Les jeunes de plus en plus accros à Internet

La génération Z est toujours plus équipée et passe de plus en plus de temps devant les écrans. Voilà ce
qui ressort l'étude Ipsos «Junior Connect' 2017» publiée mardi. Cette étude a été réalisée en ligne
auprès de 4.700 jeunes de moins de 20 ans entre septembre et décembre 2016. Lorsque l'enfant était
âgé de moins de 7 ans, ses parents ont répondu.

Retour en cinq chiffres sur les modes de consommation d'Internet chez les 1-19 ans.

Plus d'un ado sur deux sur Snapchat

C'est sans conteste l'évolution la plus notable de cette étude 2017. 42% des 13-19 ans étaient sur
Snpachat en 2016, ils sont 57% aujourd'hui à utiliser souvent ou de temps en temps la très populaire
messagerie instantanée.

Les 1-6 ans passent 4h37 par semaine devant Internet

Les 13-19 ans passent plus de 15 heures par semaine sur internet, tandis que les 7-12 ans y passent en
moyenne 6h10 et les 1-6 ans plus de 4h30. C'est plus du double pour les plus petits comparé à 2012
(2h10).

Youtube nouveau roi

L'étude note également une évolution des pratiques, avec une explosion de la consommation de
vidéos, notamment via YouTube, plateforme fréquentée par 96% des adolescents et sur laquelle près
de 8 sur 10 (79%) possèdent un compte (contre 45% en 2015). YouTube devient ainsi le réseau social
le plus fréquenté par les 13-19 ans, devant Facebook (77% d'inscrits, stable) et Snapchat (57%
d'inscrits, contre 29% en 2015).

Plus d'un ado sur trois a sa tablette

Plus d'un foyer avec enfants sur deux (59 % contre 57 % en 2016) est maintenant équipé d'une tablette.
36 % des 7-12 ans et 34 % des 13-19 ans ont quant à eux leur propre tablette.

Tehnologia a schimbat lumea masiv, mai ales modul în care cei din generația mea folosim mobilele.
Practic, cu un smartphone și cu aplicația potrivită poți face orice. Cel mai interesant lucru legat de
tehnologia asta nouă e că nu este rezervată doar unor cercetători care stau toată ziua prin laboratoare,
ci poate fi dezvoltată de oameni obisnuiti, cu puțin efort și voință de a învăța și inova.

Dintre toate ghidurile turistice apărute în capitală, Bucharest City App pare cel mai util, prezintă
localurile, cluburile și evenimentele după preferințele utilizatorilor, adică ai acces la cluburile în care
oamenii chiar vor să meargă să se distreze, nu doar la alea care au cel mai mare buget de promovare.
Dragoș Asaftei, cofondator al aplicației, a explicat că a fost făcută după ce el și restul echipei au
discutat cu 1 200 de turiști străini din România, ca să afle tot ce-i interesează să găsească aici.

Unul dintre cele mai dificile lucruri în România e transportul în comun haotic, de-asta sunt utile
aplicații precum Transport Urban, care te ajută să înțelegi labirintul de rute de autobuz, troleibuz și
tramvai pe care trebuie să le urmezi ca să ajungi la destinație înainte să-ți iasă peri albi. Cea mai utilă
parte a aplicației e aia că poți să-ți plătești biletul sau abonamentul cu ea, în din ce în ce mai multe
orașe.
Radarul Pădurilor sau Wood Tracking este o aplicație prin care folosești mobilul ca să verifici dacă un
transport de lemne este legal sau nu și ca să contactezi autoritățile în legătură cu furturile de lemne.
Practic, e o aplicație pe care o poți folosi ca să vezi dacă acel camion de lemne, care-ți blochează
drumul spre stațiunile montane, în weekend, e condus de cineva care face defrișări ilegale. Din 2014
până azi, oamenii care folosesc aplicația au ajutat autoritățile să depisteze peste 1 800 de încălcări ale
legii. Deși aplicația Wood Tracking este un proiect al Ministerului Mediului, ea a fost produsă de
dezvoltatorii tineri de software de la Indaco Systems, care par specializați pe aplicații legislative.
Le sport au niveau global, continental et national

Conform OMS, activitatea fizică este definită ca orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici
care necesită consum de energie. Modalități obișnuite de a fi activ sunt mersul pe jos, ciclismul,
sporturile și activități de recreere - acestea pot fi realizate de către oricine și ca divertisment.
Efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare
și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene,
accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și cancer
de colon) și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru
echilibrul energetic și controlul greutății.

