CAPIEOLUL I NOTIUNI FUNDAMENTALE DE ECOLOGIE GENERALA 1.1. OBIECTUL DE STUDIU AL ECOLOGIE! logiet din sisteme Biocenoza este un sistem de popul PopuliSau intre dous populatii, numiti biosistem. Parteneri se condifioneazi reciproc, fiecare {in activitatile sale vitale sau cel luenfat de celdlalt. Vita ae Tana viel de vie (Oidium), cartoful si mana cartofului (Phg- tophtora), si viscul, i matreata| r for , ; si matreata brazilor (Usnea) fe Ecosistemul este un sistem complex alcituit din biocenozii si bio= top, adicd din fragmentul de scoar{a terestri populat si transformat de © Biocenazi. Biocenoza de livadi .aleituieste impreunii cu solal si apa ~ 6 din sol, cu stratul de aer de'pe sol, un ecositem, Dect livade este un ecosistem. Biosfera cuprinde toate ecosistemele de pe planeta noastrd. Ba nu trebule confundata cu fnvelisul viu al Pamntntului, ea substanta vie pla- netard. Este ceva mai mult. Biosfera euprinde involigul viu cu media! sdu, adici cu partile din litosferd, hidrosferd si atmosfera (troposferd). care au fost vitalizate biosfera, ecologia se interfereaza cu is fora este si ea 0 geosferd si, ca atare, poate fi un obiect de studiu si al geografiei fizice. 1.2 . NOJIUNEA DE SISTEM sistem, si ne imaginam iA corpuri A si B, situat -un spatial fizic, 1a o oarecare distant Intre ele (Fig. 2). Fiecare din aceste corpuri efectueazi 0 activitate care fizic ambiant. Activitatea cor- distantei d pind la punctul M. ictiunea genereaz’ o functie comunt a clementelor par- feractiune, un ansamblu functional, putem vorbi de un sistem. Un stol de ciori de semanituré (Cormus fragilegus), care viziteazi intimplitor un cimp nu constituie impreuni cu acesta un sistem, Nu- ‘mai dacd stolul de ciori este activ in mod constant pe cimpul respectiv, oun sistema adaptare a sistem Intre ele. bondaral i a plantel genereazi legaturi de Fig. 2 — Reprecentarea ‘Sistemul poate fi concret, un ganism, viu. Sistemul poate ic de corpu un obiect mate- concret. Ini avest eg mai greu de din mai multe care genereaza fom. Din cole de mai sus rezultai ci cla Be oni) Sie occa ‘sau de simboluri care actioneazd ca un f tee ef. 1.3 UNITATEA SISTEMATICA A LUMII Vi Intreaga natura, at sint al compurile lipsite de vat, eft 31 fintele vi ited. aloft 9) moplecole) Observiod en, atentle entire toare, constatim ca multitudinea prticulelor materiale nu sin Faipto si ahesteate baci i la snk grat, frmind agrogis mai Maule au mal pun complexe, constiuind dente conrudl materi Din aceasti cbservatio foarte generala so : acte generalise desprinde in primal rind concluzia eh intreaga materie este organizati in. corpurl materiale. EB i generale si poate mai importante ea fieeare dintre cle se comporta © ale corpurilor mat reg, pastrindu-si in- fata de mediul Inconjurator ca ow dividualitatea timp mai mult sav mi punct de Godere fizic se spune cB aceste corpuri materiale reprezinta sistome. ‘a sistenelor a fost formulata de savantul contem- lanffy in lucrarea sa Theoretische Biologie (Biologie un intreg. dintre elementele materiale “care intra fn. cuvinte, organizarea lor in spatiu si nfina ca unitate, si se com= mnjuratoare. Accasta unitat le naturii ‘ind anumite functii, prin jemului, revistind intr-un fel ‘care tind si dezorganizeze sistemul dat. chiar in aceasti forma generala, are o mare Desi acest aspect va noastre, de la i trebi neta noastré, dela un viros tate omeneasc’ toate se constituie fn sistome, __" Din compararea dife comune ale lor, care per fun jeme se pot evidentia unele trasaturi legerea mai adinca a modului cum sint ‘de cite feluri sint si care sint rela~ juror. ele ci in ultima categorie sint incadrate si sistemele ogice. Sisiemele biotog! torit ofganizarii lor, autoreglare 1¢ sint sisteme deschise, informationale care, da- au capacitatea de autoconservare, autoreproducert n comportament antientropic Jor cu alte sisteme™. lermodinamicd, ce ne. pe: rizeada graduDin punct de vedere 2 relatitior cu sistemolo i : fe inconjura diut ambiant) Vietoitoarcle opartin sistomelor deschise, cle Inteeigind atit schimburi de energie, cit si de substanta cu acest med ~ fanegleere So¥eM Biologie oreo anumstastuctard st 3! anamie Prin structuri, se fnfelege doar forma sau ari i sau arhitectonte respectiv, tar funcfia sa“exprima relatile tistomulut respect Bul sau, $1 mu orice fel de relatii Do txemplu, cones Thue componentele unui organiam sint de natura. morfofisologie. sint finalizate in sensul indeplinirt color dova functi esentisle ale. iv dividului : autoconservarea si autoreproducere: si stan Steele dsc login, cs ft si energie se realizeara 0 stare sani tare stati Una din trasaturi onganizarea, lor si ibul permanent de sub- ra, un echilibru mobil, a ee So eee eee ee ‘oate vietuitoarele prezintaé o serie de caracteris bese de sistemele deschise ache cee eee perfectionat ice si taxonomice. nu vom reusi sé functiile lui daca nu-i cunoastem etapele Flecare organism. de la col conserva si rezuma fn. patrimeniul care face par _ Toate sistemele nigte sisteme ciber nale care folosese area, prelucra ‘Orice org fia diferitelor legaturi de vedere fizie electric etc. Accasta transformare de energie, reprezinti forma cea mai Shocvata prin care organismul, ca sistem deschis, intretine relatille sale 2G mediul inconjurdtor. Toate sistemele biologice sint sisteme informa flonale ce pot si Teceptioneze informatii, si le prelucreze, interpreteze Popol tn anumite momente si transmita’ mediului sau altor sisteme din mediu, propriile sale informat Sa ‘Activitatea informational’ a sistemelor biologice, contribuie si de- termind integrarea lor in medi, iar pe de alta parte transformarea lor. ‘Savantal N. Wiener, fondatorul ciberneticii arata ci ,informatia apare ca o succesiung continué sau discontinud de evenimente (semnale). ms- surabile, distribuite in timp (1953). i ote Tnformatia ewe inregistraté intr-un mod proprit, caracteristic sis~ femalui dat’ De exemplu, Ja sisteraul individual, informatia este Inre- gistrats In codul genetic, Ja sistermul populational in structura pops Iatiel, Cantitatea de informatie continuata de un sistem este dependent de gradul de organizare al acestuia. Cu cit un sistem este mai bine or- ‘ganizat cu atit el confine 0 cantitate mai mare de’ informatie. Un sistem dezorganizat contine putin’ informatie. i ‘Astfel, bacteriile care au 0 structura simpli, procariots, detin mai putina informatie decit © planta superioara sau ‘un vertebrat superior. Sistemele biologice nu sint fixe, ele evoluea74 in timp si o dati cu aceasta si cantitatea de informatie. Astiel un individ tinir are 0 orgenizare §1 un grad de informatie inferior unui individ matur, Ten- Gieta generala este de crestere a informatiel pe misura dezvoltirii Iu- Dar, sistemele biclogice nu tind spre o crestere maximé, ci spre di a gradului de informatie. Pentru conservarea sistemelor biologice un rol important fi revine gradului de fidelitate cu care este transmisi informatia. Dacé indivi- $i unei populatii nu ar transmite fidel urmasilor caracterele lor, atunci ‘Specia din care fae parte ar fi in pericol de disparitie. ‘Transmiterea fideli a informatiel se asiguré pe mal multe cil, dar cea mai important este redundanfa (excesul de informatie transmis fafa e strictul necesax) ce caracterizeaza sistemele biologice. Conform ,principiului lui Dancoff*, orice organism seul orgenizatic care progreseaza prin evolutie compatitiva se apropie de acest optim do vista, sistemul comitind cu atit mai putine erori, cu elt evoluensi Si foloseste un’ minim de informatie redundant, necesar spre a mén- {ine erorile la acest nivel. Acest principiu are’ implicatil esentiale tn problemele majore ale biologiei si ecologiel. 