ~ntsiliag vb. III v. antsileg. manance], de ar fi fost inca doi boi ~ntsing vb. incing. Und sutd di [tot] i-ar fi rnancat): duantru frats an un bron f7ntsi11f (0 suta de (du -t-antru] vb. I=intru peste tot. frati incinsi cu un brau = gardul) Nitsi nu dudntro (nici n'a intrat)]. [Si: ntsing vb. III. De r i vat: - Din lat. intro, -are, (arom. ~ntsins, -a adj. =incins]. - Din lat. [in] cingo, -ere (arom. tsingu). intru). .Antru adv. v. antru. 2 Antsing vb. Incind, aprind . ~ntsaleg vb. III v. antsileg, Focu antsinsi und casd ALR. 3885. ~ntsap vb. I Intap. .lJ..ntsaPQ - Din lat. incendo, -ere. coadili an mutiard (vara cozile in ~ntsins, -a adj. v. antsing, mocirla 17/8. (Refl.) rna fixez, rna ~ntsinii§ vb. I v. tSinufa. a~ez, rna pun. CQn sd-si-mi antsap ~ntsQrts adv. v. an. an frunti la lu f7mpiriitu it a = cand Antuarn vb. I v. torn. m'oi aseza pe fruntea fiicei impa~nt~nllric m. Intunerec. Aj sa-'/} ratului) 24/4 cf. 25/4, III, 252. prindim lamba cd-] antuneric (hai [D e r i vat e: ~ntsapari f. = insa aprindem lamp a ca-i intunerec] tepare, varare ; ~ntsapat, -Ii adj. = 2/7. Amno, amno fi bdtu pri
tsind, IIi printru tsind? (sa te ia pe tine dupa cina, ori inainte de cina ?) 6/XI]. - Din lat. ante (+ antri). 3 Antru vb. I. Intru. No-am usot lup an sac si antrd (n'am auzit sa intre lup in sac) 9/36 . Antrai, zisi lupu ib. Si antrum jo, cd tu nu pots (sa intru eu ...) I5/40cf. 3/36, 3/II• Si antrdm jo. Antro an casd sa-I'
varit. Scoati-u tsea rapa 'n pimint. Com. I. L.; .lJ.ntsapaturs f. = intepatura]. -Derivat din tseapd, (arom. antsap). intepat,
f7ntsdpatd
-ere,
23
= dezvelit; zavaH;s vb. IV (mbg. zavalam) = acoper cu ceva (cenuse, -a, -um, (arom. antunearic). gunoi) pe deasupra. Ca rudl un mdcsom fi sinfiidd-sa q.l' la IQ # al' ~ntiinic vb. 1. Fac intunerec, intunec cf. s tim n e s. Cari an- la zavali an gnoi 2/29]. - Din tunica, q.f vinira casd si tsind (daca paleosl. valiti, (arom. anodlescuy. intuneca, venira acasa sa cineze) 2~nvales (saic) vb. IV. Bat la 5/68. Ca si'ntunico 20/93. [Si : piua (saiac). Com. V. J. - Din bg. nninie vb. 1. De r i vat e: I1-ntu- valjam, (arom. nvalescu). nieari (ntunicari) f. = intunecat. Anvaliri f. } v. qnodles. A• "l't", -a a d' Pri la ntunicarea s-na flom la • nva 1 J. duchean (pe la intunecat sa ne gasim ~nvartes vb. IV. Invartesc, la pravalie). Com. 1. L. l,lntunici,lt (refl.) rna invartesc, rna incolacesc, [utunieat) -a adj. = intunecat, in- dau tarcoale. $arpili i~Q din jyt1s tunerec. Cum ra proapi antunicat, #-1' si anoartl di gUfa (sarpele iesi chinisi si fuga (cum era aproape de subt piatra ~i i se incolaci de intunecat). 21/41; i,lntunicos, -a gat) 1/76. Fitioru si q.mvartea e adj. = intunecos], arom. ntunicaj. zuya pri ldngd stdponu-su 6/46. Bdrbiitu u anodrteasti casa = barAntunicari f. } ~ntunicat -a adj. v. antunic. batul conduce casa 13. [Si: i,lm· ~ntunicos, -a adj. vartes vb. IV. De r i vat e: i,ln~ntiirb vb. 1. lntarat. Com. G. vartiri f., I1-nvartit, -a, adj. ComD. - Din lat. turbo, -are, (arom. pus (cu pref.): dizvartesvb. IV (dis turbu). + vartes) = desvartesc ; zanvartes vb. IV (za + anvartes) = incep sa ~nturtsQs vb. } ~nturtsQt, -a adj. v. turc. (rna) invartesc (dupa bg. zavartam) ~niimir vb. I v. numtr. 30/2. De r i vat e: zanvartiri f. ~niintru adv. v. nuntru. = invartitura, Iovitura.,; Un tdbur ~niirm vb. I v. urmd, ascher tdl'o la und zdnudrtiri 24/2. ~nvaHis vb. IV. lnvelesc, acopar. S imp Iu: (bulgarism) vartes vb. [D e r i vat e: anvaliri f. = in- IV = invartesc. CQn si va culcats, velire; I1-nvalit;-a adj. =invelit,acosi-l' zits: «udrti-la cupancas 12/50]. perit, fig. prefacut. Cdrbuni anodlit - Din paleosl. orideti ; (arom. an110. Si : nvaHis vb. IV. Com pus vartescu). (cu pref.) dizvaHis (dis + vales) ~nvartu§edz vb. I (aromanism vb. iv = desvelesc, descoper. Calu in Huma). Intaresc. Com. T. P. ziirama cu tiitlorlu fU q.!j dizvali ~nves vb. III 1mbrac. Mic sam, (calu1...i1 dezveli); dizvalit, -a adj. mari sam, toatd lumea u anoes
qntuneric (umbla, umbla ~i dadu de intunerec). - Din lat. tenebricus,
TH. CAPIDAN
6/21. I I Inteleg. Tse si anuets ca mi jungl'i~ mo noaptea (ee-o Sa in-
(= aeu) *1. Gron anuiscut = graul din spie. [Si: nves vb. III. De r ivat e: I}nvesc3mint, \,nvi~tamint, I,lnve~mint,anvestlmint a. = imbracaminte, Com. G. D. Co m·p us: dizves (dis + yes) vb. IV =dezbrae]. - Din lat. [in ]vestio, -*ere, (arom. anveseu). ~nvescamint ~nvc§mint J a. v. anues. ~nve§timint ~nvets vb. I. rnvat, (refl.) rna obieinuese. Nu mi anuetsd, cd fa ftiy. di con ram tinird (nu rna invata, caci eu stiu de cand erarn tanara) 5/14. Tsista an tot qnvitsaj
(despre armasari) ALR. 5681. [C 0 m pus (eu pref.) zanviies (za + anvijes) vb. IV infasur, (refl.) rna infasur (de pe mbg. zavijam); dizviies (dis + vijes) = rna desfae, rna descolacesc. Dizvija-ti di pri edrlig (descolaceste-te de pe carli g) 4/76; I,lnviit, -3= infasurat, incolacit]. - Din bg. vija (eu pref. qn-). Anviit, -a adj. v. q..nvijes. ~nvinatsQs vb. IV v. oindt, ~nving vb. III. rnving, intree.
Bdrbatu eu caru si ducd, mul' area cu dzepu si scoatd, nu l-q..nvindzi
I 2°. Castrez.rscopesc
telegi ea rna junghi aeum noaptea) IS/55' [Derivate: \,nvets (nvets) a. = invatatura 504; I,lnvitsat, -a adj. = obieinuit. Bun
im ya pri gnoj, noj im qnvitsats)
=
1I5 cf. 14139. [Si: nving, ving vb. III. Com. T. P. De r i vat: nvins, -3 = invins, intrecut], - Din lat. oinco, -ere, (arorn. azvingu).
invatator; \,nvitsatlu8. f. = invatatura; \,nvitsamfnt a. = invatatura, invatlimanto Com. G. D.Compus(eu pref.) zanvets (za anvets) vb. I (refl.) = rna obieinuese, rna deprind. Cd-s-si zdnvitsQ, mamu, e zuyd flf oinea (dupa ee se obieinui, mama) 3/111. dizvets (dis vets) vb. I =dezvat].-Din lat. *[in] uitio, -are, (arom. anvets). ~nviiesvb. IV.lo. rnfa~ur, incolaeese. Ay flnvii [rapea]dn una ruguzind fi al' dedi joe (0 infasura arapoaica intr'o rogojina...) 27/85.
18/29; \,nvitsator m.
~nvins, -a adj. v. anoing, Anvirin vb. I Anvirinar] f. v. otnn: ~nvirinos, -nasa adj. AnvirzQs vb. IV v. veardi. ~nviscut, -a adj. v. anoes, .~nvisizez vb. I v. vis. ~nvi~tamint a. v. anoes.
~nvitsamint a'l Anvitsat, -3 • ~nvitsator m. ~nvitsat6ra f.
v anoets. .
Anzanuel' ari f. ~nzanucru vb. I v. zinucl'u, ~nzinucr ari f. ~nzin6cl'u vb. I ~n-z6r prep. v. sur. Apa f. v. apu.
25
ApansQz adv. Fara
veste,
pe
neasteptate, Tsista ticsirat vini apansoz (aceasta nenorocire veni pe neasteptate). Com. I. L. - Din tc. apansyz, (arom. apansize). Apiitos, -a f. v. apu.
Apir vb. IV (rar). Se face ziua. cum se facu ziua). Mai des se obicinueste : Dd zorifi (dau zorile). [D e r ivat e: (Tiirnareca): piriri f., pirit a. = revarsatul zorilor ...) 8/68].Din lat. aperio, -ire, (arom. apir). Apitsca f. v. apu. Apos, -a adj. v. apu. Aprasnes vb. v. prdscdjes. Apts adv. (Numai cu intelesul de) inchis in inchisoare, in pu~carie, Di trej an di c'dj apts (de trei ani de cand este inchisin inchisoare). Com. I. L. [D e r i vat: aptsana f. = inchisoare, puscarie, Ca ifQ tsela din aptsand (iesind acela din puscarie) 25/18].-Din tc. habs ~i habsana (din habs-hane), (arom. hdhsdnd). Aptsana f. v. apts. Apu f. Apa. Si [dts azor una cdldari di iipu (sa faci gata 0 caldare cu apa) 5/55. CQn dorm fi apili (in miezul noptii) 22. Apu pupuritd = apa fierbinte 7/16 cf. 5/13, 28/65. Apd-albd n. de loc liinga Nanta, Com. G. D. Apd ficuvitd f. n. de izvor cu apa ce lecuieste, de unde ~i numele. La Per. Papahagi (Megleno-Romdnii I, 37) se da gresit Apa-li-Cuvitd, ca ~i cum cuvita ar
Fuzi, und tsi apiri (pleca,
fi un n. propriu. Apa-ratsi = n. de fiintiina la Osani. Apa-l-Teana id. liinga Cupa. [Si : (rar) apa f. D e r i vat e: apos, -a, apatos, -a adj.; apitsca f. (dim). - Din lat. aqua, -am, (arom. apd). Ar vb. I Ar. Aram un agru 21/6.
Dracu ni ard ni sapd. 2 I 5. Tsela urati q.f ra dn agru 1/36. [D e r ivat e: arari f. = arat. SfdrfQ di ararea 5/36; arator m. = arator ;
aratiira f. = aratura, Com. G. D.]. - Din lat. aro, -are, (arom. ar). 2Ar conj. v. ard. Ara 1°. (Neaccentuat) conj. lar. cf. a m a, t u cu. Ard tsela dedu q.j zisi 13/2. I 2°. (Accentuat) adv. Iarasi, din nou. Din timp dn tsista oacot jo ard sd vin (= la anul pe vremea asta eu iarasi 0 sa yin). Ard tse q.j zisi dra (iar aceea Ii zise iarasi) 29/2. [Si : ar conj. Pul'u
tse-j pul' fi Domnu-l' da, ar ld
uom; era conj. cf. 10/66 (arom. iar)]. Araha f. (pI. -bQj) Araba. Com. G. D. - Din tc. araba, (arom.
ardbae).
AraIQc a. Crapatura mai mare, deschizatura, Com. T. P. I Timp disponibiI. - Din tc. aralyk (arom. aralth' e). ~ramdZiia adj. Haramgiu, care maniinca banii altuia de geaba. - Din (tc. haramgi, (arom. hdrdmgi!!).
Arari f. v. ar. Arat a. Plug. Nu vez fitioru pri mdnusa di arat? (nu vezi baiatul
TH. CAPIDAN
la coada plugului?) Com. T. P. - Din lat. aratrum, (arom. araty).

Arat6r m. Aratura f. Aravanliia } v. ar,
adj. (Despre cal) care merge In galop ALR. 5497. - Din tc. aravanly. Arb (pI. -ur) a. Harb. Com. 1. L. [Si rab, Corn. I. G., rQb a.]. - Din bg. hdrb,
~rbet(i) a. v. rdbet, Arbur rn. Arbore, in spec. copac, stejar, cf. ~ u m a, z I a rn bit s a. CQn trtigni cdlot icd prin una mil'd di arbur tritse (cand tragea palosul, An-arbur
oeacl'd ruguzina nu-l' ardi (nu-i pasa de nimic] 829. Aprind, pun foe spre a arde. Mojnista dimineatsd si sculard, fJ!J arsird [in text s'a cules gre~it: « arnira »] furna (... se sculara ~i aprinsera euptorul) 17/56 [9i: arzu vb. III. S-la arzu an furnti (0 sa-l ard in cuptor) 16/56. D e r i vat e : ardiri f. = ardere ; ard6s, -oasa adj. = (despre ardeiu) iute. Pipercti ardoasd (ardeiu iute) 562; ars, -a adj. = ars; arzatura f. = arsura; arzat6r rn. = arzator.
II
trecea prin 0 rnie de arbori) 12/24. n. loco (Lugunta). Com. S. H. [Colectiv: arburimi f. = rnai multi arbori, copaci]. - Din lat. arbor, -em, (arom. arbure, la Farseroti oarbar).
Arburimi f. V. arbur. Arc a. Lemnul dela instrumentul eu care se lucreaza burnbacul. Di dQyli ports lu arcu aj ligatti tetiva (de ambele extremitati ale arcului este legat matul s. sfoara). Corn. 1. L.-Din lat. arcus,-um, (ar m. arcu). Areates vb. IV Horcaiu (in sornn), cf. gar gar e s. 1'sela arcdteasti (acela horcaie). ALR. 2097. [D e r i vat: areatina f. =
Com. G. D. Compus (cu pref.): duard (du + ard) vb. III = ard peste tot, ard pana la capat, sfarsesc de ars. Pdnd nu duardi luminarea (pana cand nu arde de tot lumanarea). - Din lat. ardeo, -*ere, (arorn. ardu). Ardie vb. I Radic, (refl.) rna inalt, Vizu... una mari plyatSd ... #-y ardico cu mona 4/77. Ardicom B. 5. Ardico sinija pupddiia (ridica masa preoteasa) 18/6. Ca si ardicat-au ndltu pana 'n tser (inal-
flegma, scuipat, ib. 2098. bg. hdrkam.
Din
Areatina f. v. arcdtes. Ard. vb. Ard. Scondurili li arsird, saldi dQY sconduri nu ard"y 12/29. Toti scondurili li arsits 22/29. Nitsi
tandu-se sus pana in cer) 14/61. Fig. Is-ardico ld cunac S. l-ardic pri nalta) 290 = il dau pe mana judecatii, intentez proces in contra lui 23. [Si: ridle vb. I cf.9/77. De r i vat e: ardieiiri f. = radicare, inalparc ; ardieat, -Ii. adj. = ridicat, inaltat. Ai vrinti coastd drdicatd = te mananca pielea P 141. C 0 mpus (cu pref.) pudardie (pud + ardic) refl. (de pe bg. podkrenuvam) vb. I = rna ridic, rna inalt
27
putin. Si-y pudardicom
turim meara Ii s-na ca dupu meard (sa
aruncam marul ~i noi sa ne seuHim...); nlardleat, -a adj. = nerrdieat. Ardieari f. .} "t ~ v. ardic. A r dlea ,-a Ardiri E. } d ' ~ A r dos, -oasa, adi J. v. ar . Ardul'a Nume de loealitate in Lugunta. Com. T. P., cf. bg. arddc, iden ie eu smreka. Ardz a. Cheltuiala, La cucond l' -angreacd ardsu (eueoanele au eheltueli) 17. Cdtunesc ardz) eheltueli comunale) 957. [D e r ivat: ardZescu vb. IV = eheltuese. Voj si ardzescu multi pari (vreau sa eheltuese multe parale) 26/65]. - Din te. hart, (arom. harte). Ardzes vb. IV} v. ardz. Ar dzeseu.v b . IV Areati m. Arete, berbeee juganit, Com. G. D. - Din lat. aries, -etem,
v
W'
ArgatlQc a. v. argat. ~rgavan m. v. ragavan. Arghel' e f. Herghelie. Arghel' e di cal' ALR. 5599. - Din te. hergele. Ari Aric m. v. arqa.
E.}
..
Ariia f. (pI. Qrur) Arie. Din orur al' ded vearga (din arii Ii dadui varga) adica l-am gonit. Com. G. D. Arija Domnuluj n. lac. (Lugunta). Arija-l-Dava n. lac (Cupa). [9i: ari E. De r i vat: arie m. = eurte]. - Din lat. area, -am, (a am. arye). Aripa E. (pI. jerip, jerp). Aripa, [9i: iiiripa, reiipa f. Com. G. D. [D e r i vat e: :}ripata, iripata f. = oaie care nu urnbla eu eelelalte oi laolalta id.], (arom. areapitaj. ~ripata E. v. aripa. Arises vb. IV. lmi place ceva, Birberu q.y vizu feata fi q.y arisl (barbierul a vazu pe fata ~i-i placu) 3/38. [D e r i vat e: arisiri E., arlslt, -a adj. = placut], - Din gr. aeiCw, (arom. arisescu). Arisiri f. } ., ~ v. arises. A risit, -a adi J. Arits m. (numai in Huma, la ceilalti ej). Arici. Com. T. P. - Din lat. ericius, (arom. arit!:!). ~rmQn vb. III v. rdmon. Arnaiit m. Albanez. ArnduttSifme n. de fantana (Osani) I D er i vat: arnautses adj. = albanezese. {Tol arndutsest (oi mai mari eu lana alba, mai aspra), Com. I. G. cf. g h i g a n e s. - Din te. Arnaut, (arom. Arbines, lat.).
(arorn. areate).
Argases
vb.
IV -a
Tabacesc.
Coaja argasita (piele tabacita) ALR.
6536. [Deriva t: argasit, -a adj.]. -Din gr. aeyaCw (arom. argdsescus. Argat m. Argat, (eu inteles de) lucrator. Tsel' alants argats veay Lasata lucru. [Si : rag at m. Si jungl'i un cojni di si trimets la ragats
argatlqe a. = argatlic, luerul, munea unui argat. Din argatlQc ghiiasti 25].- Din gr. aey6.TrJ~ (sau bg. argat), arom.
arvat .
5/55. De r i vat:
TH. CAPIDAN
Arnautses adj. v. Amdut. Ars, adj. v. ard.
·a
Ar~anits m. } Ar§in m. v. arfQn. Ar~Qn rn. Cot, arsin. Leasili sa maj nalti di cot un arfQn B. 8. [$i: (Tarnareca) Qr§in m. Un arsin di pdndzd (un cot de pftnzii) 7/66; ra~Qn, ra~in rn. Un rdson di {Intirijd (un cot de postav). Com. C. 1. Dim i nut i v: ar§anits m.
Com. G. D.]. - Din te. arlyn, (arorn. arfine). Art rn. Ogar. - Din bg. hart, (arorn. hartu). Artic Rest, sfarsit (nurnai in expresia) artie pand ya (in sfarsit pana aici). - Din bg. artik:
(etc, artyk). ~rtirises vb. IV. Prisosese. Com. G. D. [D e r i vat: q.rtirisirif. = prisosire]. - Din gr. aeT'Y/etC w, (arorn. artirisescu). Arz3tor m. 1 Arziitiira f. f v. ard.
0 sa, slt [o as nergu la ddvija (eu 0 sa merg la judet) 11/65. 10 d si ner ld bisearcd (eu a sa merg ... ) 19/68. 10 ds in (eu a sa yin) 19/68. As tS-if1) l'a1) (0 sa ti-o iau) II/65. As tsd due (0 sa-ti aduc) 17/65 d. 5/68, 9/66, 14/65, 19/65, 29/65. -- Din va sa, (arorn. va-s). Asan in Asan-di-Christu, Asandi-Cole, Asan-di-Seba, Asan-bei-di-
Ann vb. III v. ard, As part. (Tarnareea)
Agos-aga,
toate nurne de Romani
(cf. Capidan Meglenoromdnii I, 17 ~i 13, nota). Asar rn. Zeciuiala la Turci. Com. Gh. T. Din te. asar. A§ca Nume de lac in Nauta. Com. H. I. Aschier rn. 1°. Soldat. Un aschier 2/Z1, ... CQn vizit ascheril' 14/39, 195.1 zOo Oaste, armata. Mult dscher (oaste multa) 14/38. Tot ascheru (toata armata). [Si : asehir m.] - Din te. asker, (arorn. ask' ere). Aschir m. v. aschier. Aschitiia. rn. Pustnic. Com. G. D. - Din bg. asketija. A~consum! interj. (Tureisrn). HaIaI sa-ti fie, bravo! Asconsum, il'u la ampiratu (haIaI sa-i fie fiului imparatului] 6/34. A§ichiare adv. pe fa1a. - Din tc. aSikjare, (arorn. asik' aree). ~§la(lases vb. IV -a Altoiesc ALR. 6098. Cf. a § I a rn a. ~§lama f. Altoiu ALR. 6099. Din te. arllama, (arorn. arsldmaei. AsH adv. v. aliz. Aspra f. Ban. Aspra rosi nu peari (iarba rea nu piere) 26. [D i m i nut i v: spritsca f. = leseaie, aspra. Com. G. D.]. - Din bg. aspra (gr. aaneov). (Pentru rasp andirea cuvantului cf. G. M ye . Ngr. St. 12), (a « m. aspra,. Asprimi f. v. aspru. Jispru, .3, adj. (rar) Aspru. Lond asprd, Com. T. P. [D e r i vat: asprimi f. = asprime id.]. - Din lat. asper, -a, -um, (arorn. aspru).
29
Astaz adv. v. zuya. Astret adv. Stanjenit, oprit, lipsit. Com. T. P. - Din tc. astret,
(arom. astrete). Atu aj maj juni
At m. Armasar.
Atsitsca f. V. atsd, ~11 pron. V. rja. 2 ~11 pron. V. jel. 3~11 art. m. de cazul gen. A lui (Intrebuintat numai in Tirnareca).
Tricurd pri l-q.y tsarl!!i poartd su si dzucay cu mearile. 4y tsarluj featd cum #dea ... (trecura pe la
atsi la ruptsi ... cdti una mera # el . 16/19. Af fost-au orind '!fara doj [rats, atsi f-veay sadi una uacd 1/69
di cal (armasarul este mai voinic ...) Com. I. G. cf. a ig Q r. - Din tc. at, (arom. aty). AtQli f. (pl. -Ql' ur). Partea casei dintre tavan ~i acoperis ; talpa casei ALR. 3764. AtQr a. Hatar. Di ator capu s-la da 27 cf. 28. Din tc. hatyr, {arom. haUre). .~ts! pron. v. tu. 2 Ats interj. Strigat ce se intrebuinteaza cand vrea cineva sa opreasca catarii de a mai merge., (La Osani) m u t s i. [Si: iitsa]. - Onomatopee. Atsa f. 1. Fir de tesut (cf. ALR. 5758), sfoara cf. i r. Si nu mi vinz priund cu cdpestru iii cu atsa (sa nu rna vinzi ... cu sfoara) 16/79. Atsa nu vll 2/28. I 2. Spec. (la moara). Coarda teicii. Com. C. I. [Derivat: atsitsca f. (dim.)]. - Din lat. acia, -am (arcm. atsa). 2 Atsa! interj. v. ats. Atsi particola, servind la introducerea parataxelor. Atsi si dusi ,
poarta tarului ... fata tarului ...) 9/68. Tru ay zmeyluj curiia (in padurea balaurului) 24/68. Ay tsarluj fitior II/66. (arom. al.) Aura f. Racoare, Simintsa... 0punim an un loc [undi-] aura B. 4. Vini aura (vine recoare) ALR. 2559 Com. I. L. [Derivat: auros -a adj. = racoros (arom. avros)]. Din lat. aura, (arom.
avraj.
cf. 6/19, 2/23, etc. acelasi cu « aci )
Pare a fi
« ecum-hic) intre-
buintat in: aci se joaca, aci rade, aci plange ...
Auros, -a adj. V. aura. Auzitur f. plur. V. ud. Ava f. v. hava. Avdu vb. IV V. 3ud. Avgust m. August. Nisti yor brumd cadi fi ld Avgust. Com. I. L. - Din bg. avgust (gr. a15yovar:o;), arom. avgustu. Avliia (pl. -ur) f. Curte, casa, palat. Damian ndriditu cu multi auliur 12/VII. - Din gr. aV}.17(bg. avlija), (arom. avlie). Avrari f. V. avredz Avredz vb. I (aromanism in Huma). Racoresc Com. T. P. [D e r i vat: avrari f. = racoare avros, -a adj. =racoros]. Pentru etimologie cf. au r a (arom. avredz1j).
30
TH. CAPIDAN
~vrlis, -a adj. v. avredz. Azar adv. Azardises vb. IV v. asor. AzarlQe a. ~zdises vb. IV. Turbez cf. ~ n t u r b. FIQ di azdisi, cot afld cota azdiseasti (afla de turbeaza, eu cat este tratat mai bine, eu atat turbeaza mai mult). Com. G. D. [D e r i vat e: azdisiri f. = turbare; azdisit, -a, adj. = turbat]. - Din te. azdyrmak, (arom. azdisescu). Azdisiri f. } . £ d· it - d· v. asdises. lcl.Z IS ,,-a a ll-
1 f
Babat. 1°. Baba, bunica. Mul' sa # biibd-sa 1/22. CQn si pifd babili = in faptul zilei. Tj arbababd = joeul « baba oarba ». ALR. 4337. Baba-uarbd = carabuselul, doba de pore: « si ampl' a eu earni
an-
Azim m. Aluat nedospit: lutsol nistdfsit (cf. stat s e s) ALR. 4026. AzIQe. Praf de pusca ee se intre-
drob, uris ~i sonzi di pore » ALR. 4138, cf. de a d. 12°. Moasa, Com. G. D. 1 3°. (Ia moara) Brotaeul sau broasea. Com. C. 1. I 4°· (Ia moara] Polita prasnelului id. [D e r i vat e: babitsea f. (dim.); babl'fie m. = batran, om gras §i greoiu. Tsista-i un bdbZ'oc ; babl'itsa. f. = femee batrana ; bahl'Ie m. = habita. Com. T. P.; babes vb. IV =
rnosesc. Mumd-sa singur tJf la bdbi fitioru ; babiri f. = mosire. Tatd-su nu ra la bdbirea lu iZ'd-su. Com. G. D.] - Din bg. baba, (arom. babd). Babaiea m. (N anta) Tata. - Din bg. babajko. Babalqe m. Babalac. Com. G. D. - Din te. babalyk. Babes vb. IV Babiri f. Babitsea f. v. babd. Babl'ie m. Babl'itsa f. Babl'lie Babiiehie f. Mugure, boboc, Li
buinta odata la pustile eu eremene. AI' IQaslocu 29. - Din bulg. azlyk. Azmae m. Zavoi. Se mai ziee m u t S a r a, 1 0 emu t s a r 1 i f. ALR. 2485. i\zna f. Comoara, hazna. FIQ una aznd di pari (afla 0 comoara de parale).-Din te.hazna, (arom.hdznd). AZQr adv. Gata. Si fats azor una cdldari di apu (sa faei gata 0 caldare de apa) 5/55. La bili vichi, la feasi azdr 16/43 cf. 3136, 17/93. [Si : azar, hazQr adv.]. De r i vat e: azardises vb. IV = pregatesc ALR; ~zarlQe a. = pregatire, Com. G. D. - Din te. hasyr, (arom. haztre).
B
Ba! interj. Ba. Ba! nu virujes si ducd (ba! nu ered sa se duca), - Din bg. ba, (arom. ba).
runird bdbuchil' (faramitara mugurii) 9/56. - Din gr. pnoVp'lWVXL, (arom. bubuk' e). Baeadiirnie m. Mamaliga din faina de porumb sau de gran.
Pupadija al' zitsi la popa: « aj sa
31
ddrom biieiidarnie» 19/6. [Si : bucadarnic m. Com. T. P. Din mbg. bakiirdanik. Bacal m. Bacan, Si aflii pri la baeal' B. 15. [D e r i vat: blicalQc a. = bacanie]. - Din tc. bakal, (arom. biieal). BaciilQc a. v. bdcal. Baeam m. Bacan (lemn cu care se rosesc ouale de Pasti), Baeamu iij un lemn ros. Com. 1. L. - Din tc. bakym, (arom. biicime). BacIa f. Fasole boabe. Sats di bacld iIi di mel' B. 4. Bacla si seamind pri giirnifoarii (fasolea se seaman a prin porumbisuri). Baclddi-mdticatd (fasole cu bobul mare)
bacld-parpudd f. (un fel de fasole care creste de timpuriu; are bobul mic ~i este foarte gustoasa), Com. N. T. - Din tc. bakla. BacQr a. Arama, vase de arama : Tseastd casd ari mult bdcor. - Din tc. bakyr, (arom. biiC£re). Bac§i§ a. Bacsis, Si-T da mari bacsis (0 sa-i dea mare bacsis) 4/34. [Si : ba§i~ a. Tsi bt4if tser 15/2]. - Din tc. bakli] (arom.
biief4e). Badivii adv. Fara plata, de geaba. Com. G. D. - Din tc. badihava, (arom. biidihiivae). Badza f. Ochiul podului. 4-y scoasi prin baddd (0 scoase prin
Com. 1. L. Cf. ~i 684 ~i 3865]. - Din tc. baga, (arom. biigii). BadZanac m. Cumnat (doua s. mai multe persoane ale carer neveste sunt surori). Bddiiinacu meu si dusi la leamni. Com. 1. L. [$i: bidzinac m. id.]. - Din tc. bajanak, (arom. biiginae). Badzinac m. v. biidziinae. BadZinic m. v. baddd. BaUsa (pI. -ur) f. Gradina cf. gar din a. Si dar und biiftSii (0 sa fac 0 gradina) 4/57,5157,8/IV. [$i: bahtse f. Tega s-dusi la bahtse di vali I/X; cf. B. 9. ba§tsavandz6ia m. = gradinar ALR. 6000; plur. Bahtsur - n. loc (Huma). Com. T. P. - Din tc. bagia (mbg. bafla), arom. biiflii. Bag vb. I Bag, pun. Siiptii diree Ii bagd (baga-le subt grinda) 3,4/66. [D e r i vat e: bagari f. = bagare punere ; bagat, -a adj. = bagat, pus, asezat], (arom. bag). Bagari f. v. bag. Bagar6ditsa f. v. buguroditsd. Bagat -a adj. v. bag. Bahtse f. v. baftid. Bahtsur f. pl. v. bahtle. Bala adv.· Aproape, cam, prea, mult, Flaj un sidzim ... , la [es dn dol, baja pruchjQ (gasii 0 sfoara, 0 facui in doua, aproape a ajuns)
dQY biidzinits.
ALR.
ochiul podului) 12/55 cf. 31, 841. [D i min uti v: hadzinic, budZenic, budZinic m. = cosul casei pe unde iese fumul. Casa noastrd an
2/63. Baja viicQt am no-am mdncat
(rnulta vreme este de cand n'am mancat) 5/91. [C 0 m pus (cu pref.) zabaia (za + baja) = mult,
32
TH. CAPIDAN
rnulta vreme. Com. D. P.]. Din tc. baja. Haialdises vb. IV Lesin. Com. G. D. [D e r i vat e: baialdisiri= f. lesin ; baiildisit, -a adj. = lesinat]. - Din tc. bajelmak, (arom. bdidldisescu, cf. dacor. imambaildi). Biiildisiri f. } b ~. '~ld' 't ~ J. v. ata tses. Bala lSI, -a a d' • Baiar a. (Osani) Siret, ~nur, cu care femeile il?i leaga « tasul » subt barbie ; (rar) baier, sir cu margele. Tasul si leagd cu un bajdr. Com. 1. L., (arom. bair). Baist, -i adj. Care nu este proaspat, statuto Com. T. P. - Din tc. bajat, (arom. bdjat). Hiieu~ Numele unei mahalale in N anta (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I II). Bainar m. v. band. Baireae (pI. -tsa) a. Steag. ALR. - 1424. - Din tc. bairak, (arom. bdjrak' e). Hajur m. Bujor. [$i: bujjir m. ALR. 1910]. - Din sl. Losur. Bal' (despre oi). Cu pata alba in frunte. Com. G. D. (Cf. arom. bal'1j). - Despre originea cuvantului, vezi B g ea in Dacoromania, III 208 cf. si II 2 9. zBal' a f. pl. Bale. 41' curd bal' dli Com. G. D. [D e r i vat e: bales vb. IV = a face bale Ia gura, Com. T. P.; balos, -oasa, adj. = bales. Mucosu s-bati pezd di bdlosu (mucosul i~i bate joe de balosul) id.; mbala~es vb. IV (refl.) = rna
ua
umplu de bale. Si-mbdldsasti (se umple de bale) ALR. 2102]. - Din lat. *baba, -am, (arom. bale). Balantiiii. f. Bucata de fier si, in spec., de glont: fig. prostii, nerozii, fleacuri. Com. T. P. Bilaura adj. (despre pruna) Mare. Prund bdldurd ALR. 6082. Bal' ea f. Pamatuf. Popa da cu bal' ca di busijoc ALR. 2771. BaIeon a. Baleon. Si pusi pri baleen 8139. - Din bg. balcon, (it.), (arom. bdlcone). Bales vb. IV v. bal'ji. BaMt a. Bilet. Bdlet di viti (bilet de vite Ia targ) ALR. 5661. Balig vb. I v. baligd. Baliga (pI. boaliz) f. Balega. Scot boaliz mol' B. I I. Boaliz mdniincd (spune minciuni) 32. [D e r i vat: balig ~i ~mbalig vb. I (refl.) = ~a baleg. Ai' tsi fJmbdligQ dn chien (i s'a balegat in punga) 15], (arom. baligaj. Balos, -oasa adj. v. bal'd. Balta f. Balta cf. bat 'i I at s e, Calu stucnl dn balta (calul se infunda in balta). Baltdl'd n.· de fantana (Osani), Balta-mica n. loc (Huma), Baltdrosi n. loc. (Cupa), Baltd-seacd n. loc. (Barovita) , Balta-Hair n. loc. (Lugunta),
(arorn. laltd).
Baltac m. V. bdltijd. Bliltiia f. Sacure, barda, topor. Ca fJ1j 10 bdltija 18/55, cf. 10/16, 20/28. [D e r i vat e: baltac m.=:: topor, secure (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 53); baltiiea f. Lo-
33
cu una btilbijca si dischicd leamni (Iua cu 0 secure sa despice lemne) 20/68; baltitsca f. Af la sddi una bRltisca 13/71]. - Din bg. baltija. Baltiica f.} b wi .. BaItitsca f. v. a tua.
W
Bal'lir. Nume de dine. Com. T. P. Bam! interj. Bam! Bam! .. cu tufeacu 8/57, cf. 6/27. Bambanlsit, -a adj. Buced, copil umflat la fata, nesanatos ALR. 4163. Bambares vb. IV Bazaiu cf. van gar e s ALR. 4416. Bamna f. Bamie, Din tc. bamja, (arom. bam,ne). Bali m. pI. (1a sg. rar). Moneda veche de arama; gologan. Com. I. G. - Din bg. ban. Biina (pI. -onur) f. Baie cf. ~ m ami. Art ifQt una biina ... fi ... tots si due (a iesit (= s'a facut) 0 baie si toti se duc) 6/38. [D e r ivat e: banez vb. I (refl.) = fac baie; banar, Minar m. = baias, cf. am li m d Z 0 j; Mni~ti f. = n. loc. (Lugunta), unde au fost, odata, bail. Com. T. P. - Din bg. banja. Banca (pI. boncuri f. Banca, Bandera f. Steag. Com. T. P. Din it. bandiera, (arom. bdnderd]. Banela f. v. buneld, Bauez vb. I } , Baiii~ti f. V. bana.
W
Bapca f. (pI. -chi). Floricele de porumb, cocosi. AAR. 4109. Bara f. Loc mocirIos, mocirla.
3 Th, Capidan: Dictionar Meglenoromdn,
Porcu nostru aj an bard. [D e r ivat: bRrQca, bar6~ca f. = mocirla mai mica. Junsi zanga una btirQca 3/51]. Com. D. P. - Din bg. bara. Barsca f. Bariera la intrare in oras. ALR. 2608. - (Dacor.). 2Barsca f. (pI. -ots). Baraca de scanduri, ALR. 3830. - (Dacor.). Barba f. Barba. Cu coasa cuses barba 4/14 cf. 158; barba-partiului (s. pratSuluj) = un fel de ciuperca, care creste vara prin pad uri; Barba-prdtlului creasti prin pul' ana. Com. I. L. [D e ~ i vat: barb6s, -oasa adj. = barbos; barbitsca f. (dim.)]. - Din lat. barba, -am, (arom. barba). Barbalii§ca f. V. bdrbdrascd. Barbalits m. Branca. Com. T. P. - Din bg. urbalec « Rotlauf », Barbara§ca f. Cacareaza de capre. 4ncarcQ btirbtirQfti an loc di tSiref 2/18 cf. 4/18. [Si: barbals§ca f. ALR. 1799]. Pentru etim. cf. mbg. bdrbulka id. Barbares vb. IV. Vorbesc prostii, flecaresc, trancanesc, dardaresc, Nu para-'n barbdria (nu mai dardari mereu) 696. [!> e r i vat: barbariri f. = flecaire, prostii]. - Din mbg. bdrbaram (bg. bdr!jam). Barbiit m. Barbat. Una mul' ari fi un bdrbiit 1/14. Vini fi bdrbiitd-su 16/56cf. 113. [Derivate: barbates, -easea adj. = barbatesc; barbateiisca = partea din biserica
34
TH. CAPIDAN
rezervata pentru barbati; barb iitea§tiadv. = barbateste; barbatimi f. = adunare de rnai multi barbati.
Ca zatfueg cdmbanea, toatd bdrbdtimea si dung; barbatits (dim.) m. Com. G. D.]. - Din lat. barbiitus, -a, -um, (arom. bdrbat),
beri adv. Nu putus beri si-n la trimets 9/51 cf. 2/50]. - Din tc. barem, (arom. barem) .: adj. Zapacit, ametit. 'laid harliva = oaie capie. Sta ca orind yaia barliva = sta trista. Com. 1. G. [D e r i vat: \lmbarlives vb. IV = ametesc, zapacesc, (despre oi) devin capiu, Com. 1. L.]. - Din bg. bdrlio, Barloc m. v. bdrlog, Barlog m. Culcus la animale ~i la paseri, barlog. Si sculo di pri bdrloc (se scula din culcus) 11/83. An bdrlogu di coni ubides pgni (in culcusul cainelui cauti paine) 35. - Din bg. bdrlog, Barnes vb. IV v. burnes. Barnitsa f. (pentru mel' barnitsd cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 51). V n fel de meiu. fa ya ari yopt
cupiti di ghipt: unu ai di mel', lantu aj di barnitsd, liintu aj di grgn fi liintu ai di sicard 9/4. [D e r i vat:
Barbateasca f. Barbatea~ti adv. bV , v. bdrbat, B ar ates, -easea Barbatimi f. Barbitsca f. } v. barba. Bar b' -uasa a di os, J. Barca f. Barca cf. v e a i c a. Una bared 23/78. - Din it. barca. Bardac a. v. bdrdac, Bardiic a. VIdor (se intrebuin~eaza la nunta, cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 44), cf. pot s d its a r a). TsUf- bdrdac, se zice cand s'a irnbatat cineva. Com. 1. L. [Si : bardae], - Din tc. bardak. Bardet v. brad. Bardi a. plur. (La razboiu). Brate, bratare, bateli, manusi. Com. H. 1. [D e r i vat: bardiIie m. = prajina lunga, beldie id. - Din bg. bdrdo, Bardilic m. v. bdrdi. Bardza f. Nume de capra cf. n e a g r a, r usa, s i v a, etc. Com. G. D. - Cf. alb. bardhe': Eare} . n" adv. v. banm.
v v v
Barliv,
-a
narl
Barim adv. Cel putin, barem. [Du-!,ld] pdnd casd barim 4/58. [Si: bare, bari adv. Bari un nu ajra mdrghit 33/65 cf. 13/66, berim
barnitsQiia f. = paiul barnitei: se da ca nutret la oi. Locul unde se cultiva barnita cf. 0 v i 9 Q n li]. - Din bg. braniea? Yntelesul nu se potriveste, Barnitsoiiii f. v. barnitsd. Barnivec v. hrinivec. Barnut a. Tabac. Trasi uneac biirnut fi cdtso si chifcaiasca (a tras putin tabac ...). [f;)i: hurfit a. ALR. 4294]. - Din te. barnut, (arom. barnute), cf. alb. bernet. Baroea} f. bara. B arQ§ca
v v -
..
DICTIONAR MEGLENOROM}\N
35
Barovitsa N. loco in Meglen. (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 7, 19, 27)· Darsoghiar adj. Se zice despre un om inalt ~i prost; natarau, narod, prost. Catd ca biirsoghjiir (se uita ca un natarau). An tsi pruvisi cd biirsoghjiir (mi-a venit ca un prost) 33,34. [$i: barsoghir adj.]. Barnt a. Praf de pusca.e--Din tc. barut, (arom. biirute). Ba§ vb. I. (Tfrrnareca, Huma). Sarut, cf. bat s c u. Com. T. P. - Din lat. bassio, -are, (arom. baf). 2Ba§ part. (Intotdeauna in legatura cu un alt cuvant), De frunte, primul, eel mai bun. Cari poati ... si-l' lea un basbirbec (care poate sa-i ia un berbece din cei buni) 1/37. Bas-thsma n. loco (Cupa). - Din tc. bal. Basamiits pi. Rampa la scari, treapta. ALR. 3851. Din tc.
basamak.
bdsearicd pri un direc sta (= bureatili) *10. Bisearica-mari, Bisearica-mica n. de biserica in Osani, [Si: biseariea, biserlea f. S-mi due la bisericd 34/18, bisirleos, -a adj. = bisericos]. - Din lat. basilica, -am, (arom. bisearicii). Ba§ibuznc m. Basibuzuc, - Din tc. balibozuk, (arom. bafibozuc). Ba§i§, a. V. bacsis. Basma (pl. -ttr). Starnba. - Din tc. basma, (arom. biismaj. Bastra f. Rugina graului, Ba§tsavaudzoia m. v. baftid. Bastnu a. Baston. An breg Vtt un ded c'un bdstun 10/1. - Din bg. bastun (it.), (arom. biistune). Bat vb. III. Bat, (refl.) rna bat. Cii iso mojnista si batd cu tsela yomu 32/2. Ai ... sd na batim cf. 27/2. Bat pezii = imi bat joe. Nu mi pritorn, ca si batii pezii 2/11. Bat til' al (cf. d aut i I' a 1) 4/86. Bat tdmburii = cant din cobza 25/90. Bdti: zeazit (s. zeajst) = s'a iscalit 36.. <hi bat capu dirQPii = rna framant cu min tea 83. Mi bati bun = are sa-mi fie bine. Calif, din jurimint sii nu ief, cd nu ti bati bun 8/25. Bat pri (s. di) = dau de
Basca f. Basca ALR. 5810. Based di lond = bucata de lfrna. Com. C. I. Lii deadi ciiti unii based di lona. Cf. alb. baske, (arom. bascd). Ba§ca adv. Deosebit, separat, aparte. Sfacii Pf!ini based (fiecare paine aparte) 16/4. Biisca-biisca q.y lesird, 17/4 cf. 20/51, B. 6. - Din tc. baika. Basearica. f. Biserica, Snaga 'n bisearicii ft' mintea 'n tuldristi (cu trupul in biserica ~i...) se zice despre cei ipocriti 813. Am und
cineva s. intalnesc pe cineva. Batura pri un cQjni (... dadura de un dine) 6/12. Biitu di un ded (intalni un batran) 2/2 cf. 8/12, 1/12. [D e r i vat e : B~tire f. Batirea soarili = miazazi, (Com. G. D.), revarsatul zorilor. Di la batirea soarili piinii la sciipitat B. 15. Prima
TH. CAPIDAN
mdncari s-ijd la batirea soarili ib. 5 ; Mtut, -a adj. = batut. Sam bdtutd (sunt batuta) 6/19. Ai bdtut dn cap = nu este in toate min tile 769; bataiia f. = valtoare. Bdtaiia-dilaSireanu n. loco (Cupa). Bdtaiia n. loco (Barovita): bataiiises, vb. IV = bat in piua. Com pus: (cu pref.) izbat (iz + bat) vb. III (dupa bg. izbivam, mbg. izbijam) =1°. bat de a bine. Tsela porcaru la izbdtu (porcarul acela il batu bine) 8/20 cf. 6, 7/20. 12°. Respir. Mult dn curon izbati (respira repede). Com. C. 1.; razbat (raz-l-bat) vb. III = tree prin ceva, razbat, Com. 1. L.]. - Din lat. batto.-ere, (arom. bat). Bataliitse f. Baltoaca, Bdtdlatie di apu (baltoaca de apa care se face in drum) ALR. 2507. Derivat din balta? Bataiia f. v. bat. BatandUtii3 m. Piuar cf. b a 't t a it a. ALR. 1729. Dataiiises vb. IV v. bat. Batarneii§ti adv. V. bitorn. BataYQtse m. V. batcu. Biiteu part. On unire cu un nume). Batcu-lupi = cumatre lup.
steasti ld casa lu micu ; batizat, -a adj. = botezat; b8tizat6r m. = botezator ; batijuni, butijfini (<lat. baptidio). f. = botez, botezare. Di [a butijuni nu-i spilat. 66]. - Din lat. baptize, -are, (arom. pdtedzy).
Batiziiri f. Batizat, -a adj. V. batii. Batizat6r m. Batoiiiia N. loco (cf, Capidan,
Meglenoromdnii, I 23). Dats m. Baciu. Batiu si dusi ld

