Pentru Evie INTRODUCERE iN, Prihologia copiluler H. RUDOLPH SCHAFFER Editura ASCRCompetenta emoyionala Dyer eat iret in pln omer! moat Rezumat Bibliografie recomandata 6 Copilull ca om de stinft: teoria tui Piaget despre dexvoltarea cognitiv Caracterizare generals Sepa i mode Trintride bag ale teri Stadiile dezvoltirii cognitive Staind ensorometor ‘Sadi preperaionl Stadia operat concrte Stadia serait forme Pro si contra teoriei lui Piaget Contribs Limite Rezumat Bibliografie recomandata CRE ee ee socio-cognitivt Caracterizare general Omut Teoria 160 161 164 167 167 v7 w7 181 182 184 199 roy 192 194 194 195 cere De la ajutoral acordat de aly la autoreglare Coseintimpld in yma primed dexoatai? Cam sasin ad performanta cpior in saci? Ce inmamnd gitar gent? otal csp fle tor?” (Ceol jas factor ealtral te relia adult — cpil ogare® Ete resplearea de prableme prin eolaborare superar sel inca? Evaluare Contrbusi Limite Rezumat, Bibliografie recomandats 8 Copiti ca procesori de informatie Modelarea actviayfi mentale ce mint an alr? Natura gindisi Problema ase’ Representareasmbolct: my jo, dsen Organizarea mental Natura memarici Degwotares merrriet Mowe nb orem Géndind despre ceilayi oameni Desrindei pe cla Expiictnda pe celal 201 202 203 207 209 210 213 215 215 26 27 a8x Ge Bema Bibliografie recomandati 9 Uthind bball Ce este limbajul? Cursul ontogenetic al limbajului Primlesuince Formares proporitilor ia faglor E-sutdperioade etc ahi mbajui? Competent de coaniare Despre allebesicare Explicarea achizigei limbajului Abordir bebavonite “Abort nasvisce ‘Abordiriencrapiant sot Rezumat Bibliografie recomandata 10 Catre virsta adult Addeveni o persoana Corte biloie ae inaiidsttit Constr snl Sima de sine cacti Sina tn adoecont Ixfuente asus depot sinlt Dabindires deni degen oi dexoltare Continuitate si schimbare 264 265 266 268 258 zm 302 333 306 308 310 313 316 319 322 328 Caprias Rezumat Bibliografie recomandata Glosar Bibliogralie Tndex de autori Index tematicCasote Gitde mul ar trebui si se uite copii a televizor? onvensia Nayinilor Unite privind Dreprurile Copiilui Mamele japoneze si copii acestora ‘Birbat sau ferme? Dervoltarea identity sexuale ‘Are ,consumul socal” de alcool in timpul sarcini efeete negative? Tnteraciunea cu un bebelis prematur Now-niscuyi pot recunoaste vocea mamei lor Lezhunile free plastceaeacerbrall Depresia postnatali si efectele acesteia asupra copillor Famille cu copii cu handicap Copii ads pe lume prin noiletehnic! reproductive Poate fi tira formarea atagamentulul prima? Formarea aragamencului la copii maleratafide paring Studierea emoyilor int-0 societate neoltick Tavestigarea mindriei sia rusnid Viata emorionali a elefancshi Elie *Niciodati miinios’ stil de vagal eschimosilor Us Tntreruperea cursului emosional Patologia emoyilor la copii cu autism. “Tehnicile pigetione de colectare a datelor—« Giutarea obiectelor ascunse Investigarea injlegeri conserve de eatre copii Iafluenjeculturaleasupra performante la probele pagetiene Galeubtoarele ca instrumente eulturale Invitind cu mama despre mere Rezolvarea de probleme prin colaborare ~ mame si copii din Guster Stale Unie be Monologue lui Emily de dinainte de euleare ale Desenarea figurilor umane de citre copii orbi 2 2 8 8 7 70 7% 78 ot 96 108 108 130 2 B9 rr 146 133 163 v9 186 197 206 au 20 24183 84 9. 92 93 10.1 102 103 Casale CCredingele copillor despre vail si moarte ‘Able mneziee ale copiloraborgeni din Austria Tavisacealimbsjlui sermelor Povestea lui Genie Limbajul parental vizut in context eultural Victimele agresiunlor seolate ji sinele lor Experimentele ,Bebeluyul 3° oats fi prezsiinteligenga ulerioari pe baza comporamentuli din prime an de viags? 38 4a 43 44 45 61 62 63 65 7A 8 82 ae ‘Rela sistemelor de credinye parentale cu practcile de erestere si dezvoltarea copilor ‘O cell cu perechi de cromozosai Secvenga achizillr esengiale in dezvolares motorie Gere propojnal corp an din prion prensa pind la maruntate ‘Aparat pentru inregistraea atenyie vizuale a bebeluslor Stimuli utlizayi in experimentele referitoare la percepya fejelor Linii de scanare a fejei umane de citre bebelusii de I side 2 tani Petioadele de soman ji vephe ale unui bebelus, pentru fiecare i dintrezilele 11 si 31 nile groase reprezints somal, Rute relative de crjtre: a creeruli, a organelor de reproduces 4 corpului in gener Relapile dinte niveluie succesive ale complesitii sociale Fania ji subsistexele ei Reciprocitatea influentelor fare ‘Timpul petrecut cu ai copii si eu aduli, la dierte varste Pegmie naeeae coe cial lal eoeeineeerce esajul cu tei muni utiizar de Piaget Experimentul pentru testarea conserviri volurmulit Probele pentrs conservarea numirului, a kingimii sia masei Experimentul privied permanenya obiectalui realizat de Bower Experimena de ascandeereaizat de Hughes pent tesarea Peclormana a doi copii avunei cind luereazi singur si cu persoani expert Diagrama proceselor informayia eceptati gi stocati Modiicsriapirare odati cu virsta in capacitatea de procesare a informayie:repinere de sirue de cife sicuvinte 200 2B83 BS: 86 88 92 93 94 10.1 102 103 4 ae Modiicivle ontogenetic in desenarea figuri umane de citre copii Desenarea oamenulor de citre copi orb in virsti de 19 ani Figur uae desenate de (a un bia orb he ests de 8s (8) un copil orb in vies de 9 ani Olerashie a conceprelor aranjati pe nivelur: supraordonat, de bai sisubordonat ‘Nunsinal de poztide sah side cfre rexctualizate coreet de copii expert in sah side adulyi novici in gah ‘estl “Sally ~ Anne” privindinjleyerea credinjelor false Localizarea ailorlimbajului in creier CCeesterea vocabularuui la yase copii pe parcursul celui de al doilea an de vast Limbajul semnelor cteva exemple “Seri!” la 2 ani sijumatate a3 ani sila 4 ani Exemplu de item din Profil de auto-perceptie pentru copii elaborat de Harter Proflure stimei de sine la patra copii Preferna baer sa feeor ca vse fe 16 ani pent pparteneri de joaci de acelai sex Coeiciensi de inteligent ai copiilor din sudial lui Dennis 29 24 22 244 21 263 D3 78 282 21 3s 315 328 339 Acctiviiie copilulu in dout societi(procentje ale timpuli tora) 30 Coeficienti de corelarie pentru intcligen si extraversiune la kemenii monozigoyi (MZ) sidizigoyi(DZ) crescus!impreunt si 46 oo Care teee tee ee objinuside la perechi de piriate (biologic si adopts) - cop ” Caracteristicipsihologice investigate din perspectivainfiuengeloe ee ° Se apse a Stirle de somn si veghe la now-niscuji 7 Sarcini in decvolatea timpurie 8 Fels depo anya ie “par de tngemene tte ‘Caracteristici ale modelelor interne de lucru 110 CCanicteristcile de personalitae ale copiilor popular ale celor * respingi si ale celor neghjasi ns Sse emo de bats epresile aceon 2 Acord (in procenta)intre membrii dferitelor cultui tn idemtificarea emorilor pe baza unor fee forografiate 1 Frctena referior la seninent i copicu vite ie 142 4 ani sila mamele lor b5 Acursteea copilor in ifentificarea natrii cauzelor emoyilor a Componentele competenjei emoyionale t Strategiiutizate pentru autoreglarea emojillor 130 Stadif ingelegerea cauzalitigia 162 Debit core termed puget ts Stale pagetione ale deel 8 Strategie adulflor arunci cind i ajuta pe copii si rezolve probleme Insinuf unwebeuna 20472 73 Tebule ‘Nivelur ale controlului parental aplicat in timpul rezolvari de robleme prin colaborare Epmporstaennd manlor in scuyile de rezolvate de probleme prin colborre: compare inte esantionul guatemale si cel nord- Design-ul de certare pentr sei care investigheaca efectele rezolviri de probleme prin colaborare Scorur pre ji pos-test ale copilor de 3 315 ani care au avut Sesiuniindividuale sau cu un tutor Exemple ale progresului ontogenetic fn procesarea informayiei Vocabularul unui copi de 14 luni Niveluri ale joculut Scrategitle mnezice utilizare de copii . Modilicii ontogeaetice refertoare la freeventa vorbricu sine CCuvintele copillor mici pentru ,mama” 5 .tata” in diverse lim CCresterea vocabularulu‘in primi 6 ani Gera canter ale vorbir ak ete cop Discuyia mamelor cu copii care mu au frati gemeni gi cu gemenit “Trl stheme de elsfiare a temperament “Modifies ontogenetce la nivelul concepealui de sine Stadile privind cicturlle vey, dupa Erikson 7 Cera exemple le comportimenl adore refleett stereotipurle de sex fyi de copii _ Comportamenral copillor inhibay i neinhiba la diferite virste CGontinuitate la nivel! sclului de personalitate, din copiliria impurie pint in perioada adult Bsa Reaultate obtinute la testele cognitive de copiiide 4 ani adopts din orfelinace rominesti Rata depresei (4) btn grup de femei tn functie de pierderile ssuferte in copie gide clitatea ingriiri ulterioare 25 ait 213 24 2s 23 BS 232 a 26 2a 296 301 309 32 318 335 334 37 339 at Profits Copii sunt fascinang yi extrem de importanyi ~ dou motive foare bune pentru a dori si descoperim mai muke despre ei. Ei sunt fascinangi pentra ci seaming cu adulpi, dar fn acelasi timp sunt si diferi de acegta pe de o pare, au potenyialul de a dezvolea intreaga pale a capactiilor ure pe care le valorzim la indivi maturi, iar pe de alts parte, au abi si cerine prop, specifce fcarei vinte, pe care tebuie si le luim in considerare, si le respectim si care au nevoie si fie satisficure. (Copii sunt fascinangi si pentru ci esenya coplirci este schimbcrea; a observa fell in care now-niscutal devine bebelus, iar apoi,succesiv, prescolar scolar si adolescent, pprecum sia incerca si fujlegem mecanismele care stau la baza acestei schimbic, feprezinei o activiite iteresanté din punct de vedere intelecual dar si una care colecs multe satisfac din punct de vedere emoyional. Au expesentce din primi ani de vag efecteineversibile la nivel mentaP fa ce misurt suntera modelay de zestvea noastri geneticf? De ce uni cop fava limbajul mai devreme decit ali? Care sunt efectele divorului asupra copillor de diferte virste? Existi o modalitate optim de si ajuta pe copii si dezvolte ability de rezolvare de problerse? Acesta si multe alee sunt inebirile care se nase din activtatea allies de igre si educare a copillr,fatebiri la care am dori un rispuns, chiar daci numai entra a ne satsface curizitatea, Dar copii sunt imporanyi si pentru ci evoluia socetgii depinde de fell in care crejtem si educim generaple vitoare. Se nasc ji in acest ciz 0 muljime de furebis, Existt modality’ *corecte” pentra a creyte Copii i pentru ari ajuta si Bi dezvolte masimal potenyialul? Exist factor de ssc pe care trebue si fi cunoastem si si fi evitin Este agresivitatea timpurie un semn care prevestiste violeaya de mai rz pi dalinevenga? Por copili af recupereze pierderea fa momeutul pourvic a unor experienge importante, com ar fi formarea unei zelasi aproviate cu. pirinjl in copiliria timpurie sau implicarea in activitisi cu texte tipirite ca mult fnainte de a ‘merge la scoala? Aflaea rispunsurilor este uti mu doar pentru indivi responsabili de cresterea copillor, ci si pentra cei care sispund de constnirea de politic ia‘ Deiudevd exemply, un studi care a identifica timiditatea ca fiind 0 tisiturt stabi exprimati in copilira mijlocie este probabil si dea nastere la tot felul de faebii Git de timpuriu putem detecta semnele timidivigi? Este timiditavea o trisieuri stabil deja din primal an devia? Au factor genetici vreun rol in determinarea e? Sunt manifestirle extreme timpuri semne care si indice patologie mai tirziu ia dezvolrare? Gx ake cuvinte, cercetarea are si un impuls propriy, iar preocuparea tru cunoastere este o activtate care instigi prin ea ins iy. is ee eee ee etcetera snd uel cir preupan ral ml deci de valor det date de eee ‘Au pirinii dreptl si fyi pedepseasci fiic copii? Cercetarea poate oferi rispunsuri privind efectele pedepsi fice asupra copillor, ini ex nu poate si decid care ar trebui si fie dreprure pirinlor sau ce drepruti ar trebui si aibs copili ia aceasti situate. Aceste probleme trebuie rezolvate de societate. O alti limitare constt in seccnl Je lnsnumene _metalogice aera, trek eatt specie comportamentului uman care sunt prea subtle pentns a fi deserise cu acurateje sic tie ral mu misirns Progese concaprtl depinde, cel pupa panel de spr iho evs fel concen pe derobne ner in stadiletimpuri ale psthologie copiului a reflecat in mare misuri wtlizarea pe scaré ligt « teelor cognitive © carsceride sore 9 emnyiole au font rena nlite, pentra ct pireau prea “alinecoase” pentru a fi obiect al unor studil riguroase. Doar tn ukimii ani, odati cu aparija instrumentelor relevante, aceste aspecte au fnceput si beneicieze de atenya pe care o merit si bine Metode Paihologii obyin reaulate din trei suse principale: observare, adresare de intrebir gi cexperimentare + Obsenatis poate si pari, la prima vedere, o tehsiet wor de aplicay; in fond, utilizarea ci eficenti presupune multi practcs i mult planificare. Trebuie lute decicit cu privre lace, cine, eind si unde va fi observat gi despre care dintre mumeroasele tehrici de observayie si fie apicatt. Observatile pot fi participative sau non-partcipative; por sf ia forma unor nara continue Sau si se Emiteze la anumite episoade; pot si implice eyantionarea temporalt sau ejantionarea evenimentelor, pot si se centreze pe mai multe categori de ‘comporsamente sau doar pe una singuri, pot si implice un singur individ la tin moment dar atu conporanesna nese al ral miler indi Deoarece aus este wor pentns nici o fing’ umd si fie complet obiectivi tunel cind faregisveazi comportamental alti fie umane, trebuie cefectuate verifcii ale fidelitiii observayilor, bazate de obicei pe acordul distre mui mui observatori (pentru detalii suplimentare despre observayie si alte tehnici de colectare 2 datelor menjionate mai jos, vezi S. A. Miler, 1998), eee : Admarsa de tnirbiri implicit douk abordiri principale: intervial_ gi chestionard. Uilzarea lor in exzul copillor mici este evident limits $1 tony, atunci clad inrebirile sunt integrate tn conversaii naturale despre subiecte care au sens pentru ei, pot fi extrse informayii utile chiar side la prescolari (de ex, Bartsch &’ Wellman, 1995, Dunn & Hughes, 1998). Anunci cind se aplict la copii mai mari sau la piringi si profesori lor, atie intervil cit si chestionarl por si imbrace mat multe forme: structurate $i nestructurate, formule si informale, predeterminate si cu rispunsuri deschise. Alegerea uneia dintre acestea va depinde in mare misuri de scopul ciruia fi serveste, pentra ci forma intrebitlor si condiile de administrare ppot si aba implicariconsiderabile asupra informajlor obginute, Esperimentaea, atunci cand se aplici la subieci copii, poate si ne duci cu gindul Ia ceva neplicut si nondezirabil; de fapt, se referi doar la procedurile prin care situayia fn care e pus copilul este controlati i standardizari cit mai mule cu puting’. In acest fel ne putem asigura, ia primal ind, i toy copii din studiu tree prin aceleasi condi, inal dolea sind, putem varia in mod deiberat elteva din aceste conditi pentru a vedea cum anume se schimbi comporamentul copilor. Devin astfel posibile testarea nor ipoteze patticulare ji obyinerea de rispunsuri a tntrebici specifice. Haidefi si luim un exemplu: pot copiii care hucreazi Impreuni ‘nwe-un grup si faveje si rezolve probleme mai repede decit aceia care ucreaza singurid Pentru a objine date credible trebuie st desemnam aleator copiii de 0 anumité virsté in dou condigi experimentale, una in care ei Tucreazg, impreuns cu alyi copii i una in care lucreazi singur, cele dou sgrupuri dg copii find comparable din toate ceelate privinye care ar putea influenya rezutaee, cum ar fi ineligenta si perormanja academici. Trebuie aleasi o anumité sarcini de lucru si tebuie administra un pretest care si dovedease& fapeul ci surcina depizeste iniial capacitatea de rezolvare a ficcirui copil. Cele dous grupuri de copii vor fi spi rugate si fnceree si rezolve problema in condi identice din toate punctele de vedere fn afari de mumirul de copii care lucreaza, iar dupt aceea se administreaed un posttest (au 0 sere de post-test pe o anumitt perioadit de timp), Se poate determina th primul rind progresul realiat de copii in comparajie cu Performan dia pretest, far inal dolea rind misua fn cae cop care 3 lacat impreuni au un progres mai mare decit cei care au luerat individual, Poste fi dovedit atl ants vans colborstive fap deco cea (el puyin asa cum este obyinut ta condijile experimentale date) 5, objinind rezultate fn condig aflate sub control strc, se poate Rae ee dlferenge observate la nivelul performanyei sunt intradevic cawzate de ‘arijia numiralui de copii. Metodele experimentale fac deci posibilé operirea conchuzilor de tip cauzs ~ efect, ceea ce este rareori posibil cusell eal Abordisitransversale si longitudinale Intrebarile noastre despre copii pot si implice un singur grup de virsti: de exemplu, ot copili de 3 ani si triasci sentimente de rine? Sau, pot copii de 8 ani si ‘njeleagi principle stinyfice abstracte? Alternativ, ne poate interesa modifcarea (care apare in timpul dezvoltir: cum se modifica reacyiacopiilo fay de separarea de familie odatd cu virsta? Au copiii de 10 ani un concept de sine mai sofistcat decit cei de 6 ani Tntrebirle relritoare Ia modificare implick urmiritea in timp a anumitor funcyi psihologice, oferind posibiitarea de a investiga acele Funcyii de la pari or pint Ja manifestarea manuri si apoi pind la decin side a determina ac, de exemplu, o funcrie i modifies exprimarea manifests pe misuri ce copilul crete, jnflucojath de aceiasifactori I fiecare virsté sau nu, duct din perspectiva genului, de exempli, au caracteristici ‘ontogenetice asemnitoare gi aga mai departe, Este necesari asadar compararea unor grupuri de copii cu virstediferte, Existi dowi ci prin care se pot realza atfel de comparayiz adoptind fie un design de cercetare transversal, fie unul longitudinal. br transversal. Mai nuke grips de cop, cu vise difete, sane comparate din pespectiva unoe mdsuettor specifice, penta evalua cum anume se medics funcyle pacar ‘oncogenes, Designal longitudinal, Aci srup de cop ee aa ents mote ontogenetic, Desigirul arstna! presupune studiul eltorva grupuri de copii avind vinte diferte, inst evaluate fn aceleasi condi si cu acelegitehnici, Acest tp de investigayi are avanajul practic de a se realia relat repede, deoarece grupurle pot fi investigate {in aceeai perioads de timp. Torus, exists dezavantajul de nu fi sigur ci grupurile variazi numai din perspectiva virstei, pent cf oricit am incerea si controlim celelalte posible influenge, precum clsa social, inteligenya si sinstatea, pot si existe factori de personalitate sau contextuali necontroaji care vor infhuenya rezukatle obynute ha desigaral eitadinal, ai’ copii sunt umm si stadia fa toate vintele anilizate in cadrul cercetisi respective. In consecingi, se poate elimina varayia eauzatt de individualitatea copiilor si se poate asigura certiudinea ci diferenjele dintre gmupurile de virsti sunt datorte inteadevir vintei Dezavantajul este acela ct astiel de studi dureazi mult in timp: cle presupua ca investiga si.dureze tot ate cit este ftinderea de virsti eximinati, iar pierderea paricipanjlor in interval devine foare probabil a sigurangs desiga-ul longinudinal este de preferat dact dorim sf facem afirmayi despre modificéile ontogenetic:. Din picate, datoret durstei lor, aeste studi sunt costistoare si, de aceea, mai rare decit cele transversale. Mare parte din rezultatele despre modificiril din timpul dezvoleiri derivi din cercetiri transversale si trebuie trarate cu precauje pins cind vor fi replicae longitudinal sprint SD yecerent mea la LET fororcindurne la cea de a doua intrebare pe care am pus-o la inceput, haidey si kuim {in considerare critica freeventi care afirmi ci noi tie deja ce sunt copii i cum si fi crestem si fir toata aceastd zarvi stingfcs, ef asifel de cunogtinje au existat ca smut inainte ca psihologia si apart si cele sunt parte integranti a umanitgi, Firk de care supraviejurea specie! noastre ar fi aproape imposibili. Se spune adesea ci psihologia copilulti cuprinde doar multe cuvinte hung, care desemneazi ceva stiut de toatl lumea si care poate fi pus in practicd atunci cind e nevoie Si ne oprim insi la citeva afirmayii wauale despre copii gi despre fel in care fi cxesteme * Copii fai fay sunt copii singuri.” “Petele sunt mai sensible decit biierii” *Vizionarea prea multor emisini TV duce a fntircieri ale deavoletrii cognitive “Famille mono-parentale sunt esporsabile pentru delincvenga juvenil,” “Birbagi sunt fn mod natural pirini mai pun efiieni dec femeile.” “Copii care au mame care locreazi prezinté un ris mai mare de adaptare ineicients.” Muli considers ci aceste tipuri de generaliziri sunt de bun simy ~ atit de evidente fncit nu au nevoie de argumentare ji fn nici un caz de verificare. Dar putem si sa angumentim ci ceea ce este etichetat ca fiind simg comun au este fntotdezuna un aid fidel si ci poate si se dovedessed o baz4 instabilt pentru a formula conch despre comportamental uman, i, deci ci avem nevoie de date mai sistermtice. De aceea facem distincyia inre dou cai de a obyine rispunsuri la intrebirile noastre despre copit: calea subiectvi si caea obiectivi Rispunzind intebirilor calea subiectivi {in via de 2i cu 2i, confruntayi cu copi individual si cu nevoile lor imesite, ne bazim th mare misuri, in mod inevitabil, pe sentimensele personale cu privire la strategia “corecti” pe care si'o adopeim. Acestesentimente au surse variate * Gale mai wauale sunt simplele presque a gti cur 38 linigtest un cop care plinge, cum si stimulezi un copil care se plictiseste, cum si stapinesti pe tunul’ agresiv. Aceste presupuneri pot fi un ghid excelent pentra comportamental personal: ele reprezinti cunostinge intuitive, care sunt de folos multor persoane pentrs ai cregte eu succes copii fick si deschidt vreodati o carte pe aceasti tema. $i tory exists multe incertinadin, aya cum se poate vedea in scrsorle uneori nedumerite, ateori dsperate trimise de10 DRecepeied set ring revistelor pentru femei sau rubriclor cu sfaturi de la “expen” din Pin Sete, fr succend emistundor TV care se adritet_ celor responsabili de tngsjizea gi educarea copilor si care doresc 3 ofere un insight in facimplie de 2i cu 2i ale cop, precum sila nivelul migarlor gquvemamentale menite st infinyeze insti pentns prin, cu scopul de a Revie gia amelior practic care pot prea maura, dar care aparent fi Zipicese pe mul. In pls, aceste presupuneri neaalizate pot sf derive Teor! dia. prejudeespi si preconcepyi profunde: argumentele despre ablitatea cuplurlor homosemuale de a crete cu succes copii pot si depind trai mult de prejudeciile personale despre sex decit de orice alte cunoytinge privind efectele unui astfel de tip de crestere asupra copllor. «© als surst este exertnta perenalé a oamenilor, in_mod particular 2 fvenimentelor din propria copllrie. Aceasti experieni_ influenyeazs jdect uel persoae en ses posi, dorind canoe genera i Dk reeleasi benefici, fe, dimpotrivi, prin protsjarea copilor de proprile expe- eee nen Pr Letina fncredere pentru a ia deci, nic! pentru copii Ini individual, nict penta opi in general. Pe de o pace, amintrl despre proprul recut dau naytere Ie tetinente cu fairciit putemied ca ot disroiom juts pe de ali parte, cazul singular (propria pesoani) pe care se buzeazi judecata poa ee iE rep prm se ca Ua spre gel Ne su mika Be iu uh problema weit preps corpo ect Sigurangi nepotrvit casi ghid pentra polit zefritoare I cop in general Seer rrunea, o mlevanglredusi in ceea ce prveyte deczia despre cum St disciplinim un ahumit copi ~ chiar si propril copi Poate au suntem ‘apabil 3 seipim fn fora de propria copie, dar nu putem si facern generalizir in mod automat, pe baza acestea, la copia ators. ¢Atreia surst repreznts fner-un fel un alt nivel, pentru eX se refers la gtr reciilor exper $i este mai explicit gi mai articula decit cele anterioare Fhideyi si ne seferim la cel mai cunoscut expert in cresterca copiilor, Benjamin Spock, a cir care, Lagrieasagaru sa api (1948), a saturn rol mujor in determinarea feluui in care parinti jeau crescut copiii ia geroaa anor 19501960. Fi indo me de shar frie Ae pock ezau perspicace gi utile i et mul pring! au pisit aceastl carte ca fant osust de confor. $i oni dackexaminim mai indeaproape severe Jui Spock penteu a determina pe ce se bazeazi sfatule sale, devine imedixe evident fapeal ef mule din afirmayile sale mu au alti bars decit opinile pemonale, presupunere, folelon si experienja cu cxzuri clinice (deci pie). Acelag ura se apie fn azul multoraya-aumigi exper si astfel na ste de mirare ch apar fkacwugi si modificiri brute in ceea ce considers feet ca fiind acceptabil pentes cresterea copilor, De exemplu, in anit 1930, accentul era pus pe stricteye, in mare masuri datoritt hii Truby King * Ensight — iyelegereclact, profunds, uncon incitvs, a narurilinrinsecia unui fenomen (nt). pee bat " (1928), un pediatra care sfitua mamele si hrineasci copii la ore fixe, fnceapit si fi obignuiased de timpuriu cu closetul si si mu rispunds atunci ceind copilul plinge pentru a solicita atenye. fn anii 1950, pendulul s-a fndrepeat spre extrema cealalté ca rezultat al accentulsi pus de Spock pe ppermsivitate; tot acest lueras-a schimbat atunci ind Spock, blamat de generasia urmitoare ca find direct responsabil de problemele elevilor si de tke manifestiri nedorite ale cneretlui din anit 1960, sia retras viziunea inijialt. Renurmele si experiensaclinict extinsi a unor oameni a Spock 3i ‘Truby King aw jocat firi indoialt un rol major in persuasiunes asupra pirinylor pentru a adoptasfatule lor ca si modaliate “corecta” de erestere 4 copillor inglepciunea lor era considersti ca find de la sine tyeleast i, astfel, ef erau trata ca nite figuri autortare in domeni Doar cind cineva oreste si examincze mi in detaliu sursele afirmayilor lor se gbservi ci sfazuie lor sunt bazate adesea pe consideratit pur subiective. In ceea ce priveste conchuzile derivate din experienja clinica, acestea au cu siguranyi Uurltatea lor ele pot si atragh atenyia asupra unor fenomene particule, care sunt importante in vais copillor si por si conduc la ipoteze despre cauzele care aca fiind unul de oferire de oporcuniciyi de cresterea parentale copiilor t Sistemele de credinge ale copilulut gre 2.4 Rei ia cvs pret path des desnbarn epi Cansctrisivile copie as ue 21 Relea uo prt pretch de en ase pie Gaminleacestora eras haotce 5 viata de xi ci dezorsaians ian, daeet comme cop seston vena el mal ule cp de adgre bea aa a planer, Vine macor dpe ele ine a ple determing jae adopte anumite practci in organizarea vii copilului, care avea ea regulat adapeaen copilului sau esecul in adaptarea la aceste evenimente: a “Torus, elaga dine pai acest! secvene acne del 1D ‘ loc uaa simpli. De exempls, cree pe eae leas onmeni despre copa eepresina doar unt! diane meio deexminang ai compocamentuli lor concret fat de cop in paricuay 0 cet a considera de moment privind suai in ere se ali pintele copied voraca ca asemenea un col ~ a de exempla, problema imediatt er cat se coohence compara copilor,prezenja aor aja mal depart Ineadevis cence afemate pot Fo juice pos acum a teu or: sgeaa nape ceded oe prctcile de ceptere poate si meargt ji in direcya opuss $i totus, chiar fapral ch exeile expr o orenre global poate sf insenne ed ele sat tal peeog pein deevolarea copilor deci orice acyune puteaals specie, Pact ae exemply ideea cf este in prim rind colul parnglor sl stale curecrancs copilor fice parte din flosofa unui pasinte, tunel acest luetw na ve pone tee pei singuelajun, ei doa prin stoic cumulative tessa cope Dick, dimpoutva, prinile crede ct exist un impulsianiseu a coploe ace Curiontte sau cf este de datoria profesionisor, cum sunt profesor oy cone ingeresele copilor, el va adopt 0 autudine care poate avea Cece dieéee, oe ck de persistent fa inp. La aes nivel exer stemele de exes ntneaa tee spun lt inebzea “Ce exe un cop” se é ; n cop” se dovedete nu ul spl, Moda in car gindim despe copie depinde deo gu inten de ntucae nore cae | Erte De mac ee or, go gna eno dpe | cepts cna peal ona cert pe cop In epee vec cpl ce seas | Sb sinc Stet i