3. Integralitatea este o trisituri a nificatii pentru sistemele biologice. fle componente ale unui sistem biologic se dif cializeazi) morfo-functional, stabilese intre ele conexiuni care determina functionarea sistemului ca un intreg. Fieca Togic este delimitat fafi de alte sisteme si se comport ca un tot, da- torita conexiunilor care leaga componentele Ini nmRe ee ee ee de 0 mere gener fice (Genstste, dctrotia cexelor ote} oh insugirile proprii_ popula ee ese one a parte. Astfel ,efectul de grup* sau mai bine. ip supra elementelor sale componente este eect oe care 0 compun. tuturor sistemelor Este conseci due treptat la ila I © stioc tn contac ata in pietrig sf e gradul lor de ix eS ‘tall de reprezinté o alti caracteristici a sistemelor biclogice. Evelutia fiectrui organism ce se desfisoard din momentul apari- Program, genera Sec i ctapo de dervoltar eae’, in ultima instants, durcta de vials @ ‘Acest program propria (pentru sinc) asiguré existenta si autocon- _servarea individu “Acest. program propri ni serie de programe inferisare (de coordonare a nivelurilor infericare) care in cazul orga” Bismelor vi, cuprinde totalitatea organelor, tesuturilor sf celulelor. n> Se integreazi ca parte componenta in sistemul Biologic.ce for- 11 in care este integrat in de programe sint de asa natura hie de programe este con- smele de control ale pro- sitatea 1u- portante caracteristici ale izate de aya natura, incit ci intre elementcle sistemu- 1p N.A. Bernstein (1952), mo- in sintetizarea proteinel si 2 aci- ‘a fenomenului de autoroglare gu, profesorul Fr. Reiner a considerat necesar ca 6. Autoreglarea os! sistemelor deschis " zilot nucl Inch din at autoreglarea si De faj ile con- ‘a si plstrarea constant ‘cu tata reinnoirea permanent a elementelor chi elese in afara unor mecanisme de autoreglare. ‘Vii este studiata — sub aspectul ei in- tin mate stitutive, nu pot fi ‘Aceasti insu formational — de cibernetica. "utoreglarea se realizeazi prin mecanisme de conexiune directa si conexiune inversi (feed-back). ‘Conexiunea directa asiguri transmiterea informatici de 1a reglator Ja partea reglatd, fers, de la partea reglatd la reglator. ‘Conexiunea Inversi esté un rezultat al interactiunii pirtilor siste mmului despre care G. Klaus (1961) — dupa N. Botn: rea asigurd homeostazia or: _ mului fata de influes de reglare, asigu- a si conservatorismul eredi de formele superioare de biologia molecular si 1.4 IERARHIA SISTEMELOR BIOLOGICE L. von Bertalanffy. —.concepe teoria generalé a sistemelor ca 0 teorie general a organizsril, 13 meatia, Jn alte cazuri, fiecare specie © reprezentatd printr-un numir mai un aspect — deosebit de im- i a poe - mare sau mai mic de populati. es lizim sistemel ate ee Sau ma J icestel aituafil tratim populatia si specia in cadrul ace. pita de vail ft 1 cole vii, consta See eset | quiagh nivel de organizare a materiel vii — nivelul populational sam al i le din natura se grupea: a lor este nesfirsita. speciei. ce mai complexe, constituind 0 adev: de organizare din ce in ‘Dupé cum indivizii unei specii intré in mod obligatoriu tn compo- acestel ierarhii so afla nivelul atomi ie organizatoric’. La bara nenfa nor populatii, tet aga populafiile ne pot put acd ne oprim doar la nivelele de onganizare tem ecologic complex, un fel de biocenoza Ja scara continental. El gru- fear biocenozele similare ca infatisare si care corespund unor condifit ‘tarii biologice : CELULA - ORGAN adzptate la conditiile de temperatura $i ‘umiditate, existind geografic pe ~ BIOCENOZA. GANISM PLURICELULAR> POPULATIE scepter te Ge sol. Tm legatura cu plantele adaptate acestor con- ee le tomperato cu frunze cizitoare trliese o serie de specil Git, Pik are au evoluat in functie de complexul de factori pedo- Glinatiet si de componentl v vel etala. Biosfera.reprezinta superior al organizirii_ sistemice 2 Io— mii de pe planeta noas wuzind toate celelaite nivele mentionate Gnterior. Biosfera este un invelis superficial al Pamintulul avind 6 ma seigima coneentrare in zona de intrepitrundere a colorlalte trel_sfere | oografice ; Htosfera (Invelisul solid), hidrosfera (nvelisul lichid), atmo- | sfera (Inveligul ga70s). | “Toate nivelele suprain deschise cu autoreglare. I mune tuturor sistemelor biologi libral dinamic, autoreglarea. | ; x de organizare ale materiei vi : ; giturd cu ovolutia trepiclor fundamentals aie daze, | Peeaint& un biom, vind caracteristice un numAr de specti de plante duale amintite anterior reprezinta sisteme iceasta categorie ele posed insusirile co- , analizate anterior integralitatea, echi- functionarea lor ‘Fiecare nivel de organizare biologic are insusiri structurale si fune- i generale ale tionale epedifice. Fiecere nivel se deosebeste de cel inferior printr-o ete Togenitate mai mare, i posed: tati si, legi specifice. Astfel, legile biologi pecie. Metabolismul constituie | © legitate ‘pe cind adaptarea — ca rezultat al selectici naturale — este o fe a speciei. 4.5 INDIVIDUL — VERIGA DE BAZA IN ORGANIZAREA SISTEMATICA A MATERIEL VII forma elementari si totodata_uni- de organizare i sint grupati in locuri mai pot respective. ents Shel tpt rs Idi, pe o insulé maicd, tn- realizeaz mtabollsmal mS iv munt sau vale izolata, repre- : cs entate printr-o'singura populate. In acest car specla coins ca tore See ee TA 5i prin ei se face intreg schimbul de substante si energie cu ambiant si de aceea individul trebuie considerat veriga de baza in organizarea sistematici a materiei ind unitatea functional ele- i. Individul existd numal in orice fenomen ce se petrece la mai putin, in starea popul: sau al specillor, se reflecta, mai mult s a biocenozei si a ecosistemulti. pot fi extrem de vari constituind sediul principal al procest , fiziologice si de morfogenezd, de care depind biologice din cadrul. nivel re de organizare a mn. spatiu’ necesar pen- asigura nivelul tro- enezé. Sfera de ac- latiel din care face parte. sbreccupat* de supravietui junilor factorilor biot apirare de dusmeni, acumulare de totul convergind spre supiaviefuirea in cadrul pondere in ecologia ind'vidului o prezinti rel intraspecifice. 1.6 POFULATIA, PILON IN EXISTENTA BIOCENOZEI Populatia este. eleatuita din indivi’ (ind aceleiasi_specii care: sint foarte. aseminatori-unit-cu alfii, Hind treapta cea mai. simpl. de organizere a sistemelor vii supraindividuale. Faptul c& pot nt indreptatit pe unii autor considere snecia si po} Populatis rice si ea ce per face parte. de energie individu de autoreglare ce-i di posibilitatea <4 se mentind un timp mai mult "sau mai putin indelungat, datorjta propriei sale organizari. Notiunea de ~ organizare a unei populaii cuprinde no} de structura si de func fic ale acesteia, considerata ca intreg. 5 Dintre elementele ale ale organizirii_populat tea, cresterea po ‘pe care le vorn trata separat fn capitolele urmatoare > ‘Cea mai Important trisdturi este efectivel numeric, prin care populatia coup’ un areal in natura si totodata un lee in economia unet “Biocenoze, influentind atit productivitatea bruta, cit si pe cea netd. jval numeric variaza in timp fie a unor factori proj populatie! este determinati de __, 2 popul riei vii, intre ind In populat | ce determin structura lor ecologic. 16.1.1. DISTRIBUTIA IN SPATIU A INDIVIZILOR ¥ au aratat cA efectuate in natura ne- i or fn spain este Tn sts. core je cu limitele de tolerant’ pe care acestia le au fata de factorii abio- t je lor cu alte grupe ne (paraziti, predatori, teritoriald a rineipale de distei- stante_aproximativ care satisface cerin~ fn orice punct.si in aceeagi misuri. Ea apare adesea ca rezultat al competitiei zi pentru hrani sau spetiu.’ Astfel arborii unel_padurl ‘ma- ‘uniform, ca urmare a comportamentului lor identio entinerea neDistributia. tntimplitoare se_carac- ‘iseibupia grupaté sat_aglomeratit este a raspindita innate. In e in spat timplare- Astfel de aglomerari le for- mei afidele pe frunzele” diverselor spetitde_plante. Distributia grupati este determinata atft de comportamen- s triascd In cit si de va- 1.6.12 COMPORTAMENTUL TERITORIAL SI IERARHIA SOCIARA Apirarea unui teritoria din-cadrel populohilor Casts Neroral’ “apaest are suprafata mal mare cm atit densitatea, competitia si suprapopalarea sint mai reduse, @ indivizilor uneori in numér foarte mare. Astfel de ratele si gistele silbatice, la foci si la unele specii In general. speciile care tréieso in grupuri puternio jerarhizate nu-si apard teritoriul. 