bdtsold. Com. 1. L. Biitseu vb. 1. Sarut, cf. s a rut. La bdiicard (11 sarutara) 17/56. Si bat icard (se sarutara) 13/58. Nu pot bdticari mona (nu pot saruta mana) cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 132. Tu batichi (tu saruti) ALR. 2093. [Si: batSc,uDl vb. I)]. - Din bas + mutlcu (Megleno1'Omanii, ib.), (arom. baf). BUsiliii f. ) b"t v'li . B atsl ~tt f . f v. a Sf! a. BatsQI' a f. Stana. Si dar und
V [,"
bdtSQl'd 2/56. BdtsQl'd di ports nu-s fatsi (stana de porci nu se face) 587 cf. 822. Bdtiol' a-Ghiulu], n.loc. (Osani), [~i: butsol'ji f. ALR. 5373.
D e r i vat e : Batsili~ti n. loc. (Burna), unde au fost vreodata stane. Com. T. P. Batsiliii id. la Cupa]. - Din bg. ba/ilo. Batiit, adj. bat. Biiuva n. loc. (Barovita), Bea adj. V. beat, -a. BeRl adj. Alb, frumos. Si Jasti pri beli = 0 sa iasa la iveala 44.
Bini oinis batcu-lupi, 5/72. Batcuootie id. Zdstaj batcu-ootie ib. [$i: batavotse (din batcu-votse)].Din mbg. batko. Blltijuni f. V. batiz. Biitiz vb. 1. Botez. Sd... la batiz (sa-l l otez) 5/86. La bdtizo odsa 6/86. [D e r i vat e: blitiziiri f. = botez. Dupu bdtizari, lumea si gu-
-a
----------------------------------------------------
37
[D e r i vat e: bealu§-a adj. = un apa, m'apuca setea (dupa mbg. prilucru care nu-i bine colorat in ro~ pivam). 41' -tsi prubiju apu ld fitior sau in alb. Com. G. D. Capra 5/51,12/49; pribea,!(pri+beal}) vb. bealusd ; belca f. = nume de di~ea. III (Liurnnita) 2/73, 10/64; dubea,! Belca -n laird an deal *4; belits (du + beau) vb. II (dupa bg. dopim. = nume de caine. Com. G. D.; vam) = beau pana la sfarsit, beau Belitsa f. = n. de rau care se peste tot. Mini mi ari dubiut 10/3; varsa in Meglenita, Com. T. P.; nabea,! (na + beau) vb. II (dupa biluses vb. IV (refl.) = ma sule- bg. napivam) = beau; nabiiut, -8 menesc; beltsi adj.=alb., albicios]. adj. (cf. bg. napien) = beat.] - Din lat. bibo, -ere, (arom. beay). Com. T. P.]. - Din s1. bel (arom. bjal, cf. Capidan. Elem. sl. in dial. Bebi m. Numele ce d:l fratele mai mic la eel mai mare, n e n e. E arom. 58). Bealu~, -3. adj. v. beal. ghidi, bebi, cumuvoltfi 4/ I 3. Bebi sa-'n Befirl f. v. beau. mi drobeascd 3/1. - Din mbg. bebi. Beg m. bei. Si dusi la un beg Beat, -3. adj. [~i: belt adj. Cari nujuai bea dd la nuntd? 502. De7/18 cf. 8/IV. [Derivate: r i vat: beatsi§te f. betic. Com. bighitsa f. = sotia beiului. BiI. G.]. - Din lat. bibitus, -a, -um, ghitsa l'ari sultanat (begoaica i~j (arom. arnbitat). are luxul ei) 43; biglQe (tc. Beata f. Caltaveta cf. p u d- beglyk) f. = boierie]. - Din tc. beg. v esc h i. Cupilasil' poartd beati Bei m. v. curcubeaj. Bejehi v. belchi. cu tsufts. Com. I. L. cf. ~i Capidan, Bellie Numele unei mahalale in Meglenoromiinii I, 40. - Din lat. Nanta (cf. Capidan, Meglenoro*bitta, -am. CDDE. '43. miinii, I II). Bea~ vb. II. Beau S-na dutsim Belbitsa f. Un fel de peste, bels-bidm iipu 2/73. cf. 27/68. L'a bijl1 gl' etsu = a tulit-o, ~ fugit, a di~a. Com. I. G. [Se zice ~i sters-o 98 I. A it si bia = mi -e sete be1vitsa = pastrav, bg. belvica]. Belen f. v. beal. 2/74. [Si : bili,! vb. II. D e r iBelchi Poate (ca) ... Belchi putem vat e: beari (b~ri) f. = bautura. /0 mo ats las mdncdri ~i beri 6/2. 7/19 cf. 2/34. [Si : beichi 2/12 cf. DQ-1~ dustur mdncari fi beri (in 14/9]' - Din tc. belki. Belits m. v. beal. text gresit : dQ-n dustur beri) 6/9 I ; Belitsa f. v. beal. biiatura, biiutura f. = bautura, BelogHiva adj. (despre oaie) Cu biitor m. = bautor, Com pus e: (cu pref.): prubea,! (pru + beau) botul alb la oaie neagra, Com. T. P. - Din bg. bela glava. vb. III = imi vine pofta pentru
TH. CAPIDAN
Belonoga f. adj. (despre oaie) cu picioarele albe la oaia negra. Com. T. P. - Din bg. bela noga. Biilvitsa f. v. belbitsd: Beri adv. v. barim. Berim adv. v. berim. Bes vb. IV. Bas. An una ticoa bes = stau bine 777. Si bes trei-or] 2/70. [$i: bi§Qs vb. IV. D e r ivat e: bi§Qri f. Bisorea-i sanatoasd, ama-i rusinoasd; bi~Qna f. «*bissina) = ba~ina. Bisoii goali = minciuni, prostii 959, bi§anos, -a = basinos; bi§3tura f. = ba~ina]. - Din lat. bissio, -ire (= vissio), (arom. bes.). Be§buniir N. loco (Osani). Besmlnltsa (di pore) f. Untura groasa de pore, osfinza ALR. 749. BetsH f. pI. Nadragi de lana, cf. pat u r, jambiere. Com. G. D. - Din mbg. be/oi. Biba f. Carne. De-l' uneac bibd la tsista siruma. Com. I. L. I Un fel de brodarie, - Din alb. hiba (arom. bibd « rata I»). Bic m. Bou in vfirsta dela 3-5 ani, june, taur. Ca orin hie aj juni = e tare ca un taur 310 cf. 45. [D e r i vat e: buciiies vb. IV (despre porci) = marlesc, Portsil' si bucdies pri tiirisar (porcii se marlesc in Iunie). Com. I. L. = hueairi f.; marlire], - Din bg. bik. Bichiiir m. Neinsurat. Com. C. I. - Din tc. bikjar, (arom.
hikjar). Bieuvat,
Bighiitsa f. V. beg. { BiglQc a. Bigor m. 1°. Piatra poncie care se taie u~or cu securea ~i slujeste la cladirea caminurilor. Com. I. G. I Un fel de muschiu verde ce se face in fundul vailor pe pietre, vara, cand apele scad. Ropa cari si trdculeasti, nu catsd bigOT (ace1a care schimba stapanii nu face avere, 637). [D e r i va t: (ad. 1°). Bigurliva f. n. loco (Cupa). Com. N. P.]. - Din bg. bigor. Blgurliva f. v. bigor. Biiatura f. } .7t' V. beau. Bt! or m. Biiuc (pI. -tsa) a. Turma ALR. 1797, cf. b i l' u C. Biiutura f. v. beau. Bij m. v. hif. Bijania f. n. loco (Cupa). Com. C. P. - Din s1. bezanije. Biju§ca (pl. -chi) f. Ac eu gamalie, ALR. 5756. Bila f. Par, prajina, b i I a. Am
un dead cu una bild an cur. Bila-deVarnic n. loco (Huma), Bila-lungd n. 1. (Osani). - Din bg. bilo. Bilbll m. V. birbil.
Rancaciu. Com. T. P.
Bil' ca f. Buruiana care vindeca; leac, doctorie. 41' fuzE cuoetu la bil' cd B. 15. CQn si culcd, punea nisti bil'ts la pitioari, 6/49 cf. 7/49. Bit' cd-di-buric = un fel de planta lecuitoare. Bil' ca-di-buric aj lieuvita. Bil' cd-fureascd id. Cu bil' ca fureascd si licues tal' dturd, Com. I. L. [D e r i vat: bilcutiii (pI.) =
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
39
ierburi, buruieni. Bileutifi v. biZ'cd,
Din bg. bilka.
Bilea f. Belea. Datj di bilea 196. [Si: bileal}iI. f.]. - Din tc. bela (arom. bilae). 2Bilea adv. Chiar, la drept vorbind. Nitsi nu-l' tsoni si antrd dn casd bilea (nici nu indrazneste sa intre in casa chiar). Ghjudz-bilea = abi . Ghiudx-bilea la putum sculari (abia l-am putut scula). [Si: bilim, bili adv. Com. G. D.] - Din tc.
bile.
Bileag a. Semn, tinta cf. n i~ a n. Mines s. datj bileagurli = schimba semnele, inelele la 10godna. [Derivate: bileajnie (bg. beliznik) = semn, (fig.) minune; insemnat, Di toati tseasti si spunim noj dQtj maj bileajnitsi B. 13; bilijqs vb. (bg. beliza) = pun semn, insemnez. La tesut, cand femeea este pe sfarsite ~i incepe sulul sa se intrevada prin fire, se zice deadi domnu di bilijo, adica a ajuns la capat 48. 1 Vaccinez]. - Din bg.
belig. Bilefijnio a. v. bileag.
Bilim adv. v. bilfl.. Bilintroe m. Un fel de piatra rnai tare decat cremenea, de culoare albastruie. bilintroc, se zice unuia care este sanatos tun. 958. Biliri f. rumenele. ALR. cf. b iii I a. 2BiHri f. } . Bilit , -a a di II J. v. biles. Bilitsa f. Oaie cu lana alba. Toati bilitsi fi rusi (toate albe ~i roseate) 7/94' - Din bg. belica. Biltsng m. Belciug. Com. P. M. - Din bg. belcug, Bil'jie (pI. -uts) a. Turrna, gramada, numar mare. Un biZ'uc di
ca
tjoj 7/25 cf. 8/27, 46. Un biZ'uc di tjamil~ jungZ' ats 17/7 cf. 3/32. [Si:
Bil' neil. n. loc. (Contcoj], - Din tc. beuluk (arom. buluk' e). Bil/neil. v. bil'uc. Biluses vb. IV V. beal. Bindises vb. IV. Imi place. Com. G. D. - Din bg.bendisv am (tc.). Bini adv. Bine, bun cf. bun.
39/65. Bini vinif 5/72, cf. 5/85, 17/47,2/1.1

Si-ancalic pi cal bini
BiHis vb. IV. Belesc, jupoiu. Adj. Di tuntsea 'ntsileasird cd ra Mo s-ti biles (acum sa te jupoiu ...) binli domnu (... era bunul Dum25/8 cf. 4/52. [D e r i vat e: bi- nezeu) 19/56. - Din lat. bene Uri f. = belire; bilit, -a adj. = belit, (arom. g'ine). Binlvrec m. V. brivinec. jupuit]. Din paleosI. beliti Birbeatsi m. Berbece. Si tsirtau (arom. bilescu). pri un birbeatsi mort (... se certau Bili adv. v. bilea. BiIijQs vb. IV v. bileag. pe un berbece mort) 1/39 cf. 8/23, Bilila f. Albeata, suliman. Com. 2/52. Birbeatsi bitorn (berbece peste 3 ani). Birbeatsi-tlucdit (caI.L. cf. b iii r i. - Din bg. belilo.
TH.
CAPIDAN
strat). [Si:
birbee m. Leazi un birbec maj bun 2/37 cf. 1/37. D e r i vat e: birbicar m. = ber-
un
becar; birhitSoc m. = berbece tftnar (2-3 ani). - Din lat. berbex, -ecem (= vervex), arom. birbec. Birbec m. v. birbeatsi. Birber m. Barbier. Ciisa lor ra car fi cu ciisa la un birber (casa lor era in fata casei unui barbier] 3/38. [D e r i vat: birhirnitsa f. (bg. l-erbernica) = barbierie. Com. T. P.]. - Din tc. berber, (arom.
birber).
mornic) ib. 6568. [Si : bij m. Flo ... bij 15/51, cf. 27, 28,29/51]. Bi§linos, -li adj.} b .Vt'Vf V. es. BJ~a ura . Bi~ca (di pin) f. cucuruz de brad. ALR. 974.-Din mbg. biika. Bisearica f. } b ' V. aseanca. BISerIC a f .
'v
Bisica f. Bi;ichitscli f. V. bisocd. Bi~icos, -a adj. Bisinet-camen (Numai in povesti]. Piatra-scumpa, piatra nestemata, Com. C. I. - Din bg. bezcenen-kamen. Blsiriees, -a adj. V. bdsearicd.
Ilirbiear m. v. birbeatsi. Birbil m. Privighetoare, cf. s Iav e a i. Com. T. P. [Si : bilbil m.]. - Din tc. biilbiil, (arom. birbil'). Birbirnitsa f. v. birber. Birhitsoc m. v. birbeatsi. Birda adv. Din nou, inca odata, iarasi. Birda fuzed (iarasi pleca) 1/42. Birda spusird 21/43, cf. 9/31, 12/84. - Din tc. birda. Birichet a. Berechet, belsug, Birichet nu si fatsi 5/26. - Din tc. bereket, (arom. birik'ete). Birislav N. loco (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 6, 7, 9, 20, 24). Biru interj. Se spune tinerilor voinici, ca semn de admiratie pentru vitejia lor. De, biru, de! 47. - Din alb. bir, (arom. biro). Bi§ m. Nume de insecta, bumbar. Bif oeardi (catelul Frasinilor. Cantharis viscatoria L.) ALR. 6549. Bif din baligii (bumbar de balega) ib. 6562. Bis amputstot (ma-
Bi§Qca f. Ba~idi. Com. G. D. [Si : bi§ica f. (Huma). D e r i vat: hi§icos, -a adj. = besicos ; bi§ichitsca f. (dim.). - Din lat. *bessica, -am (= vessica), (arom. bificaJ]. BisQna f. Bi;Qri f. v. bes. Bi§Qs vb. IV. Bistritsa N. de rftu (Nania). Bistru, -it adj. Limpede, clar. Di la bistra apu biiL 14/32, cf. 5/59; bistra tsesma (fantana limpede) 13/19. - Din bg. bistra. Bitarneatsa f. Bitarnesc adj. V. bitorn, Bitarnitsac adj. BitQrn, -a adj. Batran. Un dscher bitorn ra fuzit din cavgii (un soldat batran ...). Lend bitornd cf. I Q n a. [D e r i vat e: hitarneatsa, batraneatsa f. = batranete. Dund dn
tinireatsii
ca si-ts tsi aflii la bdtdr-
41
lemn. Cd cu [oarfitsli tal' £1 blQn (spune la minciuni). [D e r i vat e blanav, -a adj. = mincinos, care tdrneatsa-i mdncoasd (batn1nete1e spune lucruri de necrezut; blanavii sunt anevoioase) 408; (rar) hiitar- f. = mancare prea grasa (se mai nes, (mai des) I}mhiitarnes, I}m- zice si : tdngoasd). Com. 1. G., ef. bitarnes vb. IV. = imbatranesc, tan g 0 s; blanes vb. IV. = spun Cmo, ca ambdtdmii, stdponu nu minciuni], (arom. bland). mi va (acuma, dad imbatraBlauav, -a adj., Blanava f. v. bland. nii...) 8/36 ef. 4, 6/12; I}mhiitarnirl f. = imbatranire ; I}mbatarBlanes vb IV nit, I}mbitarnit, -a adj. = imBliistem a. v. blastim. batranit ; bitamese adj. = baBlastim vb. 1. Blestem. Si fJntranesc; hiitarnea§ti adv. = batraoirino fi Ii bldstimo (se supara si neste ; bitarnitsac adj. = batraior. ii blestema) 27/94. [D e r i vat e: Com. G. D.]. - Din lat. *be- blastlmfiri f. = blestem. Com. 1. tra us, -a, -um (= veteranus), L.; blastimat, -a adj. = blestemat; (arom. bitdrnu, rar). blastem a. = blestem]. - Din lat. Bitsac N. de filntma (Huma). * blastema, -are, (arom. blastim). Bitschidzi m. Taietor de scanBlastimarl Blii tiima , -a a d· v. blastim. 't duri. Tru cali fJ~ lid un bitschidzi as J. 23. - Din tc. blCkigi. Blatsa N. loco (Nanta). BlatsaBivol m. v. bivul. mari, Blatsa-micd n. loco (Osani). Bivul m. Bivol. Tdl' ard trej bivul' Blazeainit adj. v. blaze], Blaze] adv. Ferice, fericit. Bla2/67, ef. 14/66. Bivul' n. loco (Cupa). [Si : bivol m. D e r i - zei-l' la tsista yom (ferice de omul vat e: bivulitsa f. = bivolita; bi- acesta). [D e r i vat: blazejnit adj. vumac m. = bivol mic. Com. G. = fericit. Bldzeajnits sa tdtQ11i'i D.]. - Din bg. bivol, (arom. buval). cu fitlor pricupsits (fericiti sunt parintii cu copii pricopsiti) 773].Blvulitsa f. } uI Bivultsac m. v. lVU. Din bg. blaze. Bladitsa n. loco (Huma). Blazejnit adj. v. blaze], Blagosleves vb. IV. Blienes vb. IV. Bor sc, vars, Com. Blagusluves vb. IV. G.T.- D n bg. blikam (bljukam). 2Blicnes vb. Ma uit, zaresc. Blagusuves vb. IV. v.bluguvises. Blagusuvlt, -a adj. Lisitsa cd blicni fi fJY vizu (vulpea dad se uita si 0 vazu), - Din Blaguvises vb. IV. Blana (pl. bIQ1~) f. Blana de mbg. blikam (aor blilmah).
neatsd 39. CQn dj maj bun sd trazim monca, an tiniretsd iii dn bdtdrnetsd 3/15, ef. 2, 4/15. Bi-
f.}
w
TH. eAPIDAN
BHzna f. (La Osani, numai eu insemnarea) otel, r)om juni ca blizna (om voinie ea otelul). Com. I. L. - Din bg. blisna. Bllznae, -a adj. Geaman (despre oameni, vite, fructe etc.) Frats bliznats = frati gemeni. Prund bliznacd = 0 pruna care creste Iipita de alta pruna ALR. 6089. i Un feI de brodarie. - Din bg. bliznak. Blon (pI. lui blana) Cele doua scanduri care leaga talpile razboiului, cf. r a z b 0 i. BIQnda f. Erisipel. - Din lat. blandus, -a, -um, (arom. blandd). Blor a. Nume de plant a ierboasa, Com. T. P.- Din mbg. blor. BIugUSIUVit,_aadj'j Blugusov a, . 'b BIugusuves v. IV . v. bluguoises. Blugusuvit, -a adj. Bluguvises vb. IV. Blagoslovesc, binecuvintez. 4y bluguvisi apa fi una-yara si [esi apa bluguoisitd rachijd (0 binecuvanta apa ~i de odata se facu ... rachiu) 4/25. [Si : (rnai nou) blagosloves, blagusluves, blagusuves vb. IV. i D er i vat e: blagusuvit, -a adj. = blagoslovit; Blagusuvit si ies 10/60, bIugusIuvit, -a adj. Blugusluoitd sa jei di diimnu 6/11. blugusuvit, -a adj. An blugusuvit (an blagoslovit) 54. bluguvisit, -a adj.; blugusov a. = blagoslovenie, binecuvantare. Tsioa nu voj, tucu blugusov tser (numai binecuvan-
tare cer) 11/6]. - Din paleol. blagosloviti. Boadnle m. Ajunul Craciunului ; butuc care arde de sarbatorile Craciunului. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 37-38). - Din bg. bddnik. Boari f. Vant, vant puternic, furtuna. Cum ti turl boarea? (cum te-a adus vantul) 8138, cf. *5. Pri boari-l' zits (vorbesti in vant) 52, cf. 5*, 708, boari-neagra-« vijelie cu furtuna. Com. I. G., boari cu neaya f. = vant cu zapada. Boarea cu neaya bati di cutru Cujuc (La Lundzin). Boari di sona = boari cu neaua, Cf. tc. bora, «gr. {loesa!;), bg. bora ~i bura, id. Meyer-Lubke 11 deriva din lat. boreas, punandu-l in legatura cu celelalte forme remanice REW. B03§a f. v. bos. Bob a. Bob, graunte. Un bob. [Si : bobca f. Bobchi di smdreacd = fructul juniperului. Com. I. L.; bobchi (pI. lui bob) = nume de flo are de coloare violeta, nasture; un fel de broderie. - Din bg. bob. Bobs f. Nume de capra. Cf. bar d z a, t sun g a, t sup a, n e a g r a, s 1 v a , r usa etc. Com. G. D. Bobca f. } v. bob. B'b ch' f . PI . o I Bod m. Ghimpe, bold, tepus. Mdgaru si 'ntsapd cu bodu. Com. I. L. Anoitsdtura nu si-nsard cu
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
43
bodu 'n cap 499. Bodu la chirchel = catarama ALR. 331Z. Bod di albind = acul albinei, ib. 5458. [D e r i vat : ~mb6d vb. I. = imboldesc (cu indo prez.: ambod, ambods, amboadd, ambudom etc.) ALR. 5663. L-q.mbudQ uneac 34/51 ; spin, intap. Mi amboadd (rna spina) ib. 1358]. - Din bg. bod. Bogat, -a adj. Bogat. [D e r ivat: bogatsil' a f. Junili cu feata tricurd veacu cu bogdtsil'd 11/8z].Din bg. bogat. bogatsil' a f. V. bogat. Bogor6ditsa f. V. buguruditsd. B6ja N. loco (Nanta). B61' ea f. Suferinta, durere, necaz, pas. Com. G. D. - Din bg. bolka. B6len adj. (Bulgarism). Bolen zdrav nosi = bolnavul poarta pe eel sanatos 1917z. Bolovan N. loco (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, zo). B6rea N. loco (Osani). Din bg. borika. Bordz a. Datorie. [D e r i vat: bordZliia m. = dator, burdzliia, bur~1iia. Din tc. borg, (arom. borge). Bordzliia m. V. borde. Bore m. Camin (arom. ugac, partea din afara) ALR. 3866. Si : r 0 stu I a bud z i n i c, ib.Din tc. bore cf. b 0 l} r e l} . Ro~ (pl. boafd) a. ALR. 4874. Ca con la cdtso Diimnu di boasd 249 ; bosu-cucotului = struguri, razachie. Com. 1. L.
2Bos (di pin) m. Cetina de brad.
ALR. 975.
B6snie m. Clin. Bolnic di cam~aSd (din la rnaneca camasii),
ALR. 3305.
B6tsa n.
[D e r i vat:
de fantana (Osani). (genit.). Botsal' a n.
loco ib.]. B6tsal' a V. botsd, B6tsva f. Bute. [D e r i vat: butSfiir (bg. bdcvar) m. = eel care face putini, butar]. - Din mbg. bo/oa (bg. bdcva). B61} m. 1°. Bou. Dracu al' zisi: «tdy boy sdrotu la vizuj» (boul tau pestrit il vazui) 1413. Cu boil' nu si tradzi = nici cu boii nu-l poti misca 54. Bou-domnuluj = taurul lui Dumnezeu. Bou-dibalta = zimbru, bour, ALR. I 2°. (Plur.) Un grup de stele care iese la revarsatul zorilor. Boil' [es ld darea sorl'i, [Si : bl}al} m. 5175. De r i vat: boutsu.e m. (dim.)].Din lat. *bOvus, -um, [= bos), arom. boy. BOl}rel} (pl. -ur) a. Horn, locul pe unde iese fumul. ALR. 684. Cf. bud zen i C. Pentru etim. cf. b 0 r e, bore, (arom, burie). Boutseiie m. V. boy. Boz m. Soc. Boz di lavur (floare de platan) 4/18. [D e r ivat: buzeI (bg. bozel, Pancev, 29) m. = soc, flaore eu fructe negre, cf. b u z e a i. Buzelu mari 2/X]. - Din bg. boz, (arom. boz).
44
TH. CAPIDAN
2Boz Nume de mahala in Nanta, (Cf. Capidan, Meglenoromdnii,
si catsd (0 ramura de braslean ...).

