Biocombustibili

pentru autovehicule

Alexandru Naghiu
Nicolae Burnete
Cecilia Roman
Mircea Chintoanu
Rudolf Diesel Henry Ford
 Principale tipuri de
carburanţi pentru transport
 Autovehicule eficiente
şi cu emisii reduse
UE a luat în unanimitate o decizie prin care se va aloca până în anul
2014 minim 3 % din PIB-ul Comunităţii (1/3 din fonduri publice şi
2/3 din fonduri private) pentru cercetare şi implementarea
rezultatelor cercetărilor referitoare la energiile reînoibile

Motoare diesel curate

şi extrem de efciente

Materii prime
multiple & alternative

Cărbune
Biomasă
Gaz natural Procesele din cilindru

Petrol

Combustibili curaţi
PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE
BIOCOMBUSTIBIL BRUT
Ulei Metanol KOH
MATERII
PRIME

DOZARE DOZARE DOZARE

AMESTECARE IN DIZOLVARE
REACTOR KOH

TRANSESTERIFICARE TREAPTA I TRANSESTERIFICARE TREAPTA II

cu agitare cu agitare
T= 65°C T= 65°C
t= 60 min t= 60 min

SEPARARE GLICERINA SEPARARE GLICERINA

fara agitare fara agitare

GLICERINA
BRUTA BIOCOMBUSTIBIL
BRUT
PROCESUL TEHNOLOGIC DE PURIFICARE
BIOMOTORINE
BIOCOMBUSTIBIL BRUT
H2SO4 Apa potabila CaCl2
MATERII
PRIME

DISTILARE METANOL PREPARARE PREPARARE

T=90°C
sol H2SO4 sol CaCl2 30%

METANOL
NEUTRALIZARE SPALARE TREAPTA I
cu agitare cu agitare T=40-50°C DOZARE
T=40-50°C t=60 min
sol CaCl2
RECIRCULARE
SPALARE TREAPTA II
control pHSEPARARESOLUTIE DE cu agitare T=40-50°C
Ape NEUTRALIZARE
reziduale I
fara agitare T=40-50°C
USCARE
Ape SEPARARE APA DE SPALARE TREAPTA I cu agitare
reziduale II fara agitare T=40-50°C T=40-50°C t= 5h

control
Ape pH SEPARARE APA DE SPALARE TREAPTA II
reziduale III fara agitare T=40-50°C
control
prezenta SO42+
SEPARARE
FILTRARE fara agitare
T=20-40°C t= 24h
BIOCOMBUSTIBIL

REZIDIU SOLID sol CaCl2

PROCESUL TEHNOLOGIC DE PURIFICARE
GLICERINA
Apa Carbune
Glicerina MATERII H2SO4 Ca(OH)2 Bentonita
bruta potabila activ
PRIME

DISTILARE METANOL DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE

T=90°C

METANOL ACIDULARE
PREPARARE PREPARARE suspensie
T=80°C pH=1-1.5 sol H2SO4 10% apoasa de Ca(OH)2

control pH
NEUTRALIZARE
agitare moderata DOZARE
SEPARARE FAZE T=80°C
t=2 ore

Amestec de:
DECOLORARE
cu agitare
-acizi grasi Sulfat de calciu FILTRARE T=80°C t=30 min
-metilesteri
-saruri

Carbune + bentonita + impuritati FILTRARE

FILTRARE CONCENTRARE
GLICERINA TEHNICA distilare in vid
p=0,1-0,3 torr
T=80°C

Sulfat de potasiu
Schema fluxului tehnologic de obtinere a
biobenzinelor din sfecla de zahar
Etanol
Sfecla de zahar Taierea radacinilor de
Etanol anhidru: 7400 l/ha
Productia: 70 t/ha sfecla in taietei
Densitate: 0,795 kgl
Valoare energetica: 26,8 MJ/kg
Apa: 77 % m/m Puritate: 99,7 % m/m
Zahar: 17 % m/m Continut de apa: 0,3 % m/m
Alte: 4 % m/m Difuzie (maxim)
• Extragerea sucului dulce Norma UE: EN 15376
• Separarea pulpei