18 _ ‘Wit&tii sau de Sabian de st Jerarkizarea indivizilor intr-o popalatie poate imbriica forme foarte _ eterogene. De exemplu Ja animale de furma apare o scaré a dominan- fei indivizilor, asa cum s-a. constatat in populatille inchise de mamifere si de pisari, unde ierachia este unul dintre factorii care influenteaz in mod pregnant nu numai anumifi indivizi, dar si populatia in tota- itatea ei. De starea ferathiei depinde freevenfa luptelor si gradul de anta- de crearea ce conditii favorabile 1613 EYEROGENIPATEA POPURATIE! Pe_areahil unei_specii_sau in cadrul_diverselor_populatii_ compo- nente, indivizii nu sint identici. Coloritul, dimensiunea, ‘biomasa, virsta, gradui de prot det fomse nl sea. on Soci Je at Die, alt caracter esential ce mdreste gradul_ exemplu eterogenitatea indivizilor in soldati, lucra- cazul unei populatii de termite unde se canose indi . femele si mascull Popelatia in ‘ansambla, nm apare ca o forma amorfi, omogen’, ci ca o unitate cu un prontntat caracter eterogen.. Alaturi de aiff fac- | tori structurali, eterogenitatea constitule un parametra important in mentinerea echilibrului si coeziunii unei populatii in raport cu condi- i, specia prezintipopulatiile distribuite in- tate locale, conditionate de factorii: medin- abitatelor reprezinti astfel un factor logice si morfologice ce exist intre grupind indivizii cei mai bine adaptati sub ‘Acomodarea — ee ee are_up organism sao “9 specie (populatic) de a-si modifica forma, structura sau functia, pentru _ a revista mai bine unor_conditii_noi.de viafi..Modificdrile aparute no _ sint ereditare, iar populatiile ce prezinta asifel de modificiri se numeso ecofene. Be exemplu, Ja silkiile din zona inundabilA a Dunarii, in pe- _ dloada viiturilor aper pe tulpini radicini adventive, care se usuca. dupa Petrageres ape! “Adaptared — reprezinti capacitatea onganismelor, determinati ge- netic, dea se diferentia in forme distinete, eorespunzatoare eondifilior 19a See scared ivan ee coma eneae rilor, aritind cf prin intermediul factor mediul modeleazd al-dofledIn-zoni.colinara si-pe pantele-stincllor aride, al He do pind ta 1500 m altitudine, far al patrules In. zona alpind Ja peste 2000.m ciproc s-a observat ‘cl flecare ccotip/se ie origine. cadrul_unei specii_demonstreazi. corelatia re_caracterele_genetice ale unel populatii si_con- ,_ Adesea. diferentierea ecotipatiitor apare-fle ta fie_la_nivel_morfologie (mor et-diferentiate sau aceste diferentieri apar Ja © populatie la elta de-a lungul unui gradient ecologic jeréa ecotipicS reprezinti punctal de plecare in formarea ic notiunea clasici a fitogeografiel taxon determinat morfologic este caracterizab prin- tro ecologie particular’. yp 1614, STRUCTURA VIRSTELOR ‘Structura de‘ virst’i a populatiel se exprima prin proporfiile in care sint reprezentate diferitele grupuri sau clase-de virsti-faji-de-numarul 1 popula’ Punct de vedere fiziologic, viaa unui organism poate fi im- in mai multe etape sau virste care difera prin greutate corpo eee ila disparitia individului (eateinen fi 1938 ; ri de a o specie Ia alta, iar in cadrul ace- perioada postreproducatoare este mal scurti si peri- oada prereproduedtoare mat lung, Daca durats fzilor depiseste perioada lor de maturitate file se suprepun. In aceste cazuri, populatia are 0 struc- ‘in care sint reprezentate perioadele diferite de dezvoltare a indivizilor in cadrul intregii populatil 20 tn populatiile de plante se disting sase_clase de «i rizate dupa fa7a_vegetativac sf functille- reproductive plante Fad: Teproduettoare, mature sexual $t ‘Ze wegetare, dar inonpabile de rer complet ; plante batrine, capadi _ structura pe virste poate fi-reprezentatd_printr-o_piramidt erie pe abcisé numi- irstelor 1a diverse spe- observatiile realizate asup! Fan! deipiemige ae se perioade fat pos fm evident ‘intr-un. poligon de freevent’ tre diverse grupe virsta, situa populatiile ce se gasesc fazi-de-crestere"statio-” se, poate determina caractere-morfo- inelele anuale wrbori, solzii la pesti, cochi Ta. moluste, coarnele si dis:- — Structure de Soon Ja Drosophi rogresiv Pe ordonats — vt a nai care privesn procesele metabo- 21lice, necesttitile energetice, sensibilitatea fat de presiunes mediulei, precum. $i prolificitatea diverselor categorii de indivizi. ~{ 161.5 PROPORTIA SEXELOR tructura pe sexe a populatiilor difera foarte mult de la o specie De exempla la vrabia comuni (Passer domesticus) sau gésit ‘asculi si 45% fémele pentrn un esantion de 20.000 de exemplare ; pecit de rate silbatice s-au cOnstatst 73% mascali si 27% fe- ru tin esention de 5707 exemplare. apropiat de 1:1. In grupul anim: sau Indeosebi al color adulte predomina m: du-se proportia sexclor la aumeroase specti de organisme, evidentia trei tipuri. sbutia sexelor tn propor aproximativ egate ($- o—1) ia sexelor cu predominarea masculilor (tip inttini insecte, pisiri, mamifere rozitoare, etc) ila sexelor cu predominarea femelelor’ (Aphidae, Apis ice important in aprecierea jominarea femelelor presupune =i fntre sexe’ o jumerice, iar in raport, de populatie S616 DENSITATEA indivizilor-_unei-popu- de_exemplu 20 de reprezinti_ numérul sau biomasa unei_populatit ; raportate ‘egul habitat cercetat. De exemplu, densitatea bruti a unlel populatit=de-scoici (Anodonta) a fost de 50 indivizi/m? de tac. se raporteaz’_numai-la-habitatul_specific al specici Tespective, de exemplu 100 de indivizi de Leptinotarsa decem- indivizii au talie mare yu sint de talie neuni- Gensitatea se poate aprecla prin blomass. Daca biomasa este foarte mare, densitatea este dé preferat si se _ exprime prin cantitatea de cenugi obtinuti prin calcinarea substantei ‘organice, sau prin determinarea unor elemente din cenusi : C, N, Ca etc. ‘Metodele_de_estimare_a-densitifii—populatiilor sint numeroase si difera de la un grup de organisme la altul in funetie de talie, grad de _ mobilitate, distributie in habitat; mod-de-viat et. : 1. Numérarea direct’, Ba plantele ierboase densitatea se obtine prin numiirarea exempla- relor de pe un ajutorul unei rame metalice sau de Jemn. Penta | arbusti estimarea numirului de exemplare se face pe cel putin 10m Numararea direct’ a indivizilor se poate 2 atetoda caper 58 recapiurr Aceasia. metods” conta’ in_prinderea wni-numie oarecare « din- spot tt eliberm in habitat. Do p se captureaza vin Tot de indiviel @) din care o parte (©) “hareaii anterior. Valorile obfinute me aut si determintm | mirimen populate (X) prin urmatoarea relaieg-2 = -£, unde N— 22) es ind modified comportamentul lor in noua capturd. Tn cazul cind infre perioada de capturare si cea de recapturare are © mortalitate evidenté, atunci calculele matematice sint mai com- rea numérulii_unei_populatii habitat ca: galerii, urme, vi- 3RENE EN SE aE snergetice, sensibilitatea fata de presionea mediuiai, icitatea diverselor categorii de indi ~{ 16.1.5 PROPORTIA SEXELOR Struetura pe sexe a populatiilor diferd foarte mult de la o specie Jo alta. De exemplu-la vrabia comuni (Passer domesticus) s-au gisit pentru un egantion de 20.000 de exemplare ; tice s-au constatat 73¥/ masculi si 27% fe- 5707 exemplare. imp ‘Microtus. arva je este apropiat de 1:1. In grupul animal |, raportul numeric dintre curs de indu-se proportia sexelor la numeroase specii de organisme, s-au patut evidentia trei tipuri. Be ae ee ean cu predominarea masculil inseete, pasari, mamifere rozatoare, etc) fia sexelor cu predominarea femelelor (Aphidae, Apis ip intilnit ta reprezinta un indice Important in aprecierea a_reprezinti-numéru sau biomasa indivizilor unel- popu- pe-o-anumité-suprafafi sau volum, de exemplu 20 de 1.000. arbori/ha, 10.000 capepode/m® de api etc. ‘Odum (197i) considers ca densitatea speciilor poate fi braid st Rensivatea brut. reprezint’ numdrul sau biomasa_unei_popalatii raportate Ta intregul habitat cercetat. De exemplt, densitatea bruti a uutiel populatit~de scoici (Anodonta) a fost de 50 indivizi/m? de Inc. Densitatea ecologic se raporteazi_ numai-la-habitatul_specific al i respective, de exemplu 100 de important ecologicd, deoarece ‘sistem depinde in numeroase cazuri de acest parametru. Densitatea se poate aprecia numeric cind indiviaii au talie mare Sint foarte mici sau sint de talie neuni- Daca biomasa este foarte mare, densitatea este dé preferat sa se exprime prin cantitatea de cenusi obtinuté prin calcinarea substantei organice, sau prin determinarea unor elemente din cenusa : C, N, Ca eto. ‘Metodele de_estimare_a-densititii-populatiilor sint numeroase si difera-de la un grup de organisme la altul in functie de talie, grad de mobilitate, distributie in habitat, mod-de viata ete. 1. Numirarea direct. ia plantele ierboase densitatea se obtine prin numirarea exempla- relor de pe un m?, ca ajutorul unei rame metalice sau de lemn. Pentru poate aplica si la unele insecte. 