Com. G. D. ! Iedera. Com. T. P. - Din bg. brdiljan. jfrasnes vb, Dau fuga, rna reped. Com. T. P. [Si : barsnes vb. IV). - Din rnbg. pdrsnah, (aor. dela parskam), cu trecerea lui p in b necla a. Brats a. Brat ; cat poate cineva euprinde eu bratul, Un brats di corts 18/56. Braise n. loe. (Huma). [D e r i vat: briitsi§or m. (dim.)]. - Din lat. brachium, (arom. brats). Bratsca f. Zbarcitura. C rn. N. T. - Din bg. brdiha. Bratsi§or m. V. brat. Bravda f. V. bradod. Brazda f. Brazda. $i brazda ti poartd 904, ef. 8/VII. [D e r i vat: brazdes vb. IV. = trag brazde. Com. G. D.]. - Din paleos!. brazda, (arom. brazdd). Bre interj. Bre cf. 13/15, II/65. [Si : bra cf. 2/54; bri interj., cf. 2/20, 2/25]. - Pentru etirn. cf. Capidan, Aromdnii, 5 I I. Breag a. Suis, deal. Bdtu pri un brft.gmari (dete peste un suis ...) 10/1, d. II/I, 857. i Mindir, (d. Capidan, Meglenoromdnii, I, 43). [Si : breg a.]. - Din bg. breg, Breast m. VIm. Sa ti duts pri tsela brestu, 5/17. Vrdu breastuluj 19/41, cf. 2/17, 17/41. - Din bg. brest. Bl'eaz, -a adj. Breaz, baltat, carunt, ALR. 12. 4n am un boy breaz *59. [D e r i vat: Btefiznie
I, II). Jf6ii
Bragii. [D e r i" vat: buzadziia, (Lumnita) buzadzoia m. (te. bozagy) bragagiu]. - Din te. boza, (arom. boza). Bra interj. v. bre. Bracs (pl. brQts) f. Balta mica, baltac, $tjucnij cu pitsoru an braca (rna infundai eu piciorul in balta). Com. I. L.- Derivat din bard? Bracazum a. Bracinar, cingatoare de izmene. La scosi prdcdziimu 2/28. - Din gr. fl'l'l(]wmi;ovvt, (arom. parcdzone). Brad m. Brad (numai in) Bradzdi-thres n. loe. (Lugunta), Curudi-brad n. loe. (Huma), Brddet ib. -- Cf. alb. bres, (arom. brad). Bradavitsa f. Negel; pecingine, Se zice ~i lis a. ALR. 1654. [Si : braduvitsa f.]. - Din bg. bradaznca.
r.
rv.
Bradet V. brad. Braduvltsa f. V. brdddoitsd. Bradva f. Barda dogareasca, [$i: bravda f. (cf, Capidan, Meglenoromdnii, I, 53)]. Com. H. I.-Din bg. bradva. Brana f. Brana (pentru strangerea paielor). Com. H. 1. - Din sl. brana. Brantse] m. V. cloput. Bra§]ean m. Fel de arbore eu iflori vinete ~i miei ea ciresele ; se laseamana eu liliaeul. Una veajcd di brdslean angrupatd an pimint
D1Cl'IONAR
MEGLENOROMAN
45
n. loco (Huma). Com. T. P.]. Din bg. bres,

Breg a,
V.
breag.
Brest a. V. breast. Bri interj, V. bre. BJ'its a. Briciu. Un chjaptin fi un britt, 5/64, cf. *7, *6, *8. Pri briti calcd se zice pentru unul imbracat bine, ferches, cochet 56. [D e r i vat: britses vb. IV. barbieresc]. - Din bg. brie. Britses IV. V. briti. Brlvine« m. Berneveci. [Si : bruvlnee, blmivee, binivree, barnavee]. - Din mbg. benevrek, (arom. binivrets).
Bruca pri limbd (blestem), ALR. 2II6. J,lts iso unii brucd la seaist, ib. 3030. Bruinitsa f. Matanii, Una ziighijii di brujnitsii (0 pereche de matanii) 5/78. - Din bg. brojnica. Bruma f. Bruma, Nisti yor brumd cadi fi Iii Avgust (cade bruma si in August), Com. I. L. [D e r i vat e: brumfis, adj.
-a
Broasea f. Broasca testoasa, cf. *37.- Din lat. *brosca, -am, (arom. broascaj. Broatae m. v. broatic. Broatie m. Brotacel, Copil mic. [Si : broUae m.]. Din lat. *broficus, -um, (arom. broatic). Brornbes vb. IV. (la cusut) indoiu de doua ori, indupacesc ALR.
5768. Brqn a. Brau, Un cutsitiis dn bron 4/85 cf. *18, 23/39, (arom. biirnu). BrQna f. Barna. [$i: bron a.J. Com. T. P. - Din bg. briivno. BrQnzli f. (Lugunta, Osani ; in
~mbrum vb. 1= (despre oi) rna imbolnavesc pascand iarba brumata, Com. I. L.]. - Din lat. briima, -am, (arom. bruma). Brumfis, -a adj. v. brumd, Brust v. brue, Brusae m. v. brusnac. Bru~liia m. V. bordd. Brusnae m. Padure mica de pini; locul unde a fost odata padure de pini, [Si : brusae m.]. Com. T. P. - Din bg. brusnik.
Bruvinee m. V. brivinec. Bruz (pI. -yr) f. Gresie pentru ascutit coasa, ALR. 941, cf. 5027.
celelalte cornune : c a s). Branza, Sdptdmona di bronxd s.prisirnitsa, (in Liumnita) sirnitsa. Bronzii tumnaticd, (arom. cas tuniirets).
[9i: brus f.]. Buiiies vb. IV. a. Trag cu 0 arma, bat. Com. GH. T. b u ie s, cf. bun a i e s. Bl!al! m. v. boy. BuM f. Gandac de matase. [D e r i vat e: bubar m. = crescator de gandaci de matase ; bubal' ca f. = gandacul care traieste mai mult in balegare. Com. I. L.
FIQ una bubal' cd 15/51: bubal' cadomnuluj = boul lui Dumnezeu,
Brl!a~lea f. Barba ursului. ALR.

1952.
Bruea f. Pusche, buba pe Iimba,
cf. vaca
- d o m n u l u j;
bu-
TH. CAPIDAN
buliea f., bubuliga f. = bumbardi-baliga], Com. C. I. Din mbg. buba, (arom. bubaj.
Bueq] (pI.) Piedeca de fier la cai, Com. G. D. - Din bg. bukaj, tc. Biieur vb. (ref I.) Ma bucur. Laldi miimd-sa si bucurdrd mult,
Bubiil'ea \ b ba B u b'ar m. J v. u a. Bubree m. v. bubric, Biibrie m. (In Osani) Rinichi. [Si:

bubree, buburee m.]. - Din mbg. bubrek, (arom. buburec, rvr arnicl'u). Bubuliea Bubuliga Bubulitsa }
22/73. [D e r i vat e: bueurQs, -oasa (bueuruas) adj. = bucuros.

Tuntsea bucuruds fit iudru s-dusi cdsd, 22/73, cf. IS/II, 9/44, 6/73; bueuril' a f. = bucurie. Multd bucuril' dI4/SI, cf. 566. Com pus:
f. v. buba.
"
Gargarita de pane. (Calandra granaria L.), ALR. 6548. - Din bubd.

(neagra)
vb. IV. Bubuiu ALR. 4418, urlu. Com. T. P. [C 0 mpus (cu pref.): zabubutes vb. IV. = incep sa bubuiu, sa urlu. Ca
zdbutit-au, la fat-au - Onornatopee. tsanufd 14/61].
Buburee Bubutes
m. v. bubric.
(cu pref.) zabiieur (za + bucur) = incep sa rna bucur, rna bucur. Tuntse cu un mi zdbucuras 20/9, cf. 9157 ].-Cf. alb Lukur «frumos », Bueuril' a f. Bueurfis, -nasa adj. J v. bucur. Bueuruas, -oasa adj. Bueuvsl' ea f. Batul cu care se bate laptele inchegat. Com. G. D.
Biiea f. (La moara). Scoc, laptoc, uluc. 41 slumni sacu dn bucd (ii dete drumul sacului in scoc), 4/69, cf. 22/41, cf. 5/11. - Din lat. bucca, -am, (a om. bucd). Bueaies vb. IV.} b' Bueairi f. v. tc. Biiela f. Vas de lemn in care ciobanii i~i poarta apa de baut, (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 53). [D i min uti v: buel'ie, m., buel'Itsa f.]. Cuvantul exista la greci Il'llOV'KAa, la alb. buklji, la bulg. bukli, la arom. bucld ; pentru etim. cf. Capidan, Rom. Nom. 173. Buel'itsa f. } b l" Bucl'ie m. v. uc a.
Si u tiucnes cu und bucuval' cd 8/50. - Cuvantul arata apropiere cu alb. bukuoalje, arom. bucuoald,
insa se departeaza ca inteles. Din contra, mbg. bdrkalo (dela bdrkam « mestec ») « batul cu care se amesteca ceva » se departeaza ca forma. Vezi si bur val' ca. Bud m. Floare galbena cu miros placut. Budu-i galbin fi miruseasti ubav. Com. I. L. [D e r i vat e : budimeanea, budumeanea f. = id. ; budlanca f. = planta ierboasa care se agata usor ca iedera. Corn, T. C. Si leaj und budlancd 2/70]' Cuvantul exista si in mbg. bud, budimenka, id. Budaies vb. IV. } v. budnes. B u d"i" d" an ara a d v.
47
Budala adj. Narod, prost. Maj

bun dusman itru, di cQtprijatil Mi fiaj an
budalo (mai bine vrasrnas siret,

decat prieten prost). budulaj, 58, cf. 37. buduls, budalii adj. budalqc a. = prostie, Din tc. budala.
[Si : budalq, D e r i vat: nerozie]. -
fa!a se cheama : curu foculuj. [el fazu la curu-foculuj pri gol loc, ard iel' la pusird an budsac 16/56. Culcd-ti an buddac 5133. Din tc. buiac. Budzanie }
Budsenio m.
V.
badza.
Budalii BudalQ BudalQe
J adj.
v. budala.
Budimeanea
f. v. bud.
Budir m. Vas pentru apa de baut, ALR. 3964. Din bg.

potir.
Budlanca f. V. bud. vb. IV. Imping un cal ca sa porneasca : (despre cal) pornesc, 0 iau la fuga; plec, rna iau dupa cineva, pornesc. Is-ancalico calu di budnl di cola (incaleca calul ~i porni de acolo) 13/80. Si budnl fi jei dupu t1itsa-sa (porni ~i el dupa unchiu-sau), [Si : budaies vb. IV.=(despre cal) alerg. Calu cdtso si buddiascd. D e r i vat: budairi f. alergare; budaindara adv. = alergand, in fuga mare. lei fuzz buddinddra 6/80]' - Din bg. boda. Budula adj. v. budala. Budumeanea f. v. budimeancd. Buduvfiehi n. loco (Osani). Buduvlaehi in Ropa-di-Buduviachi n. loc. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 22). Budzac m. Partea din dreapta si stanga diminului; partea din
Budnes
BudZinic Buf Bufnita, Ropa-bufulu] n. loco Par (mai ales cand este zbarlit ca al bufnitei). Bufu '7n la ndlb] (irni albi parol) 960. (Lugunta). [D e r ivat e: biifca f. =mo!. Ari una bufca an ordu di cap. Com. I. L. I Nume de floare, id.; b6fnitsii f. = bufnita, Com. G. D.]. Din lat. bufo, (arom. buf). Biifea v. buJ. Burnes vb. IV. (despre lapte). Dau in foe. Laptiii bufneasti. ALR. 3884. Din mbg. bufam, (bg.
buham).
Biifnitsa f. V. buf. Bugar m. Bulgar 151. [D e r ivat e: bugares, -easea, adj. = bulgaresc ; bugarea§ti adv. = bulgareste, cf. s Ia n e a ~ t i; Bugariia f. = Bulgaria. Com pus: razbugares, vb. = amestec. Tjaja razbugarita = oaie arnestecata (ca rasa). Com. T. P.]. - Din mbg. bugari (plur. lui bugarin « Bulgar »). (arom. ourgdr, gr.). Bugarea§ti adv. } Bugares, -easea adj. v. bugar. Bugariia f. Bugles vb. IV.? Sfaca zutja cdti
uneatsi bubi avem di bugliri, B. 6.
TH.
CAPIDAN
Buguritditsa f. Maiea Domnului. Buguruditsa cadi pri 15 di Avgust. [Si : bogoroditsa, bagaroditsa (d. me s) f.J. - Din s1. bogorodica. Bula f. Vopsea, eoloare. Mdntred care dj mdrghit di bujayd vindtd
(se uita cine este intins (rnurdarit) eu vopsea vanata), 32/65. [D e r ivat: buiadziia m. vopsitor, boiagiu. Com. T. P.]. - Din te. boja, (arom. boie).
BUiadziia f. v, buja. Buidises vb. IV, Vopsese, fae owl rosii, ALR. 5786. - Din bui«. Buies vb. IV. Trag eu 0 arrna in eineva, lovese, bat. /fQrd nisti fur # cdtsard si na bujascd si mut'ts
alba 4/91, ef. 5/91, B. 5. - Din mbg. bulka. Bfilgur Grau batut bine, ea sa-i iasa eoaja; dupa aeeea se fierbe ~i se mananca. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 43). Din bg. bulgur, (te.). Buluvsn n. loe. (Osani). Pri buluuaii id. (Nanta). Com. H. I. [Si : bulvan (pI. -von) = bolovan. Ldnga nisti bulooti 1/53]. - Din mbg. boluan, Bulvan V. buluvdn. Bumbae a. Bumbae. Culcd-ti tseastd seard dn bumbac. 8/33, cf. 9, 59· [D e r i vat e: bumbaehisti n. loe. (Huma). Com. T. P. bumblltsina id. (Cupa). Com. N. P.]. -Din mbg. bumbak, (arom. bumbak'e). Bumbaehist] V. bumbac. Bfimbar (Osani] Gandac, bornbar, (la albine) trantor , Bumbdrveardi m. (Liumnira) carabus, Ileana. Com. P. M. bumbdr-di-baligd m. (Liumnita) grangoa~a id. Din bg. bumbar, (arom. bumbar). Bumbatsina f. V. bumbac. Bun, -a adj. 1°. Bun (eu aeest inteles, mai des u b a v). Tsesla fitioru si ddro dn und riibd mult bund (se imbraca intr'un eostum foarte bun) 43/2. Sd-n [acd Petra bund (sa-rni imbuneze pe Petra) 6/VII. Bund zuyd nu vizurd 1/14. i 2°. adv. Bine. Di jundi ray fucaraj, junsird... tsurbadzij fi tucu bun tricurd 19/7. Bun vez, cd nu
oamiii tdltlord (...~i incepura sa traga in noi si multi oameni ucisera) 19/93. (Refl.) Ma lupt. Toatd zuua si buird (Iuptara). - Din bg.
buham
lupta
d. b u a ie s, bun a ie s. BUimatsQt, -a adj. Buimacit. Ra ca buimatiot di mult drum tse vea fat. Com. I. L. Buirdises vb. IV. v. buirum; Bulrum interj. (tureism).Poftim, poftiti, Bujrum ! zisi tsela tse vigt' a (poftiti ! zise eela ee pazea) 18/42. [D e r i vat: buirdlses vb. IV, poftese]. - Din te. pop. buirum. Bujanca f. Un fel de planta. (arom. pirpirund). Com. H. 1.Din bg. boiianka.
»,
« I vesc
s. boi
« lovitura,
Bujur Ay
Bfil' ea f. Broboada, stergar, val.

turl but' ca din cap. But' cd
m. v. bdjur.
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
49
jef bureati si prijef (vezi bine, di nu esti burete sa rasari a doua oara) 595. Bun la ndireasi 407, cf. 247, 4/4, 2/28, etc. Di bun maj bun = foarte bine, excelent. Cum tricus ? - di bun mai bun tricuj 11/2. Cal'i ray di bU'/l,mai bun (caii erau foarte bine, excelenti) 7/2. [$i:subst. buna. =bine; buna f. Nu-i pri buna = nu este dispus. Tsista uamiii nu ra pri buna (n'au ganduri, intentiuni bune). D e r i vat e: bunatati f. = bunatate; bunil' a f. = bunatate. (N egativul) nibfin, -a (mai rar r Q 1]) adj. = rau, 10 ats fes bun, tu fa nibun sd-n fats (eu iti facui bine, iar tu sa-mi faci rau) 3/12, cf. H?/38. La nibun anturno = s'a agravat [boala] 485; nibunil' a f. = rautate, in spec. eufemism pentru strigoiu. $tia un cundc jundi sddea und nibunil' £1 (cunostea un palat unde sedea un strigoiu, cf. tSdrdvind) 10/10. Muriiru ca si spdru s-nu ijd vrind nibunil' £1 (se sperie sa nu fie vreun strigoiu) 24/41; l}-mbunatatsQs vb. IV. = imbunatatesc, Com. G. D., Com pus e: (cu pref.) nabunes (na + bun) vb. IV. = fac sa fie bun, mangaiu. La ndbuneasti ji al' zitsi 6/26; zabun, -a (za + bun) adj. = bine. Printru tsind... dj mult... zdbun (inainte de cina este foarte bine) 6/XI]. - Din lat. bonus" -a, -um, (arom. bun). Buna adj. v. bun.
4. Th. Capidan : Dictionar Meglenoroman.
Bunaies vb. IV. Trag cu pu~ca. Dupu tsifuzz I' epurli, CQtver bundja. - Din bg. buhnah, cf. b u a ie s. Bunfir m. Put. Turesti und mutlcatd di carni dn. buniir (arunca 0 bucata de carne in put) 37/2. Deadird di un bunar 5/51, cf. 2/73, 28/68, 2/74, etc. Bunaru-di-varnitsdn. loc. (Huma). Com. T. P. Bunaru-Neamtsdl'ii n.loc. (Osani), [D e r i vat: bunardZQi (tc. bunargy) m. = Iucrator de puturi]. - Din tc. bunar. BunardZQi m. V. bunar. Bunitati f. V. bun. Bunela f. Furculita. [$i: baDin bg. nela f. ALR. 3975]. bunela. Bunila f. v. bun. Bura f. Val de apa, torent mare. Cd vini bura, la sdri fitloru la marzini (... venind val de apa, 11 impinse pe baiat la margine) 5/23 cf. 8/27. ~ Din bg. bura. Burbuza f. Nevastuica. Com. P. M. (Liumnita, incolo n i v istu I' c a). Pentru etim. cf. alb. bukljeze, id. BurdZliia m. V. borde. Bureat! m. Ciuperca, manatarca. Am und bdsearicd pri un direc sta (= bureati) *10. Burets dn torbd (n'a facut riimic). Bureatidultsi = burete dulce. Bureatibdlos = burete-balos, burete cu gust placut. Com. I. L. Bureatidi-casd S. Bureati-di-zimnitsd = ciuperca mare care creste pnn
50
TH. CAPIDAN
loeurile umede. Bureati-di-iascd = burete de iasca, babita. Bureatidi-arbur = burete-de-stejar. Bureati-di-nuc = burete de iasca.
Bureatsil' -uoilor
=
s. burets-di-uoilor
ciuperca buna de mancat, ALR. 6404. Buretsil' coiilor s. burets-dicotdor = ciuperei cainesti. Bureatildptos = burete laptos, Bureati palos = burete usturos. Bureatialb id. ALR. 6404. Bureati-rosu = ciuperca rosie, ib. Bureati-vinit = burete vanat, bun de mancat.
Bureati-di-lujil' = ciuperci nebunesti. Burets-di-calincosil' = bureti de coloarea rodiei. Buretsil'puturos = burete puturos, man cat de muste ~i de alte insecte. Burets
zornest, ALR.
6404. -
Din lat.
Burie a. 1°. Buric. I 2°. Pantece, stomac. Cu dracu 'n buric amnii (umbla cu dracul in pantece) n'are intentiuni bune, are ganduri rele 6. Pri gol buric = pc nernancate, cu stomacul gol. I 3°. Inima, minte, gand. [el buricu tsirea si-la veadii (el vroia sa le vada mintea) 23131. 4-1' si lipi la buric (i s'a lipit de inima) 8/64, cf. 32/51, 4/56, 613, 75 I. [D e r i vat: burices, -oasa adj. = de inima, curagios]. - Din lat. umbilicus, -um, (arom. buric). Buriefis, -oasa adj. v. buric. Burnes vb. IV. (refl.) Dau sa fac eeva, rna napustesc. Defu
*boletis, -em, (arom. bureate). Burgbila f. Surub. - Din te. burgi, (arom. burg'ie).
[Si : barnes vb. IV]. Burqs vb. IV (refl.) Mil lupt (Ia tranta), Porcu cu rdsliinu si burau. toatd zuya 31139. Si bUTI;Jrd 29139, cf. 19/80, 279. [D e r ivat: burari f. = lupta tranta. Cal'i!' si pl'usnird ld burdrea 13/80. Com pus e (cu pref.): ,mburos [an + buras) (Liumnita), mburfis id., ziburQs (za -i-buros) =incep sa rna lupt, rn'apuc la lupta, la tranta. $i si zdbuTQrd cal'il' 7/80; dizburQs vb. (dupa mbg. riizboram se). IV = rna pun strasnic pe lupta]. Din bg. borja. Bursae N. loc. (Nanta), Bursfie rn. Bursuc. Com. I. L.Din tc. borsuk, (arom. bursuc). Burfin rn. Deal. Burunu-di-varnitsd n. loc. (Huma), Com. T. P.Din te. burun. Burut a. V. bdrnut.
Buruva]' eil. f.
burnt 23/55.
Buruves vb. v. burnes. Burval' cil f. Burves vb. IV. Mestec, amestec, (refl.) rna amestec. Nu-i bun s-ti buroes an domnuluj lucru 13/60. Turim buroindara (turn am, amestecand), B. I, d. 15. [Si : buruves vb. IV. D e r i vat e: burvit, -8. adj. = arnestecat; burvitura f. =
amestecatura, turd vem... Din zijan tseastd burvi-
amestecatura.i.), buruval' ca f.
Tsel' frats ueau
(din aceasta B. 5; burviil' ca, lingura mare.

und buruval' cd
7/66]. -
Din bg. boravja.
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
51
Bus a. Pumn, bus. Can {llj dadea buslu tru pimint, casa di h' er si ddra 11/67. Cuvantul exista si in arom. bus (sub), in dacor. bus : Muncit cu busurile (Dosofteiu, Vie{ile Sf.), busald, busiturd; de asemenea in bg. buinica id., in gr. Etimologia nu e clara. BusH'oc m. Busuioc [$i: busil'fie m.]. - Din bg. bosiljok, (arom. odsil' ac). Busil'fie m. v. busil'cc. Busnes v. butsnes. Bnstan m. Pepene verde, cf. I' ubin its a. La cari tritsea pri cuala, la tots dddea bustan 5/57, cf. II, 12/90. - Din bg. bostan. Butar m. v. buti. Buti f. But de carne. Una biiti di cdrni 19173. Din mbg. but, (arom. bute). 2Biiti f. Bute, butoiu. Cots-va buts di iipu 8174. [Si : biitin m. = put ina pentru lapte batut, An butin si bat mdtinitsdli. Com. I. L. (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 53), biitim = butin mai mare.
Lamna biju un butim plin cu matinitsd (balaurul bau 0 putina.i.)
id. De r i vat e: butar m. = butar; butitsca f. (dim.); butsea~a (plur. butsel') = butoias, An loc
di butseaud.: cosu di la moard
6/XVII, cf. *87; butsHii§ca f. = fuciu. Com. C. I.]. - Din lat. buttis, -em, (arom. bute). Butim } . Btitin m. v. butt.
Butlsnle m. v. buturd, Butitsca f. v. buti. Butsala f. v. butlos. Biitsam } 'tVV m. v. butsum. Bu san Butsava N. loc. (Barovita). But~chiia f. Fierestrau, ALR. 1828. - Din tc. bicki. Butsea~a f. } v. buti ButsHii§ca f. Butsimiga f. V. butlumigd. Butsman m. Ciorchin. Una tipsija plind di butsmani (in text gresit : butmani) 10/56. Mdnca] doj butsman di ulja(mancai doi ciorchini de strugure). Com. I. L. - Cf. bg. buca. Butsnes vb. IV. Impung, intep, mise, cf. <]. n t sap. ]0 cu sam zddurmit, tu s-mi butsnes (eu dad sunt adormit, tu sa rna misti} 5/34. Nu la butsnea cu acu, 7/34, cf. 3/69. [Si : busnes vb. IV. ALR. 5663. De r i vat: butsniri f. = impungere, intepare], Din mbg. butsam, (arom. ambuts). Butsniri f. V. butsnes. Butsol' a f. V. batsol'd. Butsoiia f. V. butlos. ButsQs vb. IV. Vajaiu (vorbind de vant), urlu. UZQ jundi butieasti ca vint 13/51. [D e r i vat: butsaIa (mbg. bulilo) bucium, hang. Com. G. D., butsoiia f. id.]. - Din bg. bu/a. Biitsum m. Bustean, Un butium 8/16. LQ un butlum 15/87. [$i: biitsam m. = instrument cu care se scarmana lana. Butldmu ari do j
v
S2
TH. CAPJDAN
chiaptin cu cari si trupeasti lona ; butsan m. = scaun de cioplit,
butuc, trunchiu, bedreag. Com. H. 1.]. - (arom. bulum). Butsumiga f. Bucinis. Butlumiga miruseasti ubdv si creasti pri locur cdpinoasi. Com. I. L. [~i: butsuniga f.]. Butura f. Boala la cai si la animale mari. [D e r i vat e: butur-
un arbore. Fructul ei este un bob negru, rotund ~i mic. [Si : buzeai m.]. - Din bg. bozei.
BuzeI m. v. bozo Buzmunez vb. I. Ma supar, lei bun sd nu ti buzmunez (sa nu te superi) 5/22. - Dela buzd? Buzqs vb. IV. v. bued,
nie, hutirnie m. id. Com. T. P. buturaehi m. = BuM rea. Rdsldnitsa vea un buturdchi si buturiichiu fu antsdpa: (... avea 0 buba rea) 18/40]. - Din bg. butur, (arom.
butur). Buturachi } ~ m. v. butura. B u turui urme =Butumic m. Buturuga. Cantitate a cat incape intr'o mana, pumn. Ca si dusi ... di-l' pusi un buturnic la poartd 26/32. - Origine obscura ; are aceeasi tulpina butur ca in buturugd. Buza f. Buza, [D e r i vat: buzqs
c
Ca conj, 1°. Ca, intocmai, la fel ca. U ZQ [undi butieasti ca vint (auzi unde urla ca vant) 13/51. Ca 'n cotiind rdnit, 148, cf. 4/24. I 2°. Cando Ca-l' -tsi stimni (cand i se intuneca] 2/17. Ca vini burd ... 5/23' Cmo ca (].mbdtdrnii 8/36, cf. 2/35, 2/111, 8/IV. I 3°. Dupa ce (de cele mai multe ori inlocuieste constructia participiului prez.). $i ca si dusi clisd (ducandu-se acasa) 12/32, etc. I 4°. (rar) Cate. Fitsoril'
ruptsird ca una merd, atsi (].i dusird pri pulatd (Baietii rupsera cate un mar, apoi...) 13/19. [Si : ca (s. c~). I Com pus e : eaefim conj. intocmai ca, la fel ca. Cacum di tseastd chiofd. cacQn = ca si cum, ca ~i cando Cacon mo la ved. (Ad. 2°) cari (cari) adv. =
vb. IV. = rna busumflu. C 0 mpus: (cu pref). nabuzqs (na buzos) refl. = rna busumflu. Tsi fa ti ndbuzoi (ce te-ai umflat a~a)]. Com. I. L. Cf. alb. oozed, (arom. budzaj. Buzadziia m. } ~.1)!"~ v. basd. B
uzauzoja m.
Buzdugfin a. Buzdugan. bg. bozdugan.