nn pa Ninn ooo | in loc de aceas, copihl em considerst proprieate 2 adulel 9 de cen eee probable mal mre alate up malas Nofuses eee hens a a 7 a 9 uni 10 un 43 uni 14 tn 15 uni SIA Inpicioare Mersin. —-Urcdtrepele. «SB singur_«—Umbla néndu-se pair labe inpricere sigur de mooils Fgura 3.2 Scene achat santos devolve ebie (1 Ont, 1994, p. 217, ptr ops Shirly, 1923) sa depus un efor international remarcabil in Proiectul Genomului Uiman, pentru a specifica locaia si funcjile euturor genelor umsne, La momentul potrvit, acest proiect va duce lk un progres consierabil in abilitatea de a diagnostiea bolle ‘mostenite prin screening prenatal si de a realiza, chiar cdind copila e inca in burea numei, modificiti genetice prin tehnici precum inlocuirea genelor defiitare Eliminarea multor boli mostenit, incluzind wnele forme de handicap mental, va fi ssadar o posibilate extraordinar a vitor Unele dintre genele noastre se refert la atribute comune raturor indiviilor lumani: acestea asigurs, de exemplu,faprul cf fiecare membru al specie’ dezvalei in ‘mod obigauit un corp cu dou main si dout picioare, cu un anu tip de sistem nervos si care devine matur din punct de vedere sexual la o anumiti vies, Ele asiguni de asemenea si parcurgesea anuimitor secvenge in ontogenezi: de exemphs, dezvolarea motorie a bebeluyilor, descrisa cu gris fncepurul secolului douizeci de ite pedir si psihologi, presupune 0 serio ondonati de momente cheie, care marcheazi aparfia unor abiigi precum control capului, yezutu, mersul fn patra hhbe, ‘idiearea in picioare, mersul i aja mai depare (vezi figua 32), iar predictibiltaea acestei secvente este determinati de un program genetic care se fepisest la tozi membri specie care se dezvoltstpic. Cu toate acestea, alte messje Benetice se refers la aspectele care ne diferensiazt ca indivizi gi fac din noi o Persoani unict ~ aspecte cum sunt infijjarea fiict sau wisiturle psiholopice, septal viet 43 precum si caracteristci precum viteza cu care fiecare copil atinge punctele chee ale dezvoltini mocori. Aceasté unicitate este determinati de numina incredibil de mare de combinatit posibile inte cei 23 cromozorni de la tat si cei 23 de la mama, ‘impreuni cu genele pe care le aduc cu ei, ceea ce are ca reeukat o paleti foare argh de configura diferte de caracterstici,Feul in care se combing este pur si simplurs problemi de sansi ~ ders genetic al carci produs finit suntem eu tof Tulburiri genetice Pomnind de la complesitatea transmiteil genctice, nu este de mirare ci in cursul rocesului de formate a materialului genetic apar din timp fn timp si situa nedorite In pls, uncle tulburiei sunt mostenite direct; genele aberante pot fi transmise de a piringi la copii, chiar dact primi nu prezines simptome observable ale boli. Prevalenga acestor probleme se dovedeste a fi dificd de determinat; toms, dupi unele estimir, doi din tei produsi de concepyie sunt avorzai in mod sponta ia primele siptimini de sarcini, caza majors fiind anormalitijle genetice sau cromozomiale. Tulburirle genetice pot avex numeroase forme, pani in momentul de fai find izolate 3.000, unee find identificate doar la anumite grapusi rasiale,iac altel find specifice unui sex sau alia. Mai jos sunt citeva exemple ale eelor tai freeventetulburtri: + Sindrona’ Dos. Aceasta este una dintre cele mai cunoscute tulburisi congenicale, care a avut la un moment dat si numele de Mongolism datori. {nfifipiit indivizlor afectai. Copii cu acest sindrom prezinta difcultiyi de fnvijare de diferite grade yi, de cele mai multe or, probleme vizuale, auditie si cardiace. Sindromul Down este un exempli de aberaye cromozomiali, care se datoreazi umui accident intimplitor suvenit in formarea cromozomuluiisediat dupa eonceptie gi care reauei in apariia ‘unui al trelea membru la perechea cromozomiali 21 * Sindromal Kingiler, Aceasth tulburare se datoreazi unui cromozom in phss, fnsi in acest caz la perechea de cromozomi sexuali li care se atajexed accidental un al trelea membra. Apare doar la barbati si devine evident dupi puberawe, moment fn care individul mu dezwolti caracterstct smusculine ci incepe si manifeste caracterstici feminine, cum ar fi cresterea stnilor si Lirgirea goldurdor. Se manifests de asemenea gi prin inrziere a inline’ verbal aa sdromal Tarte Este tot 0 culburare a exomozomilor sexual dar tn acest az Ia femei si este cauzaci de lipsa unui cromozom, Ca gi rezultat apare un yee al dezvoltiriicaractersticilr sexuale secundare i azul sindromu Klinefeler, administrarea la puber adecvati conduce la o tafigisare mai tipied + Fenitstonuria tau PKU). Este 0 boalt’ metabolic ‘ueste capabil, din momental nastei si proceseze aminoacid fn cazul cireia copiul‘Tulbuviale genctce etip wecesivapar aesnei chad ambi pt = ee i i sufngmenedt, Penta ch avid un eromibgom X gt unl Y, nicl o gent pea ea Sncopatad oa ‘care se giseyte in lapte si in ake felusi de mincare. Daci nu se trateazs, duce la retardare mentals; efeetele bolii pot fi preveni- te prin groceduri de screening dup nagtere si administrarea ‘unei diete firi fenilalanini. PK U este un exemplu de tulburare igeneticd de tip recesiv, ambi pring fiind puretori ai gene defective care previne procesarea norauli a mancirii relevante. + Boal TeySachs. Este 0 boul degeneratvs a sistemuhi nervos, ‘care se manifesti prin pierderea progresivi a funcyillor motorii si mentale si ‘care duce de obicei la deces pint la virsta de cinci ani Este intilnits Sproape exclsiv la copii evrei de origin est-europeani. Si aceasta este o Bear? genedct de ep rece, in care Upveye. gena responsable ‘ransformarea unui produs toxic in unul non-toxic la nivelul neuronilor. * Fibroga chivticd, De asemenea o boali genetied de tip recesiv, in cazul circia copillor afectayilelipseste o enzins\ care previne obstructionarea plimaailor joa cucrlul digestv de cftre mucus. In wecut, pufini dint cel care Imosteneau aceasti conditie supravieruian dups adolescents; astizi, ca read al dagrosticu mpuriu si al imbuntyrittratamentalu,speranya de viayi este considerabil mai mare. © Datonimud, Presupune incapacitatea de a distinge culoarea rogie de cea ‘verde ji apare mai ales la birbaj. Cauza acesteirulburil este o gens recesivt ‘care se giseste doar pe cromozomul X. Deoarece perechile de cromozomi feminini sunt doar de tip Xo geni deficienti pe umul din ei va fi compensaté de gena functionali de pe celilalt; doar dacs ambele sunt ey deficiente va aparea daltonismul. Barbagii sunt mai vulnerabili corespondenti de pe cromozomul Y au poate compensa deficitulgenei de pe cromozomuil X. « Hemsfita. Canoscuts si ca “boa singertci”, se manifestt prin lipsa substanjei care determin’ coagularea singelui si din aceasti cauzil orice tliere sau vinitae powte duce la singerare pint la moarte. Este toto boali sesclinkat, avind freevensé mai mare la birbay, iar mecanismele genetice care explict originle ei sunt simare cu cele de bx daktonism. Cel mai ‘cunoseut exempl peatni aceastt boals este reprezentat de anumite far regale curopene din scolul nouSsprezece, originea putind fi urmarit pnt la regina Vieroria si o gent deficienta spontan, pe care 2 mostenito probabil de la piring ei. Tors, ici ea, nici vreunul din descendengi ei de Sex ferinin nu au dezrottt boala, cu wourecX unele au fust purtitoare; dost descendensi rasculiniau fost vulaerabil a hemofiie. Exibtt un avans considerbil in prevenia si tatamentul bollor genetice de tipul celor de mai sus mai ales de cind s-a ingles mecanismaul transmibiei ~ acest progres cexte pari rezukat al consiiri generce in cazul pirinjlor care prezintd un rise cerescut pentru descendengi cu defecte genetice, pani al metodelor mai bune de deectare « puritoror prin analizt de ADN, iar paral se datoreazs dezvoltci Srcsgetel note a mstodelor eficente de tratament, casi fn eazul PKU. Qs toate acestea, cel mai mare ges va fi ficut o dati-cu identificarea locagiet si identitiga rururor genelor si cu wroltarea metodelor de terapie geict, care vor asigura eliminarea acestor bol. nndscut si dobandit focercinile de explcare a comportamentului uman sau grupat mere in jurul fntrebani referitoare la facrorul inscut sla cel dobindic. Suntem creagi de aspectele pe care le mostenim, destinayi de la inceput si ne comportim conform unui plan inerent coustaucjei noastre? Sau suntem modelai de orice experieayt pe cate 0 indlaim dup ce ne nastem si mai ales de cele din primi ani de via? Au exist dlferite mode tn accentuarea unis sau altuis, respectiv a factorul fnniscus sau a Coli dobindit: Is incepunal secolului dowkzzci, aattima! era cel care domina ia teorile psihologice; de la incepuml anilor 1920, a devenit tot mai popular wvirvnmetalomal, care considers cX dezvoltarea copiulul este 0 funcyé aproape ‘excusivi a practicilor de erestere si a atcudinilor parentale. Existi nurmeroase doveri privind fapral et anumie puri de piriayi au anumite tipuri de copii: de exerapls, paringl care pedepsesc tind si albi copii agresivi sau este mai probabil ca mamele epresive si aibt lice depresve, ori piringi sensibil la nevoile copilor sunt asociagt cu copii cu personality! echilbrate, Faptal ci piringi nu oferi doar un anurmit ‘mediu copillor lor, ci ji gene, nu era hatin considerar. In orice sinuaie argummental apirea merou in termeni de faniscut saw dobéndit, anu saw celal. ‘Abia in ultimii ani ne-am indreptat de la presupuneri si modi la corcetare riguroasé ji date stnyfce. Acest lueu se datoreazi fn mare onwporeaneetald parte aparsei geneticii comportamentale, care are ca scop investiga-ovesegheass buzle tea factorilr genetici ja celor de medi, precum sia modulu tn care aceste dout senuri de influenye interacjioneazi (pentni detalii, vezi Plomin, DeFries, McClearn & Rumer, 1997). Teebuie si subliniem, ronuy,c¥ studile de genetic a comportamentului pot si explice doar ‘Wfrontele dinare indivi, de exernp, de ce 0 persoand este mai inteligentd dec alta, ‘nai socibils sau mai predspusi la schizofrenie. Nu rispund ini a intrebiri despre cue, si zicer ale intelgenyei la nivell specisi umane, respectv fn ce misuri este inteligenja 0 funcyie 2 ereditigii in opoziie cu medial, si nu pot rispunde nici la ‘ntrebicde eefertoare lo persoarit anume. Disciplina genetic comportamentale se focalizeses doar pe variabiiratea individuals si pe mosivele unicitiii mane Tvestigapile de genetics a comportamentalui ulizesza dous mecode principale: snudile gemelare si studile de adop ie: © Sidi gemelarepresupun comparirea gemenilor monozigoti si dizigogi Cei monovigoyi (MZ) se numesc astfel pentrs ef et provin din accasi zigot fertlizat gi, ea urmare, au gene comune. Gemenil dizigosi (DZ) provin dia doi zigoy gi de aceea, sunt la fel de asersinitori din punet de vedere genetic ca xi fra obigaui, impircisind aproximativ 50 % din gene. Acest fapt ne ‘Daiphina geee cer “abel 3.1 Cocfciengi de corelye pent inclgens si excraversiune la gemeni monozigogi (MZ) x dizigoyi (DZ) cress impreunsyiseparst GemesiMZ GemesiMZ GemesiDZ Geren DZ. erat = ‘Tabel 3.2 Coeficienii de corelaie penieu exraversiune gi neuroticism obyiuyide la perechi de pirinte Biologic yi sdopev) cop chara ee Gxpreuni) (separa) ——_—_(impreund) (cepars) Pore paints bake ~ pil Perce péite apt — pd Toweligenst 080 78 032 023 Exraversiune ore O01 Exceaversiune 0.55 038 ot : Newericism 043 095 (Corelle sune masuritor ale aproper relat dine dows variable, fn acest caz score bjt a cele dout tse de ete gemen. Cu cit coelcental este mai aproape de 1, cat tela exe mai srinsl. Ante), sconunle gemenlor MZ de mai sus, fie ees inpreund fe sepa, sunt mal asemitoare deci scoruie gemenior DZ Sort Adapt dops Peden coh (199) Rowe (193). fers un experiment al naturit pe de o parte, gemenii MZ 3i DZ diferi din perpectiva gradului de asemasuare genetics; pe de alti parte, ambele tipuri Jmpirtigese acelai mediu din momennul concepyies acelasi wer, acelasi proces de nastere, aceeai familie. In consecings, dack trisiturie psihologice sunt influenjate de ereditate, asensinarea dintre gemenii: monozigoyi ar twebui si fie mai mare decit cea dintce gemeni dizigoyis dact inst erediatea ‘nu joaci nici un rol, gemenii MZ nu ar trebui si fie mai asemindtori decit cei DZ. Rolul pe care il au factor genetici si cei de mediu poate fi determinat si mai exact daci aver posibiltatea de a studia gemeni MZ gi DZ care au fost separayi la nastere gi crescusi in fami diferte. Tabelul 3.1 tprezintdchteva date relevante;acestea indi faprul cf yi arunci cind gemenii ‘monozigoyi sunt crescuyi separat ei se aseamini din perspectiva carscterstcilor_psthologice mai mult decit gemeniidizigosi erescuyi in aceeasi familie, in flul acest, este scoast in evidensa importanya ereditii 1+ Stile de adapta ne oferio alt form de experiment natural pentru a separa influenga ereditiit gia mediului. Tn acest ear, comparaya se realizeaz¥ fare copii i piringl adoptivi fn opoziie eu ei biologie. Dae, in cazul adopriet imediat dup najtere, copii seamini apoi cu pirinjt adoptivi mai mult decit cu cei biologici, factor de mediu apar ca avind influenja primari asupra dezvolcii lor; daci aseminarea este mai mare cu pirinji biologi, fn ciuda faprului ef au au avut nici un contact cu aceytia, sunt evidentigi factori genetic, Dupi cum se poate vedea in tabelul 32, arunci cind se aplict acessti metodi in studievea a dows erisieuri psihologice, cum sunt extaversiunea si neuroticism, este evidenti aseminarea mai mare a copiilor cu piringii biologici decit cu cei adoptivi, Cu toate ci efecrele cece gear ar ace aes se ek de adopyie confiret fapral ef similaritigle pirince ~ copil, care de obicei sunt pase pe seama efectelor socializii anterioare, sunt fn mare pare 0 reflecyc a erediiia Sur Adspeae dps Rowe (193) Se pot desprinde dou mari conclu din datele obginute cu aceste dou metode, Prima ne arati ci, in mod viral, toate caracterstcle psihologice examinate prio amurit infuse geet, Mire aces ifluenje varrk de la 0 canacterstct Is aka: aspectele cognitive precum inteligenja generals, abilatea spajal,abiltatea de eite-seri idea se mogtenese ino mised mai mae deci cele de personalitate cum ar fi extraversiunea si neuroticism. Pe Hingi acestea, au fost evidengiate si citeva diferenye neasteptate inte sexe: de exemply, aleoolisraal rein ifn genetice moderate la bisba! so influent neljbi a ferme O li constringere este aceea ci mu toi investigatoriiajung la accleasi renultate; stall gemelare i cle de adopyie au sunt de acd tend, inci efere oe care metodologia poate si Je aibi asupra rezultatelor. Tonusi, concluzia general este cari: daei dorim si inelegem cursul dezvolini copillor i cauza datoriti cireia ‘ndivizi devin ceea ce sunt trebuie si huim in considerare echipamertul lor exeditar sisi evahtim misura in care factonul gengc i exerctiinfluenya in deverminarea comportimentulu (vezi tabell 33 pentru detali) Tabel 3.3 Cacactersticipsihologice investigate din perspectiva influenelor genetice ome Tonporsaenrantsaral Tega pene Delve ssi egrsice Cina enh “Tuburres de personal ancl Dae eneccan Abas pelt ves Rater Glee Fagel, 1999) (eno tere ithe Pin, 1950) Pesonalite Bsihopatcloge Encore Sc Nae Atte eae Bessie Asumares de iscsi i recere (penta o trecere in revises, Conservator veri Ruter, Siberg, O'Conor Sta de sine & Simonoff, 1985) (Geateu oxecere in revist, veri Loehlin, 199‘Negerea ayel Exe proces pin cae inva elecexes Ya ‘nod activ acle spur cle media care x2 potarece cu pedo ‘ile lor genete rata ot Existi inst sio a dous coaclusie pe care trebuie si o avern tn minte [a fieeare siruati in care au fost implica factor genetic, acesta au au fost eispunzitor decks ppentma o parce di varabiiata individual i niciodats pentru toats, Char si fa exzal inteligengei sau al schizofrenici, unde ereditatea joaci un rol substanga, este evidents imporanya factorlor de medi, Din acsasti cawzt se pune problema factorului fnniscut ja celui dobinlt, aw a fuctoruhui faniscut sara celui dobindit. Cele dows seturi de influenye uu suat in opozifie, luecind separat~ dimpotriva, aceasti pereche interayioneazi aproupe intotdeauna si determing efectele impreund inideyisianalizim citeva modality in care ereditatea ji mediul eoopereazi. Un exemplu poate fi vizut fa faptal ck o anumiti fnzestrare genetch sporeste probabilitatea ca oamenii dintrun mediu particular si tateze pe individ intr-un acumit fel. Un copil orieatat spre excerior ji sociabil va atrage mult mai multe rispunsuri pozitive din parvea celoralyi deci unul insti i grav. chiar 5 in primele lunt de vats, bebelusi activi si care zimbesc au sanse mai mari sé atrgi atenyia decit bebelusiipasivi si, in consecings, primi vor fi focursjayi fn a cftuta mai departe Intereeyiui sociale, iar ceili descursjas.Astfel,rendinya inials este tnsctt prin imermedial rispunsului detcrminae la celal. Ideea conform cireia copii sunt ‘modelayi in totaltate de citre comportamentul pirinjlor este una simplista; copii isi determin’ in mare parte felul ia cave sunt trxai,datoritt construciet inezente. Aga ‘cam a descopert otice pirinte cx mai mul eopi,ceea ce funcioneazi cu primal mt merge in mod necesar#i cual doles, pentru ef fiecare este 0 flings dferits si are nnevoie de tratare diferensit8. Copii atta neincensionattipul patcular de media care se potriveyte eu natura lor ‘Un alt exempla este oferit de tendinys oamenilor de a select activ acele medi care je pottivese cu genele lor. Copiii care se nase cu un temperament care & predispune la hipeructiviate pi agresivitate vor efuts compania altor copii similar, astfel incdt vor avea oporniatea de a se angija in activitifi powrvite temperamentuli lor si de ai etal tendingele genetic. In mod similar, copii care sunt prin natara lor tal gi lintqi vor alege cadre gi eolegi care si fe compatiili : atirinc prin aceasta predspozitile lor. In czzul adulilor puter face cu sigurantafirmaga cl acestia depun un efort considerabil de asi alege medi adecvate ~ prietenii, partenenil de ways, meseria si akele; totuyi, chiar gi copii fourre mii relizeazi ceea ce numim alegerea nigel, pentr 2 acyiora in medi care sunt in armone ct carictersticle lor motivationae, intelecusle si de personaltate fnniscure. Nici genee, nici mediul ne opereszi separat; cole dow Funcjioneazi ipreuni pentrm infliensa dezwoitarea, Asa cum potem vedea fa caseta 3.1, ceasti interacyune apare chiar si tn cazul deavoltieiidentitigi sexuale Un alk aspect pe care trebuie si il reyinem este fapeal ei chiar caracteristicile puternic influenyate de ereditate pot fi foarte afectate in condiii modificate de mmediy, De exemply,fnthimea ese una din caracteristcle cele mai dependente gene’ tic; cu toate acestea, ca rezulatal fmbundtijird nutrije, ea a erescut foarte mut in ulimit 100 de ani gi ceva. Acelas luersse aplics sin canul vlrsel install puberti Bieeen ies 2° CASETA 3.1 Barbat sau femeie? Dezvoltarea identitatii sexuale Sexul nostru genetic este determinat in momental concepfei si depinde de ‘romozornal spermatozoidulu: X sau Y, Dact este primal tp, copill va fi dn punct de vedere genetic femeie; daci eal dole tip, birbat.Cromozomnul sexual al ovuuli este intordeauna X, astél incit femeile surt caracterzate printso perche de cromazomi sewual XX, iar birt printro pereche XY, La jase siptimini dup Conceptieincepe diferensierea sexual, mesajul encodat in perechea de cromozomi XY determinind dezvoltareatssticulelor; up inci gase siptimini, perechea XX duce in mod similar le dezvoltarea ovarclor.Fapeul ci suntem birbayi sax feme depinde agadar de procese biologie foarte timgul Gx toa acestea, identiatea sexual pe care oavem in final poate fi influent si de experenjele de vay, im pariculr de tratamenrul parental. Acest hucru devine evident mai ales cind examinim anumie cazus\ patologice, in care dezvokarea Sexualt a fost dramatic afectars. Aceste anormalciy si implicaile lor psihologice au fose deserise in detalu de Money si Ebsharct (1972). Ua cazizbitor este celal uni bia (wal din doi gemeni monoeigoy) care fa 7 luni sa pierdut penisul ca umare a unei erorchirurgcale din timpul cicunncizieirealizate prin lectrocauterzar. Dupi 6 agonie considerabis,pirinyt au decis si trateze banal ca pe o fat, ia deb 17 hun au schimbat numele (John in Jour, hainele si fleur, cas fie caja fete. Acest lucru a fost urmat la dipul potvit de modificirichirurgcale si puberate de un tustament hormonal pentru a determina dezvolarea carctersticilor feminine Drept urmare Joan a dezvokat repede aribure feminine gi a fncepur si fie clferits de fratele ei geamin, Dupi Money si carat, acest cru s-a datoratin mare risus tratamentulii parental - pirngi au imbrieato in rochil cu volinaye, oferindu’ brigie i fundize ji incunjind-o st ajue ba treburile casnice. Spre deoseire de fratle e, fata a deveni Ingeitt si ondonat, inceresaté de haine, aside de piral ef hing si cu tnfiysare delicats, ar fa timp ce fratele ei prefers este “masculine”, ca masini si armele, ease juca cu pipusi sicu ate juctrii “feminine”. Si tonui, fetnnizarea era depart de a fi complsi. Joun era bileoasi, cu mult energie fizic si cu un comportament dominator fn jocul cu aly cop, ucdndu-se de egult cu biiei ~ probabil dator expuneniprenatale la hormoni sexual masculini. Eaa inceput si respingi tot mai mult hainel ctl care i erau oferce si, mai ales de br 9-10 ani, au apint probleme de identiate severe, centrate pe infstnrea ei fatructtva masculing gi pe preferinele pentrs ocupayile masculine. Asa cum ara ‘apoartee de mai trziu (Diamond &Sigmundson, 1997), aceste probleme au devenit pe parcus atit de severe incits-adecis st se recurga la einversarea sexual ji, prin intermedi! mijloacelorchirurgicale si hormonal, fata a edevenit bia, schimbindw- si numele ta John. In conseciny, John a devens mult mai fer pi ma mpicat cu sine, ajungind un tink acactiv ji bine dezvole, iar la 25 de ani sa insurat cu 0 femeie mai tn vist, pe a eireicopit-a adopes.50 Spcopatal vet ‘Au existat alte astfel de cazuri tn care identitatea semualt a fost atribuitt arbitra sau in opozite cu sexul genetic al copii (vezi Golombok & Fivush, 1994), ‘Reestea includ aya-aumifi prendo-hormndif. adic indivi adscuyi cu organe genitale pbigoe cae por fi crescufi apo fie ca birba fie cx feet, in funcie de doings Faringlor Ta cele mai mulke cazui copii au dezvoleat o identiate pshologict to raped cu semal care lea fost atribui, ins nu putem generaiza cu uguring fn privinys qolurlor ere ia medial. Pe de o parte, atibuirea identi sexule trebui si fie complet la varsta de 3 ani; dupa aceea, acest lucrs devine tor mai dificil. Pe de alts pare, practice parental de crestere 2 copilor sunt rareoridetifiate ca uniet iedluena find de regal asocate cu ttament hormonal, ceea ce duce la dficultatea de a separa rolurle factotlor psihologici si biologic. Qeea ce puter conchiziona este tf ati erediatea cit si medi joscd‘un rol ye in circumstange normale, cee dow Sear de infuenge acionesza in tandem pentri a determina deavoltarea identi sexuale si aceasta este puternic influensati de tnzestraea genetic, si torugi probabil rot Saconté unei nutrigi mai bune, copii de azi ating aceasté virstl mult mai devreme ddecit mai demule. Putem agadar 83 conclurionim ci influenya genetick mu exclude dlc influengele mediului Realitate gi mit despre gene ‘in ulmi ani, progresul stiinjfc in ceea ce priveste inyelbgerea constructei noastre genetice a fost impresionant si exist toate semnele cf ascersiunea va continua (Rute, 2002). Printre nespecialigti,rimin toragi multe conceprualizir eronate, atit despre na ee 7 despre imple pe steps 2 resul cunoaster la nivelul ingelegerii dezvoltiri umane. Am pucut si vedem Feel tase hr creda conforn cies eredtsea gf med arf inflenye Separate cind ele aioneaza de faptimpreunt. Exist inst gi ate credinge greyte, apa iivom analiza citeva din cele mat uzuale astfel de micuci si datele dovedie care le corespund. ‘+ Miz Genele reprezinci cauza comportamentul + Realzate Inflventa genelor asupra comportamentalui nu este niciodaté atic de directs cum apare in afirmaya de mai sus, Genele sunt stracturi chimice care au efecte chimice asupra organismului yi influenyeazi comportamentul prin intermediul efectelor asupra rispunsului pe care organismal i di rrediulu. De exemplu, nu exist gene penne neuroticistn, cu toate ci exists 0 sere de date care ara cf aceasth caracteristics este influenyatt genetic: mai ddegrabi, efectele genetce asupra comportamentului nevrotic pot i aibi la bazi un sistem nervos foarte sensibil la ses. La fel, nu exists gene penn: Sncoputil vets sr alcoolisme factorii genetici por si afecteze intrun anumit fel sensibilitatea orginismului la acool, Ta fel, toate relaile dinte gene si comportament sunt indirete. (Mir Fiecare trisiturt psihologici este asociati cu operarea unei anumite gene Realitate: In afari de clteva tulburiri_ monogenice cum ar fi PKU, rmengionati ma sus, au se cunosc trisivuripsihologice care si fe relajionate cou 0 singurs gens, Dimmpotsvs, ceste caricterstici sunt atit de complexe fact este mai probabil ca ele si depinds de acyiunea unui numir foarte mare de gene care si funcjioneze in grup. Mai mult, orice geaa singulark poate afecta mai multe aspecte psihologice diferite; asadar, legitura geni- comportament nu este dele una simpli ‘Mit Progamele genetice controleazi aparjia achiztilor esenyiale ale ddezyoleiri into seevensi tipes sila anumie wire. Realiats Acest lucru este doar parjal adevirat, De exemplu, achiziile precum cele dia dezvolarea motor timpurie (controlul capului, ederea, tirlrea, pozijia vertical, meesul si altele) sunt puse fa funcyiune de un ceas genetic. Gu toate acestes, acl ceas ponte fi afectat de evenimente din medi: dacs un copil este crescut in condi: de deprivare, aceste achizijii sunt dobindite mult mai tireiu decit tn alte condi, Nici secvenya apariei achizigilor nu este invarabilé - ea poate si fie deviaté datorittlipsei de ‘portunity din partea mediulu. Mite Condigle determinate genetic nu pot fi modifcare. Raita: Credinga ci aspectele moytenite ar fi imposibil de modifeat, ta timp ce toate caracterstcle dobindite sunt modificabile, este o credioga falsi, Nici una din exteemele acestei dihotomii nu este adevirat: aga cum am vizut in cazul PKU, o boali mostenité poate fi waratk gi vindecatt complet, in timp ce unele cmd de fobii ne arti ci _anumite comportamente dobindie pot fi foure rezistente la extinyie. Concepsia faralsts conform citeia ereditatca este ceva imposbil de influensat (cum spune vorba din popor “genele repreznti destinul”) nu se susjne. ci la fel la nivelul generapilor Mir Caracteristcile genetce se mani Realitte: Condigi precum hemoflia se manifesté de-a lungul generailr, dar aceista nu inseannad ck flecare generrie este afecttt. Pirinyt pot fi doar ppurtitor si vor transmite boala copillor lor, nemanifestind simptorrele ei fais. In mod similar, auismul este 0 condiie determinats genetic si ronyi piringicopiilor cu autism prezint act de rar orice anormalitate psltologics2 ieee /eae facie mut timp s-a crezut cf autsmul ar fi eauzat de factori de medix, de tipul atiudindor parentle ~o asumpfie care astzise ste ci este gresis “+ Mir Influenyele genstice se diminueazs odati ci inaintarea fn vars 2 Realize Ideea cf factori exeditar ar exercita 0 influenys mai mare asupra .poi S-ar atenua datorictfactorlor de medi este foame rispindia si tons falsi, Este posibil st fie aja pentru anumite cancterstci, pentru altele insi nu. De exemply, exstd doveri care arati ci inexplicara dierenelor dine copii era ce privet ineligena, factor etici devin mai importangi pe mésuri ce aceytia cresc. In orice az, cere cunctetc!dctrmaate genetic apa ret cz fn dezvoare, de exerpla viesta instalisi, puberiqs in mod similar, anumite tulburii se manifesta decit in copiliiatirce sau in perioada adults dezvoltirii tu prim ani yi 9 genetice mu o Mie Genetica se refert doar la eredicae imu ne spune nimic despre medie © Reaitane Studie de genetics a comportamentului pot si contsbuie in mare amet ib avangl eunestet despre averse medi, In primal ind aa eee ejanes rma de erediate i medi al doden find, por sfestimeze contibuiarelaivi a