Termenul „activitate fizică” nu trebuie confundat cu „exercițiu”, o subcategorie a activității fizice,

care este planificată, structurată, repetitivă și își propune să îmbunătățească sau să mențină una sau
mai multe componente ale condiției fizice. Dincolo de exerciții fizice, orice altă activitate fizică ce se
desfășoară în timpul liber, pentru transportul spre și din anumite locuri sau ca parte a muncii unei
persoane, are un beneficiu pentru sănătate.

Creșterea frecvenței activității fizice implică întreaga societate, precum și o abordare culturală și,
prin urmare, necesită un efort colectiv în diferite sectoare și discipline.

Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc de deces la nivel mondial. Activitatea
fizică insuficientă este un factor cheie de risc pentru bolile netransmisibile, cum ar fi bolile
cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat. Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru
sănătate și contribuie la prevenirea a numeroase afecțiuni.

La nivel global, 1 din 4 adulți nu este suficient de activ. Peste 80% din populația adolescenților din
lume este insuficient activă din punct de vedere fizic. În 56% dintre statele membre OMS, politicile de
combatere a activității fizice insuficiente sunt operaționale.

Statele membre OMS au ca obiectiv să reducă activitatea fizică insuficientă cu 10% până în 2025.
OMS recomandă:

Copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să efectueze zilnic cel puțin 60 de
minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă. Activitatea fizică practicată mai
mult de 60 de minute pe zi va oferi beneficii suplimentare pentru sănătate.Tinerii ar trebui să includă
în stilul lor de viață activități care întăresc mușchii și oasele, de cel puțin 3 ori pe săptămână.

Unii factori de mediu legați de urbanizare pot descuraja oamenii să devină mai activi:

-teama de violență și crimă în zonele in aer liber

-trafic intens

-calitate a aerului scăzută, poluare

-lipsa parcurilor, a trotuarelor și facilităților de sport / recreere.

Țările și comunitățile trebuie să ia măsuri pentru a oferi indivizilor mai multe oportunități de a fi
activi, pentru a crește activitatea fizică. Politicile de creștere a activității fizice urmăresc să asigure că:
 *în cooperare cu sectoarele relevante, activitatea fizică este promovată prin activități de viață de zi cu
zi;

*mersul pe jos, ciclismul și alte forme de transport activ sunt accesibile și sigure pentru toți;

*politicile la locul de muncă încurajează activitatea fizică;

*școlile au spații și facilități sigure pentru ca elevii să-și petreacă timpul liber în mod activ;

*educația fizică de calitate îi ajută pe copii să dezvolte tipare de comportament care să îi mențină
activi fizic de-a lungul vieții;

*facilitățile de sport și recreere oferă tuturor posibilitatea de a face sport

Ultimul sondaj Eurobarometru al Comisiei privind sportul și activitatea fizică, publicat în martie 2018,
arată că jumătate din europeni fac exerciții sau sunt antrenați în jocuri sportive, dar mulți nu fac
activitate fizică niciodată. Raportul arată că nivelurile de participare nu s-au schimbat substanțial față
de precedentul sondaj Eurobarometru din 2014. De fapt, proporția celor care spun că nu fac niciodată
exerciții a fost ușor crescută de la 42% la 46% la nivel european, iar aceasta este o continuare a
creșterii treptate din 2009. Șase țări au înregistrat o îmbunătățire, respectiv mai mulți indivizi declară
că desfășoară activitate fizică crescută: Belgia, Luxemburg, Finlanda, Cipru, Bulgaria și Malta.

Conform Eurobarometrului, 63% din populația țării noastre nu face niciodată exerciții fizice sau sport,
situându-se pe locul 4 din cele 11 țări din UE . În țările nordice procentul celor care exersează sau fac
sport în mod frecvent sau cu o anumită frecvență este ridicat: 69% în Finlanda, 67% în Suedia și 63%
în Danemarca. Măsurile luate pentru creșterea activității fizice, de la ultimul Eurobarometru din 2014,
vor produce probabil doar peste câțiva ani efecte tangibile și schimbarea comportamentului oamenilor,
mai ales că o mulțime de eforturi se concentrează asupra tinerilor. Eurobarometrul arată, de asemenea,
că cea mai mare parte a activității fizice se desfășoară în medii informale, cum ar fi parcurile și în aer
liber (40%) sau acasă (32%) sau în timpul călătoriei între casă și muncă, școală sau magazine. Totuși,
15% dintre europeni nu se plimbă timp de 10 minute la un moment dat într-o săptămână, iar 12% șed
mai mult de 8,5 ore pe zi. Aceste cifre subliniază rolul crucial pe care îl pot juca alți actori: angajatorii,
de exemplu, pot ajuta la abordarea comportamentelor sedentare la locul de muncă, iar orașele și
autoritățile locale pot juca un rol important pentru a ajuta cetățenii să fie mai activi fizic în viața lor de
zi cu zi. Principalele motivații pentru participarea la sport sau la activitate fizică sunt sănătatea
îmbunătățită (54%) și condiția fizică (47%). Lipsa de timp (40%) este bariera principală. Principalii
factori motivanți pentru desfășurarea activității fizice, în ordine descrescătoare au fost îmbunătățirea
stării de sănătate, a condiției fizice, relaxare și distracție. Pentru România ordinea descrescătoare a fost
îmbunătățirea stării de sănătateși cu aceeași valoare a fost menționată relaxarea.