Buzeai m. v. buzeal'.
Din
Buseal' m. Un fel de plant a care creste, cate odata, inalta cat
cand (mai rar cu intelesul de) daca, Searta, cari si ti cultsd (seara, cand te vei culca) 2/70, cf. 6/39, 5/67, 5/68. (Ca compozitie ~i insernnare, este identic cu arom. « cara» cu intelesul de « daca : ~l
53
mai rar, « cand I). Citatele de mai sus se pot traduce in arom.: « Seara cara (s. di cara) s-ti badz ... » « Cara s-vrej s-fudz I)]. - Din lat. quam, (arom. ca). C~
ca}
con]. v. ca.
2Ca conj. Ca, caci, pentruca, fiindca, de oarece. Nu ti pot

scundiri, cd la iel miruseasti la bdtizat 1jom (nu te pot ascunde,
CRCat m. = cacat 9/20; eacatsos, -oasa adj. = cacacios], Din lat. caco, -are, (arom. cac). CaCR f. (In limbajul copiilor). Tot ce nu-i bun de mancat, Din it. caeca, (arom. cacd). Cuvantul se gaseste in toate limbile balcanice. Cacarasca f. Cotofana, - Din gr. ~aea~a~a (arom. caracacsd, vat:
hdrdhastd, hdrahacsa).
fiindca lui ii miroase a om botezat) 8/80. Sd nu ti pucats dnsus, cd sd-ts cadd spin 5130. - Din lat. *qua «quia), arom. ca. CabaitliiR adj. v. cdbdt, Cabat a. Vina. Tse cdbati a'n ari daratd 24/68. [Si : cabate, cablHi f.] D e r i vat e: cabiitliia cabaitliia]. - Din tc. kabahat, (arom. cabjete). Cabiite ) Cabiiti t v. cabiit. J Cabatliia Cabil adv. v. cabul. CaMI adj. Primit, iertat. Ai,
moj {In its cdbul, l'irtat cdbatea
Cacarez vb. I. v. cdtcdrez. Cacat m. } C acatsos, -oasa a diJ. v. cac. CacQn v. ca. CacQt m. v. cucot. Caciitca (di cantar) f. Greutatea cantarului ALR. 4279. Cad vb. II. Cad. Sa nu ti puW
cats ansus ca sd-ts cadd spin an 1jocl'i 5130, cf. 6/5, d. 27/2. Cad an moti = ajung in mainile cuiva. An cdsus an m01~, s-ti dar ca di [drtat, [D e r i vat e: cadeari
(ai, acum, va primesc, va iert vina) 1/68. [Si : cabil = posibil. Nu-i cabil == nu-i cu putinta. De r i vat e: cabuldises vb. IV. = primesc. Tse vini dd la Domnu, cdbuldisim, 208]. - Din tc. kabul, (arom. cdbule, cdbile). Cabuldises vb. IV. v. cabul. C... c interj. Tipatul gainii, cand vine uliu!. ALR. 5702. 2Cac vb. I. Cac. Lu odza magiir liri cacd 7/24, cf. 420. [D e r i-
f. = cadere ; ciizut, -a adj. (d. 22/4 ), (fig.) suferind, adica care a cazut, care pat). Di un an di cdzut
nu-l' treatsi; cdzut
= caziit
bolnav, zace in
~i ancd di ndfard =
lesinat, cazut in nesimtire, epileptic; cazatiira = cadere. Co mpus: (eu pref.) iscad vb. n. (dupa bg. is-padam) = scad, saracesc 307, ALR. 2355; iscadeari f. = scapatare ; iscaziit, -3 adj. = scazut, saracit ; iscazatiira f. = saracire], - Din lat. cado, »s-«; (arom. cad).
54
TH.
CAPIDAN
Cadanu§a f. } CSdanu§ca v. cddond. Cadeari f. v. cad. Cidel' ca f. Tort de lana vopsit in ro~u. Com. V. J. - Din bg.
kddelja.
Cadife f. Catifea. Sd-n dard fustan di mdtasi... prigatS di cadife Io/XVI, cf. 3/XI. - Din tc. kadife, (arom. cddifee). Cadiia m. (Turcism) Cadiu, judecator turc. Com. T. P. Din bg. kadija (tc. kady), arom. cadi. CadQna f. Cadana. Cadond IQ und zaghiid di izmeani, li amp!' di pari 7/3S, cf. I, 4/24, 6/3S. [D e r i vat: cadanu§ca f. =nume de pasare cu 0 « tufca : la gat; nume de insecta, musculita. Com. I. L. (cu aceasta din urma insemnare (Lugunta) ~i cadanu§a f.]. Din tc. kadyn. CadQr adj. In stare, capabil. Ai cador si [acd tot (este in stare sa faca tot). Com. I. L. - Din tc. kadyr, (arom. cadtrey. Ciidru a. Portret, tablou. Vea bdgatd la [dntdnd cdti un cadru 41/6S. - Din it. quadro, (arom. cadru). Cafal v. caval. carares vb. IV. } 't W f v. cufdres. CWfw
si fesi.; un an cafcu n' ori (~i se facu un han, cum nu exista) 4/2S. Vf(_un cunac cafcu nu Vf(_ nitsi un pafd I/IS. - Din mbg. kakvo. Cafe Cafea. Saldi tre] ser durmi ... trei cdfeur biju S/IV. [Si : eave a. Bed un cave'. D e r i vat: eafedziia m. = cafegiu]. - Din tc. kahve, (arom. cdfee). Cafedziia m. v. cafe. Cafez a. Colivie. Ampiratu al' feasi un cdfee di furlind (ii facu 0 colivie de aur) 6/49, cf. 8/39. Din tc. kafes, (arom. cdfase). Cafoari f. v. cufdres. . Caft vb. I. Caut. Tse mul' are caftsd bre? 1I/6S. [D e r i vat: cartari f. = cautare]. - Din lat. "caoito, -are, (arom. caftu).
$i
Caiar } . a. v. catr. C': a!er Caigana f. jumari de oua Na izgustim cu turtd calda fi cu caigdnd 8/69, cf. 439. Din tc.
kajgana. Cail in expresia si fatsi di cail = primeste, admite, aproba. Com. T. P. [D e r i vat: eailqe a. = aprobare, primire]. - Din tc. kail, (arom. cdile). CailQc V. cail. Caimac a. Caimac. - Din tc. kajmak, (arom. cdimac). Caimacam, m. Subprefect. Din tc. kajmakan, (arom. cdimdcam). Cair a. Caier. La pusi cairu pri furcd (puse caierul pe furca). [Si :
a arm sa . Ciifcu adv. 1°. Ce feI, ce fel de.
Prjubid! ... sd vf(_dd cafcu tSiref ari 4/18. Cafcu tSQ1}li tser tu Teghiu? (ce feI de ghete ... ) I/XI. I 2°. Cum.
55
(Liumnita) calar, caler a.]. - Din lat. +carium, (arom. cair). Caistur m. Denumire pentru barbat, An am dQyd cajsturitse, doj cajstur ... fi doj cucurets, *1 I. [D e r ivat: caisturitsa f. = nume pentru femee].-Din bg. kastor, kastorica. Caisturitsa f. v. cajstur. Cal m. La t}ncdrcQ calu 2/5. [undi sa cal'il' 10/5. AI' joacd calu (are treeere, este eu autoritate) 72. [Plur. ~i caj, art. cajl'. (In Tarnareea) call m. (art. caulu) 15/64, 16/68, 21/65. De r i vat e: caJar m. = manator, conducator de eai, ALR. 5486; caltsQc, caltsiic m. = calusel. Com. G. D.]. - Din lat. caballus, -um, (arom. cal). Calafiir m. v. cdrdnfil. Calai a. Cositor. La Ii stupo ureel'ili cu cdla] (Ii Ie astupa ureehile eu eositor). Din te. kalaj, (arom. cdlaje). Calaigoia m. Caldarar, spoitor, ALR. 4257, cf. 6518. - Din te. kalajgi (arom. cdldigi). Calamar a. (pl.-mQr). Calimari.
Cu cdlimaru 'n bron ii cu tifteru'n moti. Com. 1. L. - Din gr. xaAa,aaet, (arom. cdlimard). Calami f. pl.--IQm. Teava. CdIQmli si dard di trdscd (tevile se fae
2CiL'ir adv. v. qncdlar. Calatsca f. v. cdloticd. Calaiiz m. Spion, dllluza.

lduzu I' a purta pri urmanu
Cddes
(Calauza ii purta prin padurea deasa), Com. 1. L. - Din te. kylavuz, (arom. cdlduze). Calavitra f. Cristelnita in care se boteaza copii, ALR. 2732. Din gr. 'XoAVf-ln~Oea(arom. culimbiOra,).
CalbalQc a. Calabalac, multime multa, La bdsearicd vea mult cdldbdloc yaltdr. Com. 1. L. - Din tc. kalabalyk, (arom. cdldbdlik' e). Calc vb. 1. 1°. Calc. Calcd-u sub pitSor (nu desehide vorba). Calc daviia (rna infati~ez la judet, la tribunal). I 2°. Tree peste, iau randul altuia. La cdlco frati-su s-sora-sa (a treeut peste frate-sau ...) 961. [D e r i vat e: calcari f. = calcare ; calc at, -a adj. = ealcat].Din lat. calco, -are, (arom. calcu). Calcari f. } "I't v. calc. Ca ca ,-a"d' J. a CalcQii. a. I. Calcaiu, Coltue de paine. CdlcQn di pldtsintd iii di sdrlijd. Com. G. D. - Din lat. calcaneum (arom. cdlcMy). Cald, -a adj. Cald, (fig.) bogat.
Aj cald tsista
74- Na izgustim cu
din trestie). [D e r i vat: ealamusiri f. (la tesut) = letca. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 54)]. Din gr. xaAaf-ll, (arom. cdlame). Calamusiri f. v. calami. Caliir v. cal.
turtd caldd 8/69. [D e r i vat e : (arornanism in Tamareca}: caldura f. Com. V. J. cf. e a loa r i, ealdurfis, -a adj.]. - Din lat. caldus, -a, -um, (arom. caldu). Caldiirar m. v. cdldari.
56
TH. CAPIDAN
CiHdari f. Caldare. Pusird calpri foc fi lara s-la dard bdcddarnic 19/6. Cdti una cdldari 6/19. [D e r i vat e: ealdarfu m. = caldarar ; ealdarii§ a., elHdarii~eii (dim.) f. Trieu papa pri la casi cu caldarufca]. Din lat. caldaria, -am, (arom. cdldarey: CaldarmQ f. Caldaram Com. P. M. - Din tc. kaldarym. (arom. caldarma). Caldarii§ a. } WldW, v. cdldari. Ca aru~eaW f . Caldiira f. } Wld ' W J. v. cald. Ca uros, -a a di CaUim m. Corn de vanatoare ALR. 4966. - Din tc. kalem, Cale~, -a adj. (mai cu deosebire la oi) Oaches, Sin guru vut tse f-la vea ra una I}aia catefa ( ... era 0 oaie oachesa), II (Pentru oameni) Bine facut, frumos. Com. I. L. [D e r i vat: ealeia f. nume de oaie, capra], Din bg. kales, (arom. cdlesd, despre oi). Cale§a v. cales. CaUa m. Calfa, Com. T. P. Din tc. calfa, (arom. calfaj. Cali (pI. -rur) f. Cale, drum. Com. T. P. Din lat, callis, -em, (arom. cale). Califme adj. prun calianc, cf. p run. Calimera f. (Grecism) Calimera. AI} sparsird calimera (s'au certat). Caline m. v. cdlincd. Calinea (pI. -ints ~i -inchi) f. Rodie. Am un pots plin di mirddani
dare
[D e r i Sadii un cdlinc an gdrdind, Com. 1. L. ; ealineos, -oasa adj. = ca rodia, in forma rodieiJ. - Din bg. kalinka. Ciilineos, -oasa adj. v. cdlincd. Calindar m. Calendar, ALR. 2399. Calisar m. } . W1" W v. cdlises.
rosi (= calinca) *12. vat e: ealinc m. rodiu.
C a isarea
Calises vb. IV. Invit (pe cineva), e: eallsiri f. invitatie ; ealisit -a (negativ: niealisit) -a adj. = invitat, chemat; calisar m.=(la nunta), eel care se duce sa invite lumea la nunta, vornicel; calisarea f.]. Din mbg. kalesoam «gr.)
11 poftesc sa vina, [D e r i vat
Calisiri f. { wl' WI' It W v. ca tses. Ca lSI" - a a d'J. Calit, ·a adj. Calit. Uom cdlit (frecat, deprins eu nevoia). Aj cdlit la toati (nu-i pasa de nimie) 77. - Din palos'. kaliti. Ciiloiil'i f. Caldura. Junsira an un camp ... ra mult cdloari ... (... era multa caldura) 2/73.-Din lat. calor, -orem, (arom. cdloari ~i cdroares, CalQp a. Calapod, bucata, cf. ALR. 6514. Lea un cdlop di sdpust 8/38. I (La fierarie) Praftura. Com. H. I. [9i: ealap, Com. T. P.]. 'Din te. kalyb, (arom. cal£pe). CalQtsca f. Palos. Si-l' tser una caloticd 5/78, cf. 18/8, 31/18. [Si : cillatsca f. CQn tragni cdlatlca 12/24]. - Din bg. kalaeka, (arom. calaeca).
57
Calp, -a adj. Calp, fals. Calpa pard nu peari (iarba rea nu piere). [D e r i vat: calpazan, ·a] - Din tc. kalp, (arom. calpe). CaJpare§t adj. pI. (despre oi) Cu urechile lasate in jos, blegi. Com. T. P. Pentru cldpdre~t din bg. klapam, Cf. si oklapnuvam « devin bleg. prapadit ». CaJpazan, -a adj. v. calp. Caltsoc m. } CiUtsuc m. v. cal. CaJugar m. Calugar. [D e r i vat: ciUugluitsa f. = dilugari!a. Und cdlugdritsd cu und cusitsd (= tigane) *84]. - Din bg. kaluger, (arom. cdlugdr). CaJup a. v. calop, Camalatki pI. Panglica ingusta, ALR. 3361. Cf. tan tel a. Camara f. Dulap facut in perete.
Ca vini mul' area cdsd, vizu dn cdmard nu-i cdtsulja 5/44. I Camar
<lat. campana), (arom. cfmbane). Camea~a f. Cama~a. Tsea muI' ari I'i rdpi la bdrbatd-su cdme~ 19/31. 4f Ii ~tirnu cdmesli dn casu ...
22/41, cf. 16/65, 962. [D e r ivat: Cama~Qtsca f. = cama~uta. Com. I. L.]. - Din lat. camisia, -am, (arom. cdmeafaj. CamHi f. Camila. Nalt cot und cd.mild (inalt cat 0 camila). [D er i vat: camilar m. = camilar. Un cdmilar discdrco turli] turlij antiriur (un camilara descarcat tot felul de marfuri (tesaturi), Com. I. L.]. - Din bg. kamila, (arom.
cdmild).
pI. n. loco (Barovita), kamara.
Din bg.
Biciu. AI' deadi Com. 1. L. [Si : cam~ic, cam~ica f. - Din bg. kamlik, (arom. cdm~ik' e). Camats pI. (la pescuit) Lemne lungi care servesc la prinsul pestilor, Cambana f. Clopot (la biserica),
cQtiva cu cdmdsicu. Ca zdtiucQ cdmbana, toatd bdrbdtimea si duno la bdsearicd (cand
Cama~ic m.
Camilal' m. v. cdmild. Cami~Qtsca f. v. cdmeasd. Campines, -a adj Camptsac m. V. comp, Campunes, -a adj. Cam~ic m. } v. cdmdsic, Cam§iica f. Can adv. V. con. Cana f. Barza alba. Ciinap V. cunap. Canata f. Urcior, vas pentru yin. Com. T. P. Din bg.
'l
kanta?
Candela. Cdndil'u (candela arde inaintea icoanei). Com. P. M. Cdndil' -di-gaz = opait, Se mai numeste ~i pot s d i - g a Z. [D er i vat: candil'sr m. = ta.rcovnic.
ardi antru somt Cdndil' aru
Candil'
a.
a sunat clopotul, toata lumea s'a adunat la biserica). Com. 1. L. Din bg. kambana (gr. xaflnul'u
prinsi cdndil'dli].-
Din bg. kandilo, (arom. cdndild). Candil' sr m. V. cdndil'.
S8
TH. CAPIDAN
Candises vb. IV. trans. Induplec, conving pe cineva. S-ti duts S-{lt) cdndises feata, 3/38. $i muI' area la candisi (... il convinse) 10/85. cf. 6138, 17/64. 1 Primesc, consimt (cu acest inteles !}i refl.) I zmichjaru nu si cdndisi 16/4. [D e r i vat e : eandlsiri f. = indupleeare, convingere; eaudisit, -a adj. = induplecat, care consimte. Forma ldcdndises data de Candrea nu exista ; ea este pentru la (= il) cdndises = il conving]. - Din bg. kandisvam, (tc.) cf. gr. "avrtCw, (arom. cdndisescus. Candisiri f. } v cdndises. Can disit, -a adj. . Candze f. Prajina de fier intoarsa la un capat. Com. T. P. Din tc. cange, (arom. canga). Canes vb. IV. Poftesc, imbiiu. ALR. 435. [~i: eo m pus (cu pref). pueunes vb. IV. (bg. pokanja:) La pucunij ~i di mdncari # di beari, ib. 436]. - Din bg. kanja.
cu sapti gaurj (= capu) *14. Tsi ts-aj ligat capu, TOfu (ce ti-ai legat capul...) I/IV. Di cap = de fiecare, de persoana 105. Cap di steand = cap gros 55. Dar capu= rna imbat 101. At) scot an cap = o due la bun sfarsit 102. Sirbes pri cap = fac dupa capul meu, dupa mintea mea, 100. .{M si deadi di cap = am dat cu capul de perete, 87. 4- bat capu di rQpa = rna muneesc cu mintea, 83. $-rup capitli = se cearta, se mananca, 84. 4-?~pun capu sub uscat = rna ada-
postesc.
tas, Noj
2°. Sef, capetenie, frunla cdtun,
im capitli
964.
[D i min uti v e: captsQc, cliptsuc m. Com. G. D.]. - Din lat. caput, (arom. cap). Capac a. Capac. Antro an bunar
al' la ldso cdpacu, 6/5 I, cf. 22/55. La toati capac afla= raspunde la toati 108. Al' pusi cdpac=i-a astupat gura 965.1 Caputa la ghete. Sa pun cdpacu (incaputez
# tsela...
Canliia adj. Rau, erunt, sangeros. Com. G. D. - Din te. kanli. Cant vb. 1. v. cont, Cantar (pI. -ara) a. Cantar. La trasird cu cdntaru (il cantarira). Din bg. kantar. Cantllri f. l CantU, -3 adj. ( ~ v. coni, C" t" t Qr m. an a Cantatura f. Cap a. 1°. Cap. Tsela ~iirpi vea sapti capiti 5174. Am una leaicd
ghetele), ALR. 3348. Oehelarii la cal, ALR. 5520. Din tc. kapak, (arom. cdpak' e). CapatsQna f. Capalana de ceapa s. de usturoiu. Com. G. D. [D i min uti v: capatsanitsca f.], - Din lat. *capitina, -am, (arom. capatstna, rar). Caplila f. Palarie. - Din bg. kapela (arom. cdpeld it.). Capestru a. Capastru. Com. G. D. - Din lat. capistrum, (arom.
1
capestru).
59
CaPle m. Moneda de
d. pia s t r u, g r
20 de bani, s. La mini
(dim.)]. - Din lat. (arom. capra').
capra,
-am,
nu-n deadird. ... vrin cdpic, 6/54. Capidan m. Sef de haiduci, de hoti, Capidanu tuntsja si sculo an
pitioari 8/77, cf. 1317. -
Din mbg. kapidan, (arom. cdpidan, gr.). Capina f. Mur spinos, mura.
10
Caprar m. Caprina f. } v. caprd, Capritsca f. Caprutina f. Captsa f. Un fel de ciur fad gauri. Ssts-u dar captsd coaja (0
la trag an mdtasi, jel Juzi an capina, 82. [D e r i vat: capinos,
sa-ti fac pie lea ciur), 81.

CaptsQc m. } v. cap. C ap t)(' m. !lUC Capii~a f. I. Capuse, Cand cav
-oasi
adj.
= spinos. Butiumiga
locur cdpinoasi.
creasti pri
I. L.].-Din
Com. bg. kdpina, (cf. dacor.
Campina). Capinca f. Mura, Cf. cap ina, -_ Din bg. kapinka. Capinos, -oasi adj. v. cdpind. Capisteal'i f. Capistere. Ponca si frimintd an cdpisteari. [Si : eupisteari f. ALR. 3981]. - Din lat. "captsteria, (arom. cdpistearei. Capitoii a. Perna. Langd cdpitosi vizu dQya meari di furlind 13/77. L'u pusi la capitQ'11, 17133. Nu-l' fuj capitQ1~, 64. [Si : capitQii, cupitQii a.]. - Din lat. capitaneum, (arom. capitHt). Ciipnes vb. IV. Pic, cad jos, (fig.)
pusa este mai mica, se numeste car t san. Com. C. 1. Ay cura yaja di cdpufd. i Podoabe de argint ce poarta femeile la piept. I Matanii cu boabele de culoarea cenusie ~i forma capuselor, cf. b r u i nit s a. [D e r i vat: (Huma) capii§nits m. pI. = capsune, fragi, cf. pat a r 0 g. Com. T. P.]. Cf. alb. kepushe. Capii~nits m. pI. v. cdPu~d. Capiitsca f. Gluga, - Din bg.
kapa. Car a. Car. Bdrbiitu cu caru si
lesin de ras,
109. -
Din
bg.
kapoam, (aor. kapnah). Capra f. Capra. Am una baM pri fundi treatsi coti un bob al' scapd (= capra) *15. Caprd-diud-«
caprioara .Com. G. D. [D e r ivat e: caprar (lat. caprarius) m. = caprar ; caprina (lat. caprina) f. = lana de capra. Com. G. D.; caprutina f. = carne de capra ; eapritsea
ducd.: 115. i RoaM. Com. C.1. Din lat. carrum, (a.orn. car, ra ). Cara-arap m. Harap-negru cf. rap, rap ina. Vini ldnt rap cari fl.j ra numea Cara-ariip, 3/80. - Din bg. kara-arap (tc.). Carabatsca f. Nume de insecta, carabus, Com. T. P. - Din bg. karaba/ka. Caraeql (pI. -oali). Straja. Din tc. karakol, cf. car a u I, (arom. caracole).
60
TH.
CAPIDAN
Caradzova n. de tinut. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 6). CaraghFiz m. Caraghios. Com. T. P. - Din te. karagj6z, (arom,
carag' oze).
Carajani N. loe. (Cupa). CaraIu§ m. (Osani). Seripete, cf. s e rip eat i. [$i : (Osani) carIu~, carIau§ m., (Huma). car[tl' a.]. Din gr. xaeOVAt (arom.
cdrul", caru~). pastoresc. $i cdrdmanu ca la'ncdlico, ld feasi cumati lupu. - Din te. karaman.
Caraman
m. Nume
de caine
Caramila N.loe. (Huma), Com.
T. P.
Caranm' m. Calonfir,
Caranfit' u no-ari flor, garoafa, ama mi-
ruseasti ubdu. [Si : caIafer m. (Liumnita), Com. P. M., din mbg. kalofer]. - Din bg. karanfil, (arom.
caranfile).
(ee carbune invelit este) cf. 932. [D e r i vat e: (Tarnareea) carbunar (lat. carbonarius) m. = carbunar ; carbunarca f. = carbunareasa, ALR. 6507]. - Din lat. carbo, -imem, (arom. carbune). Carcailis vb. IV. Croncanesc, Din bg. krdkam, Carcats adv. Pe spinare, pe spate. La laj an cdrcatl, la laj an tsuf, 966. Din mbg. garkal, (arom. ngdrca/], Carcatsenes, -a adj. (despre oi) Mare eu lana lunga ~i aspra. Com. G. D. - Din Cdrdcdcan (pentru Saracalan, numele unei populatiuni aromanesti greeizate, ef. Capidan, Aromdnii, 14). CarclQc m. Moneda turceasca de 40 de parale. Cf. cap i e, g r o~. Com. G. D. - Din te.
{lnvalit-af
IIO,
kyrklyk.
Carantiiii f. (pI. cdrdntiili di pore) = maruntaie). ALR. 751. Carar (in expresiunea) un-cdrar (intr'una, mereu). Tsapa un cdrar, 3/78, cf. 11/35, 25/41. - Din te. karar, (arom. cdrarei. Caraul m. Sentinela, garda de noapte. Com. T. P. - Din te. karaul, cf. car a col, (arom. cdraule).
CarcondZa f. Porecla pentru oriee femee rea, cf. n e a g r a, t san cor ca. Com. I. G., stafie. Din bg. kdrkonddul, cf. G. Meyer, Etym. Wb. d. alb. Spr. 179. Card a. Card. Cdrdur di 1}Ol 2/56. [Si : crad. D e r i vat e : cardar m. = sambras ALR. 1793; cardarca f. (dim.)]. - Din bg.
kdrd.
Caraus N. loe. intre Osani Birislav. Com. GH. T. Carbuiiar Carbunarca f.
~l
m.}
Cardar m. } V. card. Cardarca f. Carfiia f. Cuiu. Lo un tiecan su

carfif su nearsi ld zmey 12/68,
V.
irbuni car unt,
Carbuni m. Carbune, Tse cdrbuni
22/85, 28/85.1 (La razboiu) euiul ee se vara intr'una din gaurile
61
spre a impiedec I sulul de a se da inapoi. Com. H. I. Din gr. 'Xaecpt, (arom. carfie). Cargu! m. 1°. Un fel de uliu, cf. s m a d z a I' ca. 2°. joe copilaresc. Se prind mai multi copii de haina, formand un sir mare si avand un « cap» (= sef), care ii pazeste. In urma vine un cdrgul' si cere sefului un puiu. Acesta, nevoind sa-i dea, cargul' -ul alearga sa prinda unul ~i a~a continua mult timp pana cand il prinde. Com. I. L. [$i: targul' m.]. - Din bg. karaguj (?)
lopaticei, Cargul' m. v. cdrgut. Cari pr. Care. La cari tritsea pri cuola, la tots dddea bustan 5/57, cf. 4/80. Cari-di-cari = care mai de care. Cari di cari si dutseu, 3/4. Toj cola si ved jo curuj mul' ari q.y leaj 7/80. cf. 14/65, 31/18, 6/23.
iiO (acela ii intinse carligul) 1/76, cf. 24/6, (arom. carlig). Carlits m. v. scdrlitl, Carlu~ m. v. caraluf. Carman m. Nume de caine. Carmes vb. Dau sare Ia vite (si in spec. Ia oi). Ii carmi yojli (Ie-a dat sare oilor). [Si : crames vb.
IV = carmesc vitele s. oile. Com. I. L. D e r i vat: carmila (bg. kdrmilos; carmili (pI.) = pietrele pe care se pune sarea pentru oi, cf. s a r Q n, id.]. - Din bg. kdrmja. Carmila f. } _ 1 v. carmes. Carnu'1' p. I Carminat, -a adj. Scarmanat. Lond cdrminatd (in text gresit : carminds 9/57. Pentru scarminat? Carni f. Carne. La mini nU-11 deadird nineac carni 6/54. TSf(_ carni si feesi una gQsca 37/2, cf. 21/16,10/50. [Derivate: carnar n. Ioc. (Nanta}; carnos, -a adj. = carnos]. - Din lat. caro, carnem, (arom. carne). Carnar m. v. carne. Carnat m. Carnat. La noj gardurli sa di cdrnats di porc, 20/18. CQn si meargd cdrmats cu cajgana (cand
[C 0 m pus: ca-stl = cine stie 12/15]. - Din lat. qaulis, (arom.