celor dot factor la dezvoltae; in Ulin cin, ele pot si anaizeze pirgle componente ale influenyelor de vredia, Mat aes ulema posibiltate a aras atenyia, genetiieni identificind o itinege wll ine dout tipui de infhuenge de medi: parce i emai sie. Promutip reprints aspectele comune tururor copilor dint-o familie: tits socials, vecndtate, nunsindl de cirjdin casi, et.al doilea tip este unic penta fear copil din fame, de exerplu, ordnes la naytere, preferin, Pasnjlor pentra wl diate copi, boi si accident, exc, Aceasttdistincye™ ei setrndficativa deoarece exist date care aratic&influentele nelmpiryite Sunt b fel de importante pentru cursul dezvolirt ca si cele impinisic, seat es din urrnd find mul studiate in ulimal timp. Se pare ci, in mod iron, genetics ne spune la el de malte despre mediu cas despre eredtae Ay mere eres {in timpure vechi fo Chim i Japonia, se considera of Ia nagtere copiii at 1 a heen fel acest lucra pare mai apropiat de realtare decit felul nostra de a calcula vnsta, pentra ei in peoada fa cae copiul este in uter au loe mai multe evextinene are modeleact deavoltare: copiului. Din punct de vedere fie, ta modificirilor din aceasta perioada este in multe privinge mai mare decit fa orice alt moment al efi inst 31 din perspectia psihologict vaya prenatals este exrem de relevancs pentru descifraea rezuititeor dezvolic Dineovdesuna, coea ce se intimplt in interional uterului si felul th care acele evenimente afecteaz’ coplul neniscut foci au constituit un subiect central al ‘miturlor populare. Poziga planetelor, aplicarea magic, influenja demonilor sunt Breet iere 53 doar viteva din forele care ax fost evocate ca fiind factor’ determinanyi i dezvoltie prenaale. in zlele aoaste, avem la dispoziie eitevatehnici foarte solsicate pentr 4 gisi date mai obiective, prin care am dobindit imaginistatice ae firulu gi chiar filme care ne arut de exemplu, gradu in eare copilul neniscut inci este capabil, cel purin in ultimele stadt ale sarcni, de migciri destal de avansate: sugerea degetulu, friscisi care mimesza mersu, expresii emotional, etc. Cercetarea modern’ poate si cevidenjieze de asemenea felul in care fitul este afectat de diferte evenimente din medial extern, cici si in acest caz folelorul a generat tot soil de fanteei cum ar fi Cedinga && mamele care ascuks mutt muzicd ia timpul sarcinii vor da nastere unor genil muzicale. Astfel, nutrijia, drogurle/medicamentele, furatul,alcoolul si (rai Conteoversat decitcelelalte) stresul tic de mama tnsircinati sunt consderapi ast factor care afectexzt dezvoltrea copiului - in unele cazuri producind efecte negative pe o perioadi foare lungs sau chiar permanent, cum a fost ia cazul tragedie cauzate de thalidomida si consecingeleacesteia, ‘Astfel de efecte denoti faprul cf ureral mu este eloc un media total securizat — un fel de fortreasi care apici copilul de influenyele externe. Este adevirat ci aceste inflamye sunt trnsmnise de mums, dar 0 astfel de ansmitere demonstieazd ci ines fnainte de nastere mama are unrol crucial in determinareatipului de individ tn care se va transforma copiul ei, Trebuie toni si au vitim ci influenja este una reeiproci: mama afectesza fir, dar gi fital afecteod mama. Aga cum apare clar cexprinat la Hyren (1976): “Pen op sca i pees nf fit So in cede cu dng mar De cum inglatess in perele wei cep Ss rnevode if sue serves infer de inconwientleg ce lear put era FH realzenot acest ocr aletiad sproape foul fol mame de obi ile os mecanisle de coral” Se pare ci reciprocitatea influengei dintre copil si cea/cel care are gr de el este Ia fel de importantt fn vinga presatal casi dupa aceea. Stadii ale dezvoltiei prenatale Din motive descriptive, perioada de 9 hun a sarcinii este adesea tpi simpla in toci piri egale sau trmeire Torsi, din perspectiva dezvoltiiy, se realizeszs 0 divigune mai wilt fa cei stadii distinew, cu durati varabli, si anume stadiul sermipal, suadiul embrionar gi stadil fetal 1 Stadiul germinal Acesti dureaziaprosimativ 2 siptimini si anume de la concepyie pint by implantarea celulevou in peretde utern. fx acest ristimp, celula ings care for meazi la inceput individu se divide in dous, dupa earefiecare celuls nova se divide— 3 Bpeeiirats vf 2 5 Nou- PRENATAL (luni) nscut 12 26 POSTNATAL (ani) pres) Cones prin ae ete 2 paar tet oe Ja rindul ei si tor aga mai depare. Acest proces dé multiplicare continu cu 0 rpiditte exriondinar’ ji va transforma, in cele din ura, celula inigials tnte-o fit vie. La Snceput,celulele sunt nedifereniat,insi tnaintea incheeri stadilui germinal ele facep si jp asume soluri parculare pg care le vor juca mai depane ca piri ale corpulu, formiad organe, membre si sistemesfiziologice. 2 Stadiul embrionar ‘Acesta continut inci aproximativ 6 siptimini, timp tn eare se formeazi tot mai multe celul, fiecare servind o funcjie paricuart si rezultind in formarea méduvel spiniri, a organclor ma ore de sing, a braelor 3 piioazelor si in formarea incipientt a unor organ ca inima si creierul, Sunt prezente si degetele de la mini si picioare, diferite piri ale guri, mba si pleoapele. La sfiriuul acestui stadiu, embrionul are doar 25 cm, dar la nivelulinfaisri seal deja pe drurmal recunoastri sale ca fry uumani. La nivelul proporjilor inst este foare difert de fiinya care va fi tn final capul este mult mai maze raporat la corp decit va fil virsteulterioare (Figura 3.3) in plus, organele igi preau acum funeyile lor dferte:inima poate s& bati, stomacud ppoate produce suc gastric, iar rnichi pot st filteze singele. Cu toate aceste, in Timpul acestei etape de formare rapidi. de organe vitale si piri ale corpul, ‘organism devine foane vulnerabil la efecele negative ale anumitor factori extern este perioada de rise major pentru rubeoli, care poate duce la lezisi definitive ale crcirului si ochilor, cazind handicap mental si orbire. $i in azul thalidomidei, rmedicamentul care a determinat malformagi severe ale membrelor in dezvoltare, 55 peer, ducind la nasterea unor copii firt mini sau picioare, acesta a fost adminisrat ‘mamelor in perioada embrionart a sarcini pentra a inlitura greata de dimineaa 3 Stadiul fotal ‘Aceast# perioads, care dureazi 7 luni, este mirtora unei imense eresteri in inilyime (ee ln 2,5 ema 53 em) stn greurate (dela clteva eci de grame la aproximativ 3g). Mare parte din dezvoltarea care are loc este legatt de cresterea si desivirszea diferitelor pir’ ale corpulu sia organelor care au apirut in primele dou luis asf, se formeazi oasele, incepe si creasci pirul, se dezvolti organele senzoriale, cum sunt ochi, urechile si mugurii gustav, ia f aproximativ in a 28-a siptimnt de viagi intravtrind sisterul nervos, cel circulator si cel respirator sunt capabile si susjini o existenpl independentt in cazul unei masteri premature. Mult fnainte de nastere, copilal ii face simyiti existenp, mara simyind misczrle copiluli de la aproximutiv 16 siptimini, in curind acesta find capabil sit administeeze lovitusi viguroase. Aceasta se intrmpl fn timp ce fitul i exerseazd’ membrele, pentrs cf fa pprimele huni ale stadiui fetal el este capabil sie intoarcé din fag in spate si chiar si execute tumbe; doar mai tirziu fitul devine rai puyin activ, pentra eX devine prea sure pentra a avea suficient loe in uter. Toate aceste miscti, care por fi observate cu ajutoral ecografei, sunt spontane: ele sunt semme ale dezvokirii rapide a creierului, care devine tot mai apt si preiaconcucerea acriunilor bebelusulu Influengele mediului asupra dezvoltirii prenatale m Tn primele stadii ale perioadei fetale are Ice deevoltarea cea mai acceleratd a creierului atunci este momen a cae fatal este cel mai susceptbillainfluenjele de smediu trnsmise de mami. Acest lucra éevine evident, citeodats chiar tragic, dacd ne uitim la efecteleteratogenilor ~ substanjele inghifite de Fagioniweaogent ‘mami, care traverseazi placenta si afectezzi in mod negativ dezvoltareasurt substan pect. prenali, cauzind malformagii si probleme fizce si psihologice skool sau cocina persstente (lea fnsearmmi in limba greact monstru ~ 0 asociere ce tavencicl seferiit are fai exprimi groaza cu care au fost ineimpinate astfel de cee maker efece stun cind tock erau foarte unvaleyimgosbl de prevent, find ECS ety pens me supe mai cunoscufifactori tertogeni pot fi grupaj in tre categori rogue, bol si mutripe. 1 Drogurite + Aboolul, Efectele negative ale consurmului de aleoo! ta perioada sarcinii au fost evidensiate fn anit 1970, atunci clad wn grup de cercettori americani ax5 Srespat ifs identificat un set de simptome fizice i mentale caracteristice copillor niscusi de mame alzoolce, simprome reunite sub qumele de sindromal alcoolic fetal (foe alcohol syndrome - FAS ), La nivel fzic, copii niscui cx FAS au cap ac si ingust 10 configura specifict a fepei, cu distant txts fe chi is sour, mae sb deol uo stent mal mit decit normiele de virsti. Din perspectivi psihologicd, cel mai accennuat simptom este tatrzerea mental, cu toate ef nu este de obiceio reardate severi, FAS a deveait una dintre cele mai cunoseute cavze ale retardini mentale. Sunt prezente si alte semne ale disfuncyiei central: hipersctviutc, cimp atzational dus, ull funcjionare defictar! a reflevelor. In consecing, existé purine dubii despre cfectole nocive supe ful ale alcool care raverseazd placenta, atunci ‘Gnd acesta este consumat fn cantitiyi mas in timpul sarcinil. fn timp ce FAS aparc la copii cu mame care se gisese la nivelul superior al consumatorilor de alcool (primii 510%), rezutarele privind efecrele consuimului moderat sau seizut de alcool (Consuml social de alcool) surt controversate. $1 in acesteultime cazuri exist date care aati i fitul poate fi afecta giicd acesteefecte, chiar daci sunt mai moderate, se regisesc ia copiliia tiie (vezi casera 32 Tutwnd Copii niseusi de mame care fumeazi mult au 0 miirime semnificatv mai mici decit celal. Acest fenomen apare pentru ci icotia produce constrcya fineului sangvin cltre placenti, reducind astfel aporeul rutrti eit ft. De asemenea eu eit marna furnei2s mai mult in perioada sarcin, cu att sunt mai mar gansele ca bebelupul si se masck prematur, iar premaruritatea (asa cum vom vedea mai jos) poate s4 devermine o serie de probleme fizice si comportamentile. In comparatie cu alcool, acotina au are consecinge atit de deamatice, mai ales pe termen lung, Tomi, exit studi care au evidensiat 0 incident mai mare. a problemelor comportamentale 91 dificulsilor de tnvayare la copii care au mame care au fut in’timpul surcini,efecele crescind proporfionil cu cuntitatea de sicoting consumatl Cocainz, Bebelust consumatorilor de cocaini sunt expusi unui ise serios fai de mumeroase probleme. Acestea includ: nagterea de copii mori raytere prematurl, greutate mick la nastere, moarte neasteptath in timpul somnului yi, mai mul, dizablisri newologice care determint probleme de aenyie si difculiyi de invijare. Adesea este dificil si ai grji de astfel de bebelis! ined de la tncput: suneitabil gi foarte agiay, sunt grew de lini nu reurese sf i stableascd un patern regulat de somn gi mu intel hn inter acyiua sociale, Nu este deloc wor pentns o mami si stabileases 0 relage ce un astfel de copil: de exemply, eadinya copilulul de a o intimpina eu och fnchisi sau éu priviea in al pare devine cu grew un stimulent pentrs interacuni vitoare, ir inabitavea de ase juca in mod susinut se adaug la frustrarea mum. In acest fel, se adaugtefectelor adverse ingle un ciclu de interacjaani mamé-copil nesatsficitoare care va antrena efecte secundare eputal vieit 37 CASETA 3.2 Are ,consumul social” de alcool in timpul sarcinii efecte negative? fectele consumui excesiv de alcool asupra copifulul nendscu au fost car stabil, inst exisch 0 amumitt reyinere in a accepts cf si consumul ocazional peae fi anc Swudiul Longinidinal Prospectiv Seatele privind aleoolul si sarcina, © invesigaie impresionanti reaizat pe scart lamgi it Satele Unie, a ajuns Ja rezuleate convingitoare tn privnjaacesti probleme (asa cum a fost publica de pid in Obon, Screissguch, Sampson, Barr, Bookstein & Thiede, 1997; Sueissguth, Barr 8c Sampson, 1990). ‘A fost inrervievat un eyantion de aproximatiy 300 de femei fmarcinate, ia perioada de miloea sarin, pentru. stabil consumul lor uzual de alcoo, ate fainte desurcini cit stn timpul acesteia. Mai pugin de 1% aveau probleme majore legate de consumul de aloo, iar 80% au admis cf au consumat ocazional in inp sarc Inurebinle se referezu gla consural de tutun cafea si deogue Dupi master, copii au fost evalua in prime 2 zie de vig i pci din nou la § 318 hin sila, 7 si 14 ani, In fiecae din aceste momente, copii era evaluyiprinte-o gam lrg: de teste neurologice si psihologice. S.au idemtficat chiar de la fncepue efectele adverse ale consumului prenatal de alcool chiar daci acesta a avut locfoare rar, apa cum s-a fneimplat la majortatea tmamelor. La naytere, bebelusii expus? anteror la alcool aveau 0 probcbiltate mai mare de a prezenta difcutii respirator side a aven o freevengS exrdiact mai pugin stabil iar pe parcursul urmatoareor 2 le, dadeau dovadt de lene mai maze, spt mai pujin viguros i difere dsfuncyi ale sistemului ners central. [n primi ani de ving, atic dezvoltaea motors cit sicea mentalt era wpor itiriate ar de a4 ania devect car faptul ei copii expusi prenatal a mai mult de 29 g de alcoo! pe zi (cam dou biurur) aveau scomurt pupin mai mici la testele de inteligenss decit copii mamelor care nu au aur deloc. Diferenja, de aproximatv ? puncte IQ, ru er mare, dlarera persistent si “dependent de dozs”, adie graduldefciuui er direct lega de camtatea de alcool consumati de mama. De la 7 ani, deveneau evidente o sere de probleme de fnviqae, observa ra alsin performange scizute la ct .artmetic, care era asociate cu un patem de consum compulsiv de alcool spectiv ‘onsumarea de citre mam a mat mult de cinei baurui a orice ocazie ta tmpul Perioudei timpuri a sarcinil Probubil et difetele probleme cognitive reflectaa dlfculle copillor de a-si menyine atengia, deoarece testele de vigienss indies preven tnei seides relapionate eu alcool in atenga si in rispunsul a stimuli - 0 problem observact imei dup naytere fn rescyle bebelisub a humid i sume s fn timpul mai ing de care aveau nevoie pentru a apuca sfireul. Este agacie probabil cf diferirele sechele de a virta scolar st fi aba oniginea int-o deficient organict de buzi a sistemuluinervos central8 Sncepatal vet Probabil cel ai semnificai este fapal cx i in adoescengs pot sé fe ideniiate anumite probleme la copii are au fost expuyi prenatal a doze relatv mici de alcool ‘Unele dnte aestea au fost asocate cu procesare lent sau ineficientt de inforrarie fi se reflect de acts in perforant ele se fet I fee inde pprecum imagine de sine negativt si comporament antisocial. Bineinyeles ci su Fccar cop espus prenatal alcool a preena dei cu oats acesea, ete cat din acest sed c4 0 astiel de expunere, chiae Li nivelie din regiunes consuenul social de aleol, duce la rscuripentns functionarea adaprasivs normal a copilor ined dela nastere. 2 Boli + Redes, Asa cum am vizut deja, rubeola (Sau pojarel german) este cea mai periculoasa, daci este transmisi in primele siptimini ale sarcini, Ea poate si duct la orbire, surditate, handicap mental, defecte cardiace i alte probleme serioase; reprezentind unul dinte cei mai periculosi agensi pe care fi poate fntilni copilul nenisewe, Din fericire, acest percol este cunoscut si este posibili prevenirea aparie ui prin vaccinarea femellor ia copilisie. + SIDA, Femeile infectte cu virusul HIV prezines un rise crescut pentru ‘ransmiterea virusulai Ia copilal pe care {1 poari. Rata transmibei este estima a fi fate 12 si 30 %, inst au se cunose cavzele pentru care uni copii nu se infocteazi tn cmp ce al da. Aavea o mami cu SIDA detezming prematuritae si greutate mick la najtere; de asemenea, acesti copii sunt expusi riscului de a contracta bol infecyioase serioase in primul an de viay, cum ar fi pneumonia. Conform unor static dia SUA, SIDA reprezintd astizi.ajaptea cauzi a monalisiil copii cu virta pan la 4a 3. Nutritia + Subvairife Fit depinde fn tora de mama sa pentru dobindirea hranei: hurnirea mame’ fi determint tn mod crucial ereserea gi dezvoltarea. Arunci clnd fitul ma obfine 0 canttate Suficienté de elemente nutritive, el va {ncerea si le obyini direct din corpul mame: de exemplu, daci au ise oferi sulicient caliu prin ingestia de alimente a mami, fin il va obgine din casele mamel. In situait de malnutrijie cronici, rezervele nutctive personale ale mamei vor scidea si vor determina probleme la nivelul fitului. Acest hur a fost sugestiv demonstrat printr-un “experiment al natu” care a avut loc in 1944 tn timpul celui de al doilen rizboi mondial, cind, prin finreruperea aprovizionirii cu alimente, trupele naziste au determinat foamete in Olanda, cauzind la scarilargh malautiie si aproape infometare. Scspata nif ” Electele acestei experienye au fost apoi monitorizate indeaproape si sa observat cf efectele depindess mult de perioada de sarcint in care a apint foametea. Daci perioacla cea mai grea de infomerare a fost rrita in primal tsimestra, de exemplu th perioada ert pentru cresterea creierul, fenyii prezentau © probabiltate d= dowi ori mai mare de a avea probleme la sivelul sistemului nervos central, cum ar fi spina bifidi i hidrocefaie, sau de,2 se naste mor. Dach aceasta survenea in trimestrele al doiles si, ai ales, al treilea, bebelusii aveau sanse mari de a se nagte eu o greutate sub ora normal; romii, 0 dati ce populaya a fst aprovizionati ou alimente dupt clberare, bebelayi au cistigat in greutate si au dat dovadi de 0 creytere sotmali, nu numa fizci, ci i ments. Bsiesi mamelor subnutrite au fost evaluasi la 19 ani in vederea indeplintii serviciukui militar, iar acestia prezentau o dezvoltare normal: nu au fost observate efecte pe termen lung ale experiengei prenatale. Toryi, a apirut un efectinteresant si neasteptat: se pare €f problemele s-au transmis laa sia generaye ~ bebelust mamclor care fuseserd fenui in ukimul timestra al sarcindé in perioada malmutriit avemt tniljime si greurate mult sub normal (vezi Diamond, 1990, pentru detalii suplimentare), Mecanismele responsable penta acest fect laa teia generic nu sunt inca tnelese. Putem conchiziona ef, in anumite privine, Flinele umane au o plasticitat: si 0 capacitte de recuperare remureabil, tongi aga cum s-a observat din exemplul cu mulnutrijia impreuni cx celelale adversitigi prenatale menyionate, este posibl ca anumize tipuri de experienge negative survenite fn anumite momente ale dezvoltirii si aibi consecinje severe, care nu pot fi remediate cu upuring Existt mubi alfiagengi de mediu care por avea efecte asupra sinitiji copihilui neniscut ing ~ teratogeni precum radivjile, plumbul, mercurul, amfetaminele, hhemesul genital yi vaviol pot si traverseze placenta materi si si cauzeze probleme fice i, apoi,psthologice, Trebuie mengionat ine un agent, chiar gi numa datorits fapnulai ck a fost subiectul multor speculayi,sianume stresul matern. Este normal ca ‘numele care au tit anxietate fn timpul sarin fie in mod continu, fie ca episoade spontane de stresacut, sf fic tngrjorate in leginut cu efectele asupra bebeluyu Este dificil eorui si analizim date convingstoare, pentru ci este greu de realzat 0 cercetae privind efectele stresului matern. Au exist clteva studi realizate cu mame {nsircinate pe imp de traume major: rizbo, dezastre (cutremure, cclon), inchidere 4h lagire de concentrare si stele, dar rezultaele acestora sunt ambigue. Unele au aestat lipsa gresteriiincidenyei anormalityilor la bebelos acestor mame; in alte studi, orice tretere identificatt putea fi atribuité la fel de ujor factorlor fizii concomitensi cu stresul mental cx tortura, maleurriia sau boala, Trebuie luact in ‘onsiderare $i starea emofionali a mamei dypd nastere. Este adevirat ci experiensa unui stres major duce la eliberarea unor hormoni puternci din glandele adrenale care ot traversa placenta yi por afectafitul, Natura si dunia acest efect nu au fost Ins sable ping acum.fe Sepa et Allaptarea nownisculula: la bumea inconjurttoara er 0 existengi in esengi acvaticd si complet dependents, bebelupul ‘media foarte difert 7 unul in i st obying brana prin Dupi ce a dus tn este impins destul de bruse la stirs gestae into-un care ne asteptim ca e/ea si respi, si i regleze temperaturs 5 inijloace cu toul noi. Nu e de mirare deci ci exist o serie de speculatt cu privite la tele pe termen hung ae aceseischimbiri aparent brute si abrupt. ‘Nasterea si consecintele ei psihologice eniment fiziologi, care si poatt fi escris in ul mame si cel al bebeluguld Ea este id (Mead & Newcon, Nasterea unui copil nu este doar un termenii modificfrllor eare au be in organism fa acelai timp gi un eveniment care are o imensi semnifcay ‘vizut abel fn culturi diferce. Aga cum a arttat Margaret Mea 1967), “Nasterea poate f eit, tn conforma cu conceptalareadatt de cultu,¢2 0 Gpcien pertslost ji drow, interes pscaparour, natu cam ffrimplitozre suu acompaniaté de un imens hazard supranaruel.” Ca urmare, societitle difers sila aivelul modaliipi tn care gestioneazi procesul ragteri: unde are loc, cine ¢ prevent, ce ajutor i se oferi mami, cum este ingniit copilul imediat dupd si mistra in care qasterea este tun proces care poste si interfereze cu alte aspecte din viaya mame! chm sunt munca fatr-un birou sau pe ‘Gimp, In societatea noastel ext modificiri consilerabile in managemental acestor practici, aga cum se poate vedea in mutarea locului nasterii de acasi la spita, in Frcurajarea paricipiri tattli k najtere gi fn tipul de analgezice date mamei fn acel moment. Aceste variagi, alicuri de discujile despre uiizarea preferenyald a nastert prin cezariané fn raport cu cea pe cale vaginal sau despre apicare difertelor tehnici entra eam si bebeluy susginite de persoane ca DicleRead ("Nastere fart tami”) F Leboyer (CNastere fini viokns"), ne arati complextatea aceseui eveniment si multiple forme pe care poste si le imbrace, Conteazi aceste diferenye din pespectiva dezvoleii vitoure acopilului? ‘Conform credingei popular, fapeul eX nasterea marcheazi primul pas pe care face copilul tn humea exterioas ar tebui si aibi implcayi considerabile pentn vitor, Ujuringa master gi cit de naturali a fost, comportamental mamel st chiar tndutile gi sentimentele i din acel moment, pozitia copiluluidinainte de travala - toate acestea sialteaspecte ale fategulul proces au consti subiect pentru credinge siasumpyii care putea si abi purine dover! since, dar au fost totusi subiect al nor convingert ferme despre efectele lor viitoare asupra copilului, Aceasti irayionalitate este prezenti si in rindul profesionigtilor: de exemplu, psianalisral (Orto Ranis (1925) privea nagterea ca pe un eveniment puternic traumatizant, care sti [a baza tuturor problemelor psibologice din anii armitor. Aste, sentimentele rezite Sneaputul vi de expulearea din medial proctor al util fro lume tensionatt gi nesigurs ar ‘event la suprafask dupi aceea, dup Rank, sub forma anxitigi de separare sia akor feici nevrocice, mai ales anunci cind nasterea a durat mult si a fost complicatt ji Exist fireste citeva tipuri de nayreri dificil care determin dupt accea efecte psihologice, fast doar in cazul in cae exist gi probleme fizice, mai ales la nivlul ce- Peril, Celuele creieruhai au aevoie de aport permanent de oxigen pentni a funcjiona; in cxzul anoxiei, aunci cind creierul este deprivat de oxigen pentrs o perioad mai lungi fn timpul nasteri anumite cele cerebmle por fi distruse permanent si pot lisa copilul cu paralizie cerebrals, retardare mental, epilepsie sau ale rpuri de deficienye %2Pomcnyal te ee ee ede ele et eee a niscuplor si rata morbiditifii au scizut foarte mult in ultimel timp; peardace fiet si totus, pemtra ci este dificil de snegociat” canal ingust de nastere neal nainte de nasterea copilului si datorité nevoil urgente de adoptare de ‘noi modaliti—i de funcyionare imediat dupa, nasterea este un moment de crizs chiar dact doar o minoritate dintre copii (estimati la 1 procent) tieste complicayii severe, De aceea, moniorizarea copilului si misuri a condifet fnegisrarea semmelor vitae cum sunt frecvenja cardinci, tonusul puaiicunid muscular si respirayia sunt practici comune imediat dup nastere. Cel {ir syahuesoso setie ‘mai cunoscut instrument utlizat in acest scop rezults im sconul Apgar Ge func esenile (vezi tabelul 3.4), care evalueaz’ bebelusul pe fiecare din cele 5 eriteri, scoral maxim fiind de 10. Un scor mai mic de 7 este considerat pericol, iat mai puja de 4 inseam cf bebeluul este i condi cit Scorurile Apgar foarte scizute sunt asociate de obicei cu apornul scizut des oxigen la creier si, dact bebelusul supravieyuieste, sunt predictive pentru dzabilicisi permanente si de cele mai multe ori severe. Scorurile Apgar medii (Inte 5-8) au inst valoare predictivi miei ~ cel puyin nu ca si singur indicator - pentru ci ezultarul dezvoltirii la acesti copii nu depinde numai de condigia fizics iniials ci ji de mediut social si fizic in care vor fi crescuri. Acolo unde medial este suportiv, complicasille inifiale vor fi reduse si vor dispirea; acolo unde mediul este neadecvat, este mai probabil ca bebelusul si rimini cu dizabilitssi permanente. Tabel 3.4 Scala Apgar cane > : a Preevenjacardich Absent ‘Sub 100 este 100 Respizaia Absent Slabs, neregulas Regula, pins puteric TTosusul muscular Fir fermiate Slab Bun Calosre Abstr, paid Corpul 102, Roz evcremitile baste Reflexe Fis cspuns Geimasi Ruxpors complet Soule“ Sncaputul iat Adaptares nowndscutula: la bamea inconjurttoare ict yi comoler dependents, bebeliyul Dupi ce a dus fn utero exstengi fn esenpl acvat - este impins destul de bras la sfigiul gestae intoun mediu foarte dif care ne apteptim ca el/ea si respire, sii releze temperatura sis obgint hrana prin rijloace cu totul no. Nu e de mirae deci ci existi o sere de speculaii cu privire la cfectele pe termen lung ale aceste schimbiri aparent brugte gi abrupte. Nasterea pi consecinyele ei psihologice Nasterea unui copil au este doar un evenimentfiziologi, care si poat fi deseris fn tenmenii modifcilo cae a lc in onganis mul mame i celal bebelupuhi. Ea este {in aceliyi timp ji un eveniment care are 0 imensi sernnfcagie socials i care este ‘viaut altfl in culturidiferte. Asa cum a aritat Margaret Mead (Mead & Newton, 1967), “Naterea poate fi tt, fn confornitate cu conceptutizaea datt de cuss ¢2 0 cexperienyi pencloasi ji dureroasi, interesantl si acaparatoare, nanurall gi cam {amplitoare, sau acompanists de un imens hazard supranatural.” Ga unmare, societsile difert sila nivelul modality tu care gestionea2s procesul nayteri: unde are loc, cine e prezent, ce ajutor ise oferi mamei, cum este ingait copilul imediat dupa si masura in care nasterea este un proces care poate si interfereze cu ale aspecte din viaja mamei cum sunt munca int-un birou sau pe cmp. In societatea noasts existS modifciri conserabile in managemencul acestor practic, aja cam se poate vedea in mutarea locului masteii de acasi lx spital, fn Jncursjarea partcipirt tatilu la nastere si fn tipo de analgezice date mamei in acel moment. Aceste variagi,alituri de discupile despre utlizarea preferenjalt a sasteri prin cezariana fn raport cw cea pe cae vaginal sau despre aplicarea difertelor cei pentru mami si bebelus susyinute de persoane ca Dick- Read (“Nastere firkteara”) fi Leboyer (*Nastere fri violent”), ne aratt complexitatea acestui eveniment si rmulkipkle forme pe care poate si le tmbrace. Conteari aceste difsrenye din pespectva deavoltil vitoare a copilulu? ‘Conform eredinyei popular, faprul ck nayterea marcheazA primul pas pe care i face copilul in lumen exterioari ar trebui si aiba impicagi considerabile pentru vitor, Usuringa nastert si cit de natural a fost, compércamencal mame si chiar Piodurk si sensimentele ei din acel moment, pozija copiuli dinsinte de tral - Toate acestea si alte aspecte ale faregului proces au constititsubiect pentra credinye si asumpfil care puteau si abi pugine doveai stingice, dar au fost torugi subject al lunor convinges! ferme despre efectele