Activitatea fizică aerobă implică niște contracții dinamice ale grupurilor musculare mari, de ex. mersul
pe jos, jogging-ul, mersul pe bicicletă, înotul, mersul în scaunul cu rotile sau dansul. Activitatea de
întărire musculară menține sau îmbunătățește forța musculară, rezistența, masa musculară sau puterea,
de ex. transportul obiectelor de băcănie grele, îndepărtarea zăpezii cu lopata, ridicarea copiilor sau
urcarea scărilor, precum și utilizarea echipamentelor de exerciții fizice, cum ar fi aparate de greutăți,
greutăți libere, benzi elastice sau exerciții folosind propriul corp ca rezistență10 . În urma studierii
activității fizice ce îmbunătățește sănătatea, la indivizii de 18 ani și peste, indiferent de gen și nivelul
de studii, în anul 2014, Eurostat a arătat că activitatea aerobă era practicată într-o proporție mai mare
decât cea de întărire musculară în toate statele europene, inclusiv în România. În țara noastră s-a
înregistrat un procent foarte scăzut de activitate fizică, atât aerobă (7,5%, față de media europeană de
28,9%, max. în Islanda: 59,5%, min. în Turcia: 4,3%), cât și de întărire musculară (0,7% față de media
europeană de 17%, max. în Islanda: 51,6%).

Les jeunes et la musique

La musique est très présente dans les activités fréquentes chez l’être humain. À preuve, que ce
soit dans le métro, dans l'autobus ou dans la rue, on remarque que la majorité des gens portent
des écouteurs pour être dans leur bulle.

Selon une enquête sur les pratiques culturelles menée en France, la musique est plébiscitée par 73%
des jeunes, loin devant le cinéma (62%) et la télévision (32%). La majorité des titres (76%) sont
découverts sur internet, contre 57% à la radio et 47% à la télévision. Elle est, pour les jeunes
d’aujourd’hui, une source d’amusement, d’attraction, de détournement et un moyen d’acculturation.

La plupart des gens croient que la musique est comme un nouveau style de vie et en profitent pour
évoquer leurs spécialités et certifier leur tempérament. En effet, celle-ci est devenue un moyen de se
démarquer de la génération antérieure. La nouveauté des expressions de chants crée une séparation
avec les penchants musicaux des parents. Par exemple, la plupart des parents et des jeunes aiment
écouter la musique de leur adolescence à cause de leur cerveau. On n’a qu’à penser à la joie que nous
procure le fait de réécouter nos chansons préférées.

La musique est aussi un moyen d'être admis dans un groupe en plus d'être une source
de rassemblement collectif et de plaisir lors d'un anniversaire, d'un mariage ou d'une danse, par
exemple.

Développement des compétences

Dans un autre ordre d'idée, la musique aide à l'accroissement de l'esprit des adolescents. «La formation
musicale amène l’élève à développer diverses compétences touchant les domaines intellectuel,
personnel, affectif, physique et culturel», écrit Nicole Malenfant dans «L’éveil du bébé aux sons et à la
musique», publié aux Presses de l’Université Laval.

La jeunesse actuelle subit cependant une influence nocive de quelques courants musicaux auxquels
elle adhère aveuglément sans faire appel à son esprit critique. Certains relèguent ainsi la musique au
deuxième plan et s'adonnent plutôt à plagier les artistes dans leur façon d'être ce qui les amène à avoir
des manies désastreuses et à s’habiller de manière intolérable et bouffonne comme des cheveux
épineux, des pantalons raccommodés et des chandails trop courts qui laissent paraître de la peau.