2) Metoda eapturarié si recapturdirii ‘Acéasti metodi.-consta. in. prinderea-unul-numir oarecare a_din- tr-o_populatie (NV) pe care fi_marcim,-epot-if-eliberim.in habitat. Dupa un anumit timp se captureazd un lot de indivizi (b) din care o parte (©) Hint din cei mareat! anterior. Valorilé obfinute ne ajuti si_determinim 2 marimea populatiei (N).ptin urmatoarea eas = = unde N— =) + Acest Iueru este ind populatia este stabild, fara emigratit seu imigeatii, cind natalitatea si_morialitatea nu se schimbi_si_cind Shiacatee indivizilo: mu modified comportamental lor in noua capturd. Jn cazul cind intre perioada de eapturare si cea de recapturare are loc 0 mortalitate evident, atunct calculele matematice sinb mai com- plicate. Mictoda 2 fost aplicati 1a numeroase grape de animale : odonate suesae, 1961), lepidoptere (Dewdwswell si colab., 1940), pesti (Vibert ‘gler, 1961), pasari (Stamm si colab,, 1960), liliect (Sluiter ‘si co- se pune in astiel de sit ‘ rs care <4 fie reprezentativ pentru intreaga populatie cercetatd. Tn funetic de tipul Ge ecosistem si de populatia studiatd, ecologul utea da cit mai putine erori. O egantionare wnoastere prealabila a biologie! si a in habitat. a densité. a ia estimarea numérului unei populatit - genta sa in habitat ca: galerii, urme,_vi- 3In general 2 aceast4 metoda:ofers doar o informatie de ansamblu asupra abund populatiei si-asupra densitit 16.1.7 NATALITATEA $I CRESTEREA UNEI POPULATIT populatie ate absoluta si o natalitate ecologic’. reprezinta numdrvl de indivizi care pot fi In conditii, optime Ge existenta. Asemenea situa- cauza abaterii factorilor ecologici limitati de si care si se dez~ itanti care ajusteaz’ ‘compatibila cu su- itanfi_actioneaza nd opulatii pot. fi si a factorilor — concurenta_interspeci produc pentru_spatiu, brand, ‘cate Ja unele pasiri si mamifere determina perio Y lane: -anei.disponibile. (ierburile itr imale ce se hrdnese cu furaje,froctele 91 seminfele pentru civerse AStil cat 24 yrabia (Passer domesticus), forfecuta (Leia: curvirostra) ete. | Reduce ‘de hrand intr-o populatie are drept rezultat scdderea nu- flor, far marimea ei duce la cresterea temporaré a Gensitatii. Coelicientul de crestere_numer! ite. si mortalit da populatici este dat de dife- icesta poate fi exprimat si ca rata t caz dat de diferenta dintre tne dau 0 numirului de fe mai mare decit mortalitatea, coeficientul tea est i decit in momentul anterior, po " Dack natalitatea este egal eu mortalitatea, coeficien ceea ce inseamnd ci populatia este stationard nu- 1618 MORTALITATEA SI SUPRAVIETUIRE: Mortalitatea este expresia cantitativa a efectului rezistentel_me~ respectiv numaral de indivizi earé disper din lor prin mearte pot Obtinerea datelor numerice necesare pentru realizarea unui tabel (ii natural le prezinté anumite diffculsiti studiate sau de metoda de esantionare vegetale nu ¢: ini in prezent un forestieri au adunat o serie de date. putu) fiecdrei clase de virst (x); num Virsti'a; citel cintre mortalitate (gx) $1 clasa de virstd respectivi’ sub forma de procente (qx—= di/Sx x 100} ‘Supravietuirea, se poste defini ce ramin, in timp, prin disparitia altora, Pornind de la un tabel de m putem reprezenta grafic curba. de supravietuire inscriind pe abcisi tim- ‘pul $i pe ordonata numérul de supraviefuitori sau log. lor. 2La musculita de otet (Drosophila melanogaster) si la alte specii de insecte, indivizii au aceeasi durata de vi acest caz curba de supravi hidra de api dulee (Hydra constanta pe toati durata 3. (Ostrea adulis) rata mortali foarte mare in stadiile tinere ale indivizilor si curba va fi concava. La om si la alte mamifere curba de supra "ese apropie foarte mult de.cea de la Drosophila melanogaster. Cunoasterea supravietnirii si a curbelo1 ametru, permite cc stadiu din viata unei spe= cli. Intervenind in acest stadiu se pot m: natalitatea, mortalitatea i evolutia ultetioara a speciei. Aceste cunostinte ecologice sint aplicate la populatille de interes vindtoreso sau in lupta contra insectelor diuniitoare. Mortalitatea pare a fi mai afectata de factorii de mediu decit natalitatea 1619 MIGRATIA _ migratiel de pri- in acelasi timp, s-a observat indivizi nu migreaz’, ei Himin si petree in teritoriile de vara far observe ci ar suferi de asprimea climatului. Numeroase pisiri migreazi tommna numai citiva zeci de kilometri mai la sud. sensu. Ji organismelor, migratia cuprinde dowd as- Presupune pirisirea definitiva de catreunit indivizi sau uncle animale a_locului de. traiDe exemplu, emigratia tnor Popuiafii-umane din Europa in America de Nord si America de Sud: emigratia lemingilor ; emigratia unor diundtori in edutarea de hrand (indacul de Colorado, omida piroasi a dudulvi, Iscustele ete.). Emigra- fia nu are totdeauna un caracter ciclic, find determinata adesea de fac- ‘ori intemni (genetici) ia coleratie cu factorii ecologici. 25 iivizi_nol_din_afard_intr-o_popu- in biocenoza de unde 1 igratia este deplesarca. pe slstanje reduse_cfectuati de di- verse animale in Spe zile sau al ea eae ee é rmicromigratel, : srr Ge Vaatlensla (1961). Rapek (962). Pleezynsit ani deplas si hrand abundenta, nordici. Toamna now deplasare Shes gered acvatic, i decurs de 24 ore. 2ooplanctonul execstt de- “iodice regulate intre straturile superficiale si cele profun pissin PeriCcromigretia. zooplanctonulul antreneazi deplasiri corespun~ Zitoare ale pestilor edrora le serveste drept hrand. 1.7 BIOTOPUL i 14908, indie m: ermenul de biotip_dat_de Dahl in-anvl-1908, ne locul de viafi al unei biocenaze. In general este reprézentat tite facortior-abloter dint-un ecosistem. Biotopsl_ nu. es ‘Adesea ere un-aspect'mozaicat, privind structura si unele cara fizico-chimice. Portiunea_din i de-particnlanitati, cin cbltatie sint mai abundente, se prod ta aceasta spre locurile din primivart: mal 3 ‘comporta ca factori de existenta) absolut necesari sup “apa-ete--sali factori de influent, cat existenfel viefuitoarelor, de exemp!gi reflurud), iar ca rol mai putin important cutremurele si eruptille ‘wuleanice. Vintut YVintul deplaseaz’ aerul datoriti diferenjelor de temperaturi intre zonele de presiune inalta <1 oasisi determink numeroase efecte ssupra Belen meas ee ee es in regiunile unde sufld in permanenté si pe di ‘componentele mine~ ‘Din punct de vedere ecologic, curentii de _aer si putem grupa In ‘vinturi eu caracter de regim, deci constanti(alizeele) sau cei. ce sufla ea o anumita periodicitate (éxemplu Crivajul. car bate in lunile de Pex caracter neperiodie (fartuni, urazane). prima categorie au rolul ecologic cel mai important, Ape suprafete intinse lipsite de vegetatie sau de un Strat vegetal continua determing cu timpul aparitia fenomenul lane. Eroziunea eoliani este foarte accentuati in zonele 3 sti, mai ales acolo unde textura sol joacd un