lor vitoare Asupra copiluhi, Avast inajionalitate este prezentt si in rindul profesionistlor. de exemple, psinanalisul ‘Gro Rank (1925) priveanasterea ca pe un eveniment purkrnictraumatizant, are sti Ja baza nuturor problemelor psihologice din an umatorl Aste, sentimentele recite Peyabelealt “1 de expulzarea din medial protector al ureruhi inte-o lume tensionati si nesigurt ar seveni la suprafaps dupit aceea, dup Rank, sub forma anxietisii de separare gi a altor fii nevrotce, mai ales arunci cind nasterea a durat mult sia fost compliat\ si Excsti firejte cfteva tipuri de nayteri difcle care determini duptaceea efecte psihologic,insi doar in cazal in care exist si probleme fice, mai ales la nivel ere terulul. Celulele creierului au nevoie de aport permanent de oxigen ppentra 2 funcriona; tn cazul anoxie, atunci cid creer este deprvat de oxigen pentru o perioudé mai lung’ in timpul nasteri anumite celule cerebrale pot fi distruse permanent si pot lisa copilul ex parlizie cerebrali, retardare mentali, epilepsie sau alte tipuri de defcienre ‘rows, Rapes conan eae Ae spore exnjial de conigen scare, duet ¢ cognitive. Datoriti practicilor moderne de obstretici, mortalitaea nou SSeen# niscupilor si rata morbiditiii au scizut foarte mult fn ultimul timp; feeacive fect si totus, pentru cé este dficl de ,negociat” canal ingust de nastete meals jnainte de nasterea copilului si datonts nevoit urgente de adoptare de noi modalitsyi de funcyionare imediat dups, nasterea este un moment de ‘erik chiar daci doar 0 minoritate dintre copii (estimati la 1 procen:) Seon Apgar O tofiege complica severe. De aceea, monitorizarea copliului si *#¥0 a conde! fnregistrrea semnelor vile cum sunt frecvensa cardiaed, tonsa Suis coe isc g esp sunt prc comine ined dupt nate. Ca pair ‘nai cunoscut instrument utlizat in acest scop revultt ia scorul Apgar Se fused connie, (vei abel 3.4), cae evar bebe pe ficare din cle Serer, === coral muxim fiind de 10. Un scor mai mic de 7 este consideratperico, iar mai pusn de 4 inseamni ct bebelusulgste in conde eid. Sconurile Apgar foarte scizure sunt asociate de obieed cu aporeul scizut de oxigen I creer si dacd bebelusel supravicquicyte, sunt predictive pentns dizbilsyi permanente side cele mai multe or severe, Scorurle Apgar medi ire $8) au fast valoare predict’ mici ~ cel pujin nu ca si singur indicator ~ pentru et rezuleavel dezvolciit la aceti copii nu depinde mumai de condiiafizict inal ci si de mediul socials fizic fn care vor fi creseuyi, Acolo unde medial ete suportiv, complicaile iniale vor fi reduse si vor dispirea; acolo unde mediul este neadecvat, este mai probabil ea bebeluyul si rim cu disability permanence TTabel 34 Scala Apgar Fri at ; ; - Rocpoiha Abe Sib co Pee 100 Spina Abiesti Sb neregulatd_—_ Regula pins puterie Toul meuar Pie fermi Sb ae Gabare Abseitpalls Corp on Roe wrens base Reflese Flat spurs Gemaat Raspus complet Care evaluen oseSncepatal vets Copii nascuyi prematur “Modalitatea in care interacyiozeazi condisiile fizice side mediu pentra a determina aaron rezuliat al dezvoltrd poate fi observa if cazl uni ale grup de copi A vacuum deviant} aue cop lsc prema 5 cu Se prima nd, si amici citeva date “© Copilul premarur este niscut inane de cea de-a 37-a stpeiovind a sarcini se eaks Bet ek cea ai mick vrs a care cop poate supavi xe de 20 de siptimini 3 + Copii prematuri au in general o greuste mict Ia nagtere. Tors, copii cx fgreurare scizuti contituie 0 categorie distinct, pentnt ct exstt 3! eopi Eiscugi la termen care as sub greutatea limits de 2500 g (5 ¥4 Ib). ‘+ Aproximativ 5 % din nasteri sunt nayteri premature, desi incidenya acestora areas mdr ce un sector de popula lc. Dien del Tivelu claselor soci sunt foarte pronungate: cu cit este mai scizut stararal Socio-economic al mamei cu ait este mai mare sansa sa de a naste prematur Nayterde premature predomin de aserenea sin cazul mmelor adolescents @ Cauzele premaruritil sunt aumeroase, prnte ele aurtinduse consumal de alcool si de tutun in timpul sarcini, drogurik, boli precum disberal yi preeclampsia, anormal ale sitemului de reprodycere al mamei ji Conditle soeale cive afecteani sinitaea mamel, cum ar fi siriia rmulautrija $i ingrjitea medicals necorespuncitoare din timpel saci + Copii prematari o probabiltate mai mare si trea printr-o serie de condi speciale imediat dupé nastere, Acestea inch itera, probleme ale respirayiet $e coneroluluiterperituri, dificult la supt si nghipi. Gradul riscuk difers Foore mult ia funcye de vsti si greutate: copii prematur a limité prezinet tun rise scizut si decvolte complicai serioase, in timp c= copiii miscuyi foarte devieme pot si abi nevoie mai mult timp de asistenyi pentra ssigurarea funcjilor vitae ale corpuli, fn secpile de ingriire incensivi ale sraternitiis Este evident ef, pe trmen scurt, copii niscuji prematur au eiteva dezavantaje in zea ce priveee aap le ues exer Ce puter spne i despre Convecinysle pe termen lung? Exist’ multe studi care au urmirit acesti copit pe fpucursul mut multor ani, ule chiar pini la adolescent sau perioada adu, 3 otiyi rezultatele acestora au fost inconsisteate cel puyin ale celor care s-au cemtrat txclisiy pe premanurtate (sau grewtatea la master) ca i caued a dezvoltiil (pentow 0 trecere it sbvsti, vezi Lukeman & Melvin, 1993). Luayica si gryp, copii premmarari previnel o probabiltace mai maze de a rindine fn urma celocalj copii la nivel Eitsjdor perceptive gi motei al achiziiei liibsjului si al marapichit in joes el sunt, de asemenes, mai elingtiyi sd mai neateng si au dificultgi mai mari tn dobindizea controlului emoyional. [a ani urmitor, ei tind si aba un coeficient de inceligengs Srcopatul isis 6 mai scizut sio incidenyi mai mare a difculiqdor de tnvijare; conform: unor stad, Sunt mai evidente ji problemele de adaprare socials, Cx toate acestea, ezutaele sitoare la grap nu spun nimic despre varabiitatea considerablé care exist intre copii niscuyi prematur. Unii copi, mai ales cei extrem de dezavantaai la nagtere, ontinui si prezinte dizabiltiyi pe parcursl copilicei, in timp ce mull alia reazi atit la nivelal funcjionin fizice, cit si celei psihice. Recuperares, gradu acestei yi momental ta care are loc depind parrial de severitaza stiri copilor Th nastere, parjial de ingrjrea medical de care beneficixd si in cure parte de ul psihologic pe care il primeste fiecare cop tn anii urmétor in cade vieyl de familie ~ un punct susfinut cu uke argumente de Sameroff si Chandler (1973) fo trecere in revisti a conseeinelor diferitelor probleme pre- si perinatale, inclusiv premacurtatea, Prematuritatea, admit Sameroff ji Chandler, este un factor de rise, cu toate e& prematuritatea fr rine na ne permite sk prezicem cit de bine va funcriom copilul din punct de vedere cognitiv si social in anil ce vor urma, Doar atunci cind luim in Considerare si mediul in care sunt erescusi copiii prematuri putem face predicrit acolo unde picinjii oferi experienye care sf compenseze potentilele efecte negative, rezultarl este favorabil, pe de alts part, acolo unde aceytia su sunt capabil st ofece suport adecvat sau si asigure tratameat compensator, se di friu liber efectelor negative. Agadar, dact vrem si injelegem cursul dezvoltiri, tebuie s& luim in considerare si mediul alzeuci de starea inijiaé 2 copilul. Exist, binstnyeles, mai ‘multe aspecte ale mediului care pot fi importante penta dezvoltarea ulterioari a copilul, dar variabila care a fost identifiers de Sameroff si Chandler ca oferind cea mai bunt explicagie este chsa socials fn famille avantjate social, copii care au sufert complicajttimpurii prezinté puyine efectereziduale pe termen lung; copii cu patologie identica, insi crescuyi in fami dezavantajate, prezintd efecte adverse. {asa social este doar un termen umbreli care acoperi o serie de con: specifice care formexzi experienja concretS pe care o are copilul: cantitatea de juciri si cari din casi, inpural lingvistie, incunjarea educayionals, numinal membailor fa alimentai, scolarizarea, si aja mai deparce, Aceste experiente persstente, care interacjioneazi. cu evenimente punctuile perinatale, vor determin: rezultstele dezvoltie pe termen lung, Calitatea ingrjii de care are pare copilal este, bincingeles, mai ales responsabiltatea pirinylor. Ei oferi experienje precum stimularea limbajului si fncurajarea educational, iar daci vem si ingelegem cum anume medial compenseazi efectele prematuriif este necesar si investigim natura isteraciunilor Ginute paring! si copii lor preistust. Nu exist nici un dubiu cu privie la fapoul ct ‘asterea unui copil mic si probabil bolnav constiuie 0 traumi considerabilé pentra paring si cu cit este mai mare gradul premanuritii, cu atit formarea relayet iniale este afectati de aspecte precum finerea copilului in incubator, care mu permite ni tun contict direct, sentimental de neajutorare al piringor in timp c& medic si asistemtele au gri de copii, incertrudinea cu privie la vitor copilul, pe care ici profesionisté experimentayi au o pot fnlitura. Dact adiugim la acestea efecnul difertelor caracterstiei comporamentale adverse, tipice copidor premanuri, asuprt— i Brel ti piso (ve cues 3), ucbiesaceptim ef sbiea une ii sasictone haeste deloc 0 sarcind uyoari si sims. ; CASETA 3.3 Interactiunea cu un bebelus prematur Nowaiscuji prematuri au fost descrip ca fiind dezorganizati din punct de vedere Se ee oe eae rutinelor, suprareactvi It anumite forme de stimulare si subreactvi a alee, iar fn pps, mai pujini atrctvi in ffizsare toate acestea fiind caracterstci care au ‘mba pound pent ce car up de pent pl deiner soil care se dezvolts fare piriate sco Comumouaee exe bore dervolae fochll sunt frie pens sot bebeluyi din patra perspective (Eckermun & Oehler, 1992) 1 Tmerseyunile sociale cep relativ mai devreme in dezvolare. In conseciny, este posi bebe mae regi ne sf proceseze simul vial audit oferi de ping 2 Bebelusii prematud, mai ales ce cu greuate foarte mict la nastere, por si fie nu doar imaturi ci si bolnavi. fa special ei poe si prezinte un nse erescut pentru dezvoltarea unortuburtr neuologice care vor determina mai depare seregularci ale comportamentuli lor 3 Perioada de dupi nastere poate si fe una foarte stresantt pent piri: de aceea, si comportamental lor va fi modifié, A 4 Imericyunle sociale fncep cu consteingts fixie, impuse de ingrjirea inwensivs de care au nevoie aceti bebelus. Pieingi au doar un contact inicat cx bebelupul ei suatadeseaintimiday de echipamentul care formeazs o parte nnecesari a unui astfel de medi ei por de asemenea st simi ci rlul lor este ‘unul minor, find mai puinsemnifcai dect celal asistencelo al mediclor Pein urmare, nu este surprinzator cf interacyunile cimpuriipsrimte-bebelus, aga cur safeties paeg dd ata a thal ee oe cazul bebeluslor niscuji ls termen. Sincronia este mai dificil de stabilc din catza pragunlor prea inake sau prea joase de stimulare; atenyia bebeluyului au poate fi ainsi ji menyinuti ujor iar incereirle péringllor de a ofer stimulare suplimentact prin vorbie ji atingere por st duct Ia intabiitae si mai mare fn aefl de condi, luni pring! se simt respinsi ise vor retrage; in acest caz sunt necesare eforu speciale pentns ai anteena pe pitiag. Pon cin pel ssa de vig, bebe prema sepund de anumite forme de stimulare social de exemplu, vorbitea poate si-i mengind in stare de veghe si alera viewali, sare presupusé a promova interacpanea socials. Azada, oricare ar fi diiulaie inal, aceyti bebelusi au potenilul de a fi paxenen care ofert recompense si intradevir, majortates recupereszi intiraezea tn primele 3-6 Juni de viags postnatal imate s ‘Cum arati lumea pentru now-niscusi “O mare confuzie infloritoare ji zumziizoare” ~ astfel a caracterizat starea mentali a now-niscujlor flozoful-psiholog William James, la sfirsinul secolulut nouisprezece. Find o expresie memorabil, aceasta a devenit din picate una dintre cele mui des ctate descriri ale copii timpuri, oferind o imagine falsi de aos si dezordine a stadilor timpuri ale vies psihologice, accenntind incompetenya bebelador st seriad ef doar maura si expen pot sf adch oie fn smintea care se dezvole a exemplu al acestei credinye putem amint ci pint nu demulk se presupunea 4 aparanal vizual al copilulu este inal incapabil s& funcyioneze si clin primele siptinsini nou-nfscufii sunt por gi simplu orbi. Problema consti, bineingeles, in fapel ef bebelusii nu pot si ne spunt ce vid. De aceea este nevoie de multi ingenioziate pentru a gisio modalitate de a intra in minzea lor si de fapt abia fn anit 1950 au fost decvolate o serie de tehnici care au permis acest lucru si au felocuit speculaple cu date stinifce. Urmitoarele ehnici sunt printre metodele principale folosiv az + Telnice pryjvings. Asa com a aritat pentra prima dati Robert Fance (1956), bebelusi sunt imaturi din punct de vedere motor si lingvstc, dar sunt capabili si inspecteze vizual medial din jr iin acest fel ne pot spune cite ceva despre procesele lor mentale, Inregistrind atenya vizuali in conditii controlate (vezi figura 34), este posibil si observim nu doar lace se uitk cop, ci sila ce profi sise ute. Astfel, a fost demonstrat in mod repetat ci, fact de la nceput, copil au ppreferine vizuale bine connurate: mai mult pentra suprafeje cur modele decie pentru cele simple, pentru obiecte solide decit penta cele bidimensional, pentnt obiecte in migcare decit pertrs cele stafionare, pentru connurusi ca Contrast mare decit pentru cele cu contrast mic, pentra modele curbiini decit pentru cele rectiini i penen stimuli simetrici decit asimetrici + Tebnica babu. Atonei cind ise prezint uni bebelus un stimul vizual in mod petit, acesta, dupi mai multe prezenti, fi va acorda tot mai purind atenyie (ads, se va obisui/habitua). Aritindw-i arunci un at simul care varied din sai multe puncte de vedere fart de prinul si urmirind eresterea interest copillui (adies, dechabinsare), este posibl si stabilim dact cei doi stimuli sunt percepusica difer. 2 Tobwics pte non-atrit, Bebelusi pot fi tavsyagi foarte repede ei sunt capabi si product imagini sau suneze interesante ori de cite ori sug un biberon sersibil ‘a presiune, Tania cu care sug sau durata persistenjei constitu aly indicatori ai ‘misuri fn care bebelusi pot discrimina stimuli if prefers pe uni altora, ° Manrarea jresene cardia sé a reprat. Si acestea varazi tn concordanyi cu interest fapl de anumizetrisitur ale mediului side aceea pot fi utlizate petra aexplor abiltyle perceptive ale bebeluylor foarte mic5 Fyn 244 Asa pis vrei ia bee a Qt, 1994, p98 hy) ‘ehnici precum cele de mai sus au aritar cf now-niscutul, depane de afi orb gi dea at Seah emul ni competes dace cedex Hu more at Ene advirax efi carl compari civ ga ra sistemul viz din rime huni de-viagS este defictar in ruute privinge: de exernpls,acuitatea este mult fb aceea a adailoy la fel cum sunt si percepiaculoellor si abitatea de coondonare 2 celor doi ochi, fn plus, in primele sipeimini bebelusit por 54 vadi clar obiectele doar dack sunt plasae a odistangi de aproximativ 20 cm de och cele mai apropinte sau mai indepirtate tind si ‘ie neclare. Totus, tu lumea reali a copillor aceste aspecte nu constinue probabil handicapusi, deoarece nici unul dintre scexte deficte apurente nu interfereazi cu dezvolrarea sau cu sarcinle pe care le au de indeplinit copii in aceasti perioadi a vie‘, De exempln, dstanya de 20 de cm, necesari pentru vederea cla, eprezinti exact distange care exist in timpul mujortigi sizuatulor de Ingrjre gia celor sociale de ring tntee faya mami sicea a copiuli, oferind dia pln acestuia oportunitatea de aj cunoaste mama i de a invia si 0 deosebeased de ali ‘oameni, Probabil bebeluii nu vid la fel de bine ca adult, dar ei vid suficienr de bine pentru a funcjionaeficient fn rolul lor de bebelusi (inline, 1993) Scrat at a fin orice caz,indiferent care ar fideficenyele inigiale ale sistemuhi vizual acestea sunt recuperate repede in urma experienyelor vimuale. Cu alte cuvinte, vaierea este coptimizati prin vedere. Astlel de experienre depind paryal de ceea ce ofert ceili coament jucieile pe care le dau, mutrele nostime pe care le fac, tblourle de pe perete pe care le arati ji aga mai depare, Dar ar fi 0 eroare majors si conceptualizim bebelusii ca pe niste recipiente pasive ale stimulirit de foare timpuriu ef pot fi observati ca exploratos activi ai mediului prin privire,uitinds-se cdupi imagine interesante i asigurindw-si in acest fel propria stimulare. Misciile oculare apar dea in uter; ele pot fi observate stn intunerc si deci nu reprezinta doar reacfi la stmuare, ci sunt un seman ci bebelusi se nase pregiti si exploreze vizual fumes. Mai mult, aceastsexplorare nu est fatimplitoare; ea pare si fie guvernati de ‘umnitoarele “regu” (hath, 1980) 1 Dacé eytiteaz gi alert si humina nu este prea strlucitoae, deschide och 2. Dact et fa fnnuneric, meni o ciutare controlat si detaliat, 5 Dact esti in humini, fart forme, cauti muchil prin baleieri relav lari si brugte ale cimpuli vizual. 4 Daci gisesti o muchie, fnceteani scanarea largé gi rimfi in poximitatea acelei muchii Copii vin deci pe lume echipay cu stratogii particulare pentrs a eunosste lume, ‘Aga cum tocmai am vizut, ei au preferine atenjionae specifice si, drept wrmare, mu Be ste a pl pec cee est trisSturi ale lumii lor viauale cage sunt imporuinte pentru ei. Si nu exist exempia ei eae rere ea a ‘Aga cum a fost evidengiat in mod repetat, mai ales prin tehnica preferinei vieuale,bebelusi sunt mai ateny la stimuli de tp fapf umand deci la orice ae stimu AAcest lucra nu este surprinzitor: ca si stiml vizual, fafa conyine aproape toate teisiturile pentru care copilul este echipat de la nastere si le considere demne de atenje: este un stim! complex, cu patern clr, simetri, tridimensional, robil si de obicei siuat la o dstangi optima pentru fixae, Este ca si cum natura s-ar fi asigurat i bebelusi sunt preadaptayi si fie atenji a acel aspect din mediu care ese cel mail Important pentru supraviepuire si starea lor de bine, respectiv celalyi cameni. De cexemplo, in unul din experimente is-au prezentat bebelusilor, imediat dupt naster, wei stimuli prezenrayi fn figura 35 gi s-atestat abilitatea lor de ai urmti vial S-a observar cf now-niscusi urmrese mai mult “fafa” decit ceili doi stimuli determinindwi pe experimentatori si sugereze existenja unui mecanism inniscut de detectare 2 feyelor care serveste la orientarca atengei now-niseutului Qohnson & Morton, 1991). Este posibilca un astfel de mecanism si fie focalzat doar pe cele tri clemeate care se afli tn pozitia ochilor sia gurl, dar el aduce cel puyin ‘a contact bebe eu cei care au gi deel ee ave un pas pe drumul ete lun sociale Totus, copii foarte mici se aflt inte-un stadiu foarte timpuriu al abilicii de procesare efectivi a fejelor. Unul dint motive este aga-numitul gt al exirna,pert a Srceptel vit ©) @) ure 3-5 Stal tins primate rfoae Le pris fuer (lin Gonse Mei, 1991) care se refeet la tendinga din prmelesipeimini de vag a bebeluilor de afi aeagi tmai as la contururileexteme ale stimullor si de a neglja interond, cu excepyia tristrurlor mari i accentuate cum sunt coafura gi regimea din jurl ocilor Este ca fi cum capaciatea bebelislor de a dobiadi informaye ar fi imitatt ini, iar abilitarea de a fi atent la un nunvir mai mare de trisinuti faciale devine posibili odati ‘cu maturarea si expereng (vezi figura 36). Aceasta iseamnd cl la nceput bebelupul fn va fi constint de acele wisiturl care dising 0 persoank de alta cel puyin din punet de vedere vizwl, oaenii sunt la fl pentru bebelust miei. Dupt Johason gi Morton (1991), exsei dou stain decwokarea percep felon 1 O eendingi-reflex prezenti de la nastere este de a se tntoarce spre gi de a privi stimuli de tip fese mai mult decit alji stinnli Cu toate ca este nediscriminativi, ceast® tending asiguri expunerea maximi. a bebeluslor fejele camenilor yi oportunitates dea invia sie discrimineze in timo. Dupi mai muke sipsimini cu asemenea expuneri, bedelugt dezvolts abiliatea de a recunoaste feye individuale, fn mare parce, prin orientarea atenjet spre trisiturle interne. Astle, pe baza unei preferinye perceptive primitive 91 inniscote, bebeluilconstruese fn mod gradat reprezemtiri ale fejelor specifce dupi experienje epetate cu acestea, Este foarte probabil ca primal stadiu si se bazeze pe ping inferioare i mai primitive ale creierului fl dolea tsi solicit fencyle superiore ale ereierlu cae intr fa funcriune din a doua si a weia lund si preiau apoi controlul tot mai mult asupra orient vizule a bebeligulu ‘Trecind mai departe li abiltatea bebelusilor de a conferi sens stimlilor adi, observim cf, gi fn acest caz, chiar bebeluiifoarce mici sunt muti competensi decits-a crezut lun momeat dat (Aslin, Jusezyk & Pisconi, 1998). Si ict existt dovezi pentru o organizare fnniscuti, care fl determina pe bebely si fie arent ia ‘mod activ la anumie aspecte ale mediuha si din now aceste aspecte se referd mai ales Ia cella oameni. La naser, sistermul aucitv este fn mule privinge nut mai avansat Snceputul vest Shgure 3.6 Lins de manare wf ana de etn bbls de 1p de.2 hs (in Tegel Walon, 996). ca structurt dectt cel vizwal, iotradevir, el este deja functional én wer dé la aproximativ a saptea luni de la concepyie, Cu toate acestea, este de asemenea remarcabil cit de bine sunt dezvolate anumite peefernge pentru anumite tipuri de sunete la naytere sau imediae dupt aceea. Aceste prefering se gisesc la tei nvelur 1, La nivel general, tipul de sunet care atrage cel mai mult atenria now niscurului este voees umand. Testarea preferinelor auditive se reaizeaed prin examinares rispunsului de orientare al bebelujului, sub forma Inoarceri capulu, sau a misuritollorfizologice ca frecvensa cardiac, iar pe baza acestora este evident cis copii niscusi prematurrispund aaa malt Ih sunetele vorbirt decit la orice al tip de suner. Se pare agadar ef un anumit goad de adapta selec cite vosea uma a fi pate a ong neuronale cu care vine pe fame copill, in mod analog cu cele arstate despre Sheer vual efoto la fl ane we . 2. Nowaisculprefert vole femelor Bebe se vor orienta cite bia care i rdics tonalitatea voc ron, preferinga mareati pentru voce feminine poate st se datorez expuners prenatal f voces mate Post tea invatiti prenatale, precum si abiltatea foarte timpurie, conseevents, de a tecunoaste vocea mamei si de ao distinge de ake voci feminine, este una dincre cele ma fascinante descoperii care a fost ficute tn ulti ani si este descrisi pe larg in casera 3.4 panier 3. Si mui specific, tipul de vorbire maternt pe care preferi si asculte copiii mici este “motherese” ~ nume dae stifului particular pé care tind si 1 adopte adulli ta mod automat anunci cind vorbesc cu copii, eaicterzat prin intonaye exagerat, tonuri oni inate si mai multe riicts ji coboriei ale voeit De exemply, atunci cind, tn unul din experimente, be- belusi au fost invita si i facoared capul ite-o parte pentnt a auzio voce care vorbeste normal si in cealaket parte ca si aud cic, malcom 6 Motherse, Una slatsitecopl (num votie re alg Si medct vorbis tzual,perzasa 0 eben 5Scapatul at CASETA 3.4 Nou-nascutii pot recunoaste vocea mamei lor Abiltates de a recunoagte vizul sau audit o alt persoan este un proces psihologic devel de sofisticat si pint aa demu s-aconsiderat ci bebelusi in primele sipeimni dle viagh sunt incapabil de aga ceva. Se jie astizi cf, cel puyn in ceea ce priveyte voce, abiltatea este prezenti din peroada de now-nascit. oce-un studiu clasic realzst de DeCasper si Fifer (1980) 2 fost wtlizat tehnica supeuhi non-nutetv pentru a observa daci fa primele 3 zile dupé naytere bebelui pot diferensa vocea mame ler de aceea a unei ate femei adulte, ambele citind ceeasi poveste. Bebeluii rau dat epede seam cé, prin suptl sircuba artificial in ddovt fekui derive, puteau s4 produc fie 0 voce fie pe cealla si, dupa ce au invaqat acest luera, au dat dovadi de o prefering’ clari pentru vocea mame, realizind comportamenrul de supt care 2 producea pe aceasta si nu yocea strinei In mod evident, aceyti bebelus foarte mit ersu capabl st difereaieze cele dous voci. Exist dout explicai posite pent acest fenomen, Una este aceea ct bebelus au tnvija sf recunoascl vocea mame ca unmare a expuner Ja aceasta dup naytere “Toni, acest lacru a implica ofavsjare foarte rapid, traci bebluyt er sui fa camer separate ih spital si de aceea erau doar eiteva ore in contact cu mama CCealilexexplicaye presupune invigares prenatals. Ava cum am vizut bebelupi devin capabil st suds fa ulemu timestrual sarc si unuldintre cele mai frecventesunete pe care le aud este vocea mamei, Be aceea, este ezonabil st ne gindim ci apaiia foare timpurie a bilgi dea dferedia voei este rezultaal uneiperioade destul de prelungite de inviyare, chiar dact fm cea mai mare parte aceasta are loc inainte de Studiu hi DeCasper si Fifer a fost unmac de mule ale investiga care au dus la unnatoarele ezuae 4+ Bebesi de 2-3 zile au dic dovadi de preferine clare pentrs 0 poveste care fosese citta de mama cu voce tae in timpul ulimelor 6 sipeimini ininte de nastere fai de o poveste pe care ou au auzit-o niciodatt Diferenya a fose idendfcata ace pentra snaia{n care mama civea povestea in timpul testi cit si pentru aceea in care povestea era ct de o alta femeie (DeCasper & Spence, 1986) + Nowrniscupi preferau o melodie pe exe mama o cintase in mod repetat in timpal sarcinis nei melodinefamiiae. Arunci cind now-nascufi, care fusesers expusi fie unei secvenje de muzici chsick, fie unein de juz (in funcyie de preferinjele mame), auzewambeletipuri de melodii dupa nastere, o preferas pe cea familiacs (Lecanuet, 1958) + 122 ail, bebelusi mamcbr vorbitoare de limba englezi si limba spaniola au auric esantioane din ambee limbi, Ei preferau si ascute limba lor “nativs” (Moon, Panneton-Cooper & Fifer, 1993). Sree it in 4+ S.a observat cf now-niscur me preferk vocea tail fayz de voces abi bisbar nici chiar dupa 4-10 ore de contact postnatal, Se pare cd aceati diferny’ ince scest rezuat si acelea refestoare la voces mamei se datoreazi expaner prenatale mai scizute la vocea tatilui (DeCasper & Prescot, 1984), + Nowrntscugi au ascultat daut vers ale voli mamelor lor 0 veriute de auz tonmal si una special conceputkpentra a simala auzul din interorul pinteculi mmatem. Bebelusi preferau in mod claral dole tip (Moon & Fifer, 1992). ‘Aceste studii mu doar ci demonsireazt abiliatea remarcabilé pe care 0 au bebelsi Jimedat dupa nastere de a realiza ditncyi complicate fre vor, dar sugerack si ci expiaiacea mai probablt pentru astel de abiltatetimpure indica ivizarea din peroads fm care copil este in wer. Cel pun fn amumite pavine, exists o ‘ontinuitateinteesantd inte exstena pre si postnatal “motherese”, tof grau fntors capul mai frecventcitre ultima tip de vorbire. Exiseh sugestil care afirmt ci “motherese” ar usura fnvijarea limbajulus dack este aja, avem un ale exempla al echipiriicopiluli de la Inceput cu smecanisme utile din punct de vedere biologic pentni a face fasisarcinilor de dezvoltre, Patemuri de aeyiune si creierul , Bebelusi sunt persoane ocupate. Fi murgi petrec timpul doar eu hrinire, somn si plins, ei prezinct o gimi hrgi de comporamente, atic ca rispuns la stimularea extern, cit si apfrute spontan. O mare pare din aceste comportamente au 0 form desta de priv, si tous, uncle reflexe, ea respiraia, suptul, clipitul si urinares, asigurk funcyionarea independenti a bebelugului in anumite puncte de vedere, in timp ce altele, precum refleeul palmar si cel de “rooting” (Intoarcerea capuli) du la acfiuni volunte mai complexe care vor apare mai iu, Chiar si agiaya generalizai care apare la bebelusi mare pare din timp pare, a o analiza cai ants, cdepare de afi intimplitoare, constind in paternuri motor rtmice si stereotpe care servese seopului major al autostimelini si, mai mult, accentueaza faprul ck de la ‘nceput bebelugul poate ints comporamente, nefind doar la discreyia stilt Gea mai mare parte a bazei pentru aceasti activitate este pusi deja in timpul viegifetale. Aja cum aratiecogrlile feruilor, din a 36-a siptimand intrasterini se pot