Fermentare
• Conversia zaharurilor in alcool
• Producerea de alcool la 8...10
% m/m

Distilare
• Separarea alcoolului si
decantare
• Productia de etanol hidratat
la 95 % m/m

Dehidratare
• Rectificarea alcoolului
 Glicerina Butiraldehida
ACETALIZARE
Benzen
Amberlyst 15
DISTILARE
Apa
ETAPELE
REACŢIEI DE Benzen
ACETALIZARE FILTRARE
Amberlyst 15

CONCENTRARE
Benzen

DISTILARE
Blaz

Amestec
hidroxiacetali
Hidrura de
sodiu
AMESTECARE

Dietilcarbonat
ETAPELE
REACŢIEI DE CARBONATARE
CARBONATARE

Etoxid de
sodiu DISTILARE Blaz

Amestec
carbonaţi
acetalici
CABIO – Analize Chimice
Biocarburanti
Continut de esteri metilici, Monogliceride, di-
si trigliceride, glicerina libera si totala,
Metanol

Densitate, Viscozitate, Punct de inflamabilitate

Continut de sulf

Cifra cetanica, cifra octanica

CABIO – Analize Chimice
Biocarburanti
Continut de apa

Contaminare totala,
coroziune pe lama de cupru

Indice de iod, indice de aciditate

Metale alcaline, Fosfor

Putere calorifica
Impactul utilizării biocarburanţilor
asupra emisiilor de CO2
Consum de carburanţi pentru transport
raportat 2007
2007 în România:
q tota
totall 5.397.591 t, din
din care:

1.696.280 t – benzină
3.701.311 t – motorină
RO

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească carburanţii

Alimentare sigură
Depozitare şi manipulare sigură
Densitate energetică ridicată
Comptitivitate economică
Poluarea + toxicitate redusă
 Impactul evoluţiei
biocarburanţilor asupra mediului
Impactul utilizării etanolului,
asupra nivelului de poluare
Eficienţa energetică a diferitelor
tipuri de biocarburanţi
Combustibilii de tipul biomotorinelor (ulei pur sau biodiesel) pot fi
utilizaţi la alimentarea MAC atât separat, cât şi în amestec cu
motorina (în diferite proporţii).
Amestecurile dintre combustibilii tip biodiesel şi motorină se notează
cu literele BD (în SUA numai B) urmate cifre indicând conţinutul
procentual de biodiesel astfel:
qBD100 indică un conţinut de 100 % de biodiesel;
qBD20 indică un conţinut de 20 % de biodiesel.
Utilizarea biodiesel-ului
 Caracteristicile motorinei şi ale principalelor tipuri de uleiuri vegetale
utilizabile pentru producerea de biocombustibili

Densitate Putere Viscozitatea Punctul Punctul Cifra de

Combustibilul la 150 C calorică cinematică Cifra de de Cifra Jod saponificare
[Kg/dm3] [MJ/kg] la 200 C cetanică congelare inflamare [mg KOH/g]
[mm2/s] [0C] [0C]
Motorină 0,84 42,7 4…6 50,0 -15 80
Ulei de rapiţă 0,92 37,6 74,0 40,0 -15…-18 317 94…118 167…180
Ulei de 0,93 37,1 66,0 35,5 -8…-18 316 118…144 186…194
floarea-soarelui
Ulei de soia 0,93 37,1 63,5 38,5 -18…-27 350 114…138 188…195
Ulei de in 0,93 37,0 51,0 (52,0) -6…-14 169…192 187…197
Ulei de seminţe 0,93 36,8 89,4 41,0 320 90…117 189…198
de bumbac
Ulei de ricin 0,91 37,2 71,0 (51,0) -14 340 (103) (138)
Ulei de cocos 0,87 35,3 21,7 7…10 246…268
Ulei de palmier 0,92 37,0 29,4 7…10 246…268
Ulei de sâmbure 0,92 37,0 29,4 42,0 267 34…61 196…206
de palmier
Ulei de măsline 0,92 37,8 83,8 7,1 75…90 186…16
Pe baza observaţiilor legate de importanţa compoziţiei acizilor graşi asupra formării
depozitelor cărbunoase din camera de ardere, Loeffelman şi Auld au introdus în 1985 indicele
FIV (fuel index value) pentru aprecirea pretabilităţii utilizării uleiurilor vegetale ca şi
combustibili:

FIV = 1(% acid oleic) + 4(% acid linoleic) + 8(% acid linolenic) +
1,1(% acid eiconsenoic) + 1,2(% acid erucic)

Acidul gras Comportamentul la Comportamentul la Stabilitatea

temperaturi scăzute temperaturi ridicate oxidativă
Caprilic, C8:0 +/0 + ++
Caprinic, C10:0 +/0 + ++
Lauric, C12:0 0 ++ ++
Miristic, C14:0 - ++ ++
Palmitic, C16:0 - ++ ++
Stearic, C18:0 -- ++ ++
Oleic, C18:1 +/0 + ++
Linoic, C18:2 + - -
Linoleic, C18:3 ++ -- --
 Schema legăturilor instalaţiei de
alimentare cu biocombustibil a
motorului în cazul sistemelor cu
pompă cu distribuitor rotativ
1 – rezervor biocombustibil; 2 – filtru biocombustibil;
3 – pompă de alimentare cu biocombustibil; 4 – încălzitor
biocombustibil (schimbător de căldură); 5 – legătura între
încălzitor şi portul B al electrovalvei de alimentare; 6 –
filtrul principal de biocombustibil; 7 – legătura dintre
portul B al electrovalvei de retur şi rezervorul de
biocombustibil; 8 – legătura dintre portul C al
electrovalvei de retur şi portul A al electrovalvei de
alimentare; 9 – electrovalva de retur; 10 – element de
încălzire; 11 – injectoare; 12 – sistem de injecţie;
13 – legătura dintre portul A al electrovalvei de retur cu
intrarea în sistemul de injecţie; 14 – filtru de motorină; 15
– electrovalva de alimentare; 16 – legătura dintre filtrul
principal de biocombustibil şi electrovalva de alimentare;
17 – circuitul fluidului de răcire al motorului; 18 –
termocontactor; 19 – linia de alimentare cu motorină; 20
– rezervor de motorină.
 Aparatura necesară pentru funcţionarea dual:
motorină/ulei vegetal

Sistem de alimentare mixt motorină şi biocombustibil

Schimbatorul de căldură

Filtrul pentru biocombustibil.

Bloc electrovalve
Kit-ul pentru adaptarea motoarelor diesel
la utilizarea biocarburanţilor cu
viscozitate ridicată
 Influenţa utilizării
biocombustibililor asupra
pistoanelor motorului D-2402;.
 Efectul utilizării biocombustibililor
asupra arborilor cotiţi, motorul D-2402
 Viscozitatea cinematică, n, mm2/s
120
MOT
100 UR
80 URE
B10
60
B20
40

20

0 tcomb, 0C
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Variaţia viscozităţii cinematice a biocombustibililor