rol important ee fe ienta lor asupra or} supra orgenismelor IOTOPULUL 1.7.1 STRUCTURA Biotopul cups Tui (terestra sau acvatic), tipul_de_sol, textura dele de este un component constant al atmosferel re- méroase speci vegetale si animale. S-a constatat ci de 35 hectar de pini din sudul-Frantel,provoack moartea 2 30 de. pis: le broaste testoase, serpl, am “si milioane 1974). di. preculturale utilizate di. culturale destinate curati pentra respiratic eresterea fluctuatiilor termice edafonului. ‘S-8 constatat cd stejarul pe_pluta (Quercus suber) 8, a ariditatit fin speci descompunerea_substantelor mari pot deveni continut ridicat din acest gaz este de obicei zat de oxigen. Astfel, pestii mor la concentr: diminuarea capacttat Factorié chimict Azotul (N) ‘Azotul elementer se afla in atmosferé- in proportie de 78.44%. Pi- trunderea sa in componentele biocenozel se realizeaz4 numai dupa ce 36garitmului zecimal cu semn schimbat al ‘concentratief ionilor de hidro~ gen (pH) se incadreazi in domeniul 0.....14. In cazul unui continut ie, la care ‘corespunde un pH mai imp ce la concentratie mica. au pH-ul. cuprins ridici in zona supralitoralfi la Organismele s-au adaptat de mare se 9,4. constant, fiind Sphagnum) care le este acid. Molustele terestre se intil= eso in majoritatea cazurilor pe soluri cu pH-ul 7. Earvele unor insecte se gisesc in medii cu valori foarte cuprins intre 78. Exist si spe Astfel’ protozoarele depinde de raportul dintre oxigenul it si_migratille nicti- ea structurii biocenozelor naturale. (d. Krebs, 1978). Salinitatea (S%q) Salinitatea reprezint gradul de concentrare in siruri_a bazinelor acvaties. Salinitatea medie din ecosistemele marine este dei35%, ca Sntre 33_si_37%o in oceanele deschise. In Marea Rosie atinge 41%, far in Marea Neagra si Marea Balticd scade 1a 17%»: Fa{ii de gradul de tolerant al organismelor la diverse am ale salinititii acestea se diferentiazd in dou grupe ecologic suportii variatii largi ale acestui factor. Jn raportew gradul de concentratie in sarurl, apele se clasifica Sn: ape dulci (Sho = 2) ape salmastre (Sy. = 2-17) si ape marine ‘St%o = peste 17). Apéle dulci Se caracterizeazi printr-un continut ridicat = ee a ae id urmitoarea: calciu 64Y/, magnezin 17¥/, sodiu 16%, potasin 9%. Clorurile provin mai ales din apa de plosie, deci din. mare, BIHIEE si eraanatii valcanice/ Calcitl este un element. important al ape. Jor dulci, avind adesea rolnl de factor limitant in rispindirea orga~ nismeloz. an “Agele_salmastre prezinth__modificiri. frecvente-ale.salinitatil. Ast fel 1a wirsarea fluviilor, in “mirile_salmastre,f%iré maree.__puternice, eat, patura de api dulce réminind "te din adinc. Carenta de O2 si bo- mai evidente in apele salmastre si se datoresc unei "de durata sau chiar permanent (cazul Marit Negre). apele salmastre — lecuri si mari — prezinté fata de marina anumite condifii nefavorabile pentru dezvolta- .“Acestea depind in primul rind de modul si intensi- fatea cu care se face schimbul maselor de apd (variafii ale salinit stratificarea halina eté) si de conformatia bazinelor (adincimi far O:, Gar ci mult HS ete). “Apele marine se deosebese de celelalte tipuri de ape menttonate ‘compozitia chimie cit si prin stabilitate-mai mare ¢ pirdsesc straturile superficiale ale -. deplasindu-se in locuri mai adinci ‘Stenohaline.speciile de corali si de La fel ca sin salmastre scade odata cu moi Jogicd a organismelor ce popu apele Sn marea lor majoritate acestea sint curihaline. Toleranta la ni Varlabila este asigurat’ de prezenta unor mecanisme de regia} (activita- ter organclor-de-exeretie, membrane impermeable pentra apa ete). san EEG “BS asemeker gratul de speciictate este mal. selaut. Ia faceste ape se intiinesc amfibieni, dipnoli actuali si briozoarele din gra- pul Phylactolaemata. Sint limitate hirudinecle, oligochetele, cladocerele si alte citeva grupuri. Insectele si ara acvatice populeazi in ma- rea lor majoritate apele duct Formele dulcicole tipice sint stehohaline. Astfel, lamelibranhia- tele Unio si Anodonta nu toleresz’ 0 salinitate mai mare de 0,02. Hidra de apa dulce, pusi in apa de mare, dup’ aproximativ un minut, iar majoritaica malacostracetlor suporti dear 0 seurta perioada in timp mediul marin. Compozitia salina si salinitatea bazinelor acvatice are important asupra taliei, a dezvoltirii si Inmulfirit organismelor acvatiee. Cele mai mari organisme aparfin speciilor marine : alga Macro- eystis pirifera din méirile arctice ce mésoara pind la 300 m lungime; intr cefalopode, calmarul Architheus princeps aré dimensiunea total =de 18 m. Dintre mamiferele acvati aes dungimea de 23 m la} tative, in functi faptul e& de multe ori concentratia i le organi: . Carenta solului in elemente minerale ‘produetia biocenozei. La plante s-a constatat ci fosforul regleazi inflorirea si favorizeazi dezvoltarea wr, potastul usureazd acu- ante de rezerva (amidonul in griu) si eresterea rezis- Absenia se caracterizeazd priu cloroza frunzelor. In procesul act sumeroase plante absorb sol, ajutorul sistemului radicular, cnumite substante minerale nut transport in organele vegetative, acumulindu-se uneori in acestea. As se explica de ce cenusa plantelor lemnoase contine potasiy si cal- cin, cenuga de Equisctum si Lycopodium — nor sp; — sodiu ete. Unele specil stenotope s-au adaptet si fe in elemente mineral ‘Aceste speci numite bio- it tip de sol sau anumite clemente pe rostopasca (Chelodonium majus) in- in solurile Saraturate se dezvoltd ca un Sol bogat. in azot. icornia herbacea, Salsola soda, Obi ‘Suede marit one verrucifera etc. 1.8 BIOCENOZA, COMPONENT ORGANIC AL ECOSISTEMULU! top_si_prezentind un dure, 0 pagune, cu toate speciile de pli ‘contin, sint exemple de biocenoze. jocenozi a fost introdus pentra cu ocazia studieri acea parte (NP. S,K Substantele nut gin, continutal total le plantelor, dar pot aduse ‘solul é ia sa, prin numdral de specii si ‘upare de flinte legate px pentru reproducere intr-un total in substante nutri- tem. terestra necesare’ dezvolta paca biocenoza ‘este 0 .entitate sintetic lun ciprioare ale ciror coarne se dezvolta mn: intreaga organizatie a-acestor animale so obse ete. propri (© contributie de seama in conturarea conceptiilor: biocenotice o mai rezistenta la boli. Clorurile i aduce N. Botnariue (1967. p. 145), care spune printre altele : .Structura fol tunel blocenoze este J modulisi cum este organizstd. Organiza- rea biocenozel “este cea care determina si integralitatea acestui sistem, 40 A| mai departe : ,Biocenoza reprezinta un al a materiel vii, €a apirind astfel ca o forma an Tn sfera ei se nase diferite forme ale rela- fillor dintre specii, diferite grade de complexitate si extindere spatial, care trebuie considerate trepte in evolutia unei biocenoze. 1ct_de vedere sistemic, biocenoza este un sistem deschis, Di supraindividuel, eu autoreglare proprie. Intre blocencri si biotop au loc permanent schimburi de materie si tie energie Cereetarile ecologice din ulti lea &. In plus, exista si alte legatur fele care iau parte la onganizarea i functionarea unei biocenoze. § i microbiocenoze-fitocenoze-zoocenoze, substantele bio- jeplinese uncle bacterii jiocenoze se ereeazi relatii complexe intre speciile protectie. $i relatii-compl vie si posibilitatil punct de vedere caz, nu thai pot. dezvolia si speciil Prin lupta pentru existent’. reglarea numarului de specii si dc ceea ce se traduce la atingerea unei valori de rel exprima gradul de saturare a Habitatul instalare a unor noi specii (populatii). Din acest enozele_pat fi saturate ai nessturate: In. primol finde sf alie speci pe cind in al doilea caz se pot grate din alte biocenoze © trasatura caracteristic’ a sistemului biocenotic este product tatea’ sa biologicd, insusire pe care o poseda fiecare populatie in parte, dar care se realizeazi numai in cadrul biocenozel. ‘Dupa originea lor. semiartificiale si ar- Biocenozele naturale Sint comunitati biologice in care nu a inter- venit omul. Pina in paleolitic toate biccenozele care structurau biosfera_ portiuni din bi r pplu biocenoza unul lac. (fig. 5). = Selor specii, cit si de relatiil wrale, {ned ca timpul) influenfa omului s-2 accen- in perioada neoliticd. Im prezent, numai anumite imas neinfluentate de activitsti umane. Exern- wnie i enimale microscopice; 2—4—8 — Animale § Stigeterh si elupercl: 7 — plante supe- Fig. 5 — Biocenoza lacului fitefage: 3.