observa misciri cum sunt suptul respiratia i plinsul, si chiar dacf acestea nu indeplinese nici o funcye pint dupi naytere, ele indict faprul ci toate componentele ‘motorii ale comporeamentulul adaptativ al bebelugului sunt deja puse in funcyiune Incepind cu siptimiina a 26-a intrauterind puter si distingem paternu dtincte de stiride weghe ji de soma la fit ~ paterausi care se sueced la ficare 40 de minute si” Secnten Scoputal vei 2 care devin foarte complexe in s{ptimaile urmitoare, fn siptimina 4132-a por fi observate cele dou tipur de sormn, REM (initial care ora 600 oa 1800 ah Mio tomain —_provin de la rapid eye movement ~ migciri oculare rapide ~ expt Eingeletreincreesd! umits i somn activ) i non-REM (a lint), iar in stpeiminie se at cro stare turmtoare apar sialte stiri, precum sommolena sau agitayia activa 3 ini activi rezalkind fies ea entitii distincte, Astfel, in momentul nasteri, copii ae sunt capabili sk fi gestioneze timpul inere diferite stiri de odin si activitate, mergind de la agiage major pini la somn adne (vezi abel 33) ye movement” ~ Aceste stiri si modificirile cilice intre cle formeazit fondul REM, nt}. viefii zilnice a bebelugilor si a celor care au grijé de ei. Astfel, starea de alert inactive este momennul in care este cel mai probabil ca bebelusul si fie arent Ia ceea ce este in jurul luis de aceea, este perioada optim pentru interacfiuni sociale si acumularea de conoytiage despre lume. Totus, cel eal important este cat de mult si cind doarme copia. In medie, now-niscusi dorm 16-17 oe pe 2, unii dormind doar 11 ore iar ali chiar 21 de ore. In prmee siptiasin, somnl zpare tn perioade scurte mul distbuite de-a hungul zeigt interalate cx perioade de tezite, care sunt si mai scure. Foarte curind tnsi, perioadele de soma si de he se hungesc si se distribuie mai puyin ineimplitor pe parcursul 2 timpul potrivit ping obosigi VARSTA IN ZILE Sumndetpnoa celor 24 de ore; bebetusul devine 0 persoani mai tolerable. p es, _ freiticers 3.7 ; + Astfel de modifici:apar ca rezulat al diferelor presiun ale mediuluiasupra Fine 3.7 Priel det gly ot bebelusului, in particular ale celor exercitate de piringi pentru a se conforma . proprilor lor preferinge. In vier se afl nella ma pare un patern coda repul ah pote pein seal (i gi fel se modifica gi rtmurle de hrinire ale Debelugului de la ceea ce este “natural” la ceea ce este convenabil din punct de vedere social in ceea ce priveyte o anumiti mam saw fn ceea ce considers o anumita culnart ca “potrvit". Bebelupi vin pe lume cu. anumite earacteristict faniseute ~ rtm de hhrinize, cichuri veghe-somn, etc. - inst acestea :rebuie si se adapteze la ceringele re, Din fericre, acestecaracterstici sunt relat flexible, ia primi la debural vii copii de somn qi veghe la nou-nsscut = Desee odin corals ‘eevoltarea creierului la rindul af depinde fn Sonn lnistit(por-REM) Ochi sunt tachi gi nemiscay respira regul Somn activ (REM) _Izbueni de mise oculare rapide, re spoatane de pul grimaselor si vesirirdor Soma periodic Respiraia enti alremeani cu perionde de respiraye api si la, mii de cit de mut face. Astiel, pe de o pane are loc 0 crestere spectaculoas a Ee ele np car aude copl let tot rai largi de actvitii, dar, pede alt pare, stimularea de tip ca rezaltat al angaiel fn activate, joaed un rol in ui tn timpul viii fe Somaolenys i. De aceea, bebelusii crescuyi fn condiit Tcxviate alers sin espirg regula, corp aemiscat Alert actod Mic freevente dice, voalair respira nereglatl, tleoarece maturarea in sine ra oGaliaie mal ede epee modal entre modificiri comporramentale, in absenta oportunitigilor de a-si Disues Plics, gots corporal de ssa facutijle, dezroltarea neurologici a acestor bebelusi va fi incetinisd si _ devia. Asadar creierul, experienga gi comportamentul sunt legate foarte strias.aN Hide sk rezumim citeva din aspectele cunoscute despre cresterea timpurie a creierului (penera detali suplimentare, vei van der Molen & Ridderinkoff, 1998) Deja din timpul vig incraucerine dezvoltarea creierului o depigeste pe cea a cuturor celodalte pirjiale corpulu. De exermplu, inte hunle aa sia 6a de Ih concepyie, grewatea creieruli crejte de patra or. Ca urmare, capul bebelusulad la naptere este in mod disproporyionat mai mare fn relaie cu restal compului (aga cur apare in figura 3.3, pag. 54). ‘© Cresterea in greutate si volum fn perioada fetal reflect sporirea nurniruul de neuroni (celule nervosse). Zilnic se produc aproximativ 250,00 de neuroni, rezltind in final ute de mllande 4 Cresterea exploziva continu tn primi ani de vag (vezi figura 3.8). Astfel a rastere creierul copiluui eprezinté cam 25% din creieral adult, iar la 3 huni atinge 40 %. La 6 luni a atins deja junitate din greutatea maturi - ceea ce organisa ca ineceg tinge la aproximativ 10 ani. + Grejterea in greutate yi volum dupi nastere mu se datoreazh creer rumirului de neuron, ci doar cresterii numinului de conexiuni (sinapse) inte neuroni. La 2 ini, figcare neuron individual are pat Ia 10.00 de conexiuni diferte cu alte celul, ereiad o reyea foarte complexa care reflectt activitagile mentale tot mai sofisticate ale coplului mic. © Cutout acestes, numial sinapselor nu continu si creascilinir odati cx virsta, fr jurul virstei de 2 ani fncepe un proces de reducers, care elimini sinapsele care au: surt utile indivdului si reorganizeazt in acest fel cide cerebrale pentru a le potrivi cu modaltatea de vial a copia : 190 Procente ale cresteni 2 4 6 8 10 12 14 15 18 20 \Varsta (ani) Slgane 3.0 Rate rai d epi: « etre, « gener de pods aol sora lis Tana, 1962). Demilrake $ + Deavolarea creieruiui nu are loe in mod egal tn toate reginnle, ci se desfigoara de la pirjle inferioare tn sus. Structurle subcortcle, pire “vechi” pe care le avem tn comun cu celelalte mamifere, se dezvolti primele, in timp ce contesal cerebral, care controleazi funcrile psibologice mui complexe, se dezvolti ultimele $i continui si se dezvole de-a lungul {ncregii copii + Dezvoltarea este inegali si in cortex. De exemmply, corexul occipital, care rispunde de informayile vizuale, se matureazi cu mult inaintes corexulu prefronal, care controleasi difere funcyii executive precum atenria yi planifcarea. Odati cu dezvoltarea structural apare si progresul functional, in sensul ot celulele devin tot mai specalizate in ceea ce fac. Pentru a tnylege acest proces, si observim dstincfia care a fost ficutiintre dou sisteme neuronale diferite in crefzrul row-niscusilor (Greenough, Black & Wallace, 1987): 1 Sitomul care apteaptd expernte se roferi La ace eXi neuroma care sunt deja stabilite la nastere pentru a coordona acele experienge si activity care sunt comune tuturorfinjelor umane. Acestea se refert in principal la reflexe sila funcile esenyile penta: supraviepuire ca supra, respiraia si reglarca temperaturi, Bebelusul trebuie st aibi aceste functii la indemdini de la fncepus de aceea, ele sunc “pre-cablate” si chiar duct uncle necesiti 0 anumita cantinte de experienti pentru a funcjiona eficient, ele exists in primal rind ca rezuhat al progranici genetice existente le toyi membri specie ifn consecins,"stiu” ce si fac de a incepur. 2 Sisional dependent de experienc conyine’ c&i newromale care nu xu funcyil specializate la mastere, Ceea ce vor face ele depinde fa totaltate de inputul senzorial 1a care este expus copilal in mod individ, iar conexunile reuronale se formeazi si se intiresc cx urmare a experienjelor mpetate cu inpuuri parculare. Copii vor dobindi aceste conexiuni incet, ia timp, ca rezulat al lavigii i al experienei, iar acest sistem, spre deosolize de care asteapti experienye, va continua si se dezvolte de-a hungul vi. Atita timp cit diferiindivzi wee prin experienye distinct, sister dependent de experiengi va reflecta stil personal al fecsrei persoane Astfel, unele aspecte ale construcyiei creierulué sunt determinate genetic, fn timp ce dezvoltareaaltor este eoitt de experengele fccteui individ ~ fap iustat de cele dout stad de dezvoltare a percepteifeelor meacionace la pag. 68. Se pare ci distincyia dintre cele dovi sisteme nu este una absolut, ci reflect! mui mult 0 int decit 0 diferent rigidi tn modul de operate. De exemphy, tcvigares gi experienya joaci un rol in construasistemulal care asteape experienjel; totus, anumite tipuri de perceptii si acjiuni vor fi dobindite foarte repede deoarec corganizarea neuronali este deja pregititt pentru ele, fn timp ce fn cazul sistem dependent de experiengi construirea ansanblului de celule are 0 desfigurare relativ5 ea Jents si necesiti expuneri repetae la imagini i sunete relevante. Orice ansamblu de celule care au este folost yi intr este foare probabil st fie indepirat. Chir daci creierul devine tot mai organizat din perspectiva structari- fancfie, se poawe observa si un anumit grad de platiitute adica, diferite piri ale creierului por si preia funejii particulare deservite anterior de alte par. Acest ueru ste exirem de imporeant atunci cind anumite pir ale crelerului sunt distruse in turma traumelor sau sunt impiedicate st fj indeplineasct funcyia normali. Tons, plistictatea depinde in mare misuri de vies; datele (descrse in easeta 3.5) suge- reazi ci, cu eit e mai mic copilul, cu atit este mai mare probablitatea ca alte piri ale creirului si compenseze distrugerile apiruce tn creer. Creierul tinir mueste ines att de specalizat incits8 au poatd funcyiona atfel deci a fost stat de la incepet CASETA 3.5 Leziunile cerebrale si plasticitatea cerebral Leciunile cerebrale pot si aibs loc ia orice moment: prenatal, ca rezutat al substanelor nocive din corpul mame; perinatal, in timpul procesululnaytei care mu se desfigoari lin; fn orice stadiu tncepind dia copra mici, ca gi consecinjl 2 accidentlor, bello sau abuzuslor. Lezarea unui organ acit de imponane trebuie Jack foare serios in considerae; celulele cerebrale mu se innoiese si de aveea, singura sperany este ct ake piri ale cteigrlui vor prehua Funeria pari lezate, In ce suri este posibilto astfel de placate? Mea conform ere anune pial ren sun spciate pec ung ihologice partculare fost indelung controversati si ined nu aver ua spuns lat asec cs sige roma ad sear cxemplu, limbajul depinde in principal de emisfer stings a cortexuki, iar abiitie spayiale de cea dreaptt. Ce se intimplt inst cu fiecare din aceste functitdacd baa cortical cae eispunde de ele este distrusi? Se pare ci rispunsul depindefoaree ult, dar nu in totaltate, de virsea copii in sensul eX recuperarea ix rma nei eziua cerebrale inde si fie rai bund la copii mai miei deci la cei mai eas. Tori aceasta depinde si de pul eeu ~ bibteralt sau unilateral ~ gi de aspecele psthologice imnlicate “Este util si facem distincyia intre umitoarele trei perioade de dezvoltare (Goodman, 1991) 1 Viaa prenatal oputra mice In aceastt etapa, recuperarea poate fi imitor cde bunt chiar dupt lesiuni biltenle, aita vreme cit e vorta de abil specifice, Pirie intacze ale ereieruhi pot st prea fancyi pe care mu le-at deservi fn mod obignui;plastictacea este cea mai mare in aceasttperioads gi cote Ines posbilt reorganizarea majors a aewonilor, Sresptcl 2 Capi pind la pubrtat, Perspectvelereeupersti dpi o leciune unilateral sunt ine dest de une, dar acer Inns mu ma erlabl perers esa bilaterale, Transferad une func de la oemisert la ceaales este inch posibi de exemplu, funcjle lingvitice pot si fe “reinviate” de emisfera dreaptt ups oleziune a emisfere sting. 3. Periade adn. Ait o leriune unilateral ces una bitterali produc acum de regu defcte permanente, deoarece organizarea neuronala nu mai este act de flexibi cum a fost la virste mai mici De pilds, dupa o leziune emisferei stingi, majortatea adubjlor musi mai recapiti total abiltatea lingvstcs ~ probabil datorittfapruhi ct acum emisfera dreapea este prea specilicatt pentrs a putea prea func pentru care nua fost programa la fncepue. Tot, ined este posibil un anumic grad de recuperice: nici dupa adolescent creienal nu este total sett gi al mai este gi spoi capabil deo anumit reoganizare (C. Nekon & Bloom, 1997) {In general, vita ese cel mai important factor in ceea ce prveste prognoza, Cu toute acestes, © important si dacs © vorba de abiltisispecifice ca limbajul of abil vizuo-spayale sau dact e impliatsimeligenga general In timp ce lezunile cerebrale Ioealizate care apartimpuriu au o probabilite ma mint de'a determina defce spctics, prec afsin deci ele ma tsi ete inven ih cea ce priveye efecele asupra abil intelecuale generale, acolo unde lezunea timpusie are o probablate mai ma dea determina conexant greite gi econectin nul nivelul creer fn timpul reorganizinineutonale (Rutter 8 Rutter, 1993). Asefl, in cazul une leiuni, creiral in deavokare este si mai plastic deci cel adult, da mai vulnerab. Gradl de recuperue depinde de intenctunescomnglest a uri factor, si anume: virsta la care a avut loc leziunes, afecarea uneia $2 a ambelor emisfere si tipul efectalui evalua (abit specific sus intligenya gener). Adaptare parental Intocmai aga cum nowniscuyii trebuie si se adapteze la lucrurile dia lames emerioars, ea de exemplu piringi, aga si piriayi eebuie si se adapteze la now ‘iscuyilor. In majoritatea cazurdor aceasta este 0 perioadi de bucurie; totus, multe cupluri resime dlferitetipuri de stres, mai ales atunci cind e vorba de primul cop Scresul poate si ia urmitoarele forme (Sollie &¢ Miler, 1980) 2 Ts primul sind, imreruplrea somnulsi dace I epuizare, dar oate celeake aspecte ale ingriji unei flnge dependente pot si duct ln oboseal, mai aes cind nevoile bebelusuui trebuie adaptare rutinelor uzuale care patingit contimut si le indeplineascd Coscart emotional, Bucesin si satsfacyia la sosiea copilului pot fila superlativ th mincea pacing i totusi,constientizarea faptului ci starea de bine a copilului si fatr-adevir vga acestuia depind de ei poate reprezenta o sus de tensiune mai epuizanti deciesolcitinilefzice.Sncepusal vio stra aor oportunitt, fa mod inevsabil, dependenya copiului insearnd adoprarea unui now stl de ving, care are implicapt ait la nivelul profesizi it sia timpuli liber. Probabil mamele trebuie st remunye la profesie, cee fe are consecinge financiare pentra familie; ambi piringi devin mai pusin dlispusi si se angajeze fa aciitayi in afar casei in general, viaga de zi cu 2h a piringlor implict un set mai restrins de rutine decir cele cu care erm big fnainte. S , i: 4 Teminee fn mlotia marital. In temp ce tn eulte cazuri copilal i apropie pe ping in anele cazuriacesa schimbs (cel purin tempor) relaia fa siu. Un uplu se transform ino relayie ite wei persoane, iar gelozia, modifictile relagie semua si stresal care rezulté din csi trei factont de mai sus pot sf joace un rol in reducerea apropieri anterioae dintre so; $i soe. 5 Caplurle diferi foarte mul in ceea ce priveste negocierea de succes 2 tranzifei Ia starea de parinte (Heinicke, 2002). In. producerea acestor diferenye sunt implicaj: foane mui factoré virsta si maturitatea piringilor, relagia lor cu proprii lor paring, suporel social care le set la dispoziie, nivel satisfacriei martale existent inaincea aparigetcopilul si orice form de depresie postaatalt pe care 0 poate tii mama (veri caseta 36). O altt Influcng care trebvie até ia considerae pe drum adaptiri pirinjior este copilul tnsusi. Anunci cind este un_nou-niscut “dificil”, fie datorits caltajlor temperamentale Tnniscute, fie datoriti premavuritig, bolii sau ‘unui handicap, piringl pu doar ef vor tli tranzifia ca fiind mai stresanc, ci, fn cazul relailor mai vulnerabile, pot chiar si se desparti (Putnam, Sanson &Rothban, 2002) CASETA 3.6 Depresia postnatala si efectele acesteia asupra copiilor Oictt de mules bucurie aduce now asscul mame, “ersten bebeluyuli” ("baby Ba") ex orci comand Pete ume dn propel mae rcs enue ispociti proaste so atirudine de tipul “purin fi pasa” tn prime zle dupa naytere ee ees coboseali. La aproximativ 10-15 la suk dinte femei, pe de altt pare, depresia postnatal este mai pessstentt pare o forms mai severs. ‘Aceste femei previ tcate semnele unei depresit clinice: semtimente de neajutorure ji disperse, anxietste iayionalt, dispose proastt continu, irtabiltate, concentrate slabi i ulburtri ae somulu, I cea mai mare pare, aceste simptome clspar gradual 6-8 sipeimin’ dupt nasterea copilubi la unele fern (estimate o reprecentind 1 sau 2%) ele pesbt inci dupa ua an sau mai mut iiau forma une Srcaptal x tulburei mentale. In general, ulburarea postnatal tinde si fe mai ww la femelle care mu si-au plaificatsarcina, care mu mt un parener cae si le ofere spin care au trecut recent prin modificir de vag drastce cum ar fi pierdereasIujbei sau moarcea cuiva apropist. Ace;ta sun factor favorizangcauza fn sine a depresie.postnatsle imine fncd necunoseuts, cu toate cf por fi implicate modifcinle hormonale caze apar pe mésuri ce corpul mamel revine, ups nacre la starea sa normale. Ge putem spune despre efecteleasupra copiuhi? Date find simptonele de mai sus ale depresie, ru este de mirare sf gisim pervurbir majore ale relaii mami-copd (pentru diverse trecer in revisel vezi Cummings & Davies, 1994a; Radke- Yarrow, 1998). Asa cum au arta observaile dia copia mics, femelle pot fi prezente fzic inst absente psihologée: tind sf fie retase, sunt insensibie la starea bebelujulal si ma sispund la semnalele acestuis, ru au cildurt emoyionalt si uneort pot fi ost Bebelusi reacioneazi tn oglindi hx depres mamelor lor i 2imnbese mai pusin si pling mai mult, sunt retasis ipsii de energie si dau dovads de interes mai seZzut pentru mediul inconjusitor zi joc. Emogile pe care le afigezed sunt de obiesi negative, ‘precum rstee sau fue, i mu positive, cum sunt bucuria si inteesul, Un asttel de comportament poate si apari fi cind sunt cu alte persoane decit mama, ceea ce sugereazt ct sunt in periolul de a deavolta un stil distorionat de iaeracyiune social. Statile de tp follow-up” cu acest copii, cum este cel ralizat de Lynn Murray gi colegi ei (de ex, Murray, Fipwell, Hoopes, Scein 8 Cooper, 1996; Muray, Sick, Cooper, Ducournau, Tamer & Stein, 1999, Sinclar & Murray, 1998), aratt cd unele aspecte ale dezvoltiii pot si ibs consecinye pe termen lung, chit si aunci cind bala mamei a durat doar citeva luni Acesteefecte sunt mai probable la bie (care stunt in general mai vanerabil in primi ani fasé de stesoni fic i psibologci decit ferele) si sunt inelnite mai degrabi la nivelul aspectelor socio-emoyionale ale deavoltri decit la cel al funcrilor cognitive. Astfel, copii din studi fui Murray, observa’ pe pareusul celui de al dolls an, aveau o prebabiliate mai maze de a avea probleme comportamentale si un atajament nonsecurizant cu mamele lor decit Sopiii cu mame care mu au avut depresie postnatai. Evaluayi din nou bi $ ati, ei dideau dovadi de responsiviate mat scizut fa ebia cu mama, de o incident mai ‘mare a tulburitlor de comportament yi de tendinga de a se angaa inj fac gi mv in activitii creative. De asemenea, conform dasetor lor, ei ers mai imants, mai hiperactivi si ujor de dstras. Totus, tn ake priving, acegti copii au erau deni fap de ceili: de exemphy, rela cu cole i cu cadrl didaesic era tipie copillr de 5 ani si chiar dact ake studi au ideatfcat defcite cognitive, acestea mu au fost obterate pe acest eantion Aceste rezultate sugereazt ci depresia postnatal, chiar ji atunci cind are 0 ddurati limita f primele luni de via ale copiuls, poate si sib efecte pe termen Jung. Acestea sunt mai probabil I bey decir la fete si afectest annie aspecte ale comportamennuii, Ele indict faprul ci aegti copii repreznct un grup de ns, care ae nevoie de ajutor mult timp dups vindecarea mame * Sradile de tip follow-up sunt cele care urmiceseevoluya tn timp a uaul grup care a recut print-o anumitt experengé (n),0 Grerpatsl ts ce © Renal a vt cop bxoge in omen concept pu de a rae. Dee | Eosed poate si aiba implicapi profunde pentru ce va urma. | LEIS at a en ote pi nb inne to er nj oe to cole conde, deans ee ae ee ree rege ee a Soe al pone np dru Se oso Be ORES pts Stgomen ae noe cr orb | a eee err el eel Oe eey ee ceed el ee ee ee Pa ericte reap eee ee oe ca a opi cin op oe ee ee ee ee eee ete een ace | et ee ie ety een pees on ea ar eee eee ee ee eee See eo er ee ee eae a ee ee eae eta ES ee cer peesnlfreem ee rel peat Ps ee eee po oaen ete ae eee eee caracterizayi printr-un vid” psihologic; cercetirle —— au aritat| ao eivin ee ume ee ee eee ee oo a ern bated rsckcun oo Sour eee ee aire ee ee re Sea alge ote cee Sena icf db ace i a apse eee eee Soe een ee Pee eee ee ee ee Sean ee reer Ae ee eee eee a re ee proces | | | | | Srespatal iti a BIBLIOGRAFTE RECOMANDATA Bateson, P., 8 Marti, P (1998). Dag fra Life Hom Beberinar Deets (Deg ae sit Gm deotd cmpurtanenti), London: Vintage. O abondare foarte sccesinld despre fell in care imeracfonexet muliplele ingredient, afer atic de erediate cit yi de medi, pentru a preduce indivi une ~ un proces pe caze aor I deseriu pe dovezor stingiceconfinid ins yi sulte cate lterre ule Ceci, S.J 8 Williams, W. M. (eds) (195) The Natu Narre debate: The Eventi Rad (Contowrssenita-meie lcert neta, Oxfords Blackwall. O colic de aricole care dezbat 0 sere de probleme inporante cu prvi la controversa. erediute- media, subinind impiaile diverse ale acestla pens injlegeres dezvocpshologice Kellman, PJ 8 Aterberry, MLE, (1998). Te Cad of Kaige Dawnpnt of Prato in Infor (Leng compton detoa perp in spilia mi, Boston: MIT Pres. O abordare a cees ce sim deja despre oil in cae cops percep himea ja fein care acest percepi se modiicl in imp pent a produce cunt Plomin, Ry, DeFies, J.C, MeClearn, G-E., 8 Rutter, M. (1997). Bevin! Goutis (Gente omporanetts. New Yor W. Freeman. Ne vorbeye despre cea ce se ste acum despre rolul genecict in psbologe. Are drepe scop ai intoduci cittond in imecodele i reataele genetied comportamentale. Nu este 0 lecstt wyoarh pentru Jncepttor, ist cu siguan ene una cae ert efor van der Molen, M. W., & Ridderinkoff, KR. (1998. The growing and aging brains Lie span changes in. brain and cogative functioning (Ceiend care se-dezvoki Iehsnege: mosis omogenie ive cer al fancon opts In Jemecow, W. Dose 8 CFM. van Lieshout (eds), Lispan Deepen Prt Cheer Wey. © wees nev oneal a ecole ical pe paral See care ofesi 0 prezesare a sracturor nervosse centrale si 4 unor aspece funeione precum plasiciatea cerebral, imerajule neurone si efecele Imbatiniel dia vga press a mature,[CAPITOLUL PATRU a [’ [} i perarerirclatutee Coprinsal capital aa 4 Resama wo 120a Tormarea relapiiler CCeesterea este un proces pe care fl purem conceptualiza cu sucess fa termenii unei seni de sarcini de dezvoltare care apar Intro secvenl anume, la o virsté bine determinati si cu care copiiitrebuie si se confrunte cu ajutoral celor care fi ingiese. ‘Au fost propuse diferte liste eu astel de sarcin; cea oferté fn tbelul 4.1 este un exemplu care se centreazi pe copiliria timpure — perioadi ta care sarcinle dezvoltae apar mule mai bruse si se succed cu 0 mpiditate mai mare decit la orice alti virset ulterioari (Sroufe, 1979). Aparjia lor depinde in mare parte de programarea genetci;cursul lor sine, ins, foarte mult de acu responsabili pentra {ngrjirea copiulu. Toate funesile psihologice se dezvolt in context socal: oricit de puternic ar fi motorul genetic responsabil de emergenya noilr ably ide tranziia spre noi niveluri de funcyionare, un potenyial nu devine realtae daci cel care ingri- jeste copilul nu oferi sprijin, nu menfine sinu duce mai departeeforcuile copidul. De aceea, stabilirearelailor cu ali oameni este una dintre cele mai importante sarcng ale copicei yi, aga cum am vizut in tabelul 4.1, una dinre cele mai timpuri ‘Am fevijat foarte mule in ulti ani despre flu in care copii dezvolté atasamental primar, de obicei fai de piringi lor, si despre diferenyele dintre copii in ceea ce priveste modul in care se manifesti, Rimine subiec de disputi problema influearei foare profunde pe care ar vero relay timpuri, prin natura lor, asupra tuturor relajidor urmitoare, aja cum a sugerat Freud cu mult timp in umn, Oricare ar fi rispunsud, formares de relat rimine o sarcin’ pentru intreaga vial. Si considerim doar relaile pe care le stabileste copill ~ cu pring, cu frag, cu bunt si celelate rude, cu cei care au ge de ef alernatv fn i tafara casei, cu pretenii sal copi, ca profesorii pe toati durata coli, precum si cu membri sexulul opus tncepind din adolescensi ~ fiecare relay este atit de bogati, de complex i de subtit inci ade- sea nu avem vocabularul necesar pentru a o deseri. Cee ee este sgur este faptul ci relagileoferi contextul in care se dezvolté toate funcyle psthologce ale unui copl acesta este cadrol in care copii intllnesc pentru prima cari umes externi, fn care {invagi care aspecte sunt semmnifiative si merittateny, tn care dobindescetichetele si Tabel 4.1 Sarcii fa dezvoltareatimpurie Fags Vétta i ot Sores Roll bcm ar ii de pil 1 03 Reglarefizologid Rute optime 34 Managemenrul ensiuni ——_Interacyunesensibit gi coopersaci Stabilrea uneielaiefciente Disponibiltae de a etspunde de ataparnent (cesponsivitar) + Explorar yi expertiaa Obazs de secxstate 5 “Axtonomie Spain ferm 6 Manzgemennd impulsuslor, Roluriivalriclare,auro- ideneeacea eu rlul de sex, contco flexbi ela cu aj copi Suri din route (979), Farmarea relator as si modalttie de comunicare gin care, pe parcursl procesulu, dezvolé modality de a se vedea pe sine in relayie cu aceasti ume. Un alt aspect cert este ci diferengele dintre copii fa ceea ce priveyte natura relator lor cu ceiali pot si alba implica profunde pentru calea pe care o urmeszifiecare copil in dezvoltarea sa. Inelegerea formsiriicelagilor este ajadar o parte esenyalt a ingelegeri dezvoleiri copii Goaracteristicile reletiiler Ga toi cunoastem cite ceva despre relai din experiensa personali si petrecem mult timp gindinda-ne la ele. Eyecul in subiiren lor elnyegerie, conflicel, espace ~ toate acestea sunt surse de supicae profandi, asa cum telajile fercte side succes oferi confore si securitate, Pentru profesionigti, cum sunt asistenii social, psihitri i psihologi clinicien, elajle formeaz% de obicei un punct central in orice ayiune de autor gi sprijn si, cu toate acestes, doar in ultima timp a fnceput deavokarea nei sting a relailor care ne permite sf analizimm in mod obieetiv ceea ce se intkmpl fntre oameni (Hinde, 1997). Haidey st rezumim ceea ce stim: + Rebgile nu sunt percepure direct, ci sunt inferate. Noi suntem congtieny de ‘steraiunie dintce oameni: atingere, strut, discusie, strigit, lovire gi ake ftilni: viibile si sonore, Doar arunci cind interacyumile formeszs stevenge consistente in timp tragem concluzia cf existi un anumit tip de rdaie, Astfel, us piringeareloveyte fn mod rpetat un copia tmpad ma ultor contacte este deycris ca aviad 0 relatie abuivi cu acel copil tetalitatea acestor episoude este cea care ne permite si facem infereaje despre reaje gi au un singur episod. Interscyiunile sunt fenomene de tipul aiceyiacum, ia timp ce relaile presupun continuiate tn timp. * Ghiar dact relajile sunt inferate din ineeracyiuni, 0 relaie este mai mult decir suma interacfunilor care au dus lh ea: fiecare are caracteristici partculare care nu se regisesc in ali relaie (Hinde, 1979). Si huim ealcyle urel reas, cum ar fi fnerederea,intimitatea sau devotamentul: nici una iu sie poiviet imeracfimlor specfice. fa mod similar se intimpli si eu caractersticie interactive precur freeven, reciprocitatea sau vigoarea, care ar fi in schimb nepotrivite pentru descrirea unei relat. De aceea, este esenyial pentru descriere si pistrim distince cele dou! niveluri + [n orice incereare de a injlege relile, nivelul interaciunilor au este singund relevane. Figur 4.1 iistreszio sche, relzal de Hinde (1992), care prezintS eagle cuprinse tntr.o serie de ivelur, care crese in complexitare dela proceselefiiologice ale individului la societate caine ‘Nivelurle sunt interconectae: ceea ce se intimpli la un nivel are implica pentru oricare alta De aceea, in mod ideal, dict vrem si fnjelegem fn fncegime o rele, trebuie si fim avengila toate celelale niveluri~ grupul sau familia care oferi contextul imedia al relaiei,individualitatea