care). 2Cari}
C-. an
conJ. adv. v. ca.
CarIau§ m. v. cdrdlus: Carleaja f. (pI. -lej) Paduche-devita, cf. cap u ~ a, car t san. Cdtranu nu lasd carlejil' si proachid di yoj. Com. I. L. [D e r i vat: Carleajal'it = n. de fantana (Osani), Com. I. L.]. - Din bg. karles. Carleajlil' a f. v. cdrleajd. Carlig a. Bata ciobaneasca cu un carlig de Iemn Ia un capat. Tru man q.f purta su un cdrlig, 12/68. Tsjala la 'ntinsi cdrligu. fi farpili
va ploua carnati cu jumari de oua), 439. - Din lat. *carnacius, -um. Carnos, -a adj. v. carne. Carotsa f. Caruta, Com. G. D. [Si : carutsa f. Com. T. P.]. Din gr. 'Xae6raa. Carpalog (pI. -IQz) a. Un fel de Iopata de lemn cu dinti, Si-l'
62
TH. CAPIDAN
daj cu tsista cdrpdlogu una 3/50. CdrpdlQzili # lupatili si dard dn Cojuc. Com. 1. L. Carpiits m. v. cdrpes. Carpes vb. IV. v. corpd. Carpi f. Planta cu fIori albe. Com. T. P. - Din bg. karp. Carpini m. Carpen. ALR. 1920. Carpingros = n. loc. (Lugunta}, [D e r i vat: carplnitsa f. = ciomag din lemn de carpen. Com. G. D.]. Din lat. carpinus, -um, (arom. carpin). Carpinitsa f. V. carpini. Carpiri f. } _ v Carpiit , -a a diJ. v. carpes. Carpulin f. (plur.) V. corpa. Car§i adv. Vis-a-vis, in fata, Ciisa lor ra carsl cu ciisa la un birber 3138. [D e r i vat: car§iliQc a. = raspuns. CQn vizu cd feata nu da carsiloc 11/46]. - Din tc. kariy,
karsylyk,
Car~iJQc a. V. carsi, Car§uta f. V. curjutd. Carta (di yin) f. Plosca, ALR. 3955. - Din bg. karta. Carta) m. Soim, vuItur, cf. val t u r. CQn si [acd cdrtalu «crac », si-l' daj cami 19173. Dard cum al' gri cartaulu 15/66, cf. 13/66, 21173. - Din bg. kartal. Cartatsina f. V. cdrtitsond. Carti f. 1°. Hartie, Leasi di tel' stimuti cu carti (lese de sarrna asternute cu hartie), B. 3.12°. Scrisoare. Al' vini und carti la qmpiratu (Ii veni 0 scrisoare) 8/48.
Sd-ts dar und carti 6/85, cf. 5/55. I 3°, Carte. La [lard [fiiSoru] dn [urnd fi cu un brats di corts 18/56. Un comp alb cu oj negre (= cartea) *16. [pI. corts = stomacul, ghemul la vite; despartitura stomacului. Dim i nut iv: cartftsca]. - Din lat. charta, -am, (arom. carte). Cartitsca f. V. carti. Cartitsna f. V. cdrtitsond. CartitsQna f. CartitlL Cdrtitiona ari mutsca cd di porc (cartita are botul ea de pore). [Si : cartatsQna f.]. - Derivat din bg. kdrtica si kdrtilina. Cartoapi f. pl. Arbust cu fIori albe ~i cu fructul rosiu in felul calinului. Com. 1. L. Cartsan m. Capusa mai mica de eoloare rosiu-cafenie ; se pune pe boi, capre ~i chiar oameni. Cdrtianu iij mancos di scoatirea con si puni pri tLOm.· Com. 1. L. [~i: cartsen m. Trista veil mul'ts cdr1/49]. Este acelasi eu dacor. cdrcel cu intelesul « Hundszecke ». Cartsun m. v. crdtiun, Caru}' a. v. cdrdlus, Caru§ N. loc. (Barovita). Carutsa f. V. cdrotsd, Ca§ m. (Liumnita, Cupa, Lugunta, Birislav, Nanta), Branza, ALR. 5423. [Felurile de branza : Cas-bdtut m. = branza tare. Casdultsi = cal], ALR. 5423. Castumnatic m. = brdnza alba, care se prepara toamna din lapte de oi]. - Din lat. caseus, (arom. caf).
tsen
-----------------------------------------------------Casa f.
1 0.
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
63
Casa
(de loeuit).
Cdsa lor ra carsl cu casa la un birber 3/38, cf. II/67, II2, 113, etc. Casd n. loe. (Cupa); Casili-luMisi; Casa-Petcdldl' a; Casa- Vasi/' a; Casa-Zmeuluj n. loe. (Osani), i 2°. Adv. Acasa, Du-ti cdsd, acu tser (du-te acasa, daca vrei) 12/2. Tser sa furz cdsd, acu tser (= vrei sa pleei acasa) 7/2, cf. 5/64,2/39, 15/41 etc. I 3°. Casd = g a u r a
alvita legata de sfoara. Com. I. L. D e r i vat e: cascari f. cascat; cascat, -a adj. = easeat; cascat6.ra f. = cascare, C 0 mpus (eu pref.): priease (pri-ease) vb. I. = case mult; pruease (pru + case) vb. I. = case. Prucascd-la rostu (casca gura), id.]. Din lat. *casco, -are, (arom. cascu). Clisca f. V. casc. Ciiscandises vb. IV. Invidiez.
Cu mi cascdndises, culcd-ti
eoasei pe unde intra manerul Com. C. I. [D i min uti v: casitsca f. = casuta. Com.G. D.]. - Din lat. casa, -am, (arom. casal Ca§a f. Apa eu fain a, un fel de ciulama. Lisitsa si unsi cu casd, 7/30. - Din bg. kala. Casaba f. Oras. Si dusi an un casaba (se duse intr'un oras), cf. 10/5. [Si : casaba f. Flaj una
ticfd mdri, mari edt una casaba
fi
tu
(dad rna invidiezi, culca-te ~i tu). - Din bg. kaskandisvam (te.). Ciiscari f. } Cascat, -a V. case, Ciiscat6.ra Ca§ciival m. 1°. Cascaval, Cdscdvalu ari maj mult unt di bronxd (cascavalul are mai mult unt).
10/5; casabalean ALR. 2607]. (arom. casaba).
m. orasean Din te. kasaba,
Casaba f. } "b'" " "b"] , v. cdsd a. Casa a ean m. Uasandria N. loe. (Nanta). Casap m. Macelar. 10 la tatd-su ram casap, 12/43' [D e r i vat: casapnitsa (bg. kasapnica) f. = macelarie, ALR. 6525]. - Din te. kassab, (arom. casap). Case vb. I. Case. [P 0 s t v e rb a I: ciisca f. = obieeiu la lasatul secului din postul mare, cand se bate alvita si fieeare din meseni casca gura ea sa prinda oul sau
2°. Zapada amestecata ea apa, I ap 0 v ita. Amnd prin cdscdoal. Om molatee. - Din te. kaikaoal, (arom. cdjcaval). CiiseInitsa f. Omida. Com. G. D. [Si : giiseInitsii f.]. _, Din hg.
gdsenica.
Ciisitsca f. V. casd, Ca§Ia f. Loe de adapostit vitele pentru iarna, ALR. 5260. [Si : cQ§lii f.]. - Din te. kaila, (arom. caila). Casmet a. Noroe. Iii sd-s la ubidescd cdsmetu (ie~i sa-si eaute noroeul) 1/2. [Si : casmiat a. 1/74. De r i vat e: ciismitli!a m. (te. kysmetly) = om eu noroe; niciismet a. = nenoroe. Com. T. P.] - Din mbg. kdsmet (te.).
64
~----------------------------------------------------un om, iar tu te uiti la noi stramb), 117. Tsista flY tdltso lamiia, ldnt its nu catd (acesta a omorit balauruI, la altul nu te uita de loc), II/34. Ampiriitu ... I' a cdta di cola (imparatul ii privea de colo), 18/93. An cdtaj (mi-am dat in carti), Nu-l' -tsi catd bun (n'are infatisare buna)., 3°. [reft.). A se uita la cineva spre a face dragoste, a face dragoste, a se tinea cu cineva. $i mul' ari-sa catsd di-a] li da tseli lucrili la tsela yom tsi si cdta (cu care facea dragoste) 31/2, cf. 34/2. Si cdta cu ... [eta (se iubea cu fata) 2/25. [C 0 m pus e (cu pref.): zacat vb. I. (za cat) = rna uit putin, CQn si zdcdtat-au. pristi vali, 11/61; pucat (pu cat) vb. I. = rna uit, caut putin. Sd nu ti pucats ansus (sa nu te uiti ... ) 5/30, cf. 9/31, 10/34, 15/78; zapucat (za pu cat) vb. I. = incep sa rna uit putin ; pricat (pri + cat) vb. I. = am ceva inaintea mea ca model, imit lucrand ceva. Pricato di pri nisti tsdrop cu crioul'tsi (a imitrat impletind niste ciorapi cu un fel de brodarie in zig-zag). Com. I. L.; rascat (ras cat) vb. I.= rna uit imprejur ; raspucat (ras -I- pu cat vb. I. = rna uit din nou la ceva]. Din lat. capto, -are. Cat pro V. cot. Catalin adv. V. cdtilin, Catciireiiza vb. I. (despre gain i) caraeste, cotcodaceste (dupa ce a
TH.
CAPIDAN
Casmitliia m. v. cdsmei, Ca~oatsa f. Ca~ita. N.loc. [Osani), Com. I. L. Ca~Qta N. loco Com. I. L. Ca~ti pro V. cari. CastQii m. Castano - Din lat. *castaneus, -um, (arom. cdstz,yt). CastQiia f. Castana. Ancdrco
boj di javur dn loc di cdstQltd 2/18. Nu je~ castg/td di si pucnes (nu esti castana ca sa pleznesti) 603. Cdstgn n. loco (Cupa). [D e r i vat: castanar m, = vanzator de castane]. - Din lat. castanea, -am, (arom. castM,e). Castravets m. V. crastdoets. Castres vb. IV. Taiu ramurile tin ere Ia arbori. Acu cds trim tseasti veits [arna iii primdveara (dad taiern aceste ramuri iarna ... ), B. 9. [D e r i vat e: castriri f. = taiere de ramuri. Tseastd cdstrirj si fatsi ib. 10].- Din bg. kastrja. Cat (pI. -ur) Cat, etaj. - Din tc. kat. 2Cat vb. I. 1°. Cat (eu intrebuintare unipers.). Crielatu catd si cumpdrd, nu si vindd (inteleptul cata sa...) 16I. Catd din jurumint sd nu jef, cd nu ti bati bun, 8/25.' Port grija cui va, ingrijesc de cineva. Di multd mild ampiriitu la cdta calu (de mult drag, imparatul insusi ingrijea de cal), 40/2. Id vi{t sd-nl'i cats pul' il', 6/ II.' 2°. Ma uit la cineva, privesc pe cineva. Noj cd yom ti cdtom, ard tu criv nd cats (noi ne uitam la tine ca la
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
ouat). Inainte de ouat: c a c li rea z a, ALR. 5700. [Si : cadreaza, vb. I.]. Ciiti (T~rnareea). Cati-seard (in fieeare seara). Tu jef tsel cari nirdzeaj catiseard la feata? 34/65, cf. 24/64. - Din gr. xuOe, (arom. caOe). Cati pro Cate. Cdti und caldari, 6/19· 4f q,mpdrts,!ra cdti 35 di grof, 6/54. Uneac-cdti-uneac (putin cate putin) cf. 6/19. [C 0 mpus e: catilin adv. incet, incetineI. Cdtilin, cdtilin f!,Y lara tse nibunil' a, 10/10, cf. 9/77, cf.1 8/80; ciHaJin adv. Cdtdlin, cdtalin, lQ mul' ant. fi Juzi, 8/15. cUirQI] adv. = repede, tare, sanatos. Ca
tragni lupu maj catirQY, cazu an vir, 8130]. - Din lat. cata, (arom. dti). Catilin adv. V. cdti.
(~i incepui ...), 913. Ca di buric cdtsat (foarte slab), 65.1 2°. Prind. Si dusi si catsd pefti (se duse sa prinda pesti), 2/28, 4/13.1 30. Pun rama~ag, rna prind eu eineva. An si cdtso Jurniga cu ursa, 875, cf. 7131, 337.1 4°. Mli tine, rna costa. Tsestd puliiti, ari cdtsat und mil' a di liri (aeest palat a eostat o mie de lire), 10/29. [D e r ivat e: cUsari f. = luare, prindere. Ay dusira la cdtsari di per, 967; catsit, -a adj., apueat, prins; lapti-cdtsat = lapte prins, ALR. 5563; cUsUura f. = prindere, cearta (Osani), cusutura. C 0 mpus e (eu pref.): zaciits (za + cats) vb. I. = incep, prind de ceva, atarn. Ascheril' ziicatsara si runcd cu tuJechil'a, 35/65, cf. 2/25, 7/27.
U scosi setra,
( .•. 0
q,y zacatsQ di par
Catina f. Ceva mare, matahala, Com. T. P. CiitirQI] adv. V. cati. CUmadzajca (pI. -dgojts) f. Uliu, ALR. 1050, cf. 5702. CatQc m. Ceea ee se mananca dimineata, la merinde sau la pranz, eu paine, ea: branza, ceapa, sare, etc. S,i tsela tucu scoasi und ~jmija di PQni fi cdtoc. - Din te. katyk. Citra prep. V. cutru. CUran a. Pacura, catran, - Din te. katran, (arom. cdtranes, Cats vb. I. 1°. Apue, m'apue,
incep. S,i cdtso, la unsi cu gaz
atarna de par), 12/55; pricats (pri + cats) vb. I. = euprind eu mainile, Com. I. L.; pr~cats8t, -a adj. = euprins eu bratele, id.].Din lat. *adcaptio, -are, (arom.
acats).
CUsac m. Fugar. Com. G. D.Din te. kalak, (arom. calac). CUsal m. Catsalac m. Catsalii~ m. v. cdtsol. Catsal ii~ca f. Cat§amac m. v. crdtldmac. Catsanas} Wt m. v. edison. Ca san t:sue Catsari f. } Wt't v. cats. Ca sa , -a a d. J.
w w w
(~i se apuca, il unse eu gaz ...),
4-7/2. $i cdtsaj si mdndnc pQjni

5 Th. Capidan: Dictionar MegZenoTomdn.
66
TH. CAPIDAN
Catsatura f. v. cats. Catsa~a f. Catea, Eld und ciitsayii, 5/71. Sd-i li daj la ciitsayii, 5/28. - Din lat. catella, -am, (arom. ciitsao). Catsiia f. Lopatica cu care se scoate focul din soba. Com. N. P. - Din gr. xatol, (arom. ciitsije). Catsilu~ca f. CatsQI m. Carel. Ciitsaya h_si
doj cdtsol'; 6/28. An locu lu mdcsomu al' pusi un cdtsol, 2/29. [Si :
satesc, 45; catuni§ti f. = locul unde a existat vreodata un catun; eatunean m. = satean; catunitsca f. (dim.)], (arom. cdtind, rar), Catunean m. } , Catunes, -easea adj. _ isti v. catun. C-t UDl§ I f • a Catunitsca f. Cal} m. v. cal. CMI a. Prinsoare, ramasag, Cats cdul (pun ramasag). Ca cdtsard
cdul, zisi deadu, 713 cdul, 7/56, cf. 2135. kaul, (arom. ciiule).
I.
Si cdtsom
catsat m. Dim i nut i v: catsalu§ m. = catelus ; Catsalu§ca, eatsilu§ca f. = catea, cateluse. Cdtsdlusca si dusi dupu oj, catsalac m. = catelus, Com. G. D.]. - Din lat. catellus, -um, (arom. ciitsiil). CatsQn a. (Numai la Huma) Castron de pamant. Com. T. P. [D i min uti v e: catsana§, catsantsuc m.]. - Din lat. catinus, -um, (arom. ciitsln). Catsunca f. Sofranel. Cdtlunchili si gl'itSchili es primiiveara. - Din bg. kacunka. C3tsul}a f. Caciula. Cdtiuua lu [itioru mic q.niiiratii cu [urliti,
3135, fa ciitsuya si-u aflii, ja joc si ti fats (sau gasesti caciula sau pieri de aici), 4135, cf. 69, 70, (arom. ciiculii, ciicuyaj.
Din tc.
CMir m. Ghiaur,
necredincios.
Fuj di ya bra cauruli. Com. I. L.Din tc. kaur, (pentru gjaur).
Catun a. Catun, sat, comuna.

Cdtun turtses, 2/8. Tu s-ti duts Tega direp dn cdtun, 3/X. Tompdnd si [esi cdtunu di el (tot satul il
vorbeste), 790. [D e r i vat e: catunes, -easea adj. = comunal,
Cau§a f. Capra. Com. T. P. Cavai interj. Vai. Ciivaj di el [dchiru (vai de el sarmanul]. [D e r i vat: cavainic adj. = sarman, biet. Las-la ciivajnicu cd-] duscdpat, 246]. - Din ca-vaj, (arom. caval). Cavainic adj. v. cdua]. Caval m. Caval. V iicaru sfirea cu ciivalu (vacaru canta din caval). [$i: calal m. ALR. 4323]. - Din tc. kaval. Cavardises vb. IV. (Propriu zis) prajesc, frig; (fig.) mint, insel. Mi cmotsi tsi minthni sd-l' spun, tsi mintsun ... sd-u cdodrdisim (acum ce minciuni sa-i spun, ce minciuni sa-i trag), 20/93. - Din bg. kavardisvam (tc.). Cavaz (pI. -aj) m. Cavaz, portar, usier. Veil ciivaj la poartd, 12/4,J. - Din tc. kavas, (arom. ciivaz).
15/65.1 De r iv ate: cvi'itsQs vb. Cearta, neintele- IV. = clocesc, Unu s-la cudtlots f. = Tsdritsa al' q.ntribd patrusots di zoli ; cvathi cum su trd tsi l-d] cavga? (... cum clocire. Di cvdtfirea pustdniralDin bg. kvalka. si pentru ce Ie este cearta), 14/65, Chef a. Dispozitie sufleteasca, cf. 121 1 2°. Razboiu. Cum sd ddrom, cavgd vem cu turcu (cum placere. Cum ti cat, nu ts-ai chifu (cum te vad, nu esti dispus), 22/4. sa facem, avem razboiu cu TurcuI), [D e r i vat: ehilues vb. IV = 17/16. Din tc .. kavga, (arom. fac chef. Mdncard fi si chifuird, cdvgaj. Cavine f. Cafenea, Nearsi si 22/93' - Din tc. kef. (arom. h' efe). Chele§ adj. chel. Ai cheles cd culcd la und cdoine, 18/65. Din tc. kahvehane, (arom. cafinee). vrind reapd (este chel ca 0 guIie) Cazan a. Cazan. Acu pydts s-la Com. 1. L. [~i: chile§ adj., id.].Din tc. kelel, (arom. k'ilef). ridits tsista cdzanu, 8/77, cf. 12/7, Cheptse f. Lingura mai mare 10/41,122. [Derivat: cazanintrebuintata Ia stana. Com. T. P. dz6ia (tc. kazanffy) m. = fierar, Cherca f. (Bulgarism in TarnaALR. 6517]. - Din tc. kazan. Cazandises vb. IV. v. kdzdnmak. reca). Fiica, fata « Chercu, zdCazandz6ia m. v. cdzan, caftd-mi la cap» su tsea q.y cdftd, Cazanmac a. Ca~tig. Chinisird (fata mea, cauta-mi in cap), 1/67. und zuyd, la cdzdnmdc, 2/73, cf. - Din mbg. k' erka. 1/72. [Si : cazanmQc a. De r iCherestell m. Cherestea. ALR. vat: cazandises vb. = ca~tig, 6409. Cf. Chi r i s t e. Che§chi adv. Numai, numai dobandesc, Cu itretsa lui cdzdndisi multi pari ...) 15/24]' - Din tc. daca. Cheschi tseasta la si-ts iid kazynmak. monca (numai asta sa-ti fie grija, CazanmQc a. v. cdzdnmac. nelinistea), 25/51, cf. 11/81. [Si : Clizlitura f. v. cad. ehlschi adv., 2/83]. - Din mbg. Cad, cazi, cazi. Strigatul cu care keski. Chesi f. Punga de bani. Turea-u se cheama capra, ALR. 5340. Cf. t sic s, t sic s; pr, p r, p r; t r t, chesea bra (da-mi punga, mai), t r t. 8/52, cf. 9/52. Din tc. k' ese. Cazut, -a adj. v. cad. Cheunez vb. I. (despre dine) Cfitsca f. Closca, Driicu si feasi Chelalaesc. Coinili bdtut k' euneazd, und cfaticd 23179. [Si : cuf{itsca f., ALR. 4417. cvatsca f.; (Tftrnareca) cloitsca f. Chiadin a. Tort. S-ruptsi chiaDard und cloatlcd cu 12 di pul', dinu (se rupse tortuI), adica 0 sa
1.
Cave a: v. Cavga f. gere, disputa,
cafe.
68
TH. CAPIDAN
moara, 286. [D i min uti v: chidinu~,m. numele unei plante. Com. G. D. - Din lat. *pldinus, -um, (arom. k' jadin). Chiiija m. Om bogat, chihaia.
Ra un chjaja can vea multd imani
(era un om bogat, care avea multa avere), 1/40, cf. 12/94. - Din tc. kehaja, (arom. k'ihdjti). Chiali f. Piele . .iJ.f pusi chjalea'n cap. Din lat. pellis, -em, (arom. kjale). Chiiiptin m. 10. Pieptene. Du-ti
si fur di casd un chjaptin fi un britt, 5/64, cf. 956. I 2°. (Plur.) scarmana, se lucreaza lana. Butlamu ari doj chjaptifi cu can si trupeasti
6080]. - Din lat. persicus, -um, (arom. kjarsic). Chiiirsica f. v. chjarsic. Chiatra f. (Aromanism in Tarnareca) Piatra, cf, r Q p a. Rued chietrile di La una marzini la lantd 3/65, cf. 9/64. Chjatrd n. loco (Huma). - Din lat. petra, -am, (arom. k'jatrd). Chibiir N. de fantana (Osani.) Chic8ses vb. IV. (Aromanism in Tarnareca). Inteleg, pricep, cf. ~ n t s i leg. Tserbul cdn chicdsl
dintru muntsd ca sor-sa si maritd
ehiapthi = doi piepteni cu care se
lona. [D i min uti v: chiiptinits m. Com. G. D.]. - Din lat. pecten, *inem (arom. k' japtin). 2Chiaptin vb. I. Piepten. lel sd-u speald # sd-u chiaptind, 2/71, cf. 22/90. - Din lat. pectino, -are
[arom. k' japtin).
(cerbul cand ... intelese di sora-sa se marita) 24/64. Din gr. anwuICw, (arom. ah'icdsescui. Chidinu§ m. V. chjadin. Chjept a. Piept. La stdponu nostru {ll' {lntrQ un dinti an chjept, 18/33, cf. 24. - Din lat, pectus,
(arom, k' eptu).
Chiesme f. Un fel de cleste. Com. D. P. Chifeaies vb. I. Stranut. Trasi

uneac bdmut si cdtso si chifcdiascd
Chiaptinits m. v. chjaptin. Chiiir a. Castig, [a tsi chjar fef (uite, ce ca~tig facui), 17/86, cf. 123. [Si : ghjar a. D e ri vat: chirujes vb. IV. = d~tig. Di '!fa'ncola si chirueis tu multi pari, 16/79]. - Din tc, kjar. Chiarduses vb. IV. v. chirdises. Chiarsic m. Piersic. Chjarsicu nu creasti nalt, cf. ALR. 6080. [D e r i vat: chiarsica (lat. pcrsica) f. = piersica, Chfarsitsili umizes cu dzarzaiijli. Com. I. L. cf. ALR.
(a tras putin tabac ~i incepu sa stranute}, Cf. ALR. 1962. [9i; cbifnes vb. IV., ib.]. - Din mbg. kivam, (aor. kivnah). ChifH' m. Garant. - Din te. kef il, (arorn. kifile). Chifnes vb. IV. V. chifcdies. Chillies vb. IV. V. chef. Chila f. Chila, Com. P. M. Chile, adj. v. cheles, Chilipir m. Chilipir, Com. D. P. [D e r i vat: chiIipirdz6i = chili-
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
pirgiu]. k'ilipire).
Din tc. kelepir, (arom.
Chiluvet m. 0 bucata de postav (de multe ori brodata s. ehiar insirata eu bani) ee poarta femeile batrane pe cap. La Lugunta 0 poarta ~i femeile mai tinere. Chiluvet poartd babili. Com. C. 1. Chimane a. Vioara. Iftl la poartd
cu un chimane si dund cdti vrin
irmiloc, 29/ 40. [Si : chi mine D er i vat: chimanedziii m. = lautar (te. kemanegyj]. - Din te. h' emane, (arom. h'imanee). Chimanedziia m. v. chimane, Chimer a. Chimir. Chimeardli si dard di lond (ehimirul se face din hlna). Astazi ehimirul nu se prea poarta, fiind inlocuit eu braul largo Com. I. L. [Si : ehim'r a.].Din te. kemer. Ohimlna a. V. chimane.
Chimlr a. v. Chimer. Chinisi fi si dusi ld und moard, 2/5. Sam chinisit (sunt pornit), 6/79. Chinisird ... driimu (porn ira pe drum) 2/9, ef. 125. Chinises greayd = raman insarcinata. Dupd uneac timp, mul' area chinisi greaua, 5/40. Chinisit-au greaud, 6/61. [D e r i-
chiofti (l-a snopit in batai), 127. - Din te. kjofte, (arom. k'iofte.) Chior adj. Chior. Chior chiutuc si feasi (s'a imbatat rau), 998. [D er i vat: chiorav adj. = chior, (bg. kjorav); ehiuruves vb. = chiorise. S-ti chiuruveascd domnu, da na ver ti chiuruoiri (chiori-te-ar D-zeu sa te chiorasca), Com. 1. L.; chiuruies vb. IV. = ehiorase, ALR. 5052]. - Din te. kjor. Chiorav adj. V. chior. Chios adj. Span, fara barba.
Tsela muriir ra chios ... sd nu matsisi
cd chiosil' sa minthnos, 3/5' Din te. k' iise. Chio~a f. Colt de casa, unghier. Ca si dusi dn und chiofd, 24/47, ef. 21/6, 4/65, 639. - Din te. kjose, (arom. kioft'i). Chipeng a. ObIon ; ~atra in care se vand marfuri, ALR. 3821. [Si : ehjupeng a.]. Din te.
hepenk.
Chinlses vb. IV. Pornese.
vat e: ehlnisiri f. = pornire; chinisit, -8 adj. = pornit]. -- Din gr. "O'Co (aor. 't;,,{vljOa), (arom. ankisescu). Chlnis'ri f. I I1h' isit \; nusn, -a a di f J.
W
V.
c tmses. La ddrQ
h"
ChiOfti
f.
Chiftea.
Chipres vb. IV. (refl.) v. chipru. Chipru, -3, adj. (Mai mult despre flacai ~i fete). Bine facut, frumos, chipes, Cupilaf chipru (flacau chipes). Despre lueruri: Mustatd chiprd = mustata bine trasa, bine rasucita, frumoasa. [D e r ivat: ehipres vb. IV. (refl.) = rna gatese, rna aranjez, rna fae frumos. Dosta ti chipris ( destul te gati~i frumos), Com. C. I.] bg. kip(ro), cf. Be r n eke r, kip). Chiradziia m. } • v chiriia. ChiradzilQc a. .
TH. CAPIDAN
Chiramida f. Caramida. [D er i vat: chiramidarnitsa, ehlrimidarnitsa f. = caramidarie. Com. T. P., f. ALR. 3793; chirimitsiil'L m. = caramidar. ALR. 3312]. Din gr. ueeafJ..lba, (arom. lurnidd). Chiramidarnitsa f. v. chirdmidd; Chirana (pl. -on,), f. Joagar ALR. 1850. Chiras a. Cinste, (in expresia) fae einste. ALR. 4305. Cf, e h ir 1 s e s. Chirata interj. Injuratura. Se intrebuinteaza si ea cuvant de dezmierdare pentru eopii: A chiratauli, tse [dses, Com. 1. L. Din gr. Ueeara~, (arom. k' irdtd) : Chirchlil m. catarama, ALR. 3312, ef. 1867. Chirchez (pl. -ej) m. Cerehez. Antribo tsela chirchezu, 5/16, ef. 4-/16, 6/16. - Din te. lerkez. Chirchinez m. (Liumnita). Un fel de uliu, avand penele de eoloare rosie prevazute eu pete negre. Are ghiare rnari. ~i eioeul incovoiat, Com. N. P. - Din bg. kerkenez. Chirdises vb. IV. Ca~tig, cf. chi r u i e s. Unu sirbeasti, lant chirdiseasti (unul rnunceste, altul ea§tiga) 700. [$i: chiarduses, ehirduses vb. IV.]. - Din gr. ueeMCw, (arom. nk' erdusescu). Chirduses vb. IV. v. chirdises. Chiriia f. Chirie. [D e r i vat e: chiradziia m. =ehirigiu (te. kiragi).
Ra und-yard un chirddzija. Chirddzija si dutsed, 1139; chiradZilQCa.
= meseria ehirigiului, ib.]. - Din bg. kiragija (te.). Chirimidarnitsa f.) hird. idd Chimmi 'tSOla m. V. f c trams a.
V
To "
Chirises vb. IV. Fae cinste (eu eeva bautura), einstese. Cf. k' ira s, ALR. 4305. - Din gr. iufJewaa, (dela urJe01JW,(arom. k' irisescu).
Chiriste f. Cherestea, Com. D. P. - Din te. kereste, (arom. kiristee).
Chirmiz adj. Rosu aprins. Din te. kyrmyz. Chirsen m. Galigan, lungan. Com. N. P. Chiruies vb. IV. v. chjar. ChisadZiia m. Chesegiu. Cyola vut-ay vrin chisddzija priuzot, 2/61. - Din te. k' esegi. Chi~iila f. Tasala. L' a chjaptin cal'i cu chiiald, ALR. 5589. Chisalitsa f. v. chiselitsd, Chi§chi adv. V. cheschi, Chiselitsa f. Nume de planta. Puroiu amesteeat eu sange. [Si : chisalitsa f., ALR. 4186]. - Din mbg. kiselica. Chisem m. Tap eu clopot care merge in fruntea turmei inainte,
Elard un picuriir cu un chisem nainti, mari lucru, 11/43. [Si : ehjusem m., 8/94]. - Din mbg. kjusem.
sa-«
Ts-u
Chita m. N ume de persoana.

[acd Petra bund al Chita
cumsiia, 6/VII. Chitca. f. 1°. Buehet

lipird chitca
de flori.
ports,
s-ts-u
DICTIONAR MEGLENOROMA.N
71
971, cf.
Chitchili
107.
N. lac. (Cupa).
(La cal) Pinten. Com. H. I. [D e r i vat: chiteuses vb. IV. = lucrez in flori, brodez; chitcusit, -a adj. =-brodat cu flori. $arveta chitcusitd = batista brodata in col!uri]. - Din bg. kitka. Chiteuses vb. } h' Uhit eusr't , -3 a d' v. c tied, I J.
W W
II 2°.
babdl' a n. loc. (Osani).
Chiusem m. V. chisem. Chiustee(a) Lant (de ceasornic). La sdtsirut-au. MUfa chjustecu lu begu, 8/IV. I Chiustec-di-sojcd =
lant de briceag. Legatura ce se pune la picioarele manzului, cand se inva!a sa umble. Com. C. I. Din tc. k' iisteh, (arom. kjusteca).
Chiutee a. Bataie, La zdrumino di chjutec (... il stalci in batai) , 6/13, cf. 10/80. - Din tc. k'iitek, (arom. kjuteca). Chiutue a. V. chituc. Cl'ag a. Chiag. Com. G. D. cf. sir i ~ t e. [Tot aci apartine, poate, gl' eg a. (desi in bulg.. exista glets id.) = zmaltul verde de pe
Chitip m. Copist, secretar. Tsista orin chitip poti si ija, 13/15. - Din tc. kjatip. Chitiie a. Bustean, fig. beat mort, 126. [~i: ehjutue a.]. - Din tc. kjutuk, (arom. k'utuc). Chiudea f. Narav, vitiu, Si-f spund fi jeZ chjudea, 750. Cf. ALR. 4958. [D e r i vat: ehiudes vb. IV. = vorbesc de rau pe cineva, critic; (este intrebuintat mai des subt forma participial a) ehjudit, -3 adj. = criticat, blamat. Un nipricupsit di antreaga lumi-i chjudit.
Com. I. G.]. Chiiine (pI. -ur) a. BurIan. Sa punim sobi cu chjuncur lunz, B. 3.Din tc. kjunk, (arom. k'junge). Chiiip a. Mare vas de pamant, chi u b. Leagd-ts di coadd vrin chjup. 10/72, cf. 615, 4/13.-Din tc. kjup.
Chjupeng a. v. chipeng. Chiiire a. Scurteica de blana, b I ana. Popa vea un chjurc bun, d. 16/38. - Din tc. kjurk, (arom. kjurcu). Chiuruies Chiuruves }
vase. Com. C. I. D e r i vat e : gl'Iguses vb. IV = ung sau dau cu (j gl' eg »; gligusiri f. = ungere, lustruire; gl'igusit, -a adj. = uns, lustruit]. Din lat. *clagum, (arom. cl'ag). Ciapes vb. IV. Pic, cad (de osteneala, de oboseala), rna prapadesc, Batcu-lupi
19/72. -
cldpes di moarti, Din mbg. klapam.
pri una ueaicd an mdri # tsea ueaicd si cldtinsl di vint. (... ramura
Ciasina f. Paie (de secara), Din bg. klasina, (dela klas « spic I»~. CHitin vb. I. Clatin, mise, [Si : eiatinses vb. IV. An vis fast-au
vb. IV. v. chjor.
aceea se clatina). [C 0 m pus (cu pref.): zaeifitin (za + clatin) vb. I. (refl.) = incep sa rna clatin. Tsela fagu si sdcldtino, 16/9, cf. 6/73. De r i vat din *cldtes, (sl. klatiti)].
72
TH. CAPIDAN
Cl'inets m. v. cl'in. Clatinses vb. IV. v. elatin. Cl'inga f. Chinga ALR. II 16. Clea§ti f. Cleste. Cu clestili st Se mai numeste ~i : c una, fun a. traz, 657. Din bg. klesti. Cl' em vb. I. Chern. Greu la Grebanar (la ham), ALR. 5513. cl'imo (stapanul l-a chemat). - Din lat. cing(u)la, -am, (arom. Din lat. elamo, -are, (arom. el'em). ')Iingla, gr.). Cl' eti m. Camera de proviziuni, Clipeiila f. Pleoapa, Com. I. L. camera in care se pastreaza haine - Din bg. klepalo, (alb. klepalje). Cloa§nic m. v. closnic, ~i altele. - Din bg. klet. Cloatsea f. v. cfaticd, Cl'icnes vb. IV. Stau pe sele fara sa ating pamantul. Cl'icneasti Cloe, cloc face closca cand i~i fi CUTtI gron (sta pe sele ~i curata cheama puii. ALR. 5703. grau]. [D e r i vat e: cl'icniri f., ClQnda f. Boba nac, cf. c u c l a, el'Ienlt, -3, adj. = care sta pe f d n d Q c. ~ele. Stdtea el'icnit si duna uya. Cl6put a. Clopot de arama, care Com. I. L.]. - Din bg. kleknuvam. se pune Ia oi. La pusi eloputi la ,!!oj. Cloput di bisearicd = c a mCl'icniri f. } I' . it "d· CI'·iemt, -3 a J. v. c tcnes. ban a. [In Lugunta, clopotul la Cl'id vb. III, v. ancl'id. oi se chiama t a car a~, Ia capre Climitsoarca f. Nume de planta, bra n t s e 1', Ia berbeci c lop u t. Com. N. P. In Liumnita ~i in celelalte comune, crin m. Cuiu de lemn. Cu clopotul la capre se numeste el'in maj I'icsor si dispica lemnu, d z i n gar a ~].Acesta mai insem153. Cl'inu-Dudil' an. Ioc. (Osani), neaza si or ice clopotel mic. [D eAn Cl'in n. Ioc. (Nanta). [D e r i- r i vat e : eluputsql m. = clopotel, vat e: elinefiti (pI. -ets), elinets ~i Com. I. G. ~i L. I.; eluputes vb. (buIg.) clintsi = cuiu de potcovit IV. = sun, Iovesc, fac zgomot sucaii; elineati di fdricari ALR. nand. Cumitsil' lara sa-l' elupu5509; clintsar m. = potcovar (bg. teased pnsti casd (hotii incepura klincar). Si dusi la clmtiaru cd sa-i sune peste casa}; cluputarci s-Ia [aricd magiiru 4/50]. - Din . f. = clopotel de arama pentru paleosl. klinu, (arom. cl'in). atarnat la gatul mieilor]. - Din Cl'inca f. Arbust; cu frunzele bg. klopot, (arom. eloput). lui se hranesc caprele. Com. I. L. Cl6§nic (pI. -itsa) m. Pilug. - Din mbg. klinka. ALR. 3979. [Si : cloa§nic m. Com. Clinciies vb. IV. (Despre cai) I. L.]. - Din mbg. kloinih, Galopez. Do] cal' tsi eliltcajay, Cl6tsa f. Lovitura cu picioruI. MQsca-l'deadi una clotsd (catarul 9/71. - Din mbg. klincam.
I
73
ii dadu una cu copita). Com. I. L. [D e r i vat: elutsaies vb. IV. = lovesc, dau din picior. Am un q.jor
plin di cal' al' b, saldi un ros iln mejluc tucu al' clutsdiasti (=gura) *35]. - Din bg. kloca, (arom. clotsal. Vezi despre originea acestui cuvant Capidan, Elem. sl. in dial. arom., 62. Clotsi adv. v. cola.
broasca usii, ALR. 3837, cf. u tfor. Mul' area ilj cluti la casd, Com. I. L. De r i vat: q,nel'iits vb. I. = incuiu], - Din bg. kljui, Clutsaies vb. IV. v. clotsd. Cmo adv. Acum. Cmo tsista
yom sa na afla u1j{1 la carts un
Cluenes vb. IV. Clocotesc, fierb.