— peste répi Biocenozele seméartificale cuprind comunitati biologice in care omul 2 Intervent’ profund, dat-care mai péstreazi unele specit din bio- ie naturale. Astiel de bioeenoze sint calturile agricole, ‘comunité- file biologice din diversé-bazine acvatice amenajat® etc Biscenozele artificiale-sint constituite-in™intregime de" om. De 1 o-RaVE cosmica-ete. de vViati, biocenozele sint acvatice si_terestre, iar dupa stadiul in care se afl Ia un moment dat se grupeazi in Blocenoze tinere, mature si senescenze. 1.81 STRUCTURA SI ANALIZA BIOCENOZEL Structura unei biocenoze este dat de dispozitia indivizilor diver- je spatiale si temporale care se stabilese intre el Primul_element-al- structurii_unei_biocenoze il. reprezinta_compo- eenozi creste in complexitate cu atib este le de autoreglare. Un alt clement ‘i seama il reprezinta stabilitatea pro- jucat,de anumite specii in cadrul gru- Bpirilor fonctionale de organisme: produciteri primari ish eee , organise: produciteri primari, consumatori st até in plan orizon it Acest ultim caz, al repartitiel paw sie fenomen rezultat adesea din competitia : apa la plante i pentru Aran Toa ficare €sté evidenta intr-o pa in care la ierburt gi mugehiy spol un. strat ar agesta se perm u sia Tesurselor sport a eneeeue, cantitative dintre speci influenteazd profund structura Criteriul de apresiere dintre specii se face fi 5 eee ee jan ‘ical, ‘corespunde stra~ terspecifiea pentru 2 tomini itate net sezoniér. Cunoasteres sa apreciem pe 0 peri si cantitativ. (4. complex, ase ‘ecuatoriale. Product Gatoreaza in_primul zeezd coralilor oxigenul si CO,, pe seama caruia se dezvolta algele. Tn apele duilei, din zona temperatd, prod minata de algele verzi, Cercetirile experimental zei dintre alge si cor: le substante organice, esc si animale, productia Stocenoza are rol prin- jtativ, aceasta produc- structurali ai biocenozei sint : frecventa, constant, abun- denta, dominanta, fidelitatea, diversitatea. __ Erecvenja (F) unel specti in ecosistem este oal procentul obtinut prin raportarea numarului de probe care contin specia. cons numérul total de probe adunate in-acelasi timp. Ease poate Fee Pp probelor in care apare o specie iar P = numérul total de probe observate. : calcula conform for % 100, de unde p= numérul 44 2 biotop, corespunde te. In cazul in care speciile au o densitate fa lor spafialé este in grupuri neuniforme, freeventa este foarte micd. ‘Consiafa apeciilor se referé-la-prezenta-unei.speciiin_una_ sau ‘alte probe sau biocenoze. Valorile se exprimé prin frecvent. In mea, freeventel (Tischler, 1955) specitle se grapeaz I 25iyy), ‘specii, accesarit, (F = 25—30% specli exconstante (F'= 75 — ‘se exprima tot in procente oi se lor sau biomasa totali, a tuturor specillor. @ dupé formula: Aven <*% 100, in care A —-numéral sau nei speci si N= numaral sau biomasa indi robe, De exemplu, daca n= 10 si N=80, atunci, ‘Abundenja ca toti ceilalfiin- x 100 = 12,55 biocenotich prezinta modificiri in timp (sezoniere, anuale ete) 1 spatiu (legate de biotip). le facute s-a constatat ci intr-o blocenozi si ‘namerosi si un numdr mare de speci cu Pl Dominan{ad este 1e care exprimé.inshuenta_unei _anumite speci in structufa si functionarea biocenozei. Ea depinde nu numai de sEimarul sl de biomasa speciei date, ci si de faptul cea imprima bio- j. De exemply, in Delta Dundrii, stuful SLipsa stufului ar duce la disparitia a numeroase nomiia ecosistem 7 fage) in pecil care se hranese cu el (parazitii vegetali si animalele care ‘de pasari) sau se dezvolt4 la ae plante, acarleni, insecte, rozatoare © specie poate avea o abundenfa ‘numeric sca zitd, dar poate. ex: fluenté mai mare in biocenozi, decit 0 Ga Sbundenti mare dar ca 0 activitate minora. Aga este cazul ferelor erbivere care joaek un rol mai important intro cmp cit numeroasele specli de insecte fitofage. Deminanta se poate exprima pentra un grup de organisme (de exemplu pentru plantele lemnoase Sintr-o pidure de foioase, unde stejaral poate fi specia dominant) sau se raporteazA la Intreaga biocenozi (de exemplu, plantele sint domi- ante in numetoase blocenoze, cu exceptia pesterilor, abisul mérilor si oceanelor etc). 45 spostul__ Pidelitatea— exprima atasamentul sa i 7 cl ca. on_ anus grep de specter co 0 an ccna Osceee iu; muscle Mikole fot ae totais smal in pidunie de i i le vedere al fidelitatii, speciile se i cearacteristice, preferentiale, intimplatoare (straine) @h woloviste (ol Speciile preferentiale se intilnesc de: obicet noze, Gar ani (couse noce, dar prefer o anu biecenozi (cos De exem; fui (specifice etajului-montan) in_zona_de_cimpl ‘Speciile ubicviste (cosmopolite) sint a a ee: iferite zone geografi fusca domestica), anele .rozzito: See stica), cele itoare, ci le beraieni din altor ani See ie eeentd = ocestsee [een Oneatect ‘Diversitaten specilor si asociatior nu corespund totdeayna ca permanent, al noptilor il pe verticald a apelor, in schimb cantitatea tropicale, mult mai diferite ert $i Williams — se bazeazi pe dis- lative a speciilor din biocenoza. Acest a rela- 1. Indicele lui Fischer, Corb ia statistic’ a abundentelor rel: lor ice se foloseste numai _ efnd sintern siguri oi abund pir oe Seat tba printr-un singur individ; —— ete. Formula care deserie relatia dintre numéral \diviilor din proba este urmatoarea +3); tn care: S = numa speciilor din pro- numarul speciilor prezente in proba prin 2 indivi Ge specii si numa s—=in( numarul je de diversitate. flor din proba; In = logaritrnul in baz ¢; ba; N= indicele lui Simson “Acest indice deriva din aplicarea teoriet probabilitatilor si se caloulesrs conform relatiei de unde; N — reprezinté numarul indivizilor a ‘ndivizilor unei singure specii din proba. ‘Shannon caulwet ttl oi ai Ps tees tn care ot Q Q specii din probi; Q = numarul Folosind logaritmi in baz 10 Tera in taza 10S og aces ages [5 Ss @— me an) ] = 28% [1 @— = Sai tog oi | @ = nomirul indivizilor unei sh = 5. wzilor tuturor speciilor din proba. wulfind cu constanta de echivalare 2 in baza 2 (care este de 3,922) atanci1.8.2 SUBDIVIZIUNILE BIOCENOZET cenozi nu este perfect omogend in tot cuprinsul six. Parti sint caracterizate printr-o mare heteroge: care ioneaza dialectic in cadrul sistemului din care face parte. sta atit pe plan ver- ime a diferitelor spe teza, ceea ‘ce determina cresterea de plante. ‘ecosistemele ter numér de st part in mai — organismele din sol uu — organismele din ‘si. coronament_ 5 absoarbe si disperseazd mai mult de jumitat: energia solara ‘Sub bol inferior in care se gases« apartinind speciilor care formeazi bolta si copaci mat ‘cu inalfimi reduse. In acest etaj patrunde numai 10% din compun al treilea strat vegetal este reprezentat. p: la un consum redus d inoasa. Stre dezvoltat primeste 131% din lumina solara inc de muschi si licheni s-au adaptat la anumite ni ani- male ocupa unul sau Unele pai si in frunzisal arboritor. ‘Numeroase artropode (acarieni. insecte, miriapode ‘ete. wra pidurii si sint active mai ales noaptea. Alte nevertebrate trdiese fn sol, unde si plantele isi dezvolta in mod diferit sistemul radicular. din aceste etaje. te in apropierea solului, altele in arbusti 48 Biocenozele din stepe an o stretnrd etajatd mult mai simpld ‘de plante erbacee si speciile din so! ecologii recunose urmétoarele 2 a (3001000 m_adinci jelagica (peste 4000 m adin li a organismelor marine este determinatd ‘adincimi gi intensititi de luming. Distributia pe ve de adaptarea lor la dif Jca unei biovenoze dim paduren