fecirui86 Formarea retailer fo ote Zl a ee ee Se \ compara rsa ‘ Sate Ne Facten flog hg 1 Reale dene scsi acomplia mci in Hide, 1992) panicipant, socictatea cireia ti aparyine i, de asemenea, medial fzic si Structira cultura care formeazi fundalul rela, In practic, toave acestea sunt de obicei prea complexe pentru afi uate fn calcul gi de aceea tindem si re limicim la aspocte sebvante imediat in simaaia dats. Ceea ce conteazi este ci toate acestenivelur sunt vizute ca distincte ~ de exemply,interaciunile nu ar trebui viaute ca suma caracteristclor individuale ale paricipanyilor ‘mai mule decie ar tebuivizute ca adiogindwse relagilor, + Relale sunt ,afacer” fn dous sensuri, Aceasta poate pérea 0 afirmasie evident, inst psihologi din domeniul dezvoltiii au reusit si o treaci total cca vederes mu timp, atunci cind au scris despre relagile pirinte-copil, Ei au descrs socialzares copillor ca un proces cu un singur sens, dinspre pirinte spre copil - ua fel de plastlins care se modeleart anunci cind pring “toarai” copii fn orice forms pe care o decid arbitrar. Este clar, astizi, of orice zelaye sau interacfure, chiar daci impli cel mai mic bebelis, merge in doui direct, si ck efecral pe eared au copiii asupra piringlor este la fel de mare, chiar daci e lifer, ca si efectal pisinylor asupra copilot. Socializarea poate fi ineleasi doar daci 0 considerim un proces bilateral, eu umd unibteral, Pentru a explica progresul copiului este Dormarea relatiler a insuficient si examinim doar caractersticlle wnuia dintre parteneri (chiar daci este vorba despre cel mai mare i mai puter). ‘+ Relajle mu existdin ole fapé de alte relay; fecare este conectatt cu alte relaj, Vom dezvolta aceasté ide tn secjiunea ummtoare, cind vor vorbi despre famili. Hades si spunem aici doar ci rela tnd 58 apart in ree: ceea ce se fntimplt inure soy si soyie are implicayi penta relyia pe care fiecare partener 0 are cu copii, ceea ce se fintimpli intre frap va afecta relay dintre man si fiecare frate si aga mai depare. In mod similar, studile despre conflictal marital au aritat foarte clar ci fntr-o astfel de sinuayie cinde si sufere si relayia pirince-copi: ceea ce se intimpli intro parte a rejlei reverbercazi sii celelakte pir. Familia Prima experients a copilor cu relail are lor, tn general, in familie, Acest grup mic siitim este cadrul de bazi in care cei mui mui copii sunt introdusi in vaya socials, tunde sunt doblndlte regulle comportamenulu interpersonal care va continva si le serveasci drept bara de securitate atunci cind inrilnesc humea din afai, care adesea induce confuzic. In lumina muhiplelor modificiri sociale care au avut lo in ukimii aproximatiy 50 de ani - divoryul, famille monopareatale, mamele angajate_ in campul munci inversarearolurilor fate soy si soie, cuplurle homosexual, fare vitrege si combinate ~ este evident ci m: mai putem defini familia la fel de ingust cum.o ficeam odats, iar implicaile pe care le au aceste variagiuni ale formelor famille asupra denvoletetcopillor au devenit o rie majori de imerogayi: Ne vor intoarce la acest fapt mai jos, dar si vedem mai tneit cum putem conceptualiza famille ~oricare ar fi forma lor Familia ca sistem Si heim o familie compusi din doi piringi si un copil, aa cum e Teqqasinemelor descrist fn figura 4.2. Sunt implicate wel aspecte: membrii individual, ete modalice relaile dintee ei si grupul farlal ca intreg. Toni, familia eeprevinet paricular de a descrie sai mult decit suma parlor eiconstimente: ea este o entiate dinamict oriizaileprecum fell, Aceses sure in sine, Ca si facem dreptate unei astel de enttii este folositor si aplicim concep de teorie a sistemelor atunci cind ne gindim ly “ns ssc sm Fal Find ales da Teoria sistemelor poate fi aplcati la toate dipurile de organizail ssbssteme car post complexe, dar sa dovedi in mod special wilt in prvinga famililor feenrte ca unit (Minushin, 1989) Teoria se bazeazi pe urmitoarle prinipi independent + Totaltat, Un sistem reprezintd o totalitate onganizati care este mai mare decie i. De aceea, proprietie ei nu pot fi injelese doar prin studires compo- ete ten tornyun 4.2. Tl nbs nentelor individuale, Aplicat la fdenic, aceasta inseamni cf nu purem con- sidera Familia ca fiind suma componéntelr individual sau a lar enae etl separate, cum sunt coeziunea ‘au atmosfera emoyionali, care m8 Ting Ud die te Canmpune eur erode iin inceroral grupului familial mune spure nimic despre grup ia sine. Intetaea ebsisemelor:Sistemele complexe sunt formate din subsisteme care sunt relionate Inte ele. Fecare astid de relaie poate fi priviti de ascmenea ca un subsistem i studiat separ. Aplica la familie, inseamn’ ct nu doar relaile por fi privite ca sistem, c si relaile dintre relay: De aceea, de exemple, interconectarea relate sop scpio cu relia mams-copil este un subiect de cercetare in sine Giroulariutes infest, Toate comporentele unui sistem — sunt intenlependente; modificarea uneia dintr ele are implicit pentru toate celelake. Din aceasti cauzi, aficmagii Je tipul “A cauzeazi B" sune inadecvate deoarece componentele se influenseaeS reciproc, Aplicat la familie, aceasta a devenit una dintre cele rai importante ji, in acelai timp, cele mui difcle de surprins conclu Afirmayile eauzale simple, mai ales aplicae relaiei pirinte-copil, eau considerate aproape de simy comun, gi tonipi inlocuirea acestei gindiri linisre ex gindivea circulari a deverit sentiali in lumina demonstrirlor repetae a influenyei mutuale din cadrul { Formarea ralatiber 9 Relat IoN aa wale Comportaméntul g Ingriire dezvoltarea a Fiyuon 4:3 Recon inflate fone (Baby, 1981). tunuror interacyunilor sociale, inchuzdndule pe cele ale copillor miti cu aul, Figura 43 lustreazs aceasti recrocizate eu refer I cltevaaspelvc ale funcyonsri famille: comportamental copiului este influenyat de, dar in acelasi timp influenjeazi, comporamentul parental; mai ‘depart, el infloenyeacd si este influenjat de relia dintre mama i ath; iar aceasta influenjears la rindul ci si este influenratt de natura activitiilor parentale, In acest fel, ficcare aspect al sistemului este implicat reciproe cu toste celelate - si vorbim doar despre influenjz activiigdor parentale asupra comportmentuli copilui ar oferi o imagine incompleta + Stabitiat si modjcore Sisternele precum familie si relaile sunt dct, acs cle pot fi influensate de factori exer, Modificarea unei componente ‘seamni modificare in toate celeaite ji in religia dintre ele. O problema seasteptati, eum ar fi somjul catsul sau un aceident al copulu, va avea implica pentru togi membri famikt ri individual si penera relay dintze is poate aera 5iechilibrul familici ca tntreg Pentru a dustra abordazea “familia ca sistem” haidepi si hatm doui teme ca ‘exemplu. Prim se referi la interconexiunes relajilon: ceea ce se Intimplt fatr-un Subsistem are implica pentna celelate subsisteme din cadral familie, Cea mai mare atenjie a fost acordati modului in care caliatea cisitorie! pirinjlor este legatt de%0 Farmarea reletitor adaptarea copilulei, pomnind de ta asumpyia ck o relayie maritalt bund este mai probabil sf fe asocatt cu o relate satsficitoare pirinte-copi, aceasta ducind la Findal ei la dezvoltarea optim! a copii. Pe de ale pare, anunci ind paring se fiyeleg, putem sine agteptim ea si relajin cu copill si se deterioreze. Datele stunglice sutin aeste arummpfi (veri Cummings & Davies, 19940): calitatea maritalk Se afl in relayie cu diverse aspecte ale dezvoltrilcopilului cam ar fi securitatea atayamentului, strategie eficiente de invifare, controlul impuburlor i maturitatea emovionali, Este firejte tentnt si conchizionim pe baza acestor rezultate ci dezvoltrea copiilor este satsficstoare peri «i piringi lor se ingeleg, aceasta fasemnind 3 pe de 0 parte comportamennil parental este cauza, iar pe de alta dezvoltarea copiluli este efecrl. Torus, acesta imine un tip de gindize linia, ince © singuri diecjie, teora sitemelor avertizindu-ne despre percolul utlizaci ui, deoareceinfluenta poate si fi si Jn cealalet direri, dela copi la pfinte, sau chiar circular, Astfel, caractersicle copilului, prezente de la incepss, pot afectatipul de acjiuni parentale realizate gi, de asemencs,ealtatearelyiei mariale ~ situayia cea mai evidenti este accea in care copilul e “dificd” de creseut daoriet unui handicap. Efornul de afi pirintele unui avtel de copil poate si aibi fn unelscazuri epercusiuni negative asupra relafe! marital, care la rindul ei va crea o atmosfers familial ostit dezvoltiri sinitoase a copifuul Afirmayile directe de tip cazi-ofect esueazi in mod evident si faci dreptate complexitsiiproceselor de influengi intro astfel de situaje fanalials (vezi caseta 4.1 pentruo ilustrare mi detalité) ‘An fost evidentiate gi ale conexiuni inte difertele aspecte ale funcyionsci famille. Un exemplu este legituradinere relia maialtsi.ceadintre frag, Aga cum 2 fost demonstrat in maj mike studi (de ex, Dunn et al, 1999), cu cat este mai tmare ostltaea dintre 50 i sos gi cu elt partenerii sunt mai puyin satisficuyi de isitoria lor, cu atit este mai mire probabiltatea ci vor exstaivaiate inte frais conflcte intre copii acchsi cuplu, Astfl, caliatea uneia diate raft este asociatt cu calitatea celealte. Din now este tentant si gindim in termeni simpli de tip cauet fect, in sensul ci relaia maria ostilk poate fi rispunzitoare de aparja ost dlintcefraj fie prin oferiea nui exemplo, fie prin crearea une atmosfere familie de sires si neferiie, fic indirect prin modifcarea relagilor piringlor cx copii, dlecerminindui si fic rai neglien sau si aibi dispocitie proastl Fieste of astel de influenre pot si apari, dar trebuie huaci in considerare si posibiitatea influenyici a direcjie opust, rspectiv:contlictal dintre fay este responsabi) de tensiunea care apace iatre mam& si tati, probabil datoritk dezacordurlor privind managementul situyjilor sau datorith' atmosferei conflicwuale generale care reaulti din comportamentul fraplor. Si mu uitim o alti posibiltare si amume aceca ci si fnfluenjele genetice commune diferjdor membri si familei joaci un rol, adics disporigile similare determin’ paternuri aseminitoare de comportament, indiferemt de influenyele medivlsi. Este evident ci separarea rolului ictreia dintre aceste efecte este o sarcin’ dificlé gi pint vom fi capabil si relizim acest lucra este probabil mai ingelepe sf consicerien cl toate acesteefecte pot si alba un anumit rol in explicarca legitullor observate. Farmarea relator o CASETA4.1 Familiile cu copii cu handicap {Lun moment dat, stale psihologce eferioare la copii cu dizablty se centrau aproupe exchsiv pe caracteiscile individuale ale copillor inteligenya lor, adaptarea Jor, controll lor emotional saga mai depare, Ueto, a inceput si se accrde atenie si intercgunlor si relalor formate de acesticopi, ma ales intracjiualor mam Copil si modulai in care acestea difers fart de inceraciunle observae la cei fink bandicap (Marfo, 1988). Abia destul de eran a fost adoptat oalté abordare, in care ceretitori utllzeszi modelul sstemelor famiiale peotra a tngelege dstele lor gi peatraa analiza implicajle pentru fara ca intreg, cu scopul de a desusi mai bine ezvoltarea copilorcu deficieye (pentru o teecere in revist vezi Hoddap, 2002) "Nu poate fi pus la indoialt fapeul ei orice forms de handicap a unui cop are Implicayt si pentru ceili membn ai fare. Mai ales mamele sunt sfectate: de cexemplu,incidenga depresci cst, in general semrifiativ mai mare decit la mamele cu copii fart handicap. Acelagi fuera este valabil si pentru tai unde rata depresii precum sia altor simptome, cum sunt lpsa stimei de sine si dominanga scfzuti, depisesteruteleidentiicate ls grupusile de contro. $i cela copii din familie por fi afecay n sensu ci tlburinile emoyonale si cele de comportament, ati fri mal ‘mari cit sila cei mai mic, sune mai frecvemte decit nonmele pentru gripunle de vars comparable ‘Au fost consemate de asemenea si efecte asupra relafloy famille si asuprs rwlurlor domestice. Conform unor studi, rita divorrurlor in aceste fami este mai mare si sa observat ef exist o probabiltate mai mare pentru apariia dficuleigloe ‘mantle mai ales atunci nd pitingi reacioneaca difent fata de handicap, aga cum se focimpl fn cazul fn care mama devine pre implica, far tal se retrge. Totus, unity da pei dovads de o implicare crests in ingrijea cop, ai ales atunci cd hindicapul il determin pe copil st rimin’ fn staiul infant, De afl, si olul pe care Tau {aj in familie poate fi afectat, ei puting fi raga si facs servicit pentra Copilal afecat sau, mai ales in cazul suronior, si preia unele responsabiligicasnice ale mamelor. Natura i distbuiaroluror familial ca intreg sunt agadar iterate, in special cind condija copiului presupune modifcinidrastice tn rutinele cotiiene, limsiténd via social din afara ciminulai si determindnd impiedicarea oporunitilor de activi reereatve gi vacane Desi, handicapal cops este o problems a fail ca intreg, ir fell in care familia rescyioneari va afecta dezvoltarea copiluui, Totus, tebute si mai notin dous aspecte. fn primul rind, exci o varayie foarte mare in ceea ce priveste adaptarea famlilor nu toate sunt afectate profund, ir variabiltaea este doar pari explicatt prin severtatea handicapului copiuhi. Intervin si afi factos, cum sunt uportal aflat la dispezsa pércalor din partea akora i coeiunea amerioaet 2 familie, iar una din fntebirle principale examinate acum de cercetitori ‘cum anume sunt capabile fale si abordece provocarea pe care o eprezintt” Formarea relatitter sua handicap in maniert ports. Celalalt aspect se refers la accennuares fapeului ct eral nu au react pasive: dimpocrivi, pring incearch si plseascd we srs penta {ipa este ads pe me un col cu bai p orate ar sensu aco sexe experizny, el va afect flu in cae se vor comport. Asie, anunc cind predomint Ia ping sentimental de viaovatie si responsabiliac, stil lor de via se va dapea cou totul altel det arunci cind handicap este vizutobiecti si impersonal. In unele azuri, totus, membai familie por st ofere sensur diferit, iar cind acexe diferente Sunt substan, pot sf apart dificult nivell funcioniri de ansamatha a Farii, (Gallimore, Weisner, Kaufman & Bernheimer, 1989). (Gea de a doua temi care iustreazi abordarea yfamilixcasistem’” se referi la Jmplicale pe care le are un eveniment, care la ‘nceput are influenys doar asupra ‘unui membru, la nivel familie ea ftzeg. Si considerim ei tatil bi pierde shyba, 0 experiensi care afecteazt mu doar individu, ci are repercusiuni peatra intreaga familie, ya cum se observ in fll inca reales alterene in care se modifies echilibral grupului ca intreg, coate acestea avind consecinye mai departe asupra reactilor tila. Acest ucra a fost dustrat foarte bine intrun stadiu cic realizat de Glen Elder (Elder, 1974; Elder 8 Caspi, 1988) asupra efectelor Mari Depresii — criza economici din Statele Unite de la incepural anilor 1930, care a determinac soma) pe scart larga ji dificultgifinanciare. Analizind reacyle grupuilor familial Compuse din pirini si adolescengi, Elder a urmirt difercele modifica ale rolurilor economice si casnice cure au avut loc in aceste fami ca rezutat al piederi bruste a venituloi tatshi. Taji inpiji, nemaifind cei care cistigau. plinea, au devenit figurt perferice, frist gte ce zl si ip asume si resizyind tot mai mul sefderea increderi {sine Responsable sau tansferat asupra ramelor, mai ales tn fale in care ‘mama putea si se angajeze sisi devind cea care ciytiga pinea. Totupi, pe misuri ce conditile se inriutijeau, si copii adolescensi deveneau importang, ceoarece li se ‘cerea gi lor si ajute Ia munct si la nevoile domestic ale acestor cimine deprivate. ‘Astfl;uniidintre fit au reusit st obgini slujbe pitt, chiar daca doar cu jumitate de norm si subcalficat, in timp ce fetele preluau multe din sacinile domestice de la smamele angajate, Ca rezulat al preluirit acestor responsabilitii in plus, acest cineri atu Hisat repede in rm Jumea copii, devenind mai independen si mai oriental spre valorie adulte decie agi de virsta lor. Pe scurt, familia ca fatreg a devenit un organisin diferit, iar natura moclfcirlor apirute in interioral ia avut consecinye mai depare asupra reacjilor emoyiomle ale attlui vizavi de experienya sa ‘traumatic, De obicei, in incercarea de explicare a comportamentulul unui individ saw a ccusubui lat de o relyie particulars, ne centsim doar pe acel aspect sitratim toate caelake aspecte ale funcjionii famiale ea nerelevante. Teoria sistemvor propane tnt idee conform cea ome aceste aspect sunt eae indoubl eb hae fn consierare dick vrem si iyelegem in intregime eeea ce se intimpli fa acest fel, ex ne ajuti si vedem fama cto unitate dinamici, mere tn edtearea une forme de echilibru. Orice modificare ~ najtere, moan, boali, pierderea locului de munci, Darmaova relator 2 plecarea la facultate sau la hueru fn strtindtate - strict echilibral sistemului si determin noi rolur, relat yi patermuriinteme care trebuie adoptate.Sistemul se va adapta probabil si va ajunge fntr-o form diferitt de echilibra. Modificirile apar sinmaltan ly nivel individlu, al relay gal fails, iar acest interconexiuni sunt cele care ofer insight-ur despre adaptareafarilor pariculare Varietatea familialé si dezvoltarea copilului Ceeste o familie? La un moment dat sispunsul era simplu:o familie este un grup de oameni format dinte-un birbat (care cistiga pfinea) si o femele (care se ocupa de ‘reburile casnice side grija fap de alji membr), care eau unigi pentru tordeauma prin cisitori, si copii pe care acest cupl i aducea pe lume. Aceastt familie tradigonala en pei a lid strvcrr de bs une soit stile de cel mal mule ose considera ef reprezinta contextul esenyial pentru eresterea unor copii bine adaptai Modiitde socal consierbi ar an avt le nepnd ea dou jure secolului douizeci in societater occidentala au distrus aceasti idee tradijionall Gisitoria nu mai este considerati o condije esenyialt pentru viaya de fare, rata divorurilor a erescut dramatic, ir famille monoparentale au devenit uzuale. Muli copii triese experienga cisitorilor mautiple ale pirinjlor lor si crese in fami virrege; 0 mare parte a mamelor lucrexzi in afara edminului gi de accea impirjirea sarcinilor de ingrije a devenit parte a veg de familie; gi panicipt acum la cxejterea copiilor si uneori sunt principalele persoane care ii ingrjesc. Cuplirile formate din persoang de acelas sex, birbayi sau femei, sunt to mai mult tolerate ca pricing “adecva, Aceste modifieii au avut propril lor impuls si au apart cu 0 rapiditate uimitoare; in acelayi timp, ele au determinat apariia unor dificltyi confers: de xem consecinel syn deze polo a copilorcae sunt eescuf in eimine neconvenyionae, ‘Ave acum un mare numir de cercetirl care investigheazS aceasti problems Tele rec pales pel (rl Geseok a) rear tea + Angriona mado opal marci este, din punct de vedere statistic, cea mai ‘wali abatere de la norma tradijionals i determing aparia a aumeroase controverse, mai ales cind sunt implica copii foarte mici. Totus, datele oferie de un mare numir de studii arati urmitoarele: conchuziile despre cfecte nu pot fi formulate fn termeni absolui, de tip “bine-ri pentru ci exsti o seriz de condiji care exerett influenge moderstoare asupra rezultaralui ~ condigit precum abilitater mamei de a face fuji. stresului determinat de rolurle multiple, ajuroral din partea aclu 3i a ator rade, fanart motive mamel pentru mune’ si eleccal asupra moral siuy calitatea si consistenja celor care o inlocuiese in ingrirea copitlui. Aadar tun model simplu de tip cauzi-efect, n care angojarea materni este catza gi decvoltarea copilului este efecral, este aepotcivt: angajaen mamel este scufundati turn context cu multe ake variable familale care ar rebuloe Dormarea relatiler fuate ‘a considerare, produciad consecin nu tn mod direct, ci prin jntermedial unui patern akerat de reli, Concluzia pe care o puter trage cu re ci, acolo unde condifile sunt optime, copii mamelor angsjate bencict mai mari comparativ cu cel care au mame easnice, in rezulat al experiengelor suplimentare cy aly adult si colegi ia fi mama 24 de ore pe 2t in primi ltarea psihologict optim sigurany pot si abi sare pa enelor rege gi gridinie ch siuaya fe sine de ani nu este 0 condlfie necesari pentru (Gontried, Gonfried & Bathurst, 2002) ‘Numi fami moneparentle a crescut mult fn wtimele decenii~ in mare pane dato cresteri atei divorzurilor, dar si deoarece cfsitoria nu mai ste considerata de make femei ca un imperat. Sunt decavantajayi in vreun fel copii care tsiese in cimine eu un singur pirinte? Simpla comparaye cu copili care au doi pfrigiar putea sugera acest lucru: cei cu un parte tind ibs scoruri mii mici lt o serie de misuritor, inchwind adaprarea cemoyionali, competenta social’, concepmil de sine si performanya academic. Dar este owe aceasta 0 consecingi necesari a faprului ci sunt pare a unei familii monoparentale? Famille monoparentale mu se disting doar prin absenga unui pirine; ele tind sé aba si dificubag fimanciae, copii fiind mai deprivai decit cei din famili cu doi patingi, Int-adevir, stunct ind sunt scoase din clea efectele veninalui scizut, impreuni cu stresul concomitent asupra mami, dferenja dintre copii cu un pitintesicei cudot dispare. Ca si in cazul argsjird emrernale,crebuie uate in considerareo serie dde alte varabile, Alicusi de venice familial se mai includ: motival pentru ‘are familia este monoparentalt (copiil mamelor viduve se adapteazi mai bine decit cei ai mimeler divorate), vissta mami (mamele adolascente tind i fie mai puyin competente ca piringi i si aibi mai multe probleme), rnunsinu de contacte cu stil absent sau cu ate fguri pater, suport social care este lt dispozigia mame’ sé abiatea personalk a mamei de a se adapta stresulu Condira de priate singur est azadarinclust intro fateagi rejea de alte condigt sociale i personale i, dack ¢ adevirat ci in famille cu un Singur pirinte copii sunt expusi unui isc mai mare pentru diferie dzablityi in dezvoltae comparstiv cu cel eopi, mare parte din acest fapt se datoceazé aktor aspecte decit familia monoparentali in sine (Weinraub, Hornath 8 Grings, 2002). CChiar daci e tnei un feaomen intilnie mai pusn freevent, af ato parinte proipal ou mai este at de neobisnuit cum era odaté, Patciparea taplor Ia Creyterea copillor a devenit mult mai wuali si un numir tot mai mare de copii tise in familé conduse de tay. Ata timp cit s-a considerat ci rmamele ar fi paring “natural, find biologic pregitice pentru acest rol si presupunindy-se a fi dome ca instinct matera, once abatere de ia divziunea tradiionali a muncii era priviti cu suspictune, pe baza credinyi cc birbagt ar fi paringi mai puyin buni decit femeile. De fapt, existi 0 foarre mare la rivelul difertelor cultur in privinga implicit tatlui Formarea velatisler 9% fn cresterea copilor, care sugereani ci diferengele care ar existaintre sexe privind acest fapt sunt 0 problema legati de convengile sociale simu 0 pare fix si imabili a condiset de birbat sau femeie. in ceea ce priveste consecingee I nivelul copillor care sunt erescusi de biebay, datel dsparite de pini acum mu arati diferenye in dezvoltarea acestor copii in comparatie cu celal, Mai departe, observarea directt a barbarilor in rolu de tai a aritar ci sunt la fel de capabili de eildurt si sensibiltate ca si femeile. Pe scurt, rezultatal dezvolticicopillr nu pare si fie afectat de genul prince, ide tipul de relaye pirince-copil care exist in fiecare astel ce pereche (Parke, 2002) Caplan de ors parini au provocat probabil mai multe controverse decit orice alti formt de fulie non-tradivional, odati ext texma astfel de context “nenatural” pentru dezvoltare va afecta cx necesitate dezvoltarea copilor in mod negativ si, in particular, ci va da nagtere la confuzie la nivell identi sexle a copilor. [a timp ce acesta eprezine’ un domeni relitiv nou de cerceture, studile publicate pint acum sunt semarcabil de unanime in rezulateleidentificate. Comparind copii crescusi fn cimine de homosemali cu cei cu pirinyi heterosexuall, mz au fost identficate diferenge la nivelal funcjionirii sociale, emosionale sau intelecruale, De asemenea, urmirira acestor copii pin la virsta adults nu a dus i indicagié conform ciroraidentitatea lor sexualk sau orientarea sexual arf afecati de faptul de a avea doi piringi de acelayi sex. Mai mt, stuile asupea abiltiylor parental ale persoanelor homosexuale arati cf acestea stunt la fel de capable, calde si orientate spre copil ca si piringi heterosexvali = conform unor studi, chiar mai mult decic aceytia, probabil datonts smotivayei mai ridicate dea face fap unel lumi seeptce. Afirmayia conform cireiacopiii au nevoie de cite un pirinte de Fiecare sex pentru o dezvoltare sindtoasi este ayudar pust sub semnul intrebarii de aceste rezulexe (Golombok, 290). Exist sae forme de fami nontracifionale care au fost investigate (aseta 42 feta detalii despre una din ultimele forme care au apirut, si anume cele tn care copii sunt adusi pe lume prin metode “arficiae”, titlizind noile tehnici reproductive la indemini astizi). Unndrind toate aceste studii despre influenya caractersticilor familie! asupra dezvoltinii copillor, emerge cu clartate 0 conchuzie din datele acumulate, si anume aceea conform citeia sirsurs familie josed un rl Lemijicto mai mic det fenstionarea farmlait Schaffer, 1998). Vanabulele structurale precum numira! partenerilor, sexul acestora, rearionarea biologici cu copilu $i rolurle pe care si le asumii au fost dovedite in mod repetat ea avind un rol mic pentru cezultatul dezvoleiii psthologice a copillor natura umank este flexibil 3i poate si se dezvoltesatisficitor intro mare varetate de structri familie. Mult mai important este calatearelayei dintre indivci dier-un cimmin ~eildura, angpjamer- I, yelegerea reciproct si armonia, respectiv toate acele caracteristii care sugereazi citde bine funcyioneazs un grup (pentri o comparaye direct a variblelor functiona:% Formarea ralasiter CASETA 4.2 Copiii adusi pe lume prin noile tehnici reproductive Progresele din domenicl tehnologiei reproductive au ficut posible conceperes si sagires sarc” yu excl pail ear all ar mee fed copa Pel varietate de tehnic ulizate pentru aces scop:fertlizarea in vt, ez in care sperma Pi oval sunt argue dete 9 maa at ele Und seas de Gane ae Combjnae ts boron nseminea arcu e sun donators hea meme «ste ferilizai cu sperma alr barber decitsorule, iar copilul este relaionat genetic dar eu ex; donaes deol xz care sperma tat eedzesel ovals ee, iar legiuura genetica este astfel doar cu el. In plus, sarcina poate si implice in anumite circumstange un acord de tip mami-surogat, prin care o alti mamd poare sarina nage cop cav est apo pred aphlutcu oh de pas Ce putem spune despre efecrele pe care le au asupra copillor aceste metode “nenaturale"? Existio serie de probleme povengiale pe care le pot intimpina ei gi pling lor eau ade stesant a tatamennde prelange pentrs aot, secretul din jurul actus concepyii, posbila tensiune diate paicy, pena c4 unui este infer insopis de seatimente de nepottivie sau vind din parea acelui pisinte, Constiemzare dn pues coplor ck sunt intra fel es, Abner une ope feoctice cu una i cu ambi pic carapae fn cal anantor chkd Pes prezent ext poe sal care au ut acest cop pears 1k esas pope totusi, cele realizate de Susan Golombok si colegii ei (Golombok, Cook, Bish & Murray, 1995; Golombok, Murray, Brinsden && Abdalla, 1999; Golombok, MacCallum 8& Goodman, 2001) ofert citeva informasi deosebit de utle sf comprehensive Gercetarea hui Golombok implict investgarea mai multor grupur, si anume; fami cu copi concep pia erie nv, lm cae ceocep sane ee pin dorare de ovul familia care copdul a fost concepur prin insemarea de laws donator. Acejtia au fost compara’ cu dou grupunt de- control unul ew cop Concepur satu, cist cb cop adopt sarees To cop meas vase cuprinst ine 4512 ain momencl reliziistaiuli. A fost uta o gam lpi de probe penta evalu dex sociemoronle a coploriscomgeeenes cogatv: in plus, au for evalu pt eo pave baka or shaceheaes emoyionals fn ingriirea copihi, precum sila cantitutea de stes resimgie in aceastd fee Niel una dae eee nu ofet spin pene temerea conform cna node tei reproductive ar ave consecine oguive penn pa fe pee cone © concliie care a rig i din ake stl u ascl de fami Puingeom le ld competeay iar copii a fel de adaprari cas cei din grupurle de contro i aii lips legiturii genetice nici maniera in care a fost conceput copihil mua avut Wreo implcaric pent starea de bine a acestor famili. fa partculae, ati de stadile eu cop adopearacesteaaratt cf nue necesari o“legiturt de singe” pentru Wiis Farmarea relailer o dlezvolarea unei reap bune inte pirnte si copik aceasta poate fi observats chiar scunci clad rolul de pirinte este frgmentat in dout: piriate biologie i pacine pshologc. Este adevirar ef aceste cehnii sunt fac atit de no incl copii asscuy cs ajutonal lor mu au ajuns inci la maturtate; cu toate acestes, mu existt nimi in reallucele de pint acum care si sugereze ck copii care au vent pe hume prin rijloace neobignuite si asstate ar prezenta deficit din punct de vedere psihologe le si structurale, veai Chan, Raboy & Patterson, 1998, si McFarlane, Bellissimo & Norman, 1995). In consecing, orice incercare de a mbunitiyiviaa familial, fe la nivel de polities generals, fe in cazur specific, rebuie si se focalizeze mai male pe aspectele funcyionale, decit si fncerce si impunt tiputi specifice de structur cizora ar tcbui si lise conformeze toate faa Divortl gi consecingce sale Fannile sunt in permanents schimbure, dar au ext o modificare mai mare decit separarea piringlor si divorul lor. Totusi, 0 mami rimast singurs cu copii ei ‘eprezint! in continuare 0 familie, iar experienja poate fi doar una dintr-o serie de ‘organziri famille, cum ar fi recisitorivea mame, formarea une fami vitrege, nastetea ator copii stabilrea de noi aranjamente de tra si asumarea de noi rol: Dezechiibral este urmat de incercarea de a recigtiga echilinul,si, pentru binele copillor implica, este esenjal si se caure noi forme de adaptare. 