Milnciltura clucneasti (mancarea clocoteste), Com. T. P. - Din bg. kloknah, (dela klokam).
Clumbures vb. IV. (intrebuintat mai des), zaelumhures vb. IV. = sun la poarta, bat la u~a. Tsela
catsQ si la usd, Com. P. M. - Din bg. kldmb, (cf. K"<l\&lU) « knauelchen I). zdclumbureascd
Clundir (In Liumnita). Vas de pamant zmaltuit, care se umple cu rachiu incalzit ~i cu care se invita lumea la nunta. Vas pentru vin. [Si : erundir m. Scafi, crundir, buneli, (pahare, vas de yin, furculite), 9/50].- Din bg. klondir, Clupnes vb. IV. Azvarl, trantesc, inchid, La clupnira an nalta (I-au pus la racoare, in inchisoare). - Din mbg. klopam. Cluputarea f. } Cluputes vb. IV. v. cloput. Cluts a. v. cl'uti. Cl'uts a. Lacat. Pirduj utforu fi nu pot si discl'id cl'utiu (pierdui cheia ~i nu pot sa descuiu lacatul), Com. D. P. [f;'i: cluts a. =
(acum omul acesta sa ne afle struguri ...), 7/3 1. Cmo cd qmbdtdrni] (acuma daca am imbatranit), 8/36, cf. 18/31, 16/39, 3/76. Cmo-i cmo (acuma-i acum), 454. [f;'i: mo adv. (Lugunta, Osani), Mo s-ti biles (acuma 0 sa te jupoiu), 25/8. [o pot si afldm uya mo, acu-i an [arnd, 7/3 I, cf. 10/12, 2/20, 8/65, 8/67; (e)motsi adv. (Tarnareca). Tse daraf di ld dides peanili, mi motsi ju as q.1J flam, 6/66; emu adv. (Liumnita) Cmu nu vini. emiia adv. Panil cmtld
mdnco di la toati ciisili,
11/73;
aemiia adv. (Liumnita), Ari acmud

und lamsui, jasi acmud]
10/73, Nu vez tsjil 13/73, cf. 15/73, amu;
moia (mai ales repetat): muja moja adv. = indata (Lugunta, Birislav). Ami: nitsi un fag nu pute sa ardicd, 14/16. Com pus: mfidiemc (mo-di-cmo) = deocamdata. Com. P. M.J. - Din lat. cecum-modo, (arom. amic, amo). Cmotsi adv. Cmu adv. J v. cmo. Cmiia adv. COB adv. v. anco. Coada f. Coada. 4'n am un boy
tot antra an pleamnitsd,
saldi coa-
74
TH.
CAPlDAN
.da nu-l' antra *43. AI' pusi capac (s. coada), 965, cf. 137, 138. Coada yajal' a (nume de planta), Com. H. I. [D i min uti v e: coaditsca, euditsa f. = codita, sira spinarii, ALR. 110; cuditsca Com. G. D.]. - Din lat. coda -am, (pentru cauda), (arom. coaddi. Coadarabidara f. v. trisupascd. CoaditSca f. v. coada. Coaja f. Piele. L' -u (,mfIQ coaja (i-a umflat pielea), 139, cf. 81,
fi_zu sub coardd, II/56. - Din lat. chorda, -am, (arom. coardd, cf. Capidan, Romdnii Nomazi, 170).
2Coarda f. Sabie. Din bg. korda, (arom. hoarddv. 3Coarda f. v. tetiod. Coarna f. v. corn. Coarnitsca f. v. coarnd. Coasa f. Coasa. Cu coasa farM nu cuses ; cu foarfitsli f!.1J cuses 4/14, cf. 3172. [Derivate: euses vb. IV. = cosesc. Cu coasa cuses barba, 4/14; eusiri f. = cosire, cosit 3/14; cusit, -a adj. = cosit]. - Din paleosl. kosa, (arom. coasd'[. Coasta f. Coasta, 41' tsi ardico coasta (si-a luat nasul la purtare), 24. I Coasta, deal. Dintru cd tsista breast ra tin una caostd 18/41, cf. 4177. Coasta-mari n. loco (Liumnita), Coasta-di-pdrtiuoaiaui. (Nanta); Coasta-caluluj, Coasta-pestiluj, nume de plante. [D i min uti v : coastitscs f.]. - Din lat. costa, -am, (arom. coastti). Coastitsca f. V. coastd. Coatsina adj. (Despre oaie) roscata cf. r usa, 1 is a. Com. G. D. - Din lat. coccinus, -a, -um, (arom. coatsinaj. Coatsiri f. V. cOC. Coc vb. III. Coc. $i gronu criscu ... ~i cd si coptsi (... si dupa ce s'a copt), 16/5. [D e r i vat e: eoatsirl f. = coacere, copt ; copt (cu negativul niefipt), -a adj. = copt; cuptatura f. = coacere, (despre rana) coptura. Com pus
140, 20/16, 9/89, 31/35, 3/67.
Coaja. Pi disupra coajd, anauntru nez (= nuca) *57. Din paIeosl, koia, (arom. coajd). Coalc a. v. cole, Coama f. Coama ; parul dela coada calului ; arcus de vioara, ALR. 4324. - Din lat. coma. -am, (arom. coama). Coapa f. Stog de lemne, cup. Una coapd di leamni, 1/82. [Si : cops, cQpa f.; pricopa f.]. - Din bg. kopa. Coapir vb. IV. Acopar. $i papa la cupiri cu una corpd, 40/40. N oastrd casa aj cupiritd, 20/16, cf. 932. [f?i: euplres vb. IV. De r i vat e: cupiriri f., cupirit,-a adj.; eupirimint a. = acoperis, acoperamant. Com. T. P. cf. ALR. 5239; cupiritiira f. = acoperire]. Din lat. cooperio, -ire, (arom. acoaper). Coarda f. Staul in care se adapostesc iarna oile si caprele, acoperis de paie. Com. T. P. Chinisi si ducd la tsela cu ojli fi ca si dusl,
7S
(cu pref.): pricoc (pri coc, dupa bg. prepicam, cu acelas inteles de) rascoc, coc prea mult; pricoatsiri f. ; priefipt, -a adj. = rascopt. Nu putu si-u mdnancd ponea, ca ra pricoaptd, Com. I. L.]. - Din lat. coco, -ere, (arom. coc). Coca f. Cap (intrebuintat numai in inteles fig.). Nu-l' antra 'n coca (nu-i intra in cap). Din alb. koke, (arom. coca). 2Coca f. Coacaza, Com. G. D. Nume ce se da de catre copii la orice fruct, (arom. coca). Cocar m. Arpagic. Com. I. L. [Si : eucar m.]. - Din tc. kokar. Cocardzea f. Dihor (pielea lui e scumpa). Se mai nurnestc si : c un a d i, ALR. 1167. Cocor m. (Liumnita). Cocor, Com. P. M. Cocores vb. IV. (Despre COCO!}). Cocosesc, Cocoreaiti (cocosul coco .. seste gaina), ALR. 1003. Codru (pl. codri si cyadri) a. 1°. Placinta de legume (varza, spanac, etc.) prevazuta cu 0 gaura la mijloc, pe unde se poate varsa apa ca sa fiarba legumele, cf. u r z i n i c, tic fin a. Ca si dusi Mena la vina cu codru an cap, 3/XV. Cdtsi al mdncas codru? 6/70, cf. 4/70. I 2°. (Cupa). Partea satului unde se strang satenii. Com. C. I. cf. !}i ALR. 955. I 3°. (Liumnita, foarte rar) Padure. Cu aceasta insemnare, care aproape a disparut, se mai gaseste numai
in nume1e de localitati : Codrunalt (Liumnita), Codru-negru (0sani, cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 20); Codri (Cupa); Codru-
Bared, Cudru-Bard, Cudru-Pul' a (Huma). [Si : codur p1.codur].- Din

lat. *quodrum, cf. alb. kodre, (arom. codru). Codur a. v. codru. CQini m. Caine. Si jungl'if un cojni(sajunghi un caine), 5/55.Dlf.di di un coini, coinili zdldtro, 4/6, cf.5/76. [Si : coni, cQni m. (Forma coni este mai des intrebuintata) cf. 8/36,4, 8, 14133, 14/38, 12/38]. - Din lat. canis,-em, (arom. cine). C6insco N. loco in Meglen (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 7).
CojOC} . ., a. v. cUJoc. Cojue Cola adv. Acolo, colo, colea. Toj

cola si ved jo curuj mul' ari lJY ltd. 4y antribo cum si dusi cola, 17/48, cf. 8/16, 4/31. Di cola-ncaa (de atunci incoace). Di cola-ncaa tricurd bun, 17/48. [Si : colaia (Liumnita, Cupa); euala adv. Pucdtats-ua, frats, cudla, ja, ari un buniir, 2/73, cf. 22/73, 9/55, 13/55; (Tarnareca) culo adv. Antrard tru una urmani multu deasd fi culo si scunsird, 10/64; cf. 13, 16/64; colo adv. Amd jel colo tse lucra? 3/65: (Huma), clotsi adv. Deaddrd pri un gornits fi clotsi al' stimni, 7/71. Com pus: (mcola, aneufila, nco la, aneolo, nelo adv. = incolo. $i chinisi cu doil' dncolo (!}i porni cu
TH.
CAPIDAN
amandoi incolo), 4-/31, cf. 4-/18, 15 / 5 I . Amnard maj ancudla, 10/58, Alaja ncoa, alaja ncio (cauta incoace, cauta incolo}; dincola = dincolo; dioaneule adv. = de aici inainte (Tarnareca). Diuanculo as leatdbdsearica; Ianculo, adv. = incolo, 31/65]. - Din lat. eccum-illoc, (arom. acio). Colic m. v. culac. CoIba f. Bratara, Com. G. D. Din bg. kolba. CQlc (pI. cQlcur) a. Sold, pulpa. Mi dor colcurli, sam rdtsit, Com. G. T. I (La vite). Piciorul dindarat. ALR. 4-072. [Si : coilc a.
Cu jarba pan di coalcur, Din mbg. kdlk.
7/69].3822.
Coliba f. Coliba, ALR.
eampines, eampunes, -a adj. = campenesc ; camptsiic, comtsiic m. Com. G. D. (dim.). Junsim an comtlucu tsela, 19/93]' - Din lat. campus, -um, (arom. cimpu). Comtsuc V. comp, CQn adv. Cand, pe cando CQntal' a leamni, 17/55. CQn si pucata, 2/73, cf. 2/34-, 7/73' Di con (de cand). Mult oacot si [esi di con jei 1ja, 14-/2. Con-di-con (din cand in cand, cu orice pret). CQIl di-con jel catd si oind la mini, 14-2. Cd con (ca ~i cum). Cd con mo la ved, 15/44, cf. 184-. [Si : (Aromanism in Tarnareca, Hurna), ean, eandu 8/65, 6/64-]. - Din lat. quando, (arom. cind_u). Cona f. Nume de ditea de soiu
mlC.
Cola jel' lJi [easird una colibd ii cola ghija1j, 10/ 4-0. [Si : euliba, 2/7]. - Din bg. koliba.
Colida f. Maciuca, [D e r i vat: colidir m. (bg. koledar) = colindator ; culidi~ m. -colindator, ALR. 2824-; eulidises vb. IV. = colindez]. - Din bg. koleda, (arom.
colinde).
Conap m. Canepa, sfoara de canepa, cf. c o n i p a. Com. T.P.Din bg. konop. CQnapa f. V. conipd. Condiir m. Gheata. [Si : cundiir m.]. - Din tc. kondur. Coni} .. CQni m. v. cotm. CQnipa f. Canepa, d. con a p. Com. S. H. [~i: cQnapa f.]. - Din lat. +canepis, -em, (arom. cinipa). CQnt vb. I. 1°. Cant. Cum iadeau cdtsat-au si contd.: 3/60, cf. 10/60, 9/58. Lisitsa, zacatse si contd, 8/30. Sa contd cucu, 25/6. I 2°. Cetesc. Nirdzeajchi casd, scoasi cartea iU-q.y cdntd, 4-/68. Ca-u cdntom [cartea], 19/5. [~i:
Colidiir m. v. colidd. Colo adv. v. cola. Comar m. Taun. [Si : comarets m. (bg. komarec) = taun, Com. T. P. - Din bg. komar. Comarets m. v. comdr, CQmp a. Camp. Junsira an un comp, 2/73' Un comp alb cu oj negri (= cartea) *16, cf. 2/27, 2/63, 2/73, 15/73' [D e r i vat e:
77
(Cupa, Liumnita) cont vb. 1.; (Tarn areca) eantu vb. 1. [D e r ivat e : cantari f., cantat, -a adj. = invatat 80, 213; cantator m. = care canta; cantatiira f. = cantare. Com. G. D. Compuse: (cu pref.) dllcQnt ~i dacQnt (du + cont) vb. 1. = sfarsesc de cantat ; pricQnt (pri + cont) vb. 1. = cant din nou; prucQnt (pru + cont) vb. 1. = incep sa cant. 41' prucdnto cucotu (a inceput sa-i cante cocosul), 600; prueqntat, -a adj. = care abia a inceput sa cante. Cucureati prucontat, 237].Din lat. canto, -are, (arom. cfntu). CQntic a. Cantec. CQn la culca sd dormd, al' canta si fa sculare.ar' an contits la scula, 1/1. - Din lat. canticum, (arom. dntic). Coniir m. Ramura de vita cu struguri pe ea. Com. T. P. Copa } _ f. v. coapa. C Qpa Copan m. v. cupan. Copi pl. Bucati de brazda cate se pot ridica odata cu furca. Copi
di [arbd cot pots ardicari cu vila.
f. = incheiere ; discopt§ vb. I = descheiu]. - Din bg. kople. Cor a. v. or. Corav, -1 adj. Calcat cu fierul. Rubili Ii fastim cordoi (hainele le facem calcate cu fierul), ALR. 3338. - Din bg. korav. Corb m. Corbo Vizu una furniga, un rdslan si un corb cari si tsirtau, 1/39. Corbului n. de fantana (Osani]. [Si : corp m. (Liumnita); c~arb m. Li pusi pri un cyarb 8/74, cf. 9/74]. - Din lat. corvus, -um, (arom. corbu). CQrbla f. v. cdrbld, Corin a. Radacina. Tsela art pari an corini, 6/59, cf. 2/63. Ligo corin (lega radacina, a prins radacini), IS0, cf. 22/72, 152, 207. - Din bg. koren. Corn a. Corn. Am un r;zmpiriit
ascheril' tots cu rosi rubd sa priminits ; jel cu veardi rubd ( = cornu
ALR. 5267. - Pentru etim. cf. co a p a. Copil m. Bastard. - Din bg. kopile, (a rom. cok'il, cok'y). Copt, -a adj. v. coco Coptse f. Copca. Coptie di furlina (copca de aur), 6/XIII, coptie cu chjustecd = copca de prins haina. [D e r i vat e: ~ncopts vb. I. = incheiu copcile; (~)ncnptsari
cu coarnili), *21. [D e r i vat e: coarna f. = fructul cornului. Curnet n. loco (Huma), Com. T. P.; corntsiic m. (dim.); coarnitsca f. (dim. dela coarnaj]. - Din lat. cirrnus, -um, (arom. cornu). 2Corn a. Corn. Iff! sub pimint
un yom negru cu coarni
3/79. Lisitsa prutsap» « di corn traz », ard cdtso di corni, 8/30. [D e r i vat: eurnes, -a (despre oaie)]. - Din lat. cornu, (arom.
cornu).
fi cu
coada,
Corni§or N. loco in Meglen (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 19).
TH. CAPIDAN
Corntsnc m. v. corn. Corp m, v. corb, CQrpa f. Carpa, batista. La cupiri cu una corpd (11 acoperi cu 0 carpa) 40/40, cf. 5/XVII, 13/48. [D e r i vat e: earpulifi f. pI. = carpe. Na, tseasti carpulin; carpes vb. IV (bg. karpia) = carpesc. Li carpi rubili (carpi hainele); carpiri f. = carpire ; earpit, -a adj. = carp it ; carpats (bg. kdrpac) m. = carpaciu, ALR. 6511]. - Din bg. kdrpa. CQrts pI. v. carti. Corfina N. loc (Liurnnita). [Si : Cunina cf. Capidan, M eglenoromdnii, I, 25]. Cos vb. III. Cos. Coasi-ts chesi noud, 323. [D e r i vat e: eoasiri f. = cusut; eusfit, -a adj. = cusut; eusutiira f. = cusatura. C 0 mpus (cu pref.): discos vb. III. = descos; discusatnra, dascusatnra f. = descusatura, pricos (pri + cos), vb. III. = cos din nou]. Din lat. coso, -ere, (arom. cos). Co§ a. I. Cos. 2°. Stup. 3°. (La moara) parte a unde se pune graul, spre a cadea pe pietrele morii ca sa fie macinat, An loc di butseaud, Petru, cosu di la moard, 6/XVII. CQn si scoald sa tureascd ghipt an cOf... si dusi la cOf... , 23/41. 4f li ftirnit cdmesli an cosu, 22/41. [D er i vat: co§nitsa (bg. kosnica) f. = cosulet, paner. Si-ts leal una cosnitsd, 11/48; cu§nitsar m. =ceI care face cosnite, ALR. 6519;
cu§nitsarca f. = nume de planta in Lugunta]. - Din bg. koso 2CO§ (intrebuintat mai mult la pI. cOfur). Bubulite care se fae iarna pe corpul oilor. Com. G. D. Co§nitsa f. v. cos, Co§tan m. Amnar, ALR. 3861. Co§tavitsa f. Sarpe; sarpele ordinar devine cOftavitsa abia dupa zece ani, atunci cand pe corpul lui incep sa se formeze niste dungi de diferite colori. Se spune ca 0 costavita poate manca 0 turma de oi. Poned oirgata ca costduitsd (panza colorata). 153. [Si : co§tivitsa f.]. - Din mbg. kostavica. Costrac m. v. custrac. CQt pro 1°. Cat. CQt si tseard, 15/42, cf. 8/2, 10/5. CQtiva = cateva. CQtiva buts di iipu, 8/74. Tal' ard cQtiva smdrets, 9/10. Cat ... cat = cat.; atat. Cat maj larg; cat maj lung, 4/71. [Si : (Huma), cat. Com pus: q.ncQt conj.; nisean adj. si adv. (intrebuintat numai in Tarnareca) = putin, o leaca, cf. n e a c, u n e a c; Rdmasi anca niscdn 18/64, cf. 13/67]. I 2°. eqta adv. Atata, Tsela tsi sa nu poatd cota sa mdnancd, ciipu qj la l~y (acela care nu poate manca atata ...), 4/4. lef cota fatait (esti a~a de umblat), 752. Acu-i di cota (daca este pentru atata), 7/42. Di cdta maj bun nu si poati (de atata ...), 7/69; ancd cota = inca atata, inca pe atata, Tlitid-sa ancd cota si sparea. Cot si tseard tu ancd cota ..•
DICTlONAR
MEGLENOROMAN
79
sa-l' daj, 15/42, cot: cota - cat ... atata. Pricaemd.i. va spuf, cot putuj, cota va mintfunaj, 29132. Cot lung, cota larg, 355. cota ... si cota = atatia ~i atatia, Cota yami'n # cota am taltfet, (am ucis atatia ~i atatia oameni) 2/57.-Din lat. quantus, -a, -um, ~l quantum, (arom. cit). C6ta adv. v. cot, CQtnic m. Masea, cf. cot s. Din bg. kdtnik. CQtnitsa f. Puiu de pisica, pisoiu. Nu ftiy cum ramasi una cotnitsd (nu stiu cum rarnase un pisoiu ... ), 17133. - Din bg. kotence, id. Cots m. Miiseaua rnintii. cf. c o t n ic Mi doari cotsu, ALR. 2122. 2Cots (pI. -ur) a. Ogrinj, resturi de fan, ALR. 953.- Cf. bg. hoc, Cotsi pro 1°. Dece, pentruce. Cotsi tari ubaud apu, 5/59. Cotsi Irati fa contd pujl', 9/58, cf. 4/59, 8/2. I 2°. Fiindca, din cauza ca, deoarece. Cotsi [nu rnanants] il' ? Cotsi nu-'n tsi mdndncd (fiindca nu mi-e foame), 9/81. [Si : (aromanism in Tarnareca) eatse pro Cdtse nu ner ld siiri (dece nu mergi la petrecere), 5/66]. Compus din cd tse. C6tsina f. Cotet de porci, cocina, Ca'n cothnd rdnit (ca in staul de porci hranit), 148, cf. ALR. 3828. Din bg. koCina. C6tsi~te N. loco (cf. Capidan,
C6va f. Cova, Com. G. H. T. [Si : (Liumnita) c~ava f. Cyava nu veay si scoatd apa dinuntru, 3/73, 6/73]. - Din bg. kova. Covats m. V. cuoati. C6za f. Nume de capra. Com. H. I. - Din bg. koza, id. Crabla f. Bute ; putina de lemn. An crdbla di rdsol (in putina cu
varza),
8/XIII.
[~i: (Liumnita,
Cupa) er6bla, ilrQblii f. (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I. 53); grabla f. D e r i vat: crablar m. = eel care face putine; grablar m. Com. G. D.]. - Din bg. krdblo. Crablar m. V. crdbld. Crae 1 interj. Crac. CQn si [acd (< crac» si-l' daj ciirni, 19173. [D er i vat: eraeaies vb. IV = produc sunetul (I crac I)]. Craea (vinata) f. (Liumnita), Cioara vanata. Com. P. M. Craeaies vb. IV. v. crac. CrOcI a. V. card. Crai~nie n. loco Com. I. L. - Din bg. krajSnik. Cralitsa f. Imparateasa. ALR. 2858. Mai des: l.l m p i r at its a. Crames vb. IV. V. cdrmes. Crandzel' (La rnoara). Lemnul cu care se tine fusul de fier al morii, polita prisnelului. Com.
I. L.
Crap m. Crap. Crasnes vb. IV. Scrasnesc, cf. c rats a e s, raj n e S. Cri~nie N. loco (Nanta). Crista f. Capuse, ALR. 1206.
Meglenoromdnii,
I, II).
:80
TH. CAPIDAN
2Crasta f. R~ie, Com. I. G. adj. raios. ljajil crastd, 7/52. - Din bg. krasta. Crastav, -a adj. Raios, plin de rani, ALR. 4194. Pasa V'l tre] cal' crastao, 12/15. Din bg.
krastao,
Creasta Creastd di cucot. Com. I. L.-Din lat. crista, (arorn. creasta,). Cremjat N. loe. (Cf. Capidan, Meglenoromanii, I, 20). Cremna f. Prapastie. 411- trimesi
sd dond ramur din unil cremnd, jundi nitsi miisca nu pute. sil antra.
Crastaveati m. v. crdstdoets. Crastavets m. Castravete. Cu jel nu pots sildiri cr ilslilvets I 55. [Si : erastraveati, erastravets m. 156; eastriivets m.]. - Din bg.
krastaoica.
Crasti m. (Nume de persoana) Cristea. Lu Crdsti fittor, 1/11. Din bg. Kilrste. Crastravets m. v. crdstduets. Crats! interj. Sunetul ee se aude cand man~nea eineva eeva prea tare. Catsd si maned di [el crdts, crdts, 22/69. [D e r i vat: eratsaies vb. IV. = scartiiiese, scrasnesc, cf. era s n e s, raj n e s. Li pusi sub ja si crdtsdiasca, 10/81]. Cdtsaies vb. IV. v. crdts. Cratsamae m. Paine uscata, fiarta eu branza, ALR. 4083. Se zice si : pup a r n i e. [Si : eat§amac m.]. - Din bg. kalamak. CrlHsnes vb. IV. Serintese. Crdtinitu q.mpiriit si ari (serintitul erede ea este impilrat] 154. At crdtlnit di minti, 361. [Si : eratsnit, -It (erasnit, -1\) adj.]. Cratsiin m. Craciun. Cdtd ureami ai pilna la crdthm, 3/64, cf. 2/46, 158. [Si : eartsiin m. 7/31, eretsun m.], (arom. crillun).
(il trimese sa adune ramuri intr'o prapastie ...), 3/ II. Cilzu selnic di pi und cremnd fi murl, 9/13, cf. 11/4, 6/7. [$i: cremni f. De r ivat: erimnlses vb. (refl.) = rna pravalesc, rna rastorn, cad. Tots treil' milgar si crimnisiril dn trap, (cate-~i trei se pravalira), 20/41. Crimnisea-ti di 1I-atsi, 162]. - Din gr. xe'YJP,v6~ (xe'YJp,V{Cop,al). Cremni f. v. cremnd, Crep vb. I. Crap. Cdt q.y cripo fi antro, 14/7. Di tse creapd grQnu di mel', 289. Acu nu-n creapd tsara (dad n'oiu muri), 222, 167. [D er i vat e: cripari f. = crapare ; erip8t, -a adj. = crap at ; eripatiira, eripitiira f. = crapatura 8/93, cf. 6/10. Com pus: (eu pref.) raserep (ras + erep) vb. I. = crap in doua (dupa bg. razpukvam) Vizu ... cumilstsili riiscripati, 12/58]. Din lat. crepo, -are, (arom. crep). Cres vb. III. Crese. $i grQnu criscu, 16/5. Fitiori] ca grQn q.f cresc (eopiii erese repede), 287. [D e r i vat e: erca§tiri f. = erestere ; eriseiit, -a adj. = ereseut; eriseatiira f. = crestere]. - Din lat. cresca.-ere, (arom. crescu). Cretsiin m. v. crdtlun.
81
Criel m. Minte, gand, judecata, Ra tamam la eriel (era legat la minte) 1/6. Nu ra tam la criel (ii lipsea eeva), 2/6. 4-f zisi... an eriel (i~i zise in gand), 5/10. .4-f zitse eu crielu, 2 1/4, d. 159, d. 16o, 444, 969. [C 0 m pus: (eu pref.) l}nerielat, -a (an + criel) adj. = eu minte, inteligent, intelept, legat la cap. Tsela maj micu [riiti ... ra maj ancriilat (... era mai inteligent) 2/55. Fitloru erijlat li-anoitso toati, 14179. [Si : eriilfit, -a adj. Dovnicu ra eriilat, 9/57. Sub st. erielat m. = intelept. Crielatu catd si cumpdrd, nu si oindd, 161]' - Din lat. e(e)rebellum. CrieHit m. } . "I't a adi v. criel, Crn a, -3 a J. Crimijat N. de fantana (Osani). {lriminarca f. v. cremini, Crimnises vb. IV. v. cremnd, Cripari f. Cripat, -a adj. v. erep. Cripatura f. Cripes vb. IV. Tin, sprijin pe cineva, Se intrebuinteaza mai ales la obiceiurile dela nunta, Mirele cand se duce sa ia mireasa calare pe un cal alb, este « cripit i (sustinut) in drum de doua fete mario (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 46). [D e r i vat: eripit, -a adj. = tinut]. - Din mbg. krlpam, id. Cripit, -a adj. v. cripes. Cripitura f. v. crep. Criseiitura f. v. cres. Cri~tin m. Crestin. [D e r i 6 Th. Capidan: Dictionar Meglenorornan.
vat: eri§tinatati f. (dat, christianitas) = crestinatate, Com. G. D. ; eristinese, -3 adj. = crestinesc: eri§tinea§ti adv.= crestineste ; eristinez vb. I.= crestinez], - Din lat. christianus, -a, -um (arom. ereftin). Cri§tinatiiti f. Cri§tinea§ti adv. .. . "d' v. cristm. Crl§ timese, -3 a J. . Cri§tinez vb. I. Cri§tinie m. Fin. Mumusu ddrui una cdmisoticd ld cristinicu luj (nasul darui finului). Com. I. L. [Si : eri§tiniea f. = fina, Una cristinicd di luj, 6/57]. - Din bg. krdstnik « Gevatter I), influentat de « cristin I). Cri§tiniea f. v. cristinic, Cristovden m. Sarbatoarea Inaltarea Sf. Crud (14 Sept.), ALR. 2820. La ticnl si cumpdrd di cristoodin un birbeatsi, 1/52. Mesu-dieristovden = rapciune, ALR. 2416, cf. e u I u j e l}. - Din bg. krdstovden. Criv, -a adj., adv. Stramb, Crioljutnic, *77. Tu eriv nd cats, (tu te uiti stramb la noi), II7, d. 851, 856. [D e r i vat e: erives vb. IV. = schiopatez, Di un pitior crivim. 542; crivfil' ea [criuuicd} f. (bg. krivulka) = un fel de broderie. Com. G. D. Priciito di pri nisti tsarep eu crivul'ts (a imitat lucrand niste ciorapi cu un fel de broderie in zig-zag). Com. I. L.; erivutiia f. = nedreptate, strambatate. Cu crivutija nu si jasi an cap, 156 ; Crivinoiiea n. loc. (Lugunta).
82
TH.
CAPIDAN
Com pus (cu pref.) zacriv (za + criv) adj. = stramb]. - Din bg. krio, Crives vb. IV. v. crio. Crivet (pI. ur) a. Pat. - Din bg. krevet, (gr.). Crivinonca v. Crivul' ea f. v. crio. Crivutiia f. CrQblil f. v. cdrbld. Croi m. Croiu. Croj di rubd, (croiul hainei), ALR. 5762. -Din bg. kroj. CrQng m. Carpator : « lemnu pi cari si sutsasti platsinta », ALR.
crufchi) f.
= fructul
3981. Pojna
f!.y frimintd
pri crone,
ib. 3996, cf. 697. [Si : crone m.].Din bg. krdng. Cr6tnic, -a adj. Bland. Tsista fitior dj crotnic, cf. u c rut e s. Din bg. krotok. Crueutes vb. IV, Clocotesc. Apa crucuteaiti, ALR. 4147 cf. c I u cnes. Crud-, -a adj. Necopt, crud. Mdncaj pruni crudi (mancai prune crude). Com. I. L. - Din lat. crudus, -a, -um, (arom. crud, rar). Cruies vb. IV. Croiesc. La crui (l-a croit) = i-a tras 0 palma, 164. [D e r i vat e: cruiri f. = croire, eruit, -a adj. = croit]. - Din paleosl. kroiti, (arom. cruescu). Cruiri f. } . x v. cruses. Cru it " ~u a diJ. Crundir m. v. clundir. Cru§ m. Par salbatec, cf. g 0 rnit s. [D e r i vat: eru§ea (pl.
par a, id.] Cru§ca f. v. crus. Crutsi f. Cruce. CQt sa jatsim crutsi (cat sa ne facem semnul crucii), 17/6. Crutsi-ajutd (cruce ajuta), 165. I (La om ~i la animale) crucea salelor. FQ-la cd nu-ts cadi an crutsi, 138. La Crutsi n. loco (Osani). [D i min uti v: erutsltsea f. Com pus (cu pref.) : prienits (de pe mbg. prekdrstjams, vb. I. = incrucisez, Com. V. I.]. Din lat. crux, -acem, (arom. crutse). Crutsitsc3 f. V. crutsi. Cu conj. Cu. Laj vaca... yQ cd-u dus dn tiair cu jarM pan di coalcur, 3/8. Cu ghijatsa, 279. Cu urdin = pe rand, - Din lat. cum, (arom. cu). 2CU conj. V. acu. Cua f. V. cuud. C'1a1a adv. V. colo. C'1arb m. v. corb. C'13va f. V. cood. Cue m. Cue (pasare), Mara jundi ari mo cue, 26/6. - Din lat. cuccus, (arom. cuc). Cuca f. (La plugul de lemn). Varful grindeiului. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 51). - Din bg.
kuka.
acestuia rbore, Din bg. kruia.
Cuear m. V. cocar. Cueatsca f. Claie. Com. T. P .. Cflcla f. 1°. Papuse. Ca cucld (ca papus ), 973. I (Osani). Bobamac. At' ded und cucld (i-am dat un bobarnac), Com. I. L., cf.
cuJits m. = gram ada de pietre puse una peste alta, formand un fel de mindir (Osani). Fld und cdtsayd pri un cuculiti (in text gresit : cuculic), 5/71]. - Din lat. "cucullius, (arom. cucul'). Cuculits m. v. cucul'. Cucureiiti m. v. cucuros, CucurQs vb. IV. (refl.) Ma umflu, rna fudulese. Tse-si-ti cucuros bra (ee te umfli, rna). [D er i va: cucureiiti m. Cocosel, (fig.) baiat, 4ft am doud cajsturitse ... doud pul' chitse fi doi cucurets, * II. Cucureati scdldat se spune cand D.P. Cucot m. Cocos cf. c u C u- eineva este ud de ploaie pana in rea t i. Cum fddeay cdtsat-au si piele, 237. Cucureati prucdntat este cocosul mic cand incepe sa cante, conta cucotsij, 3/60, cf. 7, 10/60. $i cucotsil' gl' fac yayd (~i cocosii 237· Cocosul pustii, ALR. 4993]. ii Qua), cf. 167. [Si : clicQt m. - Din bg. kocorja se. Cdeot no-ari si zdcQntd, 21/90].Cucu§ona (pI. -fOn) f. Paduche Din paleosl. kokot, (arom. cucvt). de gaini ALR. 5720. Gdl'inli, dintru Cucovi Cuvant neinteles de ori- ca s-nu catsd cucusoii, si ung Crt gine bulgara ; se intalneste numai gaz iii cu buseai (gainile, ca sa nu in: Baba cucovi, dedu stupooi prinda paduchi, se ung ...). Cucuts§ m. v. cucot. (= podnitsa ~i tsostu), *62. Ciicu Cantul eueului. Fitioru sd Cucuvea!ca f. Cueuvea. - Din contd « cucu I), 25/6. Eitioru ... ffi_si bg. kukuvejka. Cuditsa f. \ « CUCU» (zise « eueu I»~, 26/6. Cuditsca f. J v. coadd. Cuciidll f. Greutatea de fier ee se Cudzabii§ll m. Primar. Com. I. L. atarna la cantar (fig.). Ai uneac cucudd con omu aj siruma (e putin - Din te. kola-bal, (ar m.culula~). euisres vb. IV. Cufurese. [Si : greu cand omul este sarac). - Din ciifllres vb. ALR. 4866. De r ibg. kukuda. vat: eulariri, f., eularit, -Ii adj. Cueuleati m. Vipera eu dungi Cur cufdrit (cacacios}; cuflirnitss pe spate ALR. 1184. [Si : s moe]. Cuciil' m. Ridicatura, umflaf. = boala de pantece, ALR. 1633; tura. Com. G. D. [Derivat: eu- cufarnitsav = cufuricios. Un yom c 1 Q n d a, fan d Q c. - Din mbg. (gr. XOVXAU). Cucnes vb. IV. Rasar, cresco Nu cucneasti (in text gresit : cucnecstiy; tsiva-godea, 4/59. Iarbd veardi nu cucneasti (= foc). *27 Di natima ti cucnis, 172. [D e r i vat: cucnit,-a adj. = iesit din pamant, rasarit, 171]. - Din mbg. kuknah (dela kukam). Cucnit, -a adj. v. cucnes. CucQna f. Cocoana. La cucond ['-gngreacd ardsu, 17. - Din bg. kokona, (arom. cucond). Cucor (pI.) N. loco (Osani), Com.
kukla,
TH. CAPIDAN
cufarnitsav,6/62. Com pus (cu pref.): pricuUres (pri + cufares) vb. IV = am intr'una scaune]. Din lat. con-forio, -ire, (arom. cufurescu). Cuf3riri f. Cufarit, -a adj. v, Cufarnitsa f. Cufarnitsllvadj. Cuf{i.tsca f. v. cfaticd, Cufoari f. v. cufdres. Cuiasa N. de fantana, Cuibar m. } l'b v. eu . C =btV'
U1 SIC
cui' b di sdmuvili (pe drum gasi un cuib ... ), 15/94-' Tiutiuleanu {If la dard eujbu prin piminl (ciocarlanul llli face cuibul...) La !!orbu pui' domnu al' In dard cujbu, 972.
[Si : (Osani, Lugunta}:
cu-ib a.
•
cufdres.
(Cupa).
m.
Cuimdiiia m. v. cumindeiid, Cujoc a. Cojoc. Mul' ari ief cd qts due si cujoe fi pest, 3130. [$i: cojoc, cojiic. Cojuc n, de munte].Din bg. kozuch. Cujureati (pI. -rets) m. Gogos de matase. Com. T. P. Ca si poati iferi cujurets euvetlij, B. 3. - Din mbg. kozurec. Cui Nume de cal. Com. 1. L. C6.1a f. Turn, ALR. 2606. N. loco (Huma). - Din bg. kula, (te.), (arom. cuM). Culac m. Colac. Sd-n leau un culac, 10/94, cf. 13/94, etc. [Si : colac m.]. - Din bg. kolak, (arom. culac, d. Capidan, Elem. sl. in arom. 64). CullI! adv. U~or. Di tista lucru aj culaj (de lucrul acesta este usor ... ), 16/4-. Ai eulaj di aistd, 3/38, cf. 5/47,16/56, I2/16.-Din tc. kolaj. Culastra f. v. gulasird, Citl' b a. Cuib. Pri drum fie un
D e r i vat e: eujbfir m. = cuib de soareci. Com. G. D. cuibtsic m. (dim.)]. Din lat. *eubium, (arom. eujbar). Uule vb. 1. (trans., refl.) Culc (pe cineva), rna cule. Con la culca sa derma, al' cdntd, 1/1, cf.2/70. Nearsi si culcd la un eavine, 18/65. Si ti cultsd, 2/69. Mi culcuj, 7/69. Si culcard, 9/56. Culcd-l' -u (sterge-o, tuleste-o, fugi), 173. De r ivat e: euleari f. = culcare. Vacotu di culcarea = vremea de culcare, 11/33; euleat, -8 adj. Rat} culcats, 4-/77. - Din lat. colloco, -are, (arom. culcu rar),
J
x Cu I't , -" a di ca ~.
Culeari
f.
v. culc.
CuIeiiti f. Mugur, cf. :}. c un let s. Vitsa la anculiisoarea dupa cd da culeaii, si sddealti (vita ... dupa ce da mugur, se sadeste), ALR. 6109, cf. 5133.- Din sarb. kalJac. Culera f. Holera. [Si : hulera f.]. - Din gr. xoUea, [arorn, hulerd). Culiba f. v. colibd. Culidas m. } CUII'd" ises v.b IV . Ciilmi f. (la casa). Din lat. culmen, (arom. Culo adv. v. cola. Culodiats N. de rau v. co l'd • t a.
Culme. eulmu, rar). in Meglen.
8S
Cuitilac m. Un fel de capac de catifea ce se pune ca ornament de-alungul coate lor minteanului. Dulamd cu cultiats, (mintean cu coIceati), Com. I. L. - Din tc. kollak. Culujeg m. v. culujeu; Culuie~ m. lanuarie, ALR. 2407. lata numele lunilor: s e L Sc a (faurar) 2408, mar t a 2409, p r iI'u 2410, maiu 2411, t s i r i!;l r u 2412, s n 0 par u (cuptor) a 2413, mesu di bagaroditsa (masalar) 2414, m e sud i c r is t 0 v den (rapciune) 2416, n uc I' u (brumar) 2417, n i stu pat i (indrea) 2418. [Si : eulujeg m.].Din bg. kolezeg, (arom. in Muloviste, culujeu, cf. Lumina, V. I, 6). Cum adv. Cum. Cum mul' ari, si fac ... ? 11/81. Ca-cum = intocmai ca, la fel ca. Ca-cum-cd = cum ca.
DdrQ und carti, ca-cum-cd miisu duchjandzija cota sufliti tdltio, 3/16. Nitsi-cum = nici de cum, 14/47. - Din lat. quomo[do] , (arom. cum). Cumanda f. Ordin, comanda. Deadird cumandd ca tuti featili si antrd dn und bared, 23/78.
cumatitil a. = bucatica, Com. G. D. eumatsql: m. = bucatica ; eumiitsoichi a. pl. = bucatele, cf. mut s cat u r, ALR. 4019; cumatsr m. = copilul care umbla cu bucata de paine in mana, mancand, ib.]. - Din gr. xOf1tuiu. Cumatar m. ) Cumatits a. ( C· Vt" h'I a. p I . ~ v. cumat. uma sOIC CumiltsQI m. Cumin pl. Tescovina, ALR. 6139. Rakijd di cumin, ib. 6163. - Din bg.
kominje.
Cumar m. joe cu cafti.-Din bg. (tc.), arom. cumare. Cumarca. (pI. archi) f. « Arbore care sta verde iarna !;li vara ». Com. N. P. I Fructul acestui arbore (pI. cumarchi), id. Cumat a. Bucata, Cumat di furlina (bucata de aur), 272. Cumat di cumat (bucatele). Feasird cumat di cumat, 7/41. [D e r i vat e:
komar
Cumindziia m. Argintar nume de familie: Ita Cumindsiia, 4/XIII [$i :cuimdziia m. I/XVI]. - Din tc. komengi, (d Tm. cumingi}, Cumit m. Comitagiu, talhar, hot, fur. Cumitsil' lard sd-l' cluputescd pristi casd, 2/24, cf. 12/7, 195. - Din mbg. komit, (aem. cumit ) . Cumniit m. Cumnat. 41' zisi lu cumniitu-su: « ta mul' ari ... matiots fatsi» 3/29. [Feminin: eumnata f. De r i vat: cumnatllica f. cumnata ; cumnatsuc. m. C m. G. D.]. - Din lat. cognatus, -um, (arom. cumnat). Cumniitsica f. } v. cumnat, Cumniitsiic m.
Uumniearl
"t Cumniea " -a ad'J. v. cumsmc. Cumpar vb. I. Cumpar. « CQt