Beaucoup de jeunes ne s’habillent pas pour eux, mais plutôt pour les autres, car à leurs yeux
l’apparence physique est un élément de vie primordial afin de se faire accepter dans un groupe d’amis
ou autres.

Comment les 12-18 ans écoutent-ils de la musique ?

• Le Hip-Hop est le genre musical préféré(75,2%), loin devant la Chanson Pop (46,2%) et l’Electro
(28,4%).

• 80% des jeunes écoutent des musiques que leurs parents écoutent également : Chanson Pop,
Musiques du monde, Hip-Hop...

• Le smartphone est devenu le support d’écoute le plus utilisé par les jeunes (88,4%).
• Près de 70% des jeunes écoutent quotidiennement de la musique en streaming.

• YouTube (94%) est le site le plus fréquenté par les 12-18 ans.

• L’accès payant à des sites de streaming augmente progressivement et s’élève à 29%.

• Le téléchargement payant stagne à 20%.

• Les playlists des sites de streaming remportent un vif succès : 8 jeunes sur 10 les écoutent ; elles ont
un rôle de prescripteur puisqu’1 jeune sur 2 y a récemment découvert un artiste.

• 70% des jeunes créent des playlists en ligne mais seul.es 10% les partagent publiquement.

• 1/4 des jeunes déclarent être sensible à la qualité sonore de ce qu’ils écoutent.

Modalités d’écoute et risques auditifs

• Des écouteurs et casques vissés aux oreilles : 87,4% des jeunes utilisent des écouteurs ou un casque
pour écouter la musique. 1/3 écoutent 2H ou plus de musique au casque par jour.

• La musique de jour comme de nuit : 54% des jeunes écoutent au moins 2H de musique par jour et
17,4% écoutent jusqu’à 5H et plus ! La musique est omniprésente dans leur vie : 1 sur 2 déclare faire
régulièrement ses devoirs en musique. Plus étonnant, ils sont 2/3 à écouter la musique avec une seule
oreillette ce qui leur permet, entre autre, de discuter en même temps. La musique les accompagne
jusque dans leur sommeil puisque 52,2% des adolescent·es s’endorment en écoutant de la musique.

• Des pratiques à risque : Si l’on met en regard les résultats du Baromètre avec les préconisations sur
l’exposition sonore, on observe que les habitudes d’écoute sont majoritairement à risque. En effet, la
durée d’écoute au casque recommandée par AGI-SON est autour de 2H par semaine et le temps de
repos des oreilles est un facteur indispensable pour leur permettre de se régénérer.

• Des troubles auditifs ressentis : Plus d’ 1 jeune sur 3 a déjà eu un trouble auditif et parmi eux, 82,7%
déclarent avoir eu un acouphène. L’écoute sur smartphone est la principale source de troubles auditifs
identifiée, viennent ensuite les soirées entre amis.

• Des messages de prévention entendus : 68,4% des jeunes déclarent que le concert pédagogique Peace
& Lobe aura une influence sur leur façon d’écouter la musique. Plus d’1 jeune sur 2 a retenu que les
lésions auditives sont irréversibles et 32,3% des adolescent·es ayant assisté au Peace&Lobe® se disent
prêt·es à écouter la musique moins fort suite au spectacle s’ils ne devaient adopter qu’un seul
comportement.

În contextul tinerilor români, datele arată că cele mai frecvente activități de petrecere a timpului liber
în care sunt implicați aceștia sunt mai degrabă solitare. Astfel, 62% dintre aceștia preferă să asculte
muzică, 41,6% să se uite la filme și 28,7% să meargă la cumpărături. În același timp, preferă să își
petreacă timpul liber cu familia (59,9%) și prietenii (32,3%).

Influenta muzicii

Pana de curand se credea ca cel mai puternic impact al muzicii se manifesta la varsta adolescentei si
mai tarziu, in viata de adult, caci sa asculti muzica la moda, sau ultimele aparitii, facea parte din lista
preocuparilor acestor segmente de varsta.
Studiile mai recente au demonstrat, insa, ca nu numai copiii de gimnaziu au devenit consumatori
fideli, dar si copiii intre 8 si 10 ani petrec in medie o ora pe zi ascultand muzica.

Influenta pe care o are muzica comerciala “la moda” asupra copiilor are legatura in cea mai mare parte
cu versurile, care sunt din ce in ce mai explicite cand vine vorba despre sex, droguri, consum de alcool
si violenta. Moartea, promiscuitatea sexuala, crima, sinuciderea, abuzul de substante, violenta,
rasismul, homofobia si misoginismul sunt subiecte frecvent abordate, si nu in moduri care sa ii
linisteasca pe parinti. Iar daca te gandesti ca “al meu e inca mic”, gresesti: cel tarziu la varsta de 6-7
ani cand incep scoala, copiii incep sa fie expusi la experiente care scapa complet de sub controlul
adultilor. 