comparativ cu cea a motorinei în funcţie de temperatură
 URE

Biodegradabilitatea
Evoluţia, CO2, %
BD80

BD50

BD20

MOT

Durata, zile

Biodegradabilitatea biocombustibililor în comparaţie cu motorina

(testul evoluţiei CO2)
Utilizarea biodieselului în transportul public
Utilizarea biodiesel-ului în agricultură
Utilizarea
bioetanolului
Dintre problemele principale care se ridica la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare in motoarele cu aprindere
prin scanteie se pot enumera:
►tendinta de reducere a puterii efective la un debit constant de alcooli, ca urmare a puterii calorifice mai reduse a
acestora, comparativ cu benzina (la arderea metanolului se degaja o cantitate din energie cu circa 50% mai mica decat in
cazul arderii unei cantitàti echivalente de benzina, iar prin arderea etanolului rezulta doar 66% din energia degajata la
ardenea benzinei); prezenta oxigenulni in structura moleculara a alcoolilor asigura, pe de alta parte, micsorarea
necesanului de oxigen pentru ardere, astfel incat, in ansamblu, puterea calorifica a amestecului combustibil-aer, raportata
la volumul de amestec, este putin modificata (metanol necesita cu 44% mai putin aer pentru combustie, comparativ cu
benzina, iar etanolul — doar 6l% din aerul necesar arderii benzinei); prin urmare, se poate asigura mentinerea
neschimbata a puterii motorului cu o cilindree data, prin marirea corespunzatoare a debitului de combustibil (pentru
mentinerea razei de actiune a automobilului trebuie marita, totodata, capacitatea rezervorului de combustibil); .
►dificultatea pornirii la rece, determinata de presiunea redusa de vapori la temperaturi joase; in cazul utilizarii
alcoolilor puri, pornirea la rece poate fi solutionat prin folosirea de combustibili auxiliari (benzina sau gaz petrolier
lichefiat) sau ameliorarea pulverizarii (metanolul necesita pentru vaporizare de 3,7 ori mai multa caldura, iar etanolul —
de 2,6 ori, comparativ cu benzina);
►tendinta de inrautatire a vaporizarii in sistemul de admisie la motoarele cu carburator, determinata de valorile ridicate
ale caldurilor de vaporizare ale alcoolilor si care necesita reproiectarea sisternului de admisie;
►tendinta de crestere a frecventei incidentelor survenite la functionarea motorului la cald ca urmare a formarii
dopurilor de vapori si a emisiilor de alcooli (punctele de fierbere ale alcoolilor fiind coborate, cornparativ cu benzina);
►calitati defavorabile de ungere, determinate de viscozitatea redusa a alcoolilor si care afecteaza direct cuplurile de
frecare,in primul rand la nivelul pompei si in sectiunea de inalta presiune a instalatiei de alimentare;
►incompatibilitatea compuilor organici si, indeosebi, a alcoolilor cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul
elastomerilor, cu care acestia vin in contact nemijlocit; .
►coroziunea, determinata de alcooli si, de asemenea, de atacul chimic direct al unor compui specifici, rezultati in cursul
arderii;
►toxicitatea alcoolilor si, indeosebi, a metanolului; metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva
si cutanata, provocand, in general, intoxicatii cu efecte grave, care depind de conditiile expunerii si de susceptibilitatea
individuala; concentratia limita de vapori de metanol in atmosfera, admisa la o expunere continua timp de 8 ore pe zi,
este de 2600 mg/m3; efecte fiziologice pot, insa, interveni si prin expunere la concentratii de 1,71—1,46 mg Me—
OH/m3.
Variaţia concentratiei de bioxid de carbon, la motorul cu aprindere prin scânteie
in cazul utilizarii biobenzinelor, comparativ cu combustibilul clasic – benzina
(date preliminare)
Variaţia concentratiei de monoxid de carbon, la motorul cu aprindere prin scânteie
in cazul utilizarii biobenzinelor, comparativ cu combustibilul clasic – benzina
(date preliminare)
 Variaţia emisiei de hidrocarburi, la motorul cu aprindere prin scânteie
in cazul utilizarii biobenzinelor, comparativ cu combustibilul clasic – benzina
(date preliminare)
 Variaţia emisiei de NO, la motorul cu aprindere prin scânteie
in cazul utilizarii biobenzinelor, comparativ cu combustibilul clasic - benzina
 20%
10%

Modificarea procentului in emisii

0%
-10%
-20%
-30%
-40%
-50%
-60%
-70%
-80%
0 20 40 60 80 100
Procent de biodiesel %

PM CO HC NOx

Influenţa procentului de ulei vegetal din amestec

asupra nivelului emisiilor poluante
 Efectul utilizării bioetanolului
asupra nivelului emisiilor poluante

1 milion m3 bioetanol

reduce emisiile cu:

2,2 milioane tone 1,2 milioane tone 6,95 milioane tone

CO2 SO2 NOx
Impactul utilizării etanolului, asupra
nivelului de poluare