v
f.}
..
tser pri tsela chisemu bre?» - cot tser jo, tu pots si cumper? 10/43' Si dusi la cazanmoc ... si cumpard tseali tsi la tribuja1J. Crielatu catd
86
TH. CAPIDAN
16I. [D er i vat e: cumparari f., eumparat, -8 adj., cumparat6r m. Nu poati si aJla vrin cumpdrdtor. Com. I. L.; eumpariltiira f. = cumparare]' - Din lat. compdro, -are, (arom. acumpar).
si cumpara, nu si oindd,
Cumpariiri f. Cumparat, -a - -t' v. cumper. C· umpara or m. Cumparatiira f. Cumpirca (pI. chi). f. Cartof, ALR. 4087. - Din bg. kompir. Cum§iili m. Vecin. Ca si dusi ciisd, la vizu un cumfija 5/17, cf. 6/VII, cf. 7/17, 3/ 44. [Si : (Liumnita) : eum§oili m. D e r i vat: eumsilqe a. = vecinatate]. - Din tc. komiy, (mbg. comsija). Cum§ilQc m. } .. _ ,. Cum§o!a m. v. cumsua. " Cumuv6ltsi Cumetre Iupule! E ghidi bebi, cumuoolth, tser sa jef itru, 4/13, cf. 6/13,7130. - Din bg. kumle-valle. CiiDa f. Chinga, cf. c l' i n g a. CUDae a. Cas a mare, palat. V~
un cunac cajcu nu vft nitsi un pasd
Cunadi f. Dihor. Cf. co di rd z e a, ALR. 1167. [Si : eun3dif.] - Din gr. xovvu&. Cunap m. Canepa. Fortdmd di cunap (funie de canepa), ALR. 2528. [~i: eanap m.]. - Din bg. konop, cf. C Q nip a. Cundae m. patul pustii, Cundacu la tuifac, ALR. 4991. - Din tc. kondak, (arom. kundak' e). Cundil a. Condeiu de piatra.Din gr. xov!5v),t, (bg. kondil), arom,
cundil' y.
CUDIlisesvb. IV. Poposesc undeva, ajung undeva. - Din bg. kondisvam (arom. cundisescu) .. Cundiig a. Raina ferneiasca in felul minteanului, se face, de obiceiu, din catifea brodata cu fir. Cundugu di sdrmd (minteanul cu broderii in fir), 7/XIII. [Si : eundugiii f. id.]. - Din gr. xovTOyoVvt. Cundugiini a. v. cundug. CUDoa§tiri f. v. cunos (c). Cunos(e) vb. III. Cunosc. Acu pots sd-u cunos cari aj me il' a, sa-y le] (dad poti sa 0 cunosti ).
20/4. 10 sd-u cunos cari aj luj il'd . acunu ay pot cunostiri ... 23/4.Nu la cunos tse joacd 'n jel, 316. [Si: (Liumnita) eunuas, vb. III. Sola cunudst, 16/73.[ D e r i vat e: eu-
Ca-s-si dusi la lu Musta cunac, cf. 2/4. Conac, Iocalul autoritatilor administrative ~i judecatoresti. [Si : eunie a., (Tarnareca) eunaehia f.
Un tsar dard nisti cundch], 2/65].Din tc. konak, (arom. cunak' e).
(avea un palat ...), 1/15.
Cunae a. } ' !a Cunae h'- f . v. cunac. Cunada f. v. cunadi.
noa§tiri f., eunusefit, -a adj.,eunuseat6r m. = om care cunoastej.s=Din lat. *conosco, -ere, (arom. cunoscu). Ciintin vb. I. Incetez, (refl.) rna astampar, stau linistit, stau Iocului.
Cuntind-ti la un· loc; tsinu tl
cuntiti? (stai la un loc; dece nu pimint, *63. An Cupati n. loco te astamperi ?), 175. Nu-I' cuntind (Osani), Cupati-rosi, n. loco (Hu(in O~ani), se zice cand cineva rna). [D e r i vat e: Cupatsina f. nu poate sa termine un lucru ce a Nume de localitate la Cupa. Com. inceput, 176. [D e r i vat: efin- N. P.; eupatsqlnie m. = un fel de tin a. = incetare. No-ari cuntin = cazma sau tarnacop cu care se scot n'are incetare, 175]. - Din lat. bustenii, (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 51)]. - Cf. alb. kopatsh contineo, -ere, (arorn. acumtin). 2Cuntin n. v. cuntin. (arom. cupacj. Cupatsins Cunllss(e} vb. • C upsVt'"sQI me m. V. cupats. Cunuseator m. v. cunos(c). CUPis Instrument de plutit. Ounuseut, -3 adj. Cup (pI. cupiti) a. Gramada, Com. T. P. Cupihi~ m. 1°. Copil. Una I' a stog. Amna driimu, batu pri un turird ta!Sunil', si hsira doj cucup diJurniz, II/4, cf.9/4, 22/51, {D e r i vat e: eupslitses f., eupt- pilaf an Justani, 17/29.1 2°. Tanar sue m. = gramajoara ; eupulits dela 15 ani in sus, tinar bun de m. = capi~a, gramajoara de fan etc. insurat. Cupilasu nu va si culcd Com. G. D.]. - Din bg. kup. priund cu ja, 22/94. La df!1jli, la trejli ser cupilasu nu si culcd cu fa, Cupa f. N. loco (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 7, 12). Cupa23/94. [D e r i vat: eupils§IQe a. veacl'i, n. lococf. ib. 26. [D e r i vat: = varsta de insuratoare la tineri. eupinets m. = locuitor din Cupa]. Com. G. D.] - Din copil. Cup1u§IQe a. V. cupilas, Cupa f. (La cereale). Banita de 12 ocale. (La moara). Masura de Y2 Cupilis m. V. cupilit], oca. (La pastorit). Vas pentru muls. CupiUs (pI. -litsk'i) a. Capita Cupslitses f. V. cup. de fan, ALR. 934. [Si : eupiU rn. Oupan m. Sold de pasare, [Si : ib. 5283]. - Din cup. copan m. D e r i vat: eupanea f. Ouplnets m. V. Cupa. =vpisalog, I2/so].-Dinbg.kopan, Cuplr es vb. IV. (arom. copan). Cupirimint a. Cupana (pI. -o·t~)Albie, copaie. Cupiriri f. v coapir Cupirit, -Ii adj. . . Din bg. kopanja, (arom. cupa.fte). Cupanes f. V. cupan. Cupiritura f. Cupisteiiri f. V. cdpisteari. Cupsran m. Dulama, cf. - Din bg. koparan. Oupita f. Copita. Iscri lasd din Cupats m. Copaciu, bustean. Au, cupiti,(scantei lasa din copite), au, pri cupati, dzingdr mdngdr pri 974. - Din bd. kopito.
1111
f.}
..
88
TH. CAPIDAN
CupitQn a. v. capitQn. Cupral' f. Stramurare. Com. T.P. C f. cup ret s. - Din bg. kopralja. Cuprets m. Strarnurare, cf. c upral'. Com. T. P.-Din bg. koprec. Cuproava f. v. pucroaud. CuprQia f. (In Tarnareca). Gunoiu. Si q.ngrupii tru cuprQja (se infunda in gunoiu), 16/68. Din gr. "oneta, (arom. cuprie). Cuptiitiirii f. v. coc. Ciiptsiic m. } " v. cup. Cupu lit s m. Cur vb. 1. Curg. Mozacu ld si-n curd di cap (creierul incepu sa-rni curga din cap), I 6/72. Tiesma tsi cura apu, 3/25, cf. 19, 336. [C 0 m pus: (cu pref.) pruefir
(munceste numai pe mancare), 701, cf. 177, 180. Curu-di-ac = urechile acului, ALR. 1750. I Fig. Curaj, 179, 9/20. I 2°. Fund. Sac
jara cur, 49, 3/54. Curu joculuf
(pro
(partea din fata caminului), cf, bud a c. Jei fazu la curu joculuj, 16/56. Nume de Ioc.: Curu-dibtlta'na, Curu-di-brad, (Huma), Com. T. P., Curu-di-mutlard, (0sani), Com. T. P. [D i min ut i v e: curuts6c, curtsic m. = curisor. Com. G. D.]. - Din lat. ciilus, -um, (arom. cur). Curabie f. Corabie, barca, ALR. 2517. Ca con al' tsi-q.y nicat curobili, (ca ~i cand i s'ar fi inecat corabiile) , 184. [D e r i vat: eu-
cur) vb. I =incep sa curg.
CQn si prucurd sonsi, 2/34, cf. . 13/34; priciir (pri cur) vb. 1. = incep sa curg. Tucu pricurard una vin, una rachiid. (numai eli incepura sa curga.i.) 3/56, cf. 13/56, 17/72; prieurfit, -a adj. = care a curs, care a inceput sa curga. Mozdcu al' ra pricurat, 17/72]. Din lat. ciaro, -ere, (arom. cur). 2Cur vb. 1. Curat. Manca maj mul'ts cal' ~i ~a cd cal'il' luj chjaja si curau (se curatau, adica piereau), 7/40. La curo (l-a ucis), 182. cf. 183. [D e r i vat e: curari f. = curatire ; cur at, -a adj. = curatit, Com. 1. L.]. - Din lat. colo, -are, (arom. cur) 3Cur a. 1°. Cur. La batu pristi cur, 9/20. CQt di cur sirbeasti
riibdz6i m. = corabier, ALR. 2530. Din sl. korablja, (arom . cdraoe, gr.). Curiibdzoj m. v. curabie. Curari f. } v. ecur, Cura't , -a a diJ. Curallii f. Curea. La ligQ cu una
W
curaud sarotd, Com. T. P. [D i m inut i v e: curiillitsca f. Com. G. D.]. - Din lat. corrigia, (arom.
f. v. curaud, Ourban m. Sacrificiu. Com. T. P. - Dintre tc. kurban, (arom.

curbane). Curbet a. Strainatate. [D e r ivat: eurbitlqe (tc. kurbetlyk) a.= strainatate, Gre,!:!aj curbitIQcu]. Din tc. kurbet. Ourbltlqe a. v. curbet.
curao). Curallitscii
D1CTIONAR .MEGLENOROMAN
Cureubea] m. Cureubeu. Com. D. [Si : eureube] m. (pre .. seurtat) bei. Curcubej beil pan s-ti plets si beaj pica di apu, met} per pan di primint (eureubeu, beu! pana G.
jutd
sa te pleci sa beai 0 picatura de apa, parul meu [sa-mi creasca] pana la pamant). Com. I. L.]
m. v. curcubeaj. Curdises vb. IV. Ma asez bine, rna pun, (fig.) rna apue. $i ca-l' -tsi curdisird Jurnizli (~i cand se pusere Cureube]
Curjiita adj. Caprioara. Una curvinea cola (venea aeolo 0 caprioara), 13/38. [Si : cur§iita, car~iita fid.]. - Din bg. koluta. Curm vb. I. Ineetez, intrerup, (refl.) rna desprind de ceva, Com. T. P. Hrana ld u curmom (Ie intrerupem hrana), B. I I. [D er i vat: eurmar! f. = incetare. Va curmare (trebue incetat), 185]. Curmari v. curm. Curnet m. v. corn.
Curnfis,
furnieile), 22/54, ef. 7/ 4.-Din bg. kurdisvam, arom. curdisescu, (te.). Curdisit, -a adj. Ferches, ALR. 3266, Svelt. Meardzi prost # curdisit (merge drept si svelt), ib. 2278, ef. cur dis e s. Curdon (pI.) m. Straja eomunei ALR. 2610, strajer, sentinela. Din bg. kordon. Cureta f. N. de fantana (Cupa). Curiia f, Padure. Si dusi Iuoatiu an una curija (se duse vanatorul intr'o padure}, 8/21, cf. 14/16, 13/71. - Din bg. korija (te.). Curi-cavat~el Gandac eu eoarne lungi, seripeariul, Com. C. I. Dupa raspunsurile la ehestionarul ALR., insernneaza straluc 6550, radasca 1897. Curi§nitsa f. (Bulgarism) Gainat. Com. T. P. [Derivat: ",ncurisnari f. = gainatare], - Din bg.
kureinica.
-a v.
2corn.
CurQn adv. Curand. Curon si razlabi, 18/40, cf. 17/18, 7/4, 18/ 40. [Si : (Tarnareea) curiin, curiindu, adv. 18/68, 17/64, 9/66]. - Din lat. currendo, (arom. curundu).
Curita f. Albie, eopaie, (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 53).Din bg. korito.
Ciirpan m. Curpan. An loc di curund, curpan di pri moard, 3/XVII. Cf. alb. culjper, (arom. curpan). Cur§iim a. Glont. Di cursumi sam fa rupt (din prieina glontului sunt at'a rupt), 6/27. - Din te. kurium, Cur§iita f. v. curjutd, Curtulises vb. IV. Seap. Bun cd curtulisim (bine eli am scapat), 9/10, cf. 14/72. [D e r i vat: curtulislri f. = scapare], - Din mbg. kurtulisvam, (te.). Curtulisiri f. v. curtulises. Curtsic m. v. 3cur. Ciirui pr. V. cari. Curiin adv. v. curon. 2Curiin vb. I. Cunun. [D e r ivat e: eurunari f. = eununare; eurunat, -3 adj. = eununat; curiini
90
TH. CAPIDAN
.u
f. (<lat. corona) = cununa. An loc curund, curpdn di pri moard
3/XVII, cf. 5/11; curuniitic = plata preotului pentru serviciul cununiei; curunil' a f. = cununie; curunitsca f. (dim. curunaj], Din lat. corono, -are, (arom. Curiina v. Coruna.
ncuruns,
Curiina f. Ourunarl f. 2 v. curun. C uruna't , -a a di J Curuniitic Curundu adv. v. curon. CurunH'a t ' J f. v. curun. C urunitsea Curutsoc m. v. 3cur. Cus, -a adj. Scurt. Cus, ma di bron ti poartd (scurt, insa te poarta de brau), 975. [Derivate: CusaI'Ii = n. I. (Nanta); eusi m. = nume de caine cu coada taiata ; euses ~i puteuses vb. IV. ~. scurtez. 4. 11 cuses una rubd (0 scurtez 0 haina), ALR. 3274]. -_ Din bg. kus. Cusal'li v. cus. Cu~ara f. Cotet de gaini cf. c ut e t s. Din bg. koiara. Cusatsa N. loco (cf. Capidan, Meglenoromanii, I, II). Cusiltiira f. v. cos. CuscI'u a. Pamant moale, argilos, din care se fac oale. Com. T. P.
v
Ciiscru m. Cuscru. [D e r ivat e : ciiscra f. (<lat. *consocra) = cuscra; euseril' a f., euserulqe a. = cuscrie, cuscrenie, rudenia cuscririlor; cuscrime f. = oamenii, rudenia din partea unui cuscru. Com. G. D.; euseres ~i ~ncuscrez vb. I. (refl.) = rna fac s. devin cu cineva cuscru, rna inrudesc, id.].-Din lat. consiicer, (arom. cuscru). Cuserulqe a. v. cuscru. Cusciin m. (Osani) Cureaua care trece pe subt burta calului ~i leaga amandoua partile samarului, ALR. 5517. [Aiurea se numeste ~i: p 0d u p a ~ nit s a f.]. - Din bg. kuskun (tc.). Cusel' N. de fantana. Cuses vb. IV v. cus. 2Cuses vb. IV. v. coasd. Ciisi m. v. CUS. Cuslri f. } _ v. coasa. C USI't , -3- a diJ. Cusitsa f. Coada de par la femei
Una calugaritsa
Cuscl'a f. Cuscrez vb. Cuscril' a f. Cuserlme f.
V.
cuscru.
*84. - Din (arom. cusitsd'[. Cu~nitsar m. { ._ V. cosmtsa. C U§Dl'tV' - f . sarca Cusor m. Cosor. Am un dead cu un dinti an gorb (am un mos cu un dinte pe spinare). - Din paleosl. kosori, (arom. cusor). Custandinatsca f. Ban galben, ban vechiu, Com. I. L. - Din bg. kostandinalka (~i kostandinka). Cu~tinic m. Nume de planta, Com. C. I.
cu una bg. kosica,
cusitsd
9I
Custrac m. Un fel de peste, biban, ALR. 1746. [Si : costrac, m.]. - Din bg. kostrak. Cusu m. Nume de caine (de statura mica) cf. mer d z i, p aI e a, ~ a r Q t etc. Com. C. I. Din bg. kuso. Cusiir a. Cusur. Anal tsea ts-u cusuru (atata i~i mai lipseste), 186. -Din tc. kusur, (arom. cusure). Cusut, -3 adj. } Cusutiira f. v. cos. Cut, cut! Strigatul eu care se chearna cainii. [D e r i vat; euta, f. = nume desmierdator pentru caine. Una cafcu cutd, Com. G. R.]. Ciita f. v. cut. Cutar m. Staul pentru vite, cotarca, cosarca, ALR. 5348. Boil [undi ts-ai?... vem ddrat un cutar pan di vali, 8/27. Gaura cutarului; deschizatura pe unde ies -oile la muls. - Din mbg. kotar. Cutari pron. Cutare. Tse zU1)a (in ce zi sa facem nunta? - in ziua cutare). N. T. - Din lat. eccum, -talls, (arom. ahtare). Cute N. de fantana, (Osani). CutCis a. Cotets. La las cutetsu discl'is, II/I2. - Din mbg. kotec. Cutez vb. I. [intrebuintat f arte rar de batrani la Osani), Cutez. Nu cuteasd si spund. Com. G. D. - Din lat. *cottizo, -are, (arom.
cutedz~). sd-u fatsim nunid ? zU1ja cutari
Cutiia f. Cutie. Si-l' tser dila tdti una cautiid, 5/78. [undi-i cutija ? Am una cutie plina cu mirddani ros, cf. 8/11. [Si : eutie f. De r i vat: Cutitsea f. (dim.)]. - Din mbg. kutija. Cutitsea f. v. cutiid. CiitIa f. jumatate de ~ i n i c. g.mpirati sd-u daj cutla sa li numir lirili (imparate sa-rni dai cutla ea sa numar lirele), 3/10. [D er i vat: cutlitsa f. = (La moara) cutia in care tree grauntele din cos, inainte de a trece intre pietrele morii, t e i e a. Com. S. H. Cf. cut nit s 11]. - Din bg. kutla. Cutlitsa. f. v. cutld, Cutmats m. Lapte fiert ~i mai gros. Com. I. L. - Din tc. sukutmac.
Ciitnitsa f. Partea inferioara a dela moara pe unde tree grauntele ge grau ~i cad pe pietrele rnorii, spre a fi macinate, Cf. cut I;t ~ a. Com. C. I. Ciitru, -a adj. (Bulgarism) Biet, sarman, sarac. Com. T. P. - Din bg. kutro. 2Cutru prep. Catre, $i ca si pucdto tsela curtu bo] (~i cand s'a uitat acela catre (Ia) boi), 6/45· II In spre: Si feasi mai cutru jei (se dete mai in spre el), 19/33; di cutru sean] (in spre seara}; cutru
cosului jundi (in cotro]. Cutru jundi IQ moarte, 5/1. Cari cutru jundi (care
Ciiti f. Cute. Lo un cutset, una cuti. 12/68. - Din lat. cos, cotem.
in cotro), 8/20. [Si : (Huma) cUrs
TH.
CAPIDAN
prep. 3/69]. - Din lat. contra, (arom. catra'). Cutseehi f. (La cal) Oblancuri, ciorchine. - Din bg. kocajka, (arom. cutsak'd }, Cutson m. Varza. Riipa di Cutian (nume de localitate). Si dusi fa Rapa di Cutian, I/ll. - Din bg. kolan, (arom. culane). Outsarqs vb. IV. (ref!.) Ma umflu in pene, rna tin mandru. Com. T. P. - Din bg. kocoramsc, Cutsat a. \ Cutsitar m. J v. cutset, Cutsito§ a. CutsQt a. Cutit. 1!! q.ntsapQ cu cutsotu dn rdbet, 18/40• 1[' cazu cutsotu langa rdslancd (ii cazu cutitul Iftnga leoaica). 16/9, cf. 21/16, 28/40, 187, 188. [Si : eutsat a. D e r i vat e : eutsita~, cutsuta~ a. = cutit mic, 17/19. AI' tsi pugudi un cutsitas, 4/85]. Probabil din lat. "cotitus, -um (din cos, cotem), arom. cdtsut, Cutsuta5 m. V. cutset. CUtura adv. Cu ghiotura. Com. T. P. - Din tc. kutura. CutUritsa. adv. Cu ghiotura, cf. cutura. Com. G. D. - Din bg. kuturica, (tc.). Cuu f. V. cU1jd. CUlla f. Coaja, /0 si va dal} una meard fi... CUl}lisi li dats la fapa (... cojlie sa le dati la iapa). Cu!!a di pldtsintd (patura deasupra placintei). Cuyd di pimint (coaja pamantului), 553. [Si : eua, cuu
f.]. - Din alb. kua, (arom.cud). Cuvalna f. 1°. (La fierarie), Nicovala, ilau, (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, J, 51).1 2°. (La plug.) Batca, - Din mbg. kovalo. Cuva§nitsa (pI. -~nits), f. fierarie, ALR. 1840. - Din mbg. kovalnica. Cuvats m. Fierar. Si dusi la cuoatiu sa Ii dard, ard cuodtiu ... 4/20. 1 (Liumnita) Insecta mare de euloare castanie inchisa, boul lui Dumnezeu. Se mai numeste si : uaca Domnulu], Com. C. 1. [$i : covats m.]. - Din mbg. koval. Cuvet a. Putere, intremare. {.1[' Juzi cuvetu, B. 15. Manco mutlcdtura di culiic, lJl' vini cuvetu ~i q_[' la tal' Q capu (... ii veni puterea l?i ii taie capul), 13/94- - Din tc. kuvet, (arom. cuvete). Cuvitliia adj. Vanjos, musculos, tare, ALR. 2271. Ca si poatd isori cujurets cuvetlij (ea sa poata iesi gogosi de matase tari) B. 4. -Din te. kuvetly cf. c u vet. Cuzinli f. Par de capra, acelas eu arom. cdprind, Cumpdra] trei ochi cusind (am cumparat trei ocale de par de capra). Com. H. I. - Din bg. kozina. CUzu.ID. Mielul mieu, mielu~elul mieu, dragul mieu. Bun bra, cuzum, s-la jungl' um (bine, dragul meu, 0 sa-l junghiu), 4/52, cf. 9/69 .. - Din tc. kuzu-m « fiul mieu I). Cvatsca f. ) Cvl'itsiri f. CvitsQs vb. IV
V.
cfatlcd.
93
Ts
Tsabuc adv. lute, repede, in graba, - Din tc. cabuk. Tsabuc a. Ciubuc, lulea. TSdbucu aj un tsigarloc cu gaura di tsigard turnatd I'dnsusu (ciubucul este 0 tigareta cu gaura de tigara intoarsa in sus). - Din tc. cibuk. Tsaciil m. Sacal. Si dunard ca tsiva tiacal', se zice despre 0 adunare de oameni rai. Tsacar adj. Basachiu, sasiu. [Si : tsacarliia adj. Com. G. D.]. - Din tc. cakyr, cakyrly. 'fsacarchef Cherchelit. Explicat: nimbitat, nibijut, ALR. 4307. Tsacarliia.adj. v. tiacdr. Tsachiia f. v. tsichija. Tsacra f. N ume de planta, Com. H. 1. Tsicra-macra f. Maoris de gradina. ALR. 6021. Tsacu Nume decaine, Tsacut m. Nume de planta. Com. C. 1. Tsador m. (pI. -ra) Cort. ALR. 3819. Din tc. cadyr. Tsiifca f. Cioara cf. t S 0 a r a. Amnard, bdturd di nisti tsoftsi (umblara, intalnira niste ciori), 3/ I 3, d. 14131. - Din mbg. cafka. Tsaliit m. Evreu. Tsafut di sombdtd, se zice pentru cei zgarciti, 130. [D e r i vat: tsaIiitca f. evreica, Com. 1. L.]. - Din tc. cifud. Tsafiittli f. v. tiafut,
Tsagarloc (I. -tse) Spit, tigareta, ALR. 1541. Pentru etim. cf. t s i gar I Q c. Tsair a. Camp. Laj vaca u dus an un tsair. 7/69, d. 8/15. - Din tc. cayr. Tsalbina f. Ceafa, capatana, teasta. Mdrminturili sa plini di tialbin (cimitirul este plin de capatane) (fig.). Cap prost, prost. Nu 'ntsilez bra tidlbinu (nu intelegi, rnai, prostule). Com. 1. L. Tsalbiir m. (Liumnita). Mancare de oua, ochiuri. Com. C. 1. Tsalira f. Brighidaul cu care se bate laptele inchegat. Com. 1. L. Si dusird tidlirili la bdtiol' a, id. [$i: tsarila, tsurila ALR. 5572]. - Din bg. curilo. Tsilma f. Cialma. Tsalmi pyarta deajil' (cialmale poarta batranii), Tsalma odsal' a, sapca popal' a, aceste cuvinte Ie repeta mereu copii cand fac floricele (de porumb) « pupchi» pentru ca sa creasca ajungand pana la cialmaua hogii ~i~apca popii. Com. 1. L. - Din tc. calma. Tsalnes vb. IV. Scrintesc. tialnl la minti (se scrinti la cap), ALR. 1641. - Din bg. calkam, (aor, calnah). Tsambiis m. (La porumb) Stiulete, druga, cotolan. (Cf. Capidan, Meglenoromdnii, 1. 51). II Tufa de par. Si cdtsard di tidmbas (s'au luat de par) (La cal) Coama, Com. C. 1. [$i: tsambii~, tsumbii§ m.J. Din tc. gambas.
94
TH.
CAPIDAN
Tsambii§ m. v. tsdmbas. Tsambiil' m. Bucla de par, zuluf, Com. I. G. [D e r i vat: tsambuIons f., tsambulca f. Com. G. D.]. Tsamenta f. Ciment, tencueala,
ALR. 1677.
f. Lemn stramb. Ca (despre cei care scriu urit, stramb), 131. [D e r i v a te : tSiimparos, tsamparliv, -a adj. (despre lemne) =noduros, stramb, (fig.) ~i despre om care umbla strarnb, Com. I. L.]. - Din bg. lapor? Tsampares vb. IV. Incurc. Com. T. P. - Derivate din tidmpard, Tsamparos, -1\ v. } v I' d' tsampara. Tv sampar IV, -3 a J. Tsamiiga f. Ciomag, maciuca. Pusi izmiehjaru La poartd sa ft~ta eu tidmueli (puse sluga la poarta, ca sa astepte cu ciomegile) 12/12. - Din tc. comak, (arom. cumae). 2Tsamiiga f. v. tidmuligd. Tsamuliga f. v. tiumd. Tsanc6r (pl. -coards a. Lemn negru, parlit.rnai ales trunchiurile arse dintr'o padure din care s'au taiat fagii si s'a dat foc tuturor trunchiurilor ramase ; bustean ars. Pusi IJn-dQ¥ t idncoard pri foe (puse un bustean in foc) (fig.). Tidncor ati es (imi esti negru inaintea ochilor, n'as vrea sa te vad), Com. 1. L. [D e r ivat e: tsancorca f. = femee rea, pacatoasa cf. car con d a; tSi'llleorde] m. = porecla ce se da oamenilor oachesi, cioroiu. Com. G. D.]. - Din bg. eekor. Tsampara
t idmpard
Tsancorca f. } v tsdncor, Tssncordei m. . Tsiingu m. Porecla pentru Tigani. [$i: tsengu m.]. Com. G. P_ Cf. tc. lengene. Tsanihlc m. Un fel de planta cu care se freaca cosul de albine, spre a roi albinele. Com. T. P. Origine neclara, S'ar putea sa fie un derivat dela peelen « de albine » (din pleLa « albina »), Tsanitsca f. (Nanta) Porumb, papusoiu. (In celelalte comune) gar n i ~ 0 r. Com. H. 1. - Din mbg. peenicka. Tsiin§a f. Capra cu parul roscat, Tsanta f. Geanta, punga mica. Com. 9. D. - Din tc. tanta. Tsanii§s f. Cenuse, Si fats una pojni di tsanufa si si juungL' j un
coini, 5/55. Fitioru scoti ismenili Ii ampl' a eu tiinusd, 19/9, cf. 199.
[Si : tsinii§a f. D e r i vat: tsanu§iir m. = unul care nu lucreaza, care sta pe langa foe, 831: I].ntsin6.§ vb. 1. = presar cu cenuse, La fJ-ntiinufQ ii una-s-und anghii, 34/51 ; tsanu§os, -a adj. = ceriusos ; tsanu§icav, -a adj. = cenusiu], - Din lat. *ejnusia, -am, (arom. Cinuie). Tsanu§ar m. Tsanu§icav, -a adj. v. tfanuia. Tsanu§os, -a adj. Tsapa f. Nume de catea. Tfapa u mutico un sarpi. Tsapara§ca f. (La uneltele de plug). Tap 0 i u I cu care se strange fanul si se cad snopii de
DICTJONAR MEGLENOROMAN
95
grau, (cf. Capidan, Meglenoromanu, I, 5 I). I (La oi). Semn la ureehe in forma de furculita, Com. G. D. - Din mbg. caporeska. Tsaparog a. Schioapa. ljom mari cot un tsaparog (om mare cat o schioapa] - Din bg. ceparok. Tsapcaies vb. IV. Ating, pun mana, iau. S-nu tsapcajei urdinea (sa nu pui mana peste tot, adica deloe). [Si : tsipcaies vb. IV. (eu acelas inteles}; pritsapcaies (pri + tsiipeiiies) vb. IV. -='pun manadi~ nou, Com. V. J.; tsapnes vb. IV. = ating. La tsapnij jundi trubuja (l-am atins unde trebuia). Ti tsapnzi" cu vilitsa, 35/51; tsipnes vb. IV. cf. 625]. Din bg. cepkam, (aor.
cepnach).
tsurap,
tsurQP m.]. -
Din bg.
corap (te.).
Tsaravina f. (Osani). Strigoiu, iele. Una tsdrauind {II' iso an drum (un strigoiu), cf. 10/10 (fig.). Femee rea. [Si : tsarvina f,. t~irv.nil f.]. Din bg. caruvina (del a
caruvam).
TsapcQn, -a adj. Strieat, ciapcan, Com. I. L. - Din te. capkyn. Tsapnes vb. IV. v. tsapcajis. TSapiig (pI. -gur) a. Ciomag. Cdtso si-T tragd cu tsapugu (in text gresit capugu), 6/ 50. [Si : tsupiig a.]. Tsapuleandza f. Organul genital la eopii. Cf. t sop e a. [Si : tsupuleandza f.].-Derivat din tSoP(?) Tsarac m. Cirac, ueenic. Tsista
driic nu scutea nitsi un tidrac
Tsarc a. (La moara), Roata eu masele ALR. 6749. Ca antra] an tlarc la moard, 4/13, cf. 6/30, 8/72. Am un cupilas cu 40 di pistol' an bron (= tsarcu), 18. T'iarcu la !10m = ranza, ALR. 124. --Din tc. cark. T~arciiresvb. IV. (Despre puij ciripesc. Pul'ij tsdrcdres, ALR. 4415. Tsardac m. Cerdae; cort (la oi) este acelasi cu m u 1 z a r n i e. La {lmpl' ard locu di tsdrdats (11 urnplura locul de corturi). Com. I. L. - Din te. cardak, (arom. cirdak' e). Tsiirec m. v. three. Tsarila f. V. tsalira. TSiirnitS m. Dud. Con l'agnoim tidrnitlil' B. 9. Bdhtiea di tidmiti tribuiasti si u sdpom, ib. cf. 10.
Cu [runzdli di tidrniti si rdnes bubili (cu frunzele de duzi ...). Grddind di tsarnits, B. 10. [D e r ivat: tsarnitsca f. = fructul dudului. Forma tidrnic nu exista !].Din bg. cernica.
(dracul acesta nu scotea niciun cirac), 10/79. Cf. 23/79. - Din tc. C£rak. Tsarapa (pI. -rQP) f. Ciorap. Davdzi md] mult cd tidrapa si-u dar strimtd (... ai sa faci ciorapul stramt). Com. I. L. [~i: tsarQP,
Tsarnitscii f. V. tidrniti, TsarQP m. V. tidrapd, Tsarpes vb. IV. Scot Iichid dintr'un vas; torn. Com. I. L. Din bg. cerpja.
<)6
TH. CAPIDAN
Tsartsavel' f. Tatana. [$i: t§irt§ivel' f.].-Din tc. cerceve, (arom.