de foloas Monzontul organic ai soll sul pac borilor; IV — orizontul coroanei arbori 49Diferentierea orizontall (juxtapust) tala a biocenozel sau a ecosistemului, consti fn dispuse in plan orizontal, in raport’ cu lungimea si Scapat de biogenoza sau ecosisiem si de influenta fac- temperatura, umiditatea, curentii aeri- din. bazinele acvatice, aciditatea mediu- le de hrand ete. i muschiului.de turba (Sphagnum) eu diver- $i zonele umede, inmlistinite cu un pH — reprezentat de zonele umede si. umbroase Habitat populatiilor de Rhododendron si de Vac- ie montane acide, iar al caprei_negre (Rupicapra ra- picapra) stincile din zona alpina si subalpind. Peoronihreste, zona de tranaite dintre, dowd Wiocenoce, weeine,-de exemplt, Iiziera padurii., Acest spatiu intermediar de. tranzitie, contine sécii care apartin ambelor biocenoze — padurea sii cimpia, precum si unele speci care-i sint proprii. inga alt animale ce le popul 183 NISA-ECOLOGICA Notiumea de nisi ecologic’ a fost introdusi pentru prima data in ‘ie de edtre Jolmson in anul 1910, pentrv a indiea unitatea de dis- @ unel specii determinati de resursele de hrana si de factorii surse de hrand pe cale de descompunere. snoza sau biochoria este constituita din mai multe bioskene, logic, inseamn’ o adinciturd intro. sti le sint centre de activitate, sint unitati structurale poate constitu un locus standi, respectiv un refugiu, un_ascunzis. In ecologia vegetal, termenul are semnificajia unui punet,din teren in care creste o plant; de pildi, o fisura de stined este nisa ferigii As- plenum trichomanes. In anul 1922 Ch. Elton foloseste termenul de nisi ecologic in punind in evident’ relajfile energetice si alimentare ‘exprim fn mod coneentrab ca- e amezile de bilegar, deosebit de bogate in ime, acarieni ete, vizuinele mamiferelor, cuiburile pi wurile de copaci etc. " Merotenoza Im biocenozé exist unele parti repetabile : frunze, flori, fructe, amuri ete. si pe fiecare parte existind 0 asociafie de organis- ndenta in intreage comunitate. Aceste parfi repetabile si aso- Din’ punct cenozele nu posed un sistem propriu de reglare dt timp cit’ se mentin conditiile care le-au dat ul, — este partea din ecosistem ocupaté de indivizii unei = anumite specil, care ofera toate le de~dezvoltare si evo- especial: spe ee i eee ® Targul lacuhii; stircul cenusiu se hraneste si el cu peste, dar nu se zuinti in larg ci pescuieste in apropierea malalui ; stireal rope vineazd 54de pe mal, dar se insects acvatice. Cind popul rea niselor Ig plsdrlle de baltd intr-un spesiu restrins, Gintr-o biocenoza ‘stabila care au nige diferite no jocenoza este un sistem de specii cu nise deosebite ce se in- 2 tUnzind si <2 completers reciproe. in tolosireaspetiur |, resurselor din biocenoza si ‘probabil si in felul, lor de in- Ml. Cuisin, 1971). e Ciba. coer 184 RELATILE INTRA $I INTERSPECIFICE Relatiile care se stabilesc intro i aceleiasi specii se numeso re au loc intre’ indivizi ai |, strinse in. turma — bizonii de praditori. si sint praddtori care num i ol tale ah ‘mare decit.a lor. er yee a dla od at Givl este suprapopulat. Exemple des} it Se ES es fo ote Cee aceste situatii exemplele sint foarte numeroase si Sa aad in fai- 52 2 pilda — se pot a in haitd pot ataca animalele de + este prea mare, fe . si foarte complexe. Ch. Dariv leopterul Tribolium confusam numarul de indivizl jele- igi pierd. fecunditates,.o parte din larve sin’ ii ramasi secret diferite substents na in care trdieste mincate de parin{ii lor, care inhiba procesul de reproducere. sul unei biocenoze 859) le-a acordat_un nea de lupta pentra existentd, avind ca rezultat api Ge cauze si efecte se reduce de fapt la un ‘Aceasta refea invi interactiune, numite coactii. mozaic de microsisteme binare intergpecifice satu coac bilateral neutre (0, nu se influenteaza sub \dacului de Colorado (Leptinotarsa fati de rimele din sol side gra~ ce cartofi ral pozitive sau negative “Aceste relatii au loc ats fivenjat de partenerul di obligatorii sau neobligat porta numele de comen: Comensaliemul, reprezin in care organismul comensal nu Gaune gazdc, dar profita de adapost, hrand sau material de con~ de la ea. ‘ea plantelor comensalismul este reprezentat de speciile epifite jacece si de Orchidaceae care posed 0 serie de. adaptari jonale reprezentate de unele dispozitive cu care se fixeard ‘arborilor §{ prezinté, numeroase Tadicini aeriene prin care irbe substaniele nutritive si apa. Yn lumea animal numeroase exemple, der semnificativ este cel al larvelor i Dasyneura prunicola care traiesc in galele produse de musculifa Putoniella marsupialis,-care le asigura hrand si adapost. 53‘Amensalismul, este 0 relatie neobligatorie pentru parteneri. Inter- ‘actiunea const in faptul ci, un component (amensalul) este inhibat in cresterea sau dezvoltarea sade citre unele produse elaborate de par- ‘tener. De pildd cladocerul Clydorus sphaericus nu se dezvoltA in veci- natatea meleilor de apa (in special a celor din genul Planorbis). bilaseral positive (protocooperarea $i mutualismul) Un numar_ettem de_mare. de specii traiese de_obicei, mai mult sou mai putin impreund-cu-altele;- activitatea-unora-ajuté. pe-a celor- lalte si invers. “"" Aceste asocieri pot fi neobligatori protocooperare, de exemplu. in cazul polenizarii inerucisate, cind o in- ansportat polenul de la antey flori_pe pistilel al In alte ‘asocierea este permanent si cel putin unilateral incit 0’ specie este legaté-tot-timpul de alta prin relafii reciproo Se numite murualism. (simbiozd). as Plnmin exeinplele eve ual jeaifieatare: ans micorizele si henii ries sit, intra in competent en carpenul (Carpinus), stejarcl (Qner- SS a i se Go eaz de concurenté pentru han este cel dintre ‘ba animale, un caz de cones rank este cel dint i ania: (Ostrea edulis) si melcul (Crepidula formicata) din Fe opt, Ambele specit se hranesc ca plancton, dar Crepidula mirece in consom stridil resursele de hrana sint mai atiile dominante poate fi in acest caz relatia este de Relatiile unilateral porisive sé unilateral. negative ‘Acest tip de relatit se refera la predatorism si parazitism. redatorismul — reprezinti relatia dintre dowd vietuitoare tn care una mn (prediior “are avantaje pozitive, iar-a doua numité gradi, THe efecte ‘negative, De exemplu. jderul este un predator al. rozitoa- Stlor si pasirilor de pidure, coccinele este un predator al afidelor ete. Aparo a edrui inmultire asexuaté se Luman, iar cea, sexuatd fScindu-se in timpul hr +» care pot suporta perioade. de aceste cerinte esentiale ale speciilor Deoarece fiecare specie din lanful trofic se hrineste pe seama speciel situatd intr-o pozitie inferioard, atunci rezulté c& fiecare specie este situatd pe un alt nivel trofic. Deci, nivelul_ trofic reprezintd totalitatea organismelor care apar- aceeasi categorie trofici si isi procuré hrana prin acélasi numar de organisme drept decit spre in-hrena sa 80% plante si. 20%_prodase origine animals, atancl 80% in fonctia sa trofica aparfine aivelsint Gitofag si 20°/y-nivelmlnt consumatorilor primari, secundari si terticomponena eco- modul de rinire, organismele Ja trei mari catego~ apartin din punct de vedere function: smele autotrofe c2 temele terestre sint plantele supe- ‘Tor dintre pro- fotosintetizante isme heterotrofe, ca ymponentele abiotice (apa. folosesc ener~ deosebim con primari_ saw moluste, crusta: jertebrate. prind o parte di ‘Consumatorii seéundart sau, carnivorele,-cuprind diverse grupe G2 anithale Gare se hranese cu consumatori primari sau cu alte grape de animator, La tindul lor si carnivorele pot fi primare, secundare si rerfiare. «= Carnivorele primare se hrinese cu animale insecte pradatoare, pisiri rapitoare, mamifere cai ~‘Camivorele secundare se hranesc cu carnivorele pi = Carnivorele tertiare — sau de virf si talie mare care nu cad usor prac dusma de alte animale (de exemplu: acvila, ur Un loc aparte in cates care e hrariese age si cuprinal Silpha, Dermestes, —"—Gripul saprofitelor care trebui plante care Ge plante (uneori si de animale). Asa Ftomporta eiupercile din genurile Saprolegnia, Mucor, Rhizopus. Toa: XE Geeste grupe, prin felul lor de hranire, grabesc’fragmentarea si des- ‘compunerea materialelor organice vegetale saui animale. Npescompundtorii formeazi ultimul grup dintr- sint reprezentati, mai_ales prin, bacterii si ciuperci material _ substantele org: Descompuniitorii intervin succesiv fn descompunerea marea substantelor organice. Aceste transformari congue pind a eliberarea elementelor minerale conjinute in substanjele organice fa— ‘cind posibiia reutiizarea acestor elemente de eitre. produeitor proces de transformare poarti numele de mineralizare. rrofice pot fi exempl nalizind urmétor fructele acestora — soarecele de cimp — n 1. plantele v lard, Acestes se numese producitori. 