4 Care sunt efectele divorjuui asupra copilor? Un mare numnir de studi ne indict urmicoarele conchuzi (vezi Hetherington, 1999, pentru detali * Divorul nu este un eveniment specific care are loc la un moment dat in timp. El reprezines un proces indelungat care poste si influenjeze copii ‘iznp de mai mul ani, incepiad cu cerrurle parentle gi extinzindw-se mult lupi plecarea de acasé a unuia dintre soy i separurea legali a parinor Fell in care rectioneazi copii poate si varieze mult dea lung timpt yi trebuie si avem griit si mu generaliaim rezulttele obrinute in un di ‘omentele acestui proces la atl + Majoriatea copilor aw probleme ta lune imedist urmitoare diver Acestea tmbract forme multiple, depinzind in mare misuri de virsta copilulti. Nici o perioadt de visti nu e mai vulnerabila thsi decte alu: dlferenjele sunt mai mult calitative decit cantative, * Problemele de adaprare majore au o probabilitate de aparigie de dou sau wei ori mai mare la copii: cu piringi divonati decit la cei cu piting! redivorai, Tonusi, chiar si fn primul caz aceselueru se intimpli doar la © ‘inortate: 70-80 % dintre copii nu prezinci probleme severe persistente98 Formarea relator men lung, majoritatea copilor dau dovadi de adaptare eficienst; ei suat capabili si se reidapteze la o mare varietate de noi circumstanye fumilale In purine cazici inf, problemele care au disparut reapar, mai ales fn adolescenya, sau imbract forme noi cume delinevenga Procesul adapt este influenyat de o configurayie tntreagh de factori vista copiluli, seral siu, ratura relajilor anteriare cu fiecare dintre piring, Seordul pent responsabiliatea parentali, calitarea via in fama monoparentls, ecisitoriea piringlor si altel. Nu e de mirare ei tntlaim o mare varietate de rezaltatel © Asa com au arftat snuile de tip follow-up (de exemphs, Chase-Lorsdale, Gheslin 8 Kiernan, 1995; O'Connor et al, 1999), este mai probabil ca uni copii cu piringi divompyi st albi in perioada adulet probleme psikologice coum este depresia, avind si 0 probabiiate mai mare de 2 divora apot ei fngigi. Tonusi siscul este mic, deoarece doar 0 minoritate este afectati in acest fel Agadar tama ci toyi copii sunt mareafi pe viayi de divoryul piringlor na reprezintio generalizarejustificata. Ce anume face ca divorul st abs consecinye negative? Divoryul ine este un termen prea global; el include diferite aspecte, dintre care mai ales wei au fost ie explicag: absenya de acasi a unuia dintre pirinyi (de obicei socio-economice ale traiulul tntr-o familie, monoparenal, conilical dintre piringi ln care copilal a fost martor ‘mainte si civeodaté si dupa diver. TExistd date care indict implicarea nururor acestor trei factori in emergenya ificultzloe psthologice la copii (Amato & Keith, 1991), Ca toate acestea, s-a See ala oon cofirlaneal oe es ce a mares, Pee 0 pare copia piel wl dart soi esis 2 mal pute probleme pe fermen hing deci copii care fi pied tail dacoric divorului. In consecings, nu atit absenga piintlu, cit czcumstangele din jurul acest abseage sunt responsabile de reactile copilulu. Pe de ats pare, cind se elimind efectele statutlui socio-economic seizut ea fezulat al divorrlu, fe prin indepirarea statstict a efectelor, fie prin stadierea famillor in care picintele care are grié de copii are un statut ridicat, consecingele adverse asupra dezvoleirii copiului continu si existe. $i peste toate acestea, mai multe stadt de tip follow-up au aritat urmitoral fapt:copiii eu pirini ivonai prezine!semme de tuburae psihologict deja cu 8-12 ani inate de divor, Ge enempls, Amato 8 Booth, 1996) Se consideri ci acest Iucru se datoreazd deteriorin elayiei maritale si atmosfereiconflicuale din acele imine. ‘Conflictl marital coasts probabil una dinre cele mai patogenice influenye ix ceea ce priveste dezvokarea psihologici a copilor (Cummings, 1994). Acesta acfionexed in dows moduri- direct si indirect: +) Tnfluenjele dine prescpun copill ca martor a dispute si scene de violent verbali i/sau fizicd. De lao viests foarte miei, copii sunt foarte sensibil la Farmarea relatiter ~” emote ator cameni;emogile negative, cum sunt manifesticde mini ipa octeieeadeet meas aed ae climatulul psihologic al famiei.Ine-un moment fu cate propria capacate de reglare emorionals 2 copilului este inca in fpemate gi are nevoie de asistenja adv, pierderea contoluki manifesta la pring peate si fie 9 experienrtInfrcositoare 5, datorctincapacitiji Le a ofers an model, si Iimpiedice dezvolearea 4+ Taflucnycle inane se manifests prin fapeal ef un e9aflc: intre 50; i soge va afecta negativ abilitile de pirinte ae fein ahtener, acest lucru hand conseeinje nefavorable peatns adaptarea copula. Analizind rezultaele a 68 de studi care au investgat asocirea dintee slaia soy-soyi si relia pirince-copil, Erel si Burma (1995) au aritat ef asocieres ia mai degraba forma de “rispindie” decit pe aceea de “compensare”, respeciv cu cle sunt mai mari dificult dine ping, cu ati sue mai mari problerele pe care ficcare le are fn a avea grit tn mod corespunzitor de copii se observi ci nu existi o compensive a relaiei maritile nesatislicitoare prin atengie si cfldurk fayi de copil. Tone! emosional al relayiei pirinte-copi suiferi chars atunci cind eopill nu este expus la incuenye dre ‘Tet concontm oda n gs ancjiones fils a ale ee suructura familial, este cea responsabit de adipearea copiluui’ Reorganizarea dase «fai a exe de divor poate sl product eect semuliatie pe teen seu dic ces gfe peemale ene cet cre cele. ma hou indehungi consecinye. Acestfapt explict de exemplu de ce copii expuyi la confi suena avo pile ma me des deen delice eile team thei piringi nu divoneazi, tn timp ce copii care aiss a separarea pirinylor si divor, inst firs conflict, nu sunt exp uni rise mai mare (Fergusson, Hore & Lynskey, 1992). fn mod similar, acest luera ofers ‘cles pomsee pais care ara ci moartea parenuli nu este un factor de rise pentzu pshopatologia suk, in inp ce diver paren este, In cnda ft eb mbel ae ease sepanes de un piste (Rodger, Powe & Hops, 1997). Diol purl eebe vizur ajadar tn contexrul mai lag al experienei pe care o au copii cu reljile familiale, deoarece natura acestora poate atenua sau exacerba consecinjele Alamy Images128 Deswolare emofionall Copii invayd despre emoyii mai ales in contextul reigilor. Relafile interpersonale eine tune med invarabd “ssc” emoyionale~ plne de ibie sa ws, ‘Rindre sau rusine, tistefe sau bucure ~ iar in timpul interacyiuni cual, copii as ‘porunitatea de a observa nu doar cum anume fac fapi emoyilor i sentimentelor Jor ceili oameni, ci si modul in care proprile comportamente emosionale fi afectoazd pe celal Acestea reprezinstciteva din cele mai importante experienge din care copiu ar trebui si poatt profita in vederea adaptirii sociale sia sanitiit sale mental, ‘Tn termeni mai exaci, ce este de invitat? Haides! si consider urmatoarele tre aspecte ca find cole mai importante: © Consings proprit stiri emofonate Copii eebuie si invete ci in condi Speeice (ese o anu emoye fue, teams, jens ec), a cunoascd aceste circumstanje, sf reeunoasei ce simt cu referte la fiecare emoyie si fcam se exprimi in exterior 3i, de asemenea, ce eticheta si fi atayeze ca 3 posi vorbi despre ea. Toate acestea implici un anumic grid de constientizare,adiet abilizuea de a sta deoparte si de a monitoriza proprile sentimente si comportamente ~ eeea ce reprezintio performant sofisticats fn forma sa maximal deevoltts, chiar da} inceputurile ei pot fi observate la vviste foarte ici + Control expres extrisre a proprtor emati. Toate societige a reguli cu privire la ceea ce este acceptabil in modalitatea de exprimare a emofillor. ‘Acest lucra se aplici cel mai evident in cazul agresivitiji, care tebuie inhibaei sau canalizatt fn modalitigi care mu sunt disruptive pentru viaya social. Totus, acest lueru se apici si emoillor poitive cur sunt bucusia si ‘mindria: in unele culur, exprimarea prea evidenti a acestor sentiment este descuraats, De acees, copii tebuie si inveje sigi dsocieze sentimentele interne de exprimarea extern a acesiora si faprul et fi dau searna cum st realizeze acest lucra constitue o parte important’ a socalzirit lor + Reannayterea evi aoa. Abiltatea de a “citi” sentimentee celoriali din comportamentul lor este 0 parte esenyials a relailor sociale. Iadentificarea tunei emotii din expresia ei exterior 9ifmelegerea a ceea ce simte cineva care se comport trun anume fl face capable cop 8 apund ccorespunzitor. Astfel, ca rezultat al unor experienje uneort arate, ei formic ee etnies atleeea a vemennewae strins lipite, tcerea gi evitaea contactuli vizsal,roate desemneazi o stare de furie gi frasrure a aceseua si presupun o actiune de tip evtare; mama Zimbiroare,relaxaté si vorbind calm ne india fapel i efercit ie poate fi abordats pentru a obfine confor, autor si bundtig. Lectile invjate in familie pot fi aplicate apo in alte sinupi i, chiar daci va fi nevoie de uncle ajusti la particulariie slurlor emoyionale ale celoetaly, gama expresilor dinero soeietate particular este desnul de limitats. esvollare emofionall ras Vom vorbi despre toate aceste aspecte si vom aborda mai ales natura dezvolti cemoyionale in copiliria timpurie si influenjee biologice si sociale cae orienteaza cunul acestel dezvoltir. Intrun anumit moment al dezvoltiri, ne asteptim de la copii si achizivioneze competenga emosionala. = concept care desemnneazi abiltatea copilor de asi gestions proprille cemoti, precum side a recunoaste side a se adapta la email celorlal. Byecul in dobindirea acestei competenye poate si duct uncori la consecinye dezastruoase, ceea ce reprezinti un motiv urgent in plus entra investigaea si nyelegerea dezvoleiri emoyionale. ‘Competena emosionals este o Sinagmé urlits ener a demu abil indivior de se adapta ait propre emo, ci i Ibemogile loi Ese ecivlenm emoyional pentru (Catatonia care eferi ln Canoastem atit de intim emoyile fact aceastéfatebare pare aproape fuss cognitive. ridicoli, Emoyie sunt o prezensi constant in viaga nostri de 2i cu zi thsi cu toate acesea stings a intrziar mult timp pind si le punt sub microscoy Pag acre era indmplat deoance vines nose asp emopr ers ‘recut una tn totalitate negativi: se credea ci emogile sunt evenimente mentale disruptive si dezorganizatoare, ce interfeeani cu operajile cognitive eficiente, care ‘rau considerate piatra de temelie a flingelor uma. fn timp ee funcyile cognitive se bazeazi pe sistem nervos central, emoyile implic in primul rind sistemul nervos seooes 6 pats epee dou oan even prop de pei aia si care au ne difereniazt ca specia cea mai evoluati. Doar in ukimal timp, a inceput eee ae ae eee ere sisteingl nostra, ci ca avind un rol bine definit in promovarea dezvoltirt si a adaptiti, Dezvokarea emojionalt a copilor reprezints astizi un domeniu de cercetare extrem de intens si, ca urmare, cunostinjee noastre despre natura acesteia sporese foarte cepede (vezi Denham, 1998; Saari, 1999; Sroufe, 1996) Caracteristici si funeyii 4a ciuda fariliritiii lor, emoyile eprezineé un fenomen ati de vag incite mai bine si Incepem cu 0 detnig “Emoyia este o reacje subietivt In un eveniment celevang cariceriatt prin ‘wodificir fiiologice,experiengale yi comportamentale” (Sronfe, 1996) Aceasta este una din multiplele defini care reflecti incertitudinea in privina smodalitii optime de a inclege natura emo. Totus, ea are avantajul de a atrage atenjia asupra fapeahui ci un episod emosional este constitut din mai multe componente, si anume: temneaul iaeligena”128 Dewolare amofionale « Evenimentul activator, care este intotdeauna specific ea eon ‘emotie. De a tgs sev de cova nesyepa, fa de interferer 2 ua ce o snag anenntor eiza deo "ovibu” dat sine de Sine a unei persoane gi aja mai depare = Componnte Fologi, precum akerarea frecvensei cardiace i a pusub, orange acclerats transpire, conductanga ectrist apie i ake Funct controlate de sistemul nervos autonom. ‘© Componente experientials, respectiv seatimentele interne activate. ‘Acesta este Seetal cu care sunter. cei msi ai din experiena personal. Pariah sepreand conydentzars atviti produce de modficns Folge, ir Sal este gat de evahurea cogntivd pe care 0 facer. simayii fees sien ‘in care aceasta ne afecteazi. ‘Una dintre ‘cele mai eer ct te de vt care aparn cop, et naan joa sspectelor cognitive: bebeluylsperac rispunde doar cu toate semle ‘eis copia mai are cecurge [a un plan de acyune cum ar f fuga si prin acest lueru nu doar isi exprint frica, cio si controleaz : « Macitletw sopmtaenel ery epi ceca ce constentaea2 co precidere ee ananeicind sunt martori stiri emoyonale a aleuiva. ele fri evidene semne suct expreside face gi aj eum vom vedes mai a ermeae ca au conse un interes major pentru cerceiea pei eras ‘emofionak si recunoasterea acestora. “Modificarile vocale (de eats qu roma lat asoeata cu eroare) si amumite gest (Be cx termina puernilor in cazulfurie) sunt alte semne extern, toate acestea gjudindvi pe esl ns doar si realizeze ci advil este activat emoyona, jis idenifice emosia particulars experientint ids sf epetim is acennaimo rare feu anterior: emofie a8 Funct sitive, ele nu sune doar zgomot in sistem. Si heim teama de stint ~ un fenomen Fore apare in a dova jumitate a primului an de vay, arunci cind copii devin mai iscciminatvi in pevinya reactor lor fayt de celaht oameni (Schafter, 1974). C2 Ganar, oricieei deschideri din parcea unet persoane nefamilare i se rispunde cu Semne de anxietate i agitaje, cu incensiate variabik in conformitare cu comporamenta strfinulei i temperamennul copii, © astel de reactie motionalt este in mod evidea: utili: este legatt de rispunsuri adaptive precum rezsteny, eagerca $2 intoarcerea cite piraele fami, in plus, plinsul copii vefioneaed ca un mecanism de comunicare care va alerea mama astfel incit aceasta si pout realza acjiunea potrvic. Prin intermedil eispunsurior emoyionae 4 al Eerntalelor, copis pot ayada sii informeze pe cei despre nevole si cerinyle lor mult inainte de a fi capabll si exprime aceste lucruri prin ewvinte. De acees, patermul faci asigurd fapeal ef copiful va rimdne cu persoane de fncredere si au va pleca cx oricine 3 astél are valoarea adaptativi pentru supraviyuire caze a fost fért indoial Responsabili la inceput de inchuderea acestui pater de ispuns in repertoril fnuniscut al specie! noastre. Toate emnile au o valoare adaptativd de un anumit tip yi toate servese unor funcpiregatorl ute, intrapersonale si interpersomale. i Deswolbare emotional 127 Baza biologi Copili mu trebuie tnvijai sd fie furiosi sau temitorl sau bucurosi. Astfel de emoft surt exprimate fn mod natural; ee fac parte din mostenirea noastri. Accasta mt ‘nseamn’ desigur ci bebelugl vine pe hime cx un echipament complet de emoii Aga cum am vizut, texma de srfini nu apare decit mai tira tn primul an de vias, ‘emopile complexe ca mindria gi rusinea apar si mai tri, $i tou, au est al 0 ovadi ci ci ar avea nevoie de anumice experienge pentru ca acestea si apars; mai ddegrabi, se pare cf aparja varatelor emogi la diverse virste este programath genetic sit cle Imbracd aceleas forme lato. oameni, indiferent de medial socal si cultura ‘Aceasta a fost cu sigurangs credinga lui Charles Darwin, Carvea sa Exprinarea mofior ls om fi animal, publicack in 1872, a fost din mule puncte de vedere prima fncercare ptiinifict de a inregistra comporamentul emotional al copiller gi de i explica ongines. Mare parte din datele stingifice au fost derivate din cbservapile Imimusioase ficure de Darwin asupra propriulul si fiu, Doddy. Tats, de exemphu, fnregistririle realizate de Darwin privind primele manifestii ale furiei la Daddy: (A fost dificil de decis cle de timpucin sme furs; ina opta zi va Incrumtt gigs fncrejt pela din jul ockior ‘nainea unui acces de plins, dar acest luers se putea ddaora dure sau distresului, nu fue, La aproximacv 10 saptimdni i s-a dt lapte tai ree, fare gia menginuco wgoark Incrantare pe frunte tot timpul supra astel {ned ata ea 0 persoand macuri indignant din eauza obligayiei de a face cevs ce a {i place. Cind avea aprospe pats lui, tsk este posbil ck fi mai deveeme, mu mai esta nici un dubia, din modalitstes in care singel i nivilea fn inureaga fa cl era ccuprins deo pasiune puteric (Darwin, 1972) Asa cum aratt acest exemplu, Darwin a pus un accent deosebie pe expreil facale ale emogilor, iar acest luru era considerate el ca find parte a mosteniti noastre, care a evoluat de hi patenuri de rispuns utle in lupta pentra supravieruire gi avind tmulte th comun cu cele care apar la alte primate. Astfel, “unele expres precum zbiliea parulsi in condiji de teroare extrem sau descoperirea dinglor in cazul frie exareme pot fi cu grew ingclese daci au aver credinga ci omul a trfit lt un ‘moment dat fn condi inferioare de tip animal” (Darwin, 1872) ‘Au existar mai multe incerciri de a determina curl dezvokirii emoyionale sin particular, de a determina emoyile de bazi care pot fi observate la nouw-niscut Expresle emoyionale tind si fe fenomene trecitoare si mare parte din studile anterioare se baza doar pe impres. fn ultimii ani, au apirut tehnici foarte sofisticate pentru descrierea obiectvs, de incredere si foare detalité a expresilor facale (vezi Ekman & Friesen, 1978, pentru sstemul de codare a acyuni ficiale - Facial Action Coding System sau FACS - si Tzard, 1979, privnd sistemul de codare a migcirlor faciale maximal discriminative ~ Maximally Discriminative Facial Movement Coding System sau MAX); chiar dact au exist fnct un acord general privind modalitatea ‘enact in care emerg emofile in primele sipcicsini de viayd, ext ase care sunt considerate de muliexperyca emo primare, car pot fi identifeate Ik now-niscuyi sanume fara, fs, cupric, deguta, baci see. Fiecare este legati deo bars128 Deswoltare omotionals “abel 5.1 Sse emopi de bazd si expeesile acestora Eine Exped fil Rea fioagct Fungi abpiatig Fare Sprincene coborie ji Freevenya eanlnci a Depijies ual spropiste;guradeschsi, temperatura piel crescue; obsacol atingerea deform pitrai sau fmbujoraeaobrajlor——_scopulul bbz apisice una pe cealalet Frics —_Spriacene rica och Freeveny eadiactccicant A tnvija despre un larg schist sebilemperatirt agent emeningitor reasionay, fay iid pe sclour a piel, cespiraie _evtarea percolului steal Ineesiat Dezgust Sprincene coborite; Frecvenga cardiac si Evitarea surselor anu incregs obnii xi temperatira pili sciztes_nocive burs superiartsdicnte reeteng crests a pel Frees cic sired; lacurjre dora de eager il 2 fe eotore ck conden ck pill Tristeye Colpurie iterne ale sprincenelor rica; wadace pen fap ek oat fice umane inpicijese aceeayi emoic aces Iueru este confirmat de datle antropologce culese din society izolate si nelfabeiate si din observayile asupra copilor care au siscut orbi sau sure Tony cul in care ne exprimim emorile precum si conde in care facem aces Iss vor f cle, in uncie de edacai i expen Copii nu doar tiiese emoyile, cis yi gindesc [a ele. O dats ce devin capabil si verbeasci 6 le pot muni, por si reflecteze anupea lr gi si le disute ou al. De ssemenes, din al rea an pot afd inferenye despre atc interne ale ator eames devia tot wai eapabli si lneleagt causele emilee aor yi si antcipese consecngle acer Acs her fe i cin pos pulps costes wor oe Sofisceatedespee cazele pent cae oxen se comports aga Gum se comport si duce ‘Aces proce este stimulit de conversajile despre emo, prima das cu psig poi ou al copi.Acestea arti ci copii foare mci das dovadt de 0 mare escnetate dgspee moivele poprilor lr sentiments sale elvan fama in care atl de conersapi apa Ireeven, cop ind sf fe ai arene ia ijlegerea emoilor dete ia ake fami. Dezvatarea emotional este ayadar modelati de expenengle sociale, ie acest luce se vede cel mai bise asrci cind comparim “regule de expimare” pe exe ne ayeeptim si le dobindesses copii in dete cul, adict ormele penta exprimares cmogilor particule in ante reuse ‘Aza cum inva fest a nivel competeneiitelecusle, ro avel difert sila rivelal competenei emosionale. Exitt mai cute motive pentru acsse diferce: biologics, cespecciv caractertici temeperamentle i ake trisitue niecut; imcerpersonale, adics fla in care sunt erescufi copiiy ecologice, cum ¢ sirici O componens foante imporant se refers l abliatea do a regla si eontola proprile i te ceetegt eva er faate Vee ae poe een socle deatmons, Delares sees ls ee o problems de eae a controll de la cel care ingaiestecopill la eopil - un proces eave cup fnteaga pest a cop: impli aca de intel dvene pets rere sentienslor sia expresiiseestor.Rass EE" 156 Dezolare emotional ‘BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA ‘Denar, 5 (199): Emotinl Dla ic Yong Chili (Deposit mi) rae ee Guilford Pres. O ibordare impresonants, cu mule exemple de_cazus Reranare in primal ind la deevltarea din perioada presolari, cares ofert un rezumat al informapilo in cert recente Fox: NA (ed) (1994), The development of emetion reglaton: Biological and behavioral sony, (Dezvokarearegliri, emojionae: _considenyii biologie 91 care arent) Mamas ofthe Soc for Reach in Chit Deepens, 5923, Sera SE Pocaizad pe tem regi emoyional, aceats monografie congine captole see gam leg de aspect flog, comporsmentale i mpersonae,oesnd ceeigh in purl de inebir puse de cercetcori 9 in metodele wiizate penta lara ispunsudor tig, & Jenkins, J. M. (199). Undestndng Emons (ita emi). Oxford Bickvetl excelesd inzeducere fa studul emofiloy inchuzind wn capitol despre atposcle ontogenete, Pens emo in context evoliont i cul i acon o enje deosebithaspecielo psiopatologze Saath £2 (99). The Demipmnt Emotion Compdenee (Decokares compete! ematinl). Near York Guilford Press, O explicare lucida competenei emotional 9 a variatelor ce compan acest concept. Exe flunjats puternic de experienced compote: Sr courece aeordl 0 xenfie Geosebii ejecurdor in deavoltare si funcyonsti defictareCAPITOLUL $ASE Copilul ca om ae stiinta: teoria les Piaget despre Doayilteren cognitivane a eee ane ee Cogaiia se refert la cunoastere, iar dezvolarea cognitivi In achizig acestela in copiife. Incladem aici procese precum tnyelegerea, rajionamenni, rezolvarea de probleme, invijaree, concepnualizares, casficarea si memoria ~ pe Sour, toate acele aspect ale inelgenyel umane pe care le folosim ca si ne adaptim la media si a i i conferimacestua un sens. Tradbional, @ oponie ca subiectal fierbine” al dezvoki emorionale, dezvoltarea cognitivi a fost corsiderata subiectal rece", referind-se doar le funepileintelectuale, care se presupunea car putea fi studiate separat de cele socio- emotionale. In acest capitol vorn descrie 0 teorie foarte influenti ji productivi care are in vedere decvoltarea cognitivi ca flind ,reco”, i anume teoria propusi de Jean Piaget, cel care a oferit abordarea cea mai comprehensivi de pind astizi despre felul {in care copiii ajung si feleagi lumen. Totusi, vom vedea ci in anumite privinge teota li a fost puyn prea rece side aceea, fa capitolul urmitor vom trece lao alté viziune a dezvoltini cognitive, ceea oferit de Lev Vigorsky, care a incereat, int-0 anumniti misuri, si refac echiibml sist relayioneze aspectle intelectuale cu cele socio-emosionale ale comportamertului uma. Caractarizare general Jean Piaget a fost wocea dominant’ din psihologi copiluui pentru o mare parte a Oe aed Oe aie die etree ee tet oe ‘cuprind aserjuni teoretice gi observaiistnifice realizate de-a lungul intregit viewi (1896 1980), au transfonmat fell in care gindim despre copii si despre dezvoltarea lor intelectual. Este probabil ionic fapal ei Paget au a avut nici o pregatire formal in psihologie, prima sa specializare find in biologie ~ domeniu tn care s-a publicat prima luerae (o observate a indunicialbinoase) a 11 ani. a conte acestea, Piaget a devenitinteresat in adolescensi si de epistemologie, espectiv de acea ramura a filosofici care se ocupi cu originle cunoaster, iar acesta a rimas interesul siu susfinur de-a hungul veg, Pentru a investiga acest subiect, Piaget a decis si urmeze 0 abordare ontogenetcs jl si urmreasci, prin metode psihologice, modul in care achiziioneszi copii insteumentele de bazi ale cunoasteri ji cum ajung si le ‘ransfoe in milous sof apr medi. lager a publicat peste 50 de cing ca de exemplu Judeata i rionarertal la epi (1928), Compe ap op ame (1829), Jos mig pre (1953) 1 Contraia realtap fa pl (1954). Ca toate acestea, influenga hui s-a propagat a Tnceput incet - paryia, deoarece a publicat in limba francez si lumea anglo- american nu s-a familariat cu eile Sale decie dupi ce, eulyi ani mai tirziu, acestea au fost traduse in englez; paral, pentru ei abordarea sa metodologici si cconceptele sale eoretice erau foarte diferte de cele prevalente in acea perioads. Cu toate acestea, la momentul potrivt,teora pagetiané atrezit un interes universal sia inspirat numeroase ake investigayi ~ mai iali pentru a replica rezutatele hui Piaget cca ale esantioane, mai apei pentru completa golurile i pentni a extinde munca $2 Cpls ors ie ete Lt Pag degre daar cgated 81 4a abe subizcte relaionate si, in cele din uri, pentru a modifica i, i anumite priving, pentni a inlocui concluzil sale Scopuri si metode Piaget a lucrat a fnceputal carierei sale cu Binet, ail TQ uhui, la tescele standandizat de inteligeny, 0 sarcind care presupunea cotarea rispunsuror dave de copii ca find corecte” sau yincorecte”. Piaget s-a dat repele seama ci ceea ce fl iteresa cu adevirat nu era succesul sau esecul copillor, c: made cae ei ajungeau la rispunsul dat, oricare ar fi fost acesta. Qa alte cuvinte, el dea si dezviluie procesele mentale din spaelerispunsurlor copillor: ce ne spun aceite despre conceptia despre lume a copillr, cum se modifica odati cu vassta si curnajange, astfel,copiul si se adapteze mai bine la realtate. Spre deosebire de Binet, el era foarte purin preocipat de diferenele individuale si de performanya intdecruals ca si indicator al virstet mentale; el a inceput si investigheze mai degrabs caracterul genera al ince igenjei eee le ee ee de esantionare arunci cid ji selecta copiii peru studi ftadevir, ceva din cele mai influente lucrité ale sale sau bazat dosr pe trei copii, si anume