cirCivee).
Tsarvina f. v. tfdrvind. Tsarvi§ m. Must. AI' scuses tidrvifu (l-ai chinuit diu), 743, cf. 865. - Di 1 mbg. cereviz. Tsas (pI. -ur) a. Ceas cf. Un tlas (pe urrna, dupa un ceas). Maj zduntias (mai pre urma). Com. 1. L. - Din bg. cas. Tsa§ca (pI. tSQfcur) f. Paharel de rachiu. - Din bg. casa. Tsa~ma f. v. tsesmd, Tsatiia f. v. tidtiie. Tsatiie f. Acoperisul casei. L-fJncdlicard tseali di tidtije, (s'a suparat, s'a enervat diu). [Si : tsatiia f.]. - Din tc. caty. Tsatma f. (pI. iSatmi) Capriori, ALR. 666. Cf. mac a z. - Din bg. catma, t <. Tsavdar N. loco (Huma). T§aviia f. Cui de lemn ALR. 3844. Antsdpa] und tidvijd (am intepat un cuiu). 4-1' tras und tfdvijd (I-am pacalit). Com. 1. L. I Doaga, ALR. 725. [D e r i vat: tsiivises vb. IV. = strang tare, cetluescJ. - Din tc. civi, arom. civie. Tsavises vb. IV. v. tfdvijd. Tsazbin m. v. tiisbin. Tseal' ac m. Planta mirositoare ca lamaia, Se intrebuinteaza la albinarit. La fricom coiu cu und
jarbd cu numea tSfa/' ac, cari ari mirizma ca limoana ; z-dund albinili {In COf ma cron, ALR. 5142. -
Dirt mbg. pcelak. Tsebi ffi. Nume de bou. Cf. t sob a. Com. G. D. Tsecan a. Ciocan, cf. t s u cut, t S u cut i c. 4f 10 un tiecan su carjii, 12/68. Batca (la plug). Com. }I. 1. [Si : tsucan a., tsoc a.]. Din bg. cekan. Tseclaz m. (La grau), Mustatile, tepii spicului (Com. C. 1.); pielita grauntelui de grau. Com. 1. L. (vezi ~i Capidan, Meglenoromdnii, I, 51). II Boabe negre care cresc in spicul graului ~i se amesteca cu grauntele de grau. [Si : tsicHiz m. D e r i vat: tsiclazat, -a adj. (numai in) grQn tiicldzat = grau in al carui spic se gasesc boabe negre e tsiclaz ». (Capidan, JlIeglenoromanii, 1,51).- Din mbg.
ceklas.
Tsecmedzel} m. Sertar, ALR. 702. - Din tc. cekmege. Tsena f. Oaie s. capra cu lana
amestecata,
2Tsena f. Nume de catea. Com. T. P. TsenghiiH a. Carlig, in special carlig de cantar, cange. Com. 1. L. - Din tc. cengel, (arom. cingl'y). Tsengu m. v. tiangu. Tsepa Nume de catea. Tserec m. v. tiarec. Tserga f. Cort, cerga, cf. 132, 968. [D e r i vat: tsirgar m. = eel care locueste in corturi, Tigan]. Din bg. cerga (tc.). Tse§ula f. v. tleseald.
DICTIONAR
MEGLENOROMAN
97
Tse§eala f. Tesala. Com. G. D. [Si : tse~ala, tsi§ala f.]. - Din bg. cesalo. Tse~ma f. Fantana . .tJ.!l zdlipi carte pri tsesma, 3/16, ef. 16/19. Tlesma-albd, (ef. Capidan, Meglen01'Omanii, I, 22), T'iisma-di-Culd, Tiisma-l-Bandu n. de fantana (0sani}; T'iisma-di-oali n. de fantana (Cupa). [Si : tsa~ma f. 8/73, tsi§ma, tso~ma f. 3/56]. - Din te.
ceSme.
Tsespin m. v. tiizbin. Tse§tina f. Sita eu gauri mai largi, ALR. 3987. Cu tiestina si tsearni [drina di gdrnifor. [D e r ivat: tse~tinar, tsi~tillal' m. = nume dat Tiganilor care fae tsestini, (fig.) ~i oamenilor rau imbracati, zdrentosi], - Din bg. cjastina.
Tsifarnes vb. IV. Sfaraiu. ef. tifdrnes. Untu tiifdrnl dn tigaftd (untul sfarai in tigaie). Tsifinea f. Pitigoiu, Tsifinchili nu fug jarna (pitigoii nu plead iarna). [Si : tsufinea f. t.ifincaT Tsifliear m. v. tsiflichjd. Tsifliehia f. Mosie. Ajdi... la noastrd tSiflichjd, 2/XV, ef. 2/80. [Si : tsif)iehiu a. Sd-l' ducd lubinitsd din tiiflichi« lu und lamiui [sa-i dud pepene verde din mosia unui zmeu), 23/94. D e r i vat: tsi· mear m. = mosier]. - Din tc,
liftlik.
Tse§tinar m. v. tiestind. Tsetarog m. (pl. -ots). Pas. ALR. 2242. Cf. r a sea t s 0 a r a. Maj proapi tietdrotsili, ib. 2243. Pentru etimologie ef. t sap a r 0 g, (cf. arom. t sap a). Tsetca f. Perii porcului in forma de coama de1a sira spinarii. Com. 1. L. - Din bg. letka. TSHil'nes vb. IV. (Despre Iichide). Ta~aiu, cf. t s i far n e s. Tsfinca f. v. tsifincd. Tsichiia f. Brieeag, ALR. 3971. [~i: tsachiia f.]. Din mbg.
cakija.
Tsifliehiu a. v. tsiflichjd. Tsift a. Pereehe (mai ales despre numere) eu sot, eu pereehe, ef. Ii u. TSift iii liu (eu pereehe sau fara pereehe), Com. C. 1. [D er i vat: tsiftsi!a m. = plugar (bg. tfivcija)]. - Din te. lift. TsiirlQe m. Fanat, ALR. 5259. - Derivat din tsdir. Tsil m. N ume de cal. Com. T. P. Tsilibi!a Cuvant dintr'o zicatoare de joe copilaresc, ef. i b i l i g a. - Din te. cdebi. Tsiliia f. v. tiuliid. Tsimiles vb. Pacalesc, giumese. Com. T. P. Tsimiriea f. (Huma) Nume de planta, stirigoaie. Com. 1. G.- Din bg. cemerika (despre care am seris in Elem. sl. in dial. arom. 87 s. tiumuricd.
TsicIaz m. ) ~ v. tieclaz, Tsiclazat, -a adj. J

7 Th. Capidan: Dictionar Meglenorom/m,
Tsintsinar m. Pasare cantareata, pitigoiu, ef. g h iu p ca. Com. N. T.
TH. CAPIDAN
Tsintsuperca f. Ciuperca. Dunaj una ~arveta di tSintsuperts (am strans a basma plina de ciuperci). [Si : tsuntsupert'ii f.]. - Din bg. peiurka. Tsinu§3 f. } v v. tidnusd. TV.' smusar m.
TV.,· sipnes
Tsipciiies
vb. IV.v.
tsapcazes. •
,.
Tsireap m. (rar) Cuptor, d. fur n a. [Si : (Nanta), tsireiP m.]. Din paleosl. crepit, (arom. lireap). Tsirea§3 f. Cireasa. Priubidl ... sa v't.da cafcu tSiref ari (ciiuta sa vada ce fel de ciresi sunt) 4/18, d. 2/18. [D e r i vat e: cire§ca f. (dim.); tsiri~ar m. = luna lunie. ALR. 2412, d. c u l u j e l}. Portsil' si bucdies pri tlirisar (porcii se marlesc in lunie), Com. 1. L. tsiri§arca f. = pasare care se hraneste cu ciresi], - Din lat. ceresia, -am, (arom. lireafaj. Tsirea§c3 f. v. tiireasd. Tsirec m. Sfert. Ancd tre] tlirets di noapti si vea tot va s-mi mdnca, 7133. [9i: ~tsarec m.]. - Din tc. lerjek. TsirQi m. Buboiu, furuncul. Ari un iSinU an gUfa (are un buboiu in ceafa), ALR. 4186, d. chi s alit s a, s t r 0 ~ e n. - Din bg. lirej. Tsireip m. v.~iSireap. Tsire§ m. Cires, d. t sir e a ~ a. Tsirgar m. v. tiergd. Tsiri§ar 'f T slrI§arca .
V' .,
m.}
v. tiireasd.
v'
Tsirtsivel' f. v. tSiirtSiivel'. Tsirvina f. v. tsaravina. Tsi~ala f. v. tseseald. Tsi§ma f. v. tiesmd. Tsispin m. v. tlizbin. Tsistes vb. IV. Cinstesc. td-od nunta, formula de felicitare la nunta. - Din bg. cestja. Tsi§tinar m. v. tiestinar. Tsitsa m. Unchiu. Thtld-sa (}f durmed, 22/41. Vea un iSiiSa murdr, 21/41. [Plur. tSitM, art. tSitSiiI' 6/76]. - Din bg. lila. Tsitsicaia f. (Lugunta) Pas are care se aseamana mult cu cioara. Tsitsir-pitsir interj. Sunete prin care se irnita ciripitul pasarilor. Thtlir-pitiir, tiitiir-pitiir crat! una cdmeasd ta.: Com. 1. L. Tsitsor m. v. pitior. TsitsQts a. plur. Planta ierboasa, cu un fruct spinos, care in~apa la picioare. In Liumnita se numeste : dintsil' -babdi, Com. C. 1. Din tc. lilek « floare ». Tsitsuru§ m. V. tiitior. Tsizbin m. (Liumnita), luniper. (La Osani se intrebuinteaza numai smareaca). Com. 1. L. [Si : tSazbin, ALR. 1947, tsispin, tsespin m.]. Tsoara f. Cioara (Of/ani), rar ~i numai in expresia) Tse-ts mdnco tioara crielu (ai ajuns a~a de narod, prost). Com. 1. G. 969, ef. t sa f ca. Tsoba f. Nume de vaca, Com. G.D.cf.tSebi. Tsoc a. V. tiucan.
rtu«:
DlCTIONAR
MEGLENOROMAN
99
Tsocla. f. Ciocarlie. Com. N. T. F eluri de ciocarlie : tiocld-neagrd, tsocld-rofd = c. neagra, c. rosie, id. TsQmp m. Cep (ALR. 4-198), Care curge mult ca din gura unui cep. Vinu cdtso si curd tfomp din butseaud (vinul incepu sa curga ta~nind departe din bute). Com. 1. L. - Din bg. cep, (arom. cep). Tsop a. Cariig, carlig lung de lemn ALR. 578T. 4y ssdcdtso setra eu t iopu # f-ay stoasiprin badid, 12/55, cf. 2/6, d. 9/13, 4171. Se mai numeste ~i sui a-d it s a r 0 p, ALR. 5783; suI a-c ut sop, ib. 5781. - Din bg. cop. :Tsop m. Ciorva pentru scos cenusa, ALR. 3999. TSopca. f. = cioc, plisc, ALR. 54-24-. T'lopcd di pur (cioc de pasare); T:1ta urciorului; (Ia copii) organul genital, cf. t sum p u 1 eat i, t s a p u I e and z a, put s ii, ALR. 4872; cusutura in zig-zag; Tsopcatfordl'd = fIoare rosie si cioca, nitoare. - Din bg. cepka. Tsor a. v. pitfor. 2Tsor n. loc. (Huma). Tsorba. f. Ciorba. Jundi tlorbd, iel lingurd, 34-0, cf. 16/4-3. [Si : (Liumnita) tfydrbd f. 5/76. D er i vat e: tsorbadZiili, (in Liurnnita) tsorbadzQia (tc. corbagt) m. = fruntas, notabil, UZQ cd un tforbadiija vft un ismichidr (auzi eli un notabil avea un servitor), 6/4-, d. 1/38; tsurbadzJ, -la adj. 19/7; tsurbadzilQc a. (tc. corba-
lzilyk) = stare de fruntas, Com. G. D.]. - Din tc. corba.
Tsorbadzi, -la adj'l Tsorbadziia m. V. tsorbd. T sor ba dV'1 QC a. Zl TsorbadzQia m. Tsorvi n. loc. (Huma). Tso~ma f. V. tsesmd. Tsotsa n. loc. (Huma). Ts6~Hi f. Incaltaminte. Scoasi una
v
tSQ7J.lddi pitior, 6/89. Sd-n, dard ... tSQ7J.li di videald. 5/XV1, cf. 19.
[D e r i vat: tso~liir m. = cismar, 6/62; tso~litschi m. pI. (dim.), ALR. 3345]. - Din mbg. cewl. Tso~Hir m. V. tfoyld. Tsracmae (pl. -tsd) m. Pusca de soc, ALR. 1696. Tsubrica f. Cimbru. T'iubrica si mdnancd cu bacld (se mananeli eu fasole). Com. 1. L. - Din bg. cubriea. TSllC m. Stiulete fara graunte, cocian. Stiuletele cu graunte se numeste pit S. TSllca f. Varf de deal, deal. Un
gulub alb, tucu di pri tiucd, tiucd
meardzi (= britsu) *8. TsuedDedna n. loc. (Meglenoromanii, I, 20, nota). Cf. bg. cuka. Tsucaies vb. IV. Se intrebuinteaza subt doua forme: t iucdies ~i tiucnes, d. bud a ie s - b ud n e s, t sap e 11 ie s - t sap n e s etc., (dupa cum este iterativ sau perfectiv). Sun, bat. Tiucdies la ufd (bat la usa). Si dusi la moard, tiucnl dn usd (se duse la rnoara,
100
-----------------------------------------------------Tsueutic m. v. tiucut. Tsuda f. 1. Minune, miraeol, tot felul de minunatii ; orice lueru placut de mancat pentru copii.
la stet tiiti ca si-si ducd tiudi, 1O/8!. [~i: (Osani) tsii.dba (bg. cudba) f. = miracol, minune].--Din bg. cudo, (arom. cudie). Tsiidba f. v. tsudd. Tsudes vb. IV. (refl.) Ma mir, rna uimesc. Tuntsea ampiriitu si tsudl, Si-n
TH.
CAPlDAN
suna la usa), cf. 22/41, 25/64. Axeand sicarti tiucdiasti (bate secara straina), 697, cf. 18/19.[ Tintuesc un cuiu, ef. far i e, ALR. 3942. [ Intore, seopese. Mertii nostru. la tiucdim, Com. 1. L. ef. ALR. 5330. Birbeatsi tiucdit = berbeee intors, id. [Si : tsueuies, tsuenes, vb. IV. De r i vat e : tsu(~airi [tiucniri ) f. = sunare, lovire, scopire ; tsueiHt, -il (tSucnit, -d) adj. = lovit, batut, intors, scopit. T'iucnit an cap (dat in cap, batut eu leuea). Com pus (eu pref.): zatsueajes (za + tsucajes) = incep sa sun, sa bat. Ca zdtiuco (pentru :
zatsucai) cambana, toatd bdrbdtimea si duno an bdsearicd. Com. 1. L.]. -- Din bg. cukam.
·/t • J. T sueai , -a a di f v. tsucdes, Tsueaitsa f. Varf. Lac dinzurat tot di t iucaitsd (1 l t: X gresit: tsucartsa) nalti, 17/69. -- Derivat din tiucd, TSlleau a. v. tiecan.
v
TsueMri f.
,.
4/48, ef. 18/4. [ Stau pe ganduri si rna mir. Tiitd-su cd si tiudl.: jundi si ajld tari scand, 2/48. [D e r i vat e : tSudil'i f. = uimire; tSUlUt, -a adj. = uimit ; isudil' a f. = minune, miraeol. Tsel featsi ma mari tiudil' a, 20/65. Com pus e: (eu pref.) zatsudes (bg. zacuduam, mbg. zacudam), vb. IV. = rna mir, raman uimit, Uratiu si zatSudi, 3/36; zlltsudit, -a adj. = uimit. Fitloril' lu ampirdtu. ... satiudits, qntribard ... , 17/78 ef. 21/4; putsudes (bg. pocudjam, mbg. pocudam) vb. IV. = rna uimese, raman uimit. Sora-sa iso, si putSudi, 11/80]. -- Din bg. cudja se (mbg. se cudam), (arom. mi cudisescu). Tsiidi Tot felul de zaharieale, (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 41).
Tsuearea - din - tsirnHs n. loe. (Huma). Tsuehiti N. loe. (Contco). TSllenil'i f. \ ' . V. tsucnes. Tsnenit, -3 adj. J Tsu~~! interj. V. t iuncds, Tsueuies vb. IV. V. t iucdies, Tsneures vb. IV. (refl.) Ma rascacar. -- Din bg. tekorja. Tsueut a. (Huma). Cioean, ef. t sec a n, t sue a n. [S: tsoc a Dim in uti v : tsueutie m.] Com. T. P. -- Din arom. tocut.
_- PI. dela tiudd, TsudH' a f. \ • T su di . f . J v. tsudes. HI Tsudisit, -ii adj. (Arornanism in Tihnareea) = t sud it, cf. 32/65. Tsudit, -ii adj. V. t iudes.
v
---------
DICTlONAR
MEGLENOROMAN
---------
101
TSllfinca f. v. iIifinca. TSIII vb. IV. Ascult. C m. H. 1.

si-ts spun (asculta sa-ti spun). pres. tsul, tsul' , tSula, tSlliQm, - Din bg. cui (part p. act. cuja). 2TSIII m. (Liuminta). Velinp. mica ce se pune sub samarul calului. In celelalte comune se numeste : pit its 0 ana. Com. I. L. - Din bg. cui. 3Tsul m. (Numai in expresia) ats pUf un t iul = ti-am pus un ciul, se zice la jocul de copii, cand copiii se gonesc ~i unul prindc pe altul. Aceasta expresie se intrebuinteaza si la curatitul porumbului, cand cineva gase~te in porumb boabe rosii. Com. C. I. Tsiil11. Nume de oaie. 'l'sulii1t f. Spin. [$i: tsi!:ia f.]. Pentru etim. cf. dacor. c i u lin. Tsiimi't f. (Are doua intelesuri). 1°. Floc de lana. Com. T. P. 2°. Ciuma (boala). Tsuma cdtunu tsista la zdpusti (ciuma pustii catunul acesta), 5/91. NeagratSuma sau [drla-tsumd, nume date ciumei. [D e r i vat e: tsamllliga, tSIIDIuliga ~i (Osani) tslimiiga f. (Com. I. L.) =umflatura la cap, din cauza unei lovituri. Ca-I' trasi una "n cap, al' iso una tsamuligd (... ii iesi 0 umflatura), id]. - Din lat. cyma, (Dacoromania,III, p. 43). 2Tsiima. n. loc. (Osani). TSllmareascn. n. de £ant ana , (Osani), l'sula [Ind. etc.]. dela
Tilllmbas m. Matasea de pe papusoiul de porumb. Cf. T sam bas. Tsumbasu di pic, ALR. 5137. cf. pic. Tsumba§ m. V. tidmbas, Tsumpul!;ati f. (La copii). Organul genital. Cf. t sap u Ie a d z a, put s ii, ALR. 4872. I Tata urciorului, cf. t sop c a, ALR. 3953. - [D e r i vat: din tSQmp]. Tsumuliga f. V. tSdmuliga. 'l'siillca~! interj. V. tsuncds, Tsiinca§! interj. Strigat cu care se opresc magarii din mers. Deadu f!-i zis-au thmcds, ~i si [at-au mdgar, 4/60. [Si : t8iinca~ interj. 3/50; tiluc~ interj.]. Tsuncutel'u N. loc. (Cupa). Tilling adj. Ciung, beteag. Thing s- tived (sa te vad ciung). Com. C. 1. 2Tsung f. Nume de capra, cf. n e a g r a, s 1 v a, r usa, c 0 z a, t sup a, etc. Com. G. D. Tsungar m. Arbore batran, stejar, caruia i-a cazut coaja ~i este uscat. - Din bg. cenga? Tsulltsupel'ca f. V. tsintiupercd. Tsuorb1t f. V. tsorbd. Tsup, -Ii adj. Oaie S. capra cu urechile mici. Cumpdrai una 1jaja iIupa (am cumparat 0 oaie cu urechile . mici, ciula), ALR. 1803. [$i: (s(lpft f. Nume de capra cu urechile blegi, capra bleaga. Un mo~ fJf veil una caprd tsupa (un mo~ i9i avea 0 capra bleaga). Com. I. G.]. Tsiipa f.
V.
tiup,
-a.
102
TH.
CAPIDAN
Tsupitoiia f. Nume propriu. TsupHis vb. IV. Ciugulesc. Turea sicher jo, miimu, Thcpled-la gdl'inli (eu vars zahar ... ~i gainile il ciugulesc), 2/111. [D e r i vat: tsuplitoarca f. = ciocanitoare ; TSuplitoarca tiupleasti dn caoja di pom dupu ghjem, id. Com. I. L.]. Din bg. loplja. Tsuplitoarca f. v. tiuples. Tsupiig m. v. tidpug, Tsupuleiindza f. v. tldpuleandsd. Tsur m. Ciur. La tsirnu ghiptu cu tiuru (a cernut graul cu ciurul). Com. I. L. Din lat. *cibrum (= cribrum), (arom. tsir). Tsuriip m. v. tiarapd. TsurbadzilQc a. v. tsorbadzija. Tsurla f. v. tidlird, TsurQp m. v. tSdrapd. Tsurtsuleiin m. v. thitiulean. Tsu§ adv. Pe spate, in carca. An Majda si ports tsui, 992. [D er i vat: tsii§ca f. = carca, La due dn tiuica, ALR. 2195]. Tsust... tsust! Strigatul cu care se alunga calul, ALR. 5526. Tsut, -a adj. v. sut, Tsiitca f. J oc de copii, ef. t s u t S c a. Si jucau t iutcd (in text gresit : tsutea), 19/81. Tsutnes vb. IV. v. sutnes, Tsuts (pl. -ur) a. Gramada mica de pamant. Tsutsaies vb. IV. Sed pe vine Com. T. P. Din bg. lulam. Tsutsca f. Joc de copii, 4/41. Tsutsor m. v. pitior,
Tsutsiila f. Varf, [D e r i vat: natsulsules vb. IV. = rna suiu pe varf. Ca si ndtiutiull pri tSiref (dupa ce se sui pe varful ciresului), Com. I. L. [Si : tsutsu.l' ca id.]. In bg. lucuLka. Tsutsuleiin m. Ciocarlan, ciocarlie, ALR. 6202. Tiutiuleanu q.f la ddrd cujbu prin pjimint. N apcunta tdltsord un tiutiulean, 6/54. N. loco (Osani), [Si : (Lugunta) tsurtsuleiin m.]. In bg. lululiga, (ef. gr. raovraOASaVOf:). Tsiitura f. (La moara) Masura pentru grau sau porumb de 12 ocale, sinic, banita. ALR. 3957. Culcd-ti tseastd seard dn thitura di gdrnisor, 11/33, ef. 6/93, 7/93, etc. Tsuturd n. loco (Nanta). Pentru etim. ef. Puscariu, Et. Wb. 382.
D
Da prep. V. de. 2Da conj. V. di. Dab3ros vb. IV. Trag (pe cineva) pe sfoara, insel (auzit numai in expresia). La ddbdro (= I-a pacalit, I-a tras pe sfoara). Com. I.L. Dabeii~ vb. III. V. dubeau. DacQnt vb. V. coni, Dadiir vb. I. } , V. dar. D"d"ararl . f . a Dafiic vb. III. V. fac. Dafsatiira f. V. dauc.
Daia m. Unchiu. Tsista it-aj dajd (acesta imi este unchiu). Com. I. L. - Din mbg. daja (tc.).

Dictionar Meglenoroman Theodor Capidan

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Dictionar Meglenoroman Theodor Capidan

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

MEGLENOROMANII

Lingvistic si cata bubili.

al Rornaniei Salonic Ov. Densusianu, Bucuresti, [Osani).

I. A. Candrea, Lirnbii Chr.

Vangheli Jara Comunicat. i u n e. ito Cifrele r i lor

din Meglenoromdnii, al f r a z e citatelor litera este aceeasi

cele farll asterisc tee

ca in vol. I ~i II. Cuvintele

c, iar cele cu di, dupa g.

nu este dat nurnaru date

adj. Ageamiu. Com. Din tc. aiami, (arom.

antsiles, sa zits nu ftiy

= aflu din nou

22/73. L-al di tiitd-su. 10/38].

alnaies vb. IV -a v. alaies.

11/81. Loc p foc vem, ama Pf!ini

= care tine amaneturi]. -

d. 2/3, 6/36, 8/38]. -

ami cf. a m a, (arom, am). Amin Amin, la tirnp, intocrnai

duse in razboiu) 14/39 cf. 14/29'

(baiatul lua inca noua soldati ~i se

eapio, -*ere, (arom. ancapy).

~neare vb. Incarc, pun

domnu 217. - Din -are, (arom. anctin).

~ndimmrari f. V. dinzur. ~ndireaziri f. v. andireg,

Anflum vb. I. v. anflu. ~nnuminzQs vb. IV v. {lnfldmdnzos.

Th, Capidan: Dictionar Meglenoromdn

cf. 10/6, 14. [Si: angbial m. D er i vat: l10ngbiluses vb. IV = speriu

cu pietre dupa caini, atat, asrnutesc,

~ngro~ vb. I. gros. Angrupsri f. } ~ ~ngrupat, -3 groapa

6/21. I I Inteleg. Tse si anuets ca mi jungl'i~ mo noaptea (ee-o Sa in-

~nvitsamint a'l Anvitsat, -3 • ~nvitsator m. ~nvitsat6ra f.

ApansQz adv. Fara

la coada plugului?) Com. T. P. - Din lat. aratrum, (arom. araty).

flegma, scuipat, ib. 2098. bg. hdrkam.

putin. Si-y pudardicom

turim meara Ii s-na ca dupu meard (sa

Coaja argasita (piele tabacita) ALR.

Arnautses adj. v. Amdut. Ars, adj. v. ard.

Ann vb. III v. ard, As part. (Tarnareea)

toate nurne de Romani

cf. 6/19, 2/23, etc. acelasi cu « aci )

buintat in: aci se joaca, aci rade, aci plange ...

2/63. Baja viicQt am no-am mdncat

Meglenoromdnii, I 23). Dats m. Baciu. Batiu si dusi ld

ierburi, buruieni. Bileutifi v. biZ'cd,

Din bg. bilka.

39/65. Bini vinif 5/72, cf. 5/85, 17/47,2/1.1

ca si-ts tsi aflii la bdtdr-

2Bos (di pin) m. Cetina de brad.

de fantana (Osani). (genit.). Botsal' a n.

2Boz Nume de mahala in Nanta, (Cf. Capidan, Meglenoromdnii,

si catsd (0 ramura de braslean ...).

n. loco (Huma). Com. T. P.]. Din bg. bres,

Brl!a~lea f. Barba ursului. ALR.

Bruea f. Pusche, buba pe Iimba,

Bubiil'ea \ b ba B u b'ar m. J v. u a. Bubree m. v. bubric, Biibrie m. (In Osani) Rinichi. [Si:

22/73. [D e r i vat e: bueurQs, -oasa (bueuruas) adj. = bucuros.

Gargarita de pane. (Calandra granaria L.), ALR. 6548. - Din bubd.

Budala adj. Narod, prost. Maj

budalo (mai bine vrasrnas siret,

[Si : budalq, D e r i vat: nerozie]. -

Budalii BudalQ BudalQe

Budir m. Vas pentru apa de baut, ALR. 3964. Din bg.