Evident, nu poti spera ca juniorul sa ramana blocat pentru tot restul copilariei sale la aceleasi cantece
de adormit copii pe care i le cantai odinioara, de aceea e o idee buna sa il expui tu, controlat, la stiluri
cat mai diferite si artisti variati.

Este o convingere a multora dintre parinti, care sunt de parere ca cei mici oricum nu inteleg care e
mesajul cantecului pentru copii, sau ca nici nu asculta versurile, si ca ceea ce ii atrage este exclusiv
linia melodica ritmata si saltareata. Din pacate, studiile au demonstrat contariul: la varsta pubertatii,
17% dintre baieti si 25% dintre fete au afirmat ca si-au ales cantecele preferate pentru ca le reflecta
foarte fidel propriile sentimente.

Cu cat importanta pe care o dau copiii unui anumit gen muzical e mai mare, cu atat atentia la versuri
creste, si chiar daca nu au inca pregatirea necesara ca sa inteleaga toate dedesubturile, nuantele si
glumele, ei sunt perfect capabili sa perceapa mesajul general.

Exista mai multe studii care demonstreaza ca preferinta pentru anumite genuri muzicale, sau pentru
anumite evenimente muzicale, se asociaza unui risc mai mare de expunere la unele comportamente
riscante, cum sunt consumul de droguri sau de alcool. De pilda, muzica rave si festivalurile de muzica
electronica par sa fie direct corelate cu un consum sporit de droguri si de alcool.

Un studiu efectuat in 1997 a aratat ca cel mai bun predictor al riscului in adolescenta este modul de
auto-raportare la sentimentele negative sau emotii prezentate de muzica ascultata, indiferent de genul
careia ii apartine. Cercetarile au continuat, cu rezultate interesante. De pilda, fanii muzicii heavy metal
par sa aiba un risc crescut de suicid, relatii mai proaste cu regulamentele scolare si cu profesorii.

Tot in cazul lor s-a remarcat un risc sporit de depresie si fumat. Fanii muzicii rap par sa aiba un risc
crescut de a se angaja in comportamente riscante de orice tip, in comparatie cu fanii altor genuri.
Baietii care asculta muzica ce include versuri misogine au un risc crescut de a manifesta
comportament violent fata de femei.

Evident, pentru ca o imagine “face” cat 100 de cuvinte, videoclipurile au captat mereu atentia
publicului, cu atat mai mult pe cea a tinerilor. Atunci cand discutam despre videoclipuri cu continut,
trebuie sa ai in vedere ca acesta este menit sa explice, sa accentueze sau sa sugereze un anumit tip de
interpretare a continutului versurilor.

Efectul pe care il au videoclipurile este cu atat mai puternic; el depinde, totusi, de varsta si de stadiul
de dezvoltare afectiva a celui care le urmareste. In Europa, 75% dintre copiii de clasele a IV-a – a VI-a
marturisesc ca urmaresc zilnic clipuri muzicale, ei descriindu-si timpul petrecut astfel ca “destul de
mult” sau “foarte mult”, in proportie de 60%. 7% dintre acesti copii sustin ca incep vizionarea chiar si
inainte de inceperea orelor la scoala.
O scurta statistica spune ca intre 11.5 si 22.4% dintre clipuri promoveaza violenta (procentul variaza
de la un post TV la altul, dar tine cont ca in prezent copilul are posibilitatea de a alege exact ce vrea sa
asculte, pe YouTube); muzica rap este responsabila pentru 20.4% dintre aceste elemente de violenta, si
muzica rock o urmeaza aproape, cu 19.8%.

Consumul de alcool este promovat in pana la 26.9% dintre aceste videoclipuri; clipurile cu muzica rap
sunt fruntase si in ceea ce priveste promovarea consumului de alcool, si a fumatului.

Ingrijorator este si mesajul rasist transmis in cele mai multe dintre aceste clipuri. In multe dintre ele,
persoanele de culoare sunt reprezentate fie ca agresori, fie ca victime. Iar aceste cifre sunt importante
pentru ca s-a demonstrat ca aceasta expunere prelungita la seterotipuri ajunge sa dezvolte, la copii, o
incredere oarba in ceea ce transmit ele.