Vous aimerez peut-être aussi

• Emil Verza - Psihologia Copilului-Editura TREI (2017)

  

  Document254 pages

  Emil Verza - Psihologia Copilului-Editura TREI (2017)

  charismaamalia

  100% (19)
• Somn Sănătos Pentru Un Copil Fericit

  

  D'Everand

  Somn Sănătos Pentru Un Copil Fericit

  Dr. Marc Weissbluth

  Évaluation : 5 sur 5 étoiles

  5/5 (1)
• Rudolph Schaffer - Introducere in Psihologia Copilului

  

  Document75 pages

  Rudolph Schaffer - Introducere in Psihologia Copilului

  LarisaGod

  87% (55)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• Îngrijirea sugarului și a copilului. O carte despre dezvoltarea copilului de la naștere până la adolescență

  

  D'Everand

  Îngrijirea sugarului și a copilului. O carte despre dezvoltarea copilului de la naștere până la adolescență

  Needlman Dr. Robert

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6)
• Spune-mi o poveste... 20 de povestiri terapeutice

  

  D'Everand

  Spune-mi o poveste... 20 de povestiri terapeutice

  Gilles Diederichs

  Évaluation : 3 sur 5 étoiles

  3/5 (2)
• Ursula Schiopu, E. Verza - Psihologia Varstelor Ciclurile Vietii (1997)

  

  Document247 pages

  Ursula Schiopu, E. Verza - Psihologia Varstelor Ciclurile Vietii (1997)

  Avramescu Elisabeta Oana

  93% (72)
• Autismul Infantil. Structuri Psihopatologice Si Terapie Complexa Cristina Muresan

  

  Document151 pages

  Autismul Infantil. Structuri Psihopatologice Si Terapie Complexa Cristina Muresan

  Gabriela Gradinaru

  100% (14)
• Proiect Tematic Eu Si Ceilalti

  

  Document26 pages

  Proiect Tematic Eu Si Ceilalti

  vega

  100% (2)
• Despre psihologia vietii erotice

  

  D'Everand

  Despre psihologia vietii erotice

  Sigmund Freud

  Évaluation : 3 sur 5 étoiles

  3/5 (1)
• Ursula Schiopu Curs Psihologia Copilului

  

  Document61 pages

  Ursula Schiopu Curs Psihologia Copilului

  Ileana Mihale

  100% (21)
• Lumea interpersonala a copilului O perspectiva bazata pe psihanaliza si psihologia dezvoltarii

  

  D'Everand

  Lumea interpersonala a copilului O perspectiva bazata pe psihanaliza si psihologia dezvoltarii

  Daniel N. Stern

  Pas encore d'évaluation
• 6 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului PDF

  

  Document54 pages

  6 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului PDF

  LarisaGod

  80% (5)
• Magdalena Dumitrana Cum Creste Un Pui de Om. Etape Si Repere Psihologice in Dezvoltarea Copilului PDF

  

  Document177 pages

  Magdalena Dumitrana Cum Creste Un Pui de Om. Etape Si Repere Psihologice in Dezvoltarea Copilului PDF

  Psiholog Bogdan Vasile Dancescu

  100% (1)
• Jean Piaget - Psihologia Copilului

  

  Document35 pages

  Jean Piaget - Psihologia Copilului

  Monalisa Vasile

  100% (51)
• Psihologia Varstelor

  

  Document20 pages

  Psihologia Varstelor

  duddyw

  86% (7)
• Educatia integrata a prescolarilor Cum sa le stimulam mintile aflate in dezvoltare

  

  D'Everand

  Educatia integrata a prescolarilor Cum sa le stimulam mintile aflate in dezvoltare

  Cindy Terebush

  Évaluation : 5 sur 5 étoiles

  5/5 (2)
• Studiu de Caz Exemplu

  

  Document7 pages

  Studiu de Caz Exemplu

  omepav

  75% (4)
• Schaffer Rudolf Psihologia Copilului 2007

  

  Document405 pages

  Schaffer Rudolf Psihologia Copilului 2007

  Andrei Galitianu

  100% (4)
• Tema 11 - Carl Rogers-Abordarea Umanista

  

  Document5 pages

  Tema 11 - Carl Rogers-Abordarea Umanista

  bony_keysey

  Pas encore d'évaluation
• Autism

  

  Document35 pages

  Autism

  Alina Ioana

  Pas encore d'évaluation
• Incredibilul creier al adolescentului: Calea spre descătușarea potențialului său

  

  D'Everand

  Incredibilul creier al adolescentului: Calea spre descătușarea potențialului său

  Bettina Hohnen

  Pas encore d'évaluation
• Ghid pentru intelegerea mintii copilului: Metoda Parentajului Reflexiv

  

  D'Everand

  Ghid pentru intelegerea mintii copilului: Metoda Parentajului Reflexiv

  Alistair Cooper

  Pas encore d'évaluation
• PSICOLOGIA ȘI DISTURBAREA COPIILOR LA VÂRSTĂ EVOLUTIVĂ: ce sunt și cum funcționează

  

  D'Everand

  PSICOLOGIA ȘI DISTURBAREA COPIILOR LA VÂRSTĂ EVOLUTIVĂ: ce sunt și cum funcționează

  Stefano Calicchio

  Évaluation : 5 sur 5 étoiles

  5/5 (1)
• 3 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului

  

  Document54 pages

  3 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului

  LarisaGod

  100% (4)
• 7 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului

  

  Document48 pages

  7 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului

  LarisaGod

  50% (2)
• Cunoasterea Copilului

  

  Document152 pages

  Cunoasterea Copilului

  VTN85

  100% (6)
• 4 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului

  

  Document48 pages

  4 Schaffer, Rudolph - Introducere in Psihologia Copilului

  LarisaGod

  100% (6)
• Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari

  

  D'Everand

  Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari

  Laszlo Fodor

  Pas encore d'évaluation
• Interventie Autism

  

  Document8 pages

  Interventie Autism

  deea00

  Pas encore d'évaluation
• Ce Trebuie Sa Stii Despre Pubertatea La Fete

  

  Document6 pages

  Ce Trebuie Sa Stii Despre Pubertatea La Fete

  Catalina I

  Pas encore d'évaluation
• Psihologia Relatiilor de Cuplu Si A Familiei

  

  Document89 pages

  Psihologia Relatiilor de Cuplu Si A Familiei

  Talida Roxana Zaharia

  Pas encore d'évaluation
• C 02 Interactiunea Ereditate Mediu Educatie

  

  Document37 pages

  C 02 Interactiunea Ereditate Mediu Educatie

  AlinaTiriteu

  Pas encore d'évaluation
• Rudolph Schaffer Introducere in Psihologia Copilului

  

  Document77 pages

  Rudolph Schaffer Introducere in Psihologia Copilului

  olga prodan

  Pas encore d'évaluation
• Dezvoltarea Creierului

  

  Document23 pages

  Dezvoltarea Creierului

  Sultan Alexandru

  Pas encore d'évaluation
• Reproducerea Sexuată La Animale

  

  Document3 pages

  Reproducerea Sexuată La Animale

  Maria Florescu

  Pas encore d'évaluation
• Afectări Dentare În Boli Neuropsihomotorii 5

  

  Document26 pages

  Afectări Dentare În Boli Neuropsihomotorii 5

  The Skill

  Pas encore d'évaluation
• Componentele Temperamentului

  

  Document5 pages

  Componentele Temperamentului

  Oana Rusu

  Pas encore d'évaluation
• Psihopedagogia Speciala

  

  Document39 pages

  Psihopedagogia Speciala

  Centrul PentruTineret Alexandria

  Pas encore d'évaluation
• Proiect Tematic Eu Sunt Unic GR Mica C 2013

  

  Document15 pages

  Proiect Tematic Eu Sunt Unic GR Mica C 2013

  Iuliana Biţică

  100% (1)
• Cauzele Spiritualepsihologice Ale Bolilor Fizice PDF

  

  Document10 pages

  Cauzele Spiritualepsihologice Ale Bolilor Fizice PDF

  Dana Bajau

  Pas encore d'évaluation
• Fiecare Copil e Unic

  

  Document21 pages

  Fiecare Copil e Unic

  Ana-maria Dumitru

  Pas encore d'évaluation
• Fundamente

  

  Document19 pages

  Fundamente

  Svetlana Șarban

  Pas encore d'évaluation
• Inteligenta Emotrionala

  

  Document69 pages

  Inteligenta Emotrionala

  alice

  100% (1)
• Psihopedaogia Handicapului de Vedere

  

  Document137 pages

  Psihopedaogia Handicapului de Vedere

  Eva Dimitriu

  100% (2)
• Proiect Tematic Eu Si Ceilalti

  

  Document26 pages

  Proiect Tematic Eu Si Ceilalti

  Daniela Cernei

  Pas encore d'évaluation
• Deficienta de Auz

  

  Document13 pages

  Deficienta de Auz

  mihaela

  Pas encore d'évaluation
• Psihologia Copilului Si Adolescentului Curs1 Florinda Golu

  

  Document51 pages

  Psihologia Copilului Si Adolescentului Curs1 Florinda Golu

  Anca

  Pas encore d'évaluation
• Rezumat Articol

  

  Document2 pages

  Rezumat Articol

  maripetcu

  Pas encore d'évaluation
• Influenta Stimei de Sine

  

  Document46 pages

  Influenta Stimei de Sine

  Ramona Viorela Oplean

  Pas encore d'évaluation
• CURS 2 Profil Dezvoltare Copil

  

  Document24 pages

  CURS 2 Profil Dezvoltare Copil

  Daniela Ionela Delea

  Pas encore d'évaluation
• Forme Si Particularitati Ale Abuzului Fi

  

  Document18 pages

  Forme Si Particularitati Ale Abuzului Fi

  Laura Pioaru

  Pas encore d'évaluation
• Autismul Infantil

  

  Document46 pages

  Autismul Infantil

  Virgil Ancu

  100% (1)
• Varsta Prescolara

  

  Document5 pages

  Varsta Prescolara

  adina

  Pas encore d'évaluation
• Descoperă Aptitudinile Copilului Tău

  

  D'Everand

  Descoperă Aptitudinile Copilului Tău

  Albane de Beaurepaire

  Pas encore d'évaluation
• Psihologia - Cei mai importanți teoreticieni

  

  D'Everand

  Psihologia - Cei mai importanți teoreticieni

  Andrea Bonior

  Pas encore d'évaluation
• Jurnalul unui bebelus Ce vede, ce simte si ce traieste copilul tau

  

  D'Everand

  Jurnalul unui bebelus Ce vede, ce simte si ce traieste copilul tau

  Daniel N. Stern

  Pas encore d'évaluation
• Cum să dormi bine

  

  D'Everand

  Cum să dormi bine

  Chris Idzikowski

  Évaluation : 1 sur 5 étoiles

  1/5 (1)
• Fiecare familie are o poveste: Cum mostenim dragostea si pierderea

  

  D'Everand

  Fiecare familie are o poveste: Cum mostenim dragostea si pierderea

  Julia Samuel

  Pas encore d'évaluation
• Sănătatea psihică a geniilor: Genii ale binelui, genii ale răului

  

  D'Everand

  Sănătatea psihică a geniilor: Genii ale binelui, genii ale răului

  Patrick Lemoine

  Pas encore d'évaluation
• Arta conversatiei parintilor cu copiii: Ce si cum le spunem copiilor – si cand e cazul sai ascultam

  

  D'Everand

  Arta conversatiei parintilor cu copiii: Ce si cum le spunem copiilor – si cand e cazul sai ascultam

  Wendy Mogel

  Pas encore d'évaluation
• Proiect Partial 1-Tisalita (Budea) Claudia, An 1, IDD

  

  Document6 pages

  Proiect Partial 1-Tisalita (Budea) Claudia, An 1, IDD

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Proiect Semestru

  

  Document4 pages

  Proiect Semestru

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• PsihologieCognitiva ConsultatiiIDD2010

  

  Document11 pages

  PsihologieCognitiva ConsultatiiIDD2010

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Proiect My Zoo Day - Tisalita Budea Claudia Camelia, An 1, IDD, Psihologie

  

  Document5 pages

  Proiect My Zoo Day - Tisalita Budea Claudia Camelia, An 1, IDD, Psihologie

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Opearationalizarea Constructului

  

  Document1 page

  Opearationalizarea Constructului

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Psihologie Experimental A Si Analiza Datelor 1-Tema 1-Tisalita Claudia Camelia, An1, IDD

  

  Document1 page

  Psihologie Experimental A Si Analiza Datelor 1-Tema 1-Tisalita Claudia Camelia, An1, IDD

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Tisalita (Budea) Claudia Camelia TEMA 2

  

  Document1 page

  Tisalita (Budea) Claudia Camelia TEMA 2

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Proiect Partial 1-Tisalita (Budea) Claudia, An 1, IDD

  

  Document6 pages

  Proiect Partial 1-Tisalita (Budea) Claudia, An 1, IDD

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation
• Tisalita (Budea) Claudia Camelia TEMA 1

  

  Document1 page

  Tisalita (Budea) Claudia Camelia TEMA 1

  Claudia Budea

  Pas encore d'évaluation