2 goarecti de cimp — sint animale ierbivore eapabile ‘si utili c nt animale ierbivore eapabile ‘si utilizeze hhrena vegetala si sd 0 transforme fn substante’organice proptil. Acestla atro biocenozi au_adesea tei mumarulut de indi fc. Deoarece num: pisiri de 5 \ Piramidele eeologice (trofice saw eltoniene) Relatiile trofice dintr-o biocenozi sint reprezentate gratic printr-o- ee a unei piramide;Acest-model geometric imaginat de Elton poarta astazi piramidi in trepte eare cuprinde fie numdrul indivisilor, biomesc sau pumele de piramida eltonian’,) (Fig. 12, 15) fe Senge eapaat ix Aeaate eivel oki ig Ge Pismtide cries pow euabilite entra, toate biocenozsle te- restre sau aevatice, chiar daci in unele medii ‘sint imperfecte, ‘ca de csfn medi acvatle. Nu acelasi lucra se poate, spune despre ase ae piatop, stablite tot de Charles Elton. (ig. 14). care este activi exemp! pirat Conform acestui mod: © specie este mai mic pe weluri trofice superioare, as résturnaté cu virful in Jos. fitofage guscso in orice biotop sul a se reproduce, 4, 0 rindunica (Hi trebuie si parcurga sii livezi in cdutare de insecte. O pasére répitoare maj multe 64 (wultunity controlesz’ lanfurile si refelele trofice din mal multe Biocenoze. mida de biomasi — exprima grevtatea indivizilor de pe dife- ‘Acest_mod de prezentare a Clverselor categoni d jeazd speciile de talie mare. Jeazd momentan biomasa la diferite niveluri tn eco- sau in anumite statiuni terestre ierboase suprapdgu- nate greutatea producii sumatorilor si piramida Piramida energeticd Represinti modu! cel ¢ e prezente la un a- numit moment intr-un ecosistem, intr-un nivel trofic sau intr-o populatie, 65se nameste sta plante si animal Structura to constant de indivizi care prodi pici constanti, in care organismel 2 oe Sesocskate dee nga retele organizator energie si material al ec ole din urmé se stabileste © stare pentru un interval de timp. © stabilit tb nde, de asemeneu cantita- Piramida (numeric) imperfecta tn apele interioare. .5 ECHILIBRUL BIOCENOTIC rului ecologic nu este comparabild cu cea a sis- dati fiind legatura cauza biocenoze spontane sau de durati. In ecosistemele antropo- ile sau terenurile de clturi sezonier’ san anuala), omal ‘sau integral productivitatea neti, deci scade din eco- i, cu oscilatit remarcablle in starea termodinamica a ecosiste- mului, cu o perturbare in componentele fitofage si zoofage. cibernetice in care fiecare com- pe care o primeste de la celi- In aceasta se produc reactii icl_asupra vietuitoarelor. Apare we a mecanismelor din ecosistem, un feed-back, o retro- i fond important material-energetic si de infor= matie. Este cuprinsi aici seria de procese anabolice in dezvoltarea pira~ 7midet biomasel, snergeticl a biocenczel realizatd $n dauna habitatu tadiante, ceca ce imprimé sta~ rea stationari, starea de neg-entronie in ecosistern. In general, habita~ ful are o tendinfi de echilibra termodinamie si de dezorganizare a 1.9 ECOSISTEMUL, UNITATE STRUCTURALA $1 FUNCTIONALA A ECOSFEREI Esosistemul este unitatea de bari a ordinll ia natura, contrat multimilenar in_complexul sistemul, ca parte structurald pplexul din ecosferd si este se Fig, 18 — Schema unt scone 1 A — blocenort de munie: B— Diotopal; 0. — ecosistem. Jn realitate, in naturi, biotopul si biocenoza se intrepatrund atit de patemnic, de intim, ineft ‘separarea lor in spatiu este imposibili. De- ceput biotopul {4rd biocenoza si blocenoza fird bi niu éste un biotop. Intr-un spatiu in care se afld rnix mai putern face o distinctie neta intre ele. O bioce- definita. int unele ecosisten intemelaza proce orgenice ‘st invers. ECOSISTEMULUI ii. Functionalita- fre speciile care-} functiona- ‘a substante- logic, unde. sint “ran: in substante x din biccenoz’. Astfel, eco- tem are totdeauna o st Big. 18 — Conponentete un: stagnante? L Substante abiotice ‘consumatori_ secuné 3 — ripitoare de virfy IV — descompunttorlsistemul apare ca o unitate prod Yzatd in organismele ce po] Principalele functiuni ale functia de circulatie a materici onganie’, materia- are a energiei, de la forma concentratd la forma dispersata, nedispo- See GHbIA (eildura), deci o transformare spontand de energie nu poate fi la 100%, Cele doua principii fundamentale ale ecologiei gene- ‘al energetic unidirectional si cireuitul elementelor se aplici mn sint + funcfia energetics, tunctia de autoreglare. See ee sintezd 1—5% din lumina abs Peosistemul_ functioneszaca_un laborator de acumulare si_trans- te este folosit’ in respir formare:aenergiei. Nici ta noastri nu produce ae tempera energie Energia ecosisfemului poate si cre: 8, (¢. P. Neacsu, 1984). é ‘eului_din-radi Consumatorii directi consumd plante si animale vii, cei_ indirect! form p: (coprofagi, necrofagi) consuma organisme moarte, dejectii si frazmente zu oat de origine vegetala si animala. Gecit prin import de energie. Dac ireazi separat fluxul energetic la nivelul consumato- Bursa principal’ de energie a unui silor di indireeti, atunei se ajunge la un model special de flux © parte din energia solari. care ajunge Intr-un interceptatt de bigcenoz’ si 0 Bitdi de sol sau apa. ‘Aceasti energie este emis de Sn dou eategorii importante de radi =¥ cu doua variante a si b. »Y* varianta ,a acest model al fluxului energetic se observa cum productia ee nara tn propotie de 2/8 te fitofag, Consume ea a de und sears Seal paste (1/0) peelusts de saprotad. cope ae -s es necrofagi (consumatori indit Bes ‘Acest model de trecere a fluxului energetic prin ecosistem este caracteristic ecosistemelor acvatice, ecosistemelor terestre ierboase su- prapdigunate si celor forestiere cu atac puternic din partea defoliatorilor. Modelul ,,Y* varianta ,b ca Iungimile de unde lungi. Ac ; lor o serie de efecte pozit ealorite necesare © alti sursi de energi je un grup restrins de product In acest caz fluxul energetic este dirijat in proportie de 90% spre tori primal (bacterlile chemosintetizante) este energia chimict inclusi consumatorii indireeti (detsitivori) si numa 10% spre consumatorii fa ciferite substante. direct. Astfel de sit inim in pajistile naturale putin pasunate, in baltile padurile unde substantele organice se descom- pun tardiv, iar fagii sint in numéar redus. Flaxul energetic este corelat totdeauna cu circulatia substantelor abiogene din ecosistem. i ‘unctia de circulatie a materiet Elementele chimice care particip la constructia lumii vii, numite | un circuit, numit circuitul bioelementelor én Fluxul energetic juli consti fn trecerea ener- jor trofice. Nu ‘un mom ‘caldura paraseste ecosistemul. ‘Fluxul energetic unidirectional este un fenomen lor di gi de bi transforma continy turd si rezulti din conlucrarea micii.. Conform primel Carbonul este introdus in corpul_plantelor prin. bioxidul de car bon, in procesul de fotosinteza si este fixat apoi in substantele organice care aledtuiesc corpul tuturor plantelor si celorlalte organisme care (oPereatd Sau distrust vréodati, Conform cele Pesta compun lanturile trofice-din ecosisteme si-biesferd. A Shinamieli, flecare transformare a energlel este insofita deo degra- n